Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al...

71
24-28.10.2011 Cod-F-PC-4 REVISTA PRESEI 24-28 octombrie 2011 - REVISTA PRESEI - Administraţia Naţională "Apele Române" Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 1 ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE http://www.rowater.ro

Transcript of Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al...

Page 1: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI24-28 octombrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

Page 2: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

"Romania, te iubesc". Goana dupa profituri uriase transforma paradisul local in peisaje apocaliptice......................................................................................................4Canalul Siret-Bărăgan/.................................................................................................9Teme similare...............................................................................................................9Am ras pădurile. Acum secăm râurile şi pâraiele!........................................................9Protest la adresa microhidrocentralelor care distrug mediul ambiant......................12INAUGURARE. Termenul de finalizare este februarie 2013. Investiţie de 33 milioane de euro pentru staţia de epurare din Eforie...............................................................12Teme internaționale...................................................................................................14Inundații devastatoare în sud-vestul Europei. Printre victime şi o persoană de naţionalitate română.................................................................................................14Italia este devastată de inundaţii: Un român a murit şi altul este dat dispărut.........14Pământul chiar se încălzeşte, confirmă cel mai complex studiu de până acum.........15

PRESA LOCALĂ........................................................................................................16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................16“Organele şi instituţiile locale nu s-au lăsat intimidate de camera ascunsă!”............16Dezastrul de pe râurile Capra, Buda şi Otic la ”România, te iubesc”..........................18Teme similare.............................................................................................................23Reprezentanţii Let`s do it Romania! dezmint acuzaţiile apărute în presă..................23Prefectul Gogu Davidescu il da cu flit comisarului general al Garzii de Mediu...........24Controlul autorizaţiilor date pentru microhidrocentrale nu poate fi finalizat!..........25Teme de mediu...........................................................................................................26Jungla de sub pod...................................................................................................... 26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................27Teme similare.............................................................................................................27Retea de apa curenta.................................................................................................27Harjoana de pe malul Brebinei...................................................................................29

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Page 3: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................31Teme de mediu...........................................................................................................31Control ministerial.....................................................................................................31Aquatim, „călcată” de reprezentanţii Băncii Europene pentru Dezvoltare................32Proiect la Cornereva...................................................................................................32

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................33SCANDAL - BOICOT - Lucrarile la digul de langa raul Lapus au fost blocate de localnicii din Sacalaseni.............................................................................................................33"Pila" la Boc pentru hidrocentrala de la Cristian........................................................34Teme similare.............................................................................................................34SECETA - 100.000 de litri de apa distribuiti in gospodariile maramuresenilor afectate de seceta....................................................................................................................34NEINTELEGERI - CANALIZARE - Razboi murdar intre primarii din Grosi si Sacalaseni. 35Investitie de peste 25 milioane lei in statia de tratare a apei de la Beclean...............36Unul dintre cei trei dispăruţi în septembrie, în lacul Beliş, a fost găsit......................37Raul Lapus, pe cale de disparitie................................................................................38Teme de mediu...........................................................................................................38Baia Mare: Afla cate amenzi a dat Politia Ecologica...................................................38Adoptă un copac din Parcul Central Cluj....................................................................39DESEURI - Guvernul incepe evaluarile pentru inchiderea gropilor de gunoi din Maramures.................................................................................................................40Clujenii au peste 1,6 mil euro datorii la plata gunoiului.............................................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................42Teme similare.............................................................................................................42Proiectul Cuiejdel s-a dus pe Apa Sîmbetei................................................................42

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Page 4: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

"Romania, te iubesc". Goana dupa profituri uriase transforma paradisul local in peisaje apocalipticeAvem o tara frumoasa, cu ape repezi, ideale pentru producerea de energie verde. Aceasta afacere prind de-acum contur si la noi, dar tipic romanesc, distruge ecosistemul.Romania, colt de rai, cu varfuri de munte si ape limpezi. Poti sa descoperi natura in toata splendoarea ei in aceste zone virgine, pentru care inca ne invidiaza o lume intreaga, dar care vibreaza azi in ritm de picamer. Cum pretuim ce avem? Cu lucrari haotice, cu santiere iesite din litera proiectului, care invadeaza violent locuri neatinse de mii de ani. O tara intreaga e cuprinsa de frenezia construirii de microhidrocentrale. 3400 de rauri, din cele 4011 existente in tara noastra risca sa fie distruse in numele unor afaceri cu profituri de zeci de milioane de euro, care sapa in inima unor rezervatii naturale. Un intreg ecosistem distrus, culmea, in numele energiei verzi. In acest moment, 34 de rauri, din zone protejate, sunt deja sub greutatea utilajelor. Muntii Carpati au fost cuprinsi in totalitate de febra amenajarii de hidrocentrale. Un tavalug de investitii incorseteaza raurile repezi de o parte si de alta a Transfagarasanului. Departe de civilizatie, in spatele versantilor, se revarsa abuziv lucrari dezastruoase. Asa arata, in varianta autohtona, captarea de energie alternativa. 17 Septembrie 2011. Sintem in Muntii Fagaras, intr-o rezervatie naturala protejata. Aici, in sanul naturii, 10 microhidrocentrale vor fi ridicate pe 3 rauri: Capra, Buda si Otic. Un megaproiect inceput in forta in nordul judetului Arges, pentru care investitorii sunt blindati cu avize. Un dosar "beton" mai solid ca o stanca, o lucrare legala in acte care insa afecteaza iremediabil o intreaga rezervatie. In amonte de santiere e liniste. Privind in jur ai spune ca esti in paradis. Natura in stare pura neatinsa de mana omului. La doar cativa kilometri mai jos, dezastru. Cadrul de poveste cu apa cristalina, dispare brusc sub senile si cupe de escavator. In inima unei rezervatii, sit-ul Natura 2000-Muntii Fagarasului, arie protejata prin masuri impuse de uniunea Europeana, se sapa cu escavatoare in albia raului Buda. Ovidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie ca-n palma, inca de cand era copil, toate aceste locuri care pana acum nu fusesera atinse de mana omului. Pe discretia autoritatilor mizeaza si investitorii care, desi au avize care stipuleaza clar felul in care trebuie sa se desfasoare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Page 5: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

lucrurile, au mana libera sa distruga albia raului. Pana acum nimeni n-a oprit dezastrul, desi mai multe ONG-uri au facut numeroase sesizari. Legal, nici un utilaj n-ar fi trebuit sa atinga albia raului ci, confirm avizelor, tubulatura trebuia trasa la o jumatate de metru deasupra cotei de inundabilitate a raului, adica deasupra luciului apei semiingropat sau suprateran. Angajandu-se sa respecte aceste conditii, investitorii au dus la aprobare un memoriu tehnic care prevede in mod expres aceste obligatii. Intre ce contin hartiile si ce se intampla in realitate e diferenta de la cer la pamant. Ioan Gherhes este presedintele unui ONG-Asociatia Romana de Mediu si de 2 luni incearca sa afle amanunte despre proiect. A sapat dupa hartii, dar s-a lovit de un zid din partea autoritatilor. De ce? Pentru ca tipic romanesc, investitorii s-au folosit de un tertip: au cerut confidentialitate asupra proiectului invocand faptul ca microhidrocentralele sunt asimilate prin lege obiectivelor de interes national strategic. Autoritatile argesene raspund ca... investitorii au toate avizele. In urma utilajelor peisajul e apocaliptic.Un raport al statului a identificat peste 4.000 de amplasamente ideale pentru microhidrocentrale pe 78.900 de km liniari de apa curgatoare, din care 98% rauri in Muntii Carpati. Pe scurt, cam toate raurile tarii ar putea sa intre sub senilele escavatoarelor, iar dezastrul ar putea fi similar celui de pe Capra Buda si Otic, din Arges. Aici se lucreaza la foc continuu. In avize erau prevazute norme antipoluare de care muncitorii nu stiu insa nimic. Investitorii au obtinut usor avizul de gospodarire a apelor, cu promisiunea ca vor respecta toate conditiile. In document scrie ca: -traseul conductei "e aproximativ paralel cu albia", adica prin legile matematicii rar se intersecteaza;-"e interzisa modificarea ori reducerea sectiunii de curgere a apei";-interzisa e si "degradarea albiei si malurilor".-"In timpul executiei toate obstacolele trebuie indepartate", si avizul mentioneaza inclusiv ca "sunt interzise lucrarile in perioada de migrare si reproducere a pestilor". Ori santierul e in toi fix in aceasta perioada, cand e prohibitie la pastrav, lipan sau lostrita. Hartiile sunt perfect in regula, avizul permite santierul, insa ce gasim in teren contrazice si documentele si legea. De altfel, la finalul avizului, scrie negru pe alb ca, in cazul in care nu se repecta conditiile, autorizatia isi valabilitatea si implicit santierul trebuie oprit. Cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

Page 6: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

imaginile in care se vede clar cum se sapa in alba raului am mers la Garda Nationala de Mediu, autoritatea suprema pe control de mediu, cei care ar trebui sa-i verifice pe acesti investitori si sa se asigure ca se respecta legea. Cel indignat e Silvian Ionescu comisar general al Garzii De Mediu. Privea cu stupoare aceste imagini in 27 septembrie si ii cerea imperativ prefectului de Arges sa sisteze lucrarile pana la verificari minutioase. Prefectul pare ca nu intelege vehementa sefului Garzii. "Ei iti pun in fata hartiile, dar hartiile nu sunt reale! Inca odata, eu iti fac o hartie, ei ar fi trebuit sa aiba un studiu adecvat cu consultarea Consiliului al Parcului. Ori ei nu au nicio hartie, ori nu au consultat in niciun fel Parcul!" Administratorul Parcului la care se refera Silvian Ionescu, sunt angajatii unui ocol Silvic din judetul Sibiu - aflat la peste 150 de km de locul dezastrului. Nu s-au sesizat in legatura cu lucrarile, nu au semnalat distrugerile din rezervatie si nicio autoritate locala nu a intervenit. Prefectul de Arges, cel caruia Silvian Ionescu ii cerea sa opreasca santierul pare nedumerit. Cu o saptamana inainte, cand ne-am intalnit cu el, ne a ne asigura ca totul este in regula cu proiectul. Ca o coincidenta, prefectul de Arges a fost seful Directiei Silvice Judetene in 2009, cand fix pentru proiectul microhidrocentralelor Directia facea un schimb de terenuri cu investitorii. Statul a cedat 24 de mii de mp, pe malurile raurilor, care sa poata fi defrisate si a primit pamant intr-o comuna, de la proprietarii proiectului, care sa fie impadurit ulterior. Fara acest schimb, investitorilor le-ar fi fost imposibil sa ridice centralele. Cand a fost sunat de seful Garzii de Mediu, a tinut sa-i aminteasca cine sunt cei care investesc in zona. In spatele afacerii sunt doi dintre cei mai mai influenti oameni din Arges: Gheorghe Badea si Valentin Visoiu, asociati in firma care face microhidrocentralele. Primul, patron al mai multor firme cu contracte in industria auto si detinator al mai multor unitati turistice in zona Vidraru. Al doilea a ridicat cateva cartiere rezidentiale in Capitala si are un hotel de 5 stele in Pitesti. La proiectul microhidrocentralelor Visoiu e si beneficiar si constructor, angajatii sai lucreaza pe raurile distruse. Ambii asociati sunt in Top 300 al milionarilor Romaniei, fiecare cu averi fabuloase, de zeci de milioane de euro. Gheorghe Badea a acceptat un dialog, in numele investitorilor. Miza proiectului e uriasa, la mijloc e o afacere extrem de banoasa, cu investitii si castiguri fabuloase. Valoarea proiectului de pe cele 3 rauri depaseste 13 milioane de euro. Fiecare dintre cele 10 microhidrocentrale e profitabila. Dintr-una de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

