Revista regio nr 24

Click here to load reader

Embed Size (px)

description

„Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” - Ion Caramitru Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită Emoţii sibiene Rustic şi gustos - Tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni În județul Prahova, turiștii învață despre traseul fructelor, din livadă până în cramă Comunicatorii Regio fac schimb de bune practici Visul unui fan Ştiri regionale TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI După o investiție de 51 de milioane de euro, vom avea una dintre cele mai moderne instituții culturale din Europa BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ SPANIA Bani europeni pentru transformarea radicală a unui complex minier în obiectiv turistic UNGARIA Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă un nou impuls turismului lângă lacul Balaton Să mai și zâmbim!

Transcript of Revista regio nr 24

  • 1. nr. 24, iulie 2013 re v i s t a Muzeul Antipa un exemplu de reuit Cultura reprezint efigia ornamental a unei ri - Ion Caramitru O perl a coroanei culturale a Municipiului Flticeni Rustic i gustos - Tradiii i obiceiuri populare din Bihor Emoii sibiene Itinerariu de vacan RegioItinerariu de vacan Regio n judeul Prahova, turitii nva despre traseul fructelor, din livad pn n cram

2. www.inforegio.ro2 Bani europeni pentru cultura autohton n urm cu exact un an scriam primul editorial pentru revista pe care o citii acum. Descopeream, alturi de echipa editorial, cu uimire, ce nseamn bugetul comunitar, att pentru Romnia, ct i pentru toate celelalte ri din Uniunea European. V mrturisesc c am avut nevoie de o documentare seri oas, amnunit, pentru a nelege pn n cele mai mici detalii proiectul la care urma s lucrm. Pn n acel moment, tratam subiectul, n emisiunile de tiri pe care le moderam la televiziune, doar din perspectiva nefericit a fondurilor necheltuite. A sumei uriae pe care Romnia o avea la dispoziie, acolo, undeva, la Bruxelles, ntr-o puculi uria, inut sub un lact fr cheie de paznicul trezorier al Uniunii Europene. Uor- uor, cu exemplele concrete n fa, cu reuitele attor instituii ale statului, ale antreprenorilor privai, ale lcaurilor culturale, am priceput c banii europeni nu sunt o Fata Morgana. C i putem atinge mai uor dect suntem tentai s credem, doar cu seriozitate, proiecte viabile i onestitate. Eram uimit ce man cereasc pot fi fondurile nerambursabile pentru firme, coli, muzee, ceti, ateliere, iar enumerarea poate continua pe nc dou pagini. n numrul de fa, ne-am propus s abordm studiul i prezentarea ctorva proiecte culturale susinute din fondurile structurale. O analiz extrem de interesant, referitoare la Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa din Bucureti, vei citi n paginile 8 9. Peste 13 milioane de euro a costat renovarea instituiei, bani venii de la Ministerul Culturii, dar i dintr-un mprumut european. Ei bine, odat cu modernizarea, numrul de vizitatori a crescut la peste 400 de mii de oameni pe an. Dac nmulim cu 20 de lei, preul mediu al unui bilet de intrare, obinem o sum deloc de neglijat: opt milioane de lei. Adic aproape dou milioane de euro. Iat cum, banii investii cu cap, cu grij, aduc, la rndul lor, ali bani. Muzeul are acum din ce s susin o parte nsemnat a cheltuielilor, blocajele financiare bugetare sunt de domeniul trecutului. Trecnd mai departe, v propun i studiul de caz din paginile 24 25. Teatrul Naional Bucureti capt haine noi, sli moderne, foaiere elegante, n concordan cu preteniile spectatorilor din secolul XXI. i de aceast dat, ca n attea i attea alte cazuri, banii au reprezentat cheia