Revista regio nr 24

32
nr. 24, iulie 2013 REviStA Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită „Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” - Ion Caramitru O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni Rustic şi gustos - tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor Emoţii sibiene În judeţul Prahova, turiştii învaţă despre traseul fructelor, din livadă până în cramă

description

„Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” - Ion Caramitru Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită Emoţii sibiene Rustic şi gustos - Tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni În județul Prahova, turiștii învață despre traseul fructelor, din livadă până în cramă Comunicatorii Regio fac schimb de bune practici Visul unui fan Ştiri regionale TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI După o investiție de 51 de milioane de euro, vom avea una dintre cele mai moderne instituții culturale din Europa BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ SPANIA Bani europeni pentru transformarea radicală a unui complex minier în obiectiv turistic UNGARIA Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă un nou impuls turismului lângă lacul Balaton Să mai și zâmbim!

Transcript of Revista regio nr 24

Page 1: Revista regio nr 24

nr. 24, iulie 2013

R E v i S t A

Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită

„Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” - Ion Caramitru

O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni

Rustic şi gustos - tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor

Emoţii sibiene

ItInerarIu de vacanţă regIo

În judeţul Prahova, turiştii învaţă despre traseul fructelor, din livadă până în cramă

Page 2: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro2

Bani europeni pentru cultura autohtonă

În urmă cu exact un an scriam primul editorial pentru revista pe care o citiți acum. Descopeream, alături de echipa editorială, cu uimire, ce înseamnă bugetul comunitar, atât pentru România, cât și pentru toate celelalte țări din Uniunea Europeană. Vă mărturisesc că am avut nevoie de o documentare seri­oasă, amănunțită, pentru a înțelege până în cele mai mici detalii proiectul la care urma să lucrăm. Până în acel moment, tratam subiectul, în emisiunile de știri pe care le moderam la televiziune, doar din perspectiva nefericită a fondurilor necheltuite. A sumei uriașe pe care România o avea la dispoziție, acolo, undeva, la Bruxelles, într­o pușculiță uriașă, ținută sub un lacăt fără cheie de paznicul – trezorier al Uniunii Europene. Ușor­ușor, cu exemplele concrete în față, cu reușitele atâtor instituții ale statului, ale antreprenorilor privați, ale lăcașurilor culturale, am priceput că banii europeni nu sunt o Fata Morgana. Că îi putem atinge mai ușor decât suntem tentați să credem, doar cu seriozitate, proiecte viabile și onestitate. Eram uimit ce mană cerească pot fi fondurile nerambursabile pentru firme, școli, muzee, cetăți, ateliere, iar enumerarea poate continua pe încă două pagini. În numărul de față, ne­am propus să abordăm studiul și prezentarea câtorva proiecte culturale susținute din fondurile structurale. O analiză extrem de interesantă, referi toare la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București, veți citi în paginile 8 – 9. Peste 13 milioane de euro a costat renovarea instituției, bani veniți de la Ministerul Culturii, dar şi dintr­un împrumut european.

Ei bine, odată cu modernizarea, numărul de vizitatori a crescut la peste 400 de mii de oameni pe an. Dacă înmulțim cu 20 de lei, prețul mediu al unui bilet de intrare, obținem o sumă deloc de neglijat: opt milioane de lei. Adică aproape două milioane de euro. Iată cum, banii investiți cu cap, cu grijă, aduc, la rândul lor, alți bani. Muzeul are acum din ce să susțină o parte însemnată a cheltuielilor, blocajele financiare bugetare sunt de domeniul trecutului. Trecând mai departe, vă propun și studiul de caz din paginile 24 – 25. Teatrul Național București capătă haine noi, săli moderne, foaiere elegante, în concordanță cu pretențiile specta torilor din secolul XXI. Și de această dată, ca în atâtea și atâtea alte cazuri, banii au reprezentat cheia succesului proiectului. Și am subliniat numai exemplele din București. Însă, în toată țara găsim proiecte interesante și reușite. Muzeul de Artă Ion Irimescu din Fălticeni, Biserica Evanghelică din Sibiu sunt alte lăcașuri modernizate, ale căror povești le găsiți în actualul număr al revistei Regio. Nu în ultimul rând, subliniem și interviul cu maestrul Ion Caramitru, care a avut amabilitatea ­ și îi mulțumim pe acesată cale ­ de a răspunde întrebărilor noastre într­un moment dificil, în care se confruntă cu probleme de sănătate. Convins să v­am stârnit interesul, nu­mi rămâne decât să vă urez lectură plăcută. Vă dăm întâlnire din nou, cu revista Regio, în toamnă și promitem să revenim cu subiecte la fel de importante.Vacanță plăcută!

Editorial

RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP: Lioara MAREŞ

R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,

Tel./Fax: 031/425.53.69, [email protected], www.tipomar.ro

cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

Page 3: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 3

Sumar

REgIO ÎN ROMâNIA

04 „Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” ­ Ion Caramitru

08 Muzeul Antipa – un exemplu de reușită

10 Emoții sibiene

12 Rustic și gustos ­ Tradiții și obiceiuri populare din Bihor

14 O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni

16 În județul Prahova, turiștii învață despre traseul fructelor, din livadă până în cramă

19 Comunicatorii Regio fac schimb de bune practici

20 Visul unui fan

22 Ştiri regionale

24TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI

După o investiție de 51 de milioane de euro, vom avea una dintre cele mai moderne instituții culturale din Europa

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26SPANIA

Bani europeni pentru transformarea radicală a unui complex minier în obiectiv turistic

28UNGARIA

Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă un nou impuls turismului lângă lacul Balaton

30 Agendă

31 Să mai și zâmbim!

Page 4: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaInterviu

Vlad IONESCU

„Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări”

Ion Caramitru

Un dialog cU ion caramitrU înseamnă întotdeauna o lecţie

de viaţă, de moralitate, de bun simţ şi adevăr. maestrul a avut amabilitatea să stea de vorbă cu noi într-un moment dificil, la doar patru zile după o operaţie despre care, zâmbitor, spunea că „se miră că presa nu a aflat”. Gândurile sale despre cultură, despre epoca pe care o traversăm, despre criză şi multe altele, în cele ce urmează.

În ultimele două decenii, cultura a fost deplânsă ca

fiind cenuşăreasa buGetului naţional. mai este adevărat acest lUcrU?

Ca să fim sinceri, când a fost, când n­a fost Cenuşăreasă. Eu nu pot să mă plâng. În perioada mea

de ministeriat am avut un buget mulțumitor. E adevărat că pentru asta mi­am depus două demisii care mi­au întors bugetul ce fusese tăiat. Cred că e o marotă chestiunea asta, că pentru cultură nu se găsesc bani, că, dacă e nevoie în altă parte, mai bine se taie de la cultură. Eu am putut demonstra contrariul. Iar bugetul pe care l­am avut în primul an de ministeriat pentru refacerea monumentelor a fost de 36 de ori mai mare decât cel al predecesorului meu. Progra­mul național de restaurare a monu­mentelor pe care l­am înființat funcționează și acum; sigur că depinde de politica guvernului, de priorități. Nu mai sunt la curent cu acest lucru. În ultimii ani, s­au redus foarte mult fondurile pentru cultură. A intervenit un program de reduceri de cheltuieli, de reduceri de personal. Mi­e teamă ca toate acestea să nu afecteze terminarea

restaurării Teatrului Național din București. Pe de altă parte, trist este că bugetele alternative ­ să le numesc așa ­ pentru evenimentele importante, cultural vorbind, s­au redus aproape până la zero. Sponsorii au dispărut, pentru că legea nu le permite să doneze decât 5% din venitul brut și doar dacă au profit. În general, firmele raportează un profit aproape de zero. Așa că sunt extrem de rare momentele în care mai găsim sponsori.

Biblioteca Naţională

Page 5: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 5

America. Acolo nu există un minister al culturii, dar marile fundații aco­peră toate nevoile culturale ale unui stat imens, așa cum este America.

teatrele româneşti, cel puţin cele din bucureşti,

joacă majoritatea pieselor cu casa închisă. care este explicaţia acestui lucru?

Am lăsat prețurile cât mai jos cu putință, nu am putut face o politică de mărire a prețurilor în plină criză.

Oamenii vin la teatru nu pentru lux, nu pentru entertainment, ci pentru că își găsesc un loc de referință. Numărul mare de spectatori pe care l­am avut de­a lungul anilor a crescut și cu 180%, în momentele bune. Toate acestea, la un loc, aduceau Teatrului Național un buget mulțumitor. Totalul veniturilor din bilete a reprezentat, dacă nu exa­gerez, un fel de record națio nal, între 18 și 20% din totalul cheltuie­lilor. Cele mai mari cheltuieli sunt, însă, în cadrul Teatrului Național. Este un edificiu. Încălzirea, lumina, toate serviciile de mentenanță care se fac cu firme, pentru că nu mai avem personal, duc la o singură concluzie: fără ajutor de la stat, Teatrul Național moare, nu poate trăi din încasările aduse de biletele vândute. Fără ajutor de la stat, niciun teatru nu poate supraviețui în acest moment. E nevoie de o reformă, trebuie schimbat totul. Ungurii, de exemplu, au făcut un gest radical, au anulat contractele pe termen nedeterminat. Dar nu actorii sunt problema. Teatrul Național avea 500 de angajați ­ acum mai sunt 400. Actori erau 100, restul de 400 de oameni reprezentau serviciile. Deci ei ­ actorii ­ reprezintă cam 25%.