Page 7: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

capacitate medie, 2 megawati de exemplu, care costa in jur de 2,5 milioane de euro, dezvoltatorii pot scoate lejer aproape 200 de mii de euro pe an, profit numai din vanzarea megawatilor-ora produsi. La care se adauga inca peste 1 milion de euro in acelasi an, din certificatele verzi, pe care investitorii le iau pentru productia centralelor. Certificatele sunt asigurate de stat timp de 15 ani, timp in care investitia va fi recuperata de 10 ori, castigul ajunge la peste 20 de milioane de euro. Ca sa aflam cum stau lucrurile de fapt am mers si la Apele Romane filiala Arges, cei care au dat initial avizul pentru deschiderea santierului in zona raului. I-am cerut detalii lui Adrian Moisescu, seful pe judet, cel care e responsabil direct pentru ca a semnat si parafat autorizatia si tot el ar trebui sa monitorizeze respectarea ei. Directorul Adrian Moisescu nu vrea sa dea declaratii oficial, dar filmat pe ascuns face declaratii uluitoare. Pretinde ca nu se lucreaza in rau! Afirma ca nu i se permite de la Bucuresti sa ne dea explicatii, superiorii i-ar fi dat si o directiva in acest sens. Spune ca la santier nu sunt probleme si ca nu ar exista o conditie privind inaltimea la care se monteaza tubulatura. Pe scurt, contrazice prevederile memoriului tehnic in baza caruia el insusi a dat aviz. Dupa aceasta intalnire am cerut sa vorbim cu sefii de la Bucuresti ai domnului Moisescu. Am primit in schimb un comunicat prin care suntem anuntati ca avizul „limiteaza efectele negative" si trebuie sa-i credem. Bagand conducta in rau, investitorul plateste o chirie la Apele Romane. Solutia este ieftina si convenabila constructorilor. Alternativa ar fi solutii prietenoase cu mediul, dar mult mai costisitoare si mai anevoioase. Un patron ridica 3 microhidrocentrale in zona Harseni, pe raul Sebes in nordul judetului Brasov. A trait in Spania si Statele Unite, si revenit in Romania s-a gandit sa investeasca in energie verde. Proiectul lui arata altfel decat in Arges, adica nu face sapaturi in rau, pentru montarea conductei, ci o ingroapa paralel cu albia, la distanta. A inteles ca daca ar respecta avizele, i-ar fi aproape imposibil sa monteze legal tubulatura in apa. Conform solutiei tehnice, o parte din debitul raului e captat in amonte, langa izvor, unde va functiona un baraj. Conducta e dusa pe langa un drum forestier si pe niste terenuri private, chiar si prin munte. Brasoveanul Dan Frunza s-a gandit ca in orice moment autoritatile i-ar putea bloca o investitie de aproape 10 milioane de euro, daca s-ar baga cu santierul in albia raului. Investitorul plateste pentru 3 centrale cat costa in Arges sa montezi 7. Are

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

Page 8: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

de spart pana la anul in roca versantului, dar respecta astfel toate avizele. In Arges, in viziunea autoritatilor, situatia e clara: exista avize, nu mai conteaza daca sunt sau nu respectate. O dovada in plus ca in Romania, rezervatiile naturale sunt consfiintite prin lege, dar ignorate de autoritati. Un alt caz controversat e legat de amenajari hidro, care se desfasoara pe raul Neagra, la Brosteni-judetul Suceava. Un loc feeric de munte, descris de marele Ion Creanga in "Amintiri din copilarie", e acum scena unui santier pentru contruirea a sapte microcentrale. Membrii unui ONG de mediu sustin ca primarul a permis suspect de usor saparea in albia raului. In plus nici nu opreste dezastrul ecologic. Dupa ce echipa noastra a parasit zona, Prefectul de Suceava a atacat la Tribunal hotararea Consiliului care a permis lucrarile. Cat dureaza procesul a suspendat santierul. Judetul Caras Severin, in Muntii Poiana Tarcului, alte 2 microhidrocentrale schimba complet peiajul. Prin acest firicel de apa, mai subtire ca un pai, pastravii si lipanii ar trebui sa urce in amonte, cum fac de mii de ani. Dezastrul ecologic e vizibil. Intr-un domeniu in care ar fi trebui sa se lucreze cu manusi, noi demonstram inca o data ca unde e lege e si tocmeala. Specialistii vorbesc deja despre un macel ecologic din cauza modului de lucru tipic romanesc. Investitorii se grabesc sa puna in functiune microhidrocentralele, care sunt apoi legate la reteaua nationala Transelectrica, si curentul electric e purtat catre 8 distribuitori. Acestia la randul lor livreaza energia catre 130 de furnizori, celebrii "baieti destepti" din energie, care il vand mai departe romanilor. O piata sigura, cu profit garantat. Un domeniu care i-a atras pana si pe investitorii fara bani, dar dornici de specula. Asa s-a nascut Mafia Amplasamentelor. Au fost emise deja in ultimii 2 ani aproape 600 de autorizatii pentru cateva mii de viitoare santiere. Oportunisti care si-au rezervat locul. Cat timp raurile tarii sunt o comoara care se masoara doar in milioane de euro si nu in bogatiile lasate de la Dumnezeu, proiectele demarate in numele ecologiei "curenteaza" natura, o sufoca, si o ucid. In Muntii Fagaras proiectul merge inainte. Daca si cum e respectata natura nu intereseaza pe nimeni. Apele Romane, Garda de mediu sau Prefectura sunt 3 instututii care actioneaza „de forma" in acest caz. Cei care ar trebui sa controleze se umfla in pene sau evita sa intervina. Apa trece, santierele raman./PROTV, ora 18.00

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

Page 9: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/duminica-18-00-romania-te-iubesc-goana-dupa-profituri-uriase-distruge-ecosistemul.html

Canalul Siret-Bărăgan/Emisiune ”În premieră”, cu Carmen Avram/Antena 3, ora 21.00

Teme similare

Am ras pădurile. Acum secăm râurile şi pâraiele!3.300 de râuri şi pâraie, din cele 4.011 existente, riscă să fie distruse de "băieții deştepți"Potrivit unor estimări bazate pe programele de investiții private din domeniul energetic, sprijinite de actualul Guvern, nu mai puțin de 3.300 de râuri şi pâraie, din cele 4.011 existente, riscă să fie distruse de "băieții deştepți", culmea cinismului, sub paravanul producerii de "energie verde", adică "ecologică". După ce au fost cheliți de păduri, Carpații sunt atacați acum de "febra amenajărilor de microhidrocentrale" pe toate râurile şi pâraiele. Miza o constituie aşa-numitele "certificate verzi", în baza cărora patronii acestor microhidrocentrale vor primi anual milioane de euro, chipurile, pentru că vor produce energie din surse regenerabile, "în condiții ecologice", deci, de protecție a mediului înconjurător. Spre deosebire de termocentrale, de exemplu, care funcționând pe bază de cărbune, păcură şi gaz metan, poluează totul în jurul lor. Dar, construind aceste microhidrocentrale, aceşti "investitori-ecologişti" distrug de zor râurile şi pâraiele montane, răscolindu-le şi mutilându-le albiile, distrugând în acelaşi timp, definitiv şi iremediabil, fauna şi flora din aceste arealuri montane, în cele mai multe cazuri, declarate zone protejate. Nici constructorii energeticieni din vremea lui Ceauşescu nu au îndrăznit să se atingă de aceste zone. Până în acest moment, deja un număr de 34 de râuri şi pâraie din asfel de zone protejate, multe făcând parte din Sit Natura 2000 şi situate fie în zona montană din județul Suceava, fie în Munții Făgăraş, sunt asaltate de buldozerele rechinilor care, sub ochii autorităților locale şi ai celor naționale, menite să protejeze mediul, distrug totul în jur. Aşa cum relatam recent, în județul Argeş, pe pâraiele Capra, Buda şi Otic, se lucrează la amenajarea a 10 microhidrocentrale, încălcându-se cele mai elementare norme de mediu, deşi aria este

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

Page 10: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

una protejată, încadrată în rețeaua Natura 2000, ca sit de importanță comunitară. Beneficiarul investiției este firma Imob Expert Consulting SRL Piteşti, iar construcția este realizată de Conarg Construct SRL şi Someco SA, cu antreprenor general Conarg SA. În spatele afacerii sunt doi dintre cei mai influenți oameni din Argeş: Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu, asociații firmei care construieşte şi beneficiarii microhidrocentralelor. Ca o coincidență, Gheorghe Davidescu, prefectul de Argeş, era şeful Direcției Silvice Județene, în 2009, exact atunci când, pentru proiectul microhidrocentralelor, DSJ făcea un schimb de terenuri cu investitorii: Statul a cedat 24.000 de mp, pe malurile acestor pâraie, care să poată fi defrişate, şi a primit pământ într-o comună, de la proprietarii proiectului, care să fie împădurit ulterior. Fără acest schimb, investitorii nu ar fi putut să demareze construirea centralelor. Protestele a peste 20 de organizații neguvernamentale şi asociații de pescari sportivi au rămas fară nici un rezultat. Deşi s-a lăudat că va opri lucrările, pentru că ştie "cine se află în spatele acestora", şeful Gărzii Naționale de Mediu, Silvian Ionescu, o dă acum l-a întors: "Au documentația şi autorizațiile în regulă, aşa că nu am ce să le fac". Numai că, în realitate, tocmai documentația şi autorizațiile nu sunt în regulă. Mai mult, autoritățile administrative şi cele de mediu încearcă în aceste zile să întocmească retroactiv documentația, împreună cu firmele constructoare, pentru a da o aparență de legalitate lucrărilor deja efectuate. Acesta se numeşte fals în acte publice, faptă pedepsită de Codul Penal cu ani buni de închisoare. Un dezastrul ecologic asemănător celui din Munții Făgăraş, şi anume, cel de pe râul Neagra Broştenilor, din județul Suceava, a fost deocamdată stopat. Astfel, în urma repetatelor semnale trase de Jurnalul Național, prefectul Județului Suceava, Sorin Arcadie Popescu, a dispus suspendarea lucrărilor de amenajare a microhidrocentralelor ce urmau să afecteze în mod iremediabil ecosistemul în această zonă, prin executarea de către firmele TabitaTour şi Energy BV a şapte microhidrocentrale private, fiecare instalație având, conform proiectului, o conductă lungă de 4-5 kilometri ce urma să capteze 70% din debit. Ca şi în cazul pâraielor Capra, Buda şi Otic, practic, şi acest superb râu, Neagra Broştenilor, urma să dispară pe întreg cursul său semnificativ.Adevărații specialişti avertizează!

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

Page 11: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Într-un studiu intitulat "Evaluarea Micropotențialului hidroenergetic românesc, sursă regenerabilă de energie, în vederea identificării de amplasamente pentru dezvoltarea investițiilor în acest sector", realizat de Centrul de Cercetări Energetice şi de Protecția Mediului din Cadrul Universității Politehnice din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice Bucureşti, studiu finanțat de Ministerul Economiei şi Comerțului, sunt nominalizate zece bazine hidroenergetice care dețin un astfel de potențial: Tisa – Someş, Crişuri, Mureş, Timiş – Nera – Bârzava, Cerna – Jiu, Olt, Argeş, Ialomița, Siret – Prut şi Dunăre. Dar, din motive tehnice şi mai ales ecologice, adevărații specialişti în domeniu de la cele două institute de cercetări propun spre exploatare potențialul microenergetic în doar patru din aceste zece zone: Olt, Mureş, Tisa ? Someş şi Ialomița. Aşadar, zonele din Munții Făgăraşului (pâraiele Capra, Buda şi Otic) şi cele din județul Suceava (pârâul Neagra Broştenilor) unde s-au demarat deja investiții de către "băieții deştepți", distrugând totul în jur, nu sunt recomandate de specialişti, dimpotrivă, aceştia avertizează că aceste zone trebuie protejate. Şi atunci, pe ce bază au dat autoritățile – administrative, tehnice, de mediu etc. – avize favorabile pentru demararea investițiilor, chiar cu prioritate, tocmai în aceste zone care ar fi trebuit protejate?/Jurnalul național, http://www.jurnalul.ro/special/anchete/am-ras-padurile-acum-secam-raurile-si-paraiele-594931.html

Protest la adresa microhidrocentralelor care distrug mediul ambiantOrganizatiile de mediu din Romania vor organiza un miting in fata sediului Ministerului Mediului si Padurilor, ca forma de protest impotriva proiectelor de constructii de microhidrocentrale. Mitingul de protest este programat in data de 1 noiembrie 2011, incepand cu ora 11. “Albiile mai multor rauri de munte din tara si, odata cu ele, habitate naturale protejate prin lege au fost distruse cu pretul constructiei de microhidrocentrale”, avertizeaza reprezentantii organizatiilor de mediu. Acestia solicita oprirea tuturor lucrarilor de constructii si sanctionarea celor vinovati. Cele mai afectate sunt zonele raurilor montane din judetele Arges, Suceava, Sibiu si Brasov (Capra, Buda, Otic, Porumbacu, Vistea, Ucea, Arpas, iar in viitor - Sambata si Pojorta), unde se

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

Page 12: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

deruleaza lucrari de captare a apei in vederea amenajarii de microhidrocentrale in regim privat. Lucrarile de amenajare au cauzat deja distrugeri iremediabile in habitatele naturale din zona, pe portiuni ale raurilor Capra, Buda si Topolog, precum si al paraului Otic. Green Report a prezentat, acum o saptamana, situatia din judetul Arges, unde sunt in faza de constructie 13 microhidrocentrale. Cetatenii din zona au acuzat institutiile statului ca evita sa se implice. “S-au pus conducte in albia minora a raurilor Capra si Otic, au facut un drum temporar prin apa, au derocat, au dinamitat”, a declarat pentru Green Report profesorul Ovidiu Mihut. Organizatiile de mediu detin informatii ca astfel de lucrari, cu impact deosebit de grav asupra ecosistemelor naturale, vor continua si pe alte rauri de munte din tara./Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/protest-la-adresa-microhidrocentralelor-care-distrug-mediul-ambiant

