Revista presei 11_23 august 2011.doc

15.08-23.08.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI11-23 august 2011

- Sinteza -

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

15.08-23.08.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ........................................................................................................ 11

Fonduri UE: Plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie ar putea fi refăcute cu 150 mil. Euro............................................................................................................................11Teme similare.............................................................................................................13Apa uzată, încotro?....................................................................................................13Teme de mediu...........................................................................................................14Basescu: Proiectul Rosia Montana sa inceapa, rezerva de aur a BNR trebuie sa ajunga la 200 tone.................................................................................................................14Traian Băsescu, invitat la TVR: Exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă. România va mai deschide 2 exploatări de aur............................................................15Lupta pro şi contra proiectului Roşia Montană - tot mai aprigă.................................16Băsescu: Proiectul Roşia Montană să înceapă, rezerva de aur a BNR trebuie să ajungă la 200 tone.................................................................................................................17Proiectul minier Roşia Montană divizează oraşul transilvănean................................18Delta Dunării, mistuită de flăcări................................................................................20Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs semnează o petiţie împotriva proiectului de la Roşia Montană................................................................................22Alte știri......................................................................................................................23Agricultura se luptă cu clima şi cu evaziunea.............................................................23

PRESA LOCALĂ........................................................................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................24Surprins intr-o ambarcatiune cu motor termic pe lacul Colibita................................24Cand e „de control” dispar barcile cu motor..............................................................24Au inceput controalele la barcile de pe lacul Colibita!...............................................25Avertisment marca SGA pentru un „navigator” de la Colibita...................................26Dupa ani de controale SGA Bistrita a dat un avertisment smecherilor cu barci.........26Controale pe Colibita.................................................................................................27

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

15.08-23.08.2011

Programe reale de investitii la Directia Apelor Somes-Tisa trimise inspre Maramures................................................................................................................................... 28Pescarii inca se indura sa pescuiasca in zona afectata de pe Raul Bistrita.................28Vine urgia peste Maramures!....................................................................................29Cod galben de vreme severa in localitatile din Maramuresul istoric.........................29Balustradele distruse de pe malul Somesului au fost inlocuite..................................31Mediu – Poluare accidentala cu ulei hidraulic, in comuna Dumbravita.....................31Poluare accidentala la Dumbravita...........................................................................33Paraul Chechisel, poluat accidental cu ulei hidraulic.................................................33Oficialii UACE, despre poluarea accidentala cu ulei hidraulic a raului Chechisel: „Impactul asupra mediului este minor. Daunele pot fi remediate in cel mai scurt timp”..........................................................................................................................35Poluare accidentala a paraului Chechisel, cu ulei hidraulic- Fabrica din Dumbravita, obligata sa ia masuri..................................................................................................36Pârâul Chechişel din Maramureş, poluat accidental cu ulei hidraulic........................37Poluare accidentala....................................................................................................39Ecologiştii au făcut pace cu cei de la Apele Române: problema râului Bistriţa remediată...................................................................................................................39Bani guvernamentali pentru consolidarea de mal a raului Tisa la Craciunesti...........40Jungla de pe malul Sasarului......................................................................................41Teme similare.............................................................................................................42Tarnita, lacul nimanui cand vine vorba de gunoaie si barci........................................42Clujenii se racoresc pe „plaja lui Boc”........................................................................43Canalizarea in centrul Zalaului va ramane o problema nerezolvata...........................44Let’s Do It, Romania! – Voluntarii se mobilizeaza pentru campania de curatenie din 24 septembrie............................................................................................................45Disparut in apele Somesului.......................................................................................46Canalizarea refacuta a Zalaului este un dezastru si nimeni nu-i de vina....................46Si daca ploua…........................................................................................................... 47Dupa ploi, reparatii....................................................................................................48

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

15.08-23.08.2011

Ce proiecte vor finanta chinezii in Romania...............................................................48Ratele salbatice au populat jungla de pe malul Sasarului..........................................49Pasarela pietonala peste Somes, din Grigorescu, iluminata din septembrie.............50A plouat de a crapat bulevardul.................................................................................52Uite canalizarea, nu e canalizarea..............................................................................52Malurile raului Crasna vor fi curatate de tineri salajeni.............................................54Raul Dipsa, prins in lista investitii a Guvernului..........................................................54Chinezii, invitati sa investeasca in Cluj, in Hidrocentrala Tarnita –Lapusesti..............54HOTARARE – Lucrarile de consolidare a 2 kilometri de mal al Tisei, la Craciunesti, vor fi finantate cu 84 de milioane de lei...........................................................................55Bani de la Guvern pentru consolidarea malului Tisei.................................................56Berveni-Podul rebilitat de Consiliul Judetean a trecut testul de rezistenta...............56Boc i-a invitat pe chinezi sa finanteze proiectul Tarnita.............................................57Orasul Baia Sprie intra in proiectul „Let’s Do It, Romania!”.......................................58Echipa Let’s Do It, Maramures organizeaza dezbateri cu oamenii de afaceri si cu organizatiile de tineret din judet................................................................................5884 de mormane de gunoaie, identificate la Cluj.........................................................59Situatia cartarii in judetul Cluj....................................................................................59„Fabrica de avioane” de la Dumbravita a inceput ecologizarea Paraului Chechisel...60„Let’s Do It, Romania! Situatia cartarii in judetul Cluj................................................61Clujenii nu se inghesuie la voluntariat: 20 de persoane la „Let’s Do It, Romania!”....61Se intorc ploile: maine sunt prognozate tunete si fulgere. Si miercuri se asteapta averse.........................................................................................................................62Voluntarii de la „Let’s Do it, Romania!’ cauta gunoaiele din Cluj...............................62O jumatate de milion de tone de pirite afecteaza solul si apele!...............................63„Let’s do it Romania „ Maramures pune noi baze in Bistrita.....................................64Clujenii vor căuta şi sîmbăta aceasta gunoaiele aruncate ilegal.................................64Bistritenii, invitati sa-si infrumuseteze orasul............................................................65Se cauta coordonator al Let’s do it Romania in Bistrita-Nasaud................................66Pentru Somesul navigabil exista consens politic total................................................67

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

15.08-23.08.2011

Scandurile inlocuite pe Podul Elisabeta saptamana viitoare......................................69Somesul, plin de PET-uri in Cartierul Grigorescu........................................................69Noroc cu UE: Statii de epurare si colectoare de transfer, de peste 100 milioane lei. 701500 locuinte din municipiu si localitati componente nu au apa curenta..................71Clujenii dornici de plaja s-au inghesuit langa apa murdara: plaja langa gunoaiele din Somes.........................................................................................................................72Ultima ora – Maramuresean cautat in apele Somesului, la Ileanda...........................72Stefan Funer din Viseu de Sus este cautat de pompierii din Salaj in apele raului Somes.........................................................................................................................73Teme de mediu...........................................................................................................73Advertorial – Universal Alloy Corporation Europe si-a respectat angajamentele de mediu.........................................................................................................................73Universal Alloy Corporation Europe si-a respectat angajamentele de mediu............74APM Cluj: Soarta Romplumb, decisa in aceste zile.....................................................75Campanie: cele mai neingrijite parcuri din Baia Mare...............................................76Tokes, vicepresedintele PE: la Rosia Montana s-ar putea repeta accidentul ecologic pe Tisa........................................................................................................................76Mediu – somatie – control la Romplumb dupa ce s-au inregistrat din nou depasiri la emisiile de dioxid de sulf............................................................................................77Amenzi usturatoare aplicate de Garda de Mediu pe sectorul deseuri.......................78Proiectele europene in intarziere ar putea ramane fara prefinantare de la Mediu dupa 1 septembrie.....................................................................................................79Contract – Conversmin va plati peste 3.7 milioane de euro pentru lucrari de inchidere si ecologizare la Mina Cavnic......................................................................79Pod Tisa: Razboiul declaratiilor Gojda-Barlea continua..............................................80Canalizarea Zalaului, apa de ploaie............................................................................81Cine se afla in spatele companiei Blom Romania care a pus mana pe bani publici si la noi in judet?...............................................................................................................82La Turulung a fost lansat proiectul transfrontalier Hidro-Forest................................82Aductiunea de apa de la Napradea a fost finalizata...................................................84

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

15.08-23.08.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD.....................................................85Amenzi de 75.000 de lei pentru depozitarea gunoaielor...........................................85Inca patru balastiere scoase la licitatie......................................................................86Pietris de 2 milioane de lei, confiscat de Apele Romane............................................86Subprefectul Iftimoaei şi-a dat din nou în stambă: Lecția lui Iftimoaei......................87În deficit, turcilor nu le ajung fondurile ISPA!............................................................89Teme similare.............................................................................................................90Botoşanii vor primi apă din Prut................................................................................90Marţi va fi semnat contractul de finanţare pentru proiectul privind alimentarea cu apă din Prut................................................................................................................90Otrava din fântâni......................................................................................................91Guvernul a aprobat realizarea a 10 obiective pentru prevenirea inundaţiilor...........92

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................93Hărţi de risc la inundaţii pentru trei râuri din Neamţ.................................................93Golirea Lacului Bacau II este in grafic.........................................................................93Ce a fost si ce a ajuns! Jungla de la Insula de Agrement............................................94S-au finalizat investigaţiile privind mortalitatea piscicola pe râul Bistriţa..................97Pestii de pe Bistrita, omorati de braconieri cu substante necunoscute.....................97Braconierii, vinovati pentru pestii morti....................................................................98Nu se mai inregistreaza mortalitati piscicole pe raul Bistrita.....................................98Monitorizare pe raul Bistrita din cauza pestilor morti...............................................99Inca nu s-au stabilit cauza mortii pestilor din riul Bistrita........................................100Situatia de pe raul Bistrita, sub control....................................................................100Poluare pe râul Bistrița. Populația a fost avertizată să nu consume peşte...............102Monitorizarea mortalităţii piscicole, pe râul Bistriţa................................................102Cauza mortii ramane un mister................................................................................103N-a fost depistata cauza mortalitatii piscicole.........................................................103Teme similare...........................................................................................................104Chiar dacă nu au fost ploi, Siretul a rupt malul...!....................................................104Zeci de kilometri de drumuri, afectate de ploile din iulie.........................................105

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

15.08-23.08.2011

Drumuri si poduri distruse, bilantul ploilor din iulie.................................................106Popularea Bistriţei cu păstrăv, de la izvoare la Ciocăneşti.......................................106Furtunile de iulie au provocat pagube de peste 1,5 milioane de lei.........................107Laturile sudică şi estică ale masivului Cozla se disloca.............................................108Cu pluta pe Bistriţa Aurie – călătorie unică pe o apă curgătoare.............................109Cinci anexe si o curte, inundate la lacobeni.............................................................110Un pârâu a ieşit din albie duminică, în zona Iacobeni..............................................111Podul dintre Vereşti şi Udeşti ar putea fi refăcut până în noiembrie.......................111Teme de mediu.........................................................................................................112Concurs de pescuit la păstrăv şi ecologizare a malurilor râului Bistriţa...................112

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT..............................................................113Frica de ape scoate autorităţile din birouri..............................................................113Teme similare...........................................................................................................114Torentii, fezabili pe mii de euro...............................................................................114Ape sigure................................................................................................................115Timişorenii “o fac” din nou, în acest an. Vezi ce noutăţi aduce a doua ediţie “Let’s do it Romania!”.............................................................................................................115Teme de mediu.........................................................................................................115Si deseurile se mai pot scumpi.................................................................................115Un viitor pentru gunoaiele Reşiţei...........................................................................116Praful de sub presul ISPA.........................................................................................117Alte știri....................................................................................................................118Timisorenii au sarbatorit Ziua Marinei cu fast pe Bega............................................118

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ..............................................................119Valea Racilor ar putea fi finalizată până la toamnă..................................................119Reparaţii capitale la barajul vechi............................................................................120Teme similare...........................................................................................................121Valuri pe malul Mureşului........................................................................................121Premiile Falezei Mureşului.......................................................................................123Cartarea pentru Let’s Do It Romania 2011 în penultima sută de metri....................124

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

15.08-23.08.2011

Lucrări în grafic şi în mediul rural, anunţă oficialii CAA............................................124Primarul Ştefănie atrage atenţia: străzile cetăţenilor care nu se racordează la apă şi canal nu vor fi incluse în programul de reabilitare!..................................................125Aquaserv se împrumută cu peste 111 milioane de euro pentru a cofinanţa proiectul de reabilitare a infrastructurii de apă şi canalizare din judeţul Mureş.....................126Încă 12 milioane de euro..........................................................................................126Consilierii judeţeni mureşeni nu au aprobat împrumutul cerut de Aquaserv..........127Împrumutul Aquaserv, amânat de consilierii judeţeni.............................................127Fără câştigător la concursul de proiecte pentru amenajarea falezei Mureşului!.....128Niciun loc întâi la concursul de idei al Primăriei pentru reamenajarea falezei Mureşului.................................................................................................................129Arhitecţii au proiectat locuri de joacă şi multe utilităţi de recreere pe Faleza Mureşului.................................................................................................................130Un loc II şi două locuri III la concursul de idei pentru reamenajarea falezei Mureşului................................................................................................................................. 132Proiectele pentru amenajarea falezei Mureşului, sub aşteptarile autorităților.......133Proiecte de dezvoltare pentru oraşul Hațeg............................................................134Faleza Muresului intra in muzeu..............................................................................135Suspectul în cazul crimei de la balastieră a primit mandat de arestare...................136Oamenii legii au trimis după gratii principalul suspect în cazul crimei de la balastieră................................................................................................................................. 136Izvorul din salbaticie al Streiului...............................................................................137Un gospodar din Păiuşeni şi-a amenajat propriul sistem de alimentare cu apă de băut................................................................................................................................. 140Angajaţii Companiei de Apă au muncit 24 de ore din 24 la remedierea avariei de pe Renaşterii.................................................................................................................140Aradul fără apă! Lichidul vieţii a înregistrat vânzări record în supermarket-uri şi magazine..................................................................................................................142Aradenii, fara apa la robinete..................................................................................142Magistral şi previzibil s-a spart magistrala de apă a Aradului..................................144

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

15.08-23.08.2011

Precizările preşedintelui CJA, Nicolae Ioţcu, referitoare la contractul de livrare a apei potabile în Ungaria...................................................................................................146Teme de mediu.........................................................................................................147Pokloşul – depozit de gunoi.....................................................................................147"Piste pentru biciclişti”.............................................................................................147Se caută voluntari şi sponsori pentru campania de împădurire...............................149Se caută voluntari la Tăureni!..................................................................................150Băsescu susţine proiectul RMGC, dar renegociat.....................................................150La Câmpia Turzii se va produce biogaz.....................................................................151Combinatul Azomureş riscă să fie din nou sancţionat pentru depăşiri ale concentraţiei de amoniac în aer...............................................................................152Combinatul Azomureş a fost amendat cu 50 000 de lei...........................................152AZO amendat pentru o nouă depăşire a nivelului de amoniac................................152Amendă de 50.000 de lei pentru Azomureş.............................................................153Azomureş amendat de Garda de Mediu pentru poluare cu amoniac......................153Deputatul Ciprian Luca va face o interpelare pe subiectul drumului Arad-Şiria.......154Autostrada le schimba viata… in rau........................................................................154Apartamentele din Alfa sunt pline de praf, din cauza lucrărilor la autostradă.........155Lucrările de la autostradă îi terorizează pe proprietarii apartamentelor din Alfa....156Apartamentele din Alfa sunt pline de praf, din cauza lucrărilor la autostradă.........157O delegaţie lipovană a fost la Csanadpalota............................................................157Proiect comun lansat la Rezervaţia de Bivoli din oraşul Mórahalom.......................159Peninsula - numărătoarea inversă...........................................................................160Sătenii din Banpotoc s-au "răsculat" împotriva autostrăzii.....................................160Garda de Mediu în control la Azomureş..................................................................162Împrumut de 11,4 milioane de euro pentru Aquaserv.............................................162Deputatul Ciprian Luca cere Autorităţii Rutiere să controleze camioanele ce transportă nisip pe Arad-Şiria..................................................................................163Efectul butterfly” la Fantanele.................................................................................164

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

15.08-23.08.2011

CJA dobândeşte un teren pentru construcţia podului dintre Pecica şi Sânpetru German....................................................................................................................166Dispoziţia lui Boc: „Ne trebuie centura gata până la sfârşitul semestrului doi al anului 2012”....................................................................................................................... 167Ionel Ciupe avertizează că se face o mega-afacere cu apa Aradului!.......................170Nicolae Ioţcu, către Ionel Ciupe: "Românii au o vorbă: să nu te îmbeţi cu apă rece!"................................................................................................................................. 170Iotcu: Ciupe ne-mbata cu apa rece..........................................................................172Pista “Regele Mihai”, inaugurată la Chişineu-Criş de ASR Principele Radu. Peste 55 de biciclete au fost date gratuit....................................................................................173Şi Ministerul Mediului a dat bani nerambursabili pentru parcul Pădurice...............175

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA...................................................176Turiştii lasă în urma lor mormane de gunoaie..........................................................176Rezervaţia gunoaielor la Vîlsan. Chiar nimeni nu strînge mizeria asta?...................177Debite în creştere, pe rîurile din Argeş.....................................................................178Debitele râurilor din Argeş au crescut considerabil în urma ploilor.........................179Precipitaţii de 18 litri pe metrul pătrat la Piteşti......................................................179Apele Române în proiectul let's do it, Romania!......................................................180Angajaţii de la Apele Române, voluntari la proiectul Let's Do It România...............180Apele Române implicate în proiectul Let’s Do It România!......................................181Apele Române implicate în proiectul Let’s Do It România!......................................182Teme de mediu.........................................................................................................182Arpechim nu a notificat ARPM privind închiderea...................................................182

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.....................................................................184Teme similare...........................................................................................................184Voluntarii curăţă zonele cu gunoaie din Dolj...........................................................184Let’s Do It Romania” – 24 august, zi maraton pentru cartare..................................185Zece obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărirea apelor şi de mediu, aprobate de Guvern.....................................................................................186Guvernul a aprobat realizarea a 10 obiective pentru prevenirea inundaţiilor.........187

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

15.08-23.08.2011

Teme de mediu.........................................................................................................187Documentaţia pentru Masterplanul de deşeuri a fost depusă ieri de CJ Dolj..........187CJ Dolj: Documentaţia pentru Masterplanul de deşeuri depusă pe 16 august........189Ministerul Mediului – pe primul loc în Europa şi în România în ceea ce priveşte contractarea.............................................................................................................190

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...................................................................191Teme similare...........................................................................................................191Microhidrocentrale pe Viştea Mare.........................................................................191Vistea va avea microhidrocentrale...........................................................................192Teme de mediu.........................................................................................................192Primăria Râmnicului va intra în ADI pentru Serviciul de Salubrizare a Localităţilor. 192

PRESA CENTRALĂ

Fonduri UE: Plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie ar putea fi refăcute cu 150 mil. EuroAdministraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) vrea să refacă plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie, care au afectate de procesul de eroziune costieră, astfel că ABADL vrea să acceseze 150 milioane euro din fonduri europene pentru a finanţa aceste investiţii, informează NewsIn. "Estimăm că în luna octombrie vom depune documentaţia la Comisia Europeană. Şi în cursul acestui an vrem să organizăm deja primele licitaţii pentru lucrările efective de reabilitare ale coastei", spun oficialii ABADL. Aceştia precizează că lucrările ar putea dura doi-trei ani, din momentul demarării lor. "Procesul de eroziune costieră constituie doar unul din factorii care afectează toată suita de activităţi pe zona de coastă prin modificarea topografiei, a calităţii terenurilor şi creşterea gradului de vulnerabilitate a funcţiunilor. Proiectul adresat prevenirii şi stopării procesului de eroziune costieră, care face obiectul cererii de finanţare propus de ABADL, se adresează unui sector limitat al coastei Mării Negre, sector care însa prezintă cel mai ridicat grad de eroziune şi complexitate a efectelor acesteia rezultat din multitudinea aspectelor antropice şi naturale care interacţionează", se arată într-un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

15.08-23.08.2011

comunicat al ABADL. Sectorul sudic este abordat cu prioritate datorită importanţei naţionale pe care o prezintă sub aspectele economic, social, turistic, strategic, precum şi datorită procesului de eroziune foarte accelerată a plajelor. Impactul densităţii în creştere a dezvoltărilor de-a lungul coastei, lipsa resurselor necesare contracarării fenomenului de eroziune, conduc la necesitatea abordării cu prioritate a acestei zone. "Investiţiile propuse a fi realizate în prima fază a lucrărilor de combatere a eroziunii costiere vor costa aproximativ 150 de milioane de euro, fonduri care vor proveni de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, Axa Prioritară 5", se mai arată în comunicat. Administraţia Naţională „Apele Române" (ANAR), prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, este autoritatea responsabilă pentru administrarea zonei costiere a Mării Negre şi, totodată, este unicul beneficiar al intervenţiilor din cadrul acestui domeniu de intervenţie ce va fi finanţat din Fondul de Coeziune. "Un potenţial risc pentru mediu îl reprezintă eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea nord-vestică a Mării Negre. În ultimele decenii, litoralul Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. De-a lungul coastei româneşti, retragerea terenului s-a accelerat în ultima perioadă. Actvităţile antropice au condus la reducerea substanţială a depunerii de sedimente la nivelul întregului sistem litoral. Reducerile severe de sedimente au produs un proces de eroziune a coastei care a început încă din anii 1850, dar care s-a accelerat în ultimii patruzeci de ani", spun reprezentanţii administraţiei. Potrivit acestora, în special construirea, extinderea şi întreţinerea jetelelor de la Sulina şi canalul din sectorul nordic au întrerupt mutarea sedimentelor dinspre braţul Chilia, în timp ce construirea şi funcţionarea Porţilor de Fier şi a altor baraje de-a lungul Dunării au redus drastic volumul de sedimente transportat către Marea Neagră. Jetelele asociate cu porturile Midia, Constanţa şi Mangalia au de asemenea un impact important asupra modalităţilor de transport al sedimentelor de-a lungul coastei. ABADL anunţă că au fost construite o suită de structuri de apărare a coastei în încercarea de a rezolva aceste probleme. "Majoritatea acestor intervenţii sunt concentrate de-a lungul sectorului costier sudic. Unele au fost ineficiente însă o mare parte au avut un impact semnificativ asupra proceselor naturale din zonă şi au creat o linie costieră artificială. Totuşi, multe din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

15.08-23.08.2011

aceste structuri sunt în proces de distrugere şi devin ineficiente, expunând la riscurile aferente procesului de eroziune costieră multe dezvoltări de-a lungul ţărmului şi de pe faleze. Pierderea plajelor are de asemenea consecinţe serioase asupra turismului, nemaivorbind de degradarea clădirilor şi riscurile asupra sănătăţii şi siguranţei publice", afirmă oficialii ABADL. În cazul Deltei Dunării, variaţia în asigurarea sedimentelor expune la riscuri legate de eroziune şi inundaţii atât comunităţile locale, cât şi patrimoniul natural inestimabil. De-a lungul plajelor barieră, riscul breselor poate avea serioase urmări asupra sistemului de lacuri şi lagune din spatele acestora. "Astfel, s-a considerat că sunt necesare măsuri preventive urgente împotriva eroziunii solului, parte din acestea fiind adresate de prezentul proiect de investiţii", au adăugat reprezentanţii ABADL./România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/fonduri-ue-plajele-din-mamaia-constanta-si-eforie-ar-putea-fi-refacute-cu-150-mil-euro-234444.html

Teme similare

Apa uzată, încotro?Un adult are nevoie în medie de circa 100 de litri de apă pe zi: 2,5 litri pentru băut, 1,5 litri la prepararea hranei, 13 litri pentru spălat vesela, 13 litri pentru spălat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare. Apa uzată poate fi numită şi „apă folosită" sau „apă de canalizare". Ea conţine diferite încărcături, precum dejecţii umane sau animale, resturi alimentare, uleiuri, săpun, detergenţi şi alte substanţe chimice. Cu toţii ar trebui să fim conştienţi că trăim într-o lume în care apa potabilă este o resursă epuizabilă datorită încălzirii globale, ce presupune schimbări climaterice ireversibile. Din acest motiv, trebuie să fim mai precauţi în ceea ce priveşte utilizarea apei. Meena Palaniappan, directoare la Iniţiativa Internaţională pentru Ape şi Comunităţi, a declarat că „este o risipă să folosim apa potabilă de înaltă calitate pentru a uda plantele sau pentru toalete". Aşadar, toate soluţiile viabile trebuie tratate cu consideraţie. Natura dispune de mecanisme proprii de epurare. Natura însă nu poate epura debitele mari de ape uzate deversate de industrie şi zonele populate. Rezultatul poluării cu apă uzată este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/fonduri-ue-plajele-din-mamaia-constanta-si-eforie-ar-putea-fi-refacute-cu-150-mil-euro-234444.html

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/fonduri-ue-plajele-din-mamaia-constanta-si-eforie-ar-putea-fi-refacute-cu-150-mil-euro-234444.html

15.08-23.08.2011

imediat vizibil: râuri şi lacuri în care mor peştii, miros urât şi apoi devin focare de infecţii. În lipsa staţiilor de epurare moderne în marile aglomerări urbane din ţară, apele menajere poluează masiv râurile. Cele aproape 400 de unităţi româneşti pentru tratarea apelor menajere nu au deocamdată capacitatea să dezinfecteze apele, ci doar să le limpezească. Din păcate, municipiul Deva nu dispune de o staţie modernă de epurare a „apei gri", aceasta constând doar din grătare, separator de nisip şi decantor cu o putere de epurare foarte scăzută (30% din cea iniţial proiectată). Construcţia unei noi staţii de epurare reprezintă o necesitate! Conform planului iniţiat de Apa Prod S.A., Deva va avea în anul 2028 o staţie de tratare a apei uzate, conform normelor europene. Staţia are prevăzute trei trepte de epurare şi poate prelucra 60 de litri de ape uzate pe secundă. În final, apa epurată poate fi folosită în scop tehnologic, în timp ce nămolul rezultat este bun ca îngrăşământ natural. În judeţul Hunedoara mai sunt în lucru astfel de investiţii în Hunedoara, Simeria şi Haţeg, toate fiind realizate cu fonduri europene. /România Liberă, http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/apa-uzata-incotro-234602.html

Teme de mediu

Basescu: Proiectul Rosia Montana sa inceapa, rezerva de aur a BNR trebuie sa ajunga la 200 tonePresedintele Traian Basescu a declarat la televiziunea nationala ca proiectul Rosia Montana trebuie sa inceapa, mentionand ca statul are nevoie de aur pentru a-l duce in rezervele BNR, care trebuie sa ajunga la 200 de tone. Potrivit sefului statului, in Romania vor mai fi deschise inca doua exploatari de aur, cu regii romanesti. "Avem doua zacaminte: unul de 50 de tone si altul de 54 de tone de aur", a spus presedintele, fara a da alte detalii. Basescu a precizat ca euro fluctueaza, in timp ce pretul aurului a crescut, fiind de 1890 de dolari uncia, iar scopul sau, ca presedinte, este sa-si puna tara in siguranta. "Acum sustin proiectul mai mult ca oricand, nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vedeti ce se intampla cu toate monedele - au probleme de stabilitate si probleme de depreciere.Eu vreau sa vad inceputa exploatarea ", a spus presedintele la TVR. Referindu-se la opozantii proiectului Rosia Montana, el a mentionat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/apa-uzata-incotro-234602.html

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/apa-uzata-incotro-234602.html

15.08-23.08.2011

ca unii o fac "de dragul ecologiei", iar pe de alta parte sunt unii care se gandesc ca vor fi acoperite deficitele din bugetul de stat. Basescu a mai spus ca Romania are o rezerva de 103 tone de aur, pe care trebuie sa o ridice la 200 de tone. "Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Bancii Nationale. Romania are acum 103 tone de aur in rezerva si cred ca din exploatare in teritoriul national ar trebui sa ne ridicam rezerva la cel putin 200 de tone in urmatorii ani. Vedeti ce volatile si nesigure sunt monedele. Ca sef de stat parca as vrea sa imi pun tara in siguranta. De aceea exploatarea trebuie sa inceapa. Cred ca Romania trebuie sa mareasca rezerva de aur pentru viitor", a spus Basescu. El a mentionat ca stie ca in zona Rosia Montana sunt 300 de tone aur si 1.600 de tone de argint./PROTV, http://stirileprotv.ro/stiri/politic/basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de-aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone.html

