Revista Regio nr. 4

28
INTERVIU Director General, Direcţ ia General ă Autorizare Pl ăţ i Programe, MDRT nr. 4, mai 2011 REVISTA Doina SURCEL Fondurile Regio pentru mediul de afaceri, sub lupa evaluatorilor Investiţie Regio pentru performanţă medicală la Bârlad Extinderea unui hotel bucureştean, posibilă cu o nanţare Regio de 7,5 milioane de lei REŢETĂ DE SUCCES: în vreme de criză î d i ă Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regio la Vatra Dornei

Transcript of Revista Regio nr. 4

Page 1: Revista Regio nr. 4

INTERVIU

Director General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT

nr. 4, mai 2011

R E V I S T A

Doina SURCEL

Fondurile Regio pentru mediul de afaceri, sub lupa evaluatorilor

Investiţie Regio pentru performanţă medicală la Bârlad

Extinderea unui hotel bucureştean, posibilă cu o fi nanţare Regio de 7,5 milioane de lei

REŢETĂ DE SUCCES:

în vreme de crizăî d i ă

Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regio la Vatra Dornei

Page 2: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2

REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFUREDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADEREPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVUDIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANUEDITOR FOTO: Daniel PALADECORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEAGRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU

R E V I S T A R E G I Owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.LBuzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58

40 238 71.73.60 E-mail: [email protected]

REGIO ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE AFACERI

www.inforegio.ro

Programul Regio susţine dezvol-ta rea mediului de afaceri, prin instru men tele prevăzute în ca drul Axei prioritare 4 „Sprijinirea dez vol tării mediului de afaceri regio nal şi local”. Cu o alocare care reprezintă 17% din bugetul Regio, această axă prioritară şi-a produs efectele în special prin proiectele fi nanţate în cadrul DMI 4.3 - Sprijinirea dezvoltării micro întreprinderilor.

Autoritatea de Management a Regio a contractat specialişti care au realizat un studiu al im-pactului proiectelor destinate mediu lui de afaceri, pornind de la observaţia privind gradul scăzut de absorbţie a fondurilor desti-nate benefi ciarilor privaţi.

Una dintre concluziile acestui stu diu, utilă nu numai pentru mo-mentul actual, ci, mai cu seamă, pentru următoarea etapă de pro-gramare, este aceea că specifi -citatea regiunilor a proiectat o amprentă asupra modului de deru-lare a programului. În încercarea de a explica acest lucru, cel mai potri vit argument îl constituie faptul că au apărut diferenţe semni fi cative între regiuni în ceea ce priveşte depunerea de pro iecte destinate mediului de afaceri. Astfel, regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare sunt cele în care au fost elabo-rate şi depuse cele mai multe proiecte destinate susţinerii me-diului de afaceri. Altfel spus, gradul de dezvoltare al unei re-giuni a atras, proporţional, şi numă rul proiectelor depuse.

Pentru etapa 2014-2020, va fi nevoie de o corelare a nevoi- lor regiona le de dezvoltare cunecesităţile concrete de in ves ti ţii pentru mediul de afaceri.

Experţii recomandă ca ipotezele de lucru ce vor fi folosite pentru a contura aceste nevoi specifi ce să pornească, în mod fi resc, de la caracteristicile fi ecărei re-giuni, în funcţie de care vor fi pro iectate investiţii de afaceri care să răspundă acestui fac-tor de specifi citate regională. De asemenea, discuţiile merg mai departe în ceea ce priveşte următoarea etapă de progra-mare, în care portofoliul actu-al de proiecte pentru susţinerea aface rilor ar putea fi revizuit, astfel încât să răspundă mai bine inte reselor şi nevoilor reale de dezvoltare a afacerilor.

Va fi nevoie, de asemenea, ca autorităţile publice locale să înţe leagă că sprijinul pe care îl acordă astăzi întreprinzătorilor privaţi li se va întoarce, înze-cit, sub forma unei contribuţii în sem nate la prosperitatea co-mu nităţii. Nimic nu pune mai bine în mişcare economia unei localităţi, decât investiţiile în zona privată. De aceea, este mo-mentul ca autorităţile publice lo-cale să se implice mult mai mult în consolidarea relaţiei dintre administraţie şi mediul de afa-ceri, astfel încât în urma acestor parteneriate să rezulte o dez-voltare echilibrată şi durabilă a fi ecărei regiuni.

Cătălina JINGOIU

Page 3: Revista Regio nr. 4

MAI 2011 MAI 2011 3

UNIUNEA EUROPEANĂ AZI

04 Comisia Europeană lucrează la un abecedar al managementului corporaţiilor

REGIO ÎN ROMÂNIA

06 Fondurile Regio pentru mediul de afaceri, sub lupa evaluatorilor

09 Abordări integrate, soluţii complete Suceava se dezvoltă cu 5 proiecte Regio, derulate în paralel

11 Investiţie Regio pentru performanţă medicală la Bârlad

12 Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regio la Vatra Dornei

13 Reţetă de succes: cum să te dezvolţiîn vreme de criză

14 Întrebări şi răspunsuri

15 „Când îţi propui să faci un proiect, trebuie să te gândeşti care este nevoia ta reală”INTERVIU cu DOINA SURCEL,Director General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT

18 Finanţare Regio pentru competitivitatepe piaţă

19 Extinderea unui hotel bucureştean, posibilă cu o fi nanţare Regio de 7,5 milioane de lei

20 Competitivitate în vreme de criză

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

21 Spectacolul naturii, desăvârşit cu ajutorul tehnicii, în Dornbirn, Austria

23 Sunrise Valley, laborator de afaceri în inima Lituaniei

25 AGENDĂ

26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Sumar

Page 4: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro4

COMISIA EUROPEANĂ LUCREAZĂ LA UN ABECEDAR AL MANAGEMENTULUI CORPORAŢIILOR

LA ÎNCEPUTUL LUNII APRILIE 2011, COMISIA EUROPEANĂ A

LANSAT ÎN DEZBATERE PUBLICĂ PRO-PUNEREA PENTRU O CARTĂ VERDE A GUVERNANŢEI CORPORATIVE. CONSUL-TAREA PUBLI CĂ PORNEŞTE DE LA IDEEA ÎMBUNĂTĂŢIRII CADRULUI ACTUAL PRIN IDENTIFICAREA UNOR MODALITĂŢI OP-TIME DE GUVERNANŢĂ APLICABILE CORPORAŢIILOR.

De unde această iniţiativă? În primul rând, din faptul că recen-ta criză fi nanciară a demonstrat că guvernanţa corporativă, bazată până acum pe autoreglementare, nu a fost atât de efi cientă pe cât se aştepta. Lecţiile învăţate în ur-ma crizei au arătat că este ne-voie de o supraveghere mai strictă a instituţiilor fi nanciare, de o mai mare soliditate a mediului bancar şi de crearea unor mecanisme de soluţionare a crizelor din domeniul bancar. Privind spre viitor se pune problema necesităţii de a avea o Cartă Verde pentru a îmbunătăţi managementul societăţilor, ceea ce le va face mai performante şi va re-duce probabilitatea declanşării unei noi crize.

CADRUL ACTUAL AL GUVERNANŢEI CORPORATIVE

În sens tradiţional, guvernanţa corporativă reprezintă un sistem de management şi control asupra societăţilor comerciale. Acest sis-tem se bazează pe un set de relaţii între conducerea unei întreprin-

deri, consiliul său de administraţie, acţionarii săi şi celelalte părţi inte-resate. Cadrul actual se reduce la un set de principii şi reguli în mate-rie de guvernanţă corporativă care cuprin de recomandări în legătură cu independenţa administratorilor care nu deţin funcţii executive, obli gativitatea declaraţiilor privind guvernanţa corporativă, aspecte legate de remunerare şi de activi-tatea comitetelor consiliului. Cadrul de guvernanţă corporativă din UE cuprinde cinci directive referitoare la ofertele publice de cumpărare, transparenţa societăţilor cotate la bursă, drepturile acţionarilor, audit şi abuzul de piaţă.

CE POATE FI ÎMBUNĂTĂŢIT?

Pentru a identifi ca cele mai re le -vante aspecte pentru buna guver-nanţă corporativă în UE şi pentru

a elabora această Cartă Verde, Comisia a iniţiat întrevederi cu un eşantion de întreprinderi din state membre şi sectoare eco-nomice dife rite, cu experţi în do-meniul guvernanţei corporative şi cu reprezentanţi ai mediului de afa-ce ri şi ai societăţii civile.

Analizele de până acum au arătat că, în materie de guvernanţă corpo-rativă, situaţia poate fi îmbunătăţită în mai multe domenii, pornind de la diversitatea membrilor consili-ului de administraţie şi continuând cu implicarea acţionarilor sau cu calitatea declaraţiilor privind guvernanţa. De altfel, aceste trei teme reprezintă liniile pe care se axează dezbaterea publică lansată la începutul lunii aprilie. În privinţa consiliilor de adminis-traţie, dezbaterea umăreşte modul

Regio în RomâniaCãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

Reguli pentru corporaţii

Page 5: Revista Regio nr. 4

MAI 2011MAI 2011 5

Regio în România

Firme fi abile şi sustenabile

în care funcţionarea acestora ar putea deveni mai efi cientă printr-o componenţă mixtă a lor. Măsurile în discuţie ar fi , de exemplu, încuraja-rea diversităţii de gen, competenţe şi naţionalităţi. Pentru o mai bună funcţionare a consiliilor sunt luate în discuţie şi aspectele lega te de disponibilitatea, timpul şi remunera-rea administratorilor. O altă temă a consultării publice este cea legată de modul cum poate fi sporită implicarea acţionarilor şi cum poate fi creat cadrul unei mai bune cooperări între ei. Obiectivul documentului ce va fi elaborat este acela de a-i încuraja pe acţionari să se preocupe de obţinerea unor re zultate de durată şi a unor performanţe pe termen lung, dar şi de a le oferi o protecţie mai bună acţionarilor minoritari. Carta Ve rde ridică şi problema necesităţii de a-i identifi ca pe acţionari prin meca-nisme bine puse la punct.

Nu în ultimul rând, discuţia se axează pe modalităţile în care co-

durile naţionale de guvernanţă corporativă, existente deja, pot fi monitorizate şi aplicate, astfel încât să ofere informaţii utile in-vestitorilor şi publicului. Abordarea propusă este aceea ca societăţile care nu respectă aceste coduri să fi e obligate să explice motivele pe care le-au avut atunci când au încălcat regulile. O astfel de abord-are există şi în prezent, numai că foarte rar se întâmplă ca încălcarea codurilor naţionale să fi e urmată de explicaţii. De aceea, Carta Verde ia în calcul reguli mai detaliate cu privire la aceste explicaţii şi even-tualitatea ca organismele naţionale de monitorizare să aibă un rol mai important în legătură cu declaraţiile privind guvernanţa corporativă.

PAŞI DUPĂ DEZBATERE

Consultarea publică în legătură cu Carta Verde a guvernanţei corpo-rative a fost deschisă până în data de 22 aprilie 2010. Propunerile şi răspunsurile pe care Comisia le-a primit în legătură cu temele lansate

vor fi atent analizate urmând ca, în toamnă, să fi e publicate concluzi-ile dezbaterii. În funcţie de aceste rezultate, tot atunci, se va decide dacă este necesară iniţierea unor proiecte legislative în materie de guvernanţă corporativă.