INAUGURARE. Termenul de finalizare este februarie 2013. Investiţie de 33 milioane de euro pentru staţia de epurare din EforieSC RAJA SA Constanța asigură că apele uzate vor fi tratate corespunzător înainte de a fi deversate. Astăzi se va da startul lucrărilor de construcție pentru realizarea proiectului CL1E „Reabilitarea Stației de Epurare Ape Uzate Eforie Sud", investiție finanțată din Fondul de coeziune. Acest proiect face parte din Programul Operațional Sectorial de Mediu Axa 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată". Valoarea acestui ambițios proiect derulat de SC RAJA SA Constanța se ridică la 1,15 miliarde lei (aproximativ 271 milioane de euro). Programul european, denumit generic POS MEDIU, are la Constanța două componente mari: „Reabilitarea Stației de Epurare Ape Uzate Eforie Sud", în valoare de 139,7 milioane lei (aproximativ 33 milioane euro), şi „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în regiunea Constanța - Ialomița", în valoare de 1,018 miliarde lei (aproximativ 238 milioane euro).Execuția lucrărilor pentru Stația de Epurare Eforie Sud a fost câştigată în urma unei licitații publice internaționale de către firma Beton & Rohrbau C.F. Thymian GmbH & Co. KG, din Germania. Durata de execuție estimată a contractului este de 22 de luni, cu finalizare în februarie 2013. Contractul de Asistență Tehnică de supervizare a lucrărilor va fi asigurat de asocierea ARCE Ingineria, Planification Proyectos y Gestion, AIE - SC

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

Page 13: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Balkan Project Provider. La finalizarea acestei investiții, Stația de Epurare Eforie Sud va deveni una dintre cele mai moderne stații de epurare din România, prin introducerea treptei terțiare de tratare a apelor uzate. Dimensionarea stației este prevăzută pentru 140.000 p.e. (populație-echivalentă), la un debit maxim de 0,745 mc/secundă. Stația va colecta şi va trata apele uzate din localitățile Eforie Nord, Eforie Sud, Agigea, Techirghiol, Tuzla, Costineşti şi Schitu, fiind integrată în sistemul de canalizare existent. Apa mării va fi mai curată: Ca urmare a reabilitării stației, se va asigura conformarea cu regulile directivelor Uniunii Europene de protecție a mediului înconjurător. Totodată, nivelul superior al tehnologiei de construcție, cumulat cu măsurile suplimentare de deversare a apei tratate la o distanță de circa 1,3 kilometri în largul mării, va asigura garanția pentru calitatea serviciului prestat de SC RAJA SA, de civilizație şi protecție a mediului costier. Nu în ultimul rând, vor fi asigurate condițiile de protecție a faunei şi florei marine din platoul continental al Mării Negre, prin protejarea Lacului Techirghiol şi a Bălții Tuzla, cât şi a apei de îmbăiere din zona de sud a litoralului românesc./România liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/investitie-de-33-milioane-de-euro-pentru-statia-de-epurare-din-eforie-242026.html

Teme internaționale

Inundații devastatoare în sud-vestul Europei. Printre victime şi o persoană de naţionalitate românăCea mai afectată este Italia, unde s-au înregistrat şi decese, iar pagubele materiale sunt însemnate. Ministerul de externe de la Bucureşti a confirmat că una dintre persoanele decedate este de naționalitate română. În regiunile Liguria şi Toscana, din nordul Italiei, au murit 9 oameni şi mai mulți sunt dați dispăruți. Numeroase case au fost distruse iar zeci de maşini au fost luate de torentele de noroi. Echipele de intervenție încearcă să intervină în zonele afectate de inundații şi alunecări de teren. Armata a fost chemată în ajutor. Imaginile filmate din elicopter dezvăluie amploarea tragediei. Inundații de proporții au lovit şi unele zone din Spania. Râul Lagars din Galicia a ieşit din matcă şi a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

Page 14: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

produs importante pagube caselor sau infrastructurii. În arhipelagul Baleare, ploile torențiale şi vântul puternic au produs haos şi imagini apocaliptice./TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=113442&c=63

Italia este devastată de inundaţii: Un român a murit şi altul este dat dispărutUn român a murit şi altul este dat dispărut, în urma inundațiilor din Italia, unde apele şi alunecările de teren au făcut ravagii. Românul a murit după prăbuşirea unei case în satul Cassana. În acelaşi sat au mai murit alte trei persoane, cetățeni italieni. Bilanțul oficial al inundațiilor şi alunecărilor de teren din Liguria şi Toscana este până acum de şase morți. Între două şi opt persoane sunt date dispărute. Cele mai multe victime s-au înregistrat într-un sat din provincia Liguria, unde, potrivit localnicilor, doi imigranți români au fost înghitiți de ape. Furtunile şi inundațiile nu au cruțat aproape niciuna din regiunile Italiei, dar cel mai greu lovite au fost Liguria, din nord-vest, şi Toscana, din centrul țării. Râuri pitoreşti şi inofensive s-au prefăcut în torente de apă şi noroi care au măturat tot ce le-a ieşit în cale. Furia apelor a surpat clădiri, a distrus poduri şi rețele electrice. Un întreg deal surpat de ploi s-a prăbuşit peste câteva locuințe din Borghetto di Vara, un sat de lângă Genova, cunoscut până acum pentru viile şi livezile sale. Satul este acum complet izolat de restul lumii. Jurnaliştii italieni spun că localnicii, ajutați de salvatori aduşi cu elicopterul, au săpat ore în şir cu mâinile goale, în speranța de a regăsi doi români dispăruți după catastrofă. Victime şi distrugeri s-au consemnat şi în Cinqueterre, o populară destinație turistică, sau în zona celebrelor cariere de marmură de la Carrara. Sinistrații s-au trezit într-o lume de coşmar: fără curent electric, hrană şi apă potabilă, în mijlocul maşinilor şi altor resturi pe jumătate îngropate în noroi. O cale ferată şi câteva şosele importante din Liguria vor rămâne închise cel puțin până duminică. Furtuna n-a ocolit nici Roma, dar aici pagubele nu au fost prea mari. Ministerul Apărării va trimite în zonele sinistrate soldați şi elicoptere care să ajute la căutarea celor dispăruți./Antena 3, http://www.antena3.ro/externe/italia-este-devastata-de-inundatii-un-roman-a-murit-si-altul-este-dat-disparut-141622.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

Page 15: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Pământul chiar se încălzeşte, confirmă cel mai complex studiu de până acumSuprafața Pământului este din ce în ce mai caldă, potrivit unui studiu finanțat parțial de scepticii schimbărilor climatice. Cercetarea grupului Berkeley Earth Surface Temperature, alcătuit în principal din cercetători noi în ştiința climatului, inclusiv dr. Saul Perlmutter, care a câştigat recent premiul Nobel pentru fizică pentru munca sa asupra energiei întunecate, a analizat toate înregistrările disponibile ale temperaturilor. Deşi au ajuns la concluzia că temperatura planetei noastre este în creştere, o parte din ei au rămas sceptici cu privire la teoria că încălzirea globală este provocată de om. Ei spun că ultimele rezultate sunt o dovadă a faptului că Pământul trece prin mai multe cicluri, în care temperatura medie fluctuează. Însă, analiza grupului Berkeley asupra 1.6 miliarde de raporturi despre temperaturi au confirmat că în ultimii 50 de ani suprafața uscată a Pământului s-a încălzit cu 0.911 grade Celsius, exact cum a estimat şi NASA şi Administrația Națională Oceanică şi Atmosferică din SUA. Concluzia grupului nu se referă la cauzele schimbărilor climatce - dacă este vina oamenilor sau a ciclului natural. Este o analiză statistică, mult mai complexă şi mai riguroasă decât studiile anterioare. Studiul este încă revizuit de cercetători./Realitatea.net, http://www.realitatea.net/pamantul-chiar-se-incalzeste-confirma-cel-mai-complex-studiu-de-pana-acum_880815.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

“Organele şi instituţiile locale nu s-au lăsat intimidate de camera ascunsă!” Gheorghe Badea, de vorbă cu presa, despre proiectul microhidrocentralelor: Domnule Badea, în ultima perioadă s-au reluat atacurile la adresa dvs. şi a proiectului de construire a microhidrocentralelor de pe pârâurile Capra, Buda şi Otic. Am văzut asta şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

Page 16: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

în presa locală şi, recent, la un post național de televiziune. Ne puteți spune ce se întâmplă? Răspunsul la această întrebare trebuie obligatoriu să țină cont de doi factori, mai exact de CONTEXT şi de MIZĂ. În privința contextului, la ora la care noi stăm de vorbă, în Europa şi în întreaga lume se fac eforturi inimaginabile de creştere a producției de energie verde. Obiectivul propus şi asumat este ca până în anul 2020, 30% din totalul de energie produsă să fie din surse regenerabile, urmărindu-se astfel reducerea substanțială a energiei provenite din surse clasice precum cele nucleare, cărbune, gaze, petrol, care aduc amenințări serioase planetei noastre. În acest sens, legislația europeană este astfel creată încât să încurajeze dezvoltarea proiectelor verzi, incluzând aici şi crearea de micro-hidrocentrale. Sarcina României este una foarte clară în acest peisaj, dovada fiind faptul că s-a creat deja cadrul legislativ şi normativ pentru amenajările micro-hidroenergetice de acest fel. Este bine de ştiut că în Europa sunt 8000 de microhidrocentrale în exploatare sau execuție, iar în România sunt peste 200 de proiecte în elaborare sau cu avize şi autorizații în finalizare. Este drept, peste 80% dintre acestea stau sub “aura” investitorilor italieni, spanioli şi austrieci, cu şanse minime de a fi târâte în scandaluri mizere, cu acoperire mediatică. Cred că am înțeles cu toții contextul. Spuneți-ne, totuşi, de ce sunteți dvs. ținta acestor atacuri? Este dureros să recunoaştem că în anii de după 1990 noi am mers împotriva curentului: în loc să dărâmăm, am construit, în loc să trişăm statul, am jucat cu cărțile pe față, am creat locuri de muncă, am adus bani la bugetele locale şi am devenit astfel prada unor lupi flămânzi. Dureros este şi faptul că în Argeşul nostru s-au creat foarte puține noi întreprinderi, cu eforturi de Sisif din partea unor întreprinzători locali, care astăzi sunt târâți în jocuri murdare, sub amenințarea reflectoarelor şi a camerelor ascunse. Acesta este şi cazul proiectului microhidrocentralelor, la care am lucrat şi lucrăm aşa cum se face în toată lumea, conform tuturor cerințelor compatibile unui ecosistem corespunzător. Ni se reproşează vrute şi nevrute, în ciuda faptului că lucrăm sub perfecta acoperire legală. Cu toții trebuie să înțeleagă însă că lucrările sunt temporare, că ele nu afectează albia râului şi malurile, nici fauna şi flora ecosistemului. Gândiți-vă ce ar însemna să desființăm toate balastierele de pe râuri sau să nu mai construim poduri pentru că se lucrează în albia râului! Ar fi absurd! Proiectantul este de mare notorietate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

Page 17: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

în domeniu, cu experiența dată de participarea la construirea sistemului hidroenergetic al României de până în anii 1990 şi cu expertiza de specialitate pentru micro-hidrocentrale. La rândul său, constructorul este unul dintre cei mai performanți din țară, iar capabilitatea tehnică şi de calitate nu poate fi pusă la îndoială! Care este, totuşi, miza atacurilor venite pe canalele mediatice? Dacă ar fi să mă refer strict la reportajul difuzat recent pe un post național de televiziune, el este vădit rău-intenționat şi departe de realitate: practic, au fost evidențiate aspecte negative minore care țin de şantier şi s-a mințit prin omisiune, neprezentându-se întregul. Mă întreb oare de ce nu acceptă media o vizită pe şantier în prezența proiectantului, a constructorului, a autorităților etc.? Presa cu camera ascunsă are întotdeauna o intenție rău-voitoare! Nici nu trebuie să fii specialist ca să-ți dai seama de elementele “strecurate” voit şi cu intenție de manipulare în reportaje! Cert este că majoritatea instituțiilor de reglementare şi control au înțeles adevărul din spatele acestui proiect, că se lucrează cu toate avizele şi toate autorizațiile impuse, că în cea mai mare parte cerințele sunt respectate şi că investiția este benefică pentru comunitate şi pentru economia națională. Afirmați, aşadar, că cerințele sunt respectate în cea mai mare parte...Da, afirm acest lucru cu toată responsabilitatea şi nu ascund deloc faptul că în realitatea practică nu există perfecțiune nici în proiectare, nici în realizarea sa. Orice produs industrial, fie că este vorba de industria auto, de construcții sau de alte varii domenii suportă intervenții de ameliorare, cu atât mai mult în cazul de față, în care se lucrează în zona montană! Îmbucurător este însă că organele şi instituțiile locale au înțeles fenomenul în profunzimea sa şi nu s-au lăsat intimidate de camera ascunsă!Care a fost reacția autorităților locale? Apreciem cu sinceritate atitudinea prefectului de Arges, dl. Gheorghe Davidescu, care si-a dovedit echidistanta si nu s-a lasat intimidat de interesele obscure. Pozitia dumnealui a fost circumspecta pana la momentul deplasarii in teren, cand, insotit de o echipa de specialisti, a cules dovezi care sustin nevinovatia noastra. Toata campania mediatica in care suntem tarati are in spate o singura sursa: Asociatia Romana de Mediu (ARM), un ONG murdar, condus de persoane care nu sunt straine adevaratelor dezastre ecologice din tara noastra. E lesne de inteles de ce ARM inchide ochii la productia de energie din surse eoliene, cu impact devastator asupra faunei si a omului: multinationalele din spatele fenomenului eolian

