REVISTA PRESEI 15.02.2016

Sistemul online al cardului de sănătate, nefuncţional Sursa: Mediafax

CNAS: Defecţiuni în funcţionarea cardului de sănătate, sistemul online va redeveni funcţional de luni.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă că, duminică, s-a constatat o defecţiune în funcţionarea

cardului de sănătate.

“Sistemul CEAS nu poate confirma semnarea serviciilor prin utilizarea cardului. La introducerea cardului

în cititor este solicitat pin-ul, dar în momentul transmiterii serviciului în Platforma Informatică a

Asigurărilor de Sănătate nu este înregistrată semnătura cardului” se arată într-un comunicat de presă,

transmis de CNAS.

Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări spun că problema va fi remediată în cursul zilei de luni.

“Până atunci, confirmarea semnării prin cardul de sănătate a serviciilor medicale/prescrierii

reţetelor/eliberării medicamentelor se poate face în modul offline”, mai precizează reprezentanţii CNAS.

Pentru a fi validate, serviciile operate în acest interval vor fi încărcate în Platforma Informatică a

Asigurărilor de Sănătate în cel mult 72 ore de la prestarea acestora.

Cioloş discută luni cu preşedintele Comisiei Europene despre migraţie, Schengen şi raportul MCV

Sursa: Mediafax

Premierul Dacian Cioloş se află luni într-o vizită la Bruxelles, având programate mai multe întâlniri cu

oficiali UE, cea mai importantă fiind cea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu care

va discuta despre migraţie, aderarea la Schengen şi raportul MCV.

Vizita primului-ministru va debuta cu o întrevedere cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans

Timmermans, care va fi urmată de un dejun de lucru cu preşedintele PPE, Joseph Daul.

La ora 17, Dacian Cioloş se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cei doi

oficiali având programate declaraţii de presă comune. Ulterior primul-ministru va avea o întrevedere cu

comisarul european responsabil cu politica de vecinătate şi negocierile privind extinderea, Johannes Hahn,

apoi cu vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu bugetul şi resursele umane, Kristalina

Georgieva.

Seara, la reprezenţa permanentă a României, şeful Executivului se va întâlni cu funcţionari români care

ocupă funcţii de conducere în instituţii europene.

Cioloş va discuta cu oficialii europeni priorităţile actualului guvern, viziunea de dezvoltare economică,

programul de reformă administrativă, modul în care România îşi propune să se implice în dezbaterile actuale

europene, dar şi priorităţile de ţară din perspectiva semestrului european.

"Discuţiile vor viza, de asemenea, fenomenul migraţiei, Uniunea Energiei şi securitatea energetică,

progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare evidenţiate în cel mai

recent raport al Comisiei Europene, precum şi perspectivele ţării noastre de aderare la Spaţiul Schengen",

potrivit Guvernului.

Din delegaţie fac parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, şi şeful Cancelariei primului-

ministru, Dragoş Tudorache.

Marţi Cioloş va discuta cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu liderii grupurilor PPE şi

S&D, apoi cu trei vicepreşedinţi ai Comisiei Europene.

Olanda solicită statelor UE să nu închidă frontierele pentru imigranţi

Sursa: Mediafax

Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders, solicită statelor membre UE să nu-şi închidă graniţele pentru

imigranţi, argumentând că "sunt mai eficiente controalele la frontiere", transmite agenţia de presă AP.

Koenders, aflat într-o vizită în capitala macedoneană Skopje, a declarat că Olanda, care deţine preşedinţia

UE pentru o perioadă de 6 luni, va continua să poarte discuţii cu Austria, Macedonia şi Grecia, pentru a găsi

o soluţie mai eficientă în criza imigraţiei şi pentru a evita măsuri luate unilateral, referindu-se la intenţia

acestor state de a-şi închide graniţele pentru imigranţi într-o încercare de a reduce numărul acestora.

Oficialul olandez este de părere că există posibilitatea de a evita "un efect de domino şi o situaţie

incontrolabilă" în care UE poate ajunge în contextul creşterii valului de imigranţi din Europa.

De asemenea, Koenders a subliniat că statele UE trebuie să acorde o atenţie suplimentară grupurilor de

imigranţi vulnerabili precum femeile şi copiii.

Iohannis se întâlneşte luni cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

Sursa: Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis are programată luni, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu preşedintele Consiliului

European, Donald Tusk.

Potrivit programului făcut public de Administraţia Prezidenţială, şeful statului îl va primi pe Donald Tusk la

ora 18,15. La ora 19 cei doi vor susţine o declaraţie de presă comună.

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, în zilele de 18 şi 19 februarie, la reuniunea Consiliului European şi

la summitul Partidului Popular European (PPE).

La summitul PPE, printre invitaţi se află preşedintele Consiliului European Donald Tusk, preşedintele

Comisiei Europene Jean Claude-Junker, cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano

Rajoy, premierul bulgar Boiko Borisov, premierul ungar Viktor Orban, potrivit unui comunicat de presă emis

de PPE.

Pe agenda Consiliului European se află bilanţul punerii în aplicare a deciziilor adoptate ca răspuns la criza

migraţiei şi a refugiaţilor şi negocierile cu Marea Britanie pe tema referendumului cu privire la rămânerea

sau ieşirea din UE.

Iohannis, în cadrul Conferinţei de la München: Zona Mării Negre este crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică

Sursa: Mediafax

Zona Mării Negre se dovedeşte a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât şi pentru întreaga securitate

euroatlantică, în actualul context geopolitic, a susţinut preşedintele Klaus Iohannis, în alocuţiunea sa la

Conferinţa de securitate de la München.

"În lumina recentelor evenimente şi având în vedere contextul geopolitic, zona Mării Negre se dovedeşte a

fi crucială atât pentru securitatea regională, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică. Nu ne putem

permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competenţa şi expertiza noastră pot contribui

substanţial la soluţionarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre", a spus

preşedintele în cadrul panelului cu tema "Între reasigurare şi reangajare? Viitorul NATO", cu prilejul

participării la cea de-a 52-a Conferinţă de Securitate de la München.

De asemenea, Iohannis a mai spus că România rămâne un pilon al democraţiei şi al stabilităţii în regiune şi

că "vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO şi a UE".

Preşedintele a amintit de creşterea bugetului pentru apărare şi de reuniunea la nivel înalt a liderilor statelor

NATO de pe flancul estic, din 4 noiembrie, prezidat de Klaus Iohannis şi preşedintele Poloniei, Andrzej

Duda.

"Atât procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cât şi pregătirea în vederea Summit-ului NATO din

Polonia trebuie să asigure un rol important atât pentru flancul estic cât şi pentru cel sudic, angajamentul de a

consolida capacitatea de rezistenţă a societăţilor noastre, o viziune cuprinzătoare şi acţiuni care să asigure

continuitatea eforturilor deja întreprinse în zona Mării Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva

securităţii energetice", a spus Iohannis în discursul său.

Iohannis a salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Iniţiativei de Reasigurare Europeană, pe

care o consideră o expresie a angajamentului privind securitatea în Europa şi faţă de obiectivele comune ca

organizaţie.

"Implementarea deciziilor luate la Summitul din Ţara Galilor, stimularea curajoasă a dezvoltării adaptării pe

termen lung a NATO şi, în special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la

Varşovia", a mai spus preşedintele.

De asemenea, Klaus Iohannis a amintit principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, din

punct de vedere al securităţii, atât pe flancul estic, cât şi pe cel sudic.

''Cooperarea şi coordonarea NATO-UE reprezintă garanţia securităţii şi a prosperităţii. Avem nevoie de

angajamentul consolidat şi autentic, manifestat reciproc, de fiecare organizaţie'', a conchis şeful statului.

Peste 1.000 de persoane, miting pentru salvarea mineritului

Sursa: Mediafax

Peste 1.000 de persoane, majoritatea mineri, au participat, sâmbătă, la Petroşani, la un miting pentru salvarea

mineritului. Liderii sindicali au cerut măsuri din partea guvernanţilor pentru a salva Valea Jiului, transmite

corespondentul MEDIAFAX.

Acţiunea de protest a fost iniţiată de Sindicatul Muntele şi face parte din campania „Hunedoara suntem noi”,

având ca obiectiv găsirea de soluţii pentru salvarea locurilor de muncă în judeţul Hunedoara.

Mitingul a debutat în faţa Casei de Cultură din municipiul Petroşani şi a continuat cu un marş pe bulevardul

1 Decembrie până în faţa sediului Complexului Energetic Hunedoara. Preşedintele Sindicatului Muntele,

Petre Nica, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu s-au găsit soluţii la nivel guvernamental şi că dacă nu se

rezolvă imediat situaţia, vor rămâne mii de şomeri.

Complexul Energetic Hunedoara se află în acest moment în insolvenţă, datoriile se ridică la 1,2 miliarde de

lei, iar aproape 6.000 de angajaţi riscă să-şi piardă locurile de muncă.

La miting au fost prezenţi şi membri ai Sindicatului Cartel Alfa din cadrul Complexului Energetic Oltenia,

dar şi liderii sindicali ai energeticienilor de la Termocentrale Mintia.

Cioloș: Copiii care nu au un CNP acum vor primi unul, printr-un program inclus în pachetul anti-sărăcie

Sursa: Agerpres

Premierul Dacian Cioloș afirmă, într- o postare pe pagina sa de Facebook, că cele 47 de măsuri cuprinse în

pachetul anti-sărăcie își vor face simțite efectele în cursul acestui an.

''Toți copiii trebuie să aibă identitate, așadar toți cei care nu au un CNP acum vor primi unul, printr-un

program inclus în pachetul complex '#antisaracie' pe care l-am elaborat în Guvern. Alte măsuri din același

pachet se referă la: 'Caravane medicale la sate', pe modelul unui proiect care și-a dovedit eficiența, sau un alt

exemplu — pentru forța de muncă — un plan prin care zilierii vor putea beneficia de asigurări sociale și de

sănătate. În total, sunt 47 de măsuri, pe care le vom prezenta miercuri și care își vor face simțite efectele în

cursul acestui an'', a scris premierul, luni dimineață, pe Facebook.

Premierul Dacian Cioloș a prezentat, săptămâna trecută, în ședința de guvern, un pachet de incluziune socială

grupat pe categorii de vârstă și care se adresează persoanelor supuse riscului de sărăcie.