Strasbourg, 5 aprilie 2011Strasbourg, 5 aprilie 2011MICHEL BARNIER, MICHEL BARNIER, Comisarul pentru piaþa internã ºi servicii: Comisarul pentru piaþa internã ºi servicii:

„În conjunctura economică actuală, este nevoie mai mult ca oricând să ne asigurăm că societăţile sunt bine guvernate şi că sunt, aşadar, fi abile şi sustena-bile. Aplicarea, în exces, a unei viziuni pe termen scurt a avut consecinţe dezas-truoase. De aceea am lansat astăzi o dezbatere pe tema efi cienţei cadrului existent de guvernanţă corporativă. Înainte de toate, avem nevoie de consilii de administraţie care să fi e mai efi ciente şi de acţionari care să îşi asume pe deplin responsabilităţile”.

Page 6: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro6

Regio în RomâniaRegio şi mediul de afaceri

FONDURILE REGIO PENTRU MEDIUL DE AFACERI, SUB LUPA EVALUATORILOR

ÎN PERIOADA OCTOMBRIE 2010 - MARTIE 2011, A AVUT LOC O EVA-

LUARE A PRIORITĂŢILOR ŞI PROIECTE-LOR REGIO ADRESATE MEDIULUI DE AFACERI. ACEASTĂ EVALUARE A PORNIT DE LA CONCLUZIILE EVALUĂRII INTERME-DIARE DIN ANUL 2009, DAR ŞI DE LA OBSERVAŢIA PRIVIND UN GRAD RELATIV SCĂZUT DE ABSORBŢIE A FONDURILOR DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI.

Studiul de evaluare, realizat de experţi independenţi, pornind de la analiza paşilor făcuţi în imple-mentarea priorităţilor specifi ce me-diului de afaceri, a urmărit să facă propuneri concrete pentru accele-rarea absorbţiei fondurilor struc-turale şi îndeplinirea obiectivelor Regio în acest domeniu. Nu în ul-timul rând, concluziile evaluării vor servi la o mai bună programare a dezvoltării regionale pentru pe-

rioada post-2013. Evalua rea a fost realizată pe două paliere distincte, primul fi ind la nivelul managemen-tului programului şi al doilea la nive-lul benefi ciarilor direcţi, respectiv al implementării proiectelor Regio destinate mediului de afaceri.

FACTORI CARE AU INFLUENŢAT ABSORBŢIA FONDURILOR ALOCATE MEDIULUI DE AFACERI

Concluziile au arătat că cel mai im-portant factor extern a fost criza economică care, prin scăderea cere-rii, a avut un impact negativ asupra afacerilor. Ca urmare, au apărut re-zilieri de contracte sau retrageri de proiecte, prelungiri de termene, modifi cări în preţurile echipamen-telor şi utilajelor achiziţionate de benefi ciari etc.

Condiţiile specifi ce regionale au de-terminat diferenţe semnifi cative în ceea ce priveşte depunerea pro-iectelor destinate mediului de afa-ceri. Astfel, s-a constatat că cele mai multe proiecte au fost depuse în regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare. Un alt factor care a avut un impact semnifi cativ asupra pro-cesului de implementare a fost lip-sa experienţei benefi ciarilor în scri-erea proiectelor. Solicitanţii de fon-duri au apelat la consultanţi, în spe-cial în faza de scriere a proiectului şi mai puţin în faza de implemen-tare, fapt ce a condus la o serie de difi cultăţi şi întârzieri. Un alt factor important identifi -cat, a fost cel legat de asigurarea cofi nanţării proiectelor şi a fl uxului de numerar necesar implementării acestora, în sensul în care băncile nu au fost interesate să fi nanţeze pro-iec tele deja aprobate. Ca urmare, mulţi dintre benefi ciari au decis să se retragă, să rezilieze contractele sau să ceară prelungirea termenelor. Pe parcursul evaluării s-a constatat că accesul greoi la credite pentru cofi nanţare şi asigurarea fl uxului de numerar a fost îmbunătăţit prin HG 606/2010, care oferă posibilitatea gajării/ipotecării activelor care fac obiectul proiectului.

De asemenea, s-a constatat o perioadă relativ lungă a procesului de evaluare şi selecţie, în special pentru primul apel de proiecte (DMI 4.3), fapt ce a determinat întârzieri în implementare.

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

Page 7: Revista Regio nr. 4

7

Regio în RomâniaRegio şi mediul de afaceri

MAI 2011MAI 2011

Majoritatea benefi ciarilor au pro-pus proiectele pornind de la o ne-voie clară de a-şi dezvolta aface-rea. Cele mai multe proiecte de-puse au fost în domeniul serviciilor (cu precădere medicale), obiectul principal constând în achiziţia unor echipamente şi utilaje. Un interes scăzut s-a înregistrat în sectorul de producţie, care ar fi putut avea un impact regional semnifi cativ în comparaţie cu cel de servicii.

Procesul de rambursare a mers relativ repede. Benefi ciarii nu au aşteptat foarte mult să primească banii, pentru că unele proceduri au fost simplifi cate.

SFATURI PENTRUO MAI BUNĂ ABSORBŢIE

Evaluarea a avut ca rezultat şi ela-bo rarea unui set de recomandări pentru o mai bună absorbţie a fon-durilor şi pentru realizarea obiec-tivelor specifi ce domeniului evalu-at. Unele dintre aceste recomandări vor putea fi puse în practică ime-diat, altele fac referire la viitoarea perioadă de programare. Întrucât s-a observat că, din diferite motive, autorităţile publice locale nu au prea depus proiecte pentru susţinerea şi promovarea mediului de afaceri, una dintre recomandările evaluării este aceea ca, la nivelul AM POR, să se realizeze o analiză prin care să se identifi ce interesul şi nevoile reale în ceea ce priveşte pregătirea de proiecte destinate susţinerii mediului de afaceri regio-nal/local, în scopul revizuirii porto-foliului actual de proiecte. Ţinând seama de faptul că, unele întârzieri în implementare au fost cauzate de

lipsa evaluatorilor, s-a recomandat reformarea sistemului de evaluare a proiectelor prin asigu rarea accesu-lui rapid la evaluatori independenţi.

Aceştia, teore tic, nu ar trebui să evalueze în regiunile de domiciliu din cauza unui potenţial confl ict de interese. De asemenea, s-a recomandat res-ponsabilizarea suplimentară a Or-ganismelor Intermediare cu privire la întocmirea dosarului contractului de fi nanţare şi o mai bună comuni-

care între Autoritatea de Manage-ment şi Organismele Intermediare, cu privire la unele defi cienţe con-statate. Foarte mulţi dintre benefi ciari şi-au prelungit contractele de fi nanţare. Pentru a evita aglomerarea sistemu-lui cu acte adiţionale, dar şi pen-tru reducerea presiunii asupra respectării termenelor de cheltuire a fondurilor comunitare (regula n+3/n+2), Raportul de evaluare propune o limitare a posibilităţii de prelun-gire a contractelor de fi nanţare.Se consideră utilă şi o mai bună infor-mare cu privire la gradul de respin-gere /ajustare negativă a plăţilor solicitate prin cererile de rambur-sare, precum şi o adaptare a SMIS (Sistemul Unic de Management al Informaţiei privind fondurile struc-turale) în ceea ce priveşte identifi -carea mai rapidă a codurilor CAEN aferente proiectelor şi benefi cia-rilor din domeniile evaluate.

Criza economică a avut un impact negativ asupra afacerilor –

ca urmare, au apărut rezilieri de contracte

sau retrageri de proiecte

Page 8: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro8

Regio în RomâniaRegio şi mediul de afaceri

Pentru a preîntâmpina une le aspecte determinate de (ne)concordanţa unor informaţii legate de evoluţia implementării proiectelor, se reco-mandă vizite pe teren la benefi -ciari. În ceea ce priveşte perioa-da următoare de programare, se recomandă o corelare a necesităţilor de investiţii în structurile de sprijin pentru afaceri cu nevoile regionale, în funcţie de specifi cul fi ecărei re-giuni şi promovarea unor proiecte care să susţină acest fapt.

Intensifi carea eforturilor de infor-mare a potenţialilor benefi ciari – autorităţi publice locale – cu privi-re la oportunităţile de cooperare cu mediul de afaceri şi cu cel acade-mic în realizarea de proiecte este o altă recomandare menită să crească impactul fondurilor publice şi antre-narea unor resurse private supli-mentare.

Menţinerea sprijinului fi nanciar pentru reabilitarea siturilor in-dustriale degradate, prin realiza-rea unei liste de potenţiale pro-iecte fi nanţabile şi popularizarea experienţei înregistrate în cadrul unor proiecte pilot, precum şi uti-lizarea asistenţei tehnice pentru pregătirea proiectelor sunt alte câteva propuneri ce pot fi avute în vedere pentru perioada următoare. Referitor la schemele de ajutor de stat de tip de minimis, s-a propus înlocuirea schemelor clasice de grant cu scheme de fi nanţare com-binate. Se recomandă, de asemenea, impli-carea mai activă a sistemului bancar în selectarea şi fi nanţarea proiec-telor adresate mediului de afaceri.

Referitor la obiectivul crearea lo-curilor de muncă, se propune trasa-rea unor ţinte diferenţiate privind menţinerea şi/sau crearea lor în cadrul schemelor de tip de minimis,

în funcţie de tipul activităţii fi nan-ţate şi se recomandă fi nanţarea ace-lor domenii de activi ta te cu „valoare adăugată” mai mare.

Referitor la proiectele destinate dezvoltării turismului, acestea ar trebui diferenţiate pentru cele două sectoare, public şi privat. Cele depuse de autorităţi publice locale ar trebui orientate spre investiţii de interes public în infrastructura localităţilor, în timp ce resursele private ar trebui orientate spre proiecte cu valoare adăugată mare în zone de acţiune prioritară.În cazul proiectelor depuse de mi-croîntreprinderi, se propune înlo-cuirea analizei cost-benefi ciu cu analiza cost-efi cacitate care este mai simplă şi asigură o selecţie mai riguroasă a proiectelor ce se vor fi nanţa. Alte aspecte propuse în raport se referă la îmbunătăţirea Grilei de selecţie a proiectelor şi efi cientiza-rea procedurilor de comunicare, prin utilizarea pe scară mai largă

a mijloacelor electronice actuale.În fi nal, se propune ca Planurile de Dezvoltare Regională să fi e utilizate ca „fi ltru” în promovarea cu priori-tate a unor proiecte de interes re-gional, care să aibă consensul Con-siliului pentru Dezvoltare Regională prin aprobarea unor liste regionale de proiecte. Aceste liste de pro-iecte pot contribui la o mai bună fundamentare a alocărilor regionale şi la eliminarea proiectelor fără im-pact local.

Acest set de recomandări, după analizarea împreună cu AM POR şi partenerii implicaţi în proces, a fost integrat într-un Plan de Acţiune care cuprinde măsurile propuse pentru transpunerea lor în practică, termene clare de implementa-re, precum şi structurile responsa-bile. Monitorizarea implementării recomandărilor evaluării este realizată prin unitatea responsabilă cu evaluarea programului din cadrul AM POR.