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

Page 18: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

din Romania au forta si influenta infinit mai mare decat noi! Pe aceasta cale, solicit ONG-urilor care tintesc proiectele de mediu sa fie realiste si precaute in analizele si aprecierile facute. Totodata, imi exprim speranta ca presa locala din Arges, asemanator celei din Brasov, Sibiu sau Cluj Napoca, va constientiza beneficiile unor astfel de investitii, va actiona sub impulsurile sentimentului de mandrie locala, va sprijini interesele locale si, prin asta, binele comunitatii pe care o deserveste! Dealtfel in acest sens, am hotarat sa organizam o conferinta de presa in prima jumatate a lunii Noiembrie in care sa expunem concret si in plina transparenta proiectul si in care vom facem publice si gruparile ce pun presiune pe noi si pe stat precum si interesele ascunse ale acestora./Obiectiv Argesean, http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/organele-si-institutiile-locale-nu-s-au-lasat-intimidate-de-camera-ascunsa.html

Dezastrul de pe râurile Capra, Buda și Otic la ”România, te iubesc”Emisiunea ”România, te iubesc” a transmis ieri un reportaj despre construcția celor 10 microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic. Acest caz a fost semnalat şi în mass-media argeşeană, dar fără prea mari efecte, deoarece construcția celor 10 microhidrocentrale continuă, iar ecosistemul este distrus. Munții Carpați au fost cuprinşi în totalitate de febra amenajării de hidrocentrale. Un tăvălug de investiții încorsetează râurile repezi de o parte şi de alta a Transfagarasanului. Departe de civilizatie, in spatele versantilor, se revarsa abuziv lucrari dezastruoase. Asa arata, in varianta autohtona, captarea de energie alternativa. 17 Septembrie 2011. Sintem in Muntii Fagaras, intr-o rezervatie naturala protejata. Aici, in sanul naturii, 10 microhidrocentrale vor fi ridicate pe 3 rauri: Capra, Buda si Otic. Un megaproiect inceput in forta in nordul judetului Arges, pentru care investitorii sunt blindati cu avize. Un dosar “beton” mai solid ca o stanca, o lucrare legala in acte care insa afecteaza iremediabil o intreaga rezervatie. In amonte de santiere e liniste. Privind in jur ai spune ca esti in paradis. Natura in stare pura neatinsa de mana omului. La doar cativa kilometri mai jos, dezastru. Cadrul de poveste cu apa cristalina, dispare brusc sub senile si cupe de escavator. In inima unei rezervatii, sit-ul Natura 2000-Muntii Fagarasului, arie protejata prin masuri impuse de uniunea Europeana, se sapa cu escavatoare in albia raului Buda. Ovidiu Mihut, un

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

Page 19: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie ca-n palma, inca de cand era copil, toate aceste locuri care pana acum nu fusesera atinse de mana omului. Pe discretia autoritatilor mizeaza si investitorii care, desi au avize care stipuleaza clar felul in care trebuie sa se desfasoare lucrurile, au mana libera sa distruga albia raului. Pana acum nimeni n-a oprit dezastrul, desi mai multe ONG-uri au facut numeroase sesizari. Legal, nici un utilaj n-ar fi trebuit sa atinga albia raului ci, confirm avizelor, tubulatura trebuia trasa la o jumatate de metru deasupra cotei de inundabilitate a raului, adica deasupra luciului apei semiingropat sau suprateran. Angajandu-se sa respecte aceste conditii, investitorii au dus la aprobare un memoriu tehnic care prevede in mod expres aceste obligatii. Intre ce contin hartiile si ce se intampla in realitate e diferenta de la cer la pamant. Ioan Gherhes este presedintele unui ONG-Asociatia Romana de Mediu si de 2 luni incearca sa afle amanunte despre proiect. A sapat dupa hartii, dar s-a lovit de un zid din partea autoritatilor. De ce? Pentru ca tipic romanesc, investitorii s-au folosit de un tertip: au cerut confidentialitate asupra proiectului invocand faptul ca microhidrocentralele sunt asimilate prin lege obiectivelor de interes national strategic. Autoritatile argesene raspund ca… investitorii au toate avizele. In urma utilajelor peisajul e apocaliptic. Un raport al statului a identificat peste 4.000 de amplasamente ideale pentru microhidrocentrale pe 78.900 de km liniari de apa curgatoare, din care 98% rauri in Muntii Carpati. Pe scurt, cam toate raurile tarii ar putea sa intre sub senilele escavatoarelor, iar dezastrul ar putea fi similar celui de pe Capra Buda si Otic, din Arges. Aici se lucreaza la foc continuu. In avize erau prevazute norme antipoluare de care muncitorii nu stiu insa nimic. Investitorii au obtinut usor avizul de gospodarire a apelor, cu promisiunea cavor respecta toate conditiile. In document scrie ca: -traseul conductei “e aproximativ paralel cu albia“, adica prin legile matematicii rar se intersecteaza -”e interzisa modificarea ori reducerea sectiunii de curgere a apei” -interzisa e si “degradarea albiei si malurilor”. -”In timpul executiei toate obstacolele trebuie indepartate“, si avizul mentioneaza inclusiv ca “sunt interzise lucrarile in perioada de migrare si reproducere a pestilor”. Ori santierul e in toi fix in aceasta perioada, cand e prohibitie la pastrav, lipan sau lostrita. Hartiile sunt perfect in regula, avizul permite santierul, insa ce gasim in teren contrazice si documentele si

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

Page 20: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

legea. De altfel, la finalul avizului, scrie negru pe alb ca, in cazul in care nu se repecta conditiile, autorizatia isi valabilitatea si implicit santierul trebuie oprit. Cu imaginile in care se vede clar cum se sapa in alba raului am mers la Garda Nationala de Mediu, autoritatea suprema pe control de mediu, cei care ar trebui sa-i verifice pe acesti investitori si sa se asigure ca se respecta legea. Cel indignat e Silvian Ionescu comisar general al Garzii De Mediu. Privea cu stupoare aceste imagini in 27 septembrie si ii cerea imperativ prefectului de Arges sa sisteze lucrarile pana la verificari minutioase. Prefectul pare ca nu intelege vehementa sefului Garzii. “Ei iti pun in fata hartiile, dar hartiile nu sunt reale! Inca odata, eu iti fac o hartie, ei ar fi trebuit sa aiba un studiu adecvat cu consultarea Consiliului al Parcului. Ori ei nu au nicio hartie, ori nu au consultat in niciun fel Parcul!” Administratorul Parcului la care se refera Silvian Ionescu, sunt angajatii unui ocol Silvic din judetul Sibiu - aflat la peste 150 de km de locul dezastrului. Nu s-au sesizat in legatura cu lucrarile, nu au semnalat distrugerile din rezervatie si nicio autoritate locala nu a intervenit. Prefectul de Arges, cel caruia Silvian Ionescu ii cerea sa opreasca santierul pare nedumerit. Cu o saptamana inainte, cand ne-am intalnit cu el, ne a ne asigura ca totul este in regula cu proiectul. Ca o coincidenta, prefectul de Arges a fost seful Directiei Silvice Judetene in 2009, cand fix pentru proiectul microhidrocentralelor Directia facea un schimb de terenuri cu investitorii. Statul a cedat 24 de mii de mp, pe malurile raurilor, care sa poata fi defrisate si a primit pamant intr-o comuna, de la proprietarii proiectului, care sa fie impadurit ulterior. Fara acest schimb, investitorilor le-ar fi fost imposibil sa ridice centralele. Cand a fost sunat de seful Garzii de Mediu, a tinut sa-i aminteasca cine sunt cei care investesc in zona. In spatele afacerii sunt doi dintre cei mai mai influenti oameni din Arges: Gheorghe Badea si Valentin Visoiu, asociati in firma care face microhidrocentralele. Primul, patron al mai multor firme cu contracte in industria auto si detinator al mai multor unitati turistice in zona Vidraru. Al doilea a ridicat cateva cartiere rezidentiale in Capitala si are un hotel de 5 stele in Pitesti. La proiectul microhidrocentralelor Visoiu e si beneficiar si constructor, angajatii sai lucreaza pe raurile distruse. Ambii asociati sunt inTop 300 al milionarilor Romaniei, fiecare cu averi fabuloase, de zeci de milioane de euro. Gheorghe Badea a acceptat un dialog, in numele investitorilor. Miza proiectului e uriasa, la mijloc e o afacere extrem de banoasa,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

Page 21: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

cu investitii si castiguri fabuloase. Valoarea proiectului de pe cele 3 rauri depaseste 13 milioane de euro. Fiecare dintre cele 10 microhidrocentrale e profitabila. Dintr-una de capacitate medie, 2 megawati de exemplu, care costa in jur de 2,5 milioane de euro, dezvoltatorii pot scoate lejer aproape 200 de mii de euro pe an, profit numai din vanzarea megawatilor-ora produsi. La care se adauga inca peste 1 milion de euro in acelasi an, din certificatele verzi, pe care investitorii le iau pentru productia centralelor. Certificatele sunt asigurate de stat timp de 15 ani, timp in care investitia va fi recuperata de 10 ori, castigul ajunge la peste 20 de milioane de euro. Ca sa aflam cum stau lucrurile de fapt am mers si la Apele Romane filiala Arges, cei care au dat initial avizul pentru deschiderea santierului in zona raului. I-am cerut detalii lui Adrian Moisescu, seful pe judet, cel care e responsabil direct pentru ca a semnat si parafat autorizatia si tot el ar trebui sa monitorizeze respectarea ei. Directorul Adrian Moisescu nu vrea sa dea declaratii oficial, dar filmat pe ascuns face declaratii uluitoare. Pretinde ca nu se lucreaza in rau! Afirma ca nu i se permite de la Bucuresti sa ne dea explicatii, superiorii i-ar fi dat si o directiva in acest sens. Spune ca la santier nu sunt probleme si ca nu ar exista o conditie privind inaltimea la care se monteaza tubulatura. Pe scurt, contrazice prevederile memoriului tehnic in baza caruia el insusi a dat aviz. Dupa aceasta intalnire am cerut sa vorbim cu sefii de la Bucuresti ai domnului Moisescu. Am primit in schimb un comunicat prin care suntem anuntati ca avizul „limiteaza efectele negative” si trebuie sa-i credem. Bagand conducta in rau, investitorul plateste o chirie la Apele Romane. Solutia este ieftina si convenabila constructorilor. Alternativa ar fi solutii prietenoase cu mediul, dar mult mai costisitoare si mai anevoioase. Un patron ridica 3 microhidrocentrale in zona Harseni, pe raul Sebes in nordul judetului Brasov. A trait in Spania si Statele Unite, si revenit in Romania s-a gandit sa investeasca in energie verde. Proiectul lui arata altfel decat in Arges, adica nu face sapaturi in rau, pentru montarea conductei, ci o ingroapa paralel cu albia, la distanta. A inteles ca daca ar respecta avizele, i-ar fi aproape imposibil sa monteze legal tubulatura in apa. Conform solutiei tehnice, o parte din debitul raului e captat in amonte, langa izvor, unde va functiona un baraj. Conducta e dusa pe langa un drum forestier si pe niste terenuri private, chiar si prin munte. Brasoveanul Dan Frunza s-a gandit ca in orice moment autoritatile i-ar

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

Page 22: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

putea bloca o investitie de aproape 10 milioane de euro, daca s-ar baga cu santierul in albia raului. Investitorul plateste pentru 3 centrale cat costa in Arges sa montezi 7. Are de spart pana la anul in roca versantului, dar respecta astfel toate avizele. In Arges, in viziunea autoritatilor, situatia e clara: exista avize, nu mai conteaza daca sunt sau nu respectate. O dovada in plus ca in Romania, rezervatiile naturale sunt consfiintite prin lege, dar ignorate de autoritati. Un alt caz controversat e legat de amenajari hidro, care se desfasoara pe raul Neagra, la Brosteni-judetul Suceava. Un loc feeric de munte, descris de marele Ion Creanga in “Amintiri din copilarie“, e acum scena unui santier pentru contruirea a sapte microcentrale. Membrii unui ONG de mediu sustin ca primarul a permis suspect de usor saparea in albia raului. In plus nici nu opreste dezastrul ecologic. Dupa ce echipa noastra a parasit zona, Prefectul de Suceava a atacat la Tribunal hotararea Consiliului care a permis lucrarile. Cat dureaza procesul a suspendat santierul. Judetul Caras Severin, in Muntii Poiana Tarcului, alte 2 microhidrocentrale schimba complet peiajul. Prin acest firicel de apa, mai subtire ca un pai, pastravii si lipanii ar trebui sa urce in amonte, cum fac de mii de ani. Dezastrul ecologic e vizibil. Intr-un domeniu in care ar fi trebui sa se lucreze cu manusi, noi demonstram inca o data ca unde e lege e si tocmeala. Specialistii vorbesc deja despre un macel ecologic din cauza modului de lucru tipic romanesc. Investitorii se grabesc sa puna in functiune microhidrocentralele, care sunt apoi legate la reteaua nationala Transelectrica, si curentul electric e purtat catre 8 distribuitori. Acestia la randul lor livreaza energia catre 130 de furnizori, celebrii “baieti destepti” din energie, care il vand mai departe romanilor. O piata sigura, cu profit garantat. Un domeniu care i-a atras pana si pe investitorii fara bani, dar dornici de specula. Asa s-a nascut Mafia Amplasamentelor. Au fost emise deja in ultimii 2 ani aproape 600 de autorizatii pentru cateva mii de viitoare santiere. Oportunisti care si-au rezervat locul. Cat timp raurile tarii sunt o comoara care se masoara doar in milioane de euro si nu in bogatiile lasate de la Dumnezeu, proiectele demarate in numele ecologiei “curenteaza” natura, o sufoca, si o ucid. In Muntii Fagaras proiectul merge inainte. Daca si cum e respectata natura nu intereseaza pe nimeni. Apele Romane, Garda de mediu sau Prefectura sunt 3 instututii care actioneaza „de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