"Avem în România foarte mulți oameni supuși riscului de sărăcie, dintre care 1,7 milioane sunt copii, cu

riscurile mai mari, mai ales în mediul rural. (...) Am cerut doamnei ministru Costea, împreună cu domnul

vicepremier Dâncu și cu consilierii mei de la Cancelarie, să vină cu un plan care să canalizeze și bugetul

național și fonduri europene, combinându-le pe măsuri care există deja, dar unele dintre ele sunt insuficient

folosite, alte măsuri noi pe care le avem în vedere sau chiar și proiecte-pilot dezvoltate de anumite structuri

neguvernamentale care și-au dovedit eficiența și pe care vrem să le generalizăm. Este o schemă integrată care

este organizată pe etape din viață, în așa fel încât să putem oferi un fel de plasă de siguranță pentru cei supuși

riscului de sărăcie indiferent de vârstă, pornind de la naștere și până la sfârșitul vieții", a declarat Cioloș.

Irimescu (MADR): România va susține la Bruxelles instituirea unor mecanisme de ajutor în sectorul laptelui și cel al cărnii de porc

Sursa: Agerpres

România va susține, alături de Polonia, instituirea unor mecanisme de ajutor în sectorul laptelui și în cel al

cărnii de porc, precum și măsuri pentru promovarea și încurajarea exporturilor, a declarat pentru AGERPRES

ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, care participă luni, 15 februarie 2016, la

Consiliul Uniunii Europene - Agricultură și Pescuit de la Bruxelles.

"Polonia va face luni, în Consiliul Uniunii Europene — Agricultură și Pescuit, o informare referitoare la

dificultățile cu care se confruntă sectorul cărnii de porc, în urma embargoului impus de Federația Rusă, dar

și cel al laptelui, iar România va adera și va susține acest demers. Polonia solicită lansarea unor mecanisme

pentru promovarea și încurajarea exporturilor, inclusiv restituții la export, deși Comisia a afirmat că nu o să

mai dea astfel de măsuri. De asemenea, va cere ajustarea pragurilor de referință și a prețurilor de intervenție

în sectorul laptelui, relansarea mecanismelor de ajutor pentru stocarea privată în sectorul cărnii de porc și

ajustarea perioadelor de punere în aplicare, precum și identificarea de noi piețe și eliminarea barierelor

netarifare în calea comerțului. Polonia mai vrea măsuri urgente la scară europeană, care să conducă la

ridicarea embargoului rusesc și la deschiderea pieței ruse, dar și scutirea producătorilor de lapte sau

eliminarea taxei pe supraproducție pentru anii 2014-2015, care pe noi nu ne vizează. Noi intenționăm să

creăm în sectorul cărnii de porc un observator al cărnii de porc, care să monitorizeze piața", a subliniat

ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că, în cadrul Consiliului, delegația spaniolă va face și ea o informare despre situația de pe

piața laptelui și a legumelor.

"Sper să se găsească soluții pentru că prețul laptelui s-a redus odată cu eliminarea cotelor. Cine țipa mai tare

în anii trecuți să nu se diminueze cotele de lapte: Irimescu și cu ministrul portughez, dar nu ne-a băgat nimeni

în seamă când am spus să fim atenți că la vacă nu ai robinet să îl închizi după ce ai scos cota. În România, în

afara unor ajutoare de stat, nu prea avem ce face pentru că nu există mecanisme europene la dispoziție, în

afara de stocarea privată și ridicarea embargoului rusesc. Cred că aceasta ar fi soluția și sper ca anul acest să

se și întâmple. Sincer, nu văd soluții pragmatice și efective pentru sectorul laptelui și la carnea de porc. Aici,

așa cum am mai spus, trebuie un control foarte serios la frontieră ca să nu mai ajungă orice și oricum pe

piața", a adăugat Irimescu.

Șeful MADR se va întâlni luni dimineață, înainte de începerea reuniunii Consiliului, cu reprezentanții

European Milk Board (Comitetul European al Laptelui n.r.) care și-au exprimat dorința ca România să susțină

demersurile lor în acest sector.

Potrivit unui comunicat al MADR, pe ordinea de zi a Consiliul Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit)

sunt incluse subiecte ce vizează domeniul pescuitului, mai exact propunerea de Regulament a Parlamentului

European și a Consiliului privind managementul durabil al flotei externe de pescuit. Aceasta se referă la

flotele statelor membre care activează în apele din afara UE dar și la flotele care activează în apele de sub

jurisdicția națională (interne ale UE) — așa cum este cazul României — fiind asimilate celor care activează

în ape terțe ale UE, pentru care există sau nu acorduri de cooperare pentru pescuit.

În ceea ce privește domeniul Agricultură, pe agenda Consiliului se află subiectul privind 'Bunăstarea

animalelor — pași de urmat', delegațiile din Germania, Suedia, Danemarca și Olanda urmând să prezinte un

document de poziție, iar ulterior va avea loc un schimb de opinii.

De asemenea, alte subiecte de pe ordinea de zi vizează aspecte legate de comerțul internațional, informații

despre agricultura ecologică, strategia privind cercetarea pe termen lung, febra porcină africană, precum și

situația dificilă din sectorul laptelui și a cărnii de porc.

Președinția olandeză își va prezenta luni în cadrul Consiliului programul privind viitorul Politicii Agricole

Comune (PAC) și simplificarea PAC.

Fermierii români solicită rediscutarea Legii vânzării terenurilor agricole; LAPAR a depus o adresă la Ministerul Agriculturii

Sursa: Agerpres

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a depus o adresă la Ministerul Agriculturii

pentru rediscutarea Legii vânzării terenurilor agricole, a afirmat vineri președintele Ligii, Laurențiu Baciu,

în cadrul unei conferințe de presă.

"Deocamdată noi respectăm niște etape. Săptămâna trecută am trimis o adresă către Ministerul Agriculturii

în care i-am rugat să înceapă rediscutarea Legii 17 și, ca să vedeți, cred că s-a luat și Phil Hogan (comisarul

european pe agricultură n.r.) după mine, pentru că a declarat la vreo două zile că vânzarea terenurilor agricole

este o problemă a României și nu a comunității europene. Și eu știam lucrul acesta pentru că m-am mai dus

o dată la Bruxelles cu jalba în proțap să spun de ce România este obligată să vândă pământ străinilor. Și ca

să nu zic că am fost dat afară, mi s-a răspuns așa: problema vânzării terenurilor către străini este o problemă

națională și nu comunitară. Sub umbrela regulamentului european, practic este o scuză a neputinței celor care

ne conduc, a celor care merg cu capul plecat, ce fac lustrul la pantofi când se duc la Bruxelles", a spus

Laurențiu Baciu.

Șeful LAPAR a precizat că în ultima perioadă s-a intensificat vânzarea de terenuri către străini.

"S-a ajuns acum să nu se mai cumpere teren cu hectarul, se cumpără cu ferma. E un american pe la Botoșani

care a cumpărat 10.000 de hectare într-o săptămână. Ar trebui să fie interzis, indiferent că e persoană fizică

sau juridică", a adăugat Laurențiu Baciu.

În 11 februarie, compania Southern Harvest, o subsidiară a fondului american de investiții american Anholt

Services, a anunțat că a mai achiziționat 2.700 de hectare de teren agricol în România în urma a două

tranzacții separate, potrivit informațiilor publicate pe PRNewswire.

Grație acestor achiziții, suprafața de teren deținută de Southern Harvest în România a crescut cu 45%.

Compania precizează că o suprafață importantă a noilor terenuri este cultivată în sistem organic și

intenționează să continue să cultive terenul în aceeași modalitate.

În luna aprilie 2014, la câteva luni după ce Romania a liberalizat vânzarea terenurilor agricole către persoane

private străine, Southern Harvest a achiziționat o suprafață de aproximativ 6.000 de hectare de teren arabil

în România, ca urmare a două tranzacții separate. Potrivit informațiilor apărute atunci în presă, era vorba de

două ferme din județul Botoșani.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la

Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers

care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să

cumpere terenuri agricole.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de

Germania și de țările arabe. Cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu

oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiș, Vaslui și Arad.

În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la

18.000 de euro, însă în țările UE depășește și 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafață

arabilă.

Ministerul Economiei se reorganizează și preia atribuțiile, personalul și patrimoniul Departamentului pentru Investiții Străine

și Parteneriat Public-Privat

Sursa: Agerpres

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri se reorganizează prin preluarea

atribuțiilor, personalului și patrimoniului Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-

Privat, care se desființează, conform unui proiect de act normativ postat pe site-ul instituției.

Ordonanța de urgență a Guvernului reglementează reorganizarea la nivelul administrației publice centrale,

"având în vedere importanța deosebită a creării de pârghii pentru atragerea de investiții pentru consolidarea

și modernizarea economiei naționale și luând în considerare faptul că luarea unor măsuri imediate pentru

crearea unui cadru favorabil mediului economic pentru atragerea investitorilor străini este în consonanță cu

îndeplinirea programului de guvernare acceptat de Parlament".

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri preia personalul aferent

Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat în condițiile legii.

"Luând în considerare necesitatea promovării sectoarelor strategice pentru comerțul românesc și având în

vedere că investițiile străine sunt un barometru al atractivității mediului de afaceri, se impune luarea de măsuri

în regim de urgență, în vederea creării premiselor de dezvoltare a acestora, cu atât mai mult cu cât investițiile

influențează PIB-ul. Totodată, se impune o analiză structurală a investițiilor străine, analiză care nu poate fi

realizată decât de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, având în vedere

atribuțiile în domeniile de mediu de afaceri, politică industrială și comerț exterior aflate în aria sa de

competență", se specifică în proiectul de ordonanță de urgență.

Conform notei de fundamentare, în prezent, promovarea comerțului exterior și a investițiilor străine ale

României se efectuează prin instituții diferite, motiv pentru care aceste activități nu au o abordare unitară

care să permită fructificarea potențialului economic al României.

Proiectul de act normativ simplifică aspectele legate de elaborarea și implementarea strategiei macro-

economice din programul de guvernare.

Legea salarizării: Cât vor câștiga profesorii și funcționarii

Sursa: DCNEWS

Pe masa premierului au ajuns trei variante care ar trebui să aducă lefuri mai mari pentru peste un milion de

bugetari. De exemplu, în următorii cinci ani, salariul unui profesor cu 20 de ani vechime s-ar putea dubla,

scrie româniatv.net.

Un cadru didactic care are peste 20 de ani vechime ar putea ajunge să aibă salariu net de aproape 4.000 de

lei. Asta în condițiile în care acum un profesor cu 40 de ani vechime la catedră câștigă mai puțin de 2.500 de

lei, fără sporturi.

Cam tot 4.000 de lei net ar putea câștiga și un funcționar public.