Rezumatul Raportului de Evaluare, care cuprinde concluziile şi recomandărilestudiului prezentat, poate fi accesat pe pagina de web a ministerului:

http://www.inforegio.ro/index.php?page=ROP_EVALUATION.

Parteneriatul autorităţi publice

locale - mediu de afaceri - mediu

academic poate creşte implicarea resurselor

private.

Page 9: Revista Regio nr. 4

MAI 2011 MAI 2011 9

Cãtãlina JINGOIU |

Regio în RomâniaPoli de dezvoltare

ABORDĂRI INTEGRATE, SOLUŢII COMPLETE

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIO -NAL ARE O COMPONENTĂ IMPOR-

TANTĂ DEDICATĂ DEZVOLTĂRII UR-BA NE ŞI AREALELOR ADIACENTE ORAŞELOR. NE REFERIM, DESIGUR, LA AXA PRIORITARĂ 1, CU CELE TREI SUBDOMENII ALE SALE CARE URMĂRESC O ABORDARE INTEGRATĂ A PROBLEMELOR ECONOMICE, SOCIALE ŞI DE MEDIU DIN ZONA URBANĂ. INSTRUMENTUL FOLOSIT PENTRU ACEASTĂ ABORDARE ESTE PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) CE ARE CA IMPACT DEZVOLTAREA DURABILĂ A ORAŞELOR ŞI A ZONELOR METROPOLITANE.

Benefi ciarii fondurilor alocate în cadrul Axei 1 sunt împărţiţi în trei categorii grupate ca subdomenii: poli de creştere, poli de dezvol-tare urbană şi centre urbane. Dacă în precedentele numere ale re-vistei v-am prezentat câţiva dintre polii de creştere şi proiectele aces-tora pentru dezvoltare, în numărul curent ne vom opri asupra polilor de dezvoltare urbană.

În România, există 13 oraşe şi muni-cipii declarate prin HG nr. 998/2008, poli de dezvoltare urbană: Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Târgu Mureş. Alocarea fi nanciară disponibilă pentru cele 13 oraşe este de maxim 20% din totalul sumei dedicate fi nanţării proiectelor in-cluse în Planurile Integrate de Dez-voltare Urbană, ceea ce înseamnă aproximativ 248, 51 mili oane de euro.

Benefi ciarii care pot propune şi de-ru la proiecte, în cadrul subdome-niului Poli de dezvoltare urbană, sunt unităţile administrativ-terito-riale din cele 13 oraşe/munici-ii, asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară, având obligatoriu în componenţă un oraş-pol de dez-voltare urbană, sau parteneriatele dintre oraşele-pol de dezvoltare urbană şi judeţele în care acestea sunt localizate. Proiectele trebuie să urmărească reabilitarea infra-structurii şi îmbunătăţirea servici-ilor urbane, inclusiv transportul ur-ban, dezvoltarea durabilă a mediu-lui de afaceri şi reabilita rea infra-structurii sociale. În mod obligato-riu, orice PIDU trebuie să includă cel puţin un proiect care să privească reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul.

SUCEAVA SE DEZVOLTĂ CU 5 PROIECTE REGIO, DERULATE ÎN PARALEL Ca pol de dezvoltare urbană, mu-nicipiul Suceava a benefi ciat de o alocare fi nanciară estimativă de 22,24 de milioane de euro, FEDR şi cofi nanţare de la bugetul de stat. Cu un plan integrat de dezvoltare urbană care a identi-fi cat foarte clar nevoile de dez-voltare ale oraşului, administraţia municipiu lui Suceava s-a anga-jat să deru leze, în paralel, toate cele cinci proiecte prin care va absorbi integral fondurile care îi sunt alocate prin Axa prioritară. Practic, oraşul Suceava a de-venit primul pol de dezvoltare urbană, dintre cele 13 existente în România, care a avut semnate, la diferenţă de o lună, toate con-tractele.

Page 10: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro10

Regio în RomâniaPoli de dezvoltare

ILUMINAT MODERN TRADIŢIILE BUCOVINENE, MOTOR DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI TURISTICĂ

MONITORIZARE VIDEO PENTRU SIGURANŢA ORAŞULUI

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ, CEA MAI AMPLĂ INVESTIŢIECel mai amplu proiect, în valoare de peste 66,5 mili-oa ne de lei, este cel de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere şi de transport public prin reabilitarea a 14 străzi ur-bane (12,3 km), a podului şi a pasajului de pe Calea Unirii, modernizarea parcurilor Iţcani şi Cinema Burdujeni, precum şi amenajarea unei benzi pen-tru biciclişti (10,5 km) şi a unor spaţii de aşteptare, cu acoperiş, în opt staţii de auto-buz.

Iluminatul public de pe arte-ra principală a municipiului Suceava va fi modernizat, printr-un proiect distinct. Investiţia, în valoare de peste 11,2 mili oane de lei, urmăreşte crearea unei infrastructuri noi şi moder ne (linie electrică subterană) care va efi cientiza consumul de energie electrică şi va oferi un sistem centralizat de comandă a aprinderii şi de control al consumului.

DOUĂ PARCĂRI SUBTERANE REZOLVĂ PROBLEMA SPAŢIILOR PENTRU MAŞINI

Zona centrală a oraşului Sucea-va a fost inclusă într-un alt pro-iect, în valoare de 37,8 milioa-ne de lei, şi va fi modernizată urmând să benefi cieze de două parcări subterane cu o capaci-tate totală de peste 160 de lo-curi, capacitate sufi cientă pen-tru preluarea autoturismelor care staţionează în centrul mu-nicipiului Suceava. În acelaşi timp, vor fi modernizate zonele pietonale centrale, mai multe străzi împreună cu spaţiile verzi aferente şi vor fi amena-jate două noi sensuri girato-rii, ceea ce va asigura o efi ci-entizare a trafi cului pietonal şi rutier în zona zero a oraşului.

Un alt proiect, în valoare de 8,3 milioane de lei, aprobat în cadrul PIDU Suceava urmăreşte să pună în valoare tradiţiile şi obiceiurile bucovinene. Este vor-ba despre construirea unei struc-turi de sprijinire a afacerilor care va oferi facilităţi pentru dezvol-tarea activităţii meşteşugăreşti tradiţionale, specifi ce Bucovi-nei. Imobilul care va găzdui Cen-trul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene va fi structurat pe demisol, parter, două etaje şi mansardă, urmând să găzduiască spaţii tehnice şi de producţie, ateliere meşteşugăreşti, două puncte de informare turistică, săli multimedia de conferinţe şi spaţii expoziţionale. Cele şapte ateliere meşteşugăreşti ar ur-ma să fi e oferite spre închiriere unor producători locali. În cadrul lor, meşteşugarii vor confecţiona măşti tradiţionale, vor înconde-ia ouă cu motive specifi ce zonei, vor realiza ţesături tradiţionale, articole de pielărie şi produse de ceramică, vor picta icoane pe lemn. Toată activitatea artiştilor populari va putea fi observată continuu de turişti, începând de la pregătirea materiei prime şi terminând cu fi nisarea produsu-lui. Obiectele confecţionate de meşteşugarii populari vor fi ex-puse în spaţiile special create la mansarda imobilului. Lucrările la clădirea care va găzdui Cen-trul de tradiţii bucovinene au în-ceput în primăvară acestui an şi se vor desfăşura pe o perioadă de doi ani.

Obiectivul acestui proiect, în valoare de 2,5 mili oa ne de lei, este asigurarea unui climat de siguranţă pe străzile oraşului Suceava. Astfel, este în curs de fi nalizare un proiect de su-praveghere video cu ajutorul a peste 100 de camere vid-eo fi xe şi mobile. Sistemul de monitorizare video, care are şi un centru de monitorizare, va fi administrat de angajaţii Poliţiei Locale care vor asigura o supraveghere permanentă. Sistemul de monitorizare video urmăreşte să crească gradul de siguranţă şi să prevină crimi-nalitatea stradală. Practic, cei care vor administra sistemul de supraveghere video vor putea anunţa imediat la 112, orice situaţie de urgenţă şi vor putea, totodată, să păstreze imagini video, pe o perioadă de până la o lună, pentru ca, în cadrul unor anchete, să poată fi probate anumite infracţiuni. Sistemul va oferi şi informaţii de trafi c care, furnizate la timp şoferilor, vor duce la descon gestionarea arterelor cu circulaţie intensă.

Page 11: Revista Regio nr. 4

MAI 2011MAI 2011 11

Regio în România

PRIN PROIECTELE PE CARE LE FINAN-ŢEAZĂ, REGIO ARE O CONTRIBUŢIE

ÎNSEMNATĂ LA ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVI CII-LOR MEDICALE DIN ROMÂNIA. DINCOLO DE INVESTIŢIILE ÎN INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE, UN APORT SEMNIFICATIV L-AU AVUT PROIECTELE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR MEDICALE, DERULATE DE BENEFICIARI PRIVAŢI CARE AU ACCESAT FONDURI REGIO PENTRU ACHIZIŢIA DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE, CÂT ŞI PENTRU CONSTRUCŢIA DE CABINETE. ÎN CE A CONSTAT „PLUS VALOAREA” UNOR ASTFEL DE INIŢIATIVE PRIVATE VOM ARĂTA FOLOSIND, DREPT EXEMPLU, UNUL DINTRE PROIECTELE DE SUCCES DERULATE DE O MICROÎNTREPRINDERE CU ACTIVITATE ÎN DOMENIUL MEDICAL.

SC Axa Optic SRL, din municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, este un ope-rator privat care, până în 2009, oferea doar servicii medicale în do-meniul oftalmologiei. Pe măsură ce concurenţa în domeniu a crescut, iar numărul pacienţilor interesaţi de servicii medicale private a fost din ce în ce mai mare, a deve-nit imperativă o investiţie care să conducă la dezvoltarea activităţii şi paletei de servicii oferite în Bâr-lad de acest centru medical. Proi-ectul Regio derulat în perioada aprilie - august 2009 a urmărit ex-tinderea activităţii centrului prin înfi inţarea unui laborator de analize medicale şi a unei policlinici medi-cale. Cu o fi nanţare nerambursabilă în valoare de 508.782 de lei, soci-etatea comercială Axa Optic SRL a achiziţionat aparatură performantă,

echipamente informatice şi mobili-er, necesare pentru amenajarea policlinicii şi pentru îmbunătăţirea şi diversifi carea serviciilor. Investiţia a condus şi la crearea a şase noi lo-curi de muncă, proporţia femeilor şi a bărbaţilor angajaţi pe posturile nou create fi ind egală. În ceea ce priveşte benefi ciile pentru pacienţi, aceştia au acces la servicii medi-cale de o calitate mai bună, la preţuri mai mici. Astfel, după deru-larea investiţiei, SC Axa Optic SRL a reuşit să asigure investigaţii de cali-tate ale căror rezultate au fost ac-ceptate inclusiv de centrele medi-cale universitare către care s-au în-dreptat, ulterior, pacienţii, pentru tratarea unor afecţiuni. Investiţia în aparatură performantă a fost primul pas în realizarea obiectivelor de dezvoltare a SC Axa Optic SRL. Odată cu această achiziţie, s-a cre-at cadrul adecvat pentru consultaţii

acordate de medici specialişti veniţi din centre universitare. Profesorii universitari care acordă consultaţii la această clinică asigură servi-cii medicale în domeniile cardio-logie, medicină internă, obstetrică-ginecologie şi endocrinologie, dar şi investigaţii cu un ecograf perfor-mant 4 D. Benefi ciul comunităţii, în urma acestei investiţii, este faptul că investigaţiile medicale realizate în noul centru medical şi consultaţiile asigurate de profesori universitari, le vor oferi pacienţilor posibilitatea de a fi diagnosticaţi şi trataţi fără să mai meargă în clinici din alte oraşe.