Regio în RomâniaInterviu

În al treilea rând, sunt voci cinice care spun așa: cu bani, fără bani, cultura merge înainte. Total fals. Cultura reprezintă efigia ornamen­tală a unei țări. Nimic nu e lipsit de cultură în tot ce se întâmplă pozitiv în societate. Cultura nu înseamnă numai arte, cultura înseamnă cerce tări, inventică, geniu. Aici mă izbesc eu de neputința de a înțelege. Fac paralele an de an ­ în ultimii douăzeci de ani ­ cu ce se întâmpla în România înainte de Revoluție. guvernele erau ocupate atunci de miniștri mai puțin docți sau semidocți, cu rare excepții. La Consiliul Culturii se perindau tot felul de închipuiți. Pot să înțeleg că atunci le era teamă de cultură, se simțeau amenințați de ea. Acum, guvernele sunt formate din intelectuali de marcă: profesori universitari, juriști, medici și iată că cine are de suferit e tocmai cultura. Este un paradox.

deci cUltUra are nevoie de sprijin de la buGetul de

stat?

Obligatoriu! Sau poate trebuie rein­ventat sistemul. De exemplu, să îl adoptăm pe cel care funcționează în

Ateneul Român

Page 6: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Interviu

aţi declarat, cu ocazia primirii stelei din piaţa

timpului, că „Suntem în primele rânduri ale teatrului mondial. oriunde merge teatrul românesc, lasă urme adânci, artiştii români sunt recunoscuţi ca atare”. ce înseamnă această recunoaştere pentrU mediUl teatral românesc? dar pentru tinerii absolvenţi?

Înseamnă foarte mult. Reprezintă un important orizont de așteptare. TNB, Bulandra și toate celelalte teatre întreprind turnee în toate țările și artiștii sunt văzuți în producții excepționale. Nu poate exista o bucurie mai mare pentru un artist. Este o recunoaștere peste hotare a teatrului românesc.

şi este la fel de important şi pentru tineri ? ei au

aceleaşi sanse pe care le-aţi avut dvs.?

Sigur că au, în măsura în care sunt distribuiți în piesele care pleacă peste hotare. Și putem să ne amintim de spectacolele lui Purcărete, cu foarte mulți tineri. Ei au făcut turnee în toată lumea. Depinde și de festivalul care te invită. Problema tinerilor este alta. Schemele bugetarilor sunt închise. Nu se fac angajări.

revenind la teatrUl naţional bucureşti,

proiectul de reconstrucţie este UnUl dintre cele mai mari sau cel mai mare din românia, iar o parte din fondUri provine de la banca de dezvoltare a consiliului europei. cât de Greu a fost sa obţineţi aceste fondUri?

Să ne amintim cum au venit acești bani în țară. guvernul Tăriceanu a făcut un împrumut specific pe cultură de la această bancă, bani pe care i­a împărțit pe obiective. Au fost două obiective mari ­ instituții de anvergură care funcționează în interiorul unor monumente istorice și clădiri de interes public:

Casa Armatei

Page 7: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 7

Biblioteca Națională și TNB. Numai că nu toți banii vin de acolo, o parte vine de la guvern. Aproape jumătate din fonduri ne­au fost date de executive. Odată începută construcția la un asemenea edificiu, guvernele au înțeles acest lucru, iar lucrurile au mers bine.

cum va arăta teatrul naţional din bucureşti la

Încheierea proiectUlUi?

Dacă intrați pe Internet, vedeți imagini virtuale, atât din interior, cât și din exterior. Va arăta splendid. Va avea un teatru în aer liber, pe acoperiș. Refacem Lăptăria lui Enache. Cafenele, florării, trei săli noi ­ două sunt gata, iar a treia va fi terminată pe 1 iulie, vorbim de fosta sală de pictură de decoruri.

Regio în RomâniaInterviu

se va schimba sau va creşte rolUl socio-cUltUral al

celui mai mare teatru al ţării?Va crește imens, pentru că avem un proiect serios. Vom dezvolta Teatrul Național pentru copii. Sala Mică va fi la dispoziția experimentului actorilor tineri, cei care nu au unde să își joace piesele, le punem la dispoziție tot ce are teatrul: trei săptămâni de repetiții și o săptămână de spectacole, seară de

seară. Dacă spectacolul e bun, îl păstrăm în stagiune.

cum vedeţi viitorul culturii în românia?

Bine. Nu pot spune că am dubii. (zâmbeşte, n.r.). N­a murit cultura în regimul comunist, nu o să moară acum, în regim democratic. Cultura nu moare, ea se adaptează. Cu aceleași vorbe, teatrul nu moare, el se adaptează.

Muzeul „George Enescu”

Page 8: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro8

Regio în RomâniaVlad IONESCU

Analiză

Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită

de la redeschiderea din septembrie 2011, muzeul

grigore antipa din bucureşti a atins recordUri de vizitatori la care nici cei mai optimişti muzeoGrafi nu îndrăzneau să viseze. dacă treci, la sfârşit de săptămână, prin piaţa victoriei, nu poţi să nu observi coada interminabilă din faţa Girafei uriaşe care a devenit, ea în sine, un punct de atracţie al capitalei. zeci de oameni aşteaptă cuminţi, în coloană, să intre în instituţia modernizată cu 13 milioane de euro. iar ceea ce Găseşti înăuntru te lasă cu respiraţia tăiată.

ISTORIE DE APROAPE DOUĂ SECOLE, MODERNIZARE DE DOI ANI

În cei aproape 200 de ani de existență, Muzeul de Științe ale Naturii a fost găzduit în diferite clădiri din București. Sediul actual, cel din Piața Victoriei, a fost proiec­tat și construit prin munca doctoru­lui și savantului grigore Antipa, director timp de peste jumătate de secol al instituției, adică între anii 1893–1944. De altfel, acestea au fost și motivele pentru care Regele Carol al II­lea a hotărât ca muzeul

să poarte numele celui care i­a dedicat, efectiv, viața. La vremea respectivă, muzeul era o noutate, atât prin modul de expunere, cât și prin rolul și activitatea sa. grigore Antipa are și marele merit de a fi îmbogățit substanțial colecțiile instituției cu piese unice, adunate cu mare greutate din toate colțurile lumii.

În perioada comunistă și post­decembristă, chiar dacă instituția a cunoscut o ușoară îmbogățire a patrimoniului, iar muzeografii au participat la câteva expediții internaționale extrem de intere­sante și benefice, putem spune că lucrurile, în mare, au stagnat.

Asta, până în anul 2009. Directorul Dumitru Murariu, cel care conducea muzeul încă din 1988, a avut îndrăzneala să propună un plan măreț de modernizare. Așa cum simțea și a avut tăria să recunoască, în pofida conservatorilor care i s­au opus, realitatea secolului XXI trebuia să intre și pe ușile muzeului. Murariu a intuit că profilul vizi­tatorului s­a schimbat. De acum, muzeul trebuia să atragă utilizatorul tabletelor, smartphone­urilor, omul obișnuit deja cu interactivitatea în orice domeniu. De asemenea, profesorul Murariu a intuit că, fără o strategie de marketing bine pusă la punct, muzeul nu are nicio șansă să crească interesul oamenilor față de munca științifică din Antipa. Lucrările ample de renovare, restaurare și reconstrucție au durat doi ani. Din fericire, statul român a conștientizat importanța cople­șitoare a unui asemenea muzeu în formarea și atragerea către științele naturale, inclusiv a copiilor de școală generală. 13 milioane de euro

Page 9: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 9

Regio în RomâniaAnaliză

a fost bugetul pus la dispoziție de Ministerul Culturii, iar restul provine dintr­o finanțare europeană. După modernizare, s­au format cozi, lumea a venit să vadă schimbarea. Fără tăgadă, putem afirma că este cel mai mare succes pe care l­a înregistrat o astfel de instituție, după Revoluție.

MUZEUL ANTIPA, ÎN CÂTEVA CIFRE. IMPRESIONANT!

În patrimoniul muzeului găsim colecții zoologice, de minerale și de roci, paleontologice și etnografice. Exponatele, în cea mai mare parte, au fost colectate sau cumpărate de specialiști din țară și străinătate, dar au existat și donații importante. Astfel, colecția muzeului a sporit permanent. În prezent, în Muzeul Antipa găsim peste 2 milioane de piese. Iar cele enumerate mai jos vă vor face să înțelegeți de ce am ales supratitlul. Este, într­adevăr, impresionant:l 66 de infotouch-uri, proiecții 3D, plasme și sisteme interactive de prezentare a exponatelor;l 30 de trofee (un leopard, un crocodil, o vulpe polară, o marmotă, etc.) au fost donate de milionarul gheorge Iaciu;l 85.000 de euro au costat pregă­tirea și transportarea trofeelor;

l 15.000 de euro a costat numai naturalizarea exemplarului de urs alb;l 30 de diorame spectaculoase le arată vizitatorilor viața animalelor din toate bioregiunile țării. Cinci sunt exact așa cum le­a aranjat grigore Antipa;l 4,5 metri înălțime şi 3,5 metri lungime are exponatul vedetă al Muzeului Antipa, mamiferul Deinotherium gigantissimum;l Peste 400.000 de oameni vizi-tează muzeul anual. Înainte de modernizare, cifra era sub 100 de mii;l 6.000 de oameni, în medie, trec pragul instituției într­o zi de weekend.