Acum, fondul lunar de salarii este de 2,8 miliarde de lei, iar salariul mediu brut este de 2.777 lei.

Dacă prima variantă aflată în lucru la Guvern se va aplica, care ar aduce un impact bugetar de 55 de miliarde

de lei, atunci fondul de salarii ar fi de 5,17 miliarde de lei, iar salariu mediu ar crește cu aproape 200%, la

peste 5.400 de lei.

Varianta a doua, care ar avea un impact bugetar de 31 de miliarde de lei şi care ia în calcul o grilă de salarizare

total diferită de prima, va face ca fondul lunar de salarii sa crească la 3,8 miliarde de lei, iar salariul mediu

ar ajunge la 4,140 de lei în creştere cu 150%.

Varianta a treia este ce propusă în proiectul de lege a fostului ministru al muncii, Rovana Plumb, în care

impactul bugetar ar fi de aproximativ 40 de miliarde de lei.

Operatorii portuari și sindicaliștii protestează în stradă

Sursa: Romania Libera

Federația Națională a Sindicatelor Portuare - organizația sindicală reprezentativă la nivelul sectorului de

activitate “Transporturi pe apă și servicii conexe. Transporturi aeriene și servicii conexe“, afiliată Blocului

Național Sindical, împreună cu Organizația Patronală „Operatorul Portuar“ Constanța, organizație care

reprezintă interesele celor mai importanți agenți economici ce își desfășoară activitatea în Portul Constanța,

membră a Federației Române a Patronatelor din Domeniul Aero-Naval, cât și a Confederației Naționale a

Patronatului Român – organizează o acțiune de protestastăzi, între orele 08.00 – 10.00, în fața sediului

Agentiei pentru Protectia Mediului Constanța.

Pro și contra

Comunitatea portuară protestează astfel împotriva emiterii de către Agenția pentru Protecția Mediului

Constanța a avizului de mediu a Master Planului pentru Portul Constanța și solicită totodată refacerea acestui

proiect, cu luarea în considerare a tuturor observațiilor de natură economică și socială aduse, a deficiențelor

constatate din perspectiva factorilor de mediu, cât și a legislației europene în domeniu.

„Acest raport de mediu nu se bazează pe nici o politică. Nu există o politică de mediu. Dar cea mai mare

greșeală este că nu sunt stabilite obiective de mediu, cu indicatori, cu ținte. Ca dovadă că practic structurat

este complet greșit însuși faptul că în final se discută despre o grămadă de proiecte de dezvoltare portuară,

dar nu există nici un proiect de mediu, deci noi, ONG-urile, putem să spunem că se neglijează problemele de

mediu“, a declarat Alexandru Muntoiu, reprezentantul Asociației EcoWatch. Reprezentantul IPTANA, ing.

Valeria Gatu, a spus că o parte din soluțiile pentru mediu, cum ar fi construirea unui parc fotovoltaic, există,

dar nu sunt prinse în Master Plan. Tania Zaharia, director științific al Institutului Național de Cercetare și

Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ i-a contrazis pe cei care au redactat raportul și care au spus că datele în

ce privește mediul marin sunt cele mai recente și sunt furnizare de INCDMN. În replică, autorii au spus că

Master Planul nu a folosit datele din 2015 pentru că a fost realizat în 2014, cu datele pe care le-au avut atunci

la dispoziție.

Ce se va întâmpla

Expertul de mediu Traian Petrescu spune că, în mod normal, Agenția de Mediu (al cărei director a fost, o

perioadă), ar trebui să se pronunțe asupra raportului de mediu al Master Planului Portului Constanța în două

săptămâni de la data dezbaterii publice. Așadar, vinerea aceasta ar trebui să avem un răspuns. În cazul în care

raportul va fi respins, acesta va trebui refăcut. Sindicaliștii și operatorii au anunțat că se vor opune Master

Planului în această formă, nu numai din considerente de mediu, ci și din punct de vedere economic, nefiind

de acord cu modul în care este previzionată dezvoltarea portului. Cea mai mare nemulțumire a lor însă este

că nu au fost consultați la întocmirea acestui document, deși sunt principalii actori din Portul Constanța.

CINE

37 de companii

Organizația Patronală „Operatorul Portuar“ Constanța reunește 37 de companii care își desfășoară activitatea

pe domeniul portuar. În cadrul companiilor membre ale Organizației Patronale își desfășoară activitatea peste

6.000 de salariați, ceea ce reprezintă mai bine de 60% din numărul total de persoane angajate pe domeniul

portuar. Companiile membre ale Organizației Patronale, prin activitatea desfășurată, contribuie cu peste 85%

la veniturile Administrației Portului Constanța (CN APM). Contribuția Organizației Patronale la bugetul

local prin activitatea desfășurată este de peste 1 milion de euro în anul 2014. Contribuția Organizației

Patronale la bugetul de stat este de aproximativ 19 milioane de euro în anul 2014.

Sindicaliștii și operatorii portuari au protestat împreună, mai multe săptămâni, și anul trecut.

Analiză Rl: Miniștrii tehnocrați au acordat un interviu pe zi. Se pregătesc pentru alegerile din toamnă?

Sursa: Romania Libera

Membrii Guvernului apolitic condus de Dacian Cioloș au dat până acum aproape 70 de interviuri, deși de la

­învestitură au trecut doar 60 de zile lucrătoare. Faptul că unii dintre cei mai importanți membri ai

Executivului au acordat, într-o perioadă atât de scurtă, un număr apreciabil de interviuri la radio, TV, presă

și site-uri poate fi un semn că sunt interesați să își creeze o bună imagine care să le permită să facă facă pasul

spre mediul politic într-un an electoral decisiv pentru România.

Guvernul condus de Dacian Cioloș a fost validat pe 17 noiembrie, în urmă cu mai puțin de trei luni. Mandatul

de premier al lui Dacian Cioloș a fost asumat ca unul pe termen limitat, iar în acest context partidele s-au

abținut de la dispute și l-au validat cu o majoritate largă în Parlament. Un alt argument al consensului a fost

acela că membrii Cabinetului sunt tehnocrați, apolitici și vor guverna până la alegerile parlamentare din

toamnă, atunci când o nouă majoritate politică va genera un nou guvern.

Mulți dintre miniștrii Cabinetului Cioloș nu sunt indiferenți la propria lor imagine. Unii au fost dispuși să se

lepede de haina discretă a tehnocratului, a profesionistului, prezentând publicului larg și latura lor personală,

deo­potrivă cu proiecte pe termen lung. Într-o analiză a „României libere“, cei 23 de membri ai Executivului

au acordat nu mai puțin de 68 de interviuri numai în mass-media autohtonă. De la învestirea Gvernului, care

a avut loc pe 17 noiembrie, până, vineri, 12 februarie, sunt 88 de zile, din care numai 61 lucrătoare. Raportat

la cele 68 de interviuri acordate în total de miniștri, am ajunge la concluzia că în fiecare zi de la învestitură

membrii Cabinetului Cioloș au oferit presei cel puțin un interviu. O medie destul de ridicată dat fiind faptul

că un interviu amplu, acordat de un ministru, face agenda zilei, captând atenția unui public larg. Sigur că e

nevoie ca proiectele, strategiile guvernamentale să fie explicate publicului. Dar ne întrebăm: a fost activitatea

Guvernului Cioloș atât de prolifică încât să fie nevoie ca în fiecare zi (în medie, desigur) să avem un interviu

cu un membru al Executivului? Sau unele dintre aceste intervenții pot fi incluse și în categoria campaniilor

de imagine? Nu este de neconceput ca unii dintre miniștrii tehnocrați să fie implicați în alegerile

­parlamentare din toamna anului 2016, fie candidând, fie pentru a-și conserva portofoliul.

Dezvoltarea, agricultura, ­cultura și transporturile – cele mai vizibile

O dezvoltare a analizei „România liberă“ ne va oferi mai multe răspunsuri. Membrii Guvernului s-au adresat

televiziunilor de știri Digi TV, Realitatea sau B1 TV, dar căutat a fost și canalul public de televiziune. De

asemenea, miniștrii au răspuns întrebărilor pe calea undelor la Radio România Actualități, Europa FM sau

RFI. Au trecut și prin redacțiile celor mai importante cotidiene naționale: România liberă, Adevărul,

Evenimentul zilei. Membrii Executivului nu au ocolit nici portalurile de știri (psnews sau dcnews), dar și

unele canale de nișă precum ziarul Fabrica de carne, Ziarul Făclia, Observator Cultural sau Agrointel.

Vicepremierul Vasile Dâncu a acordat un interviu cu accente personale și savuros pentru populara revistă

Formula As.

Trebuie remarcat faptul că au existat și miniștri foarte discreți, care au acordat cel mult un interviu presei.

Este vorba de: Victor Vlad Georgescu, ministrul Energiei; ­Costin Borc, ministrul Economiei; Claudia Ana

Costea, ministrul Muncii (toți cu un singur interviu acordat), dar și Petre Tobă ministrul Afacerilor Interne;

Cristina Pașca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor; Marius Raul Bostan, ministrul

Comunicațiilor; ­Elisabeta Lipă, ministrul ­Sportului; Ciprian Bucur, ministrul pentru Relația cu Parlamentul;

Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei premierului (fără apariții importante în media).

Premierul a acordat patru interviuri în România. Au existat miniștri care au acordat un număr mai mare de

interviuri: vicepremierul și ministrul Dezvoltării, Vasile Dâncu, ministrul Educației, Adrian Curaj, și

ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu – 7 interviuri; ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul

Agriculturii, Achim Irimescu, fiecare cu șase interviuri. Cinci interviuri a acordat presei din România

ministrul Justiției, Raluca Prună. Patru interviuri: ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș; ministrul de Externe,

Lazăr Comănescu, și ministrul pentru Diaspora, Dan Stoenescu. Ministrul Apărării Naționale, Mihnea

Motoc, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, și Ministrul Dialogului, Violeta Alexandru, au dat trei

interviuri, iar ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a stat de vorbă cu presa de două ori.

Premierul vrea să vorbească despre politică la sfârșitul lui 2016

Având aceste cifre în față putem citi într-o nouă cheie declarația premierului Cioloș făcută la un post de radio:

„Aşa cum stau lucrurile acum, nu cred că intrarea într-un partid mă ajută pe mine să fac mai bine lucrurile.

De ce să vorbesc de ce s-ar întâmpla la sfârşitul lui 2016? Discutăm atunci. Pe mine în general nu mă atrage

activitatea politică de dragul de a face politică”. Premierul a acordat patru interviuri în media autohtonă (și

alte câteva în presa occidentală), dar a făcut și câteva exerciții de imagine: vizita la Spitalul Militar din

Bruxelles unde se aflau internați câțiva răniți din Colectiv, apoi vizita la o grădiniță. În acest context,

declarația de mai sus poate fi citită drept o portiță lăsată deschisă spre intrarea în politică.