Medicină privată

Elena Elena OCEANU OCEANU | |

INVESTIŢIE REGIO PENTRU PERFORMANŢĂ MEDICALĂ LA BÂRLAD

Page 12: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro12

Afaceri şi turism

Elena OCEANU | Elena OCEANU |

CU O ISTORIE ATESTATĂ DE PESTE PATRU SECOLE, CU O DEZVOLTARE

CARE A STAT SUB INFLUENŢA REZER-VELOR URIAŞE DE APE MINERALE, VATRA DORNEI ESTE UNA DINTRE CELE MAI MARI LOCALITĂŢI TURISTICE DIN NORDUL MOLDOVEI. DECLARAT ORAŞ-STAŢIUNE DE INTERES NAŢIONAL, ÎN URMĂ CU 12 ANI, VATRA DORNEI ESTE PRINCIPALA ATRACŢIE A BUCOVINEI, TURISMUL REPREZENTÂND AICI UNA DINTRE COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ECONOMIEI.

Fie că aleg staţiunea în scopuri cura-tive, fi e că optează pentru diversi-tatea sporturilor de iarnă care pot fi practicate în zonă, de la schi la snow-board sau escalade pe gheaţă, circa 60 de mii de turişti vin, în fi ecare an, la Vatra Dornei. Cel mai mare afl ux de vizitatori se înregistrează în perioada sărbătorilor de iarnă şi a Paştelui, când hotelurile şi pensiuni-le înregistrează un grad de ocupare peste media anuală.

Orice iniţiativă de dezvoltare a tu-ris mului şi a capacităţilor de caza-re ţine cont de potenţialul zonei, dar şi de preferinţele turiştilor, şi se încadrează în tendinţele evolu-tive ale ofertei turistice de la Vatra Dornei. În acest registru s-a înscris şi investiţia Regio pentru dezvolta-rea pârtiei de ski Dealu Negru. Având o lungime de circa trei kilometri, cu o diferenţă de nivel de 400 de me-tri, pârtia benefi ciază şi de avantajul unei instalaţii de telescaun. Adminis-tratorul instalaţiei - S.C. TELESCAUN NEGREŞTI SRL - a fost iniţiatorul proiectului Regio pentru creşterea atractivităţii turistice a zonei. Prac-tic, proiectul a inclus amenajarea pârtiei Dealu Negru, pe o porţiune de 320 de metri, având punctul de ple-care la 1.250 de metri altitudine, şi realizarea unei pârtii de tubing, pe o distanţă de 135 de metri. Cele două componente ale investiţiei au fost prevăzute şi cu instalaţii de iluminat, o investiţie similară fi ind realizată şi la instalaţia de telesca un. Proiectul a mai inclus construirea unei parcări la

baza telescaunului şi a unor scări de acces, dar şi achiziţia unor echipa-mente care au făcut pârtia mult mai atractivă. Bene fi ciarul fondurilor Re-gio a cumpărat trei instalaţii de tip Babyschilift (instalaţii de urcat pe cablu, utilizate exclusiv de copii pentru accesul la punctele de porni-re ale pârtiilor), dintre care una cu capacitate sporită de până la 620 de persoane, precum şi o maşină de bătut zăpada. Realizarea proiectului Regio s-a desfăşurat timp de nouă luni de la momentul semnării contractului, în august 2009. Procedurile de achiziţii şi livrarea echipamentelor au fost etape parcurse în sezonul rece, iar instalarea lor şi celelalte amenajări s-au realizat în primăvara anului 2010, pentru ca proiectul să fi e fi na-lizat în luna mai, acelaşi an. Odată încheiată investiţia, s-au creat 21 de noi locuri de muncă. Personalul nou angajat este folosit pentru adminis-trarea investiţiei, pentru a deservi cele trei instalaţii, dar şi pentru a asigura paza parcării unde turiştii îşi pot lăsa maşinile pentru a porni la o plimbare cu telescaunul. Sezonul rece 2010-2011 a fost primul în care turiştii s-au putut bucura de noua investiţie. Chiar dacă natura nu a ţinut foarte mult cu turismul şi iar-na a adus mai puţină zăpadă decât în alţi ani, turiştii veniţi la Vatra Dornei au fost surprinşi să constate că pâr-tia Dealul Negru a căpătat un aspect mult mai plăcut, iar atractivitatea ei a crescut odată cu instalarea noilor echipamente.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

PROIECT: Parc montan de iarnă Dealu Negru, Vatra DorneiBENEFICIAR SC Telescaun Negreşti SRLVALOAREA PROIECTULUI: 3.496.289 leiASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ:

1.886.656 lei

CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 1.609.633 lei

DATA ÎNCEPERII: 20.08.2009

DATA FINALIZĂRII: 20.05.2010

ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

ATRACŢII BUCOVINENE DEZVOLTATE PRIN REGIO LA VATRA DORNEI

Page 13: Revista Regio nr. 4

MAI 2011MAI 2011 13

Regio în RomâniaInvestiţii private

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

REŢETĂ DE SUCCES: CUM SĂ TE DEZVOLŢIÎN VREME DE CRIZĂ

SOCIETATEA COMERCIALĂ ALMIMOS SRL DIN BUŞTENI A FOST PRIMA

MICROÎNTREPRINDERE DIN REGIUNEA SUD-MUNTENIA CARE A SEMNAT UN CONTRACT PENTRU ASISTENŢĂ FINAN-CIA RĂ NERAMBURSABILĂ REGIO, ÎN CADRUL CELUI DE-AL DOILEA APEL DE PROIECTE PROPUSE SPRE FINANŢARE ÎN CADRUL DMI 4.3.

Specializată în prelucrarea hârtiei, fi rma prahoveană avea nevoie de o investiţie într-un spaţiu de producţie adecvat. Înfi inţată în 2003, soci-etatea funcţiona într-un imobil închiriat, în care utilajele erau in-stalate în încăperi separate, ceea ce conducea la inefi cienţă în procesul de producţie. Soluţia care ar fi rezol-vat problema spaţiului şi ar fi creat condiţii pentru dezvoltarea afacerii a venit printr-o fi nanţare Regio.

Contractul în valoare totală de 1.245.727 de lei, din care 853.080 de lei au reprezentat fi nanţare FEDR, a fost semnat de benefi ciar în septembrie 2010, perioada de implementare fi ind de 18 luni. Două săptămâni mai tîrziu, a fost semnat contractul de execuţie a lucrării, iar constructorul le-a oferit soţilor Mosoi, administratorii afacerii în domeniul prelucrării hârtiei, promi-siunea că amenajarea halei se va re-aliza într-un termen mult mai scurt decât cel prevăzut în contract. Pe un teren în suprafaţă de peste 2.100 mp, aparţinând benefi ciarului, în mai puţin de o jumătate de an, a fost ridicată o hală care asigură toate

condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii. Construită din panouri poliuretanice, pe o structură meta-lică, hala de producţie a fost recepţionată la data de 25 februa rie 2011, cu 13 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut în contractul de lucrări. Spaţiul de producţie de care dispune fi rma ALMIMOS SRL, în urma proiectului Regio, este situat într-o zonă industrială în extindere, benefi ciază de utilităţile necesare şi are asigurat accesul rapid la prin-cipalele căi de comunicaţie.

În perioada scursă de la fi nalizarea investiţiei şi până în prezent, uti-lajele au fost mutate din vechiul

spaţiu în hală, fără ca procesul de producţie să fi e întrerupt total. Odată realizată investiţia şi trans-ferate utilajele, SC ALMIMOS SRL Buşteni a creat patru noi locuri de muncă urmând ca, din luna mai 2011, să îşi reia producţia la capaci-tate maximă.

NUŞCA MOSOI, Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI

„Într-o perioadă în care afacerile se restrâng, noi am reuşit să ne extin-dem, să creăm locuri de muncă noi şi să ne dezvoltăm afacerea”.

NUŞCA MOSOI, Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI

„Realizarea acestei investiţii a însem-nat pentru noi, foarte multă muncă, dar am benefi ciat de un suport ex-traordinar din partea celor de la ADR Sud-Muntenia. Au fost foarte multe situaţii în care am găsit împreună soluţii pozitive pentru efi cienţa implementării proiectului.”

Page 14: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro14

Regio în România

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. ÎN CADRUL DMI 4.3, VALOAREA

INVESTIŢIILOR (LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI DOTĂRI) AFERENTE

RESTAURANTELOR DIN CADRUL HOTELURILOR ESTE CONSIDERATĂ

ELIGIBILĂ?

RĂSPUNSAceste cheltuieli de investiţii sunt eligibile pentru rambursare.

2. GHIDUL SOLICITANTULUI PENTRU

DMI 4.3 PRECIZEAZĂ CĂ AJUTORUL NERAMBURSABIL ESTE DE 100%

DIN CHELTUIELILE ELIGIBILE, FĂRĂ A DEPĂŞI SUMA CUMULATĂ DE

200.000 EURO ÎN ULTIMII TREI ANI. CARE ESTE CURSUL DE SCHIMB CE SE VA APLICA PENTRU A VERIFICA

DACĂ VALOAREA FINANŢĂRII SOLICITATE, EXPRIMATE ÎN LEI ÎN

CEREREA DE FINANŢARE, SE ÎNCADREAZĂ ÎN ACEASTĂ LIMITĂ?

RĂSPUNSÎncadrarea în limita de mini mis se va verifi ca în etapa precon-trac tu ală, utilizându-se cursul de schimb de 4,29 lei valabil până la data de 30 iunie 2011.

3. DUPĂ FINALIZAREA IMPLEMENTĂRII

UNUI PROIECT FINANŢAT PE DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 4.3,

BENEFICIARUL POATE VINDE SPAŢIUL DE PRODUCŢIE CREAT?

RĂSPUNSConform contractului de fi nan-ţare, benefi ciarul se obligă să nu înstrăineze obiectele/bunurile fi nanţate în cadrul proiectului, fi e ele mobile sau imobile, dar poate ipoteca sau gaja obiecte-le/bunurile fi nanţate în cadrul

proiectului, fi e ele mobile sau imobile, în decursul perioadei de implementare, exclusiv în scopul realizării proiectului / obţinerii scrisorii de garanţie bancară, res-pectiv 3 ani după expirarea pe-rioadei de implementare a pro-iectului.

4. PE PARCURSUL IMPLEMENTĂRII

UNUI PROIECT FINANŢAT ÎN CADRUL DOMENIULUI MAJOR DE INTERVENŢIE 4.3 BENEFICIARUL POATE MODIFICA

LOCUL DE IMPLEMENTARE?