succesului proiectului. i am subliniat numai exemplele din Bucureti. ns, n toat ara gsim proiecte interesante i reuite. Muzeul de Art Ion Irimescu din Flticeni, Biserica Evanghelic din Sibiu sunt alte lcauri modernizate, ale cror poveti le gsii n actualul numr al revistei Regio. Nu n ultimul rnd, subliniem i interviul cu maestrul Ion Caramitru, care a avut amabilitatea - i i mulumim pe acesat cale - de a rspunde ntrebrilor noastre ntr-un moment dificil, n care se confrunt cu probleme de sntate. Convins s v-am strnit interesul, nu-mi rmne dect s v urez lectur plcut. V dm ntlnire din nou, cu revista Regio, n toamn i promitem s revenim cu subiecte la fel de importante. Vacan plcut! Editorial Redactor-ef: Mihai CRAIU Redactori: Ctlin ANTOHE, Vlad IONESCU FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU SPECIALIST DTP: Lioara MARE REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069 8305 2069 8305 Tiprit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureti, Tel./Fax: 031/425.53.69, [email protected], www.tipomar.ro Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU Vlad IONESCU www.inforegio.ro 3. IUlIE 2013 3 Sumar Regio n romnia 04 Cultura reprezint efigia ornamental a unei ri - Ion Caramitru 08 Muzeul Antipa un exemplu de reuit 10 Emoii sibiene 12 Rustic i gustos - Tradiii i obiceiuri populare din Bihor 14 O perl a coroanei culturale a Municipiului Flticeni 16 n judeul Prahova, turitii nva despre traseul fructelor, din livad pn n cram 19 Comunicatorii Regio fac schimb de bune practici 20 Visul unui fan 22 tiri regionale 24 TEATRUL NAIONAL BUCURETI Dup o investiie de 51 de milioane de euro, vom avea una dintre cele mai moderne instituii culturale din Europa BANI EUROPENI N UNIUNEA EUROPEAN 26 SPANIA Bani europeni pentru transformarea radical a unui complex minier n obiectiv turistic 28 UNGARIA Reabilitarea unui palat din secolul XVIII d un nou impuls turismului lng lacul Balaton 30 Agend 31 S mai i zmbim! 4. www.inforegio.ro4 Regio n Romnia Interviu Vlad IONESCU Cultura reprezint efigia ornamental a unei ri Ion Caramitru Un dialog cu Ion Caramitru nseamn ntotdeauna o lecie de via, de moralitate, de bun sim i adevr. Maestrul a avut amabilitatea s stea de vorb cu noi ntr-un moment dificil, la doar patru zile dup o operaie despre care, zmbitor, spunea c se mir c presa nu a aflat. Gndurile sale despre cultur, despre epoca pe care o traversm, despre criz i multe altele, n cele ce urmeaz. n ultimele dou decenii, cultura a fost deplns ca fiind cenureasa bugetului naional. Mai este adevrat acest lucru? Ca s fim sinceri, cnd a fost, cnd n-a fost Cenureas. Eu nu pot s m plng. n perioada mea de ministeriat am avut un buget mulumitor. E adevrat c pentru asta mi-am depus dou demisii care mi-au ntors bugetul ce fusese tiat. Cred c e o marot chestiunea asta, c pentru cultur nu se gsesc bani, c, dac e nevoie n alt parte, mai bine se taie de la cultur. Eu am putut demonstra contrariul. Iar bugetul pe care l-am avut n primul an de ministeriat pentru refacerea monumentelor a fost de 36 de ori mai mare dect cel al predecesorului meu. Progra mul naional de restaurare a monu mentelor pe care l-am nfiinat funcioneaz i acum; sigur c depinde de politica guvernului, de prioriti. Nu mai sunt la curent cu acest lucru. n ultimii ani, s-au redus foarte mult fondurile pentru cultur. A intervenit un program de reduceri de cheltuieli, de reduceri de personal. Mi-e team ca toate acestea s nu afecteze terminarea restaurrii Teatrului Naional din Bucureti. Pe de alt parte, trist este c bugetele alternative - s le numesc aa - pentru evenimentele importante, cultural