Traian Băsescu, invitat la TVR: Exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă. România va mai deschide 2 exploatări de aurPreşedintele Traian Băsescu a fost invitatul unei "Ediții speciale", difuzată de la ora 21.00, pe TVR 1 şi TVR Info. Emisiunea a fost moderată de Ramona Avramescu. Urmăriți pe adevarul.ro principalele declarații ale preşedintelui român. Traian Băsescu a vorbit despre proiectul Roşia Montana şi care sunt avantajele începerii exploatărilor de aur din această regiune. Traian Băsescu: "România nu renunță la obiectivul de a intra în zona euro în 2015"Traian Băsescu: "Ce se va întâmpla mai departe, nu depinde de România. Aceasta este responsabilitatea Germaniei şi a Franței""Acum susțin proiectul Roşia Montana mai mult ca oricând din motive pragmatice. Vă uitați ce se întâmplă cu toate monedele de rezervă, dolar, euro. Au probleme de stabilitate şi depreciere. Sunt oameni cu puncte diferite legate de acest proiect. Unii din punct de vedere al ecologiei, alții că vom pune banii la buget pentru şomaj. Avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Băncii Naționale Române. România are 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare din teritoriu național, ar trebui să ridicăm la 200 de tone în următorii ani. Aş avea toată încrederea într-un euro al Statelor Unite ale Europei. Ca şef de stat aş vrea să-mi pun țara în siguranță. De aceea cred că exploatarea de la Roşia Montană trebuie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://stirileprotv.ro/stiri/politic/basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de-aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone.html

http://stirileprotv.ro/stiri/politic/basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de-aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone.html

15.08-23.08.2011

să înceapă. Cred că România trebuie să-şi mărească rezerva de aur în viitor. În cât timp? Nu mă pricep. Acolo sunt 300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint. Prețul argintului a crescut cu 500% în ultimiii 5 ani. Am discutat şi cu ministrul Mediului despre compania mixtă. Statul român are o redevență de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR. Important este că ar trebui să dăm drumul la exploatare pentru că vom crea locuri de muncă. Trebuie să ieşim din iluzia că vin investitorii străini să ne creeze locuri de muncă. România va mai deschide 2 exploatări de aur: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur", a spus Traian Băsescu./Adevărul, http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Basescu-emisiune-TVR_0_540546450.htmltoată presa

Lupta pro şi contra proiectului Roşia Montană - tot mai aprigăConsilierul prezidențial Peter Eckstein Kovacs a semnat o petiție împotriva proiectului de la Roşia Montană, după ce preşedintele Traian Băsescu şi mai mulți lideri ai UDMR s-au pronunțat în favoarea lui, cu condiția renegocierii contractului. Mai multe organizații non-guvernamentale şi europarlamentarul Monica Macovei, cer o dezbatere serioasă a proiectului. Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munții Apuseni, având costuri proiectate de 1 miliard de dolari. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deține 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează doar 19,31% din acțiuni, prin firma Minvest Deva, iar alți acționari cumulează 0,23% din titluri. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a ridicat restricțiile arheologice pentru proiectul minier canadian, iar cel al mediului, Laszlo Borbely, susține că îl va aproba dacă se va reduce cantitatea de cianură folosită./TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=108903&c=58

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.tvr.ro/articol.php?id=108903&c=58

http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Basescu-emisiune-TVR_0_540546450.html

http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Basescu-emisiune-TVR_0_540546450.html

15.08-23.08.2011

Băsescu: Proiectul Roşia Montană să înceapă, rezerva de aur a BNR trebuie să ajungă la 200 tonePreşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la TVR, că proiectul Roşia Montană trebuie să înceapă, menționând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone. Potrivit şefului statului, în România vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii româneşti. "Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur", a spus preşedintele, fără a da alte detalii. Băsescu a precizat că euro fluctuează, în timp ce prețul aurului a crescut, fiind de 1890 de dolari uncia, iar scopul său, ca preşedinte, este să-şi pună țara în siguranță. "Acum susțin proiectul mai mult ca oricând, nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vedeți ce se întâmplă cu toate monedele - au probleme de stabilitate şi probleme de depreciere.Eu vreau să văd începută exploatarea ", a spus preşedintele la TVR. Referindu-se la opozanții proiectului Roşia Montană, el a menționat că unii o fac "de dragul ecologiei", iar pe de altă parte sunt unii care se gândesc că vor fi acoperite deficitele din bugetul de stat. Băsescu a mai spus că România are o rezervă de 103 tone de aur, pe care trebuie să o ridice la 200 de tone. "Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Băncii Naționale. România are acum 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare în teritoriul național ar trebui să ne ridicăm rezerva la cel puțin 200 de tone în următorii ani. Vedeți ce volatile şi nesigure sunt monedele. Ca şef de stat parcă aş vrea să îmi pun țara în siguranță. De aceea exploatarea trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să mărească rezerva de aur pentru viitor", a spus Băsescu. El a menționat că ştie că în zona Roşia Montană sunt 300 de tone aur şi 1.600 de tone de argint. Potrivit preşedintelui, statul român are o redevență în proiect de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR. "Am discutat cu ministrul Mediului. Angajamentul companiei mixte: Cupru Deva are 20% din acțiuni şi Gabriel Resources 80%. Statul român are o redevență de 4%. 20 de tone trebuie să ajungă gratis în rezerve, 20% vin de la Cupru Deva şi prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult", a spus şeful statului. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Sulina, că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", pentru că România are nevoie de acesta, "dar cu condiția să fie renegociată partajarea beneficiilor", şeful statului adăugând că acest

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

15.08-23.08.2011

proiect nu poate fi pornit fără avizul Comisiei Europene./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de-aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone-8642562

Proiectul minier Roşia Montană divizează oraşul transilvănean.În contextul în care prețul metalelor prețioase a atins un nivel record, compania canadiană “Roşia Montană Gold Corporation” este nerăbdătoare să înceapă să arunce în aer munți şi să demoleze părți ale oraşului vechi românesc Roşia Montană, pentru a construi o mină deschisă ce conține 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, scrie duminică (21 august 2011) Washington Post, care preia o analiză a Associated Press.Potrivit AP, Roşia Montană este un tărâm de basm şi există şi o oală cu aur îngropat sub el. Planul, care va folosi cianuri în procesul de extracție, se confruntă însă cu o opoziție acerbă din partea ecologiştilor şi a multor localnici, care doresc sa păstreze patrimoniul unic al regiunii. Transilvania, cel mai bine cunoscută drept casa legendei lui Dracula, este un teritoriu cu munți maiestuoşi, păduri nesfârşite şi pajişti presărate cu căpițe de fân, cu căruțe trase de cai şi biserici medievale – scene ce par scoase direct din basmele Fraților Grimm. Susținătorii acestui paradis rural se luptă pentru a păstra modul de viață arhaic, chiar dacă economia României este în stagnare. Dar ispita aurului şi a asfaltului unei autostrăzi generatoare de bani lichizi îi atrage pe dezvoltatorii avizi către o regiune iubită – printre alții – şi de prințul Charles al Marii Britanii, care apreciază Transilvania drept “tezaur național”, şi “cel mai bun export” al României. Compania canadiană Roşia Montană Gold Corporation, înființată de un consorțiu de investitori în mod special pentru a exploata aurul, declară că va fi atentă să conserve mediul şi se angajează să le plătească sătenilor compensații şi să investească în restaurarea monumentelor istorice, printre care şi galerii datând de pe vremea romanilor. “Cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla ar fi ca una dintre cele mai mari oportunități ce le¬ar oferi localnicilor o şansă de viitor să nu meargă înainte”, a declarat Cătălin Hosu, manager regional pentru comunicare al companiei. Compania spune că a investit 400 de milioane dolari în mina în care statul român deține o participație de 20%. Se estimează că operațiunea va crea peste 2.000 de locuri de muncă în timpul construirii minei, iar aproximativ 150 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.mediafax.ro/social/basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de-aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone-8642562

http://www.mediafax.ro/social/basescu-proiectul-rosia-montana-sa-inceapa-rezerva-de-aur-a-bnr-trebuie-sa-ajunga-la-200-tone-8642562

15.08-23.08.2011

persoane vor rămâne angajate odată ce aceasta începe să funcționeze. Oraşul cu aproximativ 4.000 de locuitori se confruntă cu o rată a şomajului de 80%, deşi unii locuitori, practic fără locuri de muncă, trăiesc din veniturile de la ferme mici, în timp ce mulți sunt pensionari. Indrei Rațiu, cofondatorul britanico-român al Pro-Patrimonium, fundația pentru conservarea patrimoniului românesc, spune că a păstra în echilibru trecutul şi viitorul este cheia pentru prosperitatea Transilvaniei. “Trebuie să păstrezi echilibrul între conservare şi dezvoltare”, a declarat Rațiu într-un interviu din satul Petreşti, casa de origine a familiei sale. Dar el spune că proiectul minei de aur merge prea departe. “Cred că acționarii Roşiei Montane din întreaga lume nu au nicio idee despre ce se întâmplă aici şi aş dori să-i informez”, a spus el. La fel ca alții, el crede că cea mai bună cale de urmat este folosirea unor metode de minerit mai puțin invazive, îmbinată cu turismul. Transilvania este amenințată şi mai la nord, după ce autoritățile române au acordat autorizația pentru o autostradă controversată care ar putea distruge una dintre ultimele zone forestiere intacte ale Europei, în afară de Rusia şi Finlanda, potrivit Programului Dunăre-Carpați al World Wildlife Fund. La Roşia Montană tensiunile sunt mari între partizanii şi adversarii proiectului minei de aur. Silviu Aida, un mecanic de 40 de ani care lucrează pentru Gold Corp, vede mina drept o binefacere. Proiectul va aduce “multe beneficii, în primul rând locuri de muncă şi este în beneficiul statului român… va scoate zona din sărăcie”. Ileana Bordeianu, de la ONG-ul Pro Dreptatea, finanțat de Gold Corp, spune că fără minerit viitorul Roşiei Montane este sumbru. “Este ceea ce am făcut de 2000 de ani”, a spus ea, infirmând pericolele deversării de cianură şi amintind tradițiile vechi de exploatare a aurului din zonă. Cu toate acestea, folosirea cianurii generează nervozitate dincolo de frontierele României. AP aminteşte că România a cunoscut una dintre cele mai grave scurgeri de cianură în anul 2000, atunci când s-a estimat că 100 de tone de substanță letală s-au deversat din România în Tisa şi Dunăre, omorând un număr mare de peşti în Ungaria şi Serbia, în ceea ce s-a considerat a fi unul dintre cele mai grave dezastre ecologice din timpurile recente. Secretarul de stat în Ministerul ungar al mediului, Zoltan Illes, i-a scris ministrului român al mediului, Laszlo Borbely, săptămâna trecută, spunându-i că Ungaria nu doreşte mina la frontiera sa cu România, din cauza cianurii utilizate în procesul de extracție. Preşedintele român

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

15.08-23.08.2011

Traian Băsescu a respins poziția Ungariei miercuri, declarând că România este “un stat suveran”, iar țara sa are nevoie de acest proiect, în contextul în care prețul la aur este în creştere. “Sprijin acest proiect cum sprijin orice fel de proiect industrial”, a declarat Băsescu miercuri. “Ce țară stă pe o mină de aur fără a căuta să o exploateze?” Potrivit AP, în mass-media româneşti nu prea au apărut ştiri privind poziția Ungariei, deoarece sunt dependente de publicitatea de la compania minieră. Unele părți ale oraşului vor fi distruse, la fel ca unele zone muntoase, dar compania spune că încearcă să coopereze cu comunitatea şi a făcut deja zeci de modificări ale proiectului inițial. Douglas Mcfarlane, un rezident britanic în Ardeal şi editor al Romanian Environmentalist News, este sceptic însă. “Odată ce compania minieră obține ceea ce doreşte, nimeni nu va putea să o oprească. Vor face ceea ce vor aici”, a spus el în timpul festivalului FânFest. Părintele Arpad Palfi, un preot maghiar din cadrul Bisericii Unitariene, a cărui biserică datând din secolul al XVIII-lea are nevoie de reparații la pereții umezi şi scorojiți, este unul dintre puținii săteni care resping oferta de compensare a companiei canadiene. Este vorba de o sumă substanțială: zeci de mii de euro pentru a repara biserica şi ajutor financiar pentru familia lui. “Nu mă pot cumpăra. Sunt independent”, a declarat el jurnaliştilor după slujba de duminică. “Eu nu am preț”, a precizat el./Financiarul, http://www.financiarul.ro/2011/08/23/proiectul-minier-rosia-montana-divizeaza-orasul-transilvanean/

Delta Dunării, mistuită de flăcăriSpecii protejate de plante, insecte şi păsări au pierit în incendiul din "Paradisul Verde"Dezastru de proporție în Delta Dunării: 300 de hectare din Rezervația Biosferei Delta Dunării au fost pârjolite de un incendiu puternic izbucnit sâmbătă după-amiază în zona localității costănțene Vadu. Focul a distrus stuful şi vegetația şi a ucis sute de păsări, mamifere, insecte, broaşte şi şerpi, afectând iremediabil biodiversitatea acestei arii naturale protejate inclusiv de legislația europeană. Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea, focul a izbucnit sâmbătă, în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.financiarul.ro/2011/08/23/proiectul-minier-rosia-montana-divizeaza-orasul-transilvanean/

http://www.financiarul.ro/2011/08/23/proiectul-minier-rosia-montana-divizeaza-orasul-transilvanean/

15.08-23.08.2011

jurul orei 15:00, în apropierea satului Vadu. La fața locului s-au deplasat trei autospeciale care s-au luptat cu flăcările mai bine de 24 de ore. Intervenția pompierilor a fost îngreunată din cauza vântului puternic, care şi-a schimbat de mai multe ori direcția, cât şi de faptul că terenul în zonă este accidentat şi mlăştinos. Incendiul a fost stins ieri, în jurul orei 15:30, iar patru subofițeri au rămas la fața locului pentru a se convinge că nu există riscul reaprinderii focului. "Avem de-a face cu un adevărat dezastru. Biodiversitatea zonei a fost afectată puternic, iar în incendiu au dispărut păsări, mamifere, insecte, şerpi. 300 de hectare înseamnă enorm! Până acum incendiile au fost pe suprafețe de maximum 50 de hectare şi din cauza terenului mlăştinos, cu lacuri şi canale, nu se poate interveni, iar focul se lichidează prin stingere de la sine. Deşi nu ştim încă valoarea pagubelor, este cert că zona se va reface într-un timp îndelungat", ne-a declarat Virgil Munteanu, fostul guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării. Pompierii iau în calcul mai multe cauze care ar fi putut provoca incendiul, printre care o țigară aprinsă aruncată la întâmplare, grătar făcut de turişti în zonă, efectul de lupă al vreunui ciob de sticlă în condițiile vegetației uscate din zonă şi chiar focul să fi fost pus intenționat de localnici. "Este foarte posibil ca incendiul să fi izbucnit din cauza turismului necontrolat din zona Vadu. Localnicii dau foc la stuf iarna, când este uscat. În zonă se face turism, deşi plajele Vadu şi Corbu nu sunt autorizate. Turiştii preferă plaja de la Vadu, pentru că este aproape de Năvodari şi Mamaia. Garda de Mediu şi Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării ar trebui să-i sancționeze pe cei care campează în aceste zone neautorizate", spune Munteanu. Grigore Baboianu, guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, a încercat ieri să arunce în derizoriu efectele dezastrului. "Păsările sunt mai puțin afectate, pentru că sunt la începerea perioadei de migrație, ca atare sunt pregătite de zbor, ele au putut să plece probabil. Insectele sunt cele mai afectate şi eventual reprezentanți din fauna acvatică şi semiacvatică, batracieni, reptile, şerpi, asta se va vedea în perioada următoare, mai ales că zona este una mlăştinoasă, zonă în care stratul de apă a constituit o protecție pentru ceea ce a fost sub apă. Au rămas vietățile care nu au putut evada în timp foarte scurt", a spus Baboianu, citat de Mediafax. În realitate, migrația păsărilor începe de abia la sfârşitul lunii septembrie, iar atunci când toamna este blândă, păsările poposesc în Deltă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

15.08-23.08.2011

până la sfârşitul lunii octombrie, explică Munteanu. Datele concrete privind dimensiunea pagubelor vor fi cunoscute de abia săptămâna aceasta, după ce va fi realizată o cercetare la fața locului. "Nu se poate face o estimare decât după ce vom face un survol, ne vom deplasa şi pe teren, vom solicita sprijinul unor institute de cercetare, organizații neguvernamentale care ne-au mai ajutat în zonă şi să vedem dimensiunile reale, mai ales cele din punct de vedere ecologic. O estimare reală va fi realizată săptămâna viitoare" (n.r. – aceasta), a mai spus Grigore Baboianu. El a afirmat că, deocamdată, nu se poate spune dacă incendiul a fost cauzat de turişti sau de crescătorii de animale, urmând să fie făcută o investigație pentru identificarea vinova-ților. "Mai sunt şi turişti ocazionali acolo, în ciuda încercărilor noastre de a restrânge turismul neorganizat, care poate să aibă şi aceste efecte, mai sunt şi crescători de animale care ocazional îşi lasă animalele şi au interes ca în perioada de toamnă când uscăciunea e foarte mare să elimine această vegetație uscată ca să fie accesibilă cea verde. Probabil cea mai bună soluție va fi prevenția, să instituim un regim de control mult mai sever în ciuda protestelor că nu vrem să lăsăm turiştii în zona Vadu ca să se bucure de plaja sălbatică de acolo. Acolo nu este o zonă pentru aşa ceva, sunt atâtea plaje de-a lungul litoralului care ar trebui folosite", a mai spus guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării./Jurnalul național, http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/delta-dunarii-mistuita-de-flacari-587897.html

Consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs semnează o petiţie împotriva proiectului de la Roşia MontanăConsilierul prezidențial Peter Eckstein-Kovacs a semnat duminică seara, la Cluj-Napoca, o petiție prin care asociația Transilvania Verde îi cere ministrului Culturii să retragă certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic de la Roşia Montană, transmite Mediafax. După ce a semnat protestul în Piața Unirii din Cluj-Napoca, Peter Eckstein-Kovacs a declarat presei că s-a raliat demersului pentru că, în opinia sa, investiția de la Roşia Montană este una păguboasă pentru România. "Îmi face mare, mare plăcere să semnez apelul celor de la Transilvania Verde, prin care protestează

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/delta-dunarii-mistuita-de-flacari-587897.html

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/delta-dunarii-mistuita-de-flacari-587897.html

15.08-23.08.2011

împotriva investiției, să îi zicem aşa, de la Roşia Montană. Este o poziție de a mea arhicunoscută, pe care o repet de câte ori trebuie să o repet, pentru că este o afacere păguboasă pentru România. Eu sper ca nici toamna asta, nici în toamna viitoare şi nici la Zilele Maghiare din 2023 nu vom avea parte de cianuri, nici la Cluj, nici la Roşia Montană." a spus Eckstein-Kovacs. Organizația Transilvania Verde adună semnături în Piața Unirii din Cluj-Napoca pentru a-i cere ministrului Kelemen Hunor să retragă certificatul de descărcare arheologică necesar începerii investiției de la Roşia-Montană. Reprezentanții organizației susțin că au adunat deja sute de semnături./TVR1, http://www.tvr.ro/articol.php?id=108834&c=63

Alte știri

Agricultura se luptă cu clima și cu evaziuneaEvaziunea are o dimensiune surprinzătoare în domeniul agricol. Valoarea totală a evaziunii fiscale din agricultură şi din industria de panificație se ridică la 2,5 miliarde euro anual, conform specialiştilor contactați de Capital.... Depolitizarea instituțiilor de control este singura soluție“, spune şi Aurel Popescu. Avem nevoie de fonduri europene: Ca o concluzie a incursiunii noastre prin Strategia pentru 2012-2014, putem spune că, deşi proiecțiile sunt realiste, țintele ar trebui stabilite ceva mai sus. Pe lângă combaterea evaziunii (economia neagră şi gri ocupă o treime din PIB) şi astuparea găurilor create an de an de companii neperformante de stat (prin privatizare parțială sau totală), România are nevoie şi de banii europeni. Bani pe care îi primim gratuit, nu îi împrumutăm. „Dacă admitem că putem şi trebuie să absorbim mai multe fonduri europene, nu înțeleg de ce avem această încremenire a veniturilor la sub 34%“, spune Daniel Dăianu. Se prognozează ca absorbția fondurilor europene să se dubleze de la 1,4% din PIB, anul acesta, până la 2,8% în 2014. O țintă deloc ambițioasă, în condițiile în care avem şi proiecte mari, de infrastructură, deja aprobate şi care urmează să fie demarcate./Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/agricultura-se-lupta-cu-clima-si-cu-evaziunea-151739.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/agricultura-se-lupta-cu-clima-si-cu-evaziunea-151739.html

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/agricultura-se-lupta-cu-clima-si-cu-evaziunea-151739.html

http://www.tvr.ro/articol.php?id=108834&c=63

15.08-23.08.2011

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Surprins intr-o ambarcatiune cu motor termic pe lacul ColibitaUn bărbat care a fost surprins circulând cu o ambarcațiune cu motor termic pe lacul Colibița a fost sancționat contravențional cu avertisment scris, în timpul unui control derulat de reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Nǎsǎud şi jandarmi. Purtătorul de cuvânt al SGA, Mirela Bărbos, arată într-un comunicat remis redacției că barcagiul nu a respectat prevederile regulamentului de exploatare al barajului şi lacului de la Colibița circulând cu o astfel de ambarcațiune. Inclus în aria protejată Cuşma, în categoria Siturilor de Importanță Comunitară, lacul are un statut special, impunând restricții privind accesul şi unele activități antropice - inclusiv navigația cu bărci cu motor termic, în scopul menținerii calității apei şi susținerii vieții piscicole. „Vom continua acțiunile de depistare a celor care încalcă legea. Vǎ reamintim că este strict interzisă ciculația pe lac cu ambarcațiuni cu motor termic, excepție făcând ambarcațiunile Administrației Naționale «Apele Române» şi Ministerului Administrației şi Internelor prin unitățile lor teritoriale, în condițiile desfăşurării unor intervenții operative”, precizează directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Nǎsǎud, ing.Daniel Ştefan Rus./ Mesagerul de Bistrița-Nǎsǎud

Cand e „de control” dispar barcile cu motorLa inceputul acestei saptamani, timp de patru ore, reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nǎsǎud, impreunǎ cu cei ai Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bistrita-Nǎsǎud au efectuat un control privind regimul de utilizare al cuvetei lacului Colibita. In urma verificarii ambarcatiunilor care circulau pe lacul Colibita, s-a descoperit o persoana care nu a respectat prevederile regulamentului de exploatare al barajului circuland cu o ambarcatiune cu motor termic. Aceasta a primit un avertisment scris. „Vom continua actiunile de depistare a celor care incalcǎ legea. Vǎ reamintim cǎ este strict interzisa ciculatia pe lac cu ambarcatiuni cu motor termic, exceptie facand

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

15.08-23.08.2011

ambarcatiunile Administratiei Nationale Apele Romane si Ministerului Administratiei si Internelor prin unitatile lor teritoriale, in conditiile desfasurarii unor operatiuni operative. Actiunile desfasurate pe lacul Colibita trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare”, declarǎ directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nǎsǎud, Daniel Stefan Rus./ Citynews.ro

Au inceput controalele la barcile de pe lacul Colibita!Angajatii Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud in colaborare cu jandarmii au inceput sa faca o serie de controale pe lacul Colibita pentru a prinde persoanele care se plimba ilegal cu barcile. A fost depistata o singura persoana care s-a ales doar cu un avertisment scris. Reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud recomanda celor care vor sa se plimbe cu barcile pe lacul Colibita sa se gandeasca de doua ori inainte de a “porni la drum”. Nu sunt permise decat ambarcatiunile cu motoare electrice, care nu polueaza si cele care apartin institutiilor de interventie abilitate. Cei care nu respecta legile risca sa fie sanctionati. Angajatii Inspectoratului Judetean de Jandarmi impreuna cu reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud au inceput sa faca deja controalele pe lac. Unul dintre controale a avut loc in urma cu doua zile. In urma verificarii ambarcatiunilor care circulau pe lacul Colibita, s-a descoperit ca o persoana nu a respectat prevederile regulamentului de exploatare al barajului circuland cu o barca cu motor termic. Aceasta a primit un avertisment scris. „Vom continua actiunile de depistare a celor care incalca legea. Va reamintim ca este strict interzisa ciculatia pe lac cu ambarcatiuni cu motor termic, exceptie facand ambarcatiunile Administratiei Nationale "Apele Romane" si Ministerului Administratiei si Internelor prin unitatile lor teritoriale, in conditiile desfasurarii unor operatiuni operative. Actiunile desfasurate pe lacul Colibita trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare”, declara directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud, ing.Rus Daniel Stefan. Bistrițeanul/ LEDER

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

15.08-23.08.2011

Avertisment marca SGA pentru un „navigator” de la ColibitaO persoană care se plimba cu o ambarcațiune cu motor termic pe lacul Colibița a fost sancționată, printr-un avertisment scris, de către reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud. Angajații SGA Bistrița-Năsăud, împreună cu cei ai Inspectoratului Județean de Jandarmi Bistrița-Năsăud, au efectuat luni după-amiaza un control privind regimul de utilizare al cuvetei lacului Colibița. În urma verificării ambarcațiunilor care circulau pe lacul Colibița, s-a descoperit o persoană care nu a respectat prevederile regulamentului de exploatare al barajului circulând cu o ambarcațiune cu motor termic. „Vom continua acțiunile de depistare a celor care încalcă legea. Vă reamintim că este strict interzisă circulația pe lac cu ambarcațiuni cu motor termic, excepție făcând ambarcațiunile Administrației Naționale „Apele Române” şi Ministerului Administrației şi Internelor prin unitățile lor teritoriale, în condițiile desfăşurării unor operațiuni operative. Acțiunile desfăşurate pe lacul Colibița trebuie să respecte prevederile legale în vigoare”, declarǎ directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, ing. Daniel Ştefan Rus. Rǎsunetul

Dupa ani de controale SGA Bistrita a dat un avertisment smecherilor cu barciBărcile cu motor circulă pe lac deşi este interzis. Proprietarul unei bărci cu motor a primit avertisment scris weekendul aceste de la Sistemul de Gorpodărire a Apelor Bistrița pentru că se plimba cu barca cu motor pe Lacul Colibița. Deşi de mai mulți ani turiştii care ajung la Colibița se plâng de faptul că pe lac se plimbă oameni cu bărci cu motor deşi nu este permis acest lucru, abia în acest weekend au reuşit angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița să prindă pe cineva în flagrant. „Avem şi noi cunoştință de faptul că sunt mai multe bărci cu motor care circulă pe lac, deşi este interzis , dar ori de câte ori am făcut controale nu am reuşit să-i prindem. În acest weekend am reuşit în urma unei acțiuni să găsim pe cineva în timp ce încălca regulamentul şi i-am aplicat avertisment scris, deoarece legea ne obigă să facem asta şi abia la a doua abatere le putem da amenzi", explică Maria Bărbos, purtătorul de cuvânt al SGA Bistrița. Lacul de la Colibița nu este navigabil, iar amenda pe care cei de la SGA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