RĂSPUNSDacă proiectul prevede numai achiziţionarea de bunuri, schim barea spaţiului în care benefi ciarul desfăşoară activi-tatea pentru care acestea au fost achiziţionate este permisă doar cu notifi carea prealabilă, în scris, a OI şi AM POR şi cu respectarea următoarelor condiţii:

a) schimbarea spaţiului nu este de natură să afecteze îndeplinirea indicatorilor stabiliţi prin cererea de fi nanţare pentru

măsurarea atingerii rezultatelor şi obiectivelor proiectului;

b) noul spaţiu se afl ă în mediul urban (într-o localitate urbană), în România;c) în cazul închirierii noului

spaţiu, contractul de închiriere acoperă perioada de minim 3 ani de la data fi nalizării implemen-tării proiectului sau fracţiunea rămasă din această perioadă, în funcţie de momentul la care intervine schimbarea spaţiului.

5. CHELTUIELILE CU PRIVIRE LA

AUDITAREA PROIECTULUI SUNT OBLIGATORII ŞI TREBUIE INCLUSE ÎN VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI?

RĂSPUNSAceste cheltuieli nu sunt obliga-torii, dar sunt recomandate. În plus, ele sunt eligibile pentru a fi rambursate, cu excepţia proiec-telor fi nanţate în cadrul unei scheme de ajutor de stat.

6. ESTE OBLIGATORIU CA LA CEREREA DE RAMBURSARE SĂ SE ANEXEZE ŞI

RAPORTUL DE PROGRES?

RĂSPUNSConform contractului de fi nan ţa-re, raportul de progres se trans-mite trimestrial la Organismul Intermediar responsabil şi nu mai este necesar ca acesta să însoţească cererea de rambur-sare.

Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa:

www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_INFO

Util pentru beneficiari

Page 15: Revista Regio nr. 4

MAI 2011 MAI 2011 15

Interviu

„CÂND ÎŢI PROPUI SĂ FACI UN PROIECT, TREBUIE SĂ TE GÂNDEŞTI CARE ESTE NEVOIA TA REALĂ”

SUCCESUL UNUI PROIECT PORNEŞTE DE LA O

FUNDAMENTARE REALISTĂ A BUGETULUI. CARE SUNT GREŞELILE CE POT INFLUENŢA NEGATIV DERULAREA UNUI PROIECT ŞI CU CE EFECTE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ?

Toate greşelile care se fac într-o fază de pregătire a cererii de fi nanţare se repercutează şi au impact direct asu-pra etapei de implementare a proiec-tului. Atunci când îţi propui să faci un proiect, trebuie să te gândeşti care este nevoia ta reală, să planifi ci activităţile care te duc la îndeplini-rea ei, evaluând, în mod realist, cos-turile. Dacă pleci de la ideea că ai

vrea să faci un proiect şi te gândeşti care este suma disponibilă pen-tru fi nanţare şi ce ai putea să faci să primeşti acei bani, fără să ai un plan exact, atunci ideea de proiect este eşuată din start. În orice caz, acest tip de abordare este exclus în cazul proiectelor mari de investiţii. În cazul în care eşti o autoritate publică şi derulezi o investiţie, atun-ci această fundamentare realistă nu mai depinde de tine, ci depinde de consultant şi de proiectantul care pregăteşte studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Cu toate acestea, şi în acest caz poţi avea o contribuţie la o fundamentare corectă, pentru că, în timp ce investiţia propriu-zisă este

dependentă de sumele prevăzute în studiul de fezabilitate, mai există o serie de alte costuri, cum ar fi cele necesitate de consultanţă, de audit, de diverse studii, de publicitate, care pot fi corect estimate şi programate de către benefi ciar. Riscurile apariţiei unor bugete nefundamentate sunt mai mari în cazul unor benefi ciari din zo-na privată, în cazul în care ei vin cu o abordare care nu urmăreşte decât să aducă fonduri pentru îmbunătăţirea unui business, fără a ţine cont, însă, de o nevoie reală.

De obicei, problemele de buget se îm-part în două categorii. Pe de o parte, se poate calcula un buget subdimen-sionat, ceea ce înseamnă că orice creştere de buget reprezintă o pre-siune asupra propriilor resurse fi nan-ciare ale bene fi ciarului, deoarece în cadrul Regio nu avem voie să creştem valoarea contractului. Pe de altă parte, putem întâlni o supradimen-sionare a bugetului, caz în care ben-efi ciarul nu este afectat, această situaţie repercutându-se, însă, asu-pra programului, pentru că sunt mo-bilizate resurse către un benefi ciar şi, implicit, se blochează fi nanţarea unor proiecte din lista de rezervă. Când vorbim despre supradimensio-nare nu vorbim despre acele economii care se fac în urma licitaţiilor, ci de-spre diferenţe majore care pot fi gene-rate inclusiv de proiectantul care îşi

Interviu cu Doina SURCELDirector General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT

Page 16: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro16

ia o marjă de siguranţă foarte mare peste costurile estimate. Este bine ca şi această marjă de siguranţă să fi e calculată în mod realist. Cheia este la benefi ciar pentru că el, în relaţia cu proiectantul sau cu orice alt furni-zor de servicii, îşi poate lua măsuri, prin clauze contractuale, pentru ca banii, care în primă fază, înainte de rambursări, sunt ai lui, să nu fi e irosiţi. Cel care fi nanţează toate cos-turile proiectului, într-o primă fază, este benefi ciarul şi atunci el trebuie să aibă grijă de propriile resurse. Nu putem exclude nici situaţia în care un benefi ciar poate să subdimensioneze un buget, tocmai pentru că benefi cia-rul trebuie să asigure un avans pen-tru derularea proiectului. Benefi cia-rul se întinde, într-un astfel de caz, atât cât îi permite bugetul estimat, dar acest lucru se repercutează tot asupra lui şi a benefi ciilor obţinute.

CÂT DE DEPARTE AJUNG EFECTELE NEGATIVE ALE UNOR

ERORI CARE SE FAC ÎN ETAPA DE PROIECTARE?

Sunt lucruri care se pot corecta pe parcursul implementării, dar există anumite costuri. În momentul în care benefi ciarul semnează contractul, acesta trebuie să demonstreze că dispune de rezervele fi nanciare pen-tru derularea proiectului până la prefi nanţare şi rambursări. În clipa în care începe să se deruleze efec-tiv proiectul şi apare necesitatea concretă de fi nanţare, este nevoie de fl ux de capital. Acesta este mo-mentul în care poate apărea o pre-siune foarte mare în cazul în care acest fl ux nu poate fi asigurat. În ca-zul unei subdimensionări, benefi cia-rul se găseşte în situaţia de a avea un contract deja încheiat, fără posibili-tate de completare a bugetului, cu posibile lucrări suplimentare şi în im-

posibilitatea de a asigura sumele ne-cesare pentru derularea activităţilor programate. Noi îi sfătuim pe benefi ciari ca, după încheierea licitaţiilor, să ţină o evidenţă a tuturor activităţilor, in-clusiv a costurilor, pentru a corela aceste activităţi cu bugetul. Există şi o tendinţă greşită a benefi ciaru-lui de a crede că, dacă a obţinut la licitaţii preţuri de achiziţie mai mici decât cele proiectate, poate conside-ra că se va baza, mai târziu, pe anu-mite economii. Este o falsă impresie deoarece sumele rămase nu sunt une-le care să i se cuvină, în mod cert, benefi ciarului şi, odată asumat un contract, acesta nu se poate abate de la el.

SE SPUNE CĂ UN MANAGER FINANCIAR POATE SĂ ÎNGROAPE

SAU SĂ SALVEZE UN PROIECT. DE CE ESTE ATÂT DE IMPORTANTĂ ALEGEREA PERSOANEI CARE SE OCUPĂ DE MANAGEMENTUL FINANCIAR? TREBUIE SĂ FIE O PERSOANĂ CU EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIUL FINANŢĂRILOR EUROPENE SAU ESTE SUFICIENT SĂ FIE UN BUN CONTABIL?

Riscurile ridicate de blocaj, indife rent de benefi ciar, apar în clipa în care acesta trebuie să folosească resurse proprii şi atrase. De aceea, este obli-gatoriu să ştie cum să asigure fl uxul

de capital. Dacă benefi ciarul mai are şi alte proiecte derulate în paralel şi nu ştie cum să asigure necesarul fi -nanciar zilnic, atunci riscurile de eşec sunt ridicate. Cu toate acestea, este un lucru foarte simplu ca bene-fi ciarul să ştie pe ce resurse fi nan-ciare poate conta şi ce costuri are, astfel încât să programeze efi cient cheltuielile. Benefi ciarul trebuie să ştie, şi ar trebui să fi e preocupat de acest lucru, cât anume poate să supravieţuiască cu prefi nanţarea şi cu rambursările şi când trebuie să intervină cu resurse proprii sau cu îm-prumuturi. Avem benefi ciari care sunt foarte conştiincioşi, care au apelat la serviciile unor experţi bancari care, în cadrul proiectelor, nu fac altce-va decât să asigure capitalul nece-sar pentru bunul mers al proiectului. Modalitatea de asigurare a resurselor poate constitui o adevărată jonglerie pentru orice benefi ciar pentru că tot timpul există termene, scadenţe faţă de contractori, faţă de bancă, termene pentru cereri de rambursare etc. Toate acestea, în cazul în care nu există o minte limpede capabilă să le aşeze ordonat, pot fi uşor pierdute de sub control. De aceea am un foarte mare res-pect şi pentru contabilii din zona autorităţilor publice locale. Aceştia se dovedesc a fi un fel de „factotum”, pentru că prezintă cunoştinţe în do-menii diverse, de la contabilitate şi proceduri de achiziţii publice, până la

Interviu

Page 17: Revista Regio nr. 4

MAI 2011 MAI 2011 17

Interviuexpertiza juridică necesară încheierii contractelor. În organizaţiile mari, cele în care există specialişti pe fi e-care palier, nu se creează o legătură reală între departamente, o legătură care este foarte importantă atunci când se implementează un proiect. De obicei, în zona privată, contabilii sunt cei care asigură managemen-tul fi nanciar. Sunt oameni cu reale competenţe şi aceasta deoarece orice om de afaceri are grijă de banii săi. O altă variantă pentru asigurarea managementului fi nanciar într-o organizaţie care implementează un proiect este fi rma de consultanţă. Există, însă, o reticenţă în a permite cuiva din afară accesul la datele de contabilitate care ţin de bucătăria internă a unui benefi ciar. Până la urmă, derularea din punct de vedere fi nanciar a unui proiect înseamnă corectitudine, ordine şi o anumită disciplină.

SE OBSERVĂ O MAI MARE RIGUROZITATE ŞI REZULTATE

MAI BUNE LA BENEFICIARII CARE AU DEJA O EXPERIENŢĂ ÎN DERULAREA UNOR PROIECTE CU FONDURI EUROPENE?