Vasile Dâncu, despre ardeleni și tradiția imperială

Prezent în media a fost și Vasile Dâncu, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale. Este unul dintre

miniștrii care a făcut o vreme politică fiind ministru al Informațiilor Publice în Guvernul Năstase. Despre el

s-a vorbit ca despre un apropiat și un sfătuitor al liderilor PSD. Dâncu spunea la 5 decembrie: „m-am uitat

pe câteva rapoarte de monitorizare și am observat că acum avem foarte grave probleme de transparență. Sunt

lucruri care sunt legate de faptul că majoritatea instituțiilor publice nu mai prezintă un raport la sfârșitul

anului, site-urile nu mai prezintă informațiile obligatorii”.

În acest exercițiu al transparenței am putea încadra cele șapte interviuri acordate de ministru. Interesant este

că Vasile Dâncu a acordat popularei reviste Formula As un interviu la fel de popular și surprinzător, vorbind

despre pericolele care pândesc civilizația rurală, despre faptul că a renunțat la toate proiectele pentru a se

pune în slujba acestui guvern, evidențiind că există un mic avantaj din faptul că Transilvania și ardelenii au

învățat din tradiția administrației imperiale austriece și făcând referiri la tatăl său.

Cultura, la vedere

Ministrul Educației, Adrian Curaj, a acordat șapte interviuri, cele mai multe întrebări fiindu-i adresate pe

tema plagiatelor deconspirate în cazul unor oameni politici precum Victor Ponta sau Gabriel Oprea. A

răspuns solicitărilor agenției de presă Agerpres, dar și portalurilor HotNews, România Curată sau Revistei

22. Unele interviuri s-au axat doar pe chestiunea retragerii titlului de doctor în cazul demnitarilor care au

plagiat. Deocamdată, niciun demnitar, indiferent că vorbim de premierul Ponta sau fostul ministru Gabriel

Oprea, nu și-a pierdut titlul de doctor. De asemenea, Adrian Curaj este pus în dificultate de suspiciunile de

plagiat care planează asupra unui coleg de-al său de guvernare: Petre Tobă. Ministrul Curaj a vorbit și despre

proiecte cu impact semnificativ, precum învățământul obligatoriu de nouă clase. Nu trebuie uitat că Adrian

Curaj a fost, anterior preluării funcției de ministru, director al Unității Executive pentru Finanțarea

Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și ­Inovării (UEFISCDI), unde s-ar putea întoarce cu o

bună imagine dobândită în timpul guvernării.

Și colegul său ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a ­oferit numeroase interviuri - șapte -, printre ele,

pentru portalul republica.ro sau pentru revista Observatorul Cultural. A fost unul dintre cei mai deschiși

interlocutori, ­povestind modul în care a acceptat portofoliul de ministru, faptul că nu poate modifica lefurile

modeste ale subordonaților săi și a promis că monumentele din București nu vor mai deveni ținta rechinilor

imobiliari.

Miniștrii răspund la SMS-uri

Dan Costescu, ministrul Trans­porturilor, a acordat un număr important de interviuri: șase. În domeniul său

­s-au petrecut o serie de evenimente importante: demiterea șefului Companiei Naționale de Autostrăzi,

anularea unor licitații pentru studii de fezabilitate, ruperea ­contractului cu Impregilo ­pentru autostrada care

s-a prăbușit. El a povestit, însă, și modul în care a primit invitația de a fi numit ministru: „Am primit un SMS

care avea cam următorul conţinut: «Bună ziua. Sunt Dacian Cioloş. Aş vrea să ­vorbesc două minute, dacă

aveţi timp»”. Nu trebuie uitat că Dan Costescu a deținut o funcție importantă în cadrul CFR, unde s-ar putea

întoarce dacă ar performa sau ar avea o imagine ­bună la finalul mandatului. Ultimul dintre miniștrii foarte

prezenți, cu șase interviuri, este deținătorul portofoliului Agriculturii, Achim Irimescu. El a vorbit și în media

cu acoperire națională dar și pentru portalurile agrointel.ro sau lumeasatului.ro, având, probabil, cea mai

echilibrată acoperire mediatică. De asemenea, a dat un interviu pentru revista “Fabrica de carne”, prilej pentru

a declara: “Producătorii din România trebuie protejați în fața importurilor”.

Concluzia este că, în multe cazuri de miniștri, avem un Guvern extrem de deschis cu media. Dacă această

atitudine se cheamă transparență instituțională sau are și conotații personale, vom vedea lunile viitoare.

Amintire

Ponta a guvernat la televizor

Uneori, în goana după imagine, lucrurile degenerează. Așa s-a întâmplat cu Guvernul Ponta. În perioada de

dinaintea referendumului pentru demiterea președintelui Băsescu din 2012, membrii Executivului Ponta au

stat mai mult la televizor decât au guvernat. O analiză a RL a monitorizat trei posturi de ştiri, Antena 3,

Realitatea TV şi B1 TV, în perioada dintre referendum şi ziua verdictului de invalidare a acestuia. E vorba

de un interval efectiv de trei săptămâni şi o zi, dar în termeni de zile lucrătoare vorbim doar de 15. În acest

interval, miniștrii Guvernului Ponta au participat la 32 de emisiuni, adică o medie de două pe zi.

Exigență

Codul ministerial pentru interviuri în Marea Britanie

Un interviu cu un ministru al Guvernului României se obține după trimiterea unei scrisori oficiale la

Departamentul de Comunicare în care poți preciza, în câteva cuvinte, care sunt subiectele de interes. În Marea

Britanie lucrurile sunt un pic mai riguroase existând un Cod ministerial valabil pentru interviurile tuturor

membrilor Cabinetului. Astfel, toate aparițiile în presă ale miniștrilor, în print sau la TV, trebuie să aibă și

acceptul Departamentului pentru relația cu mass-media a Executivului. Miniștrii trebuie să se asigure că

declarațiile lor sunt în acord cu intențiile întregului Guvern și trebuie să dea dovadă de maximă

responsabilitate atunci când se referă la chestiuni care implică un alt minister. În cazul în care un membru al

Executivului este chemat pentru un interviu pe probleme care ating și un alt minister, atunci trebuie să se

consulte, din timp, cu titularul respectivului minister.

Medicii se gândesc să intre în grevă dacă nu se rezolvă blocajele din sistemul informatic

Sursa: Romania Libera

Medicii isi exprima nemulțumirea pe rețelele de socializare si se gândesc la greva după anunţul Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate privind o defecţiune în sistemul de confirmare a semnării prin cardul de

sănătate.

Astfel, potrivit CNAS, confirmarea utilizării serviciilor medicale, prescrierii reţetelor şi eliberării

medicamentelor prin cardul de sănătate vor putea fi efectuate numai în modul offline începând de duminică

până la remedierea unei probleme apărute la sistem.

Mai mulţi medici şi farmacişti au făcut apel la declanşarea unei greve, dacă nu vor fi remediate aceste erori

ale SIUI. "Sunteți de acord cu încetarea activității în semn de protest dacă mâine dimineață nu e rezolvată

problema cardului?" - este întrebarea lansată de unul dintre administratorii paginii de Facebook, cu peste

30.000 de utilizatori, care, în vară a protestat public faţă de nivelul de salarizare al personalului din sănătate.

Iată câteva comentarii:

"Şi daca data asta a publicarii va fi peste ... sa zicem 4 zile,,, cum naiba facem sa tragem de cele 72 ore ca sa

cuprinda 4 zile?"

"Deci nu se semneaza on line... si daca in 3 zile nu se remediaza... serviciile se pierd... Munca voluntara?"

"Ziua de mâine va fi voluntariat. Ca multe alte zile",

"Nu, din ziua de mâine şi până la remediere suntem penali. Dacă nu facem consultaţii, nu dăm reţete, nu

internăm, dăm de belea. Nu le semnăm şi validăm, altă belea"!

"Ar trebui să facem ce ziceam în vară-toamnă: PARAFA JOS! SAU DEMISIA! toţi odată. Că ajungem la

IMA, AVC sau Obrejia".

"Poate ar trebui DNA-ul să ajungă şi pe la Casa Naţională!"

"Ce faci cand transmiti toate consultatiile in ziua consultatiei, si te trezesti ca trei consultatii nu ti se platesc

de catre CASMB pe motiv ca nu le-ai transmis in 72 de ore? Cica una a fost transmisa on line in alta zi decat

ziua mea de cabinet, alta nu a fost transmisa deloc si alta...n-am inteles o iota din raspunsul doamnelor si

domnilor de la SIUI. Am trimis print scren-ul cu raspunsul sistemului la ora transmiterii, unde e specificata

ora transmiterii, ora validarii etc. celor de la CNAS. Nimic. Nu a contat decat ce au zis doamnele si domnii

ca a zis sistemul. Nici o problema ca sistemul a trimis o eroare, ca eu le-am transmis bine si sistemul da erori,

pur si simplu nu i-a interesat, nu s-au uitat! Ce sa fac, sa dau CNAS in judecata? CASMB? De 5 luni se

intampla mizeria asta constant, primim raspuns ca nu sunt transmise in 72 de ore, dar niciun IT-ist din

minunea asta de CNAS,CASMB sau cum s-o fi numind, nu vede, nu aude, ca inteleg ca Domnul Ciurchea

nu intelege mintal si politic. Are limite. Nu de bun simt!".

"Trebuie sa se termine cu fantoma cardului de sanatate. Sa apara cardul cu banii asiguratilor pe el. Unde-i

contributia oamenilor?"

"Toti ne dam cu parerea....vorbim in dreapta si stanga....medici , farma isti....hai la greva....sa facem ceva

concret....astia asta urmaresc sa nu ne plateasca serviciile si daca pot de ce sa nu impute si bani pe retete.....ne

las condusi de unii care ne injosesc si platiti din bani publici".

"Intrebarea e urmatoarea - mai stam mult sa ne intrebam ce facem maine sau rasturnam mamaliga rapid?"

"E nevoie de unitate : MF, medicii din ambulatoriu , medicii din spitale. Fără manifestații de strada, doar

blocarea sistemului pana guvernul va înțelege ca chiar trebuie sa facă din sănătate o prioritate".