15.08-23.08.2011

promit să o aplice este de până la 15.000 de lei pentru persoane fizice şi 40.000 pentru cele juridice. Reprezentanții SGA susțin că vor continua controalele pe lacul Colibița. „Vom continua acțiunile de depistare a celor care încalcǎ legea. Vǎ reamintim cǎ este strict interzisă ciculația pe lac cu ambarcațiuni cu motor termic, excepție făcând ambarcațiunile Administrației Naționale "Apele Române" şi Ministerului Administrației şi Internelor prin unitățile lor teritoriale, în condițiile desfăşurării unor operațiuni operative. Acțiunile desfăşurate pe lacul Colibița trebuie să respecte prevederile legale în vigoare", declarǎ directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Nǎsǎud, ing.Rus Daniel Ştefan. Adevǎrul de searǎ

Controale pe ColibitaÎn data de 15 august 2011, reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Nǎsǎud, împreunǎ cu cei ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Bistrița-Nǎsǎud au efectuat un control privind regimul de utilizare al cuvetei lacului Colibița În urma verificării ambarcațiunilor care circulau pe lacul Colibița, s-a descoperit o persoana care nu a respectat prevederile regulamentului de exploatare al barajului circulând cu o ambarcațiune cu motor termic. Aceasta a primit un avertisment scris. „Vom continua acțiunile de depistare a celor care încalcǎ legea. Vǎ reamintim cǎ este strict interzisă ciculația pe lac cu ambarcațiuni cu motor termic, excepție făcând ambarcațiunile Administrației Naționale "Apele Române" şi Ministerului Administrației şi Internelor prin unitățile lor teritoriale, în condițiile desfăşurării unor operațiuni operative. Acțiunile desfăşurate pe lacul Colibița trebuie să respecte prevederile legale în vigoare”, declarǎ directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Nǎsǎud, ing.Rus Daniel Ştefan. TV Bistrița

Programe reale de investitii la Directia Apelor Somes-Tisa trimise inspre MaramuresDintr-o discutie purtata cu directorul general al Directiei Apelor Somes-Tisa, Radu Flaviu, am aflat ca in judet se afla in mai diverse stadii de executie lucrari importante pentru Maramures legate de raurile din zona. Cred ca e necesar sa le punctam pentru a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

15.08-23.08.2011

cunoaste mai bine strategia din acest domeniu. Astfel avem< amenajarea raului Sasar in municipiul Baia Mare, amenajarea raului Firiza pentru apararea impotriva inundatiilor pe sectorul Blidari-Firiza, amenajarea raului Iza pentru aparare impotriva inundatiilor pe sectorul Rozavlea-Stramtura, amenajarea raului Sasar in aval de podul Decebal-in Baia Mare, amenajarea raului Vaser in Viseu de Sus, regularizarea si amenajarea de pe Valea Poienii din comuna Coroieni, amenajarea Vaii Botizei si Vaii Sasului in Botiza, amenajare Valea Poienilor in comuna Poienile Izei, consolidare de mal pe raul Tisa la Lacul Ratelor, consolidare de mal pe raul Tisa la Sapanta, consolidare de mal pe raul Tisa la Sarasau, regularizare rau Tisa la Remeti, amenajare rau Viseu in Petrova-Leordina-Valea Viseului, indiguire rau Viseu la Petrova, indiguire rau Viseu la Leordina, amenajarea raului Iza la Oncesti, amenajare de curs de apa pe raul Iza si raul Baicu la Dragomiresti, amenajarea raului Viseu si a afluentilor lui, amenajarea raului Vaser la Viseu de Sus, amenajarea Vaii Sindresti in comuna Danesti, regularizarea paraului Sarasau in localitatea Sarasau si amenajarea raului Somes in zona localitatii Ulmeni. In ansamblu, lucrarile sunt numeroase in zona, semn ca Radu Flaviu, maramuresean de loc si de fapt, nu sta degeaba la Cluj in fruntea Directiei Apelor. / Informatia Zilei MM

Pescarii inca se indura sa pescuiasca in zona afectata de pe Raul BistritaPorțiunea din Râul Bistrița în care acum o săptămână se plimba nestingherit un excavator lăsând în urmă mâl şi pământ arată aproximativ la fel şi culmea încă mai este atractivă pentru pescari. Azi, de Sfânta Maria, câțiva copii însoțiți de bunici se bălăceau în apropierea porțiunii distruse săptămâna trecută de un excavator al Apelor Române. După o săptămână în care barajul de la Colibița ar fi trebuit să ajute, eliberând mai multă apă, iar cei de la instituția răspunzătoare de lucrarea de decolmatare ar fi trebuit să niveleze zona afectată, porțiunea de pe strada Petru Maior din apropierea Şcolii Generale Nr. 5 arată aproximativ la fel. Mai mult, câțiva pescari chiar s-au încăpățânat să pescuiască în mâlul de pe Râul Bistrița. Dacă au prins ceva...e greu de crezut. Bistrița 24

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

15.08-23.08.2011

Vine urgia peste Maramures!Avertizarea meteorologică de producere a fenomenelor meteorologice periculoase imediate a fost extinsă în zonele Lăpuş, Codru şi Chioar, până la ora 17.00. În atenționare sunt prevăzute vijelii şi ploi torențiale în zona delimitată a localităților Sălsig, Ulmeni, Boiu Mare, Suciu de Sus, Cupşeni, Târgu Lăpuş şi Remetea Chioarului. Sistemul noros care favorizează aceste fenomene meteorologice periculoase (vijelie, descărcări electrice, ploi, grindină) se deplasează de la vest la est. Prefectul Sandu Pocol a solicitat avertizarea comitetelor locale pentru situații de urgență din localitățile menționate şi pregătirea echipelor de intervenție în sprijinul populației, dacă situația o va impune./ /Adevarul MM

Cod galben de vreme severa in localitatile din Maramuresul istoricInstituția Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o avertizare cod galben de producere a unor fenomene meteorologice periculoase imediate. Avertizarea este valabilă până la ora 16.30 şi include zona delimitată a localităților Rona de Sus, Bistra, Poienile de Sub Munte, Vişeu de Jos şi Bârsana. În atenționarea se menționează despre precipitații torențiale, descărcări electrice şi intensificări ale vântului care vor lua aspect de vijelie. Cantitățile de apă pot depăşi 35 l/mp. Sunt condiții favorabile pentru căderi de grindină cu dimensiuni medii şi mici. Frontul atmosferic de deplasează de la est la vest Prefectul Sandu Pocol, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat avertizarea comitetelor locale pentru situații de urgență din localitățile menționate şi pregătirea echipelor de intervenție. De asemenea, au fost avertizați şi membrii grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramureş. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență recomandă cetățenilor să îşi închidă ferestrele de la locuințe şi alte categorii de construcții. La deplasarea în afara locuințelor, populația este necesar să evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate în construcție, copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură care pot fi dislocate de rafalele de vânt şi care le pot pune viața în pericol. O atenție deosebită trebuie acordată şi şarpantelor de pe blocurile de locuințe, ce pot fi smulse de rafalele de vânt puternic şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

15.08-23.08.2011

pot pune în pericol viața persoanelor care trec sau se află prin acele zone. Proprietarii de autovehicule sunt sfătuiți să nu-şi parcheze maşinile sub copacii izolați sau în apropierea unor arbori care se pot fi prăbuşiți de rafalele de vânt şi produce daune acestora. Aceeaşi sugestie este de a nu lăsa autoturismele nesupravegheate în apropierea stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcție sau care sunt dezafectate şi care se pot prăbuşi pe autovehicule. În cazul afectării de vântul puternic al unor stâlpi de la rețele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetățenii sunt îndemnați să nu atingă aceşti stâlpi sau firele căzute la pământ. Cetățenii sunt rugați să anunțe, prin sistemul unic de apeluri de urgență 112, apariția unor probleme generate de intensificările de vânt sau de precipitațiile sub formă de aversă. Turiştii care se aventurează pe trasee montane li se indică să îşi anunțe prezența în zonă jandarmilor montani şi salvamontiştilor şi să renunțe la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi puşi în situația de a fi expuşi unor pericole care să le pună în primejdie viața. Nu se recomandă camparea corturilor în apropierea podurilor, podețelor sau a unor văi din zonele de deal şi de munte. Precipitațiile de ploaie, cu caracter torențial pot conduce la formarea de torenți pe versanți şi creşterea debitelor unor văi, antrenând material lemnos, deşeuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podețelor. În acest context, este de evitat lăsarea autovehiculelor pe podețele aferente, din fața gospodăriilor şi anexelor proprii. Echipe de intervenție sunt pregătite să remedieze eventualele deficiențe care pot apărea în rețelele de furnizare a energiei electrice, apă şi canalizare, gaz şi telefonie. Situația hidrometeorologică va fi monitorizată permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operațional al ISU Maramureş şi de angajații din dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş./ Adevarul MM

Balustradele distruse de pe malul Somesului au fost inlocuiteTraversele de la balustradele promenadei de pe Somes, vandalizate, au fost înlocuite de Administraþia Bazinalã Somes-Tisa (ABST). "O parte dintre ele au fost înlocuite anul trecut, iar o parte - anul acesta", spune directorul de administrare al ABST, Flaviu Radu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

15.08-23.08.2011

Este vorba în total de aproximativ 200 de bare din metal. Lucrãrile de montare a balustradelor pe malurile Somesului au fost executate de cãtre Apasco SA Mâneciu în 2008, în baza unui proiect întocmit de Aquacon Proiect SA Sibiu, si au presupus montarea a 1.600 de stâlpi de fontã pe o porþiune de 3.300 de metri din malul Somesului, în interiorul orasului Cluj-Napoca. Stâlpii au fost interconectaþi prin montarea a peste 3.000 de bare orizontale din fier, dintre care aproape 200 au dispãrut ulterior. Puþine dintre acestea au fost recuperate, fie din albia râului, fie de la centrele de colectare a fierului vechi. Majoritatea, însã, nu au fost redobândite. /Ziua de Cluj

Mediu – Poluare accidentala cu ulei hidraulic, in comuna DumbravitaComisari ai Garzii de Mediu Maramures, reprezentanti de la Apele Romane si Prefectura, dar si specialisti ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta au demarat verificari, in aceasta dimineata, la Dumbravita, unde a fost semnalata o poluare accidentala. Oamenii din comuna au reclamat ca in zona paraului Chechisel, de la marginea localitatii, exista deversari de ulei hidraulic si au cerut masuri urgente in zona. Poluarea a fost cauzata de o presa de ulei utilizata in fluxul de productie al fabricii de profile extrudate din localitate. Reprezentantii societati sustin ca au luat imediat masuri si ca au sunat personal la responsabilii de mediu pentru a anunta incidentul. In plus, ei au anuntat ca a fost contractata deja o companie specializata in curatare pentru a elimina efectele incidentului. Oficialii Institutiei Prefectului au aratat, intr-un comunicat de presa, ca utilajul s-a defectat in ultimele ore de activitate ale zilei de 14 august. “Uleiul hidraulic s-a scurs intr-o zona de colectare care a fost umpluta peste capacitatea de colectare, iar acesta s-a devarsat intr-un canal ce deserveste retele tehince ale societatii comerciale Universal Alloy Corporation Europe. Aceste retele tehnice au fost construite cu element de legatura cu reteaua de canalizare a apelor pluviale ce deserveste cladire fabricii. Uleiul hidraulic a ajuns in aceasta retea de canalizare a apelor pluviale, iar de aici in canalul deschis care se varsa in paraul Chechisel”, a precizat purtatorul de cuvant al Institutiei Prefectului, Dan Buca. In acelasi comunicat se precizeaza ca, pentru diminuarea efectelor, angajatii societatii comerciale au oprit functionarea presei de ulei, respectiv au pus saci cu nisip si baloti de paie pe canalul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

15.08-23.08.2011

deschis, in scopul de nu permite deversarea uleiului hidraulic in paraul Chechisel. De asemenea, au fost amplasate materiale absorbante la evacuarea apelor pluviale din incinta societatii. “Efectul poluarii accidentale asupra paraului Chechisel a fost observat vizual, in zona de devarsare a canalului deschis, sub forma unei pelicule slabe de ulei (irizatii) pe o banda de lungime doi metri latime si pe lungime de aproximativ 10 metri. La podul situat la intrarea in localitatea Dumbravita nu se observa fenomenul de poluare pe cursul apei. Angajati ai Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures au prelevat trei probe din apa evacuata in paraul Chechisel care vor fi analizate in laborator. Societatea comeciala a fost obligata sa efectueze, pana la data de 20 august a.c., lucrari pentru curatarea intregului sistem interior si exterior de canalizare afectat de scurgerea de ulei hidraulic”, a subliniat Dan Buca. Compania s-a angajat sa curete zona: Oficialii companiei Universal Alloy Corporation Europe (UACE) au aratat, intr-un comunicat de presa, ca defectiunea accidentala a provocat “scurgerea unei cantitati mici de ulei hidraulic in apele pluviale”, iar “incidentul a avut un impact minor asupra mediului, provocand daune care pot fi remediate in cel mai scurt timp”. Directorul tehnic al UACE, Iulian Gheorghe, a precizat pentru eMaramures ca s-a procedat transparent si ca, in acest sens, au fost alertate autoritatile de mediu chiar de catre companie. “Ne-am dat seama foarte rapid care e problema si am oprit echipamentul defect”, a explicat el. “Trebuie mentionat inca o data ca este vorba doar de ulei hidraulic, adica un produs comun folosit in industrie, care poate inlaturat rapid si in totalitate din zonele in care s-a produs deversarea accidentala. Universal Alloy Coporation isi exprima regretul pentru acest incident si doreste sa asigure comunitatea locala si Agentia de Protectie a Mediu ca va lua toate masurile necesare pentru ca astfel de incidente sa nu se mai repete”, s-a mentionat in comunicatul de presa al UACE. La randul lor, reprezentantii Prefecturii au mentionat ca au fost dispuse masuri de realizare a unui sistem care sa previna producerea unui incident care favorizeze o noua poluarea accidentala cu ulei hidraulic. “O alta cerinta impusa este de construire a unor sisteme de pre-epurare a apelor pluviale, inainte de evecuarea acestora in emisar, dar si a apelor de pe platforma unitatii care pot ajunge accidental in canalele tehnice. Toate zonele de colectare a scurgerilor accidentale vor fi verificate si vor fi executate lucrari de remediere a deficentelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

15.08-23.08.2011

constatate pentru a preveni scurgerile accidentale de produse petroliere in retele de canalizare menajera, tehnica sau pluviala”, au aratat ei, completand ca pentru poluarea accidentala cu ulei vor fi aplicate sanctiuni contraventionale societatii de catre Garda Financiara si Sistemul de Gospodarire a Apelor. / EMaramures

Poluare accidentala la DumbravitaIn 14 august, in ultimele ore de activitate ale Universal Alloy Corporation Europe, s-a produs defectarea unei prese de extrudat, fapt care a provocat scurgerea unei cantitati mici de ulei hidraulic in apele pluviale. Incidentul a avut un impact minor asupra mediului, provocand daune care pot fi remediate in cel mai scurt timp. Imediat dupa producerea incidentului, reprezentantii UACE au anuntat Agentia de Protectie a Mediului si Comisariatul Judetean Maramures al Garzii Nationale de Mediu care au procedat imediat la investigarea fenomenului si, de asemenea, au procedat la inchiderea imediata a echipamentului, la stoparea si curatarea scurgerii de ulei. De asemenea, UACE a apelat la serviciile unei companii specializate care in cel mai scurt timp va elimina efectele incidentului. Universal Alloy Coporation isi exprima regretul pentru acest incident si doreste sa asigure comunitatea si Agentia de Protectie a Mediului ca va lua toate masurile necesare pentru ca astfel de incidente sa nu se mai repete./ Informatia Zilei MM

Paraul Chechisel, poluat accidental cu ulei hidraulicO poluare accidentala a paraului Chechisel (Dumbravita) a fost semnalata in aceasta dimineata telefonic. Poluarea, sustin oficialii CJSU Maramures, s-a produs ca urmare a scurgerilor de ulei hidraulic provenit din interiorul fabricii de profile extrudate de la Dumbravita. Pentru aceste fapte societatea risca aplicarea de amenzi din partea Garzii de Mediu, respectiv din partea Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures. Prefectul Sandu Pocol, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a dispus investigarea producerii situatiei de urgenta si masurile care trebuie luate pentru eliminarea efectelor produse de poluarea accidentala. “La fata locului s-au deplasat membrii grupului de suport tehnic pentru situatii de urgenta generate de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

15.08-23.08.2011

inundatii, fenomene meteorologice periculoase si poluari accidentale din cadrul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Specialistii au investigat cauzele si au ajuns la concluzia ca, in ultimele ore de activitate ale zilei de 14 august a.c., o presa de ulei utilizata in fluxul de productie s-a defectat. Uleiul hidraulic s-a scurs intr-o zona de colectare care a fost umpluta peste capacitatea de colectare, iar acesta s-a devarsat intr-un canal ce deserveste retele tehnice ale societatii comerciale Universal Alloy Corporation Europe”, a declarat prefectul Sandu Pocol. Reprezentantul Guvernului in teritoriu a mai adaugat ca aceste retele tehnice au fost construite cu element de legatura cu reteaua de canalizare a apelor pluviale ce deserveste cladirea fabricii. Uleiul hidraulic a ajuns in aceasta retea de canalizare a apelor pluviale, iar de aici in canalul deschis care se varsa in paraul Chechisel. “Pentru diminuarea efectelor, angajatii societatii comerciale au oprit functionarea presei de ulei, respectiv au pus saci cu nisip si baloti de paie, pe canalul deschis, in scopul de a nu permite deversarea uleiului hidraulic in paraul Chechisel. De asemenea, au fost amplasate materiale absorbante la evacuarea apelor pluviale din incinta societatii. Efectul poluarii accidentale asupra paraului Chechisel a fost observat vizual, in zona de devarsare a canalului deschis, sub forma unei pelicule slabe de ulei (irizatii) pe o banda de lungime doi metri latime si pe lungime de aproximativ 10 metri. La podul situat la intrarea in localitatea Dumbravita nu se observa fenomenul de poluare pe cursul apei”, au mai anuntat oficialii ISU MM. Mai trebuie amintit faptul ca angajati ai Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures au prelevat trei probe din apa evacuata in paraul mai sus amintit, probe care vor fi analizate in laborator. “Societatea comerciala a fost obligata sa efectueze, pana la data de 20 august a.c., lucrari pentru curatarea intregului sistem interior si exterior de canalizare afectat de scurgerea de ulei hidraulic. Au fost dispuse masuri de realizare a unui sistem care sa previna producerea unui incident care sa favorizeze o noua poluarea accidentala cu ulei hidraulic. O alta cerinta impusa este aceea de construire a unor sisteme de pre-epurare a apelor pluviale, inainte de evacuarea acestora in emisar, dar si a apelor de pe platforma unitatii care pot ajunge accidental in canalele tehnice. Toate zonele de colectare a scurgerilor accidentale (base) vor fi verificate si vor fi executate lucrari de remediere a deficientelor constatate pentru a preveni scurgerile accidentale de produse

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

15.08-23.08.2011

petroliere in retelele de canalizare menajera, tehnica sau pluviala”, au mai adaugat autoritatile judetene. Termenul stabilit pentru realizarea acestor masuri este data de 20 septembrie 2011. De altfel, directorul tehnic al societatii, Iulian Gheorghe, a dat asigurari ca cerintele solicitate de catre specialistii CJSU vor fi duse la indeplinire. Pentru poluarea accidentala cu ulei hidraulic a mediului inconjurator, dar si a paraului Chechisel vor fi aplicate sanctiuni contraventionale societatii de catre institutiile abilitate, respectiv Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu si Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures. D.H./ Citynews MM

Oficialii UACE, despre poluarea accidentala cu ulei hidraulic a raului Chechisel: „Impactul asupra mediului este minor. Daunele pot fi remediate in cel mai scurt timp”In 14 august 2011, in ultimele ore de program de la compania Universal Alloy Corporation Europe, s-a produs defectarea accidentala a unei prese de extrudat. Acest fapt a provocat scurgerea unei cantitati mici de ulei hidraulic in apele pluviale. Incidentul a avut un impact minor asupra mediului, provocand daune care pot fi remediate in cel mai scurt timp. Conform normativelor si politicilor de transparenta, reprezentantii UACE au anuntat imediat Agentia de Protectie a Mediului si Comisariatul Judetean Maramures al Garzii Nationale de Mediu care au procedat la investigarea fenomenului. In paralel, s-a decis inchiderea imediata a echipamentului, stoparea si curatarea de urgenta a scurgerii de ulei. De asemenea, UACE a apelat la serviciile unei companii specializate care, in cel mai scurt timp, va elimina efectele incidentului. Trebuie mentionat inca o data ca este vorba doar de ulei hidraulic, adica un produs comun folosit in industrie, care poate inlaturat rapid si in totalitate din zonele in care s-a produs deversarea accidentala Universal Alloy Coporation isi exprima regretul pentru acest incident si doreste sa asigure comunitatea locala si Agentia de Protectie a Mediu ca va lua toate masurile necesare pentru ca astfel de incidente sa nu se mai repete./ Ziar MM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

15.08-23.08.2011

Poluare accidentala a paraului Chechisel, cu ulei hidraulic- Fabrica din Dumbravita, obligata sa ia masuriIn aceasta dimineata a fost semnalata telefonic o poluare accidentala a paraului Chechisel, urmare a scurgerilor de ulei hidraulic provenit din interiorul fabricii de profile extrudate de la Dumbravita. Imediat, prefectul Sandu Pocol a dispus investigarea producerii situatiei de urgenta si masurile care trebuie luate pentru eliminarea efectelor produse de poluarea accidentala. La fata locului s-au deplasat membrii grupului de suport tehnic pentru situatii de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase si poluari accidentale din cadrul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Specialistii au investigat cauzele si au ajuns la concluzia ca, in ultimele ore de activitate ale zilei de 14 august a.c., o presa de ulei utilizata in fluxul de productie s-a defectat. Uleiul hidraulic s-a scurs intr-o zona de colectare care a fost umplutapeste capacitatea de colectare, iar acesta s-a devarsat intr-un canal ce deserveste retele tehince ale societatii comerciale Universal Alloy Corporation Europe. Aceste retele tehnice au fost construite cu element de legatura cu reteaua de canalizare a apelor pluviale ce deserveste cladire fabricii. Uleiul hidraulic a ajuns in aceasta retea de canalizare a apelor pluviale, iar de aici in canalul deschis care se varsa in paraul Chechisel.Pentru diminuarea efectelor, angajatii societatii comerciale au oprit functionarea presei de ulei, respectiv au pus saci cu nisip si baloti de paie, pe canalul deschis, in scopul de a nu permite deversarea uleiului hidraulic in paraul Chechisel. De asemenea,au fost amplasate materiale absorbante la evacuarea apelor pluviale din incinta societatii. “Efectul poluarii accidentale asupra paraului Chechisel a fost observat vizual, in zona de devarsare a canalului deschis, sub forma unei pelicule slabe de ulei (irizatii) pe o banda de lungime doi metri latime si pe lungime de aproximativ 10 metri.La podul situat la intrarea in localitatea Dumbravita nu se observa fenomenul de poluare pe cursul apei”, a declarat Dan Buca,purtatorul de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures. Angajati ai Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures au prelevat trei probe din apa evacuata in paraul Chechisel care vor fi analizate in laborator. Societatea comeciala a fost obligata sa efectueze, pana la data de 20 august, lucrari pentru curatarea intregului sistem interior si exterior de canalizare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

15.08-23.08.2011

afectat de scurgerea de ulei hidraulic. Au fost dispuse masuri de realizare a unui sistem care sa previna producerea unui incident care favorizeze o noua poluarea accidentala cu ulei hidraulic. O alta cerinta impusa este de construire a unor sisteme de pre-epurare a apelor pluviale, inainte de evecuarea acestora in emisar, dar si a apelor de pe platforma unitatii care pot ajunge accidental in canalele tehnice. “Toate zonele de colectare a scurgerilor accidentale (base) vor fi verificate si vor fi executate lucrari de remediere a deficentelor constatate pentru a preveni scurgerile accidentale de produse petroliere in retele de canalizare menajera, tehnica sau pluviala. Termenul stabilit pentru realizarea acestor masuri este data de 20 septembrie 2011”, a mai precizat Dan Buca. Directorul tehnic al societatii, Iulian Gheorghe, a dat asigurari ca cerintele solicitate de catre specialistii CJSU vor fi duse la indeplinire. Pentru poluarea accidentala cu ulei hidraulic a mediului inconjurator, dar si a paraului Chechisel, vor fi aplicatesanctiuni contraventionale societatii de catre institutiile abilitate (Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu si Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures)./ZiarMM.ro

Pârâul Chechişel din Maramureş, poluat accidental cu ulei hidraulicÎn această dimineață a fost semnalată telefonic o poluare accidentală a pârâului Chechişel, urmare a scurgerilor de ulei hidraulic provenit din interiorul fabricii de profile extrudate de la Dumbrăvița. La locul incidentului s-au deplasat de urgență specialiştii care au luat măsuri. Prefectul Sandu Pocol, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a dispus investigarea producerii situației de urgență şi măsurile care trebuie luate pentru eliminarea efectelor produse de poluarea accidentală. La fața locului s-au deplasat membrii grupului de suport tehnic pentru situații de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Specialiştii au investigat cauzele şi au ajuns la concluzia că, în ultimele ore de activitate ale zilei de 14 august, o presă de ulei utilizată în fluxul de producție s-a defectat. Uleiul hidraulic s-a scurs într-o zonă de colectare care a fost umplută peste capacitatea de colectare, iar acesta s-a devărsat într-un canal ce deserveşte rețele tehince ale societății comerciale „Universal Alloy Corporation Europe“. Aceste rețele tehnice au fost construite cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

15.08-23.08.2011

element de legătură cu rețeaua de canalizare a apelor pluviale ce deserveşte clădire fabricii. Uleiul hidraulic a ajuns în această rețea de canalizare a apelor pluviale, iar de aici în canalul deschis care se varsă în pârâul Chechişel. Pentru diminuarea efectelor, angajații societății comerciale au oprit funcționarea presei de ulei, respectiv au pus saci cu nisip şi baloți de paie, pe canalul deschis, în scopul de nu permite deversarea uleiului hidraulic în pârâul Chechişel. De asemenea, au fost amplasate materiale absorbante la evacuarea apelor pluviale din incinta societății. Efectul poluării accidentale asupra pârâului Chechişel a fost observat vizual, în zona de devărsare a canalului deschis, sub forma unei pelicule slabe de ulei (irizații) pe o bandă de lungime doi metri lățime şi pe lungime de aproximativ 10 metri. La podul situat la intrarea în localitatea Dumbrăvița nu se observă fenomenul de poluare pe cursul apei. Angajați ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au prelevat trei probe din apa evacuată în pârâul Chechişel care vor fi analizate în laborator. Societatea comecială a fost obligată să efectueze, până la data de 20 august, lucrări pentru curățarea întregului sistem interior şi exterior de canalizare afectat de scurgerea de ulei hidraulic. Au fost dispuse măsuri de realizare a unui sistem care să prevină producerea unui incident care favorizeze o nouă poluarea accidentală cu ulei hidraulic. O altă cerință impusă este de construire a unor sisteme de pre-epurare a apelor pluviale, înainte de evecuarea acestora în emisar, dar şi a apelor de pe platforma unității care pot ajunge accidental în canalele tehnice. Toate zonele de colectare a scurgerilor accidentale (başe) vor fi verificate şi vor fi executate lucrări de remediere a deficențelor constatate pentru a preveni scurgerile accidentale de produse petroliere în rețele de canalizare menajeră, tehnică sau pluvială. Termenul stabilit pentru realizarea acestor măsuri este data de 20 septembrie 2011. Directorul tehnic al societății, Iulian Gheorghe, a dat asigurări că cerințele solicitate de către specialiştii CJSU vor fi duse la îndeplinire. Pentru poluarea accidentală cu ulei hidraulic a mediului înconjurător, dar şi a pârâului Chechişel, vor fi aplicate sancțiuni contravenționale societății de către instituțiile abilitate (Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş)./Adevarul MM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