ANTIPA – PE LOCUL CINCI ÎN EUROPA

„Eu cred în rolul social pe care trebuie să-l îndeplinească Antipa. Muzeul trebuie să fie un loc de întâlnire cu prietenii, un spaţiu de relaxare. Nu trebuie coborâtă şta cheta programelor muzeale, dar nici nu trebuie să fie ignorate aştep tările vizitatorilor. Păstrând caracterul ştiinţific al unei infor-maţii, o serveşti vizitatorului pe măsura aşteptărilor sale, el vrea să butoneze, omul a evoluat şi folo-seşte tehnologia.” ­ Directorul Mu­zeului Național de Istorie Naturală „grigore Antipa”, Dumitru Murariu.

Dumitru Murariu este de părere că Muzeul Antipa, în forma și structura actuale, se situează pe locul cinci în Europa, după instituțiile similare din Londra, Paris, Berlin și Viena. O mândrie națională susținută de un om, în vârstă de 77 de ani, cu picioarele pe pământ, nicidecum visător. De omul care a înțeles și și­a asumat epoca în care trăim și care a avut tăria să pună în practică ceea ce a gândit. Iar rezultatele se văd. Bine ar fi ca exemplul Antipa să se regăsească oriunde. Iar cozile de duminica, din Piața Victoriei, să fie replicate în fața fiecărei instituții culturale din țară.

Page 10: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro10

Regio în RomâniaFilă din istorie

Florian SCHIpONCA

Emoții sibieneAm revenit în Sibiu mai repede decât mă așteptam. De fiecare dată, o fac cu aceeași plăcere și mă întreb, oare, ce surpriză îmi mai pregătește bătrânul Hermanstadt. Îmi place să mă plimb prin centrul vechi al orașului, să privesc clădirile vechi, să admir liniile frumoase ale arhitecturii, să­mi imaginez oamenii care au trecut, de­a lungul vremii, pe aceste străzi. Trăiesc, de fiecare dată, o experiență emoționantă și răscolitoare și cred că în asta constă farmecul deosebit al acestei așezări.Pătrunzând în inima Sibiului, în Piața Mare, simți din plin parfumul vre­murilor demult apuse. Fosta Bancă de Credit Funciar, astăzi Pri mă ria orașului, Biserica Catolică, Tur nul Sfatului și o adevărată „salbă” de

clădiri cu valoare de patrimoniu, așezate ca mărgelele într­un șirag, ți se dezvăluie și te încântă. Pentru o clipă, timpul pare că se oprește. Prin pasajul de sub Turnul Sfatului sau printre clădirea primăriei și Biserica Catolică poți pătrunde în Piața Mică, unde ești înconjurat de zeci de clădiri splendide, toate cu o valoare de patrimoniu inestimabilă. În spatele Pieței Mici găsești Piața Huet, maiestuos dominată de su­perba clădire a Catedralei Evan­ghelice, cea mai importantă bise­rică săsească din România, în jurul căreia s­a dezvoltat întregul oraș. Aici și­au găsit liniștea veșnică baronul Samuel von Brukenthal sau domnitorul Mihnea Vodă cel Rău.

„Nu este cea mai mare biserică a saşilor, poate nici cea mai frumoasă, dar este cea mai importantă. Aici au fost înmormântaţi toţi oamenii celebri ai saşilor

din zonă, prim-preoţii, dar şi comiţi, şi, bineînţeles, primarii Sibiului. În ceea

ce priveşte istoria, aceasta se regăseşte în nucleul

vechi al oraşului de sus al Sibiului. Aici a început, într-adevăr, Sibiul”, ne

spune Frank Thomas Ziegler, manager cultural al Parohiei

Evanghelice C.A. Sibiu.

Page 11: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 11

Iată suficiente motive care au dus la inițierea unui amplu proiect de restaurare a acoperișului impresionantei catedrale, proiect numit „Conservarea, protejarea şi punerea în valoare a monumen-

tu lui patrimoniu naţional Biseri ca Evanghelică CA Sibiu prin restau-rarea acoperişului clădirii”, care a obținut finanțare Regio prin in­termediul Axei 5 a Programului Operațional Regional, Dezvoltarea şi promovarea turismului. Implemen­tarea acestui proiect se întinde pe durata a 40 de luni, timp în care s­au executat, și încă se execută, delicate lucrări de consolidare și restaurare, prin care se dorește oprirea unui pericol iminent, acela de prăbușire și, la final, introducerea traseului cu șarpantă originală din secolele XIV – XV, unică în țara noastră, în circuitul turistic.„Dorim ca, după restaurarea acestei vechi şarpante, să facem un fel de coridor, un traseu prin şarpantă, unul iluminat şi cu toate detaliile speciale care pot fi oferite vizitatorilor interesaţi de valoarea deosebită a acestei construcţii medievale. Noi nu dorim să facem un monument funerar aici, vrem să facem un loc viu, vizitat de turişti, de aceea vrem să restaurăm acoperişul şi bolţile, să nu riscăm să se prăbuşească acoperişul”, spune Kilian Dörr, prim­preotul Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu.Termenul de finalizare a lucrărilor este luna octombrie a acestui an, lucrările de consolidare a con­strucției și cele de zidărie fiind finalizate în proporție de 90%. Acum

se lucrează intens la învelitoarea turnului bisericii, urmând ca, până la final, 80% din țiglă să fie înlocuită.Valentin Păun, managerul de pro­iect, cel care și­a luat uriașa respon­sabilitate a reabilitării minunatului edificiu gotic, ne spune: „Dacă aţi fost oriunde în Occident, în orice capitală, în orice oraş, dacă pui GPS-ul pe centrul oraşului, acesta te duce la o catedrală. Și ne-am gândit că acelaşi rol o să-l joace şi acest obiectiv superb. A durat foarte mult până a fost evaluat proiectul, un proiect de dimensiuni foarte mari, şi cred că, dintre toate proiectele pe care le-am făcut, acesta este cel mai important”.

Nu­i așa că am avut dreptate în deschiderea articolului, atunci când am spus că Sibiul ne pregătește, în continuare, surprize?Mă puteți contrazice?

Regio în România

12.442.166 lei valoare totală

proiect

Filă din istorie

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Denumire proiect: „Conservarea, protejarea și punerea în valoare a monumentului patrimoniu Național Biserica Evanghelică CA Sibiu prin restaurarea acoperișului clădirii”

Programul Operațional Regional, Axa 5, Dezvoltarea şi promovarea turismului, domeniul major de intervenție 5.1., Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

Beneficiar: Parohia Evanghelică Sibiu

Valoare totală proiect: 12.442.166 lei

Valoare totală eligibilă: 9.811.322 lei

Contribuție de la bugetul local: 1.275.471 lei

Page 12: Revista regio nr 24

arta culinară este cel mai bine păstrată la țară. delicatese și

bunătăți sunt preparate înainte de fiecare sărbătoare. e o minunăție să vezi femeile și fetele în straiele de la străbuni, cum preGătesc merinde și bucate, Gustoase și sănătoase. tradițiile și obiceiurile sunt duse din tată în fiu, iar preocuparea UniUnii eUropene pentrU pentrU conservarea lor se transpUne în finanţarea proiectelor care au drept obiectiv promovarea moştenirii culturale.

Proiectul „Rustic şi gustos – Tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor”, creat și implementat de A.N.T.R.E.C Bihor (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural) urmează

această linie și a primit finanțare prin Regio, tocmai pentru a aduce în atenția turiștilor, dar și a localnicilor, ceea ce reprezintă esența fiecărei regiuni: identitatea culturală.„Rustic și gustos” are rolul de a

conserva și cultiva datinile și obi­ceiurile românești în timp și spațiu. Zona etno­folclorică a Bihorului se defineşte prin portul popular, prin folclorul muzical şi coregrafic, prin obiceiuri şi tradiţii calendaristice,

www.inforegio.ro12

Regio în RomâniaTradiţii

Florian SCHIpONCA

Rustic şi gustos – Tradiții şi obiceiuri populare din Bihor

Page 13: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 13

prin specificul fiecărei entităţi rurale.Obiectivul proiectului „Rustic şi gustos” a fost promovarea unui produs turistic durabil, care să respecte şi să perpetueze tradiţiile şi obiceiurile populare specifice din preajma Crăciunului și promovarea produselor culinare tradiționale eco ale zonei, prin târguri de profil.Cu ajutorul finanțării europene, ANTREC a organizat „Festivalul

Rustic și gustos” și „Târgul de produse bihorene ecologice”. „Numai prin organizarea celor două evenimente dedicate sărbătorilor de iarnă şi a târgului de produse ecologice, am avut un impact foarte puternic, am reuşit să atragem turiştii orientaţi mai mult spre zona submontană. Numărul acestora a crescut în zonă cu 200.000”, a declarat reprezentantul A.N.T.R.E.C, Maria Tătar.„Suntem mulţumiţi de colaborarea, la nivel financiar, cu instituţiile abilitate, Autoritatea de Manage-ment şi Organismul Intermediar pentru Turism, au fost prompţi în a răspunde tuturor solicitărilor

noastre”, a adăugat reprezentantul beneficiarului, Maria Tătar.„Rustic și gustos” se va desfășura și în perioada post­implementare, astfel că turiștii vor putea lua parte, din nou, la evenimentele organizate cu ocazia Crăciunului: ritualul de sacrificare a porcului, concursul pentru pregătirea preparatelor tradiţionale ­ cârnaţi, caltaboşi, jumări, slănină, toroş ­ sau pot asista la pregătirea băuturilor tradiţionale, pălinca şi vinul fiert.La toate acestea se vor adăuga obiceiuri şi tradiţii locale, așa cum sunt colindele, scenetele rustice, dansurile populare, mersul cu colindatul, alditu colacului, jocul turcii, dansul de Aleşd.