vorbind, s-au redus aproape pn la zero. Sponsorii au disprut, pentru c legea nu le permite s doneze dect 5% din venitul brut i doar dac au profit. n general, firmele raporteaz un profit aproape de zero. Aa c sunt extrem de rare momentele n care mai gsim sponsori. Biblioteca Naional 5. IUlIE 2013 5 America. Acolo nu exist un minister al culturii, dar marile fundaii aco per toate nevoile culturale ale unui stat imens, aa cum este America. Teatrele romneti, cel puin cele din Bucureti, joac majoritatea pieselor cu casa nchis. Care este explicaia acestui lucru? Am lsat preurile ct mai jos cu putin, nu am putut face o politic de mrire a preurilor n plin criz. Oamenii vin la teatru nu pentru lux, nu pentru entertainment, ci pentru c i gsesc un loc de referin. Numrul mare de spectatori pe care l-am avut de-a lungul anilor a crescut i cu 180%, n momentele bune. Toate acestea, la un loc, aduceau Teatrului Naional un buget mulumitor. Totalul veniturilor din bilete a reprezentat, dac nu exa gerez, un fel de record naional, ntre 18 i 20% din totalul cheltuie lilor. Cele mai mari cheltuieli sunt, ns, n cadrul Teatrului Naional. Este un edificiu. nclzirea, lumina, toate serviciile de mentenan care se fac cu firme, pentru c nu mai avem personal, duc la o singur concluzie: fr ajutor de la stat, Teatrul Naional moare, nu poate tri din ncasrile aduse de biletele vndute.Frajutordelastat,niciun teatru nu poate supravieui n acest moment. E nevoie de o reform, trebuie schimbat totul. Ungurii, de exemplu, au fcut un gest radical, au anulat contractele pe termen nedeterminat. Dar nu actorii sunt problema. Teatrul Naional avea 500 de angajai - acum mai sunt 400. Actori erau 100, restul de 400 de oameni reprezentau serviciile. Deci ei - actorii - reprezint cam 25%. Regio n Romnia Interviu n al treilea rnd, sunt voci cinice care spun aa: cu bani, fr bani, cultura merge nainte. Total fals. Cultura reprezint efigia ornamen tal a unei ri. Nimic nu e lipsit de cultur n tot ce se ntmpl pozitiv n societate. Cultura nu nseamn numai arte, cultura nseamn cercetri, inventic, geniu. Aici m izbesc eu de neputina de a nelege. Fac paralele an de an - n ultimii douzeci de ani - cu ce se ntmpla n Romnia nainte de Revoluie. Guvernele erau ocupate atunci de minitri mai puin doci sau semidoci, cu rare excepii. La Consiliul Culturii se perindau tot felul de nchipuii. Pot s neleg c atunci le era team de cultur, se simeau ameninai de ea. Acum, guvernele sunt formate din intelectuali de marc: profesori universitari, juriti, medici i iat c cine are de suferit e tocmai cultura. Este un paradox. Deci cultura are nevoie de sprijin de la bugetul de stat? Obligatoriu! Sau poate trebuie rein ventat sistemul. De exemplu, s l adoptm pe cel care funcioneaz n Ateneul Romn 6. www.inforegio.ro Regio n Romnia 6 Interviu Ai declarat, cu ocazia primirii stelei din Piaa Timpului, c Suntem n primele rnduri ale teatrului mondial. Oriunde merge teatrul romnesc, las urme adnci, artitii romni sunt recunoscui ca atare. Ce nseamn aceast recunoatere pentru mediul teatral romnesc? Dar pentru tinerii absolveni? nseamn foarte mult. Reprezint un important orizont de ateptare. TNB, Bulandra i toate celelalte teatre ntreprind turnee n toate rile i artitii sunt vzui n producii excepionale. Nu poate exista o bucurie mai mare pentru un artist. Este o recunoatere peste hotare a teatrului romnesc. i este la fel de important i pentru tineri ? Ei au aceleai sanse pe care le-ai avut dvs.? Sigur c au, n msura n care sunt distribuii n piesele care pleac peste hotare. i putem s ne amintim de spectacolele lui Purcrete, cu foarte muli tineri. Ei au fcut tu