Page 23: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

forma” in acest caz. Cei care ar trebui sa controleze se umfla in pene sau evita sa intervina. Apa trece, santierele raman. Info Curtea de Arges, http://www.infocurteadearges.ro/2011/10/24/dezastrul-de-pe-raurile-capra-buda-si-otic-la-%e2%80%9dromania-te-iubesc%e2%80%9d/

Teme similare

Reprezentanţii Let`s do it Romania! dezmint acuzaţiile apărute în presăAm primit un comunicat de la Georgiana Curea, unul dintre organizatorii Let`s do it Romania! prin intermediul căruia dezminte toate afirmațiile apărute în presă, conform cărora gunoiul strâns în cadrul acțiunii nu ar fi fost ridicat. În rândurile următoare redăm integral conținutul comunicatului: “Au aparut in presa cateva articole cum ca pe E81 Pitesti-Ramnicul Valcea si pe Autostrada Pitesti-Bucuresti sunt saci neridicati in urma actiunii de pe 24 septembrie. Doresc sa va informez ca acei saci nu sunt colectati de voluntarii participanti la Let’s Do It, Romania! si ca toti sacii colectati in cadrul actiunii noastre au fost ridicati si transportati la depozitul conform de la Albota. Am verificat provenienta acelor saci neridicati impreuna cu reprezentantii Garzii de Mediu si ai firmei Financiar Urban, operatorul responsabil de zona. Se pare ca acei saci au fost stransi ulterior de firma responsabila de curatenia drumurilor nationale si urmeaza a fi ridicati. Pe aceasta cale va rog sa nu puneti pe seama proiectului Let’s Do It, Romania! toti sacii cu deseuri care sunt pe marginea drumurilor, sa nu demotivam voluntarii degeaba.” Info Curtea de Arges, http://www.infocurteadearges.ro/2011/10/24/reprezentantii-lets-do-it-romania-dezmint-acuzatiile-aparute-in-presa/

Prefectul Gogu Davidescu il da cu flit comisarului general al Garzii de MediuIntrebat ce parere are despre acuzatiile ce i-au fost aduse in cadrul emisiunii ,,Romania te iubesc”, ce avea drept tema dezastrul pe care l-ar produce constructia celor 10 microhidrocentrale de catre oamenii de afaceri Valentin Visoiu si Gheorghe Badea, prefectul Gogu Davidescu a declarat ca, in opinia sa, aceste lucrari sunt legale si se afla

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

Page 24: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

pe maini bune. In cadrul emisiunii de pe PRO TV a fost prezentat modul ilegal, sustin reporterii, in care s-ar fi desfasurat aceste lucrari, dat fiind faptul ca avizele n-ar prevede trasarea unor conducte pe cursurile raurilor, ci in afara lor. Cu toate ca a fost sunat de comisarul general al Garzii de Mediu, Silvian Ionescu, si somat sa opreasca lucrarile, prefectul sustine in continuare acest proiect: ,,Nu opresc lucrarile din comanda comisarlui general al Garzii de Mediu, cu atat mai mult cu cat toti factorii decizionali au aprobat aceste constructii.” Complet dezinteresat de ordinele venite ,,de sus”, prefectul a precizat ca este mai degraba interesat de raceala cu care se lupta de cateva zile, decat de presiunile facute de presa sau de superiori. Bitpress, http://www.bitpress.ro/articole/administratie/11911/prefectul-gogu-davidescu-il-da-cu-flit-comisarului-general-al-garzii-de-mediu.html

Controlul autorizaţiilor date pentru microhidrocentrale nu poate fi finalizat! Construcția microhidrocentralelor de pe cursurile de apă Buda, Otic şi Capra a devenit deja subiect național. Colegii de la postul de televiziune PRO TV au realizat chiar un reportaj în zonă, acuzând faptul că firmele constructoare nu respectă proiectele inițiale şi avizele pe care le-au primit. În acest context, prefectul de Argeş, Gheorghe Davidescu, menționează că, din punctul său de vedere, totul este în regulă şi că nu are motive să ridice autorizațiile de construcție a microhidrocentralelor. Ba mai mult, acesta a declarat oficial că există presiuni de la Bucureşti ca aceste investiții să nu aibă loc în Argeş şi că un rol important aici îl are şi Inspectoratul în Construcții Argeş, care tergiversează să dea un răspuns referitor la controlul efectuat la Consiliul Județean Argeş în ceea ce priveşte legalitatea autorizațiilor emise. „Inspectoratul în Construcții este hărțuit între Piteşti şi Bucureşti”, a încheiat prefectul Gheorghe Davidescu. „Consiliul Județean nu vrea să coopereze”. La polul opus se pare că lucrurile stau cu totul altfel. Inspectoratul în Construcții acuză Consiliul Județean Argeş de lipsă de cooperare în derularea respectivului control, acuzându-l de tergiversare: „Nu reuşim să finalizăm aceste

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

Page 25: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

verificări pentru că suntem obstrucționați de Consiliul Județean. Am trimis două adrese până acum! Nu vor să coopereze şi nu este normal la un control efectuat de o instituție publică să se întâmple aşa ceva”, precizează şeful Inspectoratului în Construcții Argeş, Octavian Diaconescu. Tot în cadrul acestui subiect am aflat că, săptămâna trecută, mai mulți reprezentanți ai Inspectoratului s-au deplasat la fața locului pentru a verifica dacă firmele constructoare respectă proiectul inițial. Nu s-au putut însă realiza măsurătorile necesare întrucât topometristul a fost de negăsit. Obiectiv Argesean/ http://ziarobiectiv.ro/index.php/subiectul-zilei/controlul-autorizatiilor-date-pentru-microhidrocentrale-nu-poate-fi-finalizat.html

Teme de mediu

Jungla de sub podÎn ultima perioadă, din ce în ce mai mulți argeşeni prefer să bea apă de la puțurile şi izvoarele captate din oraş, şi nu de la robinet sau cumpărată din comerț. La vreme de criză, raportul dintre calitate şi preț ştim cu toții în ce parte se înclină. Oamenii au apelat la această alternativă, deoarece nu le mai ajung banii pentru a cumpăra şi apă. “Ştim că nu prea este indicat să bem din aceste fântâni şi izvoare, însă cum să procedăm?... Abia ne ajung banii pentru strictul necesar. De unde să mai plătim şi pentru apă, când avem restanțe peste tot?!... Din acest motiv, mergem la izvoare şi luăm apă... Cel mai aproape de unde locuim este acela situat pe str. Progresului, vizavi de pod”, ne-a spus fam. Enache. Nemulțumirea cetățenilor era legată de faptul că acea zonă s-a format o adevărată junglă, unde gunoaiele sunt aruncate la întâmplare (sticle de plasic, cutii de aluminiu, ambalaje şi textile). “În această vale este o mizerie de nedescris! Bălăriile, papura şi copacii au crescut în albia pârâului. Aproape că ne este teamă să mai coborâm să luăm apă, să nu dăm de vreun şarpe!... Nu-mi amintesc să se fi făcut vreodată curățenie sau să se fi decolmatat valea”, au adăugat soții Enache. Oamenii sunt supărați

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

Page 26: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

pe municipalitate, care, spun ei, nu a făcut mai nimic în ultimii ani. Contactat, şeful Serviciului Public de Gospodărie Comunală, Ioan Ghiță, ne-a declarat: “Cunosc problemele de acolo, deoarece şi eu iau apă de la izvor. Se spune că este cea mai bună din oraş! Într-adevăr, acel canal ar necesita o decolmatare, însă pe noi această lucrare ne depăşeşte, deoarece necesită o mare forță de muncă. După părerea mea, ar trebui angajată o firmă, cu utilaje şi capacitate mare de muncă. O mare parte din mizeriile aruncate acolo sunt aduse de locuitorii din zonă. Ultima decolmatare s-a făcut natural, în anul 2005, când au avut loc inundațiile”. Pentru ca apa să fie potabilă, trebuie îndeplinite următoarele condiții: să fie incoloră, transparentă, inodoră, relativ insipidă, să nu conțină substanțe chimice sau de altă natură peste limita maximă admisă de standardele obligatorii; să fie lipsită de microorganisme, iar microflora saprofită să fie limitată strict la un număr cât mai redus. Totodată, pentru a fi potabilă, apa trebuie să aibă în compoziție săruri de calciu care imprimă duritate ce se exprimă în grade germane şi este cuprinsă între 10 şi 20. În zonele unde sunt amplasate aceste izvoare, de obicei există plăcuțe de avertizare. Acolo, la izvorul de pe str. Progresului, acestea nu există... /Arges Expres, http://www.argesexpres.ro/article_detail.php?idarticle=31842

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme similare

Retea de apa curentaUna din prioritățile Consiliului Județean Mehedinți - rețelele de alimentare cu apă în comunele județului - continuă. Cea mai recentă localitate care, după trei ani de lucrări, a finalizat un astfel de proiect, în valoare de 2,5 milioane de euro, este Gârla Mare. Gârla Mare este o comună în permanentă schimbare, după ce s-a finalizat un amplu proiect de alimentare cu apă şi canalizare menajeră, în valoare de 2,5 milioane de euro. Singura sursă de apă erau fântânile, iar oamenii care nu o aveau erau nevoiți să care cu gălețile sau să umple bidoane pentru a avea lichidul vital câteva zile. Acest chin a luat sfârşit ieri, odată cu finalizarea proiectului de alimentare cu apă a comunei. Astfel, toți locuitorii vor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Page 27: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

avea posibilitatea să-şi racordeze gospodăriile la sistem pentru a avea apă la robinet. Lucrările de racordare vor începe din această toamnă şi, cel mai probabil, în primăvara anului viitor, toți gârlenii vor beneficia de condiții ca la oraş. Un vis împlinit pentru locuitorii din Gârla: Primarul comunei, Dumitru Baicu, a afirmat că era nevoie de un astfel de proiect pentru cetățenii localității, deoarece aici locuiesc 3.300 de persoane, majoritatea vârstnice. Edilul-şef a admis că proiectul nu se putea realiza, dacă nu avea sprijinul Consiliului Județean, preşedintele forului mehedințean, Marius Bălu, monitorizând în permanență toate lucrările şi găsind rezolvare la pro-blemele din perioada derulării proiectului. „Astăzi (n.r ieri) este o zi importantă pentru locuitorii din comuna Gârla Mare, deoarece am finalizat un proiect început acum patru ani. Toată lumea din comună va beneficia de apă, branşamentele urmând să le executăm în primăvară. Avem fonduri planificate pentru anul 2012 de la Consiliul Județean, privind branşamentele şi, dacă nu ne vor ajunge, probabil şi cei care vor solicita apă vor pune o parte din bani”, a precizat Dumitru Baicu, primarul comunei Gârla Mare. Proiectele de modernizare vor continua: Pe lista de proiecte a Consiliului Județean Mehedinți a mai fost bifată o nouă localitate care intră în rândul celor europene. Forul mehedințean, din surse proprii a realizat extinderea de opt kilometri de rețea de apă-canal, iar pe programul național de dezvoltare a infrastructurii, comuna Gârla Mare are un proiect de canalizare de 40 de miliarde de lei vechi. Marius Bălu a spus că astfel de proiecte nu se vor opri aici, deoarece doreşte să creeze tuturor mehedințenilor condiții de trai asemănătoare celor de la oraş. „Am inaugurat acest sistem de alimentare cu apă, care este o componentă a Măsurii 322. Iată că încercăm şi reuşim să exploatăm fiecare oportunitate de finanțare, fie că vorbim de fonduri europene, de resurse proprii sau programe guvernamentale, astfel încât să creştem calitatea vieții pentru locuitorii din Gârla Mare. Acest lucru încercăm să îl facem pentru fiecare comună din județul Mehedinți”, a declarat Marius Bălu, preşedintele Consiliului Județean Mehedinți. Andrei Stănişoară: „Omul sfințeşte locul!”. Schimbarea în bine a comunei Gârla Mare a fost salutată şi de primvicepreşedintele PDL, colegiul electoral IV Mehedinți, Andrei Stănişoară. Tânărul politician a felicitat administrația locală pentru implicarea şi interesul de care a dat dovadă în cei trei ani de mandat. Acesta a ținut să sublinieze şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Page 28: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

buna colaborare dintre primar şi cetățenii comunei, după ce mai multe proiecte de interes local au fost puse în practică. „Consider că în comuna Gârla Mare se potriveşte cel mai bine proverbul «Omul sfințeşte locul!». Este inevitabil să nu faci o comparație între anul 2008 şi ceea ce se întâmplă astăzi în această comună. Este important că locuitorii au lângă ei un primar care lucrează în folosul comunității, un primar gospodar şi cel mai important, ține oamenii alături de dânsul”, a spus Andrei Stănişoară, primvicepreşedintele PDL, colegiul electoral IV Mehedinți. O echipă unită: Proiectele puse în practică de echipa Partidului Democrat Liberal atât în comuna Gârla Mare, cât şi în celelalte localități din Mehedinți, sunt un semn al existenței unei colaborări foarte bune între factorii de răspundere din județ. Nimeni nu poate spune că Gârla Mare nu s-a schimbat radical în ultimii trei ani. „Finalizarea proiectului de alimentare cu apă în Gârla Mare este o promisiune îndeplinită de primarul Baicu şi de echipa Partidului Democrat-Liberal. Aceasta se alătură altor promisiuni îndeplinite în numai trei ani de mandat şi într-o perioadă destul de grea. Ne bucurăm că primarul alături de susținerea senatorului Mihai Stănişoară, a preşedintelui Consiliului Județean şi a mea am reuşit să transformăm un vis în realitate. Considerăm că locuitorii meritau de mult timp să aibă acces la condiții civilizate pentru viața lor personală”, a spus deputatul Doinița Mariana Chircu .