Da, am constatat acest lucru şi, poate, şi din acest motiv, Regio este unul din-tre cele mai performante programe. Mulţi dintre benefi ciarii noştri au fost, în trecut, benefi ciari ai unor fi nanţări PHARE. Au primit fi nanţări nerambursa-bile, au lucrat cu noi, ştiu cât de riguroşi suntem şi au devenit, la rândul lor, foarte disciplinaţi. Noi, la Autoritatea de Management, nu ne mai lovim de situaţii în care să returnăm o cerere de ram-bursare pentru că este neconformă din toate punctele de vedere. Este adevărat că benefi ciarii primesc şi un sprijin im-portant de la organismele intermediare, dar acestea au devenit, şi ele, foarte riguroase în urma experienţei pe care

au acumula t-o . La nivelul anului 2011, noi nu mai suntem în situaţia de a re-spinge o cerere de rambursare în in-tegralitatea ei, iar acest lucru apare în relaţia dintre noi şi organismul in-termediar. Luăm cazul unei cheltuieli neeligibile - organismul intermediar este primul care sesizează că nu este o cheltuială eligibilă şi, prin urmare, o returnăm acestuia. O respingere mai poate să apară şi în condiţiile în care trebuie să respectăm reguli de mini-mis sau reguli privind ajutoarele de stat şi nu s-a respectat data începerii cheltuielilor eligibile. Într-un astfel de caz toate cheltuielile sunt considerate neeligibile. Erorile mai pot decurge şi din necunoaşterea clauzelor contrac-tuale. Mai avem încă benefi ciari care citesc anumite clauze contractuale doar atunci cînd se lovesc de ele. Dar, şi din greşeli se învaţă.

MAJORAREA TVA, ANUL TRECUT, DE LA 19% LA

24% A CREAT DIFICULTĂŢI ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR?

Având în vedere că TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile este acoperit din bugetul de stat şi se decontează benefi ciarului odată cu cererea de rambursare, modifi carea de TVA nu a creat probleme majore. Au fost doar câteva demersuri de ordin admi-nistrativ-organizatoric în condiţiile în care a trebuit să încheiem un număr mare de acte adiţionale. S-a majorat, practic, valoarea de fi nanţare, ca ur-mare a modifi cării legislative, lucru ce trebuia să fi e evidenţiat în con-tract. Benefi ciarii au făcut, la rân-dul lor, un efort pentru a susţine din bugetele lor şi diferenţa de cinci pro-cente, până la prima cerere de ram-

bursare aprobată. Avantajul, în ca-zul Regio, este acela că rambursarea TVA-ului se face la fi ecare cerere de plăţi aprobată.

CE ŢINTĂ EXISTĂ PENTRU 2011 ÎN PRIVINŢA

ABSORBŢIEI FONDURILOR

ALOCATE DIN FEDR?

Ţinta noastră este aceea de a plăti, anul acesta, 486 de milioane de eu-ro, din Fondul European pentru Dez-voltare Regională. Este o ţintă care a fost fi xată pentru a reduce presiunea pe anul 2013 când se suprapun cele două reguli (n+2 şi n+3). Oricum, noi nu suntem în situaţia de a avea sume dezangajate automat de Comisia Europeană. Până acum, raportat la ţintele lunare, pentru primul semes-tru, mai avem circa 30 de milioane de euro dintr-un total de 147. Benefi cia-rii noştri sunt destul de activi şi vin cu cereri de rambursări, ceea ce ne face să credem că vom atinge ţinta stabilită pentru anul acesta.

Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

SFATURI PENTRU BENEFICIARI:

Le recomand benefi ciarilor afl aţi încă în faza de semnare a contracte-lor să acorde o mai mare atenţie clauzelor din contractele pe care le încheie cu proiectanţii şi constructorii. Să prevadă angajamente privind răspunderea materială pentru prejudiciile create de către aceştia.

Dreptul de proprietate intelec tuală, pentru documentaţia oferită de proiec-tant, trebuie inclus în contract. Altfel, dacă doreşte să facă o corecţie mai târziu, benefi ciarul nu poate interveni pe documentaţia care i-a fost furnizată în cadrul unui contract.

Contractele de lucrări ar trebui să conţină clauze care să-i protejeze pe benefi ciari şi care să le ofere posibilitatea de a rezilia un contract, fără a întârzia un proiect.

Page 18: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro18

Investiţii şi progres

Cãtãlina JINGOIU | Cãtãlina JINGOIU |

FINANŢARE REGIO PENTRU COMPETITIVITATE PE PIAŢĂ

O FINANŢARE REGIO ACORDATĂ UNUI ÎNTREPRINZĂTOR DIN JUDEŢUL

HARGHITA, CU TRADIŢIE ÎN EXPLOA-TAREA ŞI PRELUCRAREA LEMNULUI, A FĂCUT POSIBILĂ O INVESTIŢIE DECISIVĂ PENTRU ASIGURAREA COMPETITIVITĂŢII PE PIAŢĂ A BENEFICIARULUI, PRIN SPORIREA CAPA CITĂŢII DE LUCRU, SCĂDEREA COSTU RI LOR DE PRODUCŢIE ŞI DIVERSIFICAREA PALETEI DE PRODUSE.

Societatea Pro Legno SRL din lo cali -ta tea Gheorgheni, judeţul Harghi-ta, funcţionează pe piaţa lemnu-lui din anul 2004 şi a acumulat sufi cientă experienţă în activita-tea de exploatare şi prelucrare a lemnului, încât să îşi asigure o pre-zenţă constantă pe piaţa de profi l. Reprezentanţii fi rmei au conş tien-tizat că, pentru a-şi asigura suc-cesul, pe viitor, aveau nevoie de o investiţie în linia de producţie, aşa că, în anul 2008, au solicitat o fi nanţare nerambursabilă, în cadrul domeniului major de intervenţie 4.3, din Axa prioritară 4. Prin proiectul propus, fi rma Pro Legno SRL a solicitat achiziţia unei linii automate de debitat buşteni, formată din nouă componente. Con-tractul dintre Autoritatea de Mana-gement şi benefi ciar a fost semnat în data de 08 iulie 2009. Pe baza acestuia, societatea din Harghita a primit o fi nanţare FEDR în valoare de aproximativ 670.000 de lei, ceea ce a reprezentat mai mult de jumătate din valoarea totală a pro iectului de utilare. Achiziţia efectivă de uti-

laje s-a realizat în toamna anului 2009, până la sfârşitul anului fi ind deja instalate noile capacităţi de producţie şi instruit personalul care le deserveşte. Spre deosebire de vechea instalaţie care era deservită de şase oameni pe fi ecare schimb de lucru, noua linie automată de debitat buşteni are nevoie de un singur muncitor. Acest lucru asigură o efi cientizare a modului în care este folosită forţa de muncă în cadrul fi rmei, pen-tru că personalul astfel eliberat a fost repartizat în alte sectoare de producţie. Implementarea proiectu-lui Regio a însemnat şi crearea a şase locuri de muncă în cadrul secţiei de produce re a paleţilor. Investiţia în utilaje i-a asigurat benefi ciarului o capaci tate sporită de producţie, volumul de cherestea şi semi-fabricate livrate într-o lună fi ind aproape triplu faţă de cel asigu-rat de vechile utilaje. Totodată, noua linie tehnologică a asigurat o

scădere a costurilor de producţie cu 5% până la 8%, în funcţie de tipul de produs, ceea ce contribuie la o creştere a competitivităţii pe piaţă a fi rmei Pro Legno.

Investiţia Regio a permis benefi cia-rului şi diversifi carea portofoliu-lui de clienţi. Astfel, dacă înainte de investiţie, societatea îşi valo-rifi ca 95% din producţie în judeţul Harghita, acum are contracte şi parteneriate cu fi rme din întreaga ţară, dar şi cu clienţi externi. Expor-turile se realizează, cu precădere, în Austria şi Germania. În urma dotării cu linia automată de debitat buşteni, cifra de afa ceri a benefi cia-rului proiectului Regio a crescut cu 50%. În perioada următoare, fi rma Pro Legno intenţio nează să caute o nouă oportunitate de fi nanţare pen-tru o achiziţie de echipamente care i-ar permite sporirea capacităţii de producţie până la 1.000 de metri cubi, pe lună.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

PROIECT:Diversifi carea activităţii prin achiziţionarea unei linii automate de debitat buşteni

BENEFICIAR S.C. Pro Legno S.R.L.VALOAREA PROIECTULUI: 1.172.928 lei

CONTRIBUŢIA UE: 670.244 lei

CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 502.683 lei

DATA ÎNCEPERII: 08.07.2009

DATA FINALIZĂRII: 08.01.2010

ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru

AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Page 19: Revista Regio nr. 4

MAI 2011MAI 2011 19

Turism de tranzit

Regio în RomâniaElena OCEANU | Elena OCEANU |

EXTINDEREA UNUI HOTEL BUCUREŞTEAN, POSIBILĂ CU O FINANŢARE REGIO DE 7,5 MILIOANE DE LEI

UNA DINTRE CELE MAI AMPLE INVES TIŢII SUSŢINUTE PRIN

REGIO, ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI-ILFOV, VIZEAZĂ EXTINDE REA UNUI HOTEL AMPLASAT ÎN CARTIE RUL MILITARI, LA IEŞIREA DIN CAPITALĂ, CĂTRE AUTOSTRADA A1, BUCUREŞTI - PITEŞTI.

Iniţiatorul proiectului, omul de afa-ceri Radu Antonie, avea deja în proprietate un hotel cu o capaci-tate de 33 de locuri şi o rată anuală de ocupare de 65%. Extinderea spaţiului de cazare s-a impus ca o necesitate, în condiţiile în care zo-na s-a dezvoltat continuu, în ul-timii ani. Lângă hotel s-au construit mai multe clădiri de birouri, iar de-a lungul autostrăzii, în imediata vecinătate a capitalei, există deja mai multe parcuri industriale, ceea ce a făcut ca hotelul să fi e prefe-rat de numeroşi oameni de afaceri afl aţi în tranzit. Pentru acest proiect, cu o valoare totală de circa 16,5 milioane de lei, în data de 30 octom brie 2009, a fost semnat contractul de fi nanţare care prevede o asistenţă fi nanciară nerambursabilă de 7,49 de milioane de lei. Scopul proiectului este ex-tinderea hotelului Criss cu o nouă aripă care va avea 77 de camere, dotate cu echipamente la standarde europene şi clasifi cate cu trei stele. Noua construcţie va avea, totodată, un restaurant propriu şi o sală de conferinţe. La fi nalizarea proiec-tului, benefi ciarul prognozează o

creştere a gradului de ocupare a unităţii de cazare, per ansamblu, dar şi o creştere a duratei medii a sejururilor petrecute de clienţi în hotel.

CONSTRUCTOR SERIOS, TERMENE SCURTATE

În urma unei proceduri de achiziţie, benefi ciarul proiectului a ales o fi rmă cu experienţă în construcţii civile şi industriale, un operator care a lucrat atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. Contractul de lucrări a fost semnat în data de 12 ianuarie 2010, iar seriozi tatea aces-tuia a contribuit în mod pozi-tiv la scurtarea terme-nelor de execuţie a lucrărilor aferente noului corp de

clădire. Lucrările propriu-zise au debutat, la începutul lunii martie 2010, şi au avansat foarte repede.

AVANS DE ŞASE LUNI

În momentul de faţă, implementa-rea proiectului are un avans de cel puţin şase luni faţă de grafi cul de execuţie, ceea ce îl determină pe benefi ciar să afi rme că investiţia se poate fi naliza în a doua jumătate a anului curent. În timp ce muncito-rii lucrează deja la fi nisajele inte-rioare şi exterioare ale clădirii, pro-prietarul hotelului este angrenat în următoarea etapă a investiţiei care vizează achiziţia de mobilier şi echi-pamente pentru utilarea noii aripi a hotelului. Între timp, au fost deja depuse şase cereri de rambursare, ultima dintre ele fi ind în curs de verifi care, ceea ce a permis benefi ciarului asigu rarea cash-fl ow-ului necesar unei bune derulări a investiţiei.