Regio în RomâniaTradiţii

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Denumire proiect: „Rustic şi gustos ­ tradiții şi obiceiuri populare în zona Bihorului”

Beneficiar: ANTREC Bihor

Programul Operațional Regional 2007­2013, Axa 5 ­ Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Valoare totală: 920.989 lei

Valoare eligibilă: 743.784 lei

Page 14: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaFlorian SCHIpONCA

Artă

O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni

În periplul nostru pe tot cuprinsul României, în căutarea proiectelor de succes finanțate de Regio, ne­am oprit în Nordul Moldovei, în Municipiul Fălticeni. Un oraș de care auzim destul de rar, dar care este remarcabil prin numărul mare de oameni de cultură și de știință pe care i­a dat neamului românesc. Atestat documentar de pe vremea domnitorului Alexandru Lăpușneanu, Fălticeni este cel de­al doilea centru urban al județu­lui Suceava, dar și unul dintre cele mai importante ale României, dacă ne raportăm la valoarea tezau rului spiritual pe care­l adăpostește. De­a lungul timpului, aici s­au format 16 academicieni, 60 de doctori în știință și cultură și 12 generali ai armatei române. Cel mai dificil este să enumeri toate personalitățile Fălticeniului, fără a uita pe cineva. Pentru a percepe, totuși, dimensiunea excepțională a acestui adevărat leagăn de cultură și știință, vă voi spune că aici își au rădăcinile scriitorii Nicolae Istrati, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Horia Lovinescu, Nicolae Labiș, istoricii și criticii literari Eugen Lovinescu, Teodor V. Stefanelli, Mihai gafița, Constantin Ciopraga, muzicieni și oameni de teatru, Matei Millo, grigore Vasiliu­Birlic, Paul Călinescu, omul de știință Dimitrie Leonida, chirurgul Ion Tănăsescu și artiștii plastici Ion Irimescu, Dimitrie Hârlescu și Aurel Băeșu.Proiectul despre care doresc să vă vorbesc este „Repararea, reabi li-tarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Municipiul Fălticeni”, finanțat prin Programul Operațional

Regional 2007­2013. Obiectivul pro­pus a fost acela de a reda circuitului turistic cultural galeriile de artă și colecțiile cu o valoare excepțională pe care muzeul le adăpostește. Maestrul Ion Irimescu, de care ne­am despărțit cu numai opt ani în urmă (2005), a adunat în peste un secol de viață cea mai mare colecție de autor din România, a doua din lume, cea mai mare fiind Colecția Rodin de la Paris. Aici se găsesc 5.500 de volume de artă, aproximativ 1.000 de lucrări de grafică și peste 300 de sculpturi create de artist și recunoscute internațional.Clădirea muzeului însăși are o deosebită valoare de patrimoniu, fiind construită în anul 1846, după un plan tradițional. Nivelul superior a fost adăugat în anul 1890, când s­a construit balconul de inspirație neobizantină și scara monumentală din lemn de stejar. În cei peste 150 de ani de existență, clădirea a avut destinații dintre cele mai diferite, de la Palat Administrativ al Județului Suceava, la sediu de prefectură, de consiliu popular, casă a pionierilor și casă de cultură.

Proiectul complex a presupus lucrări de consolidare și termoizolare, de refacere a structurii de lemn a șarpantei, refacere a pardoselilor, a tavanelor, a învelitorii, înlocuirea completă a tâmplăriei, realizarea iluminatului interior și exterior, de siguranță și decorativ, dotări inte­rioare specifice tuturor muzeelor (instalații, echipamente și dotări destinate asigurării condițiilor optime de climatizare, antiefracție și siguranță la foc) și modernizarea utilităților (branșamente electrice, canalizare, încălzire, alimentare cu apă). A fost achiziționat mobilier specific pentru expunerea și prote­jarea obiectelor de patrimoniu și a fost realizată infrastructura nece­sară pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă.Iată câteva mărturii ale celor direct implicați în realizarea proiectului, ocazionate de redeschiderea mu­zeului:„Redeschiderea Muzeului de Artă Ion Irimescu este un eveniment im-portant pentru comunitatea fălti-ceneană, pentru întregul ansamblu cultural naţional. Deţinem o zestre

Page 15: Revista regio nr 24

Regio în RomâniaArtă

IULIE 2013 15

culturală cu care ne putem mândri pe toate scenele lumii. Am constatat că această colecţie este cunoscută în străinătate şi că oamenii vor să vină să o viziteze. Începând de astăzi, le transmitem că pot să vină să viziteze şi să se bucure de tot ceea ce înseamnă beneficiile acestui proiect pentru cultura fălticeneană. Mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment, nu vorbesc doar de deschiderea festivă ci, mai ales, de tot ceea ce au însemnat munca şi rezultatele vizibile ale proiectului de reparare, reabilitare şi modernizare” (prof. gheorghe Cătălin Coman ­ Primarul municipiului Fălticeni)„Redeschiderea acestei instituţii de cultură înseamnă punerea în valoare a tezaurului pe care maestrul Ion Irimescu l-a dăruit oraşului Fălticeni. Printr-un act generos, Ion Irimescu a dorit să ridice pe trepte înalte, din punct de vedere spiritual, localitatea, să devină un adevărat centru cultural. Vizitatorul care trece pragul muzeului începând de astăzi simte un confort şi o satisfacţie spirituală. Muzeul ră-mâne un punct de atracţie, atât prin lucrările expuse, cât şi prin amenajarea sălilor, a mobilierului cu care a fost dotat. Avem în vedere etapa a doua, în care va fi reorganizată pinacoteca, pentru că maestrul Irimescu a donat o parte

din colecţia sa personală cu lucrări ale artiştilor consacraţi, vârfuri ale picturii româneşti. Muzeul va fi un spaţiu de interferenţă a artelor, în care se poate viziona expoziţia, se pot face audiţii muzicale, se poate studia în bibliotecă, se vor organiza expoziţii temporare, concerte de muzică clasică şi multe alte acti-vităţi care să atragă publicul şi care să demonstreze că Muzeul Ion Irimescu este un centru cultural de studii şi creaţie”. (gheorghe Dăscălescu ­ Directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”)„Datoria Fălticeniului era să creeze un ambient adecvat acestui tezaur. Acest lucru s-a înfăptuit. Ţin să-i felicit pe toţi cei care au participat la acest proiect”. (prof. Alexandru Rădulescu – Vicepreședinte, Consi­liul Județean Suceava)„Pe durata execuţiei lucrărilor am avut 36 de deplasări Iaşi – Fălticeni, pentru a putea urmări şi pentru a contribui la realizarea unei lucrări de calitate. Am avut concursul specialiştilor angrenaţi în acest proiect şi o colaborare foarte bună cu Primăria Fălticeni. Palatul lui Ion Irimescu este o clădire tipic moldovenească, de trecere de la conac la palat, are asemănări funcţionale şi de planimetrie cu Palatul de la Ruginoasa”. (Arh. Ovidiu Alexievici – Proiectant)

„Nu pot să nu-mi aduc aminte de bileţelul de pe măsuţa din apar-tamentul maestrului. Două lucruri erau scrise acolo: bani pentru muzeu şi centru cultural la Fălticeni. Primul punct a fost realizat. Am speranţa şi credinţa că va fi pus în aplicare şi cel de-al doilea. Merită cuvinte de mulţumire toţi cei care au făcut posibilă redeschiderea muzeului. Este de datoria noastră să facem cunoscută această comoară tuturor celor care vizitează Fălticeniul”. (ing. Vasile Tofan – Primar al munici­piului Fălticeni/2004­2012)

Finalizat în anul 2012, proiectul a reintrodus Muzeul de Artă „Ion Irimescu” în circuitul turistic cul­tural atât de bogat în zona nordului Moldovei, având în vedere așezarea geografică excepțională și afluența mare de turiști pelerini în Bucovina.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Denumire proiect: „Repararea, reabi litarea și modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Municipiul Fălticeni”

Programul Operațional Regional, Axa prioritară 5, Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniul major de intervenție 5.1, Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

Valoare totală: 5.132.387 lei

Finanțare FEDR: 3.393.365 lei

Cofinanțare de la bugetul de stat: 518.985 lei

Finanțare de la bugetul local: 79.843 lei

Page 16: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaFlorian SCHIpONCA

În județul Prahova, turiştii învață despre traseul fructelor, din livadă până în cramă

Turism viticol

Județul prahova este renumit pentru livezile de fructe,

pentrU cramele pline de sortimente de vinuri, care de care mai alese și pentru veselia locuitorilor. măiestria localnicilor se vede din prima clipă după felul în care înGrijesc pomii, cum culeG roadele și le transformă în licori bahice. autoritățile locale au știut să pună în valoare aceste calități deosebite ale locului și au obținut două proiecte cu finanțare europeană, care să îi încânte pe turiști.