Harjoana de pe malul BrebineiO lucrare de consolidare a malurilor pârâului Brebina, în valoare de peste 100.000 de lei, a rămas împotmolită în refuzul unor localnici din comuna Obîrşia Cloşani. Oamenii spun că lucrarea, pe care vor să o execute reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor Mehedinți, se află pe proprietatea lor, iar şefii SGA infirmă acest lucru. În aceeaşi ordine de idei, dacă malurile pârâului nu vor fi întărite, acestea riscă să se prăbuşească, afectând şi două gospodării. O lucrare demarată de Serviciul de Gospodărire a Apelor Mehedinți, în valoare de 115 mii de lei, şi care are drept scop consolidarea malului drept al pârâului Brebina, nu poate fi demarată din cauza refuzului câtorva familii care locuiesc pe malul stâng al cursului de apă. Reprezentanții Primăriei Obîrşia Cloşani declară că acea porțiune de pământ, potrivit registrului cadastral, ar aparține localnicilor din acea zonă. „De ani de zile, am insistat ca să se facă o lucrare în acea zonă. Este vorba despre

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Page 29: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

apărarea malului drept al pârâului Brebina. Într-un final s-a reuşit obținerea finanțării pentru executarea acestei lucrări, însă aceasta nu poate fi executată din cauza piedicilor apărute din partea cetățenilor care locuiesc pe celălalt mal, acolo unde pentru executarea proiectului este nevoie de tăierea unor anini. Cetățenii spun că este proprietate privată şi nu li se permite reprezentanților SGA demararea lucrărilor. După cum se vede la fața locului, pomii nu sunt pe proprietatea oamenilor, ci se află în albia minoră a pârâului respectiv. În cazul în care nu se realizează aceste lucrări, există pericolul ca malul stâng să se surpe, dărâmând şi două case aflate în zone. În plus, după finalizarea lucrărilor, aproximativ 30% din locuitorii comunei Obîrşia Cloşani vor folosi trecerea pes¬te acest pârâu”, a declarat viceprimarul comunei, Aurel Murdeală. Fără cadastru stabilit, dar cu pământul moştenit. Despre situația creată ştie şi primarul comunei Obîrşia Cloşani, Nicuşor Popescu, cel care spune că a încercat să găsească o soluție de comun acord, însă nu a reuşit. Edilul-şef a afirmat că a şi întocmit o adresă către prefectură, prin care a explicat situația creată. „Am o adresă pe care am trimis-o şi domnului prefect. La munte situația în ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra pământului este altfel, din cauza faptului că aici nu a existat colectivizarea, iar oamenii au moştenit pământul din moşi-strămoşi. Actul de proprietate a fost introdus la Registrul Agricol. În plus, proprietarul acelui teren a murit, iar pământul este al soției, cea care l-a moştenit, fără însă a avea un act de proprietate întocmit. Ei nu au un cadastru stabilit, ştiu doar că pământul care este până în apă este al dânşilor. Eu am făcut adresă pentru a remedia situația încă din 2004, am încercat să discut şi cu proprietarii, dar nu am avut cu cine să mă înțeleg”, a declarat Nicuşor Popescu, primarul din Obîrşia Cloşani. „Nu sunt eu proprietarul”. Pe de altă parte însă localnicii din acea zonă spun că terenul pe care se doreşte începerea lucrărilor le aparține. Contactat telefonic, Nelu Şerban, ginerele proprietarului nu a dorit să comenteze în niciun fel situația creată. Omul însă a făcut o serie de afirmații din care a reieşit faptul că reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor Mehedinți au intrat pe terenul respectiv abuziv, fiind însoțiți de jandarmi şi poliție. „Nu pot să dau nicio declarație pentru că nu eu sunt proprietarul. Proprietarul acelei parcele de pământ sunt soția mea, soacra mea şi cumnatul meu şi cumnata mea. Dar ştiu că atunci când au venit acolo să

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Page 30: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

se apuce de lucrarea, au fost însoțiți de jandarmi şi poliție”, a declarat Nelu Şerban. Adi Drăghici: „Proprietarii solicită un preț mult prea mare”: Directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor, Adrian Drăghici, a declarat că zona respectivă nu are cum să fie proprietatea localnicilor din zonă, întrucât terenul aparține Apelor Române, iar lucrarea se va executa doar în albia minoră a pârâului Brebina. În plus, reprezentantul instituției a mai spus că sunt respectate toate condițiile legale pentru începerea lucrărilor şi, deşi la fața locului au fost prezenți şeful de post şi un ofițer al poliției din Baia de Aramă, prezența lor nu a fost una de intimidare. „De patru ani încercăm să executăm această lucrare, pentru că de tot atâta timp, Primăria Obîrşia Cloşani ne-a solicitat soluționarea problemei respective. Abia în acest an, am reuşit să găsim finanțarea atât de necesară, pentru că în joc este vorba de siguranța cetățenilor şi asta deoarece, dacă se surpă malul, cel puțin o gospodărie va fi distrusă. Familia care pretinde că este proprietarul acelui teren s-a opus atunci când am venit la fața locului pentru a preda lucrarea firmei de execuție. Din discuțiile pe care le-am avut astăzi (ieri – n.r.), familia respectivă solicită o sumă destul de mare de bani, care probabil nu va fi onorată nici de către Apele Române şi nici de firma constructoare. De asemenea, ei solicită şi protejarea terenului respectiv, lucru care oricum le va fi asigurat”, a declarat directorul SGA Mehedinți, Adrian Drăghici. /Informatia de Severin - Ancheta

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Control ministerial În Parcul Național Retezat s-au făcut defrişări ilegale. S-au tăiat mulți copaci sănătoşi, pe lângă cei afectați de insectele dăunătoare. Este concluzia Corpului de Control al ministrului Mediului, prezent astăzi în județul Hunedoara. Controlul efectuat in zona Parcului National Retezat de reprezentantii Corpului de Control al ministrului Mediului a scos la iveala mai multe nereguli in ceea ce priveste taierile de arbori care au fost facute in aceasta vara. Declarația a fost făcută astăzi, la Deva, de ministrul mediului Laszlo

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

Page 31: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Borbely. Oficialii au precizat in repetate randuri ca s-a recurs la exploatarea masei lemnoase din Parcul Național Retezat întrucât arborii au fost afectati de gandacul tipograf, o insecta daunatoare care duce la uscarea molizilor. Însă, se pare că au existat şi situații în care au fost tăiați copaci sănătoşi. Pentru toate neregulile descoperite de Corpul de Control al ministrului au fost aplicat sancțiuni. În Parcul Național Retezat peste 1.200 de molizi au fost afectați de gândacul tipograf, care provoacă uscarea copacilor. Arborii s-au aflat în zonele tampon şi de protecție ale Parcului, pe diferite suprafețe care totalizează aproape 2.000 de hectare. Cantitatea de lemn afectată de acest dăunător a fost de 2.072 metri cubi. (http://tvt89.bridgeman.ro/stiri_categ.php?istire=13412&icateg=1)

Aquatim, „călcată” de reprezentanţii Băncii Europene pentru Dezvoltare Zilele acestea, reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD) se află la Aquatim pentru efectuarea unui audit pe probleme sociale şi de mediu, audit necesar la acordarea unui împrumut fără garanții de 15 milioane de euro societății, pentru cofinanțarea unui program amplu de modernizare a infrastructurii de apă şi de canalizare din județul Timiş. Împrumutul BERD face parte dintr-un program regional de investiții, în valoare de 118,9 milioane de euro, program aprobat pentru finanțare din Fondul de Coeziune, în luna ianuarie a acestui an, de către Uniunea Europeană. Banii vor fi folosiți pentru extinderea şi reabilitarea a 200 de kilometri de rețele de canalizare şi a peste 100 de kilometri de rețele de apă şi pentru construirea a trei stații de tratare a apei potabile şi şapte stații de epurare a apei uzate, în 12 localități din județ. Ilie Vlaicu, directorul Aquatim, a precizat, miercuri, 26 octombrie, că, în actualul context economic, când patru din cinci companii nu sunt capabile să obțină bani de la banci, acordarea unui împrumut atât de mare fără garanții, bazat doar pe stabilitatea şi performanța economică a societății, reprezintă o mare realizare pentru Aquatim. Directivele de mediu ale Uniunii Europene, în domeniul alimentării cu apă şi al canalizării, solicită cele mai mari investiții. Însă, realizarea acestora este imposibil de susținut doar din tariful la apă şi canalizare. „Acesta este motivul pentru care Aquatim şi-a fixat ca strategie atragerea fondurilor nerambursabile. Astfel, tariful pentru serviciul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

Page 32: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

de alimentare cu apă şi de canalizare perceput de Aquatim clienților săi este unul dintre cele mai mici din țară, Timişoara fiind pe locul 42 în topul tarifelor la apă, din 44 de operatori din țară”, a spus Vlaicu. (www.ziuadevest.ro/26.10.2011/13:56)

Proiect la Cornereva Comuna Cornereva a primit recent aprobarea pentru proiectul care prevede realizarea canalizării în comună prin Agenția Fondului de Mediu. În perioada următoare vor începe lucrările la proiectul tehnic al lucrărilor, urmând ca investiția să înceapă în primăvara anului viitor, valoarea întregii investiții ridicându-se la aproape 4 milioane lei. (http://www.radio-resita.ro/proiect-la-cornereva

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

SCANDAL - BOICOT - Lucrarile la digul de langa raul Lapus au fost blocate de localnicii din SacalaseniMai multi localnici din comuna Sacalaseni s-au revoltat astazi, 26 octombrie, impotriva firmei care executa lucrarile de consolidare a digului din apropierea raului Lapus. Ei au reclamat ca pamantul folosit pentru inaltarea digului a fost luat chiar de pe terenurile lor, iar in urma excavatoarelor au ramas gropi adanci de peste trei metri. Oamenii cer acum firmei sa niveleze parcelele de pe care s-au scos zeci de rabe de pamant. Zeci de localnici s-au strans in zona digului si i-au oprit din lucru pe muncitori. Oamenilor le-au fost distruse terenurile agricole, iar proprietatile le-au fost incalcate fara sa li se ceara acordul. Locurile din care s-a excavat pamantul este situat intre dig si raul Lapus, iar cetatenii sustin ca le apartine. .”In cazul in care ar veni apa, aici s-ar face un rau mai mare ca raul normal. Oamenii sunt foarte revoltati pentru ca noi nu am crezut ca fac un asemenea prapad. Vedeti ca au facut gropile astea! Rauri, nu altceva”, a spus Nicolae Trif, unul dintre satenii revoltati pe firma executanta. Un altul, Aurel Pop, l-a completat, precizand ca „normal, trebuiau sa il indrepte, daca tot au luat, ca digul tot pentru noi il fac. Dar trebuia sa niveleze frumos, pentru ca omul sa poata veni aici”. Angajatii firmei nu au dorit sa faca niciun comentariu, ci doar au mentionat ca isi fac treaba asa cum le-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

Page 33: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

au cerut oficialii de la Compania Apele Romane. Viceprimarul localitatii a declarat ca nici primaria nu a fost instiintata cu privire la aceste lucrari si ca modul in care decurg acestea nu i se pare firesc. “Nu au avut nicio aprobare. Nu stiu, de la Apele Romane sau cine a intervenit, dar noi nu am dat o aprobare. Nu stiu daca primarul a dat ceva aprobare verbala, dar in scris nu este”, a declarat Vasile Berciu, viceprimarul din Sacalaseni. Lucrarile in zona ar trebui sa mai dureze cateva zile, pentru ca au mai ramas de inaltat doar cateva sute de metri de dig. Localnicii ameninta sa se puna de-a curmezisul utilajelor daca pamantul folosit va fi excavat in continuare de pe loturile care le apartin. /emaramures