15.08-23.08.2011

Poluare accidentalaIn 14 august 2011, in ultimele ore de program de la compania Universal Alloy Corporation Europe, s-a produs defectarea accidentala a unei prese de extrudat. Acest fapt a provocat scurgerea unei cantitati mici de ulei hidraulic in apele pluviale. Incidentul a avut un impact minor asupra mediului, provocand daune care pot fi remediate in cel mai scurt timp. Conform normativelor si politicilor de transparenta, reprezentantii UACE au anuntat imediat Agentia de Protectie a Mediului si Comisariatul Judetean Maramures al Garzii Nationale de Mediu care au procedat la investigarea fenomenului. In paralel, s-a decis inchiderea imediata a echipamentului, stoparea si curatarea de urgenta a scurgerii de ulei. De asemenea, UACE a apelat la serviciile unei companii specializate care, in cel mai scurt timp, va elimina efectele incidentului. Trebuie mentionat inca o data ca este vorba doar de ulei hidraulic, adica un produs comun folosit in industrie, care poate inlaturat rapid si in totalitate din zonele in care s-a produs deversarea accidentala Universal Alloy Coporation isi exprima regretul pentru acest incident si doreste sa asigure comunitatea locala si Agentia de Protectie a Mediu ca va lua toate masurile necesare pentru ca astfel de incidente sa nu se mai repete/Ne-cenzurat

Ecologiştii au făcut pace cu cei de la Apele Române: problema râului Bistriţa remediatăDupă ce ieri atât mass-media, cât şi ecologiştii şi reprezentanții Asociației Lucioperca au atras atenția asupra lucrării care se efectua în râul Bistrița, cele două părți au făcut pace, cu promisiunea că problema va fi remediată. Problema lucrării defectuase de decolmatare de pe râul Bistrița, conform preşedintelui ecologiştilor bistrițeni, Marius Bălan, a apărut ca un efect al lipsei fondurilor. Aceasta se va remedia totuşi prin păstrarea canalului inițial al râului pentru populația de peşti şi nivelarea celor 150 de metri serios afectați din zona Petru Maior. La remedierea situației va ajuta şi barajul de la Colibița care va avea sarcina de a elibera nişte cantități consistente de apă menită să ducă mâlul adunat pe mijlocul cursului de apă. Această lucrare a avut efecte asupra populațiilor de peşti care au migrat, în condițiile în care asociația Lucioperca a investit 12.400 de lei în popularea acestei zone. De asemenea pescarii nu vor mai putea practica

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

15.08-23.08.2011

sportul favorit nici pe Râul Bistrița şi nici pe Şieu pentru cel puțin 2-3 săptămâni când se va limpezi apa „A fost o lipsă de comunicare cu asociațiile de pescari şi cu noi. Rugămintea noastră este să se facă de acum corespunzător. Nu suntem în duşmănie cu Apele Române, chiar i-am ajutat când am avut ocazia”, a declarat pentru Bistrița24, preşedintele PER Bistrița, Marius Bălan. Sub pretextul că realizează o lucrare de decolmatare, adică îndepărtează materialul aluvionar depus pe fundul cursului de apă, câțiva muncitori coordonați se pare de Apele Române au început de ieri dezastrul din Râul Bistrița. Raționamentul acestei lucrări a fost protecția împotriva inundațiilor, destul de rare prin părțile locului. Ecologiştii, dar şi reprezentanții Asociației Lucioperca, cei care au în administrare râul, prezenți şi ei la dezastru au ajuns la concluzia, vizibilă şi cu ochiul liber, că această lucrare nu face altceva decât să distrugă cursul de apă şi tot ce viețuieşte în el.„Într-adevăr zona are nevoie de o lucrare de decolmatare, dar nu făcută la modul acesta, nu aşa se fac lucrările de acest gen. Au distrus tot, nu se poate aşa ceva”, declara un reprezentant al Asociației Lucioperca.Tot ei au fost şi primii care au încercat să discute cu reprezentanții Apelor Române care s-au deplasat în teritoriu, însă au preferat să citească ziarul în loc să discute cu ecologiştii sau reprezentanții asociației. Le-au spus totuşi celor prezenți că nu este nici o problemă, şoferul excavatorului apăsând puțin cam mult pe accelerație Bianca Sara/Bistrita 24

Bani guvernamentali pentru consolidarea de mal a raului Tisa la Craciunesti21 de luni pentru finalizarea lucrărilor.Guvernul a aprobat în şedința de miercuri, 10 august, realizarea a 10 obiective de investiții prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu. Valoarea acestora se ridică la peste 950 milioane lei (958.958.000 lei), iar finanțarea lor se face prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Este vorba şi despre consolidarea malului pentru rîul Tisa la Crăciuneşti, județul Maramureş. Realizarea acestor obiective are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea în siguranță a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieților omeneşti. Prefectul Sandu Pocol a precizat că finanțarea investiției se va efectua în conformitate cu prevederile Ordonanței de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

15.08-23.08.2011

Urgență a Guvernului, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în buget, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate conform legii. Valoarea totală a investiției de consolidare a malului râului Tisa de la Crăciuneşti este de 84.075 mii lei. Lucrarea este amplasată pe malul stâng al râului Tisa, în zona frontului de captare de la Crăciuneşti, localitatea Bocicoiu Mare, între stâlpii de frontieră 305-305, pe o lungime de aproximativ 1,80 km. Durata de realizare a investiției este de 21 de luni. Titularul obiectivului de investiții este Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar beneficiarul Administrația Națională "Apele Române". /Infommhttp://www.informatia-zilei.ro/mm/social/zece-obiective-majore-pentru-prevenirea-inundatiilor

Jungla de pe malul SasaruluiRaului Sasar a ajuns ca o jungla. Vegetatia abundenta a inceput sa acopere suprafete uriase, punctul cel mai “verde” fiind in amonte de podul situat intre strada Minerilor si Vasile Lucaciu. Tufisurile mari si dese sunt, insa, un adevarat rai pentru sobolani si alte vietuitoare. Locuitorii de pe strada 16 Februarie sunt in pericol de a fi invadati de sobolani ori de taratoare dupa ce malul raului Sasar a fost acoperit de buruieni mari de aproape doi metri. Cum malurile raului nu au fost curatate pana acum, dupa alternanta de ploi abundente si temperaturi ridicate tufisurile au crescut in forta, ajungand acum la dimensiuni apreciabile. Numai ca acestea, pe langa ca au un aspect neingrijit si de salbaticie, aducand mai degraba cu o jungla decat cu un rau ce traverseaza un municipiu, mai prezinta si riscul ca sub ele sa se dezvolte animale nedorite pe langa casa omului. Mai mult, oamenii spun ca le e si frica sa se uite in partea aceea a drumului, pentru ca imaginea e de-a dreptul sinistra. Autoritatile nu au facut niciun comentariu pana in acest moment. Reprezentantii Serviciului de Gospodarire a Apelor au aratat doar ca vor da o declaratie dupa ce se vor prezenta la fata locului si vor vedea despre ce este vorba, preferand sa nu faca niciun comentariu. Amenajarea malurilor apelor este apanajul SGA, insa intretinerea acestora lasa de dorit. Cel putin in partea mai putin circulata a orasului. /Informatia Zilei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

15.08-23.08.2011

Teme similare

Tarnita, lacul nimanui cand vine vorba de gunoaie si barciFiecare weekend petrecut pe malul lacului Tarnita este un cosmar pentru turisti: malurile sunt pline de gunoaie, iar zona este poluata fonic de zecile de ambarcatiuni care fac“raliu” pe apa. Sfarsitul de saptamana care s-a incheiat a scos sute de clujeni la soare. Unul dintre cele mai populate locuri de agreement din zona Clujului, lacul Tarnita, a fost plin-ochi de masini, biciclisti si pescari. Unul dintre marile dezavantaje este acela ca majoritatea punctelor de acces la apa sunt asezate pe proprietatile private. Doar in zona barajului Tarnita si la coada lacului turistii pot cobori pe mal, pentru a face o baie. Aici, surpriza: coada lacului s-a transformat intr-un adevarat “ghetou”, unde urla manelele la concurenta cu hip-hopul. Turistii coboara cu masinile pana la gura lacului, unde stau claie peste gramada pe un petec de iarba.Terenul nimanui: Primarul comunei Rasca sustine ca terenul este revendicat, fiind un proces in curs intre Hidroelectrica si cei care au revendicat pamantul. Din aceasta cauza, nimeni nu administreaza zona, si nimeni nu isi asuma responsabilitatea. “De sapte ani platesc dupa toata lumea. Am amplasat in zona un container, iar zona va fi curatata cel tarziu maine dimineata. Asa este la fiecare sfarsit de saptamana”, spune edilul Ioan Morar. Reprezentantii Garzii de Mediu Cluj sustin ca ultimele controale au fost facute in luna iunie. “In fiecare sezon se intampla la fel: merg si il fortez pe primarul din Rasca sa igienize zona. Firmele de salubritate ridica deseurile, dar cine le plateste? Terenul este in litigiu, si pana nu se solutioneaza procesul, suntem legati de maini”, arata Imre Lenke, sefa Garzii de Mediu Cluj. Pe de alta parte, primarul din Rasca, Ioan Morar, spune ca s-a saturat de aceasta situatie, si va lua containerul de gunoi din zona. Principalii vinovati pentru poluarea malurilor si a lacului Tarnita sunt, insa, chiar turistii. Ignoranti, acestia lasa dupa ei mormane de gunoaie, si nu sunt trasi la raspundere. Reprezentantii Garzii de Mediu sustin ca nu-i pot amenda deoarece nu au drept sa ii legitimize, insa nu s-a organizat pana acum nicio campanile comuna cu Politia Romana. Barcile cu motor, la liber pe lac: Garda de Mediu Cluj a primit, in acest sfarsit de saptamana, zeci de sesizari cu privire barcile cu motor care circula in voie pe Lacul Tarnita. “Din pacate, hotararea de guvern

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

15.08-23.08.2011

care aproba circulatia ambarcatiunilor pe lac este inca in vigoare”, arata Imre Linke. In luna mai a acestui an, Garda de Mediu a trimis la Prefectura Cluj o propunere de modificare legislativa, cu privire la HG 669/2008, insa pana acum nu a primit niciun raspuns. Potrivit Garzii de Mediu, pe Lacul Tarnita ar trebui sa fie permis doar accesul barcilor cu vasle si a hidrobicicletelor, fara ambarcatiuni motorizate. Cu o suprafata de 215 hectare, o lungime de peste 8 kilometri si o adancime maxima de peste 70 de metri, lacul Tarnita este una din cele mai apreciate zone turistice din judet, dar si principala sursa de apa pentru locuitorii din Cluj-Napoca. Acesta este alimentat de apele Somesului Cald. Barajul Tarnita a fost construit in anul 1974 in forma de arc, cu o inaltime de 97 metri, avand ca scop principal producerea de energie electrica. / Citynews.ro

Clujenii se racoresc pe „plaja lui Boc”Zeci de clujeni au profitat de timpul frumos si au iesit sa se relaxeze pe malul Somesului in cartierul Grigorescu, pe portiunea amenajata in urma cu cativa ani de municipalitate. Chiar daca in ultimii ani aici nu s-au facut niciun fel de investitii sau amenajari, iar nisipul ramas incepe sa fie inghitite de buruieni, clujenii continua sa vina sa faca plaja aici. Acestia spun ca vin aici inca dinainte sa fie amenajat si sa se numeasca “plaja lui Boc” si le place pentru ca este mai aproape de natura decat strandurile, de exemplu. Unii dintre ei, mai curajosi sau mai incalziti, s-au aventurat si in apele Somesului unde s-au balacit, in timp ce restul s-au multumit sa stea intinsi pe mal. Malul Somesului a fost amenajat initial in 2007, pe o suprafata de 750 de metri patrati. Plaja a fost inundata de apele Somesului in 2008 si a fost reamenajata in 2009. De atunci, insa, nu s-a mai facut nimic, chiar daca initial erau in plan chiar si amplasarea terase in aceasta zona. / Citynews.ro

Canalizarea in centrul Zalaului va ramane o problema nerezolvataNe asteptam ca la fiecare ploaie apa sa refuleze in fata Primariei si sa adunam bucati de asfalt, asa cum s-a intamplat marti. In urma incidentului de marti petrecut in fata Primariei Zalau, cand a fost inundat tot centrul cu apa din canalizare, strada a ramas reparata partial. City managerul municipiului, Radu Nistorescu, a declarat ca nu vor fi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

15.08-23.08.2011

efectuate reparatiile la drum pana cand angajatii Companiei de Apa Somes, sucursala Zalau, vor repara deficienta tehnica a retelei de canalizare menajera, iar cheltuiala integrala a reparatiilor va fi suportata de Compania de Apa. In urma recentei reabilitari a retelei de canalizare municipale doar canalizarea din zona Primariei Zalau ridica probleme, inundand in mod repetat zona centrala, spune Nistorescu. „Partea carosabila ar putea fi reparata oricand de catre societatea Citadin, dar Compania de Apa trebuie sa repare canalizarea astfel ca la urmatoarele ploi sa nu mai avem probleme. Receptia lucrarilor a fost facuta de catre reprezentantii Companiei de Apa Somes. Ei au platit lucrarea, ei au contractat-o, Primaria nu are nici un amestec”, a declarat reprezentantul Primariei. Primaria Zalau, chiar daca nu are niciun amestec in problema canalizarii, este tinta ocarei din partea locuitorilor. Compania de Apa nu se streseaza sa puna punct subiectului de interes public. Asadar, dupa doua zile de la incident, drumul arata la fel, canalizarea nu s-a imbunatatit cu nimic, in ciuda faptului ca reprezentantii Primariei le-au dat termen doua zile pentru remedierea deficientelor. Canalizarea a fost desfundata marti seara dar nu s-a intervenit pe partea tehnica a lucrarii. Dupa cum am mai relatat, lucrarile de reabilitare au fost efectuate de catre societatea OMS din Ungaria, contractata de Compania de Apa Somes. La randul ei, CA Somes din Zalau spune ca sistemul public de preluare a apelor uzate nu este proiectat si pentru preluarea apelor pluviale. Deci, refuza sa-si asume responsabilitatea pentru situatiile de genul celei de marti. Prin urmare, deficientele tehnice ale retelei de canalizare din centru nu pot fi remediate, insa Primaria o tine pe-a ei - pana la executarea lucrarilor de reabilitare a retelei de catre OMS Ungaria nu au fost asemenea probleme in zona. /Graiul Salajului

Let’s Do It, Romania! – Voluntarii se mobilizeaza pentru campania de curatenie din 24 septembrieUn plan de bataie pe termen scurt a fost lansat de voluntarii din cadrul proiectului „Let’s Do It, Romania!”, prin care se incearca sensibilizarea populatiei privind aruncarea gunoaielor la intamplare. Diferite manifestari in care vor fi implicate atat persoanele fizice, cat si companiile interesate de proiect vor fi realizate in perioada dinaintea campaniei de curatare ce va avea loc anul acesta in 24 septembrie. Spre deosebire de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

15.08-23.08.2011

anul trecut, cand organizatorii si-au propus sa scoata la curatenie cat mai multi oameni, anul ei se vor axa pe educarea populatiei, pentru ca in anii urmatori sa nu mai fie nevoie de astfel de actiuni de colectare a gunoaielor. Voluntarii implicati in proiect vor merge, in cadrul „Caravanei prin mediul rural”, prin mai multe sate din judet pentru a implica cat mai multa lume in actiunea de colectare a gunoaielor. In plus, dupa inceperea scolii, o alta caravana mobila va parcurge un traseu prin liceele din oras pentru a-i responsabiliza mai mult pe tinerii baimareni. Alte doua campanii, „Let’s response it” si „Let’s be creative”, vor fi demarate de tinerii voluntari. „Vom avea o actiune „Let’s be creative”, ceea ce inseamna ca vor putea participa tineri, persoane mai in varsta, companii care sa vina cu echipele lor si sa indeplineasca sarcinile care le sunt date, ulterior primind si prime din partea „Let’s Do It!” ”, explica coordonatorul proiectului, Denisa Amalia Pintea. Anul acesta, campania de colectare a deseurilor ce va avea loc pe 24 septembrie in intreaga tara, va avea in Maramures un aliat de nadejde: Aeroportul Baia Mare. Mihai Patrascu, directorul Aeroportului din Baia Mare le-a promis voluntarilor ca vor avea tot sprijinul sau. „Cred si sper ca oamenii pe care o sa ii adunati in jurul vostru sa fie ca niste cercuri concentrice care o sa se tot mareasca si o sa cuprinda pe cat mai multi dintre noi. Cu toate astea, mi-ar placea sa nu trebuiasca sa fie oameni care sa vina sa faca curatenie, dar inca, din nefericire, nu am ajuns la acel nivel”, opineaza directorul aeroportului din Baia Mare, Mihai Patrascu. Coordonatorii proiectului „Let’s Do It, Romania!” spun ca nu se vor opri aici, ei pregatind un plan de actiune pe 2011-2012, care va cuprinde alte activitati de voluntariat, dar si activitati de constientizare si responsabilizare a cetatenilor. EMaramures

Disparut in apele SomesuluiUn băiat in varstă de numai 14 ani, din localitatea Cheud, aflat la scaldă in apele raului Someş impreună cu alții copii din sat, a fost căutat astăzi după-amiază de pompieri, după ce prietenii cu care acesta era nu l-au mai văzut ieşind din apă. Un bărbat aflat pe un pod din apropierea locului in care se scăldau copiii a văzut cele intamplate şi a sunat imediat la pompieri. Purtătorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Porolissum" al județului Sălaj, Lucian Jacodi, ne-a declarat că minorul a fost prins,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

15.08-23.08.2011

probabil, intr-un vartej, fiind tras spre adancul raului. "Secția de pompieri Jibou a fost sesizată prin numărul unic de urgență 112, joi după-amiază, in jurul orei 17.30, de către un bărbat care a anunțat că un copil aflat in raul Someş, in apropierea localității Cheud, nu a mai ieşit la mal. Pompierii s-au deplasat la fața locului şi au inceput căutările cu o barcă pneumatică pentru găsirea băiatului", a declarat Lucian Jacodi. Vom reveni cu amănunte./ Magazin Salejean

Canalizarea refacuta a Zalaului este un dezastru si nimeni nu-i de vinaPrimaria si Compania de Apa isi scot ochii reciproc pentru defectele canalizarii reabilitate de firma ungara OMS. Ploaia torentiala de marti seara a scos la iveala neajunsurile lucrarilor efectuate in Zalau de catre firma OMS din Ungaria, contractata de Compania de Apa Somes, sucursala Zalau. Apa a refulat in buricul targului, iar asfaltul de pe bulevard a luat-o la vale cu torentul de apa. Reprezentantii Primariei spun ca nu isi asuma res-ponsabilitatea pentru cele intamplate deoarece in zona nu au existat acest gen de probleme pana la efectuarea lucrarilor la reteaua de canalizare menajera, realizate de firma ungureasca si pune costurile lucrarilor de reparatie in seama Companiei de Apa Somes. Nici reprezentantii companiei invinuite nu isi recunosc insa vina in totalitate, spunand ca inundatia din centru a fost provocata de apa pluviala revarsata in reteaua de canalizare menajera. Primaria vrea reparatii pe banii Companiei de Apa: City managerul municipiului Zalau, Radu Nistorescu, a explicat ca „inundatia aparuta in apropierea sediului Primariei Municipiului Zalau a fost cauzata de supraincarcarea retelei de canalizare menajera, care a refulat, distrugand si carosabilul”. Totodata, acesta mai spune ca refacerea suprafetei deteriorate va fi suportata financiar de catre Compania de Apa Somes, lucratorii de la SC Citadin Zalau fiind cei care vor efectua lucrarile. Radu Nistorescu a cerut celor de la Compania de Apa sa gaseasca solutii tehnice pentru remedierea problemelor la reteaua de canalizare menajera, deoarece nu este prima data cand in zona se produce inundarea carosabilului. In acelasi timp, managerul orasului mai spune ca apa nu a fost singura vinovata pentru ce s-a intamplat. „E facut un bypass intre cele doua retele care se pare ca nu functioneaza”, spune Nistorescu. Compania de Apa arunca mata moarta in curtea Primariei: Intrebat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

15.08-23.08.2011

despre situatia existenta, Marcel Zaharia, directorul sucursalei Zalau a Companiei de Apa Somes, spune ca nu este in totalitate vina companiei si cu atat mai putin a celor de la OMS. „Probabil nu functioneaza foarte bine canalizarea pluviala si apa s-a infiltrat si in canalizarea menajera”, spune Marcel Zaharia, directorul CA Somes, sucursala Zalau. Pe langa conexiunile proaste dintre cele doua retele de canalizare, Zaharia da vina si pe ploaie, nicidecum pe cei care au efectuat lucrarile de reabilitare ale retelei de canalizare. „Nu am facut o evaluare a lucrarilor, o vom face in perioada urmatoare si vom transmite costurile. Partea de refacere a lucrarilor o suporta Compania de Apa, insa noi nu avem nicio legatura cu intretinerea canalizarii pluviale, care se afla in custodia SC Citadin SRL”, a mai specificat directorul Companiei de Apa Somes, Marcel Zaharia. Raluca Gireadă & /Graiul Salajului

Si daca ploua…Codul galben de ploi anuntat de meteorologi pentru ziua de marti s-a lasat cu blocaj in trafic pentru soferii ce au avut treaba prin intersectia din zona Primariei Zalau. Ploaia torentiala ce s-a napustit asupra urbei de la poalele Mesesului a format o noua vale - Valea Primariei. Abia reabilitata, reteaua de canalizare a cedat la prima ploaie. A tisnit apa, s-a spart asfaltul. Nu aveai pe unde sa treci decat prin apa, lipa... lipa. Asa au plecat banii nostri pe Valea Primariei, scurgandu-se prin supapele Companiei de Apa pana in balta OMS din Ungaria! Strada trebuie reparata acum pentru a treia oara in acea zona. La fiecare ploaie abundenta, canalizarea cedeaza... se sparge asfaltul... se repara si iar se strica. Un peisaj dureros pentru toti zalauanii. Surprinsi de eveniment in inima urbei, cativa trecatori stateau si se uitau a paguba la ce se intampla! Parca nu le venea sa creada ca dupa ce au suportat mai bine de doi ani harababura lucrarilor firmei maghiare, au mai dat si o groaza de bani pentru lucrari si tot fara canalizare au ramas. Acum, si drumul arata ca dupa tsunami. Si nu degeaba se zice ca „ADP-ul duce greul”. Au venit oamenii, au adunat mizeria si s-au pus pe treaba. S-au oferit sa dirijeze chiar circulatia din zona. Inarmati cu lopeti, cu maturi si alte alea, s-au apucat bietii oameni (uzi leoarca) sa adune bucatile rupte din asfalt si duse de apa taman la Silvania. Echipa de interventie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

15.08-23.08.2011

a Companiei de apa a carpit canalizarea si cei de la Citadin soseaua. Ghiciti pe banii cui? Si pana cand vor tine? Raluca Gireadă (18 August 2011) /Graiul Salajului

Dupa ploi, reparatiiPrimăria Municipiului Zalău, prin intermediul firmei SC Citadin SRL, se va ocupa de reabilitarea carosabilului distrus in urma ploilor abundente din seara zilei de marți, 16 august. „Inundația apărută in apropierea sediului Primăriei municipiului Zalău a fost cauzată de supraincărcarea rețelei de canalizare menajeră, care a refulat, distrugand şi carosabilul. Angajații Citadin, la cererea şi pe cheltuiala Companiei de Apă, vor reface suprafața deteriorată. Le-am recomandat celor de la Compania de Apă să găsească o soluție tehnică pentru a evita aceste probleme la canalizarea menajeră care marți seara s-a infundat şi de abia după accea vom face reparațiile”, explică Radu Nistorescu, administratorul public al municipiului Zalău. In privința problemelor pe care le intampină cetățenii care locuiesc pe strada 22 Decembrie 1989, Primăria municipiului Zalău va incerca să execute lucrări prin care să se evite, pe viitor, producerea de inundații in curți şi beciuri. „Ne-am intalnit in această dimineață cu reprezentanții Drum Construct (firma care s-a ocupat de acoperirea Văii Zalăului) şi vom incerca, in cel mai scurt timp, să modificăm gurile de canal şi să incercăm să descărcăm in Valea Zalăului canalizarea pluvială”, mai spune Radu Nistorescu./Salajeanul

Ce proiecte vor finanta chinezii in RomaniaPrimul mare proiect care ar putea prinde contur, în opinia unor specialişti, este canalul Dunăre-Bucureşti, iar alții pariază pe reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă Premierul Emil Boc le-a prezentat chinezilor cinci proiecte importante de investiții prin parteneriat public-privat, la care aceştia sunt invitați să participe. Cu o valoare de cel puțin 1 miliard de euro fiecare, acestea sunt reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, centrala de la Tarnița-Lăpuşteşti - Cluj (energie), canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureştiului (transporturi) şi canalul Siret-Bărăgan (irigații), conform Daily Business. "Proiectele cele mai fezabile sunt cele două canale pentru că presupun cele mai puține complicații", a declarat Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerț

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

15.08-23.08.2011

Româno-Chineze (CCRC). El a menționat că în cazul celorlalte proiecte pot exista unele frâne: eventualele exproprieri în cazul centurii Bucureşti sau negocierile cu alți parteneri în afara statului implicați în reactoarele 3 şi 4. Ghelmegeanu consideră că guvernul ar fi trebuit să prezinte partea tehnică a proiectelor şi speră că până la întrunirea comisiei mixte din octombrie executivul să se ducă pregătit. Şeful CCRC a amintit că unele proiecte se află în discuții cu partea chineză chiar de 10 ani. Laurențiu Plosceanu, preşedintele Asociației Române a Antreprenorilor din Construcții, vede ca prioritare canalul Dunăre-Bucureşti şi a doua centură a Bucureştiului. Reprezentanții guvernului s-au aflat în China pentru a negocia mai multe proiecte economice./(D.E.) / Ziua de Cluj

Ratele salbatice au populat jungla de pe malul SasaruluiIn urma cu cateva zile, in ziarul nostru consemnam o situatie ce nu ar trebui lasata la voia intamplarii, si anume ca pe malul raului Sasar, la podul ce face legatura intre strazile Minerilor si Vasile Lucaciu, vegetatia a crescut atat de mult incat face sa para ca ne aflam intr-o jungla. Autoritatile nu au inceput inca sa faca acolo curatenia de toamna, insa au ajuns, in schimb… ratele salbatice. Se pare ca daca locul arata precum unul salbatic, zburatoarele l-au luat drept unul potrivit ca mediul de care au ele nevoie. Asa se face ca joi dupa-amiaza, trecatorii s-au putut bucura de privelistea incantatoare pe care au putut-o oferi cele cateva inaripate, intr-un cadru atat de… natural. Privind in jur, aproape ca poti sa uiti ca te afli, totusi, in apropierea unui centru urban. Cine stie, poate ca este primul pas spre intoarcerea la natura./ Informatia Zilei MM

Pasarela pietonala peste Somes, din Grigorescu, iluminata din septembrieAlegerea firmei care execută lucrările la Podul Elisabeta a fost criticată de PSD Cluj. Primarul Apostu a replicat că prețul cel mai bun face diferența şi că PSD preferă să critice nejustificat inițiativele bune ale municipalității. Podul metalic pietonal de traversare a Someşului, din zona Parcului Rozelor, va fi următorul pe care primăria intenționează să-l modernizeze, a anunțat primarul Sorin Apostu. Administrația locală clujeană nu a stabilit deocamdată valoarea lucrărilor sau firma care le va executa. Totul depinde de finalizarea lucrărilor la primul pod căruia primăria şi-a propus să-i schimbe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