Muncitorii lucrează

deja la fi nisajele

construcţiei

t d l i d

77 de camere vor

forma noua aripă a hotelului Criss

Page 20: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro20

Soluţii pentru succes

Elena OCEANU | Elena OCEANU |

Regio în România

COMPETITIVITATE ÎN VREME DE CRIZĂ

ÎNTR-O PERIOADĂ DE CRIZĂ FINANCIARĂ, CÂND FIRMELE SE CON-

FRUNTĂ, MAI MULT CA ORICÂND, CU DIFICULTĂŢI CARE LE AMENINŢĂ ÎNSĂŞI PREZENŢA PE PIAŢĂ, ASIGURAREA RESURSELOR MATERIALE ŞI FI NANC I ARE PENTRU MENŢINEREA COMPETI TIVITĂŢII S-A DOVEDIT A FI O PROVOCARE MAJORĂ.

Pentru fi rma Term Serv Baia Mare, răspunsul la această provocare a venit sub forma unui proiect Regio, derulat în perioada iulie 2009- ianuarie 2010. Obiectivul a fost unul al paşilor mărunţi, dar hotărâţi, în sensul că, prin achiziţia de uti-laje de ultimă generaţie, specifi ce domeniului construcţiilor, fi rma băimăreană şi-a propus să pătrundă pe piaţa construcţiilor, să îşi con-solideze această prezenţă, iar apoi să îşi îmbunătăţească poziţia prin-tre actorii mici de pe piaţă prin fo-losirea echipamentelor şi utilajelor achiziţionate în cadrul proiectului.

Proiectul Regio implementat de fi rma Term Serv SRL a urmărit creşterea capacităţii de prestări servicii prin achiziţionarea a trei utilaje noi şi performante: un bul-doexcavator, un mini-încărcător şi pompe pentru şape şi tencuieli. Bugetul alocat investiţiei a fost de 713.801 lei, din care 419.882 de lei au reprezentat contribuţie FEDR la implementarea proiectului. Con-tractul de fi nanţare a fost semnat în data de 21.07.2009, cu o perioadă de implementare de şase luni.

Dotarea cu utilaje moderne a avut ca efect creşterea cotei de piaţă a benefi ciarului, dar şi crearea unei stabilităţi fi nanciare a fi rmei băimărene, prin creşterea veni-turilor. Dintr-o altă perspectivă, investiţia a permis benefi ciaru-lui să îşi asigure un nivel cres-cut de competitivitate pe piaţă. Contribuţia proictului Regio la dez-voltarea economică locală poate fi evaluată şi prin prisma locurilor de muncă nou create. Prin proiectul Regio, fi rma Term Serv SRL s-a an-gajat să creeze opt noi locuri de muncă, obiectiv îndeplinit la fi na-lul perioadei de implementare. Mai mult, dezvoltarea activităţii fi rmei Term Serv a impus, după fi naliza-rea investiţiei, angajarea a circa 50 de muncitori pentru a răspunde solicitărilor de lucrări venite de pe piaţa locală şi regională.

Achiziţionarea noilor utilaje a re-pre zentat pentru societatea Term Serv şi un important atu în relaţia cu concurenţii de pe piaţă. Avan-tajul competitiv asigurat de utila-jele achiziţionate s-a refl ectat în reducerea costurilor şi termenelor de execuţie, ceea ce a permis scăderea preţurilor practicate sub nivelul pieţei uşurând, astfel, ac-cesul fi rmei la contracte de lucrări.În consecinţă, volumul activităţii fi rmei a crescut, la fel şi cifra de afaceri, timpul de execuţie a lucrărilor a putut fi redus, iar cos-turile s-au diminuat inclusiv prin eliminarea cheltuielilor cu închiri-erea de utilaje.

50 de muncitori

angajaţi în urma dezvoltării

activităţii fi rmei

Page 21: Revista Regio nr. 4

MAI 2011MAI 2011 21

Natură şi ştiinţă

Bani europeni în Uniunea Europeană

INATURA ESTE UNUL DINTRE CELE MAI MODERNE MUZEE DE ISTORIE NATURALĂ DIN EUROPA, UN LOC APARTE CARE, GRAŢIE ÎMBINĂRII DINTRE TEHNOLO GIE ŞI NATURĂ, OFERĂ O ALTĂ PERSPEC-TIVĂ DECÂT CEA CU CARE AM PUTEA FI OBIŞNUIŢI ÎNTR-UN MUZEU DE ACEST GEN. SITUAT ÎN ORAŞUL DORNBIRN, DIN REGIUNEA AUSTRIACĂ VORARL-

BERG, MUZEUL SE RIDICĂ

ASTĂZI PE LOCUL UNDE ÎN SECOLUL AL XIX-LEA FUNCŢIONA O FABRICĂ MECANIZATĂ, CU CIOCANE, TURBINE ZGOMOTOASE ŞI INSTALAŢII HIDRAU-LICE. INATURA ESTE REZULTA-TUL UNEI INVESTIŢII DIN FEDR, ÎN VALOARE DE 105.000 DE EURO, ŞI ARE LA BAZĂ UN CONCEPT CARE, ÎN 2005, A PRIMIT PREMIUL MUZEELOR AUSTRIECE.

Vizitatorii vor putea experimenta cunoaşterea şi descoperirea naturii, în patru habitate diferite şi vor fi fascinaţi de progresele ştiinţei, ce pot fi observate în cele şase sectoare ale Centrului Ştiinţifi c. Secretele naturii sunt prezentate cu ajutorul a 40 de ecrane interactive care, prin cele mai moderne mijloace media, de la proiecţii la călătorii virtuale, asigură accesibilitatea şi înţelegerea ştiinţelor naturii prin maniera distractivă de prezentare a acestora.

O excursie obişnuită începe cu galeria situată în holul de la intrare. O parte a galeriei este dedicată

fondatorului muzeului, Siegfried Fussenegger, şi activităţii sale de cercetare desfăşurată în a doua

jumătate a secolului XX. Trecând în zona Centrului Şiinţifi c, vizitatorul va parcurge şase zone diferite, în care proiecţiile, jocurile interactive şi călătoriile virtuale prezintă

modul în care ştiinţa se dezvăluie publicului vizitator.

Munţii. Primul habitat este cel al munţilor, unde există o înşiruire de oportunităţi pentru a descoperi frumuseţea Alpilor. O proiecţie la 360 de grade simulează perfect forţa unei avalanşe, jocurile interactive ajută la o mai bună înţelegere a naturii, un perete pentru alpinism oferă provocarea unei ascensiuni pe munte, o altă proiecţie oferă senzaţiile unice ale panoramei care se înfăţişează în timpul unei plimbări pe creasta muntelui. Toate acestea, reunite, sunt în măsură să contribuie la o prezentare caracterizată de impresii puternice.

Pădurea. INATURA este un muzeu în care cunoaşterea se bazează şi pe simţul tactil. Nenumăratele categorii de exponate, cum ar fi o întreagă colecţie de păsări de pradă, toate sunt acolo pentru a fi atinse.

SPECTACOLUL NATURII, DESĂVÂRŞITCU AJUTORUL TEHNICII, ÎN DORNBIRN, AUSTRIA

Doru GHEORGHIADE |

,

Vizicunîn pfascpotale nata 4prinmedvirtînţemaace

O galeO

foFc

mopu

Page 22: Revista Regio nr. 4

INATURA este aşezat în mijlocul unui parc urban care se

întinde pe 25.000 de metri pătraţi, cu grădini splendide, specii de copaci din

toate cele patru colţuri ale lumii şi terase deschise în sezonul cald.

ITALIAELVEŢIA

LIECHTENSTEIN

VORARLBERG

GERMANIA

Dornbirn

Lacul Constanţa

Bregenz

BludenzTIROL

Innsbruck

www.inforegio.rowww.inforegio.ro22

Spectacolul naturii

Şi nu există nici măcar un geam de sticlă între vizitatori şi o sumedenie de animale sălbatice împăiate care pot fi atent observate. Copiii, dar şi adulţii pot, de asemenea, să exploreze vizuina de bursuc, construită special pentru INATURA. Pădurea este urmată de pajiştile cu fl uturi, proiectate într-o manieră originală, pe staţiile interactive. Insecte uriaşe şi fl uturi vii, stupi de albine şi cuiburi de viespi te cheamă să le descoperi.

Apa. La INATURA, te poţi afunda în adâncurile apei fără să te atingă vreun strop de apă. O cascadă cu înălţimea de opt metri marchează intrarea în habitatul apei, iar un cinematograf subacvatic îi introduce pe vizitatori în lumea fascinantă şi plină de neprevăzut a Lacului Constance. Un râu văzut prin geamuri de sticlă înfăţişează

viaţa subacvatică, specifi că râurilor şi fl uviilor, iar două acvarii uriaşe prezintă diferite specii de peşti, caracteristice zonei în care se afl ă muzeul.

Natura şi oraşul. Oricât de mult am fi tentaţi să credem că se resping una pe cealaltă, ideea de natură şi cea de oraş, în jurul cărora este construit cel de-al patrulea habitat, se completează reciproc. La fi ecare pas pe care îl facem, ca locuitori sau vizitatori ai unor oraşe, întâlnim vieţuitoare care s-au adaptat existenţei urbane şi traiului alături de om. Nu ne-am putea imagina, de pildă, viaţa fără animale de companie. Împărţim uneori existenţa într-o locuinţă cu gândaci de bucătărie, molii şi alţi «chiriaşi», total respingători. La INATURA putem observa aceste

insecte, în acţiune, într-o bucătărie construită special pentru ele.

Neajunsurile vieţii urbane sunt, de asemenea, expuse în această zonă, iar o analiză comparativă cu viaţa din alte metropole întregeşte prezentarea. La fi nalul turului prin muzeul INATURA, pe vizitatori îi aşteaptă o surpriză: spectacolul astronomic care îi poartă într-o călătorie către stele.

Bani europeni în Uniunea Europeană

Bludenz

Feldkirch

Dornbirn

Bregenz

REGIUNEA V

ORARLBERG

INATURALOC

ALIZARE Sursa: de.wikipedia.org

Page 23: Revista Regio nr. 4

23

Baze de afaceri

Bani europeni în Uniunea Europeană

MAI 2011MAI 2011

VILNIUS, CAPITALA LITUANI-EI, ESTE LOCUL ÎN CARE ÎŞI

DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA MARI COM-PANII ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, UN PUTERNIC CENTRU UNIVERSITAR ŞI INSTITUŢII ECONOMICE ŞI ACADEMICE CU PREOCUPĂRI ÎN DOMENIUL ÎNAL-TEI TEHNOLOGII. ACESTE PREMISE AU FOST SUFICIENTE PENTRU CA, LA ÎN-CEPUTUL ANILOR 2000, SĂ FIE PUSE BAZELE UNUI AMBIŢIOS PRO IECT DE SPRIJINIRE A DEZVOLTĂRII MEDIULUI DE AFACERI, CU ACCENT PE RAMURA DESTINATĂ TEHNOLOGIILOR DE ÎNALTĂ CLASĂ.