Aproape jumătate din terenurile agricole ale României, cumpărate de străini

Sursa: Evenimentul zilei

Aproape jumătate din terenurile arabile ale țării au ajuns să fie deținute de străini. Fermierii români cer

restricționarea accesului acestora

De la 1 ianuarie 2014, de când a fost liberalizată piața funciară, fermierii români au asistat la un adevărat

asediu dat de investitorii străini dornici să cumpere terenuri agricole ieftine. Acum, peste 40% din suprafață

este deținută de americani, italieni, francezi, danezi sau olandezi. „Banatul este deținut aproape în totalitate

de italieni. Acum nu se mai poartă războaie, acum ești cumpărat bucată cu bucată”, a declarat, pentru EVZ,

Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Acces prea liber

Fermierii români se plâng că străinii au acces prea liber la terenurile agricole, în timp ce aproape toate țările

din Uniunea Europeană au reușit să impună condiții dure. „În Germania, trebuie să dovedești că faci parte

din economia țării, pentru a putea cumpăra vreun metru pătrat de teren agricol. La noi vin și cumpără ferme

întregi”, afirmat Baciu. Un exemplu recent este cel în care o companie americană a cumpărat, dintr-un foc,

aproape 10.000 de hectare în Botoșani. LAPAR a depus o adresă la Ministerul Agriculturii pentru

rediscutarea Legii vânzării terenurilor agricole. Phil Hogan, c o m i s a r u l european pe Agricultură, a

declarat, recent, că vânzarea terenurilor agricole este o problemă a României și nu a comunității europene.

Baciu a afirmat că, atunci când a fost la Bruxelles să întrebe de ce România este obligată să vândă pământ

străinilor, i s-a spus că problema vânzării terenurilor către străini este o problemă națională și nu comunitară.

Fermierii cer acum impunerea de condiții mai dure celor care vin să cumpere teren în România. „Să vă uitați

la unele bilanțuri depuse de străinii care dețin terenuri și păduri în România. Zici că nu au după ce bea apă

când vezi ce profit au”, a declarat Baciu.

Obligațiile aderării

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, așa cum cerea Tratatul de Aderare la Uniunea

Europeană, dar a făcut mai multe decât i s-a cerut. Noile reguli au permis și persoanelor fizice din UE să

cumpere terenuri agricole românești, până atunci doar persoanele juridice având acest drept. Într-un

clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania

și de țările arabe. Cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de

vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiș, Vaslui și Arad.

EXCLUSIV Statul nu are control asupra firmelor cu management privat

Sursa: Capital

Recrutarea managerilor profesioniști pentru companiile de stat din Transporturi și Energie s-a dovedit a fi o

pagubă de zeci de milioane de euro. Un document realizat de firmele de recrutare, în numele statului, şi

prezentat premierului Cioloş, arată că, din 106 manageri numiţi, din 2012 şi până azi, doar 10% au rezistat.

Revista Capital a intrat în posesia unui document trimis Guvernului, care prezintă modul cum a fost

implementat managementul corporatist care ar fi trebuit să aducă firme ale statului de la pierderi la profit.

Potrivit unor surse guvernamentale, doar pentru rectrutare s-au cheltuit peste 1 milion de euro. Din 2012 până

astăzi, peste 90% din managerii privați numiți în funcții au dat bir cu fugiții, unii după numai o săptămână

alții după câteva luni.

Raportul aflat, încă din mandatul lui Victor Ponta, în sertarele biroului premierului Dacian Cioloș, conține

observațiile și recomandările agenților de recrutare pentru programul „manageri la stat“. În document, head-

hunterii avertizează Guvernul că Ministerul Transporturilor nu are un sistem de control și monitorizare asupra

companiilor unde s-a cerut management privat și că, „indivizii (n.red. managerul sau membrii CA) se folosesc

de informațiile privilegiate și de influența de decizie doar în scop personal, neavând niciun interes să le

transfere la nivel instituţional“, se arată în document. Mai mult, monitorizarea companiilor de stat unde s-au

numit manageri privați se rezumă doar anumiți indicatori cum ar fi cifra de afaceri, veniturile și pierderile

înregistrate.

Managerii nu pot fi dați afară pentru că și fac singuri contractele

În raportul prezentat oficialilor guvernamentali, agenții de recrutare denunță haosul implementării

programului manageri la stat. Ordonanța aprobată în mandatul fostului guvern condus de Emil Boc permite

managerilor să-și facă contractele de management fără a exista o bază legală prin care aceștia să fie trași la

răspundere dacă nici măcar nu îndeplinesc una din măsurile importante, sau compania să înregistreze profit

după patru ani de management privat. „Niciodată Guvernul sau ministerele nu au cerut să existe anumite

prevederi prin care să poată verifica managerii privați. După ce sunt numiți în funcții, din lipsa unor măsuri

minime de monitorizare și control pentru apărarea intereselor statului, managerii își fac contracte în favoarea

acestora cu clauze de reziliere de sute de mii de euro. De anul trecut, managerii privați numiți conform

109/2011, care au fost obligați să demisioneze au început să câștige procese și să încaseze zeci de mii de

euro“, ne-a declarat unul dintre head-hunteri.

Pentru managerii privați care au rămas, oficialii guvernamentali nu pot decât să aștepte să li se încheie

mandatul. Head-hunterii sfătuiesc Gu­vernul să evite angajarea „vedetelor“ în consiliile de administrație, dar

recomandă să fie luați în calcul pentru funcțiile executive. „După intrarea în vigoare a Legii 109 a existat

convingerea că toate aceste sisteme de monitorizare și control să intre în atribuția CA-urilor „private“, de la

crearea până la operaționalizarea lor. E nerealist, aproape imposibil! Niciunul dintre CA-urile „private“ de

până acum nu a făcut asta, și nici nu o vor face! Nemaivorbind despre faptul că mulți nici nu știu cum s-ar

face așa ceva“, se arată în document. În prezent, din 180 de companii de stat care intră sub incidenţa regulilor

guvernanţei corporative, abia pentru 35 s-au găsit specialiști.

Ministerele numesc interimari să poată fenta managerul privat

După aproape patru ani de la primul anunț privind căutarea a peste 50 de manageri privați pentru companiile

de stat monitorizate de FMI și Banca Mondială, din cei 106 manageri și membrii pentru comisiile de

administrație recrutaţi pentru a conduce companiile de stat, sub 10% au rămas să-și ducă mandatul până la

capăt. Managerii privați au plecat de la stat din cauza implicării politicului, a birocrației excesive sau nu au

rezistat pentru că era prea mult de lucru. Plecarea managerilor este generată și de indiferența cu care oficialii

guvernamentali tratează problemele de management mandatat conform OUG 109/2011.

În ultimii trei ani, zeci de companii unde ar fi trebuit numit management privat sunt conduse de directori

interimari. Cel mai bun exemplu este Compania Națională de Autostrăzi, unde din anul 2013, ministerul

Transporturilor ar fi trebuit să numească management privat. Mircea Pop, Ionuț Mașala și Narcis Neaga sunt

cei trei directori generali interimari care s-au perindat la conducerea CNADNR pentru că plicul transmis de

firma de recrutare cu managerii privați zace într-un sertar din birourile ministerului Transporturilor.

Recrutarea va continua şi în acest an pentru consiliile de administrație la Metrorex, Complexul Energetic

Oltenia, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, OIL Terminal și România Film.

Managerii care au profit

Romgaz, Transgaz, Electrica, Transelectrica şi Nuclearelectrica sunt companiile de stat conduse de manageri

privaţi care au raportat printre cele mai mari profituri. În domeniul transporturilor, Portul Constanţa şi

Aeroporturi Bucureşti o duc bine însă CFR Marfă şi Tarom sunt în continuare pe minus. Romgaz, companie

condusă din iunie 2013 de către Virgil Metea, a înregistrat în primul semestru din 2015 un profit de 204

milioane lei, potrivit ultimelor informaţii publicate pe site-ul companiei. În 2014, compania a înregistrat cel

mai mare profit dintre companiile statului, de 1,4 miliarde de lei, în urcare de la cei 995 de milioane de lei

raportaţi în 2013. Societatea a beneficiat din plin de liberalizarea preţurilor la gaze. Dereglementarea s-a

încheiat pentru firme la sfârşitul anului 2014, în vreme ce pentru populaţie aceasta va continua până în 2021.

Transgaz şi Transelectrica, transportatorii naţionali de gaze şi energie, au beneficiat de creşterea tarifelor

reglementate.

Trangaz a avut un profit de 321 milioane de lei în primul semestru din 2015, potrivit datelor companiei.

Transgaz este condusă de către Petru Văduva, în vreme ce la cârma Transelectrica se află Ioan-Toni Teau.

Condusă de managerul privat Daniela Lulache, Nuclearelectrica a înregistrat un profit net de 15,44 milioane

de lei în primul semestru din 2015, potrivit datelor care se regăsesc în rapoartele companiei.

Companii încă pe minus

În schimb, CFR Marfă şi Tarom se află în continuare pe pierderi. De altfel, atât companiile feroviare şi

transportatorul aerian naţional au fost deseori zguduite de scandaluri la vârf, urmate de demisii şi noi numiri.

Dintre societăţile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, statul doreşte listarea pe bursă a Portului

Constanţa şi a a companiei Aeroporturi Bucureşti. Ambele au avut profit în creştere, de 70,3 milioane de lei,

respectiv 98,7 milioane de lei în 2014.

Gorjul şi Hunedoara, sub blestemul cărbunelui

Sursa: Capital

ANALIZĂ Zăcămintele carbonifere, care au ajutat cândva la dezvoltarea economică a regiunii, s-au

transformat în ultimii ani într-o piatră de moară de gâtul economiei locale.

Huila a dus la dezvoltarea în Valea Jiului a unei adevărate aglomeraţii urbane, care atinsese în ultimii ani ai

regimului comunist circa 200.000 de locuitori. Din aceştia, aproape 90.000 lucrau în minele din zonă. Acum,

mai sunt în Vale circa 130.000 de locuitori, din care mai muncesc undeva la 5.000 de persoane în şapte mine.

Până în 2018, trei dintre ele vor fi şi ele trecute în conservare. O situaţie similară se înregistrează şi în nordul

judeţului, în zona Brad, unde cele mai multe mine de zăcăminte metalifere au fost închise. La fel s-a întâmplat

cu două dintre cele mai importante fabrici din zonă, combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Călan, unde

cele mai multe clădiri şi instalaţii au fost demolate şi vândute la fier vechi.