PROMOVAREA OBIECTIVELOR TURISTICE DE PE Drumul Fructelor

Aflat în nordul judeţului Prahova, „Drumul fructelor” străbate, de la vest la est, mai multe localităţi. Ruta are ca scop facilitarea dezvoltării zonei, renumită pentru producţia

Muzeul de Istorie Brebu

Castelul Iulia Haşdeu

Page 17: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 17

de fructe. Drumul leagă, între ele, optsprezece localităţi prahovene şi punctează 28 de obiective turistice. Pe drumul fructelor, turistul intră în lumea comunităţii săteşti, participă la sărbătorile şi obiceiurile locului, intră în atelierele meşteşugarilor şi admiră arta acestora, colindă dea­lurile şi livezile, respiră atmosfera satului prahovean.„Produsul Drumul fructelor a fost promovat în cadrul a șase eveni­mente, târguri de profil, plus 63 de apariţii TV – la televiziunea naţională de turism Travel Mix”, a declarat Marius Nicolae, director executiv al Direcției de Absorbție a Fondurilor Europene din cadrul CJ Prahova. Valoarea totală a proiectului este de 992.334 lei.

Regio în RomâniaTurism viticol

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica Sf. Voievozi

Biserica BrebuBiserica VăleniBiserica Cuvioasa paraschiva Vărbilău

Page 18: Revista regio nr 24

INCURSIUNE ÎN ISTORIE pe Drumul Vinului DIN JUDEȚUL PRAHOVA

După ce viticultorul și­a tăiat vița de vie, îi dă „mâncare” (îngrășăminte) pentru tot anul și o „aranjează” frumos pe sârme. De acum încep grijile lucrătorului din vie și se termină doar atunci când strugurii au fost duși la cramă. grija cea mare este aceea de a păstra via sănătoasă până în toamnă. Aceasta este perioada cea mai recomandată pentru turiști să deguste mustul proaspăt sau soiurile „Căpşunică”, „Zaibăr” și „Fragă”, considerate sortimente de vinuri autohtone.„Drumul Vinului” șerpuiește prin localităţile Filipeştii de Pădure, Floreşti, Băicoi, Plopeni, Boldeşti­

Scăieni, Bucov, Vărbila, Valea Călugărească, Jercălăi, Urlaţi, Ceptura, Mizil şi Tohani. Turiştii au posibilitatea de a degusta din vinuri premiate la nivel național și internațional aflate în cramele domeniilor Dealu Mare, Tohani, Budureasca, Ceptura, Halewood, Basilescu, Videlmar şi Rovit Valea Călugărească. Pe „Drumul Vinului” pot fi vizitate palate regale, case memoriale, biserici, mănăstiri și conace.„Adiacent, promovând Drumul Vinului, am amenajat o cramă-muzeu, cramă din 1777, care va

intra ca obiectiv turistic în proiect”, a declarat Vasilică Neacșu, primarul comunei Valea Călugărească, unul dintre beneficiarii proiectului. Dezvoltarea rurală în satele pra­hovene a devenit vizibilă: se construiește, se creează locuri de muncă, oamenii sunt mulțumiți. „Mi-am atins scopul cu acest proiect, se construiesc pensiuni, muzeul a început să se promoveze, mai există o cramă care poate fi amenajată. Din punct de vedere al dezvoltării regionale, proiectul şi-a atins scopul”, a mai adăugat primarul.

www.inforegio.ro18

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Denumire proiect: „Promovarea obiectivelor turistice de pe drumul fructelor”

Beneficiar: Consiliul Județean Prahova

Programul Operațional Regional 2007­2013, Axa 5 ­ Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Valoare totală: 992.334 lei

Valoare eligibilă: 707.100 lei

Interior Muzeul vinului - TohaniGrădină Muzeul vinului - TohaniMuzeul vinului - Tohani

Turism viticol

Page 19: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 19

Regio în RomâniaEchipa Regio

Comunicatorii Regio fac schimb de bune practici

Eveniment

Pentru că, cel mai rapid, informațiile circulă din om în om, și în domeniul promovării fondurilor europene s­a dovedit că implicarea cât mai multor oameni, comunicatori din instituții centrale sau locale, din ONg, din mediul privat sau din presă, aduce importante beneficii Programului Operațional Regional.Pornind de la o mână de oameni, responsabilii de comunicare din cadrul Autorității de Management și ai Organismelor Intermediare ale programului, rețeaua celor implicați în răspândirea informațiilor despre această sursă de finanțare a luat naștere în 2009 și a ajuns la peste 100 de membri, în prezent. De fiecare dată când apare o modificare legislativă, o actualizare a ghidurilor solicitantului de finanțare, o in­struc țiune utilă în implementarea proiectelor, comunicatorii Regio din toată țara răspândesc vestea, astfel încât informațiile utile să ajungă, în timp oportun, la cei care derulează proiecte finanțate prin program.Și când spun că răspândesc vestea, mă refer la utilizarea tuturor canalelor de comunicare existente, de care beneficiem toți și care ne

țin conectați la realitatea din lumea întreagă: site­urile instituțiilor, sesiuni de informare cu beneficiarii sau alte categorii de public, paginile din rețelele de socializare.Pentru a consolida această rețea de oameni implicați în proiectele finanțate cu fonduri Regio, Autori­tatea de Management a Programului Operațional Regional organizează, în fiecare an, o întâlnire, pentru a le oferi oamenilor posibilitatea să se cunoască, să schimbe informații, dar, cel mai important, să identifice mijloacele optime de comunicare, cele care au dat cele mai bune rezultate.

Anul acesta, comunicatorii Regio s­au reunit la Mamaia, în perioada 26­28 iunie, la cel de­al patrulea Forum, pentru a analiza activitățile de informare și publicitate deru­late de la ultima întâlnire (septem­brie 2012). Tema centrală a eveni­mentului a fost identificarea celui mai eficient mijloc de comunicare pentru Regio. Evident, misiune imposibilă, întrucât fiecare parti­cipant, a adus un exemplu care, în regiunea/județul/instituția sa a dat rezultate.Dar a fost util, comunicatorii – peste 100 de participanți ­ au avut ocazia să fure meserie, să învețe unii de la alții, ba chiar mai mult, să se pună la curent cu cele mai noi tehnici și tehnologii în comunicare, aduse la dispoziția lor de către Autoritatea de Management, prin intermediul trainerilor cu experiență invitați la eveniment. S­a vorbit, așadar, despre atragerea utilizatorilor pe paginile dedicate, din rețelele de socializare, despre impactul filmului interactiv, despre implicarea consu-matorului de informație în alegerea canalului pe care vrea să fie informat.

Page 20: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaFlorian SCHIpONCA

Visul unui fan

Restaurare

Sunt un fan declarat al ciclismului. Urmăresc în fiecare an marile tururi cicliste ale Europei, în special Turul Italiei și Turul Franței. Competiții sportive de mare angajament, întinse pe parcursul a câte trei săptămâni fiecare, încleștări dra­matice între cei mai mari cicliști ai lumii, adrenalină și mult efort fizic. Dincolo de toate acestea, sunt absolut fascinante bogăția de imagini și decorul extraordinar în care se deplasează caravana multicoloră. Am întâlnit oameni care nu au urcat niciodată pe o bicicletă, dar care urmăresc ciclismul datorită „călătoriei” pe care acesta o oferă prin inima țării în care se desfășoară traseul competiției. Sunt prezentate locuri și oameni, orașe, comune, sate, cătune, fiecare cu povestea lor, cu istoria lor. Sunt prezentate, mai ales, vestigii istorice, ruine, castele, monumente, toate pentru a marca vechimea și importanță istorică a fiecărui loc în parte. Se vede o grijă deosebită pentru conservarea rădăcinilor locale și naționale. Fascinant... Nu de puține ori mi­am imaginat cum ar arăta un astfel de spectacol sportiv pus în scenă în România, într­o țară atât de binecuvântată, cu locuri și peisaje superbe, cu oameni frumoși,

cu atâta istorie... Avem atât de multe locuri minunate, dar, din păcate, multe dintre ele se găsesc într­o avansată stare de degradare.Și în acest domeniu, Regio dă o mână de ajutor, prin axa „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, asigurând finanțări substanțiale proiectelor care au un asemenea obiectiv. În ultima vreme, edilii localităților care au astfel de obiec­tive pe teritoriul lor au început să descifreze mecanismul întocmirii proiectelor, pentru a obține finan­țările atât de necesare.De câte ori trec prin Ardeal, îmi place să zăbovesc la Deva, oraș așezat ca într­un căuș de palmă