15.08-23.08.2011

fața, cel din zona Operei Maghiare, Podul Elisabeta, termenul fiind sfârşitul lunii august. Edilul de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a declarat marți, în timpul unui tur de forță pe şantierele unor obiective importante din oraş, că primăria doreşte să continue proiectele prin care şi-a propus să crească atractivitatea zonei de promenadă de pe malul Someşului. "După cum ştiți, am lansat un proiect ambițios, acela de a moderniza podurile şi pasarelele de traversare a râului Someşul Mic. Nu mai dorim să fim acuzați de un partid sau altul că le furăm ideile sau că nu îi informăm, aşa că anunț încă de acum că următorul pod pe care dorim să îl reabilităm este cel metalic, de traversare a Someşului, din zona Parcului Rozelor", a afirmat Apostu. Primarul a estimat că lucrările vor presupune exact aceleaşi elemente ca în cazul Podului Elisabeta din zona Operei Maghiare, aflat în plin proces de reabilitare. "Elementul de rezistență va fi iluminatul arhitectural care va pune în valoare această pasarelă pietonală de traversare a râului şi o va integra în silueta oraşului. Probabil, din luna septembrie vor începe şi lucrările pentru iluminarea celui de-al doilea pod din oraş", a adăugat oficialul clujean. Potrivit specialiştilor din cadrul Direcției tehnice a primăriei, deocamdată nu s-a fixat data oficială pentru demararea lucrărilor la podul din zona Parcului Rozelor. "Am avut doar discuții de principiu şi am decis că podul din Grigorescu va fi al doilea din oraş dotat cu un sistem de iluminat arhitectural. Nu s-a stabilit un deviz pentru lucrări, dar nici nu s-a ales societatea care să le execute. Totul depinde de cum va ieşi primul pod din oraş care a intrat în modernizare, Elisabeta", au menționat reprezentanții primăriei. Lucrările la Podul Elisabeta sunt în plină desfăşurare, urmând ca această pasarelă să fie dotată şi cu un sistem de iluminat care să pună în valoare întreaga zonă adiacentă. Acesta va pune accent atât pe iluminarea căii pietonale propriu-zise, cât şi pe scoaterea în evidență a podului dinspre exterior. Fiecare sistem de iluminat va avea un design adaptat la particularitățile podului sau ale zonei respective. Atât aparatele de iluminare a căilor pietonale, cât şi aparatele de iluminat arhitectural sunt echipate exclusiv cu lămpi led, ce nu vor depăşi un consum de 1 kW pe oră. Forul local a atribuit contractul de lucrări pentru reabilitarea acestui obiectiv societății Dupex, pentru 56.800 de lei (fiind un contract sub 15.000 de euro, atribuirea s-a făcut fără licitație, potrivit primăriei). Inițiativa instituției de a cheltui bani publici pe contracte atribuite direct, fără licitație, a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

15.08-23.08.2011

fost criticată de liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan. "Noi considerăm că prețul ledurilor cu care domnul primar intenționează să împodobească podul este cam mare. Nu vrem ca din bugetul public clientela portocalie să îşi asigure concediile. Dacă locațiile sunt alese în aşa fel încât să nu fie nevoie de licitații şi clientela portocalie să-şi alimenteze puşculița pentru campaniile din 2012, este obligația primarului să ne informeze şi pe noi, în calitate de plătitori de taxe şi impozite în Cluj-Napoca", a atenționat Lăpuşan. Sorin Apostu a calificat declarațiile PSD Cluj ca tendențioase şi a declarat că există studii şi proiecte pentru a creşte atractivitatea zonei de promenadă a Someşului de care primăria a ținut cont în momentul în care a demarat proiectele valorificării podurilor pietonale de traversare a râului. "Există cereri de oferte şi devize de lucrări, iar sumele pe care primăria le va cheltui au fost făcute publice. Totdeauna mergem pe oferta cea mai mică. PSD nu face decât să strige de pe margine, în timp ce primăria face ceva în oraş. Vor să cheltuim mai mulți bani?", a spus oficialul. Promenada oraşelor înfrățite, inaugurată pe malul Someşului: Administrația locală clujeană şi-a propus să creeze insule de spațiu public şi în cartiere, valorificând malul râului Someş, conform direcțiilor trasate de noul Plan Urbanistic General al oraşului. Astfel, în zona Parcului Iuliu Hațieganu şi a Parcului Rozelor, municipalitatea a rezervat un spațiu urban dedicat oraşelor înfrățite. Primul monument amplasat în această zonă a fost cel dăruit primăriei de instituția omoloagă din Suwon, care ilustrează peisaje din Coreea de Sud. Acesta a fost dezvelit pe 30 mai, în prezența oficialilor din Suwon, în cadul Zilelor Oraşului. Urmează ca şi alte "daruri" de la "frații" Clujului să ajungă pe malul Someşului./Ziua de Cluj

A plouat de a crapat bulevardulDoar de o rafala a fost nevoie ca zona din fata Primariei Zalau sa se inunde in numai cateva minute. Lucrarile Companiei de Apa „Somes” s-au dus pe apa sambetei, iar dezastrul a incurcat circulatia in zona. Si asfaltul a crapat de ras la vederea lucrarilor „de valoare”. Cu rusine, intocandu-ne spatele, muncitorii companiei si-au tras cizmele de guma si au strans cu farasul banii salajenilor. Si cei de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Porolissum” Salaj au fost solicitati, insa nu a fost nevoie de interventia lor. De

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

15.08-23.08.2011

treaba s-au ocupat si agentii de la Politia Rutiera, care au fost nevoiti sa dirijeze soferii nauciti de tevatura din centrul municipiului. „A fost un cutremur in Vrancea si le-a distrus lucrarile celor de la Compania de Apa”, spune razand un zalauan care asista amuzat de pe margine la spectacolul oferit de cei care au efectuat lucrarile la reteaua de canalizare in aceasta zona. Lucrari „spalate” de o ploicica de vara. / Graiul Salajului

Uite canalizarea, nu e canalizareaStrada 22 Decembrie a fost, marti, din nou inundata din cauza gurilor de canal infundate. Pe timpul ploii torentiale, cea mai afectata a fost partea carosabila, fiind acoperita de cativa centimetri de apa. Ieri, am aflat de la Biroul de relatii cu presa al Primariei Muncipiului Zalau ca adminstratia locala se va ocupa, prin intermediul firmei Citadin SRL, de reabilitarea carosabilului distrus in urma ploilor abundente din seara zilei de marti, 16 august. "Inundatia aparuta in apropierea sediului Primariei Municipiului Zalau a fost cauzata de supraincarcarea retelei de canalizare menajera, care a refulat, distrugand si carosabilul. Angajatii societatii Citadin, la cererea si pe cheltuiala Companiei de Apa, vor reface suprafata deteriorata. Le-am recomandat celor de la Compania de Apa sa gaseasca o solutie tehnica pentru a evita aceste probleme la canalizarea menajera, care, marti seara, s-a infundat, si ulterior vom face reparatiile”, a explicat Radu Nistorescu, administratorul municipiului Zalau. Autoritatile locale ne asigura ca in privinta problemelor pe care le intampina locuitorii de pe strada 22 Decembrie 1989, se vor executa lucrari prin care sa se evite, pe viitor, producerea de inundatii in curti si beciuri. „Ne-am intalnit in aceasta dimineata cu reprezentantii Drum Construct (firma care s-a ocupat de acoperirea Vaii Zalaului) si vom incerca, in cel mai scurt timp, sa modificam gurile de canal si sa descarcam in Valea Zalaului canalizarea pluviala”, a mai mentionat Radu Nistorescu. Retelele pluviale, inexistente: Nu numai retelele de canalizare menajera sunt vinovate de inundatiile frecvente produse in muncipiul Zalau. Sistemul de canalizare pluviala din urbea de la poalele Mesesului este aproape inexistent. Din cele aflate de la Biroul de relatii cu presa al Primariei Municipiului Zalau, chiar daca au existat astfel de retele in toate zonele orasului, cu timpul ele s-au deteriorat din cauza lucrarilor la sistemele de apa si canal. La aceasta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

15.08-23.08.2011

data, in atentia administratiei locale, care a preluat acest sistem de la societatea Publiserv, in urma cu cativa ani, este strada 22 Decembrie si zona din apropierea supermarketului Kaufland. Anul trecut s-a refacut o parte a retelelor de canalizare pluviala din Bulevardul Mihai Viteazul, respectiv intre Mol si Gara CFR, portiune afectata de inundatii in urma cu cativa ani. "Principalul motiv pentru care acest sistem nu face fata volumului de precipitatii este starea avansata de degradare, produsa de-a lungul timpului, precum si faptul ca, intial, retelele de canalizare pluviala nu au fost proiectate pentru un debit asa de mare de apa. Mai mult, in multe zone din jurul blocurilor, s-au amplasat inca de pe vremea lui Ceausescu, camine pentru canalizarea pluviala, care nu duc nicaieri, intre ele neexistand nicio legatura", a precizat reprezentantul Biroului de relatii cu presa din cadrul primariei. La sfarsitul acestei luni, se vor monta retele de canalizare pluviala pe strazile Decebal si Teodor Baconschi, zona Gradina Onului si Gradina Poporului. Deocamdata nu se pune in discutie, la nivel de municipiu, o lucrare ampla pentru refacerea intregii retele de canalizare, deoarece costurile necesare se cifreaza in jurul a catorva milioane de euro, suma de care nu dispune la aceasta data bugetul local. In schimb, in zonele in care pot aparea probleme, daca sunt sesizari din partea cetatenilor, edilii sustin ca pot interveni cu un utilaj (Unimob) al firmei Citadin./ Magazin Salajean

Malurile raului Crasna vor fi curatate de tineri salajeniRaul Crasna va fi ecologizat pana la granita cu Ungaria de tineri din judetul Salaj, sustine Emeric Pop, primarul comunei Crasna. Potrivit unui interviu acordat ziarului “Salajeanul” de Emeric Pop, primarul comunei Crasna – judetul Salaj, sunt in derulare doua proiecte inedite de igienizare a raului Crasna. In actiune vor fi implicate sute de tineri. Potrivit lui Emeric Pop, in cele doua proiecte tineri si elevi ai comunei vor organiza adevarate “expeditii”, in cadrul carora se vor ecologiza malurile raului Crasna de la izvor si pana la iesirea lui din tara. Tinerii vor merge pe malul raului si vor aduna deseurile depozitate pe anumite portiuni ale cursului de apa si maluri. Cei implicati in igienizare vor dormi in corturi. Desigur, in urma unei asemenea actiuni de interes general, in timp vor fi organizate si actiuni de informare a cetatenilor despre necesitatea mentinerii curate a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

15.08-23.08.2011

cursurilor de apa, colectarea selectiva a deseurilor si depozitarea acestora. Se vorbeste si despre realizarea unor tiparituri privind obiectivele mentionate mai sus.Informatia Zilei SM

Raul Dipsa, prins in lista investitii a GuvernuluiGuvernul a aprobat, în şedința de astăzi, realizarea a 10 obiective de investiții prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, informează într-un comunicat Biroul de presă al Executivului. În listă este prins şi râul Dipşa, pentru amenajare şi regularizare, alături de răurile Borşa, Maja, Valea Mare, Boşneag, Nădrag şi Nera; de asemenea sunt cuprinse: pentru consolidare mal - râul Tisa la Crăciuneşti (județul Maramureş), pentru continuarea lucrărilor – râul Bârlad, pentru lucrări de înlăturare a calamităților naturale - bazinul hidrografic Crişul Negru şi punerea în siguranță a nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român (județul Timiş). Valoarea celor 10 obiective de investiții se ridică la peste 950 milioane de lei, finanțarea fiind prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, se precizează în comunicat.Mesagerul de Bistrița-Nǎsǎud

Chinezii, invitati sa investeasca in Cluj, in Hidrocentrala Tarnita –LapusestiMinistrul Economiei, Ion Ariton, a discutat inChina cu reprezentanti ai Guvernului si ai mediului de afaceri despre posibilitatea de a investi in Romania."In cadrul primelor intalniri, la Shenzhen, cu reprezentanti guvernamentali si ai mediului de afaceri din China, au fost abordate aspecte referitoare la atragerea de investitii in proiecte prioritare din domeniul energetic: reactoarele 3 si 4 de la CNE Cernavoda, centrala hidroelectrica de acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnita-Lapustesti, realizarea unor noi capacitati pe carbune la SE Doicesti", potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei. Ministrul Economiei, Ion Ariton, se afla intre 10 si 16 august intr-o vizita de lucru in China, alaturi de o delegatie condusa de premierul Emil Boc. Ministerul Economiei a anuntat la inceputul acestei luni ca lucrarile la hidrocentrala Tarnita-Lapustesti, in valoare de un miliard de euro, ar urma sa inceapa in primavara anului 2012./Stiri de Cluj

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

15.08-23.08.2011

HOTARARE – Lucrarile de consolidare a 2 kilometri de mal al Tisei, la Craciunesti, vor fi finantate cu 84 de milioane de leiLucrarile de consolidare a malului raului Tisa, la Craciunesti, vor fi finantate din bugetul de stat, astazi, 10 augut, fiind emisa o Hotarare de Guvern in acest sens. Apararea de mal a frontului de captare a apei de la Craciunesti a fost executata in anul 2001, din traverse de piatra si a fost afectata de mai multe ori de inundatii, ultima data administratia judeteana solicitand fonduri guvernamentale pentru refacerea acesteia in vara anului trecut. Guvernul a aprobat alocarea sumei de 958.958.000 de lei pentru zece investitii prioritare din infrastructura de gospodarire a apelor si de mediu, printre care si lucrari de consolidare a malului raului Tisa, la Craciunesti. Valoarea totala a investitiei de consolidare a malului raului Tisa de la Craciunesti este de 84.075.000 de lei. Lucrarea este amplasata pe malul stang al raului Tisa, in zona frontului de captare de la Craciunesti, localitatea Bocicoiu Mare, intre stalpii de frontiera 305-305, pe o lungime de aproximativ 1,80 km. Durata de realizare a investitiei este de 21 de luni. Finantarea celor zece obiective se face prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, componenta de prevenire a inundatiilor din acest program avand prevazuta suma de 2,4 miliarde de lei. Realizarea obiectivelor din judetele Maramures, Cluj, Timis, Bistrita-Nasaud, Satu Mare, Bihor, Caras Severin are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea in siguranta a obiectivelor economice deja existente, precum si eliminarea pericolului de pierdere a vietilor omenesti. /emaramures

Bani de la Guvern pentru consolidarea malului TiseiGuvernul a aprobat in sedinta de astazi, 10 august., realizarea a 10 obiective de investitii prioritare din infrastructura de gospodarire a apelor si de mediu. Valoarea acestora se ridica la peste 950 milioane lei, iar finantarea acestora se face prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii. Este vorba de consolidarea malului pentru raul Tisa la Craciunesti , judetul Maramures, de amenajarea si regularizarea unor rauri pe anumite sectoare (raurile Borsa, Dipsa, Maja, Valea Mare, Bosneag, Nadrag si Nera), de punerea in siguranta a nodului hidrotehnic Sanmihaiu Roman, judetul Timis si a lucarilor existente pe raul Barlad, si de lucrari pentru inlaturarea calamitatilor naturale produse

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

15.08-23.08.2011

in bazinul hidrografic Crisul Negru, judetul Bihor. Realizarea acestor obiective are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea in siguranta a obiectivelor economice deja existente, precum si eliminarea pericolului de pierdere a vietilor omenesti. Prefectul Sandu Pocol a precizat ca finantarea investitiei se va efectua in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.105/2010, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului si Padurilor, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie in buget, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate conform legii. Valoarea totala a investitiei de consolidare a malului raului Tisa de la Craciunesti este de 84.075 mii lei. Lucrarea este amplasata pe malul stang al raului Tisa, in zona frontului de captare de la Craciunesti, localitatea Bocicoiu Mare, intre stalpii de frontiera 305-305, pe o lungime de aproximativ 1,80 km. Durata de realizare a investitiei este de 21 de luni. /Citynewshttp://www.ziarmm.ro/guvernul-a-aprobat-realizarea-a-10-obiective-pentru-prevenirea-inundatiilor/

Berveni-Podul rebilitat de Consiliul Judetean a trecut testul de rezistentaPodul de la Berveni, reabilitat de firma ceha “Firesta” a trecut miercuri testul de rezistenta efectuat de constructor si proiectantul Damar Construct. Testele au fost efectuate in prezenta reprezentantilor Consiliului Judetean Satu Mare, podul fiind incercat cu patru masini de mare tonaj incarcate la maxim, in total 50 de tone. Vehiculele au stationat mai bine de doua ore pe pod, sub greutatea camioanelor podul deformandu-se cu doi milimetrii, maximul admis fiind de 25 milimetrii. Reabilitarea podului din Berveni a costat 2,4 milioane de lei, investitia fiind finantata de Consiliul Judetean Satu Mare. Lucraile au fost incepute in august 2008, pe langa consolidarea podului, acesta fiind ridicat si cu 70 de cm. Receptia finala a podului va fi facuta in 29 august. Consiliul Judetean va scoate in urmatoarele zile la licitatie constructia unui pod peste raul Crasna la Domanesti. /Informatia Zilei Satu Mare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

15.08-23.08.2011

Boc i-a invitat pe chinezi sa finanteze proiectul TarnitaSituația construirii hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuşteşti, din județul Cluj, a făcut obiectul discuțiilor de sâmbătă dintre premierul Emil Boc şi preşedintele Chinei, Hu Jintao. Şeful guvernului a prezentat situația hidrocentralei şi la întrevederea cu premierul chinez, Wen Jiabao, împreună cu alte proiecte de infrastructură. "Întâlnirea avută cu preşedintele Chinei a avut menirea de a da un semnal foarte clar din punct de vedere politic şi economic că ambele țări sunt pregătite să implementeze câteva proiecte majore de investiții în România, precum participarea la construcția reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, realizarea Autostrăzii Bucureştiului sau Canalul Dunăre-Bucureşti, Siret-Bărăgan şi construcția centralei de la Lăpuşteşti", a declarat Boc, la finalul întâlnirii cu preşedintele chinez. Prim-ministrul clujean a adăugat că situația acestor proiecte va fi discutată şi la întrevederea pe care care urmează să o aibă astăzi cu omologul său chinez. La discuții au participat şi miniştrii Afacerilor Externe - Teodor Baconschi, Transporturilor şi Infrastructurii - Anca Boagiu, Economiei, Mediului de Afaceri, Comerțului - Ion Ariton, Culturii şi Patrimoniului Național -Kelemen Hunor. Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj va avea patru grupuri reversibile turbină-pompă cu puteri unitare de 250 MW şi va necesita o investiție totală de 1,57 miliarde de euro. Acumularea inferioară va fi lacul de acumulare Tarnița existent, în timp ce acumularea superioară, de 10 milioane metri cubi, va fi realizată ca parte a noii investiții. Conform estimărilor, noua centrală va genera 1,65 TWh anual. Pe parcursul lucrărilor de construcție se estimează crearea a peste 4.000 locuri de muncă./ Ziua de Cluj

Orasul Baia Sprie intra in proiectul „Let’s Do It, Romania!”Proiectul “Let’s Do It, Romania!” continua sa capteze interesul autoritatilor locale din Maramures. Edilii din orasul Baia Sprie se alatura demersului de curatare a Maramuresului de gunoaie, actiune de ecologizare care va avea loc in 24 septembrie. Echipa locala a “Let’s Do It Romania!” a fost prezenta in Baia Sprie, cu prilejul Zilelor orasului, cu materiale informative si de promovare a evenimentului ecologist de luna viitoare. Primarul Dorin Pasca nu ezita nicio clipa cand vine vorba despre colaborarea autoritatilor din Baia Sprie si a comunitatii locale in cel mai mare proiect de implicare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

15.08-23.08.2011

sociala din tara noastra. “Sunteti singurii care demonstrati ca puteti face Romania curata. Sunt sigur ca veti demonstra acest lucru si anul acesta, pe 24 septembrie”, le-a declarat primarul Dorin Pasca voluntarilor “Let’s Do It, Romania!” din echipa de coordonare judeteana. Edilul orasului Baia Sprie a punctat faptul ca, la inceputul lunii viitoare, se va implica si in formarea unei echipe de voluntari la nivelul comunitatii baispriene, pentru ca actiunea din 24 septembrie sa aiba un efect mai mare la nivelul orasului de la poalele Dealului Minei. Anul trecut, in orasul Baia Sprie s-au adunat, surprinzator, extrem de multe gunoaie. Potrivit lui Pasca, suparator este faptul ca oamenii locului nu vor sa pastreze curatenia si, din pacate, mediul inconjurator are de suferit de pe urma lipsei bunului simt si al simtului civic. Pasca spera ca prin noua actiune de ecologizare a depozitelor accidentale de gunoaie, din 24 septembrie, baisprienii sa fie mai educati si mai atenti cu privire la aruncarea resturilor menajere si industriale./ Informatia Zilei

Echipa Let’s Do It, Maramures organizeaza dezbateri cu oamenii de afaceri si cu organizatiile de tineret din judet “Let’s talk about business” este intitulata dezbaterea pe care o vor avea reprezentantii echipei Let’s do it, Maramures cu oamenii de afaceri din judet, eveniment care are loc joi, 18 august, incepand cu ora 11.00, in sala de conferinte a centrului Comercial Gold Plaza, etaj 2, langa Cinema City. Cea de-a doua dezbatere vizeaza organizatiile de tineret din Maramures si va cuprinde teme precum “Responsabilitatea si implicare sociala in contextul Let’s do it, Romania”. Evenimentul se va desfasura tot joi, incepand cu ora 14.00, in sala de conferinte a Directiei Judetene pentru Tineret si Sport, Maramures (in spate la Bazinul de inot)./ ZiarMM.ro

84 de mormane de gunoaie, identificate la ClujEchipa şi voluntarii “Let’s Do It, Romania!” au identificat în județul Cluj 84 de mormane de gunoi, în urma procesului de cartare din cadrul priectului. Acestora se adaugă alte 12 mormane la Câmpia Turzii, oraş cartat în totalitate. Până în data de 15 August la ora 16:00 au fost alocate doar 28 de zone de cartare dintr-un total de 714 în județul Cluj,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

15.08-23.08.2011

susțin organizatorii proiectului “Let’s Do It, Romania!”. Dintre zonele alocate au fost parcurse 18, pe suprafața cărora au fost identificate 84 de mormane de gunoi. Acestora se adaugă Câmpia Turzii, care a fost cartată în totalitate şi unde au fost găsite 12 mormane. În ceea ce priveşte numărul voluntarilor implicați, în decursul a trei weekenduri au participat aproximativ 20 de cartatori, atât biciclişti, cât şi posesori de autovehicule. "Având în vedere procentul foarte mare de zone de cartare încă nealocate, echipa locală de organizare îşi doreşte să sublinieze importanța etapei de cartare pentru Ziua Curățeniei Naționale din 24 Septembrie. Informațiile colectate in această etapa sunt esențiale pentru organizarea zilei de curățenie. Drept urmare, dorim să facem încă un apel către clujenii iubitori de natură pentru a se mobiliza în următoarele două săptămâni (în special la sfărşit de săptămână) în vederea parcurgerii unei suprafețe cat mai mari din judetul Cluj", susțin organizatorii. Astfel de acțiuni vor mai avea loc în în fiecare zi de Sâmbătă a lunii august (20, 27 august), cu întâlnire la ora 9:00 în urmatoarele locații: parcarea de la Polus Center din Cluj şi parcarea din sensul giratoriu de langa fabrica de bere, la Turda./ Adevarul CJ

Situatia cartarii in judetul ClujEchipa de organizare locală a județului Cluj a realizat consolidarea datelor cu privire la situația curentă a cartării în județ. Astfel, până în data de 15 august au fost alocate doar 28 de zone de cartare dintr-un total de 714 în județul Cluj. Dintre zonele alocate au fost parcurse 18, pe suprafața cărora au fost identificate 84 de mormane de gunoi. Acestora se adaugă Câmpia Turzii, care a fost cartată în totalitate şi unde au fost găsite 12 mormane. În ceea ce priveşte numărul voluntarilor implicați, în decursul a trei weekenduri au participat aproximativ 20 de cartatori, atât biciclişti, cât şi posesori de autovehicule. Având în vedere procentul foarte mare de zone de cartare încă nealocate, echipa locală de organizare face încă un apel către clujenii iubitori de natură pentru a se mobiliza în următoarele două săptămâni (în special la sfărşit de săptămână) în vederea parcurgerii unei suprafețe cât mai mari din judetul Cluj. Vor avea loc, aşadar, în 20, respectiv 27 august acțiuni de cartare organizată cu întâlnire la ora 9:00 în parcarea de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

15.08-23.08.2011

la Polus Center şi, în Turda, în parcarea din sensul giratoriu de lângă fabrica de bere./ Monitorul Cj

„Fabrica de avioane” de la Dumbravita a inceput ecologizarea Paraului ChechiselUACE Dumbrăvița a apelat la serviciile unei companii autorizate care a început operațiunile de ecologizare a zonei şi în cel mai scurt timp va elimina efectele incidentului. În urma unei defecțiuni survenite duminică, 14 august, uzina a poluat cu ulei Pârâul Chechişel. Imediat dupa producerea incidentului, reprezentanții UACE au anunțat Comisariatul Județean Maramureş al Gărzii Naționale de Mediu care a procedat imediat la investigarea fenomenului şi au închis imediat echipamentul pentru a stopa şi curăța scurgerea de ulei. De asemenea, UACE a apelat la serviciile unei companii autorizate care a început oprațiunile de ecologizare a zonei şi în cel mai scurt timp va elimina efectele incidentului. În 14 august 2011, în ultimele ore de activitate ale Universal Alloy Corporation Europe de la Dumbrăvița, s-a produs defectarea unei prese de extrudat, fapt care a provocat scurgerea unei cantități mici de ulei hidraulic în apele pluviale. Incidentul a avut un impact minor asupra mediului, provocând daune care pot fi remediate în cel mai scurt timp. Universal Alloy Coporation îşi exprimă regretul pentru acest incident şi doreşte să asigure comunitatea şi Comisariatul Județean Maramureş al Gărzii Naționale de Mediu că va lua toate măsurile necesare pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete./ /Adevarul MM

„Let’s Do It, Romania! Situatia cartarii in judetul ClujEchipa de organizare locală a județului Cluj a realizat consolidarea datelor cu privire la situația curentă a cartării in județul Cluj. Astfel, până în data de 15 August la ora 16:00 au fost alocate doar 28 de zone de cartare dintr-un total de 714 în județul Cluj. Dintre zonele alocate au fost parcurse 18, pe suprafața cărora au fost identificate 84 de mormane de gunoi. Acestora se adaugă Câmpia Turzii, care a fost cartată în totalitate şi unde au fost găsite 12 mormane. În ceea ce priveşte numărul voluntarilor implicați, în decursul a trei weekenduri au participat aproximativ 20 de cartatori, atât biciclişti, cât şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

15.08-23.08.2011

posesori de autovehicule. Având în vedere procentul foarte mare de zone de cartare încă nealocate, echipa locală de organizare îşi doreşte să sublinieze importanța etapei de cartare pentru Ziua Curățeniei Naționale din 24 Septembrie. Informațiile colectate in această etapa sunt esențiale pentru organizarea zilei de curățenie. Drept urmare, dorim să facem încă un apel către clujenii iubitori de natură pentru a se mobiliza în următoarele două săptămâni (în special la sfărşit de săptămână) în vederea parcurgerii unei suprafețe cat mai mari din judetul Cluj. Vor avea loc, aşadar, în fiecare zi de Sâmbătă a lunii August (20, respectiv 27 August) acțiuni de cartare organizată cu întâlnire la ora 9:00 în urmatoarele locații: Cluj-Napoca – parcarea de la Polus Center - Turda – parcarea din sensul giratoriu de langa fabrica de bere. Cei care vor să se implice, dar nu pot participa alături de noi în cadru organizat au opțiunea de a carta individual, accesând linkul http://www.letsdoitromania.ro/vreau-sa-particip şi parcurgând pasii indicați. NapocaNews