PUNCT DE ACCES CĂTRE TEHNOLOGIE ŞI DEZVOLTARE

Parcul Tehnologic şi Ştiinţifi c Sunrise Valley a fost conceput ca o locaţie pentru afaceri de anvergură, ca un punct de acces către servicii de înaltă clasă pentru investitori mari şi pentru IMM-uri, toate acestea contribuind la progresul ştiinţifi c al Lituaniei. Fundaţia Sunrise Valley este o organizaţie non-profi t înfi inţată în 2003, cu scopul de a sprijini dezvoltarea înaltei tehnologii şi de a stimula afacerile în acest domeniu, astfel

încât Vilnius să devină un oraş al ştiinţei şi cunoaşterii, în care să fi e promovate activităţi economice care să contribuie la dezvoltarea ştiinţifi că a zonei. Iniţiatorii proiec-tului sunt Universitatea de Stat din Vilnius, Universitatea Tehnică, municipalitatea din Vilnius şi o bancă privată. În rândul fondatorilor se înscriu şi câteva companii din domeniile IT, telecomunicaţiilor şi tehnologiilor laser.

INFRASTRUCTURĂDE AFACERI

Sunrise Valley a însemnat, într-o primă etapă, construirea unui parc tehnologic în interiorul campusului celor două universităţi. Teritoriul de 2,4 hectare destinat acestui proiect se afl ă în vecinătatea laboratoa-relor, a centrelor de cercetare, a institutelor şi auditoriumului de la Universitatea de Stat din Vilnius şi Universitatea Tehnică. În 2006, a început construirea infrastructurii de afaceri şi a spaţiului de birouri pentru companiile locale şi inves-titorii străini. Pe o suprafaţă de 6.300 de metri pătraţi a fost construită o clădire de birouri care pune la dispoziţia companiilor spaţii integrate. Investiţia a fost fi nalizată în octombrie 2008, iar benefi ciarii au fost aleşi după criterii prestabilite. În prezent, 38 de mari companii îşi au sediul aici, plătind chirii modice. Companiile au primit birouri dotate cu toate cele necesare desfăşurării activitaţii în condiţii moderne şi

SUNRISE VALLEY, LABORATOR DE AFACERI ÎN INIMA LITUANIEI

Elena OCEANUElena OCEANU | |

Page 24: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro24

Profesionişti în afaceri

Bani europeni în Uniunea Europeană

sunt deservite de o recepţie şi un secretariat comun. Chiriaşii din noul sediu de afaceri au la dispoziţie săli de protocol, o autoservire şi bucătării bine echipate. Companiile benefi ciază de consul-tanţă în afaceri pe probleme de marketing, planuri de afaceri, dezvoltarea afacerilor, planifi care strategică, resurse umane, etc. De asemenea, le este facilitat accesul la informaţii privind fi nanţările spe cifi ce în domeniul inovării. Alte servicii oferite companiilor sunt cele care se referă la posi bi li tăţile de comercializare a teh no logiilor, auditul tehnologiilor, pro tejarea mărcilor înregistrate şi a managementului drepturilor intelectuale.

FONDURI EUROPENE PENTRU SPRIJINIREA AFACERILOR

Ca să atingă obiectivele pentru care a fost creat, Sunrise Valley nu numai că oferă o infrastructură modernă pentru afaceri, dar promovează servicii profesioniste pentru spri ji-

nirea afacerilor şi asigură legături între mediul economic şi cel aca-demic, creează contacte între companii sau cu parteneri de oriunde din Lituania şi din lume. Pentru construirea infrastructurii de afaceri de la Vilnius, care a luat forma Parcului Tehnologic şi Ştiinţifi c Sunrise Valley, a existat un proiect fi nanţat cu peste 3 milioane de euro din fonduri structurale în cadrul alocării fi nanciare pentru Lituania, perioada 2004-2006. Valoarea totală a proiectului Sunrise Valley depăşeşte 8,1 milioane de euro, cofi nanţarea fi ind asigurată de municipalitatea din Vilnius şi o bancă comercială.

PROIECT ETAPIZAT

Sunrise Valley a fost proiectat să se desfăşoare etapizat, pe o perioadă de 10-20 de ani, cu ajutorul fi nanţărilor publice şi private. În viitorul apropiat, pentru a atrage investitorii, este proiectată construirea unei infrastructuri adiacente parcului, cu spaţii desti-nate sportului şi recreării, cu centre comerciale, cămine studenţeşti, sedii de bănci şi alte utilităţi. Toate aceste investiţii ar urma să fi e derulate de dezvoltatori privaţi.

În acelaşi timp, pentru a strânge şi mai mult relaţiile dintre lumea academică şi cea de afaceri, se urmăreşte transferarea sediilor mai multor facultăţi din zona centrală a oraşului Vilnius în in te riorul Parcului Sunrise Valley.

Mai multe informaţii despre proiect, pe site-ul:

www.sunrisevalley.lt

20.000 de studenţi şi 1.000 de cercetători şi profesori

îşi desfăşoară activitatea în Parcul Tehnologic

şi Ştiinţifi c din Vilnius.

DOTĂRI ALE CENTRULUI DE AFACERI

Incubator de afaceri(cu mobilier)

Sistem de securitate cu componentă de monitorizare video

Parcare auto

2 săli de conferinţă

Bucătării mici şi săli de întâlnire, la fi ecare etaj.

Page 25: Revista Regio nr. 4

MAI 2011MAI 2011 25

Agendă

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR)MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUIStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Tel:(+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected]: www.mdrt.ro

COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR)Secretariatul CM PORTel: 0372 11 1413; 0372 11 1659Fax: 0372 11 1636Email: [email protected]

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769Fax: 0242 313167E-mail: offi [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240Fax: 0251 412780E-mail: offi [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Telefon : 0256 491923,Fax : 0256 491981E-mail: offi [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093Telefon: 0258 818616/int. 110Fax: 0258 818613E-mail: offi [email protected]: www.adrcentru.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 80 99Fax: 021 315 96 65E-mail: [email protected]: www.adrbi.rowww.regioadrbi.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiDIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turismBlvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, BucureştiTel: 0372 144 003Fax: 0372 144 001Website: www.mdrt.ro

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

ANVERS, BELGIA, 17 MAI 2011 „Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011

Capitală europeană a tineretului în 2011, oraşul belgian Anvers va găzdui o dezbatere cu tema „Tineret în acţiune” cu participarea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, în prezenţa tinerilor şi experţilor pe probleme de tineret. Dezbaterea face parte din programul acţiunilor prilejuite de „Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011. Printre temele abordate vor fi şi calitatea unei educaţii superioare, mobilitatea şi tranziţia pe piaţa muncii.

BRUXELLES, BELGIA, 20 MAI 2011 A cincea întâlnire plenară a Platformei de Cooperare „JEREMIE”

Parteneriatul European pentru Resurse destinate Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – JEREMIE - a luat fi inţă în octombrie 2005, la o reuniune la nivel înalt cu participarea şefi lor de state, a reponsabililor regiunilor şi instituţiilor fi nanciare. JEREMIE este o iniţiativă susţinută de Comisia Europeană împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii şi Fondul European de Investiţii, pentru dezvoltarea IMM-urilor prin facilitarea accesului la fi nanţări.

BRATISLAVA ŞI KOSICE, SLOVACIA, 23-25 MAI 2011Întâlnire la nivel înalt pe tema unei mai bune absorbţii a fondurilor structuraledestinate populaţiei rome marginalizate

Ca parte a eforturilor sale de a promova utilizarea fondurilor UE, Comisia Europeană a lansat, în 2009, o serie de întâlniri la nivel politic înalt cu statele membre care au populaţii minoritare rome. În 2009, o astfel de întâlnire a avut loc în Ungaria, iar în 2010, în România. Reuniunea are ca scop prezentarea resurselor disponibile pentru programe care să urmărească incluziunea socială a romilor şi impactul unor proiecte derulate cu acest scop.

CLUJ, ROMÂNIA, 24 MAI 2011 Seminar privind lansarea celui de-al treilea apel strategic de proiecte din cadrul Programului de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei

Pe agenda evenimentului sunt dezbateri referitoare la temele strategice ale programului, manualul de implementare, declaraţia de interes şi ghidul pentru completarea acesteia. Apelul de proiecte a fost lansat în data de 28 aprilie 2011 şi va fi deschis până pe 17 iunie 2011, având un buget alocat de 30 milioane de euro din FEDR, 8 milioane de euro din Instrumentul de Pre-Aderare (IBA) şi 1 milion de euro din Instrumentul European pentru Parteneriat şi Vecinătate (ENPI).

DROBETA TURNU SEVERIN, ROMÂNIA, 26-27 MAI 2011Comitetul de Monitorizare al POR

În cadrul întâlnirii vor fi prezentate următoarele: stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 cu evidenţierea gradului de absorbţie şi a măsurilor întreprinse pentru accelerarea implementării programului, detalii privind implementarea Axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere”, stadiul dezbaterilor cu reprezentanţii Comisiei Europene privind modifi carea POR, stadiul implementării planurilor de evaluare ale programului pentru anii 2010 şi 2011. De asemenea, va fi supus aprobării membrilor Comitetului Raportul Anual de Implementare al programului pentru anul 2010 şi modifi carea Strategiei de Asistenţă Tehnică.

Page 26: Revista Regio nr. 4

www.inforegio.rowww.inforegio.ro26

Să mai şi zâmbim!

Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regioîn desfăşurare? Trimite-ne o fotografi e pe [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate!

ZOOM REGIO

â

PIESE7Aşezaţi cele 7 fi guri (toate şi numai ele - prima regulă), una lângă alta, fără suprapuneri (a doua regulă), în plan (regulă implicită), pentru a forma anumite fi guri date, fi guri cu valoare esteticăsau imagini stilizate de obiecte reale.

INDICIU: cel puţin o formă geometrică conexă şi cel mult 13.

Page 27: Revista Regio nr. 4

MAI 2011MAI 2011 27

Să mai şi zâmbim!

Descoperă SOLUŢIA CAREULUI de mai sus şi trimite-o până la 1 iunie 2011 la adresa de e-mail [email protected], cu menţiunea „Careul numerelor magice” împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.

CAREUL NUMERELOR MAGICE

SOLUŢII REGIO

1

2

4

3

5

6

7

8

SOLUŢIA PATRULATERULUI DIN NUMĂRUL 3 AL REVISTEI

REC NSTRUI IŢO

369

37 5

38 14

39 23

40 32

41

50 42

59 43

68 44

77 45

Completaţi tabelul de mai jos cu oricare număr natural de la 1 la 81, astfel încât suma lor pe oricare linie sau coloană să fi e 369. Numerele nu se repetă!

Autoritatea de Management pentruPrograme Operaţionale Regionale trebuie să împartă 17 proiecte cu fi nanţare europeană la trei ADR-uri, astfel:

- 1/2 din totalul proiectelor - ADR 1- 1/3 din total - ADR 2- 1/9 din total - ADR 3

Ştiind că cifra 17 nu se împarte exact la 2, 3 sau 9, pe ce principiu AM POR a reuşit să aloce primului ADR, 9 proiecte, celui de al doilea ADR, 6 proiecte şi celui de al treilea, 2 proiecte?

Resurse există întotdeauna!

1+15+ ... = 3,14

? ?Ω

∆≥

∏ ∞‰

≠∑√

Page 28: Revista Regio nr. 4

Autoritatea de Management POR (AM POR)Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Website: www.mdrt.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-fi nanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Data publicării: mai 2011