"Pila" la Boc pentru hidrocentrala de la CristianSuparat ca nu reuseste sa faca investitiile pe care si le-a programat in comuna, primarul localitatii sibiene Cristian, Ion Seuchea, s-a pregatit joi, 20 octombrie, cu documente si, cand a prins momentul , i-a cerut premierului Romaniei, Emil Boc, ajuns la Sibiu, sa il ajute pentru ca nu reuseste sa ajuga la o intelegere cu cei de la Apele Romane si intarzie o investitie in domeniul energetic. Primarul si-a pus tricolorul la gat, si-a pregatit o petitie si l-a rugat pe seful Guvernului sa faca ceva pentru ca el vrea sa ridice o hidrocentrala in zona si este incurcat de neacordarea avizelor."Doresc pe raza comunei Cristian, pe Raul Mare care coboara din Paltinis, sa fac o hidrocentrala. Suntem impiedicati acolo. Avem partener, avem tot ce ne trebuie si avem probleme cu Apele Romane. Degeaba legea imi ofera tot cadrul, daca nu-mi da avizul Apele Romane ", s-a plans primarul Ion Seuchea premierului. Dupa ce i-a recomandat sibianului sa ia in calcul noua lege a parteneriatului public privat, Emil Boc l-a linistit pe Seuchea si i-a spus ca il ajuta "cu mare drag cu avizele" . Odata ajuns in fata premierului, primarul din Cristian a incercat sa-i convinga pe guvernanti "sa mai creasca preturile terenurilor la exproprieri " pentru ca oamenii nu castiga mare lucru. Premierul i-a replicat ca "este bine ca fiecare sa se intinda cat este plapuma" atunci cand a venit vorba despre despagubirea acordata celor care au terenurile prin zona de trecere a autostrazii Orastie -Sibiu.C.F./Citynews Cluj

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

Page 34: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Teme similare

SECETA - 100.000 de litri de apa distribuiti in gospodariile maramuresenilor afectate de secetaMaramuresenii din mai multe localitati au in continuare probleme din cauza secetei. Chiar daca a plouat la sfarsitul saptamanii trecute, vremea calduroasa a afectat resursele de apa, astfel ca pompierii militari din cadrul Detasamentului Baia Mare, Detasamentului Sighetu Marmatiei, Sectiei de Pompieri Viseu de Sus, Pichetului de Pompieri Targu Lapus respectiv Garzii de Interventie "Adrian Marchis" Somcuta Mare au transportat si distribuit peste 100.000 de litri de apa menajera in fantanile secate. Autospecialele pompierilor s-au deplasat in Baia Mare si Sighetu Marmatiei, distribuind 18.000 de litri de apa menajera in partea estica a municipiului resedinta de judet, 18.000 de litri de apa menajera la Firiza si inca 9.000 delitri de apa menajera pe strada Campul Negru din localitatea de la poalele Dealului Solovan. In orasul Viseu de Sus, 27.000 litri de apa menajera au ajuns pe strada Arsitei. Cate 9.000 litri de apa menajera s-au transportat in gospodarii ale localnicilor din Tautii de Sus si Rohia si 18.000 litri de apa menajera la Valenii Somcutei. Apa menajera distribuita provine din surse suplimentare de apa, identificate la nivel local. Persoanele beneficiare au fost instiintate ca apa este doar pentru adaparea animalelor din gospodarii si a pasarilor de curte. /emaramureshttp://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/seceta-crunta-100-tone-de-apa-distribuita-populatiei-205873/http://www.ziarmm.ro/pompierii-militari-au-distribuit-peste-100-000-litri-de-apa-menajera-in-mai-multe-localitati-din-judet/http://www.informatia-zilei.ro/mm/eveniment/premiera-pentru-pompierii-din-maramures-in-doua-zile-militarii-au-distribuit-peste-100-tone-de-apa-menajera#more-82454

NEINTELEGERI - CANALIZARE - Razboi murdar intre primarii din Grosi si SacalaseniUn scandal a izbucnit intre primarii comunelor Sacalaseni si Grosi, care se invinovatesc reciproc pentru ”mizeriile” care s-au facut pentru implementarea unui proiect european

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

Page 35: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

ce a vizat extinderea retelei de canalizare. Autoritatile din Grosi au fost cele care, anul trecut, au obtinut bani pentru asta dupa ce au prezentat un document din care rezulta ca vor epura apele uzate la statia din Coltau, construita printr-un parteneriat cu cei din Sacalaseni. De aici a si pornit razboiul dintre alesii celor doua comune, pentru ca primarul din Sacalaseni, Emilian Pop, acuza grosenii ca s-au bransat ilegal la reteaua de canalizare. In prezent, nu se intrevede impacarea celor doua tabere, ambele sustinandu-si punctul de vedere. Incepand din primavara acestui an, comuna Grosi a fost bransata la canalizarea ce deserveste localitatile Sacalaseni si Coltau, iar reprezentantii acestor administratii locale sustin ca totul s-a facut pe ascuns. Ilegalitatea, sustine primarul Emilian Pop, a iesit la iveala din cauza costurilor cu energia electrica la statia de epurare, care s-au dublat in ultima jumatate de an. S-a mers pe fir, iar astfel s-a descoperit locul bransamentului. Acesta a fost blocat, spre nemultumirea primarului din Grosi, Gicu Lupan, care a ripostat. “Domnul Gicu Lupan a incercat in mai multe randuri sa se lege asa pe «sustache» si chiar asa s-a legat. Am aflat dupa o jumatate de an ca dansul era legat din primavara, cand baietii au constatat ca vine o cantitate mult mai mare de produse de canalizare”, a spus Emilian Pop, primarul din Sacalaseni. Pe de alta parte, primarul comunei Grosi, Gheorghe Lupan, a precizat ca bransamentul s-a facut cu aprobarea omologilor din Sacalaseni si Coltau. El a explicat ca in momentul in care a depus proiectul pentru finantare a atasat la dosar siacordul de principiu al reprezentantilor celor doua administratii publice in care scrie negru pe alb ca reteaua se va lega de a comunelor invecinate pentru a se putea asigura debitul necesar functionarii statiei de epurare. “Statia de epurare de la Coltau suporta in continuare multi bransati. Nu e pacat sa nu o exploatam impreuna si sa nu impartim costurile pe cele trei comune? Noi suntem dispusi sa platim si retroactiv, dar trebuie sa stam la masa discutiilor, nu sa ni se impune ca trebuie sa dam atatia bani”, a declarat Gheorghe Lupan, primarul din Grosi. Prietenia dintre primari nu a tinut insa decat pana la momentul impartirii cheltuielilor. Intr-o prima etapa, grosenilor li s-a pus in vedere sa plateasca retroactiv cheltuielile pentru functionarea statiei de epurare, care s-ar ridica la aproximativ 5.000 de lei, iar ulterior sa suporte si o parte din costurile de amortizare a investitiei. Primarul din Sacalaseni chiar si-a avertizat colegul ca ii va permite racordarea la canalizare doar la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

Page 36: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

stingerea restantelor. Proiectul prin care comunele Sacalaseni si Coltau au beneficiat de o finantare de aproape 800.000 euro a fost finalizat in 2006. Din suma primita de cele doua localitati, jumatate a fost utilizata pentru punerea in functiune a statiei de epurare ce poate deservi aproape 3.000 de gospodarii. /emaramures

Investitie de peste 25 milioane lei in statia de tratare a apei de la BecleanAsocierea CML.RO - AQUA RESIDUOS Y MEDIO AMBIENTE SA şi-a adjudecat, în urma licitației deschise, contractul de proiectare şi execuție a noii stații de tratare a apei pentru localitatea Beclean, în urma licitației organizate de SC Aquabis SA Bistrița-Năsăud. Potrivit anunțului der atribuire postat pe SEAP, valoarea totală finală a contractului este de 21,670,805.86 lei, fără TVA. Subcontractant este o firmă din Sibiu, SC PROMETAL SRL, valoarea lucrărilor fiind de 1.083.540.29 lei, fără TVA (5% din valoarea contractului, fără TVA). Nouă firme şi-au transmis ofertele pentru câştigarea acestui contract, criteriile de atribuire fiind prețul cel mai scăzut (53%), costurile de mentenanță, pe perioada exploatării tehnologiei (2%), costurile de exploatare (41%) şi termenul de realizare (4%). Finanțarea este asigurată în cadrul proiectului “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Bistrița-Năsăud”, cofinanțat prin POS Mediu Axa 1, valoarea fiind de 344.328.828 lei. Proiectul se derulează în perioada 22.03.2010 - 31.12.2013. Alături de cele două contracte de asistență tehnică, până în prezent a fost semnat primul dintre cele şapte contracte de lucrări ale proiectului - Reabilitarea şi extinderea conductelor de transport şi aducțiuni apă potabilă în sistemul zonal de alimentare cu apă Bistrița – adjudecat de SC Hidroconstrucția SA. /Rǎsunetul

Unul dintre cei trei dispăruţi în septembrie, în lacul Beliş, a fost găsitUna dintre cele trei persoane care au dispărut în lacul Beliş la începutul lunii septembrie a fost găsită astăzi. Cadavrul găsit în urmă cu câteva minute aparține unuia dintre cei doi bărbați dispăruți, în vreme ce celelalte două cadavre nu au fost încă găsite. Acesta a fost găsit la malul lacului Beliş de o persoană care intrase în pădure, conform surselor ziuadecj.ro. La fața locului a ajuns şi un angajat al Inspectoratului pentru Situații de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

Page 37: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Urgență Cluj, care locuieşte în zonă şi care ajută la scoaterea cadavrului din apă. "Colegul locuieşte în zona Beliş. L-a văzut şi a zis că ajută el să-l scoată. Noi nu intervenim", spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, Andrei Biriş. Amintim, trei persoane - doi bărbați şi o femeie - au dispărut în zona lacului de acumulare Beliş la începutul lunii septembrie. Aceştia au fost căutați timp de mai multe zile, fără succes însă, de scafandrii ISU Cluj./ Ziua de Cluj

Raul Lapus, pe cale de disparitie”Buna seara copii. Astazi o sa va spun o poveste despre raul Lapus care, candva, era o apa mare, curgatoare, limpede, cristalina, in care scobarii, mrenele sau clenii erau in imparatia lor. Pescarii sportivi se puteau bucura din plin de binefacerile naturii. ”Sper din suflet ca acest scenariu sa nu devina adevar, iar realitatea sa bata fictiunea. In Targu Lapus exista o asociatie” Cheile Lapusului” care e condusa de presedintele Iosif Faur, Leon Lazar – secretar, si Ioan Vaida . ”Am depus, de mai bine de un an si jumatate, documentatia completa pentru crearea unei brese in amonte de ”barajul” Catalina. Ne-am ales doar cu promisiuni, cu toate ca ne-am oferit sa suportam cheltuielile. Speram ca pe aceasta cale (ca amiabila nu mai exista), sa rezolvam problema care si-o pun, de fapt, toti pescarii sportivi din zona Lapusului, care nu vor sa creada ca pestele de pe raul Lapus va disparea”, concluzioneaza Iosif Faur, presedintele asociatiei ”Cheile Lapusului” in asociere cu ”Vidra”. Pe de alta parte, seceta din toamna asta, a afectat si raul Lapus. Din imaginile luate din amonte si din aval de podul de peste raul Lapus, se poate vedea seceta care a afectat si acest rau. Pescarii cotizanti fac, si pe aceasta cale, apel catre toti cei care incalca legea in privinta pescuitului fara permis ori a braconajului ”NU VA JUCATI, INCHISOAREA VA PASTE. Acesta se vrea un demers cu trimitere la braconieri care inca mai indraznesc sa-si bata joc si de fauna si de cei care-si platesc regulat permisul de pescuit sportiv. /Informatia Zilei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