Clujenii nu se inghesuie la voluntariat: 20 de persoane la „Let’s Do It, Romania!”Un număr de 20 de voluntari au asigurat până acum cartarea zonelor cu gunoaie din Cluj, în cadrul campaniei Let's Do It Romania, în 28 de zone din totalul de 714. Au fost identificate 84 de mormane de gunoi, care se adaugă celor 12 mormane găsite în zona Câmpiei Turzii. "Având în vedere procentul foarte mare de zone de cartare încă nealocate, echipa locală de organizare îşi doreşte să sublinieze importanța etapei de cartare pentru Ziua Curățeniei Naționale din 24 septembrie. Informațiile colectate in această etapa sunt esențiale pentru organizarea zilei de curățenie", spun organizatorii. Aceştia fac un apel către clujenii iubitori de natură pentru a se mobiliza în următoarele două săptămâni pentru a parcurge județul. Astfel de acțiuni de cartare vor avea loc în fiecare sâmbătă din luna august în parcarea de la Polus Center şi în parcarea din sensul giratoriu de lângă fabrica de bere din Turda./ Ziua de Cluj

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

15.08-23.08.2011

Se intorc ploile: maine sunt prognozate tunete si fulgere. Si miercuri se asteapta averseDupă câteva zile cu soare, se aşteaptă ploi, ba chiar e posibil că cadă grindină. În regiunile din vestul, nord-vestul şi centrul țării şi în zona de munte temporar înnorările se vor accentua marți şi local vor fi averse, descărcări electrice şi unele intensificări ale vântului. Izolat vor fi condiții de grindină, iar cantitățile de apă pot depăşi 20 l/mp. La Cluj, marți va ploua, mai ales în cursul după-amiezii, când se aşteaptă tunete şi fulgere. În termometre vor fi cel mult 25 de grade. Miercuri dimineață sunt prognozate averse de ploaie, vântul se va intensifica uşor şi vor fi 24 de grade în cel mai cald moment al zilei/ Ziua de Cj

Voluntarii de la „Let’s Do it, Romania!’ cauta gunoaiele din ClujClujenii care s-au săturat să mai vadă mormane de gunoaie, aruncate în apă sau la marginea drumului, pot da o mână de ajutor în calitate de voluntari, la elaborarea Hărții Deşeurilor, în cadrul programului „Let's Do it, Romania!". Voluntarii se întâlnesc astăzi, începând cu ora 9:00, în parcarea de la Polus Center, după care se vor deplasa pe teren pentru a identifica mormane de deşeuri. Cartarea gunoaielor din județ va avea loc în fiecare sâmbătă din luna august. În cadrul ediției de săptamâna trecută, voluntarii au reuşit să acopere 12 zone de cartare. Obiectivul final, spun organizatorii, ar fi să se acopere toate cele 700 de zone de cartare din județul Cluj. Pentru a putea participa la cartare, participanții trebuie să aibă un mijloc de transport, indiferent că este vorba de autoturism, motocicletă sau bicicletă, un aparat de fotografiat şi un dispozitiv GPS, pe care organizazatorii îl pot pune la dispoziția participanților. „Cartarea presupune determinarea mormanelor de deşeuri din arealele naturale şi stabilirea coordonatelor acestora cu ajutorul GPS-ului, informațiile fiind ulterior încărcate într-un soft special. Obiectivul final al cartarii este Harta Deşeurilor, instrumentul cheie pentru organizarea voluntarilor pentru ziua de curățenie. Harta Deşeurilor va sta la baza Registrului Național al Deşeurilor, gîndit ca un instrument de monitorizare a zonelor cu probleme din România, util pentru autorități şi organizatori", se arată pe site-ul oficial „Let's Do It, Romania!". / /Adevarul CJ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

15.08-23.08.2011

O jumatate de milion de tone de pirite afecteaza solul si apele!Asociația Revoluționară “22 Decembrie 1989” Baia Mare a depus, în 31 iulie a.c., o adresă la forurile competente în materie de mediu, solicitînd cîteva răspunsuri de interes pentru locuitorii municipiului. În esență, revoluționarii doreau să ştie: 1. Deține Romaltyn SA soluție de cianură în incinta societății sau în alte locuri din județ? 2. În ce grad afectează sănătatea oamenilor şi starea mediului ambient substanțele reziduale aparținînd societății Romaltyn? 3. Se mai găsesc pe teritoriul județului iazuri cu reziduuri toxice? 4. Depozitul cu 500.000 de tone de pirite cu conținut de arsen de la Flotația Centrală este periculos pentru viața cetățenilor şi pentru mediu? După şase zile, comisarul şef al Gărzii de Mediu, Călin Crişan, a oferit Asociației “22 Decembrie 1989” un răspuns în şase puncte: 1. Romaltyn Mining SA deține în incinta uzinei soluție de cianură de sodiu rămasă de la data sistării activității, păstrată în rezervoare adecvate, în condiții de siguranță; 2. Apele cantonate în iazul Aurul au un conținut de cianuri de sub 0,1 miligrame/litru, limita admisă fiind 1mg/l, concentrație la care flora şi fauna nu sînt afectate; 3. Din datele deținute, în prezent nu există, în Maramureş, alte iazuri cu ape conținînd cianuri; 4. Cele 500.000 tone de pirite cu conținut de arsen, depozitate pe amplasamentele Flotației Centrale, în mai multe halde neamenajate, afectează solul, precum şi apele freatice şi de suprafață (foto); 5. Nu există un studiu care să cuantifice care este aportul respectivelor halde la poluarea existentă în zonă, avîndu-se în vedere că, în apropiere, se află iazul central de decantare şi cel de la Tăuții de Sus; 6. Garda de Mediu Maramureş nu deține date de monitorizare a calității apelor freatice şi de suprafață din zona menționată. /Graiul Maramuresului

„Let’s do it Romania „ Maramures pune noi baze in BistritaProiect extins în Bistrița. Proiectul „Let's Do It, România” ia amploare la nivelul județului Maramureş, echipa de implementare localăavând noi atribuții. Aceasta se implică în susținerea şi derularea proiectului şi la nivelul județului Bistrița Năsăud. Munca membrilor echipei din Maramureş se va reflecta în activitățile din județul vecin, prin coordonatorul programului, Denisa Amalia Pintea. Primul pas al echipei din Maramureş s-a concretizat, azi, 11 august, printr-o conferință de presă desfăşurată la Primăria

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

15.08-23.08.2011

Municipiului Bistrița. La eveniment au participat reprezentanți ai ONG-urilor, instituțiilor publice şi ai agențiilor de profil din județul Bistrița Năsăud. Echipa din Baia Mare a prezentat acțiuni şi manifestări derulate în Maramureş, precum şi rezultatele primei ediții a proiectului „Let's Do It, România!” la nivelul județului Maramureş. Anul trecut, maramureşenii au dat dovadă de o mobilizare exemplară. Nu mai puțin de 11.500 de voluntari şi-au unit forțele, în 25 septembrie 2010, pentru salubrizarea zonelor cu depozite de gunoaie de pe raza județului Maramureş. ". /Infommhttp://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/let-s-do-it-romania-maramuresul-sustine-bistrita-nasaud-128787/http://www.necenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=25010:maramuresul-sustine-bistrita-nasaud-in-cel-mai-mare-proiect-de-implicare-sociala-din-romania&catid=37:mediu&Itemid=63

Clujenii vor căuta şi sîmbăta aceasta gunoaiele aruncate ilegalO nouă acțiune de cartare a gunoaielor din județul Cluj va avea loc, sîmbăta aceasta, anunță organizatorii proiectului „Let’s do it, Romania!”. Întîlnirea cu toți cei dispuşi să dea o mînă de ajutor în identificarea deşeurilor, aruncate ilegal prin Cluj, va avea loc pe data de 13 august, începînd cu ora 9:00 în parcarea de la Polus Center. Pentru a putea participa la cartare, organizatorii au anunțat că voluntarii trebuie să aibă un mijloc de transport, indiferent că e vorba de autoturism, motocicletă saubicicletă, ținută lejeră, un aparat de fotografiat şi un dispozitiv GPS, care poate fi pus la dispoziția participanților.La prima cartare organizată de săptămîna trecută s-au mobilizat mai mulți biciclişti în număr de zece şi trei autoturisme pline de voluntari. Au fost verificate 12 zone din Gilăuşi Aghireşu. Aşadar, scopul cartării este de a forma echipe care să plece în căutarea unor mormane de deşeuri, iar rolul voluntarilor este de a-şi nota coordonatele GPS, volumul şi compoziția gunoiului şi de a face poze. Scopul final constă în elaborarea unei Hărți a Deşeurilor în județul Cluj. Pînă la sfărşitul lunii august trebuie finalizate toate cele 720 de zone de cartare ale județului, motiv pentru care organizatorii fac apel la clujeni să se prezinte în număr mai mare. „Cartarea presupune determinarea mormanelor de deşeuri din arealele naturale şi stabilirea coordonatelor acestora cu ajutorul GPS-ului,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

15.08-23.08.2011

informațiile fiind ulterior încărcate într-un soft special. Obiectivul final al cartarii este Harta Deşeurilor, instrumentul cheie pentru organizarea voluntarilor pentru ziua de curățenie. Harta Deşeurilor va sta la baza Registrului Național al Deşeurilor, gîndit ca un instrument de monitorizare a zonelor cu probleme din România, util pentru autorități şi organizatori”, se arată pe site-ul oficial „Let’s Do It, Romania!”. /Foaia Transilvana

Bistritenii, invitati sa-si infrumuseteze orasulO delegatie din Maramures a proiectului "Let's do it, Romania" a fost prezenta astazi la Primaria Bistrita. Membrii acesteia au lansat o provocare bistritenilor: pe 25 septembrie, toti sa "iasa in strada" si sa ecologizeze orasul. Un proiect de ecologizare “Let's do it, World” s-a derulat prima data in Estonia in 2008, cand 50.000 de voluntari s-au mobilizat intr-o singura zi si au ecologizat localitatile in care traiau. De atunci, in fiecare an, tot mai multe tari au preluat aceasta initiativa. Anul acesta, inca 14 tari urmeaza sa participe la acest proiect de ecologizare. Romania a participat prima data la aceasta campanie anul trecut, cand 200.000 de voluntari din mai multe localitati s-au mobilizat si si-au ecologizat zona de habitat. Astazi, la Bistrita a sosit o delegatie maramureseana a proiectului “Let's do it, Romania”. Membrii acesteia au explicat cum functioneaza aceasta campanie de ecologizare, efectele ei, numarul tot mai mare de persoane care se implica, etc. “Este prima data cand stam cateva ore in Bistrita. Prima impresie a fost una placuta. Am observat ca sunteti obisnuiti cu ceea ce tine de mediul inconjurator si protejarea lui si aveti o perceptie buna despre importanta ecologizarii mediului” au explicat tinerii din Maramures. Aceasta campanie de ecologizare este un motiv bun pentru a mobiliza oamenii sa faca niste schimbari. Astfel, prin acest proiect se demonstreaza ca punand mana de la mana, romanii pot face ceva bun daca doresc. Anul trecut, la prima editie a acestei campanii in Romania, Bistrita a participat la curatenie cu 2000 de voluntari. Anul acesta, sunt asteptati mult mai multi. “In data de 25 septembrie, impreuna cu toti romanii care doresc ne vom mobiliza si vom ecologiza localitatea in care traim. Dotati cu saci menajeri, manusi si buna dispozitie, vom face ca locul in care traim sa fie mai frumos, mai curat!” au explicat reprezentantii delegatiei maramuresene. Tinerii au explicat strategia lor de a face cunoscut acest eveniment:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

15.08-23.08.2011

parteneriate cu asociatii si autoritati abilitate, implicarea copiilor, a tinerilor, concursuri, puncte informative, etc. Totodata, acestia doresc sa formeze la Bistrita o echipa care sa se ocupe de “Let's do it, Bistrita-Nasaud”, echipa care sa mobilizeze mii de bistriteni care in 25 septembrie sa infrumuseteze localitatile din judet. Bistritenii interesati sa participe la aceasta actiune se pot adresa angajatilor de la primarie, la centrul de informare de la Scoala Verde sau ONG-urilor care participa la acest proiect. /Bistriteanul

Se cauta coordonator al Let’s do it Romania in Bistrita-NasaudEchipa de implementare a proiectului Let's do it Romania din Maramures se afla astazi la Bistrita pentru a face un schimb de experienta cu voluntarii din Bistrita-Nasaud, care insa s-au facut ca "ploua". In afara de presa locala, doar doua reprezentante ale ONG-urilor care activeaza in domeniu au dat curs invitatiei maramuresenilor, conferinta fiind gazduita de Primaria municipiului Bistrita. Coordonatorul proiectului, Denisa Pintea spune ca "Let's do it Romania" este cel mai mare proiect de implicare sociala din Romania. "Am demonstrat anul trecut ca se poate, curatenia a fost doar un pretext sa mobilizam doua sute de mii de oameni pentru un scop comun. Niciodata nu s-a intamplat in Romania sa fie atat de multa lume intr-o singura zi pentru acelasi scop. Bistrita a scos anul trecut peste doua mii de voluntari. Am fost incantata sa vad ca oamenii se aduna si vor sa faca schimbari atunci cand isi propun acest lucru" spune Pintea. Deocamdata in Bistrita-Nasaud nu exista un coordonator local, fostul coordonator, Sidor Costinasi retragandu-se in urma cu cateva zile, motivand o serie de probleme personale. "Ceea ce este esential este formarea unei echipe, cu care sa putem colabora. Cartarea este cea mai dificila in acest moment. Per ansamblu Bistrita pare foarte curata, cu programe de ecologizare si implicare a cetateanului, insa zone cu probleme exista si tine de noi sa le indentificam si de echipa pe care o sa o avem aici" a afirmat responsabilul cu logistica al proiectului. Proiectul "Let's do it Romania" presupune curatirea Romaniei intr-o singura zi, in 24 septembrie, manifestarea aflandu-se la a doua editie. /Citynews

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

15.08-23.08.2011

Pentru Somesul navigabil exista consens politic totalVicepresedintele PSD Cluj, Aurelia Cristea, viceprimarii Radu Moisin (PDL) si Laszlo Attila (UDMR), precum si senatorul PNL Marius Nicoara sustin campania de transformare a raului Somes intr-un punct de atractie turistica. Vaporase pariziene, terase ca in Strasbourg si Gent sau concursuri sportive pe cursul Somesului - sunt doar cateva dintre ideile care ar putea deveni realitate cu vointa locala si bani europeni. Astfel de proiecte au mai fost discutate la Cluj, insa pana acum niciunul nu a fost pus in practica. Administratiile s-au lovit intotdeauna de aceeasi problema – fonduri insuficiente. Servus_Cluj a contactat specialisti care au demonstrat ca fara eforturi financiare extraordinare, macar cateva portiuni ale raului pot fi transformate in zone de agrement, zone care ar pune Clujul pe aceeasi harta alaturi de celelalte orase europene. Avantaje pentru clujeni: Somesul navigabil ar aduce doar beneficii orasului, iar Clujul ar putea profita din plin. „Sunt unul dintre cei care am si propus ca Somesul sa fie amenajat pentru agrement. Sigur ca nu se poate face intr-un an sau doi, pentru ca este nevoie ca tot spectrul de specialisti sa participe la realizarea proiectului, dar cu timpul trebuie sa ne gandim la tot ceea ce ar putea aduce Clujului un plus de farmec si avantaje economice. Eu cred ca orice proiect care poate duce la infrumusetarea orasului trebuie sustinut. Somesul navigabil constituie un reper turistic fantastic. S-ar putea organiza plimbari, evenimente, spectacole, cine romantice. Alte orase profita din plin de aceste lucruri, de ce nu am face si noi la fel”, sustine Aurelia Cristea, vicepresedintele fililei clujene a Partidului Social Democrat. in plus, aceasta este convinsa ca si calitatea vietii s-ar imbunatati pe toate palierele „Cu siguranta ca nu se poate face de la un an la altul, dar cu fonduri europene sau prin parteneriate public-privat ar putea fi puse in aplicare in timp. Efectele ar fi consistente in ceea ce priveste calitatea vietii, prin atragerea de turisti si avantajele economice care deriva automat din asta”, spune ea. Termen mediu pentru europenizare: Municipalitatea are in vedere amenajarea Somesului ca zona de agrement si o data cu noul PUG schimbarile vor fi vizibile„Exista o preocupare a Primariei pentru un astfel de proiect, iar ca orizont de timp este un proiect pe termen mediu. si noul PUG vine cu o serie de schimbari care dau o mai mare importanta Somesului, prin dezvoltarea zonelor de promenada. si proiectele imobiliare cu iesire la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

15.08-23.08.2011

Somes care au fost aprobate in ultimii ani au primit sarcina de a amenaja spatiul respectiv in mod corespunzator. in orice caz, Somesul pentru agrement e o idee foarte buna, va arata ca nu suntem cu nimic mai prejos fata de celelalte orase europene”, a declarat viceprimarul Radu Moisin. Greu, dar nu imposibil: Viceprimarul Laszlo Attila s-a aratat deschis la aceasta initiativa, insa a pastrat o doza de scepticism in ceea ce priveste costurile implementarii unui astfel de proiect. El a recunoscut totusi ca investitiile ar fi rapid recuperate. „Din cate am inteles, Somesul poate fi facut navigabil, dar ar fi costisitor. Exista deja un proiect de deviere a cursului pe portiunea de langa aeroport, pentru a fi transformat in zona de agrement. si alte portiuni mai pot fi amenjate, e chiar recomandabil, pentru ca nu erodeaza malul. Totusi, avand in vedere ca e zona de deal, suntem cu 300 de metri deasupra nivelului marii, ar fi costistor sa faci pe o portiune mai mare”, crede Attila. Chiar si asa, viceprimarul regreta ca suntem printre putinele orase europene care nu valorizeaza cursul raului ce trece chiar prin centrul orasului. „Am avea numai de castigat. Am pune in valoare atat apa, cat si curtile care au deschidere spre Somes, pietonalele, s-ar putea deschide terase, toata zona ar deveni un punct de atractie. Ar mai fi posibilitatea de a se amenaja cursul dintre Dej si Cluj, zona excelenta pentru excursii, pentru rafting si caiac, asta chiar s-ar putea face. Salut aceste idei, merita macar sa ne gandim la ele si atunci cand facem schimbari sa le luam in calcul”, a adaugat acesta. Scump, dar merita si senatorul PNL, Marius Nicoara, sustine ca proiectul este unul sustenabil si l-ar pune in aplicare imediat. „Exista deja un astfel de proiect, in dreptul aeroportului, care este in curs de finantare. Se vor face umbrelute, pontoane, barcute, gratare, se vor organiza concursuri de caiac. Eu as mai vedea un lac frumos intre Grigorescu si Manastur, in zona podului Garibaldi. Sigur as incerca sa pun in practica un astfel de proiect daca as fi primar al Clujului”, a spus Nicoara. In plus, acesta crede ca o solutie de finantare ar fi parteneriatul public-privat. „Ar fi vorba despre niste investitii foarte mari, nu e usor de gasit fonduri, dar se poate face. Un parteneriat cu UBB ar putea fi solutia, astfel de idei s-au mai discutat sau cu investitori privati, care apoi sa-si deschida terase si sa-si amortizeze cheltuielile”, a mai spus senatorul PNL. Proiecte indraznete: Ideea transformarii Somesului Mic in canal navigabil nu este una tocmai noua. Autoritatile locale au mai incercat si in trecut atragerea de fonduri europene

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

15.08-23.08.2011

pentru a amenaja cursul raului, astfel incat acesta sa poata fi folosit de barci cu turisti sau chiar pentru transportul public in comun, avand in vedere ca Somesul strabate orasul de la un capat la altul. De asemenea, s-a avut in vedere amenajarea cursului de la intrarea in oras si pana in zona Parcului Central, iar autoritatile din Satu-Mare si din Ungaria s-au gandit la un proiect asemanator si pentru tronsonul Dej - Satu Mare – Tokaly. /Servus Cluj

Scandurile inlocuite pe Podul Elisabeta saptamana viitoareAu inceput lucrarile de reabilitare a Podului Elisabeta de langa Opera Maghiara in urma cu cateva saptamani. Reprezentantii municipalitatii au precizat ca de saptamana viitoare va incepe inlocuirea scandurilor. “De martea viitoare vor incepe sa scoata scandurile, dar nu poate deodata astfel incat podul sa ramana oarecum circulabil”, a precizat Andrada Rarau de la Biroul Mass-Media al Primariei. Structura de fier a podului va fi consolidata iar podina va fi facuta din stejar. Culoarea structurii metalice va fi gri, asa cum a fost podul initial si va fi iluminat cu leduri. Lucrarile costa aproximativ 57.000 de lei si vor fi executate de societatea Dupex./ Citynews.ro

Somesul, plin de PET-uri in Cartierul GrigorescuNepăsarea şi lipsa de bun simț a unor locuitori ai Clujului transformă Someşul în gropă de gunoi. Firmele de salubritate şi voluntarii depun eforturi pentru a menține curat firul apei, însă nesimțirea altora readuc Someşul la starea inițială - plin de pet-uri. Astfel, o clujeancă domiciliată în cartierul Grigorescu a sesizat redactorii monitorulcj.ro despre prezența pe Someş a unui număr mare de pet-uri, care pe lângă aspectul inestetic, murdăresc în mod constant zona. “În decurs de câteva ore (…) am observat în Someş o mulțime de pet-uri aruncate, lucru care mi-a trezit nemulțumirea, datorită faptului că sunt în măsura să polueze râul. În mod evident e vorba de o faptă făcuta de cineva cu intenție”, ne-a scris Taloş Oana-Maria pe „Cred că cineva a aruncat în mod intenționat pet-urile în acea zonă, sunt prea multe deodată. Au apărut, practic, peste noapte. Arată inestetic şi apa e murdară”, a precizat clujeanca. Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au declarat că apa se curăță constant, de două ori pe săptămână, iar incidentul este unul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

15.08-23.08.2011

izolat. „Există un program prin care cele două firme de salubritate care activează în oraş curăță Someşul de două ori în fiecare săptămână şi îşi fac treaba la modul serios, ştiind că vor fi amendate dacă nu curăță ca lumea. Deci nu este vina lor că cineva a aruncat pet-uri în zonă după ce şi-au făcut treaba. Le vom sesiza şi vom curăța zona cât mai repede, chiar în această săptămână”, au declarat pentru monitorulcj.ro reprezentanții Biroului mass-media al Primăriei Cluj-Napoca. /Monitorul de Cluj

Noroc cu UE: Statii de epurare si colectoare de transfer, de peste 100 milioane lei 1Modernizarea stației de epurare de la Bistrița, echipamentele de întreținere a rețelelor de canalizare, echipamentul pentru detectarea pierderilor de apă, edificarea unor stații de epurare la Beclean, Salva, extinderea celei de Sângeorz Băi şi canalele colectoare, toate aceste lucrări, inclusive proiectarea, vor costa peste 88 milioane lei, sumă la care se adaugă TVA. Pe SEAP, SC Aquabis SA a postat anunțul de participare la licitație, procedura fiind lansată încă din martie 2010, prin anunțul de intenție. Valoarea estimativă a contractului care se va întinde pe o durată de 37 luni este de 88,076,078.64 lei, fără TVA. Asocierile de firme îşi pot depune ofertele până în 11 noiembrie 2011. La această valoare a proiectului, numai garanția de participare este de 900.000 lei, în timp ce garanția de bună execuție reprezintă alte 10 procente din valoarea contractului, fără TVA. Oricum, compania trebuie să aibă o cifră global de afaceri în ultimii trei ani financiari de minimum 150 milioane lei. Ofertantul trebuie să aibă şi capacitatea tehnică necesară execuției proiectului, de la utilaje până la resurse umane, şi experiență în domeniu. Potrivit anunțului de pe SEAP, va fi desemnat câştigător cel care va propune oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, inclusiv al costurilor de mentenanță şi al celor de exploatare. Investiția face parte din proiectul major “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Bistrița-Năsăud”, cofinanțat din Fondul de Coeziune, în cadrul POS Mediu Axa 1. Costul total al întregului proiect este de 344.328.828 lei, sursele de finanțare fiind 265.021.291 lei - grantul din Fondul de Coeziune, 40.532.668 lei - subvenția de la bugetul de stat,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

15.08-23.08.2011

6.235.795 lei - subvenție de la bugetul local şi 32.539.074 lei- asigurați de către SC AQUABIS SA, printr-un credit. Rǎsunetul

1500 locuinte din municipiu si localitati componente nu au apa curentaPrimaria Bistrita a initiat un proiect prin care doreste sa execute lucrari de racordare la apa si canalizare in mai multe locuri din municipiu si localitati componente. In prezent, 1500 locuinte nu sunt racordate la apa si 5317 nu au canalizare. Prima racordare la o retea de apa s-a facut in Bistrita in 11 decembrie 1911, in momentul in care Cladirea Directiei Silvice (n.r. actualul spital de pe Bulevardul Independentei) a avut apa continua. Cu toate ca traim in secolul XXI, trecand 100 de ani de la prima racordare la o retea de apa, in municipiul Bistrita si in localitatile componente mii de locuinte nu sunt inca racordate la reteaua de apa sau nu au canalizare. Vestea buna este insa ca Primaria Bistrita a initiat un proiect prin care se doreste punerea la punct a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Astfel, pana in 2014, municipalitatea intentioneaza sa reabiliteze trei tronsoane de retele de aductiune, cu lungimea de 10.566 m. De asemenea, din septembrie a.c., se doreste inceperea lucrarilor de reabilitare a 11.115 m retele de apa, inclusiv bransamente si lucrarile la 9650 m de conducte pentru canalizare. Proiectul prevede extinderea retelei de apa in Slatinita, zona Subcetate, Complexul Sportiv Polivalent Unirea, in zona locuintelor sociale din Viisoara si in Parcul Industrial Sarata. Conform unor minime calcule efectuate de primarie la o parte dintre aceste lucrari, valoarea investitiilor se ridica la mai bine de 19 miliarde lei vechi. In Bistrita si localitatile componente, din 30.000 de unitati locative, 1500 nu sunt racordate la reteaua de apa si 5317 nu au canalizare. Bistrițeanul

Clujenii dornici de plaja s-au inghesuit langa apa murdara: plaja langa gunoaiele din SomesRâul Someş a fost luni foarte murdar, atât din cauze naturale, dar mai ales din cauze umane. Totuşi, acest lucru nu i-a oprit pe zeci de clujeni să iasă la plajă, chiar lângă sticlele şi lemnele care pluteau pe râu, acolo unde pământul de pe fund nu ieşea la suprafață din cauza adâncimii scăzute a apei. Oameni de toate vârstele au preferat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

15.08-23.08.2011

malul Someşului ca una dintre ultimele posibilități de bronzare din această vară şi chiar nu s-au ferit să intre în apă, deşi aceasta numai la scăldare nu îmbina. Bronz pentru autorități: Deşi ştrandurile din oraş îi aşteaptă pe doritori pentru a se răcori, totuşi, taxa de intrare a fost unul dintre principalele motive pentru care clujenii au preferat bronzul în natură. “Stau chiar aici în apropiere şi pentru că e, practic, în fața blocului, dar şi pentru că e gratis am ales să vin aici la plajă. În plus, asta este şi o metodă personală de a atrage atenția autorităților să curețe apa Someşului pentru că e groaznic de murdară şi aşa e mai tot timpul, nu doar astăzi. Oricum, eu prefer doar bronzul, nu şi scăldatul, dar am văzut mulți oameni intrând în apă, deşi ea este destul de tulbure”, a declarat Oana, una dintre persoanele care au ales partea mai puțin costisitoare, dar mai murdară, a bronzatului. /Romania Libera/ Napocanews

Ultima ora – Maramuresean cautat in apele Somesului, la IleandaPompierii din judetul Salaj au inceput sa il caute, astazi, 22 august, inca de la primele ore ale diminetii, pe un maramuresean care a disparut fara urma in timp ce se afla cu doi amici ai sai la pescuit, in Ileanda. Tovarasii acestuia au povestit ca barbatul s-a culcat deodata cu ei ieri noapte, iar cand s-au trezit, i-au gasit doar hainele si undita. Cum nu au reusit sa-i dea de urma, prietenii disparutului au chemat ajutoare, banuind ca acesta s-a dus sa se sclade si a fost inghitit de apele Somesului. Barbatul disparut are 42 de ani si este din Viseu de Sus. Acesta s-a dus la pescuit, impreuna cu doi prieteni ai sai, la raul Somes, in localitatea Ileanda, din judetul Salaj. Astazi dimineata, insa barbatul nu mai era nicaieri. Amicii sai i-au gasit hainele si undita, dar nici urma de maramuresean. L-au cautat disperati, chemand pompierii in ajutor. Una dintre ipotezele avansate este aceea ca barbatul s-ar fi dus sa se scalde in Somes in timpul noptii si ar fi fost inghitit de ape. Vom reveni cu detalii. Stire in curs de actualizare. / EMaramures