între dealuri, ultimele ramificații ale munților Poiana Ruscă. Peisajul este dominat de Dealul Cetății, pe care se ridică, încă maiestuoase,

Cetatea Devei

Incinta II – Bastion semicircular Bethlen secţiune propunere

Incinta III – poarta 1 dinspre aval situaţia existentă Incinta III – poarta 1 dinspre aval propunere de reabilitare

Page 21: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 21

Regio în RomâniaRestaurare

ruinele Cetății Deva. Starea avansa­tă de degradare a ruinelor, cel mai important punct de atracție turistică al orașului, a determinat autoritățile devene să inițieze proiectul „Reabilitarea zonei urbane ­ Dealul Cetății Deva” ­ monument al naturii și istoric cu valoare turistică ridicată. Într­o discuție avută cu Andrei Nistor, purtător de cuvânt și consilier al primarului Municipiului

Deva, acesta mi­a spus: „Cetatea Devei este principalul obiectiv turistic al municipiului. Este unul dintre puţinele monumente din ţară care are o dublă importanţă: este atât monument al naturii, cât şi monument istoric. Tocmai de aceea se impunea aducerea sa la un stadiu care să permită valorizarea maximă a potenţialului său turistic. Evident, asta se traduce în bani la bugetul local, atât direct, cât şi indirect.”Proiectul este complex și presupune ample lucrări de restaurare, execu­tate sub strictă supraveghere arheo­logică, începând cu înlăturarea vegetației din apropierea clădirii, curățarea zidurilor de depuneri și de vegetație (ierburi și mușchi), degajarea părții superioare de depunerile de pământ și moloz din dărâmături, restabilirea cotelor originale, conservarea primară și consolidarea, curățarea suprafețelor de zidărie din piatră și cărămidă, plombări de ziduri, consolidări ale zidăriei, consolidări ale arcelor și bolților din cărămidă, consolidări ale arcelor porților de acces, lucrări de reabilitare volumetrică și funcțională, refacerea pardoselilor din lespezi de piatră naturală, refacerea rigolei din piatră naturală, refacerea porților de acces din lemn, refacerea tâmplăriei din lemn de stejar. În plus, se va

asigura iluminatul spațiilor folosind proiectoare luminoase și reflectoare.Proiectul este, încă, la început, însă am suficiente motive să cred că, în sfârșit, frumoasa Cetate a Devei va fi salvată. Hotărârea oficialităților locale de a se mobiliza pentru atra­gerea fondurilor europene, expri­mată de Petru Mărginean, primarul Municipiului Deva, îmi întărește această convingere: „Am spus, în repetate rânduri, că dezvoltarea comunităţii nu se poate face în lipsa accesării fondurilor europene. Este una dintre priorităţile mandatului meu să eficientizăm Direcţia de Programe Europene din cadrul primăriei şi să creştem gradul de absorbţie a fondurilor europene.”Visez la ziua în care Turul României va fi unul important în calendarul mondial și se va opri la Deva, iar elicopterul Eurosport va survola orașul și cetatea, într­o transmisiune directă de excepție.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Denumire proiect: „Reabilitarea zonei urbane ­ Dealul Cetății Deva”

Programul Operațional Regional, Axa prioriată 5, Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniul 5.1., Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

Valoare totală: 29.304.648 lei

Finanțare FEDR: 21.965.880 lei

Valoarea nerambursabilă din bugetul național: 3.359.487 lei

Cofinanțarea beneficiarului: 516.844 lei

Incinta III – poarta 1 – starea actuală

poarta 2 văzută din aval - situaţie existentă poarta 2 Secţiune propunere de reabilitare

Page 22: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în România

NORD-VEST NORD-EST

SUDMUNTENIA CENTRU

FestivalÎn perioada 18­21 iulie, la Cluj­Napoca va avea loc Festivalul Peninsula. Evenimentul se derulează cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al Municipiului Cluj­Napoca şi reuneşte, în acest an, artişti de top, precum: Alborosie, vedetă internaţională a muzicii reggae, DJ din Ungaria, Sterbinszky şi Julian, trupa clujeană Altar şi mulţi alţii. Anul 2013 marchează mutarea festivalului de la Târgu Mureş, la Cluj. Pentru mai multe informaţii despre eveniment, accesaţi http://www.peninsula.ro/

ReuniuniAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord­Est, în colaborare cu Consiliul Concurenței, a organizat, în luna iunie, la Piatra Neamţ, „Reuniunea bilaterală România – Republica Moldova” privind cooperarea în domeniul concurenței şi al dezvoltării regionale. Reuniunea a constituit o oportunitate pentru autoritățile naționale, regionale și locale din cele două țări de a puncta cele mai importante aspecte ale cooperării dintre România şi Republica Moldova în domeniul menționat. Agenda evenimentului a constat în prezentarea rezultatelor proiectelor de twinning derulate de Consiliul Concuren ței și ADR Nord­Est, precum și dezbateri privind noutățile legislative în domeniul concurenței și al ajutorului de stat.

Fonduri RegioÎn luna iunie, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat o întâlnire de lucru cu beneficiarii fondurilor Regio, cu scopul prezentării stadiului implementării programului în Sud Muntenia, al contractelor de execuție de lucrări pentru proiectele finanțate din Regio, al decontării cheltuielilor și pentru a explica prevederile Instrucțiunii nr. 105, privind mecanismul decontării cererilor de plată. Totodată, s­au purtat discuții tehnice legate de problemele apărute în implementarea contractelor de finanțare, precum și despre neregulile identificate și corecțiile financiare aplicate. Prioritatea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este prevenirea unor astfel de probleme în proiectele aflate în implementare în acest moment.

Acces la cetatePe 21 iunie 2013 a fost semnat, la sediul ADR Centru din Alba Iulia, contractul de finanțare Regio pentru proiectul „Ascensor plan înclinat Cetatea Râşnov”. Prin această investiție, se va realiza ascensorul în plan înclinat la Cetatea Râșnov, cu o lungime de rulare de 165 metri liniari, cu două stații și având o cabină de 18 persoane și se vor amenaja un centru de informare turistică, precum și 65 mp de alei de acces, cu o platformă pentru belvedere. Proiectul are un buget total de peste 15,3 milioane lei, din care suma nerambursabilă solicitată este de circa 7,25 milioane lei. Durata întregului proiect este de 17 luni.

Page 23: Revista regio nr 24

IULIE 2013 23

Ştiri regionale

Regio în România

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

VESTBUCUREŞTI

- ILFOV

Hunedoara va avea drumuri noiLa sfârșitul lunii iunie 2013, Primăria Municipiului Brad a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Reabilitare infrastructură municipală – Strada Decebal Brad, jud. Hunedoara”. Prin realizarea acestui proiect Regio, beneficiarul urmărește îmbună­tățirea accesibilității și mobilității în zona municipiului Brad, prin modernizarea legăturilor rutiere în nordul județului Hunedoara și prin asigurarea unei alternative de conectare la rețeaua drumurilor naționale.Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 7,64 milioane lei, dintre care, aproximativ 6,05 milioane lei reprezintă finanțarea nerambursabilă. Proiectul va fi implementat pe parcursul a 9 luni.

AfaceriADR Sud­Vest Oltenia anunță depunerea, la nivelul regiunii Sud­Vest Oltenia, a trei pachete integrate de proiecte, în vederea obținerii unor finanțări nerambursabile prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice ­ POS CCE, Axa prioritară 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie, în cadrul Operațiunii 1.3.1 „Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes național și internațional – Poli de Competitivitate”. Astfel, ADR S­V Oltenia își propune să dezvolte o serie de clustere și poli de competitivitate în domenii precum: mediu, turism, automotive, agricultură și servicii urbane. Această inițiativă este în desfășurare și vizează dezvoltarea uniformă și susținută a acestor sectoare.

Vizită de studiu În perioada 24–27 iunie 2013, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud–Est a găzduit o vizită de studiu efectuată de un grup de reprezentanți ai societății civile şi ai Agenției de Dezvoltare Regională Sud, din Republica Moldova. Vizita de studiu a avut ca scop cunoașterea specificului activității instituțiilor de dezvoltare regională din România și a modului de implementare a politicilor de dezvoltare regională. Au fost prezentate informaţii generale despre Programul Operaţional Regional 2007–2013 şi despre activităţile finanţate prin acest program. Sesiunea a fost urmată de vizite la proiecte Regio finalizate.