Page 38: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Teme de mediu

Baia Mare: Afla cate amenzi a dat Politia Ecologica1000 lei amenda daca esti prins ca arunci gunoiul menajer pe spatiile publice. Politia Ecologica a dat si astfel de amenzi in ultimele 3 luni, tot in aceasta perioada fiind sanctionati si cei care au distrus spatiile verzi sau au depozitat molozul in alte locuri decat cele autorizate. Potrivit declaratiilor facute de catre seful Politiei Locale Baia Mare, Gheorghe Popan, de la infiintarea ei Politia Ecologica si-a dovedit utilitatea, chiar daca mai exista anumite sincope in ceea ce priveste personalul care deserveste aceasta structura. “In cadrul Politiei Locale Baia Mare avem un corp control pe Mediu si avem un protocol de colaborare cu operatorul de salubrizare, Drusal SA. Este vorba despre asa-numita Politie Ecologica, pentru care avem o masina pusa la dispozitie de operatorul de salubrizare in care se afla echipe mixte alcatuite dintr-un om al Politiei Locale si unul al Drusal. Urmarim lucrarile de constructii care se fac, avem astfel de lucrari pe raul Sasar si in alte zone din oras. Stiti ca autovehiculele acelea ies pe carosabil si il murdaresc. Dam amenzi pentru distrugerea zonelor verzi si incercam sa ii facem sa le refaca aceste zone pe cei care le distrug. Urmarim aruncarea de moloz in zone neautorizate, precum si aruncarea de gunoi menajer in zone nepermise”, a declarat Popan. Acesta a mai adaugat ca in ultimele 3 luni au fost intocmite un numar de 11 procese verbale de contraventie in valoare totala de 15.500 lei. “Dintre acestea avem 2 procese verbale in valoare de 4000 lei pentru murdarirea carosabilului, un proces verbal de 500 lei pentru distrugerea zonei verzi, 1000 lei pentru abandonarea resturilor menajere pe domeniul public. Am sanctionat apoi neimprejmuirea terenurilor detinute de catre persoane fizice sau de catre firme private, dar si depozitarea molozului pe domeniu public. In urma controalelor s-au dat 41 de somatii, in urma carora o parte dintre cei somati au rezolvat problemele, nemaifiind nevoie de aplicarea de sanctiuni. Protectia Mediului a mai rezolvat un numar de 34 de reclamatii si sesizari in teren”, a continuat seful Politiei Locale. El a mai amintit faptul ca marea majoritate a celor care primesc amenda o platesc, insa sunt si cazuri cand acestea sunt contestate si totul se muta in instanta de judecata. /Citynews

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

Page 39: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Adoptă un copac din Parcul Central ClujGrupul pentru Acțiune Socială, care reuneşte mai multe ONG-uri, îi invită pe clujeni vineri, 28 octombrie, să adopte simbolic copaci din Parcul Central. Clujenii sunt invitați să adopte copaci din Parcul Central lipind pe trunchiurile acestora hârtii cu numele lor. Membrii organizațiilor neguvernamentale vor să protesteze astfel față de toaletarea efectuată în aceste zile de firma care a contractat lucrarea de reabilitare a Parcului Central de la Primăria Cluj-Napoca. „Intervențiile de mutilare a copacilor din Parcul Central, prezentate ca „toaletare" trebuie să înceteze. Reclamă-ți dreptul la un oraş care se dezvoltă armonios. Acționează acum până nu e prea târziu şi pentru ca frumusețea parcului să nu fie complet ştirbită! ", susțin organizatorii./ Adevarul de Cluj

DESEURI - Guvernul incepe evaluarile pentru inchiderea gropilor de gunoi din MaramuresPlanul care vizeaza inchiderea actualelor gropi de gunoi din Baia Mare, Sighetu Marmatiei si celelalte orase ale judetului, respectiv crearea unui sistem de management integrat al deseurilor, intra in analiza la Guvern. Astazi, 26 octombrie, presedintele Consiliului Judetean Maramures impreuna cu primarul din comuna Farcasa au fost chemati la o prima discutie pe marginea lui, urmand ca la mijlocul lunii noiembrie sa se intre in evaluare completa. Investitia totala e prevazuta la peste 70 de milioane de euro, potrivit studiului de fezabilitate, iar finantarea va veni in mare parte de la Uniunea Europeana. “Avem intalnire cu ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, si cu cel al Mediului (n.n. Laszlo Borbely) pentru a vedea daca mai sunt lucruri de lamurit inaintea evaluarilor care vor incepe peste doua-trei saptamani. Noi ne-am facut temele si cred ca suntem pe drumul cel bun, adica vom atrage cei aproximativ 70 de milioane de euro”, a declarat seful administratiei judetene, Mircea Man, pentru eMaramures. Comuna Farcasa a fost prinsa in proiect, cu satul Sarbi, pentru amenajarea unui asa-numit centru de management al deseurilor, iar primarul Ioan Stegeran va da relatii la Bucuresti despre modul in care intentioneaza sa gestioneze aceasta activitate care va aduce bani frumosi la bugetul local. Initial era prevazuta infiintarea a doua astfel de puncte de gestiune in

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

Page 40: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Maramures – unul in zona de nord iar celalalt pe regiunea din sudul judetului. Neintelegerile cu comunitatile locale - care initial au acceptat ideea, dar s-au razgandit ulterior - au facut ca intocmirea planurilor sa fie intarziata foarte mult, iar in final s-a luat decizia ca singurul centru de management sa fie in Farcasa. Restul zonelor judetului vor fi acoperite cu ajutorul unor statii de transfer, care urmeaza sa fie infiintate in Sighetu Marmatiei, Moisei si la Targu Lapus. “In proiect e prevazuta inchiderea tuturor rampelor de gunoi existente la momentul actual in orase. Gropile din Baia Mare si Sighetu Marmatiei ar trebui sa fie primele, adica sa fie desfiintate pana in 2017”, a explicat vicepresedintele Consiliului Judetean, Emil Marinescu. Masura de reorganizare a fluxului de deseuri la nivelul judetelor este impusa prin directivele europene iar Maramuresul s-a miscat extrem de greu la acest capitol. Fondurile pentru crearea sistemului de management integrat vor veni pe Programul Operational Sectoria (POS) Mediu si ar trebui sa se ridice, daca proiectul va fi acceptat in forma actuala, la circa 57 de milioane de euro. La aceasta ar urma sa se adauge o contributie guvernamentala de aproximativ 15 milioane de euro iar sustinerea locala a fost estimata la 3 milioane de euro. /emaramures

Clujenii au peste 1,6 mil euro datorii la plata gunoiuluiIn mai putin de jumatate de an, datoriile clujenilor la plata gunoiului au crescut enorm. Firmele de salubritate s-au saturat sa numere restantierii si ameninta iarasi cu lasarea gunoaielor la poarta. La inceputul lunii mai, atat Sergiu Hossu, cat si Eugen Veres, administratorii firmelor de salubritate Rosal, respectiv Brantner-Veres, amenintau cu judecata asociatiile de proprietari care au ramas in urma cu plata pentru serviciile la gunoi. Conform celor doi, datoriile clujenilor, cumulate, depaseau atunci 1.200.000 de euro. In momentul de fata, situatia s-a agravat, datoriile ajungand la 1.660.000 de euro. Campioni sunt datornicii la firma de salubritate Brantner-Veres, care figureaza acum cu restante de peste un milion de euro, pe cand cei restantieri la Rosal au ramas constanti, cu o datorie cumulata de circa 500.000 de euro. Leu pe leu. Mai exact, daca pana de curand restantele pentru prima dintre firme atingeau fabuloasa suma de 1,6 milioane de euro, clujenii au gasit timpul si banii necesari sa achite o parte din datorii. Astfel, ieri,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

Page 41: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

datoriile catre Brantner-Veres insumau putin peste 1.150.000 de euro. O suma fabuloasa, avand in vedere faptul ca la inceputul anului toate datoriile catre plata gunoiului din oras erau reprezentate de aceasta cifra. Eugen Veres spune ca situatia e una fara precedent, iar unele datorii dateaza inca din 2008, cand firma pe care o conduce administra intreg orasul. „Am inceput sa dam in judecata asociatiile de proprietari, dar inca nu am ajuns in instanta. Avem datornici de acum trei ani, carora le-am sistat serviciile pana isi vor plati restantele. La inceput, au platit pe anul 2008, acum vad ca au platit si pe 2009 si o parte din 2010. Incet, incet, ajung la zi”, a spus Veres. Dar lista asociatiilor de proprietari bune de plata e lunga, iar unele datorii sunt de domeniul science-fiction. Conform spuselor lui Veres, exista nu mai putin de 100 de asociatii ale caror datorii depasesc 10.000 de euro - adica un total de un milion de euro. „Pana in 2010 noi asiguram serviciile in tot orasul, de aceea avem mai multi restantieri. Si in momentul de fata, 30% dintre datornici sunt in partile de oras administrate acum de Rosal”, mai spune Eugen Veres. Alta firma, aceeasi problema. Firma Rosal sta mai bine la capitolul datorii. Aici, oamenii au reusit sa mentina o restanta cumulata de 500.000 de euro, asa cum aratau hartiile si la inceputul anului. „Au platit unii, au ramas altii datori, cam asa merge treaba. Avem aceeasi suma de recuperat de la cetateni, dar de fiecare data de la altii”, explica Sergiu Hossu. Firma pe care o administreaza nu a recurs insa la rezolvarea problemei in sala de judecata, ci a ales calea mai simpla – sistarea serviciilor catre rau platnici. „Le reziliem contractul si nu le mai ridicam gunoiul pana nu achita integral datoria. Cand se vad fara pubele si pasibili de amenda din partea primariei sau a Garzii de mediu, oamenii incep sa vina sa plateasca din datorii”, explica Hossu. Si Rosalul are probleme cu datornicii de talie inalta. Sergiu Hossu spune ca numarul celor ce figureaza cu restante de peste 10.000 de euro depaseste 20. „Avem intre 20 si 30 de astfel de asociatii cu restante imense, spune Hosu”. /Citynews Cluj

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

Page 42: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

Teme similare

Proiectul Cuiejdel s-a dus pe Apa Sîmbetei• proiectul gîrcinenilor nu ar fi fezabil în opinia pesedistilor din CJ, banii fiind directionati către Statiunea Negulesti • directorul Petrovici a scăpat „porumbelul“, precizînd că după realizarea investitiei Negulestiul va deveni locul de tratare gratuită a oamenilor din Sănătate... că tot are Armata locul său la Băltătesti, iar SRI s-a stabilit la Oglinzi Marele proiect de la Gîrcina, în zona lacului Cuiejdel, care prevedea realizarea unui spatiu de relaxare pentru artisti, pentru cei dornici de a trăi în natură nu se mai face. Ideea era minunată pînă luna trecută, cînd pedelistii din legislativul judetean si reprezentanti ai aparatului tehnic din CJ sustineau conditiile optime de implementare a proiectului pentru care se alocaseră cîteva milioane de lei. Se făceau lucruri frumoase cu bani de la buget, banii trebuind a fi asigurati pe bucăti, în functie de derularea lucrărilor. Primăria Gîrcina punea la bătaie terenul si piatra, care aveau să fie folosite în constructii. S-au agitat atunci pesedistii, prin vocea consilierului Ioan Nastasă, dar n-au avut mare crezare. Joi, 27 octombrie, lucrurile s-au întors cu 180 de grade si proiectul primăritei de Gîrcina si a conducerii CJ a picat, cu voia lor. Ideea a fost salutată de pesedisti, în numele cărora a vorbit acelasi consilier Nastasă. „După ce am văzut transferul banilor de pe proiectul de la Măties la Negulesti, mă declar satisfăcut. Stiti - vorba românului: «Dă-i, Doamne, omului, mintea cea de pe urmă!». Proiectul de la Gîrcina va fi bun, dar poate peste vreo 15 ani, nu acum. Efectiv nu-si avea rostul! Cînd vom avea venituri de 15.000 de euro pe lună, ne vom putea permite si asta, dar nu acum!“, a comentat pesedistul Nastasă, decizia legislativului. În rîndul celor care au luat cuvîntul a intrat si medicul Cristian Petrovici, de la PDL, care a prezentat o nouă deschidere ce ar putea-o avea Statiunea Negulesti. „Le multumesc colegilor care au votat pentru trecerea unei părti din Statiunea Negulesti la Spitalul Judetean. După mai bine de 10 ani, statiunea revine Sănătătii. Ne mai trebuie avizul Ministerului Sănătătii si vom avea o unitate medicală de rezervă. Armata are locul ei de tratament la Băltătesti, SRI este la Oglinzi, după ce se va pune la punct Negulestiul va avea unde să se trateze si personalul medical gratuit. Pînă acum noi nu am avut nimic pentru binele salariatilor“. Ultimele precizări ale medicului l-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

Page 43: Revista Presei/Octombrie... · Web viewOvidiu Mihut, un profesor din Curtea de Arges si membru al unei organizatii de mediu priveste consternat cum este distrus ecosistemul. Stie

24-28.10.2011

au luat prin suprindere pe presedintele Vasile Pruteanu, care a îngăimat: „Să ajungem la final cu proiectul si vom vedea“. Conform votului consilierilor judeteni, la Negulesti se va înfiinta Sectia de recuperare, medicină fizică si balneologie, cu un număr total de 63 de paturi. Dintre acestea, 15 se vor regăsi în incinta Spitalului Judetean, în Pavilionul interne, la etajul IV, pentru care momentat există finantare, conform contractului de furnizare încheiat cu CJAS. 48 de paturi se vor înfiinta la Negulesti, unde va fi sectia exterioară a spitalului. Acestea urmează să fie avizate de către Ministerul Sănătătii. Valoarea bunurilor în posesia cărora intră Spitalul Neamt este de 2.765.944 de lei, fără a intra aici si contravaloarea alimentării cu apă sărată. Pe această listă se regăsesc corpul C2, cu subsol, parter si 3 etaje (în totalitate), holul de acces si sala de piscină (corpul C4), cu aceeasi asezare pe verticală, camera liftului si din blocul nr. 1 doar partea de subsol, aferentă bazei de tratament. Printre bunurile preluate se numără si alimentarea cu apă sărată, în totalitate. Monitorul de Neamț

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43