Stefan Funer din Viseu de Sus este cautat de pompierii din Salaj in apele raului SomesMaramureseanul de 43 de ani a iesit la pescuit pe malul raului Somes, in urma cu cateva zile, in dreptul localitatii Galgau. Acesta a fost dat disparut de amicii lui, duminica

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

15.08-23.08.2011

dimineata, cand omul nu a mai fost de gasit. Prietenii lui au cerut ajutorul pompierilor militari de la ISU Salaj. Pompierii militari din cadrul ISU Salaj au fost solicitati, duminica dimineata, prin serviciul 112. Cel care a facut apelul preciza faptul ca, amicul sau, Stefan Funer, din Viseu de Sus, nu este nicaieri si ca el banuieste ca ar fi intrat in apele Somesului la scaldat. Tot cel care a facut apelul a mai precizat faptul ca pe malul raului au fost gasite instrumentele de pescuit. Solicitarea a fost preluata de Garda de Interventie Nr. 2 Ileanda. “Este vorba de trei persoane care au innoptat intr-un cort, amplasat in imediata apropiere a raului. Doi dintre acestia, cand s-au trezit, nu l-au mai gasit pe prietenul lor. Acestia campasera in zona respectiva de cateva zile”, a precizat lt. Jacodi Lucian-Andrei, purtatorul de cuvant de la ISU Salaj. Mai multe echipe de pompieri, dar si o echipa de medici de la Serviciul de Ambulanta Salaj s-au deplasat in Galgau pentru cautari, insa rezultatul a fost nul. Luni, la ora 9.00, pompierii au reluat verificarile. “Pompierii militari au inceput cautarile cu barca pneumatica in aval, pe mai multi kilometri, pana in dreptul localitatii Dabaceni, insa fara succes. Luni dimineata cautarile au fost reluate si se vor desfasura pana la lasarea intunericului, in cazul in care trupul barbatului nu va fi gasit./ Informatia Zilei MM

Teme de mediu

Advertorial – Universal Alloy Corporation Europe si-a respectat angajamentele de mediu Universal Alloy Corporation Europe a finalizat prima etapa a lucrarilor efectuate cu scopul inlaturarii efectelor cauzate de incidentul de saptamana trecuta, cand defectarea unei prese de extrudare a provocat scurgerea unei cantitati mici de ulei hidraulic in apele pluviale. S-au finalizat: Neutralizarea cu materiale absorbante pentru produse petroliere; Raschetarea vegetatiei si solului contaminat; Depozitatrea materialelor contaminate in spatiu inchis, in containere ermetice, in vederea constituirii platformei de bio remediere, cu sprijinul unei societati comerciale specializate in acest sens; Toate suprafetele contaminate (canalizari, rigole, base, santuri) au fost spalate cu solutii neutre, care au agrement tehnic declarat pentru deversarea in rauri, canalizare, etc; Pentru siguranta s-au constituit baraje din materiale absorbante pentru eliminarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

15.08-23.08.2011

oricarui potential risc de migrare a produselor in raul Chechisel; S-au prelevat probe succesive pe faze de lucrari in vederea determinarii concentratiilor remanente. Astazi, 22 august, domnul Calin Crisan, comisarul-sef al Comisariatul Judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu, a verificat la fata locului implementarea acestor masuri si s-a declarat multumit de rezultat, declarand, de asemenea, ca modul in care societatea a cooperat cu autoritatile de mediu este demn de apreciat. UACE doreste sa asigure comunitatea locala si Garda de Mediu ca va lua in continuare toate masurile necesare pentru ca astfel de incidente sa nu se mai repete. Cea de-a doua etapa de lucrari (si ultima) are ca termen de finalizare data de 20 septembrie, iar UACE doreste sa precizeze ferm ca isi va indeplini in totalitate obligatiile asumate. De asemenea, compania doreste sa multumeasca Comisariatului Judetean din cadrul Garzii Nationale de Mediu./ EMaramures

Universal Alloy Corporation Europe si-a respectat angajamentele de mediuUniversal Alloy Corporation Europe a finalizat prima etapa a lucrarilor efectuate cu scopul inlaturarii efectelor cauzate de incidentul de saptamana trecuta, cand, defectarea unei prese de extrudare a provocat scurgerea unei cantitati mici de ulei hidraulic in apele pluviale: *Neutralizarea cu materiale absorbante pentru produse petroliere,*Raschetarea vegetatiei si solului contaminat; *Depozitatrea materialelor contaminate in spatiu inchis, in containere ermetice, in vederea constituirii platformei de bio remediere, cu sprijinul unei societati comerciale specializate in acest sens. *Toate suprafetele contaminate (canalizari, rigole, base, santuri) au fost spalate cu solutii neutre, care au agerement tehnic declarat pentru deversarea in rauri, canalizare, etc.*Pentru siguranta s-au constituit baraje din materiale absorbante pentru eliminarea oricarui potential risc de migrare a produselor in raul Chechisel. S-au prelevat probe succesive pe faze de lucrari in vederea determinarii concentratiilor remanente. Astazi, 22 august, Calin Crisan, comisarul sef al Comisariatul Judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu a verificat la fata locului implementarea acestor masuri si s-a declarat multumit de rezultat, declarand de asemenea ca modul in care societatea a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

15.08-23.08.2011

cooperat cu autoritatile de mediu este demn de apreciat. UACE doreste sa asigure comunitatea locala si Garda de Mediu ca va lua in continuare toate masurile necesare pentru ca astfel de incidente sa nu se mai repete. Cea de-a doua etapa de lucrari (si ultima) are ca termen de finalizare data de 20 septembrie, iar UACE doreste sa precizeze ferm ca isi va indeplini in totalitate obligatiile asumate. De asemenea, compania doreste sa multumeasca Comisariatului Judetean din cadrul Garzii Nationale de Mediu si Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta pentru sprijinul si indrumarea pe care ne-au acordat-o in toata aceasta perioada./ Ziar MM

APM Cluj: Soarta Romplumb, decisa in aceste zileOficialii Agentiei de Protectie a Mediului Cluj Napoca analizeaza in aceste zile problema Romplumb, cel mai probabil urmand a se lua o decizie in cursul zilei de maine, 23 august. Informatia a fost confirmata de catre biroul de presa al APM Cluj. Acestia au aratat ca deocamdata nu se pot da mai multe detalii intrucat chiar in aceste momente are loc o sedinta in care tema principala de discutie este societatea Romplumb. Au tinut totusi sa arate ca la finele saptamanii trecute a fost facuta o deplasare in Baia Mare la societatea baimareana, pentru a vedea la fata locului anumite aspecte. "Cred ca maine se va lua o decizie. Este sedinta la noi si deocamdata nu s-a luat nicio decizie. Si maine vom putea face declaratii. Pentru ca exista un circuit al informatiilor, pentru ca noi trebuie sa informam si Bucurestiul si abia dupa vom putea face declaratii pe aceasta tema. Exista si niste rapoarte de monitorizare, dar ele nu vin asa usor. Exista un circuit al documentelor. Si la noi deciziile se iau in cadrul unei sedinte care are loc chiar la aceasta ora si maine vom putea face declaratii", au declarat, pentru citynews.ro, oficialii APM Cluj. Dupa cum se stie, societatea Romplumb a avut ca termen de incadrare in anumiti parametri de mediu data de 14 august, insa ei au cerut o prelungire a acestui termen cu 6 luni de zile. Cum cei de la Cluj nu au luat inca o decizie in privinta cererii de prelungire, de mai bine o saptamana societatea Romplumb se afla in ilegalitate. Citynews.ro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

15.08-23.08.2011

Campanie: cele mai neingrijite parcuri din Baia Mare Oaze de relaxare pline de mizerii. Fie ca este vorba despre parcuri, zone verzi sau locuri de joaca - multe dintre aceste destinatii pentru petrecerea timpului liber sunt pline de mizerii aruncate de baimarenii certati cu cele mai elementare reguli ale bunului simt. In multe cazuri autoritatile locale intervin tarziu, mai ales in parculetele din cartiere, astfel ca parintii sunt nevoiti sa isi scoata la plimbare copiii, printre mucuri de tigari, PET-uri si alte resturi menajere aruncate peste tot. Citynews.ro demareaza astazi o noua campanie, prin care ii invitam pe toti cititorii sa ne semnaleze cele mai neingrijite parcuri din municipiu si sa ne sugereze cele mai bune solutiile pe care ar trebui sa le ia responsabilii de curatenia acestor zone. Trimiteti-ne pe adresa redactiei ([email protected]) sau pe pagina de Facebook poze sau scurte descrieri din parcul unde va scoateti copilul la joaca, unde va plimbati cainele, unde stati la povesti sau la o sueta cu iubita. Toate fotografiile voastre vor fi publicate pe site-ul nostru iar la finalul campaniei, pe 22 septembrie, lista cu cele mai murdare parcuri va fi trimisa primariei. / Citynews.ro

Tokes, vicepresedintele PE: la Rosia Montana s-ar putea repeta accidentul ecologic pe TisaVicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat la Cluj ca exploatarea cu cianuri de la Rosia Montana trebuie oprita, deoarece pune in pericol intreaga zona."Nu ne place sa se strice mediul inconjurator. Este clar, dupa catastrofa din Japonia, ca parca stam pe un butoi de dinamita in toata lumea si, daca nu ne aparam, oricand se poate produce o astfel de catastrofa. Mai ales cand avem experimentul negativ al catastrofei de cianura de pe Tisa. Eu cred ca trebuie sa prevenim chiar pericolul minim al acestor catastrofe. Parlamentul Europei cu o majoritate covarsitoare s-a pronuntat impotriva acestei tehnologii de minerit, atunci ar trebui sa fim europeni si sa ne aparam", a precizat Laszlo Tokes. Vicepresedintele PE a declarat ca va initia un plan pentru a bloca acest proiect."Ieri (n.red. duminica, 21 august), i-am intalnit pe reprezentantii organizatiilor civile care au adunat semnaturi in Piata Unirii si personal cu consilierul prezidential, Peter Eckstein-Kovacs, avem de gand sa facem o strategie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

15.08-23.08.2011

pentru a preveni punerea in aplicare a acestui plan de minerit pe baza de cianura", a mai adaugat Laszlo Tokes. In data de 30 ianuarie 2000, in Baia Mare a avut loc un accident cu cianuri, dupa ce digul iazului de decantare de la mina Aurul, detinuta de compania australiana Esmeralda s-a rupt si circa 100.000 de metri cubi de apa cu cianura si metale grele au ajuns in raul Sasar si de acolo mai departe in Tisa si in Dunare. Accidentul ecologic a fost denumit al doilea Cernobal./ Stiri de Cj

Mediu – somatie – control la Romplumb dupa ce s-au inregistrat din nou depasiri la emisiile de dioxid de sulfReincep controalele la societatea Romplumb din Baia Mare. Reprezentantii Agentiei Regionale de Protectia Mediului Cluj revin, maine, 19 august, in Maramures pentru a face verificari la instalatia poluatoare, dupa ce ultimele raportari au evidentiat ca in continuare au existat depasiri la emisiile de dioxid de sulf, fata de parametrii stabiliti prin autorizatia integrata de mediu. Asta dupa ce termenul somatiei emise de autoritatile de mediu pentru incadrarea in indicatorii din autorizatie a expirat de patru zile. Conducerea Agentiei Regionale de Protectia Mediului Cluj a declarat pentru eMaramures ca s-au primit ultimele raportari de la societatea Romplumb, iar rezultatele arata ca au existat din nou depasiri la emisiile de dioxid de sulf. In acest context, la uzina baimareana se vor face noi verificari, ulterior urmand sa fie luata o decizie in legatura cu soarta Romplumb. “Am primit monitorizarile care arata tot depasiri si, maine, o echipa formata dintr-o colega a mea si cineva de la Garda de Mediu vor face o vizita la Romplumb si vom lua o decizie”, a declarat directorul adjunct al Agentiei Regionale de Protectia Mediului Maramures, Mariana Les.La randul sau, comisarul-sef al Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan a confirmat ca a fost informat despre aceste verificari, adaugand ca, din datele pe care le detine, in 16 august au fost intr-adevar noi depasiri la emisiile de dioxid de sulf. “Am fost sunat de superiorul meu de la Garda de Mediu din Cluj si am fost informat ca in zilele urmatoare va veni in control cineva de la Garda de Mediu Cluj si Agentia Regionala de Protectia Mediului”, a aratat Calin Crisan, care a precizat ca nimeni din Garda de Mediu Maramures nu va face parte din aceasta echipa de control. O decizie in privinta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

15.08-23.08.2011

societatii Romplumb ar urma sa fie luata in cursul zilei de luni, 22 august, dupa ce oficialii de la ARPM si Garda de Mediu Cluj vor discuta despre concluziile verificarii. Interesant este ca termenul somatiei emise de Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj pentru incadrearea emisiilor de dioxid de plumb in indicatorii prevazuti de autorizatia de mediu a expirat in 14 august, insa Romplumb si-a continuat activitatea. Oficialii Romplumb nu au putut fi contactati pentru declaratii. /EMaramures

Amenzi usturatoare aplicate de Garda de Mediu pe sectorul deseuriGarda de Mediu Bistrița-Năsăud şi-a focalizat controalele din ultima perioadă pe sectorul deşeuri, verificând atât administrațiile publice locale pe linia colectării selective, cât şi agenții economici care introduc pe piață deşeuri din ambalaje. Potrivit comisarului-şef al Gărzii de Mediu, Ioan Borş, este pentru prima dată când au loc verificări pe aceste componente. Într-o singură lună au fost verificați 42 de agenți economici, marea majoritate (32) fiind sancționați pentru neachitarea obligațiilor la Fondul de Mediu, alături de 4 primării, pentru necolectarea selectivă a deşeurilor (Şieu-Odorhei, Mărişelu, Chiochiş şi Matei), amenzile totalizând 60.000 de lei. Garda de Mediu a mai dat o amendă pe sectorul deşeurilor, însă semnificativ mai mare – de 20.000 de lei – unei societăți profilate pe lucrări la drumuri. Firma în cauză a primit amenda pentru depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor din filtrele de la o stație de asfaltare. Amenda a fost achitată, ca de altfel şi majoritatea celorlalte date în ultima perioadă, potrivit comisarului-şef Ioan Borş.

Proiectele europene in intarziere ar putea ramane fara prefinantare de la Mediu dupa 1 septembrieProiectele europene contractate de autoritățile locale pentru care Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a acordat prefinanțarea de mai mult de şase luni dar care nu au început efectiv vor rămâne fără două treimi din sumele primite de la Guvern, a avertizat ministrul Laszlo Borbely "Avem cinci proiecte cu fonduri europene, toate pe deşeuri şi pe ape, la care s-au împlinit deja şase luni de când am acordat prefinanțarea. Le-am dat termen să înceapă cheltuielile efective până la 1 septembrie. După această dată am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

15.08-23.08.2011

decis să retragem două treimi din banii acordați deja ca prefinanțare. Şi asta doar într-o primă fază", a anunțat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Cele mai multe probleme, potrivit ministrului, sunt cele legate de stabilirea regimului juridic al terenurilor pe care ar urma să fie amplasate aşa-numitele deponeuri - gropi de tranzit pentru gunoiul colectat de operatori. "Avem 19 proiecte nefinalizate pe axa destinată gestionării deşeurilor, din care patru-cinci au probleme mai mari. În rest, suntem în grafic în ceea ce priveşte contractarea prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, ba chiar suntem în avans față de alocările pentru 2011", a spus ministrul. Ministrul a făcut aceste declarații cu ocaziia semnării unui protocol pentru implementarea unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 73,5 milioane de euro. Cu aceşti bani va fi ecologizat sistemul de termoficare din județul Vâlcea. Preşedintele Consiliului Județean Vâlcea, Ion Câlea, prezent la semnarea protocolului, a declarat că 56,36 de milioane de euro pentru acest proiect sunt bani europeni şi cofinanțarea statului român, 2,97 la sută fiind contribuția Consiliului Județean iar restul TVA. "Scopul meu este să contribui la atragerea cât mai multor bani europeni în proiecte pentru România", a asigurat, din nou, Borbely./ Ziua de Cluj

Contract – Conversmin va plati peste 3.7 milioane de euro pentru lucrari de inchidere si ecologizare la Mina CavnicCompania statului care gestioneaza finantarile de conservare, inchidere si ecologizare a minelor, Conversmin, va plati peste 3,7 milioane de euro unei societati comerciale cu sediul in Mocira, care ii apartine lui Alexandru Parjol, pentru lucrari de inchidere si ecologizare la mina Cavnic. Firma controlata de Alexandru Parjol, SC „Intreprindere Montaj Instalatii” (IMI) SA, va executa lucrari in valoare de peste 3,7 milioane de euro la Mina Cavnic. La licitatia electronica de atribuire a contractului au depus oferte doar doua firme, castigatoarea, IMI SA, a fost desemnata pe un criteriu economic in care 60% din pondere a avut-o pretul (15.686.047 plus TVA) si 40% solutia tehnica. Urmatoarele lucrari care vor fi contractate in Maramures se vor efectua la minele Borsa-Iaz, Boldut Superior-Iaz Vrancioaia si Baiut-Iaz de decantare Bloaja. Alexandru Parjol a fost implicat in scandalul alimentarii cu apa din Rozavlea, in urma caruia comuna maramureseana a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

15.08-23.08.2011

primit interdictie la finantari europene. In aprilie 2010, DNA a pus sechestru pe unele bunuri mobile si imobile ale lui Gheorghe Visovan (fost primar in Rozavlea), inspectorului de santier Ioan Mezei si ale lui Alexandru Parjol, precum si ale “partii responsabile civilmente”, firma IMI SA, pentru un prejudiciu de peste 1,4 milioane de lei. Cei trei au fost trimisi in judecata pentru fapte de coruptie, Parjol fiind acuzat de “complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor”. In acest proces, Parjol si Visovan au reclamat exceptii de neconstitutionalitate la cateva ordonante de guvern, insa in 10 martie 2011, Curtea Constitionala a respins ca neintemeiata solicitarea. Procesul in Dosarul nr. 2.633/182/2010 continua la Judecatoria Baia Mare - Sectia penala. / E maramures

Pod Tisa: Razboiul declaratiilor Gojda-Barlea continuaRazboiul declaratiilor intre primarul municipiului Sighet, Eugenia Godja, pe de o parte si parlamentarul PDL de Maramures, Gheorghe Mihai Barlea, pe de alta continua. De data aceasta, Eugenia Godja raspunde acuzatiilor venite din partea democrat-liberalului (care spunea ca nu are cunostinta ca Primaria Sighetu Marmatiei sa fi facut astfel de demersuri), tinand sa sublinieze ca este mai usor “atunci cand nu vrei sa rezolvi o problema sa spui ca nu ai cunoscut problema”. Marul discordiei in acest razboi al declaratiilor il reprezinta demersurile pe care Primaria Sighet le-ar fi facut la Ministerul Transporturilor de preluare a podului de peste Tisa, in conditiile in care administratia locala nu poseda banii necesari pentru a putea intretine acest pod. “Exista la Ministerul Transporturilor o cerere a Primariei Sighetu Marmatiei de cativa ani prin care solicitam Ministerului sa preia podul construit. Si asta pentru Primaria Sighet este in imposibilitatea de a interveni annual cu reparatii de miliarde la un punct de trecere in sistem international. Nu stiu cum nu stie Gheorghe Barlea de asa ceva. Daca ar face un efort de gandire in mod sigur ca si-ar aminti de asa ceva, pentru ca eu am sensibilizat toti factorii politici. Si pe Beres, si pe Barlea, si pe Sorin Bota. Am facut in urma cu trei alte demersuri in acest sens, asa ca atunci cand probabil nu vrei sa rezolvi ceva spui ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

15.08-23.08.2011

nu ai cunoscut problema”, a declarat, pentru citynews.ro, primarul municipiului Sighetu Marmatiei, Eugenia Godja. Citynews MM

Canalizarea Zalaului, apa de ploaieO ploaie torentiala cazuta timp de cateva minute, ieri dupa-amiaza, a scos la iveala ”profesionalismul” cu care s-au facut lucrarile la proaspata canalizare inaugurata, in urma cu cateva luni, in centrul municipiului Zalau. Taman in pragul sediului Primariei Municipiului Zalau, pe strada 22 Decembrie, gurile de canal infundate semanau cu adevarate fantani arteziene, astfel ca zona a fost imediat acoperita de cativa centimetri de apa. Cei mai afectati au fost conducatorii auto, la fata locului fiind nevoie de un echipaj de politie care sa dirijeze circulatia. Din fericire, nu au fost semnalate inundatii la gospodariile cetatenilor din zona. Astfel de probleme au mai avut loc in luna iunie a anului in curs, cand o ploaie torentiala a inundat strazile din centrul orasului, in zona Hotelului Porolissum si a institutilor bancare. La data respectiva, primarul municipiului, Radu Capilnasiu, si-a exprimat nemultumirea fata de situatia creata si a mentionat ca firma OMS este cea care trebuie sa rezolve aceste probleme. Edilul a precizat atunci ca, in perioada urmatoare, vor fi bransate locuintele neracordate la reteaua de canalizare de pe strada 22 Decembrie si strazile adiacente. Totodata, a adaugat ca se vor cauta solutii pentru captarea apelor care inunda curtile de pe strada 22 Decembrie, situate sub nivelul soselei. Mai mult, Capilnasiu si-a exprimat ingrijorarea asupra faptului ca nu cumva noile lucrari la retelele de canalizare sa puna mai multe probleme decat inainte de inceperea acestora. Pana in momentul de fata, insa, acestea griji s-au dovedit a fi intemeiate./ Magazin Salajean

Cine se afla in spatele companiei Blom Romania care a pus mana pe bani publici si la noi in judet?În spatele societății comerciale Blom România SRL se află fostul director adjunct al Agenției Naționale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Ionuț Cristian Săvoiu, care, cu ajutorul companiei, pune mâna pe tot mai multe contracte cu instituțiile publice. Ultima afacere care-i va umple consistent buzunarele fostului adjunct al Agenției

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

15.08-23.08.2011

Naționale pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, constă în realizarea unui studiu privind evaluarea de mediu pentru Planul Național de Amenajare pe bazine/spații geografice pentru Ministerul Mediului. Blom România este o subsidiară a companiei norvegiene Blom ASA, specializată în servicii de cartologie. Printre instituțiile publice preferate de companie se numără primăriile din Constanța, Oradea, Satu Mare şi Consiliile Județene Sibiu şi Brăila. Nu îi este străină nici Primăria Bistrița pentru care realizează cadastrul general al municipiului, primind 2,6 milioane de lei şi monitorizează spațiile verzi pentru care mai ia 41.500 de lei. Compania în cauză a fost implicată şi într-un scandal, primarul din Măgura Ilvei fiind acuzat că a dat un contract cu dedicație societății comerciale pentru Relizarea Cadastrului General al comunei, proiect în valoare de 1,69 milioane de lei. Bistrița 24/ Bianca Sara

La Turulung a fost lansat proiectul transfrontalier Hidro-ForestZiua de luni nu doar din punct de vedere religios a fost importanta pentru locuitorii din Turulung. In 15 august a avut loc prezentarea pe partea romana a proiectului transfrontalier Hidro-Forest – Prezentarea valorilor naturale ale microgeriunilor Eco-Na-Tur si dezvoltarea infrastructurii conexe. Proiectul va fi derulat de Fundatia Green Stream – Val Verde din Turululg, in parteneriat cu Fundatia Publica Szivárvány, Fehérgyarmat – Ungaria, la realizarea sa pe partea romana dandu-si concursul si Societatea Carpatina Ardeleana din Satu Mare si nu in ultimul rand, el fiind sustinut si de Primaria Turululg. Obiectivele proiectului vor fi realizate in oglinda, pe teritoriul Romaniei in aria protejata de pe raul Tur, zona Turulung, iar in Ungaria pe malul Somesului, in regiunea Fehérgyarmat. Reprezentantul Fundatiei Green Stream, Gall Zoltan neavand posibilitatea de a participa la lansare, proiectul a fost prezentat de managerul sau, Molnar Peter si asistentul Domoko Zoltan. La eveniment au mai fost prezenti primarul comunei, Koczan Levente, viceprimarul Gyakon Vagner Victor, tot in calitate de reprezentanti ai primariei, Savel Gabor si Revai Zsolt, viceprimarul comunei Lazuri, Roszpapa Csba, intreprinzatorul Popovics Ferenc din Bodroghalom – Ungaria, precum si numerosi invitati localnici si din afara comunei. Proiectul, cu o valoare totala de 653.540 euro, din care finantarea obtinuta fiind de 96,77 %, adica 632.437 euro,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

15.08-23.08.2011

incorporeaza principiile de baza formulate prin strategia Göteborg referitoare la dezvoltarea durabila precum si cele din strategia Lissabona referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii. Proiectul urmeaza prioritatile KEOP 3.3 (Buna administrare a valorilor naturale) care are ca obiective protectia valorilor naturale Natura 2000 si promovarea educatiei referitoare la mediu. Proiectul de asemenea urmeaza axa prioritara a Programului operativ roman 3.2.3 (Dezvoltarea turismului regional si local) prin prioritatea “Utilizarea resurselor natural-turistice prin prisma dezvoltarii durabile”. Se va construi cate un centru de informare si vizitare la Turulung si la Fehérgyarmat Scopul proiectului este sa promoveze educatia de protectie a mediului, sa informeze despre importanta protectiei si utilizarii prevazatoare a valorilor naturale pe ambele parti ale frontierei. Un al doilea scop este formarea unei retele de specialisti in domeniul protectiei mediului, care, printr-o colaborare pe termen lung vor promova dezvoltarile viitoare. Caracterul transfrontalier al proiectului este important deoarece, acesta este felul cel mai eficient de a prezenta faptul ca efectele actiunii distructive asupra mediului se extind peste hotare. Grupurile tinta sunt elevii din scolile celor doua judete, pedagogii, specialistii in protectia mediului si apelor, turisti, localnici, in total 230.000 de persoane. Pe parcursul derularii proiectului vor lua fiinta cate un centru de informare si vizitare pe o suprafata totala de 653 mp, cu sali de curs pentru 50 de persoane, cu cate 4 – 4 sali cu expozitii interactive. Se va realiza cate o poteca tematica cu un total de 30 de locuri de popas si cu panouri explicative in regiunea Turulung si Fehérgyarmat, de-a lungul raurilor Somes si Tur si se va elabora un plan de actiune, care dezvaluie problemele de mediu ale celor doua regiuni invecinate si posibilitatile de rezolvare ale acestora. Se vor organiza 4 campanii de informare si constientizare, precum si cate 3 road-show-uri in institutiile de invatamant din Ungaria si din Romania. / Informatia Zilei SM

Aductiunea de apa de la Napradea a fost finalizataLocuitorii comunei Napradea se vor putea racorda la noua retea de alimentare cu apa realizata cu fonduri de la bugetul de stat. Receptia finala a lucrarilor a avut loc, in urma cu doua zile, in prezenta autoritatilor judetene si locale, a proiectantilor, constructorilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