Dacă producţia de huilă a scăzut constant, ajungând la circa 1,5 milioane de tone pe an, faţă de 11 milioane

de tone în 1989, în bazinele carbonifere din Gorj reducerea producţiei faţă de vârful atins în epoca comunistă

a fost de numai 50%, în prezent fiind extrase anual circa 25 de milioane de tone de lignit şi antracit. În ciuda

situaţiilor destul de diferite, atât Hunedoara, cât şi Gorjul au încercat în ultimele decenii să depăşească

dependenţa de minerit. Din nefericire, nu cu foarte mult succes. Nici nu e de mirare că, în ambele judeţe,

Complexul Energetic Hunedoara, respectiv Complexul Energetic Oltenia, care includ minele şi

termocentralele pe cărbune de la Deva şi Paroşeni, respectiv de la Turceni, Rovinari, Işalniţa şi Craiova, sunt

pe primul loc în clasamentul celor mai mari cifre de afaceri şi al celor mai mari angajatori.

Iar problema şi mai mare este că ambele complexe energetice au terminat 2015 cu pierderi impresionante:

peste 400 de milioane de lei la CE Hunedoara şi aproape 750 de milioane de lei la CE Oltenia. Prima

companie şi-a cerut deja insolvenţa în decembrie anul trecut, iar pe piaţă circulă zvonuri că şi cea de-a doua

va avea aceeaşi soartă în 2016. Şi reţeaua gorjeană de supermarketuri Succes Nic (care în 2014 se afla pe

locul al treilea în judeţ din punct de vedere al cifrei de afaceri) a cerut, anul trecut, intrarea în insolvenţă în

urma dificultăţilor financiare. Asta în timp ce, în urmă cu circa o lună, al optulea mare angajator din Gorj,

Aparegio SA, s-a trezit că i se cere intrarea în insolvenţă de către un creditor, iar UMR SSA (locul 15 în

acelaşi top) a intrat deja în insolvenţă în august.

Viitorul în tonuri de roz

Potrivit celor mai proaspete proiecţii ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), datând din decembrie anul

trecut, Gorjul a înregistrat în 2015 un produs intern brut pe cap de locuitor de 7.555 de euro, aflându-se pe

un onorant loc al zecelea la nivel naţional. Experţii CNP susţin că PIB-ul per capita va continua să se majoreze

şi în anii care vin, atingând 8.069 de euro în 2016, 8.683 de euro în 2017 şi 9.370 de euro în 2018. Conform

aceleiaşi surse, salariul mediu net pe judeţ pentru 2015 ar trebui să fi fost de 1.858 de lei. Leafa medie ar

urma să crească şi ea, ajungând la 1.957 de lei anul viitor, 2.089 de lei în 2017 şi 2.242 de lei în 2018 (în

total, o majorare de peste 20% în următorii trei ani). Asta în timp ce rata medie a şomajului ar urma să se

reducă treptat, de la 7,1% în 2015 până la 6,2% în 2018. Ca efect direct, numărul mediu de salariați ar trebui

să crească în acelaşi interval de la 71.000 la 79.200 (respectiv cu circa 11 procente).

Pentru Hunedoara, calculele CNP indică pentru 2015 un PIB per capita de 8.052 de euro, ceea ce plasează

judeţul pe poziţia a opta la nivel naţional. Creşterea economică va continua, produsul intern brut pe cap de

locuitor ajungând la 8.622 de euro în 2016, 9.306 euro în 2017 şi 10.072 de euro în 2018. Studiul CNP spune

şi că salariul mediu net pe judeţ pentru 2015 a fost de 1.494 de lei (semnificativ mai mic decât la vecinii din

sud) şi că ar urma să se majoreze, atingând 1.597 de lei în 2016, 1.676 de lei în 2017 şi 1.762 de lei în 2018.

În ciuda creşterii de 18% în trei ani, salariul mediu din Hunedoara ar urma să fie în 2018 sub cel primit de

angajaţii din Gorj în 2015. Şi în Hunedoara rata medie a şomajului ar trebui să scadă, de la 6,3% în 2015

până la 5,8% în 2018. Asta în timp ce numărul mediu de salariați ar trebui să se majoreze în aceeaşi perioadă

de la 109.200 la 118.700 (respectiv cu circa nouă procente).

Plusuri şi minusuri

Evoluţia prognozată de CNP pare a fi confirmată, parţial, de cele mai recente statistici disponibile. Astfel, în

primele nouă luni ale anului trecut producţia industrială a crescut în Gorj cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a

lui 2014, în timp ce în Hunedoara evoluţia a fost mai modestă, de numai +2,4%. În acelaşi timp, în perioada

ianuarie-iulie 2015, valoarea exporturilor gorjene s-a majorat cu 13% faţă de acelaşi interval al lui 2014, însă

a rămas una modestă (puţin peste 31 de milioane de euro). La vecinii de la nord, creşterea a fost ceva mai

mică (în jur de 10%), însă valoarea exporturilor a fost mult mai impresionantă: 459 de milioane de euro în

primele şapte luni ale anului trecut.

Salariul mediu net ajunsese în Gorj la 1.745 de lei în septembrie 2015, cu numai 21 de lei (sau 1,2%) mai

mult decât în urmă cu 12 luni. Leafa medie netă a fost semnificativ mai mică în Hunedoara în prima lună a

toamnei trecute – 1.471 de lei. Însă creşterea faţă de septembrie 2014 a fost mai serioasă: 95 de lei sau aproape

şapte procente. Tot în septembrie 2015, numărul angajaţilor ajunsese la 74.000 în Gorj şi la 112.300 în

Hunedoara, în scădere uşoară (-0,5%) în primul judeţ, dar în creştere cu 1,6% în cel de-al doilea. O evoluţie

nu tocmai satisfăcătoare a avut şi rata şomajului în cele două regiuni: dacă în octombrie 2014 erau înregistraţi

în Gorj 10.629 de şomeri (rata fiind de 7,26%), un an mai târziu numărul celor aflaţi în căutarea unui loc de

muncă crescuse uşor, rata şomajului ajungând la 7,51%.

În Hunedoara, la sfârşitul lui octombrie 2015 erau 11.531 de şomeri, cu circa 200 mai mulţi faţă de în urmă

cu exact un an, rata şomajului ajungând la 6,09% (faţă de 5,86% în octombrie 2014).

În sectorul turistic, Gorjul a primit în primele nouă luni ale lui 2015 aproape 61.000 de vizitatori (cu 2,5%

mai mult decât în ianuarie-septembrie 2014). În schimb, în Hunedoara creşterea a fost mai impresionantă: de

la 86.000 la 121.000 de turişti, respectiv cu 40% mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. În

zona imobiliară, însă, lucrurile par să fi stat exact pe dos: dacă în Gorj numărul locuinţelor finalizate a rămas

relativ constant în perioada iulie 2014-iunie 2015 comparativ cu iulie 2013-iunie 2014 (300 faţă de 304), în

Hunedoara s-a înregistrat o scădere puternică: 317 faţă de 403 locuinţe terminate în perioadele mai sus

menţionate.

Mitul marilor companii cu pierderi din România se destramă: Jumătate din profitul firmelor din România este realizat de

companiile cu peste 500 de salariaţi

Sursa: Ziarul Financiar

În anul 2000, companiile cu peste 500 de angajaţi aveau pierderi atât de mari încât anulau profiturile făcute

de celelalte categorii de companii. În 2014 situaţia s-a schimbat.

Cele 700 de companii din Ro­­mâ­nia din categoria com­­­pa­ni­ilor foarte mari (cu peste 500 de salariaţi)

au realizat 50% din profitul întregului sistem de companii din Româ­nia în 2014, arată o analiză rea­lizată de

prof. dr. Cezar Mereuţă, cer­­­cetător asociat al Centrului de Ma­cro­mo­delare Economică al Aca­demiei

Române.

„În 2014, firmele cu peste 500 de sa­la­riaţi, care în total sunt 700 în România (adică 0,15% din numărul total

de com­pa­nii din România), au acoperit 50% din pro­fi­tul întregului sistem. Ca ur­mare, com­­pa­niile cu

peste 500 de sala­riaţi sunt actualele mo­toare ale pro­fita­bilităţii generale a sis­temului de com­panii din

Ro­mânia. Şi ele sunt foarte pu­ţine, ele repre­zintă în cifră de afaceri vreo 33% din cifra de afaceri a

între­gu­lui sistem, dar aduc 50% din profit“, a explicat pro­fesorul Mereuţă.

În opinia sa, pe lângă Consiliul Na­ţio­nal al Întreprinderilor Mici şi Mijlo­cii, tre­buie să existe o organizaţie

simi­la­ră care să urmă­rească cu atenţie acti­vitatea compani­ilor mari şi foarte mari, prin pris­ma

impor­tan­ţei colosale pe care aceste companii o au asu­pra pro­fitabilităţii sistemului naţional de companii

din România.

„În categoria marilor companii avem perlele din sectorul energetic: Trans­gaz, Romgaz, Transelectrica,

Hidro­electrica etc. Miturile marilor com­­panii româneşti cu pierderi se demi­tizează. Percepţia faţă de

com­pa­niile foarte mari trebuie să se schimbe chiar dacă au rămas, e adevărat, câteva com­panii foarte mari

cu capital ma­jo­ritar de stat cu pierderi - cum e cazul com­paniilor de căi ferate, Tarom, Poşta Română şi

Oltchim“, a mai spus Mereuţă. El a mai precizat că în ultimii 15 ani de ana­liză s-a conturat şi un „mare

câş­tigă­tor“, acesta fiind com­pa­nia Auto­mobile Dacia, care are un in­di­ce de volum al ci­frei de afa­ceri

de 18 ori mai mare în 2014 faţă de anul 2000.

„Automobile Dacia este de departe li­der, este o companie profitabilă, de doi ani încoace este liderul

companiilor din România după cifra de afaceri, este cel mai mare exportator şi îndeplineşte toa­te condiţiile

pentru a fi numită cea mai dinamică şi catalizatoare companie din România. Compania a avut cea mai mare

in­fluenţă asupra accelerării PIB-ului României prin industria de com­ponente auto pe care a atras-o“.

Creşterea de 3,7% din 2015 arată că doar consumul poate aduce accelerarea economiei

Sursa: Ziarul financiar

Creşterea PIB-ului de 3,7% în 2015 este o veste bună pentru companiile şi angajaţii din România, însă pentru

mulţi nu reprezintă decât un oarecare indicator statistic. Astfel, în multe industrii, revenirea substanţială a

economiei din perioada 2013-2015 este „invizibilă“.

Statistica a anunţat o creştere a PIB de 3,7% în 2015, ceea ce marchează al treilea an de creştere economică

de peste 3% din 2013 încoace.