EvenimentAgenția pentru Dezvoltare Regională București­Ilfov a participat, în luna iunie, în calitate de partener, la evenimentul ECONOPHYSICS, NEW ECONOMY & COMPLEXITY INTERNATIONAL CONFERENCE „ENEC 2013”, organizat la Facultatea Hyperion din București. Scopul acestui eveniment a fost de a aduce împreună oameni de știință, profesori, cercetători și specialiști, în vederea schimbului de noi idei și practici în aria econofizicii și a noii economii mondiale. Au fost susținute prezentări de către specia liștii invitați din mai multe țări, în cele 3 secțiunii: Econofizica, Noua economie şi Complexitate. Spe cialiștii ADR au susținut prezentări pe următoarele teme: „Rolul leadership­ului în noua economie”, „Complexitatea procesului de integrare în Uniunea Europeană” și „Barierele comunicării în administrație publică”.

Page 24: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro24

Studiu de caz

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI

După o investiție de 51 de milioane de euro, vom avea una dintre cele mai moderne instituții culturale din Europa

Citatele de mai sus sunt extrase din presa anului 1852, anul inaugurării Teatrului Național din București. În peste un secol și jumătate de existenţă, teatrul a trecut prin toate meandrele istoriei României și a capitalei. Încă de la început, instituția a devenit un focalizator al vieții culturale românești, pe care nu l­a putut distruge nici chiar bomba americană lansată în 1944, încasată de Teatrul Național, deși menită edificiului mai mare și mai vizibil

al Palatului Telefoanelor. Dispărut fizic, în urma bombardamentului, teatrul și­a păstrat spiritul viu până la construirea noii clădiri pe locul în care se află și astăzi, în Piața Universității. Construcția pe lângă care trec zilnic sute de mii de bucureșteni sau vizitatori ai capitalei a fost inaugurată în 1973 și a trecut prin câteva „facelift”­uri arhitecturale.În anul 2008, autoritățile locale ale

Bucureștiului și cele din Ministerul Culturii – puse în fața unor probleme de funcționalitate a instituției și de rezistență structurală a clădirii – au inițiat un proiect de renovare majoră a sediului Teatrului Național. Cu o valoare de 51 de milioane de euro, dintre care 27 de milioane de euro, credit de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, renovarea TNB devine cel mai mare proiect de reabilitare și restaurare

„Afluenţa publicului fu atât de mare, încât preţul unui bilet de intrare se urcă până la un galben pentru un loc la parter. Lojile scânteiau de luxul poleielilor şi de toaletele elegante ale doamnelor, ale căror parure preţioase reflectau razele nenumăratelor lumini şi semănau ca nişte fluturi într-un stup de albine”, Cezar Boliac, în ziarul Trompeta Carpaților.

„[...] Monumentul este clădit într-un stil nobil şi într-adevăr artistic; proporţiunile îi sunt potrivite şi distinsa-i simplicitate este imposantă. Teatrul cel nou din Bucureşti este, fără îndoială, unul din cele mai frumoase teatre din Europa şi o podoabă a Capitalei. Are un parter de 338 de staluri, împărţite în două categorii, trei rânduri de loji frumos decorate şi deasupra o largă şi încăpătoare galerie”, Bukarester Deutsche Zeitung, nr. 2.

Macbeth - Mihai Calota, Ovidiu Cuncea, Matei Alexandru, Eduard Adam

Page 25: Revista regio nr 24

IUlIE 2013 25

Studiu de caz

Regio în Româniaa infrastructurii culturale din România. Lucrările, pentru care au licitat zece firme de construcții, au demarat în anul 2011. Proiectul este, însă, mult mai ambițios decât simpla renovare: unul dintre capitolele foarte importante din „caietul de sarcini” a fost refuncționalizarea teatrului. După modelul Teatrului Barbican Hall din Londra, TNB va deveni un centru cultural, deschis de dimineața până seara târziu, care va oferi vizitatorilor accesul la

evenimente și întâmplări culturale diverse, nu numai din lumea tea­trului: expoziții, biblioteci, lecturi, conferințe. Interesul uriaș al iubitorilor de teatru care a făcut ca, în ultimii ani, majoritatea pieselor să se joace cu casa închisă, i­a determinat pe comanditarii proiec­tului să prevadă mărirea capacității clădirii de la 1.720 de locuri, în prezent, la peste 3.100, la predarea lucrărilor, în 2014. La finalizarea lucrărilor, Teatrul Național va avea unul dintre cele mai mari și mai moderne sedii din Europa, sediu care va cuprinde spații pentru expoziții, conferințe, cafe­nele și șapte spații de joc: Sala Mare (900 de locuri), Sala Mică (250 de locuri), Sala Studio (598 de locuri), Sala Atelier (300 de locuri), Sala Pictură (286 de locuri), Sala Media și Amfiteatrul în aer liber. Sălile vor

fi rezervate atât spectacolelor per­ma nente ale instituției, cât și spec­tacolelor realizate de studenți sau mini­stagiunilor unor teatre invitate.„Va arăta splendid. Va avea un teatru în are liber pe acoperiş. Refacem Lăptaria lui Enache. Cafenele, florării, trei săli noi - două sunt gata, iar a treia va fi terminată

pe 1 iulie, vorbim de fosta sală de pictură de decoruri”, ne­a declarat directorul TNB, Ion Caramitru, în cadrul interviului pe care îl puteți citi în paginile numărului de față al revistei Regio. „Rolul socio-cultural al teatrului va creşte imens, pentru că avem un proiect serios. Sala Mică va fi la dispoziţia experimentului actorilor tineri, cei care nu au unde să îşi joace piesele, le punem la dispoziţie tot ce are teatrul”.

Așa cum spuneam, reabilitarea, restaurarea și refuncționalizarea Teatrului Național București este cel mai mare proiect de acest gen din România și reprezintă un extraordinar exemplu de colaborare între autoritatea locală, respectiv Primăria generală a Municipiului București, și factorii decizionali din Ministerul Culturii.

Egoistul - Lamia Beligan şi Radu Beligan

Inimă de câine - Mircea Rusu, Victor Rebengiuc

Page 26: Revista regio nr 24

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

SPANIA

Bani europeni pentru transformarea radicală a unui complex minier în obiectiv turistic

preocupările pentru îmbunătă-țirea calității vieții, reducerea

consUmUlUi de energie din sUrse nereGenerabile, reducerea po-luării, corelate cu o creștere economică sănătoasă și sustenabilă, au produs, în întreaGa uniune europeană, schimbări – pe termen scurt – uneori dramatice, alteori surprinzătoare. aceste schimbări s-aU tradUs prin Închiderea Unor mari unități industriale, facilități de producție, centrale termice pe combustibili fosili, exploatări miniere. consecințele, așa cum spuneam, pe termen scurt, au fost dispariția unui mare număr de locuri de muncă, crize economice localizate, dispariția unor întreGi ramuri economice. pentru a contracara aceste efecte neGative, a fost nevoie de creativitate și de resurse financiare. iar beneficiile apărute pe termen mediu au arătat că deciziile inițiale au fost de bun auGur. un exemplu relevant este Închiderea minelor spaniole de mercur din la mancha, castilla.

Timp de 2000 de ani, exploatarea minieră Almadén a fost cel mai mare furnizor de mercur al lumii. Se estimează că de aici a fost extrasă o treime din cantitatea de mercur folosită de umanitate, în întreaga sa istorie. La apogeul său, în complexul minier castilian lucrau peste 2.000 de mineri. În anul 2003, minele din Almadén au fost închise ca urmare a restricțiilor Uniunii Europene privind producția,

stocarea și exportul mercurului (una dintre cele mai toxice substanțe, cu efecte ireversibile asupra siste­mului nervos uman și animal). Pusă în fața acestei decizii dure, compania minieră Mayasa a inițiat un proiect cu două direcții de acțiune complementare: curățarea și restaurarea ecologică a zonei și transformarea acesteia într­un parc istoric și educațional.Ambițiile proiectului au fost uriașe, dacă luăm în considerație doar operațiunile de ecologizare. Numai deșeurile de extracție acumulate

Page 27: Revista regio nr 24

în ultimele două secole atinseseră un volum de 3,5 milioane de tone, acoperind o suprafață de zece hectare. Cea de­a doua direcție a proiectului a constat în conservarea și restaurarea facilităților: galerii subterane, utilaje de minerit, clădiri și situri cu semnificație istorică, cu scopul includerii acestora în circuitul turistic și educațional. Astfel, după implementarea proiectului, înce­pând cu anul 2006, complexul a fost deschis publicului, vizitatorii având acces în galeriile minei principale, în Spitalul San Rafael, construit între anii 1755­1773, în clădirile în care erau cazați minerii, în fostul depozit de mercur devenit muzeu. Una dintre principalele căi de acces în complexul din Almadén este

Poarta Carlos al IV­lea, restaurată ca pe vremea când prin ea treceau carele trase de bivoli ce transportau mercurul până la Sevilla, de unde era trimis în Mexic, pentru obținerea argintului.Dincolo de lucrările de ecologizare și restaurare, parcul a fost dotat cu un sistem modern de măsurare a vaporilor de mercur, un sistem de protecție și siguranță a vizitatorilor și șase căi de evacuare de urgență, dotate cu alarme inteligente. Întreaga investiție a costat aproape 11 milioane de euro, dintre care peste 1,4 milioane au reprezentat finanțare nerambursabilă prin

Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Noua destinație a complexului minier a creat locuri de muncă, dar numărul lor este încă departe de a le compensa pe cele pierdute odată cu încetarea activităților de extracție și de prelucrare. Prin urmare, proprie­

tarul parcului, compania publică Mayasa, a semnat acorduri cu auto­ritățile municipale din Almadén și cu guvernul regional din Castilla – La Mancha pentru a promova oportunitățile turistice, industriale și de afaceri pe care le oferă com­plexul, cu scopul atragerii de noi investitori și creării de noi locuri de muncă.În anul 2012, succesul proiectului a fost recunoscut și de UNESCO, organizația incluzând complexul pe lista sa de obiective de patrimoniu de valoare mondială.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

IULIE 2013 27

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Denumire proiect: „De la exploatare minieră, la parc turistic minier”

Finanțare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2000­2007

Cost total: 10.918.300 euro

Finanțare nerambursabilă: 1.410.800 euro

Page 28: Revista regio nr 24

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Ilinca OBĂDESCU

www.inforegio.ro28

UNGARIA

Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă un nou impuls turismului lângă lacul Balaton

festetics. unul dintre cele mai mari castele din unGaria,

datând din 1750, supravieţuitor al celui de-al doilea război mondial, a fost supus, cu sprijinul fondurilor nerambursabile europe-ne, unor renovări considerabile, pentru a-şi păstra valoarea patri-monială şi pentru a atraGe și Găzdui mai mulţi turişti.

„Înfiinţarea unui muzeu de vânătoare şi a unei expoziţii de machete feroviare într-o clădire nouă, în parcul Castelului Festetics,

a impulsionat turismul în regiunea de vest a Ungariei. Noul muzeu joacă un rol-cheie în satisfacerea nevoilor culturale ale vizitatorilor maghiari şi străini şi oferă numeroase noi oportunităţi de locuri de muncă pentru localnici”, spune profesorul Sandor Fodor de la Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta. Castelul Festetics, situat în Kesthely, în apropierea Lacului Balaton, este acum casa amatorilor de vânătoare şi a împătimiţilor de machete de trenuri. Dezvoltarea noului muzeu a fost posibilă prin asistenţă financiară acordată de Uniunea Europeană

pentru modernizarea unei clădiri neutilizate a castelului Festetics. Construit în stil baroc, Castelul Festetics se află într­un parc de mari dimensiuni, la nord de centrul oraşului Keszthley. Construirea palatului, care a devenit reședință pentru familia Festetics pentru mai mult de două sute de ani, a început în 1745. De­a lungul existenței sale, acesta s­a triplat în dimensiune ­ de la 34 de camere, la 101 camere, iar grădina franceză a fost extinsă cu o grădină engleză în formă de potcoavă, proiectată de Henry Ernest Milnert.

Page 29: Revista regio nr 24

Palatul adăposteşte Muzeul Castelul Helikon, o bibliotecă având un fond de carte de peste 100.000 de volume, precum şi una dintre cele mai mari colecţii de trăsuri din Europa centrală. Ca urmare a implementării proiec­tului, clădirea renovată poate găzdui, în condiții optime, Muzeul de Vână toare şi Expoziţia de Machete Feroviare. Finalizarea proiectului a creat 23 de noi locuri de muncă permanente. Impactul pozitiv asu pra economiei regiunii s­a făcut simțit încă din primul an de după implementare. Astfel, în 2008, peste 100.000 de vizitatori au trecut prin poarta monumentală

din fier forjat a complexului istoric. Numărul vizitelor a crescut de la an la an, în prezent înregistrându­se o medie de 200.000 de vizitatori anual. La un preț mediu al bile­tului de intrare de 6,75 euro pentru accesul general, veniturile complexului depășesc un milion de euro pe an. Creșterea numărului de vizitatori a dat un important imbold și serviciilor conexe din regiune: hoteluri, pensiuni, restaurante, vânătoare și pescuit.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

IULIE 2013 29

2.700.000 eurofinanţare FEDR

pentru proiectul „Helikon

Kastélymúzeum”

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Denumire proiect: „Helikon Kastélymúzeum”

Program: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2004­2006

Finanțare FEDR: 2.700.000 euro

Beneficiar: Helikon Kastélymúzeum

Page 30: Revista regio nr 24

www.inforegio.ro30

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09 E­mail: [email protected], Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E­mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E­mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. general Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167

E­mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E­mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E­mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E­mail: [email protected]: www.nord­vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093

Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E­mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E­mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU TURISM (Autoritatea Națională pentru Turism)Blvd. Dinicu golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CENTRUL DE INFORMARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L­V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E­mail: contact@fonduri­ue.ro

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional

Agendă HELSINkI, FINLANDA, 26-28.08.2013 Muncă, bunăstare şi avere. Îmbătrânirea activă la locul de muncă

Scopul acestei conferinţe internaţionale este de a reuni cercetătorii şi experţii din domeniu, pentru a prezenta şi discuta nevoile şi soluţiile majore de cercetare şi dezvoltare. Printre subiectele discutate se vor număra: identificarea factorilor care sprijină prelungirea vieţii profesionale, relaţia dintre muncă şi bunăstare în rândul tinerilor şi al vârstnicilor, medicina muncii pentru angajaţii cu handicap, noi modele de echilibru între viaţă şi muncă şi modalităţi de lucru flexibil. Delalii la: http://europa.eu/ey2012/ey2012main.jsp?langId=en&catId=970&eventsId=864&furtherEvents=yes

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 01.09.2013 Dialogul cetăţenilor în Bucureşti

Prin acest eveniment, oamenii au posibilitatea de a vorbi în mod direct cu politicienii Uniunii Europene despre drepturile şi aşteptările lor de la aceasta. Dialogurile au loc în fiecare ţară membră, cu ocazia Anului European al Cetăţenilor (2013).http://ec.europa.eu/debate­future­europe/citizens­dialogues/romania/bucharest/index_en.htm

BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 01-28.09.2013 Festivalul Internațional „george Enescu”, ediția 2013

Festivalul va avea loc în perioada 1­28 septembrie 2013, va avea un număr de 150 de spectacole de muzică, operă și balet în Bucureşti şi în alte centre culturale din ţară: Arad, Bacău, Brașov, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara. Festivalul Internaţional „george Enescu” este considerat de guvernul României şi Ministerul Culturii o prioritate a politicii culturale. Detalii la http://www.cultura.ro/articol/509

ÎN TOATĂ EUROPA, 21.09.2013 Ziua Europeană a Cooperării

Campania reuneşte peste 70 de programe de cooperare din UE şi la frontierele sale externe, care vizează şi România. Astfel, se arată impactul pe care programele de cooperare îl au asupra dezvoltării acestor zone. Detalii: http://www.ecday.eu

IAŞI, ROMÂNIA, 26-29.09.2013 Târgul pentru Fermieri și Industrie Alimentară – AgRALIM

Acest eveniment va fi organizat sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este cel mai important eveniment expoziţional din Moldova. Va avea loc în două locaţii din Iaşi şi va fi structurat pe 3 direcţii de specialitate: Agro Farma – Târg pentru Agricultură, Mașini și Utilaje Agricole; Agro Alimenta – Târg pentru Industria Alimentară și Ambalaje; Agro Zoo – Târg de Animale și Păsări de Rasă. Tot în acea perioadă se vor mai desfăşura şi Forumul Agricol şi Balul Fermierilor. Pentru mai multe detalii: http://www.madr.ro/ro/targuri­expozitii.html

Page 31: Revista regio nr 24

IULIE 2013 31

Să mai şi zâmbim!

Un apel telefonic

la o agenție de turism:­ Faceți excursii în Egipt?

­ Da, desigur.­ Spuneți­mi, vă rog, ce stațiuni

balneare sunt acolo?­ Sharm­eli, Hurgada, Taba,

Nuveiba...­ Stop... Nuveiba. Nuveiba e bine!

­ Când doriți să plecați?­ A, nu, nu plecăm. Noi doar

rezolvăm integrame.

Într­un castel medieval ghidul îi

conduce pe turiști pe niște scări întortocheate, coborând tot mai jos

și mai jos. Undeva la capătul labirintului apare o ușă pe care scrie „Camera de

tortură”. Intră cu toții; înăuntru o mulțime de schelete, unele mai noi, altele mai

vechi... Turiștii întreabă:­ Ale cui sunt rămășițele?

ghidul răspunde :­ Legenda spune că aici și­au găsit

sfârșitul turiștii care n­au dat bacșis ghidului... dar asta este

doar o legendă...

Un vas de croazieră, undeva

în Oceanul Pacific... Unul dintre pasageri îi arată

căpitanului că pe o insuliţă, în depărtare, e un om zdrenţăros,

care sare şi dă din mâini. Îl întreabă pe căpitan:

­ Cine e tipul? ­ Nu știu, dar de câte ori trecem pe aici se bucură

nespus.

Un turist impacientat sună la

pompieri să anunțe un incendiu izbucnit în camera vecină a hotelului unde era cazat. Vocea de la celălalt

capăt al firului întreabă: „Cum ajungem acolo?” „Aoleeeu – se

sperie și mai tare turistul, dar nu mai aveți mașinile

alea mari și roșii?”

Page 32: Revista regio nr 24

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: iulie 2013