Creşterea de 3,7% din 2015 este cea mai mare din ultimii 10 ani, de la criza din 2008 încoace.

Economia românească a atins încă din T4 din 2014 ni­velul cel mai înalt înregistrat după revoluţie într-un

tri­mes­tru, şi anume, în T3 din 2008. Atunci, PIB-ul tri­mestrial a re­prezentat 167,8% din PIB-ul mediu

trimestrial al anului 2000.

Apoi a urmat o perioadă de scădere abruptă, ajungând până la 150% din PIB-ul me­diu al anului 2000 în al

trei­lea tri­mestru din 2010, după scă­derea salariilor şi creşterea TVA.

Iată că tocmai revenirea sala­riilor la nivelul din 2008 şi scă­derea TVA la alimente au impulsionat acum

PIB-ul.

Cât de sănătoasă este însă ultima majorare generalizată a salariilor din sectorul public cu 10% se va vedea în

anii ur­mători, dacă turbulenţele financiare internaţionale vor determina şi o nouă criză mondială.

Ultimul trimestru al anului 2015 indică un nivel al PIB-ului de 174% din PIB-ul anului 2000. Din 2015

încoace eco­nomia românească începe să adauge, nu numai să recu­pe­reze. Practic, perioada 2009-2014, o

perioadă de 6 ani, nu a însemnat decât o lungă încercare de a reveni la nivelul economiei din 2008.

Din păcate, multe sectoare economice sunt încă decimate de insolvenţe, iar în top 100 companii cu capital

privat românesc la fiecare 2-3 luni mai apare câte o companie care se pune sub protecţia legii insolvenţei.

Într-o economie cu o creştere cumulată de 11-12% în ultimii trei ani, astfel de situaţii ar fi trebuit să fie din

ce în ce mai rare.

Încă nu sunt disponibile date defalcate privind sectoarele care au contribuit la creşterea economică în 2015.

Este probabil însă ca tendinţele de pe primele 9 luni să rămână valabile. Ast­fel, economia româ­nească a

ajuns în situaţia de a fi „tractată“ de IT&C, care, deşi are o pondere în PIB de doar 6%, având un ritm de

creştere de 13% an la an, a avut a doua contribuţie după comerţ la evoluţia PIB pe primele 9 luni de anul

trecut.

Industria, care are o pondere de 24% din PIB, probabil că a crescut cu 2% anul trecut, la fel ca pe primele

nouă luni. După IT&C, cea mai înaltă rată de creştere a avut-o pe primele nouă luni de anul trecut comerţul,

cu 7,1%.

Pe partea de utilizare „driverul PIB“ a fost anul trecut consumul, care a avut o creştere de 5% şi a contribuit

la creşterea PIB cu 3,9 puncte procentuale. Consumul a ajuns la o pondere de 77% din PIB, pe când

investiţiile sunt la numai 22%. În cei mai buni ai României, din punctul de vedere al investiţiilor de după ’90,

formarea brută de capital fix ajunsese la 30%. În China investiţiile pot ajunge şi la 50% din PIB.

Investiţiile au adus pe primele nouă luni de anul trecut 1,5 puncte procentuale la creşterea PIB. În final

evoluţia de 3,7% a PIB pe primele nouă luni a fost determinată de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale)

şi a exportului net de bunuri şi servicii (-1 punct procentual).

Accelerarea creşterii economice în 2015 până la 3,7% s-a produs ca urmare a creşterii consumului. Acesta

este cel mai negativ semnal pe care ni-l trimite statistica.

România a atins al doilea nivel al creşterii economice din Uniunea Europeană anul trecut, după Slovenia, dar

cu preţul unei creş­teri bazate pe consum. Pentru a recupera decalajele faţă de vestul dezvoltat, România are

nevoie de o creştere economică de cel puţin 5%, timp de două decenii. Anul 2015 arată că în condiţiile

încetinirii exporturilor şi investiţiilor, motorul creşterii economice trebuie mutat pe consum.

Întrebarea este dacă se poate accelera de la un nivel de 2-3% creşterea PIB spre 5%, doar pe baza consumului,

în condiţiile în care oferta locală este încă insuficient pregătită să absoarbă cererea suplimentară. Experienţa

ţărilor din Asia de Sud-Est care au ajuns în 3-4 decenii la nivelul occidentului dezvoltat arată că soluţia au

fost investiţiile şi exportul.

Accelerarea economiei fără o bază de producţie locală suficientă nu va însemna decât creşterea deficitului

comercial şi a îndatorării private, o evoluţie pe care România a mai traversat-o în perioada 2000-2007. În

context, trebuie remarcat faptul că nivelul mediu de creştere anuală de peste 3% înregistrat în ultimii trei ani

a fost obţi­nut fără contribuţia creditului bancar, care, dimpotrivă, s-a restrâns. Soldul creditelor bancare este

în continuare mai redus decât în decembrie 2008, când s-a ridicat la circa 50 de miliarde de euro, din care 25

de miliarde de euro persoane fizice şi 25 de miliarde de euro persoane juridice. În anii 2009-2010, când

economia a pierdut cumulat peste 10% din PIB, unii analişti şi foşti înalţi oficiali guvernamentali sau ai

Băncii Naţionale vorbeau de necesitatea unui nou model de creştere economică.

Anii 2013-2015 au arătat că acest nou model, bazat pe deficit de cont curent aproape de zero, pe stagnarea

soldului creditării, pe exporturi şi investiţii şi pe restrângerea deficitului bugetar funcţionează la un nivel de

2-3% creştere economică.

Pentru a trece de la 2% la 5%, datele pe 2015 arată că doar consumul poate contribui suplimentar la ceea ce

aduc exporturile şi investiţiile.

Suntem pregătiţi să reluăm consumul, astfel încât să nu ne aducă daunele din 2008-2009? Dacă da, atunci

putem trece creşterea pe palierul de 5%.

Căderea barilului începe să se simtă. Petrom discută intern un plan de restructurări, cu reducerea numărului de salariaţi

Sursa: Ziarul Financiar

Afectată de căderea barilului de ţiţei, Petrom, a doua com­pa­nie din România, ia în calcul posibile

restructurări atât de pro­iecte, cât şi de număr de salariaţi, pentru a face faţă vremurilor vo­latile care afectează

toată industria de petrol şi gaze din lume.

„Având în vedere evoluţiile pieţei, acest proces de analiză a proiectelor este continuu şi ar putea duce, printre

alte măsuri avute în vedere, şi la reducerea numărului de salariaţi. Însă nu se poate vorbi de un obiectiv

numeric, ci de unul calitativ, respectiv re­zilienţa companiei într-un mediu de piaţă nefavorabil, men­ţi­nând

totodată deschise opţiunile pentru revenire, în cazul îm­bu­nă­tăţirii contextului de preţ“, au declarat pentru

ZF repre­zen­tanţii Petrom. La finalul lunii septembrie 2015, Petrom avea 16.200 de angajaţi.

Joi, 18 februarie, Petrom îşi va anunţa rezultatele financiare pe tot anul trecut, care ar putea aduce compania

pe pierderi pen­tru prima dată de la privatizarea din 2004.

Nici acţionarul majoritar al Petrom, grupul austriac OMV, nu are o viaţă mai bună, în contextul căderii

sectorului petrolier. OMV a anunţat vineri că va scoate la vânzare reţeaua de benzinării deţinută în Turcia,

Petrol Ofisi, unde era cel mai mare jucător.

OMV vinde divizia din Turcia. Va fi de-ajuns pentru acoperirea daunelor provocate de scăderea barilului de petrol?

Sursa: Ziarul Financiar

Decizia OMV de a-şi vinde operaţiunile din Turcia arată tensiunea sub care se află cel mai mare producător

de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est.

Grupul austriac petrolier OMV a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că-şi scoate la vânzare divizia din

Turcia, Petrol Ofisi, ca parte a strategiei de renunţare la activele non-core, potrivit Reuters.

OMV se concentrează asupra creşterii opera­ţiunilor sale upstream, care acoperă producţia de ţiţei şi gaze

naturale, şi pe divizia integrată downstream, care aco­peră operaţiunile de rafinare, vânzări şi distribuţie.

Petrol Ofisi, cu reţeaua sa de benzinării, nu se mai încadrează în strategia gru­pului, au anunţat oficialii

acestuia.

OMV nu a făcut niciun comentariu cu privire la preţul pe care-l are în vedere pentru divizia turcească. Potrivit

unui purtător de cuvânt al grupului, grupul nu este încă în discuţii cu potenţiali cumpărători şi nu a primit

nicio expresie de interes pentru divizia din Turcia. „Companiilor străine le este greu să supravieţuiască într-

o piaţă atât de strict reglementată“, a declarat pentru Reuters o sursă familiară cu situaţia. „Cele mai

inte­resate vor fi probabil com­paniile locale“.

Turcia are unele dintre cele mai ridicate preţuri la carburanţi din Europa, însă din cauza taxelor împovărătoare

şi a altor regle­mentări cei 70 de retaileri de pe piaţă au o marjă scăzută de profit.

OMV, cel mai mare grup de energie din Europa Centrală, a anunţat că este în curs de selectare a consultanţilor

pentru vânzarea a 100% din acţiunile diviziei, care operează aproape 1.800 de benzinării în Turcia şi a generat

vânzări de aproximativ 10 miliarde de euro. În tranzacţii anterioare, principalii consultanţi ai OMV au inclus

JP Morgan şi Deutsche Bank. Firma de avocatură Dentons a oferit consultanţă grupului în momentul în care

acesta şi-a majorat participaţia în cadrul Ofisi în 2010. O tranzacţie ar putea fi încheiată în următoarele 12,

până la 18 luni, a declarat purtătorul de cuvânt al OMV.

OMV va fi cea de-a doua companie străină care-şi vinde operaţiunile de distribuţie de carburanţi din Turcia

după exitul de pe această piaţă al Total anul trecut prin vânzarea unora dintre activităţile sale de retial către

conglo­meratul local Demiroren.

Cererea de produse rafinate a înregistrat creşteri robuste ani la rând în Turcia, graţie producţiei economice în

creştere şi creditului ieftin care a facilitat vânzările de autovehicule. Deşi cererea a stagnat în ultimii ani,

perspectiva pe termen lung este una solidă, spun analiştii.

Totuşi, în pofida perspectivelor de creştere promiţătoare, compe­tiţia de pe piaţă şi plafonarea preţurilor

absorb profiturile. Au­toritatea de supraveghere a pieţei EPDK stabileşte câteodată limite de preţuri pentru

produsele rafi­nate la pompă, retailerii neavând spaţiu pentru majorări de preţuri.

Asemeni rivalelor sale, compania austriacă OMV resimte puternic prăbuşirea preţurilor petrolului. Vânzarea

Petrol Ofisi, cea mai mare reţea de benzinării din Turcia, survine în condiţiile în care compania austriacă

încearcă să obţină cash pentru a se pregăti pentru o pe­rioadă prelungită de preţuri scăzute la petrol, potrivit

Bloom­berg.

Deţinând o varietate de câmpuri petrolifere şi gazeifere din Marea Nordului până în Pakistan şi România, cât

şi rafinării în Austria, Germania şi România, OMV încearcă să-şi regândească strategia.

CEO-ul Rainer Seele vrea să întărească legăturile de 48 de ani cu Gazprom pentru a profita de producţia

rusească mai ieftină.

OMV intenţionează să-şi reducă cheltuielile cu până la 15% anul viitor, are în vizor reduceri de personal şi

vrea să strângă mai mult cash pentru a face faţă declinului preţurilor petrolului, scrie Bloomberg.

Rainer Seele intenţionează să dezvăluie strategia OMV pe 18 februarie, iar analiştii speră că aceasta va face

clare planurile de investiţii şi proiectele de expansiune ale grupului. Aceştia aşteaptă de asemenea detalii

suplimentare cu privire la un swap de active cu compania rusă Gazprom.

OMV şi-a revizuit planurile ambiţioase de investiţii în ultimele luni, iar analiştii se aşteaptă la o nouă

restrângere.

Acţiunile OMV au avansat cu 3,8%, la 22,27 euro pe bursa din Viena. Valoarea acţiunilor companiei a scăzut

cu 15% în acest an şi cu 5% în ultimele 12 luni, conferind grupului o valoare de piaţă de 7,3 miliarde de euro.

OMV a achiziţionat un pachet de 54% din acţiunile Petrol Ofisi pentru 1,3 miliarde de dolari în 2010,

majorându-şi mai apoi participaţia la 96%. Petrol Ofisi a fost delistată în 2014.

Grupul austriac intenţionează de asemenea să vândă o participaţie minoritară din Gas Connect Austria, cât şi

să schimbe active cu compania rusă Gazprom pentru o participaţie în câmpul petrolier Achimov din Rusia.

OMV deţine Petrom în România.

Vin schimbări în Consiliul de Administraţie al CEC Bank? Diaconu şi Vătăşoiu, membri în board la CEC Bank puşi sub acuzare de DNA,

pot fi schimbaţi din boardul băncii

Sursa: Ziarul Financiar

Fostul preşedinte al ANAF Gelu Ştefan Diaconu şi fostul vicepreşedinte Mihai Gogancea Vătăşoiu,

reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor în CA la CEC Bank, câştigau lunar 18.000 de lei (4.000 de euro).

Când vor fi schimbaţi după ce au fost puşi sub acuzare de DNA?

Fostul preşedinte al ANAF Gelu Ştefan Diaconu şi fostul vicepreşedinte ANAF Mihai Gogancea Vătăşoiu,

puşi sub acuzare săptămâna trecută de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi demişi de către

premierul Dacian Cioloş, sunt membri ai Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank, singurul jucător

din top zece rămas în acţionariatul statului.

Astfel, este posibil ca în structura CA a CEC Bank să urmeze schimbări în perioada următoare, poate chiar

la următoarea Adunare Generală a Acţio­narilor în condiţiile în care atât Diaconu, cât şi Vătăşoiu sunt

urmăriţi penal pentru favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necu­venite pentru

sine sau altul.

Consiliul de Administraţie al CEC Bank numără 11 membri, cu Radu Gheţea în funcţia de preşedinte. Gheţea

ocu­pă totodată şi funcţia de director general al băncii.

Dan Manolescu, un alt membru al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, a ocupat până în septembrie

2015 funcţia de secretar de stat în cadrul Mi­nis­terului Finanţelor. Manolescu figurează în continuare ca

membru în CA al CEC Bank, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul băncii.

Diaconu, fostul preşedinte al ANAF, are declarate venituri de 56.400 de lei încasaţi de la Agenţia Naţională

de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit celei mai recente declaraţii de avere din mai 2015. Asta înseamnă

venituri lunare de aproximativ 4.700 de lei. Din funcţia de membru al CA CEC, veni­turile obţinute de

Diaconu într-un an se ridică la 219.170 de lei (echivalentul a 49.000 de euro), ceea ce înseamnă câştiguri de

circa 18.000 de lei (4.000 de euro) lunar. La categoria ve­nituri din alte surse se mai încadrează şi funcţia de

membru CIFGA (Comitetul Interministerial de Finan­ţări, Garanţii şi Asigurări) a lui Diaconu în cadrul

EximBank. Astfel, Diaconu are declarate venituri de 248.000 de lei (echivalentul a 55.000 de euro), adică o

remuneraţie lunară de aproximativ 21.000 de lei.

În cazul lui Vătăşoiu, încasările din funcţia de vicepreşe­dinte al ANAF s-au ridicat la 51.500 de lei

(echivalentul a 11.600 de euro), adică venituri lunare de 4.300 de lei. Şi Vătăşoiu face parte dintr-o structură

a EximBank, şi anume este membru al Adunării Generale a Acţionarilor, poziţie remunerată cu aproximativ

20.000 de lei anual.

Ruşii atacă supremaţia Dacia cu un brand low-cost. Cum arată şi cât costă cel mai mare adversar al Daciei Logan.

Sursa: Ziarul Financiar

Vânzările mărcii autohtone Dacia s-au înjumătăţit anul trecut în Republica Moldova, pe fondul crizei politice

şi economice de dincolo de Prut, potrivit datelor dealerilor auto de la Chişinău. În plus, Dacia concurează

mai nou în Moldova nu doar cu brandurile europene, ci şi cu cele ruseşti. În luna decembrie a anului trecut,

la Chişinău a fost lansată oficial şi marca Datsun, brandul low-cost al Nissan ce cuprinde două modele

realizate pe platforma tehnică a modelelor Lada.

Astfel, pe lângă Lada, la Chişinău Dacia concurează şi cu maşinile Datsun produse în Rusia, aceasta fiind

singura piaţă din lume unde sunt prezente cele două branduri low-cost ale Alianţei Renault-Nissan-Lada,

Dacia şi Datsun.

Spre exemplu, Datsun on-Do, sedan de 4,3 m lungime care concurează cu Logan, are un preţ de 8.650 de

euro cu echiparea de top, care include motorul de 1,6 litri benzină 87 CP, computer de bord, scaune faţă

încălzite, oglinzi electrice şi încălzite, sistem multimedia cu Bluetooth, port USB, sistem de navigaţie cu

display color de 7 inchi, parbriz încălzit şi sistem de control al stabilităţii. Spre comparaţie, la acest preţ Dacia

Logan vine cu o maşină de 75 CP şi o echipare care in­clu­de dintre echipamentele superioare nu­mai aer

condiţionat şi geamuri elec­trice.

În total, în 2015 Dacia a livrat peste Prut 639 de maşini, în scădere cu 50% faţă de perioada similară a anului

trecut, cota de piaţă scăzând la 18%.

Spre comparaţie, în total, în Republica Moldova s-au vândut anul trecut 3.537 de maşini noi, în scădere cu

28% faţă de 2014. Chiar şi în aceste condiţii, au fost şi mărci auto care au crescut, precum Land Rover, care

a urcat cu 24%, la 125 de maşini depăşind chiar şi vânzările Ford, care au scăzut cu 3%, sau Volvo, care a

urcat cu 23%, la 76 de maşini, dintre care 20 sunt noul SUV XC90, al cărui preţ depăşeşte 80.000 de euro.

Trei variante pentru salariile bugetarilor

Sursa: Digi 24

Săptămâna viitoare este crucială pentru forma viitoarei legi a salărizării bugetarilor. Marţi, sindicatele şi

guvernanţii se aşază la masa negocierilor, pentru a tranşa toate detaliile legate de difenţa dintre cele mai mici

şi cele mai mari venituri, despre sporuri şi clase de salarizare. Lefurile ar urma să fie exprimate în valori fixe,

iar sporurile ar ajunge la cel mult o treime din salariul de bază, potrivit variantelor de lucru aflate pe masa

Executivului. Legea aşteptată de 1,2 milioane de bugetari ar urma să intre în vigoare de anul viitor.

Două dintre cele două variante ale legii salarizării prevăd un raport de 1 la 15 între cel mai mic şi cel mai

mare venit de bază.

Laura Culiță, reporter Digi24: „Într-o primă variantă a legii salarizării, se pornește de la un salariu minim de

bază de 1.250 de lei și se ajunge la un maximum de 18.750 de lei. Acest salariu din urmă va fi salariul pentru

funcțiile cu cea mai mare responsabilitate în stat.”

O a doua variantă pornește de la salariu de baza 1.300 de lei, brut, care poate crește de 20 de ori pentru cele

mai înalte funcții de conducere. Iar a treia variantă prevede 1.400 de lei pentru cel mai mic salariu de bază şi

21.000 de lei pentru cel mai mare.

La aceste salarii se adaugă sporurile, care nu pot trece de pragul de 30% din salariul de bază, potrivit primei

variante de lucru. Varianta păstrează numărul mare de clase de salarizare - 110, precum şi sistemul

premierilor pentru rezultate deosebite. Unii sindicalişti şi-ar dori ca legea salarizării să nu mai păstreze

actualele clase de salarizare şi coeficienţii de ierarhizare.

Dumitru Costin, liderul BNS: „Aici operăm cu cifre mari - 1,2 milioane de salariaţi, aşa că dacă un Guvern

îşi propune să dea 100 de lei în plus la salarii înmulţiţi suta de lei cu 1,2 milioane de fiinţe şi veţi vedea ce

impact.”

O a doua variantă a legii prevede structurarea claselor de salarizare pe cinci paliere, în raport cu nivelul

studiilor - superioare, superioare de scurtă durată, postliceale, medii și generale - o schimbare care îi

nemulțumește pe unii bugetari. Fondul de premiere este mai generos în acest caz: 5% din cheltuielile salariale.

Sunt introduse însă și principii ale performanței profesionale, iar nivelul de salarizare va fi actualizat periodic.

A treia variantă luată în calcul de Guvern stabilește salariile tot în valori precise. Și în acest caz sunt eliminate

suprapunerile salariale și este introdus un plafon de 30% pentru sporuri. Apar o serie de criterii de

performanță și se stabilește un fond de premiere de 5%. Creșterea salariilor în acest caz, însă, e prevazută pe

o perioada de 4 ani.