15.08-23.08.2011

si reprezentantilor Companiei de Apa Somes Cluj Sucursala Salaj. Investitia s-a derulat in cadrul "Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural", finantat de Guvernul Romaniei. Lucrarile au inceput in 22 august 2007, desfasurandu-se in functie de ritmul de alocare a fondurilor de la Guvern, prin Ordonanta 7/2006. Proiectul alimentarii cu apa a avut un cost total de 3,7 milioane de lei si a presupus captarea a patru izvoare, cu un debit orar maxim de 64 de metri cubi, realizarea a doua rezervoare de apa, cu o capacitate totala de 640 de metri cubi si a unei retele de apa in comuna Napradea, in lungime de circa 14 kilometri. "Finantarea acestui proiect este o dovada reala, concreta, a faptului ca Guvernul actual aloca o importanta si o atentie deosebita infrastructurii rurale. Dezvoltarea comunitatilor reprezinta unul din obiectivele principale ale guvernarii si, in ciuda crizei economice pe care o simtim cu totii, putem vorbi de finalizarea unor proiecte precum cel din Napradea. Meritul este, bineinteles, si al primarului, al Consiliului Local, al tuturor celor implicati si am convingerea ca aceste proiecte vor fi continuate", a precizat, in cuvantul sau, subprefectul Onorica Abrudanu. Apa din belsug pentru 2.000 de locuitori: Potrivit informatiilor furnizate de primarul comunei, Avel Borbiu, peste 2.000 de locuitori din satele Napradea, Cheud, Tranis si Somes Guruslau vor fi beneficiarii acestor lucrari. Pana in urma cu cativa ani, 50 la suta din gospodariile din centrul de comuna au fost deservite de reteaua de alimentare cu apa a fostului CAP pusa in functiune in anul 1978, care acum nu mai este functionala. Lucrarile au fost realizate de firma SC TIM SA Cluj (care a construit si Sala de Sport din localitate) si au vizat captarea a patru izvoare in zona "Zapode", construirea a doua bazine de captare in Napradea, a cate 320 de metri cubi, opt subtraversari ale drumului judetean si extinderi ale retelei in Napradea si Cheud. Satul Vadurele nu a fost inclus in acest proiect, deoarece asezarea este amplasata peste nivelul bazinelor de captare, insa gospodarii din sat nu duc lipsa de apa. Ei si-au construit fantani ori si-au amenajat aductiuni individuale din izvoarele captate din zona. "Cetatenii celor patru sate cuprinse in proiect si-au manifestat deja interesul pentru bransarea locuintelor la reteaua de apa; in majoritatea cazurilor sunt deja realizate instalatiile necesare in interiorul gospodariilor acestora. Reprezentantii administratiei locale vor face toate demersurile necesare pentru a-i sprijini pe cetateni, iar pe viitor, in functie de ce se va hotari la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

15.08-23.08.2011

nivelul Consiliului Local, vom decide cum va fi administrat sistemul de alimentare cu apa, astfel incat consumatorii nostri sa fie avantajati", a afirmat Avel Borbiu. /Magazin Salajean

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Amenzi de 75.000 de lei pentru depozitarea gunoaielorAdministratia Bazinala de Apa Prut-Barlad a efectuat in ultima perioada 18 controale in judet, in urma carora au emis 16 avertismente si au sanctionat contraventional doua localitati. Principalale nereguli semnalate in timpul verificarilor au fost depozitarea necorespunzatoare a deseurilor si abandonarea gunoaielor in alte locuri decat cele special amenajate, avand in vedere protectia apelor curgatoare din zona. Primariile comunelor Tibana si Tibanesti au fost amendate in luna iunie cu 75.000 de lei fiecare, o suma importanta, raportata la bugetele locale. Motivul aplicarii acestor sanctiuni usturatoare de catre ABA Prut-Barlad este constatarea nerespectarii normelor privind depozitarea deseurilor. Reprezentantii primariei Tibanesti considera decizia institutiei de control ca fiind una partinitoare si nedreapta, avand in vedere faptul ca amenda a fost data fara emiterea in prealabil a unui avertisment. "Bugetul local nu poate suporta plata unei asemenea amenzi, pe care eu o consider, in mare masura, nedreapta. La data efectuarii controlului, noi nu aveam autorizatiile necesare pentru podurile de pe drumurile satesti si comunale, asta este adevarat. Dupa ce am primit sanctiunea, am luat demersurile necesare autorizarii. Mi se pare normal sa fi primit un avertisment inainte de amenda, dar mi s-a dat de inteles ca a fost un control cu «dedicatie» politica. Din amenintarea primita, am retinut ca nu sunt singurul vizat", sustine Dumitru Spulber, primarul comunei Tibanesti.Autoritatile localitatii amendate cu 75.000 de lei au actionat in instanta decizia de sanctionare luata de ABA Prut-Barlad, in speranta ca vor putea evita plata sumei exorbitant de mare. Acestea au declarat reporterilor BZI faptul ca isi sustin cauza in instanta prezentand procesul-verbal intocmit la data controlului, pe care se specifica, potrivit spuselor primarului, ca localitatea trecuta pe document este Harlau, si nu Tibanesti./ Buna Ziua Iasi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

15.08-23.08.2011

Inca patru balastiere scoase la licitatie Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad a anuntat scoaterea la licitatie pentru inchiriere a patru bunuri imobile, terenuri destinate pentru extragerea balastului. Acestea se afla pe albia minora a raurilor Prut si Siret si au o suprafata insumata de 3,2 hectare. Licitatia pentru inchiriere este deschisa atat persoanelor juridice romane sau straine, cat si celor fizice. Garantia de participare este de 10 la suta din valoarea minima a chiriei anuale pentru fiecare teren. Tariful minim pentru fiecare metru patrat este de 0,051 lei pe an. In afara de aceste suprafete, ABA Prut-Barlad mai inchiriaza, in cadrul aceleiasi licitatii, statia meteo Rauseni, din judetul Botosani, si cuveta lacului de acumulare Rediu si Ciric III, din judetul Iasi. Depunerea ofertelor se va face pana pe 6 septembrie, iar licitatia va fi finalizata pe data de 13 a aceleiasi luni. Buna Ziua Iasi

Pietris de 2 milioane de lei, confiscat de Apele RomaneIn urma verificarilor efectuate saptamana trecuta de un corp de control al Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Prut - Barlad, la 23 de balastiere amenajate pe raul Siret, in judetul Galati, la mai multi agenti economici au fost semnalate nereguli grave privind exploatarea pietrisului. Unele balastiere exploatau intens terenurile luate in chirie de la ABA Prut - Barlad, extragand cantitati foarte mari de material fara aprobare si prejudiciind, astfel, bugetul statului. In afara de sanctiunile contraventionale aplicate, a fost luata si masura confiscarii pietrisului extras in exces. Cantitatea totala confiscata saptamana trecuta a fost evaluata la 2 milioane de lei. Pietrisul va fi valorificat de Administratia Bazinala, conform procedurilor legale. Controalele inopinate efectuate acum cateva zile au venit ca urmare a unor informatii primite de directorul institutiei, Cristian Nechifor, potrivit carora agentii economici nu declara cu exactitate cantitatea de balast extrasa. Firmele incheie contracte cu ABA Prut - Barlad pentru exploatarea, in medie, a 20 - 30.000 de metri cubi de balast. Cu toate acestea, unele nu respecta prevederile contractului si extrag mai mult pietris sau efectueaza exploatari haotice, cu riscul afectarii cursului de apa si producerii de inundatii. Buna Ziua Iasi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

15.08-23.08.2011

Subprefectul Iftimoaei și-a dat din nou în stambă: Lecția lui IftimoaeiSubprefectul Ciprian Iftimoaei s-a umplut de ridicol, ieri, în fața şefilor de servicii descentralizate. Profitând de absența prefectului Levente Szekely, aflat în concediu de odihnă, subprefectul “apoliticul” s-a dat în stambă, covocând o şedință extraordinară de Colegiu Prefectural. Pe post de dascăl, Iftimoaei a oferit o adevărată lecție despre cum să ridici osanale actualului Guvern, fiind singurul încântat de ideea reformei de descentralizare. Aşa cum se întâmlă de fiecare dată când prefectul Levente Csaba Szekely este în concediu, Ciprian Iftimoaei şi-a dat din nou în stambă! Aducându-şi aminte de vremurile sale de glorie, când prefect cu acte-n regulă, Ciprian Iftimoaei, retrogradat de guvernul pe care îl slujeşte la funcția de subprefect, a convocat, ieri, o şedință extraodrinară de Conlegiu Prefectural. Profitând de o adresă trimisă în teritoriu de premierul Emil Boc, prin care solicita propuneri din partea administrațiilor locale cu privire la regionalizare, Iftimoaei a vrut să afle şi care sunt părerile directorilor care conduc instituțiile bugetare. Altfel spus, s-a băgat nițel în seamă. “Trebuie să elaborăm o radiogramă cu privire la reforma în administrație până vineri, pe care să o trimitem la Guvern. Aceasta trebuie să cuprindă propunerile dumneavoastră cu privire la transferul de atribuțiuni al instituțiilor publice către administrațiile locale. Procesul de reformă va continua cu transferul unor atribuții către nivel regional şi local. Estimăm că acest proces se va încheia până în preajma alegerilor locale”, a spus subprefectul. Mimând rolul unui adevărat profesor, Iftimoaei a fost sigur că i-a prins pe directori cu lecțiile neînvățate. De fapt, s-a dovedit că el este cel care habar nu are după ce principii funcționează unele instituții deconcentrate. “Orice modificare se face cu acordul Comisiei Europene. Vom discuta la Bucureşti despre reorganizare. Concluziile despre acest subiect le vom aduce şi la cunoştința dumneavoastră”, a spus Petru Botez, directorul Agenției de Plăți şi Intervenții pentru Agricultură Vaslui. “Noi suntem dintotdeauna aproape de cetățean, aşa că nu ştim ce descentralizare s-ar mai putea face”, a i-a explicat subprefectului Mărioara Idriceanu, directorul Oficiului Județean de Poştă Vaslui. Nici vorbele Corinei Cîmpeanu, director adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice, nu au fost pe linia gândită şi trasată de Iftimoaei: “Nu există o reglementare legală, prin care să putem preda anumite activități. Sistemul actual nu ne permite vreo modificare. De exemplu,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

15.08-23.08.2011

TVA şi accizele sunt taxe statale, ce nu pot fi transformate în taxe locale”, a spus aceasta. Văzând că toată lumea “se împotriveşte” reformei propusă de Guvern, subprefectul a luat foc: “Ne-am obişnuit să gândim ca birocrații, însă trebuie să fim un pic mai flexibili în discuții. Constat că aşteptăm să vină totul de sus, însă premierul Boc a cerut de jos să vină aceste propuneri. Guvernul, în înțelepciunea sa, ne consultă şi pe noi, cei din teritoriu”. Ca să fie şi mai convingător, Iftimoaei a bătut din picior şi a le-a cerut şefilor de deconcentrate să facă propuneri ad-hoc pentru “domnu’ Boc”, însă aceştia i-au explicat că este imposibil să gândeşti reforma unui întreg sistem într-o zi. Iftimoaei nu părea să se fi gândit la asta! Mai mult, el habar nu avea că unele instituții funcționează deja în sistem regional. “”Suntem deja regionalizați”, i-a transmis şi Adrian Jecu, şeful Gărzii de Mediu Vaslui. “Atunci, mergem şi noi pe urmele d-voastră”, a încercat Iftimoaei să fie spiritual. Nici şefii de la Apele Române, Direcția de Drumuri Naționale, Administrația Națională pentru Îmbunătățiri Funciare, Statistică şi Silvic nu au avut propuneri care să-l încânte pe subprefect, aceştia având aceeaşi opinie: “Nu există posibilitatea să ne transferăm activitățile la nivel local”. “Vă rog să ne faceți o scurtă prezentare, ca să ştim şi noi cum s-a realizat procesul de descentralizare”, s-a încăpățânat Iftimoaei să fie în continuare ridicol. “Am ajuns la concluzia că există un număr suficient de propuneri cu activități ce pot fi transferate către administrațiile locale. Aştept să văd care sunt ideile d-voastră, cu o evidență bugetară şi numărul de persoane implicate în acest proces de transfer către administrațiile locale”, a într-un final Iftimoaei, de parcă nu ar fi reținut nimic din ceea ce i-au tot spus şefii de deconcentrate. Micul subprefect se vede deja directorul viitoarei Direcții Prefecturale, care ar urma să fie înființată după finalizarea procesului de regionalizare, care nu se ştie deocamdată când sau dacă va avea loc. Dar el visează cu ochii deschişi că va fi şef şi că atunci o să poată convoca câte şedințe extraordinare va dori. Obiectiv de Vaslui

În deficit, turcilor nu le ajung fondurile ISPA!Constructorului Sistem Yapi îi mai trebuie încă un milion şi ceva de euro ca să încheie lucrările la stația de epurare a apelor uzate * Firma Sistem Yapi din Turcia, care construieşte prima stație de epurare a apelor uzate din Galați şi care repară şi stațiile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

15.08-23.08.2011

tratare şi de pompare a apei, a cam terminat banii, deşi încă are de lucru, spun surse apropiate proiectului. Societății i-ar mai trebui 1,2 milioane de euro pentru a implementa la stația de epurare a apelor uzate un sistem electronic de acționare automată a stăvilarelor în funcție de nivelul Dunării şi de anunțare instantanee a gradului de colmatare şi a nivelului la gura de vărsare de pe Siret. Investiția nu a fost prevăzută în proiectul inițial. Ea a fost luată în discuție după ce Administrația Națională Apele Române a făcut o recomandare în acest sens. Autoritățile locale, cele care beneficiază de lucrările executate de Sistem Yapi, finanțate de Uniunea Europeană prin Programul ISPA, încearcă acum să facă rost de bani. Sursele noastre susțin că deficitul de lichidități de 1,2 milioane de euro ar putea fi acoperit fie dintr-o aşa-numită cotă de neprevăzut de 800.000 de euro aferentă contractelor adjudecate de Sistem Yapi, fie dintr-o economie de două milioane de euro realizată într-un alt contract ISPA, aflat în portofoliul consorțiului româno-portughez Soares da Costa - MonteAdriano – Vega ´93. Decizia privind redistribuirea fondurilor europene îi aparține Ministerului Finanțelor Publice, căruia autoritățile gălățene îi cer să se pronunțe. Să mai spunem că întregul proiect european ISPA derulat la Galați are o valoare totală de peste 70 de milioane de euro. Lucrările finanțate cu aceşti bani au fost împărțite în mai multe contracte. Două dintre ele au fost adjudecate de turcii de la Sistem Yapi: construirea stației de epurare a apelor uzate şi de tratare primară, care are un buget de 20 de milioane de euro, şi reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile şi de pompare, bugetată cu 9,1 milioane de euro. Al treilea contract, privind reabilitarea rețelelor de distribuție a apei potabile şi de canalizare, care i-a fost atribuit consorțiului Soare da Costa - MonteAdriano - Vega ’93, are un buget de 42 de milioane de euro. Alte 4 milioane de euro ajung în buzunarul consultanților germano-danezi din consorțiul IGIP & Grontmij Carl Bro.Viata Libera

Teme similare

Botoşanii vor primi apă din Prut Potrivit celor declarate de către preşedintele Consiliului Județean Botoşani astăzi va fi semnat contractul de finanțare pentru proiectul privind alimentarea cu apă din Prut.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

15.08-23.08.2011

Investiția va fi realizată cu fonduri europene, pe Programul Operațional Sectorial de Mediu, iar contribuția Consiliului Județean va fi de 2%. Preşedintele Consiliului Județean, Mihai Ţâbuleac, şi directorul Nova Apaserv, Maricel Georgescu, vor participa, marți, la Ministerul Mediului, la semnarea contractului de finanțare cu ministrul Laszlo Borbely. Programul priveşte schimbarea sursei de apă din care va fi alimentat județul Botoşani, dar şi exinderea rețelei de apă atât în mediul urban, cât şi la țară. Extinderea vizează aglomerarea Botoşani cu localitățile din jur, respectiv Tulbureni, Răchiți şi Cătămărăşti Deal, aglomerarea din Dorohoi cu localitatea Broscăuți, aglomerarea Vorona şi Tudora, precum şi aglomerarea Flămâzi şi Frumuşica. Potrivit celor declarate de preşedintele CJ lucrările privind extinderea şi reabilitarea sistemului de apă, canalizare, epurare din județul Botoşani, ar putea începe la anul. Totul atinge valoarea de 100 de milioane de euro. /Jurnalul de Botosani

Marţi va fi semnat contractul de finanţare pentru proiectul privind alimentarea cu apă din PrutInvestiția privind extinderea şi reabilitarea sistemului de apă, canalizare, epurare din județul Botoşani, în valoare de peste 100 de milioane de euro, ar putea începe la anul. Lucrarea va fi realizată cu fonduri europene, pe Programul Operațional Sectorial de Mediu, iar contribuția Consiliului Județean va fi de 2%. Preşedintele Consiliului Județean, Mihai Ţâbuleac, şi directorul Nova Apaserv, Maricel Georgescu, vor participa, marți, la Ministerul Mediului, la semnarea contractului de finanțare cu ministrul Laszlo Borbely. Programul priveşte schimbarea sursei de apă din care va fi alimentat județul Botoşani, dar şi exinderea rețelei de apă atât în mediul urban, cât şi la țară. Extinderea vizează aglomerarea Botoşani cu localitățile din jur, respectiv Tulbureni, Răchiți şi Cătămărăşti Deal, aglomerarea din Dorohoi cu localitatea Broscăuți, aglomerarea Vorona şi Tudora, precum şi aglomerarea Flămâzi şi Frumuşica.Botosaninews

Otrava din fântâniTOXIC Apa din majoritatea fântânilor din judet nu este bunã de bãut. O spun autoritãtile sanitare vasluiene, care au fãcut sute de analize anul acesta, iar rezultatul este unul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

15.08-23.08.2011

dezastruos. Mai bine de jumãtate dintre sursele de apã din judet sunt nepotabile. Chiar si asa, populatia continuã sã consume apa respectivã, folosind drept scuzã faptul cã nimeni nu s-a îmbolnãvit pânã acum. Pericolul este unul real când vine vorba de sugari si femei gravide. Fântânile din judet, în marea lor majoritate, au devenit adevãrate surse de îmbolnãvire. Apa contine nitriti, nitrati, amoniac, dar chiar si asa, populatia refuzã sã accepte cã îsi pune viata în pericol consumând apa respectivã. Oamenii merg pe ideea cã nimeni nu s-a îmbolnãvit pânã acum si cã, oricum, fântânile au apã bunã, de pe vremea bunicilor. În concluzie, nu li se poate întâmpla nimic. Total neadevãrat, sustin cei de la Directia de Sãnãtate Publicã (DSP) Vaslui, care au fãcut sute de analize privind calitatea apei în judet , iar rezultatul este unul îngrijorãtor. „În primul semestru al acestui an, laboratorul din cadrul DSP Vaslui a lucrat un numãr de 201 probe, din punct de vedere bacteriologic. Dintre acestea, 142 au avut rezultate necorespunzãtoare. Din punct de vedere chimic, au fost analizate 257 de probe, din care 106 au avut rezultate necorespunzãtoare. Apa continea nitriti, nitrati, substante organice, amoniac. Recomandãm populatiei sã îsi monitorizeze sursa de apã, sã se alimenteze doar din sursele verificate. Foarte atente la acest aspect trebuie sã fie femeile gravide, cele care alãpteazã sau preparã hrana pentru bebelusi, deoarece pericolul aparitiei unor probleme medicale este foarte mare. Din pãcate, foarte multe localitãti din judetul Vaslui au depãsiri la examenul clinic al apei”, a declarat Mihaela Vlada, directorul DSP Vaslui. Ieri dimineatã, un localnic din Zãpodeni s-a prezentat la laboratorul DSP cu douã probe de apã, iar examenele au demonstrat clar cea mai mare concentratie de nitrati înregistratã în ultima perioadã: 617,38mg/metru cub, în conditiile în care valoarea maxima admisã nu depãseste 50mg/metru cub. „Apa nu are nimic, e cea mai bunã din sat!” În localitatea Satu Nou, de exemplu, primãria a pus mai multe afise la fântânile cu probleme, însã anunturile potrivit cãrora apa nu este recomandatã pentru copii si bãtrâni, au dispãrut în scurt timp. Oamenii au încredere totalã în calitatea apei pe care o beau de generatii întregi si nu au de gând sã îsi schimbe obiceiurile. „Fântâna asta are 13 ani. Apa e foarte bunã, nu are nimic. E drept, a pus primãria douã anunturi, dar au dispãrut repede. Nu stim cine le-a luat. Scria cã bãtrânii si copiii nu au voie sã bea apa asta. Credeti-mã, nu existã asa ceva! Apa este foarte bunã, nu are nimic, e cea mai bunã

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

15.08-23.08.2011

din sat! Nu s-a întâmplat nimic, niciodatã, nu a pãtit nimeni nimic. E foarte bunã! Facem mâncare cu ea, bem apã, tot ce e necesar în casã!”, a spus Toader Bãlu, localnic. Lumea s-a adunat imediat lângã fântâna cu pricina. Domnita Dulman spune cã si-a crescut cei nouã nepoti cu acea apã si o consumã în continuare fãrã nicio grijã. „Am niste nepoti mari, frumosi, sãnãtosi. Cu apa asta i-am crescut. Orice mâncare o pregãtesc cu apa de aici. E foarte bunã”, a mai spus femeia. Oamenii nu au încredere în astfel de anunturi. Ei sunt de pãrere cã e vorba de o modalitate de constrângere, prin care primãria vrea sã-i determine sã-si tragã apã în casã, atunci când conducta va trece pe la poarta lor. Din pãcate, problema apei infestate este una cât se poate de realã, iar populatia ar trebui sã tinã cont de aceste avertizãri.Vremea noua

Guvernul a aprobat realizarea a 10 obiective pentru prevenirea inundaţiilorGuvernul a aprobat, în şedința de miercuri, realizarea a 10 obiective de investiții prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, cu o valoare de 950 milioane lei, finanțarea fiind făcută prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Potrivit unui comunicat al Guvernului, este vorba de consolidarea malului pentru râul Tisa la Crăciuneşti (județul Maramureş), amenajarea şi regularizarea unor râuri pe anumite sectoare (râurile Borşa, Dipşa, Maja, Valea Mare, Boşneag, Nădrag şi Nera), punerea în siguranță a nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român (județul Timiş) şi a lucărilor existente pe râul Bârlad, lucrări pentru înlăturarea calamităților naturale produse în bazinul hidrografic Crişul Negru (județul Bihor). Realizarea acestor obiective are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea în siguranță a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieților omeneşti. Vremea noua

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

15.08-23.08.2011

Hărţi de risc la inundaţii pentru trei râuri din NeamţAdministrația Națională "Apele Române", prin Administrația Bazinală de Apă Siret implementează în 2011 şi 2012 un proiect intitulat "Planul pentru Prevenirea, Protecția şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Siret”. Proiectul presupune realizarea hărților de hazard la inundații pe râul Siret şi tronsoane ale afluenților săi principali, dintre care doi trec pe teritoriul județului Neamț - Moldova şi Bistrița. De asemenea, se doreşte identificarea unor scenarii de amenajare în punctele critice din zonele acoperite de proiect, stabilirea criteriilor de prioritizare şi ierarhizarea măsurilor necesare. Harta de hazard la inundații reprezintă un suport cartografic complex pe care sunt figurate curbele de inundabilitate corespunzătoare debitelor cu diverse probabilități de depăşire (10%, 5%, 1%, 0,1%) şi care serveşte ca suport pentru întreaga activitate de gestionare a riscului la inundații. Proiectul se va desfăşura până la 30 noiembrie 2012 şi va necesita un efort financiar de de 6.355 milioane de lei. Realitatea Media (Neamt)

Golirea Lacului Bacau II este in graficLucrarile de reparatie executate la canalele de aductiune si de fuga ale Lacului Bacau II sunt in grafic. Reprezentantii Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret sustin ca deocamdata nu au aparut probleme si nu intrevad impedimente ca termenul de finalizare a lucrarilor sa fie respectat. “Se lucreaza la canalul de aductiune de la uzina, adica intre baraj si centrala. Din monitorizarea pe care o facem stim ca se etanseaza rosturi si s-au inlocuit o parte din dale. Sunt in grafic cu programul stabilit”, a explicat seful ABA Siret, Emil Vamanu. Potrivit acestui grafic, la mijlocul lunii noiembrie lucrarile ar trebui sa se incheie, la timp pentru sezonul rece astfel incat fauna din lac sa nu fie afectata mai mult decat a fost deja. “Era inevitabil ca fauna piscicola sa nu fie afectata. O parte din pesti au plecat pe Bistrita sau la Insula de Agrement, dar cei care au ramas pe canal nu au supravietuit. Sper ca termenul de finalizare sa fie respectat, mai ales ca am vazut ca se lucreaza intens”, a declarat Gabriel Gritcu, directorul Centrului Regional de Ecologie Bacau. Din 80 de hectare de luciu de apa au mai ramas aproape 15. Golirea lacului s-a facut la mijlocul lunii iunie, iar de atunci incoace se lucreaza pentru inlocuirea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

15.08-23.08.2011

dalelor sparte. O lucrare de asemenea amploare nu s-a efectuat niciodata. Desteptarea (Bacau)

Ce a fost si ce a ajuns! Jungla de la Insula de AgrementIn timp ce municipalitatea anunta ca va primi finantare europeana pentru modernizarea Insulei de Agrement, „obiectivul” e sufocat de stuf, vegetatie spontana, mizerie, precum si de nesimtirea unor locuitori care n-au invatat sa stranga „gunoiul” in urma lungilor partide de gratar din weekend. Autoritatile ridica din umeri si, in buna traditie autohtona, isi paseaza responsabilitatea una alteia. Reprezentantii Primariei sustin ca lacul pe care se afla Insula apartine Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret si ca aceasta trebuie sa investeasca in decolmatare si igienizare; conducerea ABA Siret afirma ca nu dispune de fonduri pentru „cosmetizarea” lacului, mai ales ca stuful si vegetatia spontana nu reprezinta un risc iminent de inundatii. In trecut, cand Insula se afla in subordinea Directiei Servicii Publice, angajatii de la „spatii verzi” se ocupau, cu chiu cu vai, de toaletarea imprejurimilor. Intre timp, obiectivul a trecut in subordinea Directiei Sport - Agrement de la Primarie. Odata cu schimbarea „stapanului”, Insula pare sa fi cazut in dizgratia municipalitatii. Insula de Agrement a devenit o pata rusinoasa pe obrazul Bacaului. Daca in anii trecuti, Insula era toaletata si cosmetizata de angajatii de la spatii verzi, acum ea e sufocata de vegetatie spontana. Mai mult, aerul de jungla degajat de “obiectivul” de agrement e completat de stuful si papura care, pe fondul scaderii nivelului apei din lac, au invadat imprejurimile. La asta se adauga si nesimtirea cronica a locuitorilor care, dupa lungile partide de gratare din weekend, lasa in urma munti de gunoaie, PET-uri si sticle de bautura golite. Ping-pong administrativ: In buna traditie autohtona, autoritatile isi paseaza - una alteia - responsabilitatile privitoare la igienizarea si toaletarea Insulei, precum si a imprejurimilor. De altfel, ping-pong-ul jucat de autoritati e favorizat de o lacuna legala care plaseaza lacul de acumulare sub directa administrare a ABA Siret, in timp ce Insula se afla in proprietatea municipalitatii bacauane. De aici, o multime de discutii in contradictoriu care - in final - au dus la un singur lucru: uitarea in paragina a Insulei. Emil Vamanu, seful ABA Siret, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca lacul trebuie decolmatat, proiect ce ar costa - afirma

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

15.08-23.08.2011

Vamanu - cateva zeci de miliarde. Seful ABA Siret a recunoscut ca a incercat sa ajunga la un compromis cu Primaria Bacau, proprietarul Insulei, motivat de faptul ca institutia pe care o conduce nu dispune de banii necesari decolmatarii. “Acolo trebuie sapat lacul. E un lac de tranzit si, dupa cum stiti, Apele Romane intervin in cazul aparitiei unor riscuri majore. Ca sa decolmatam, trebuie o investitie serioasa, cateva zeci de miliarde. Nu stiu cine ar da banii astia, pentru ca vegetatia din lac e una normala. Nu e risc de inundatii sau mai stiu eu ce alte pericole si nu pot justifica cererea a zeci de miliarde prin faptul ca peisajul arata rau”, a declarat Vamanu. El a dezvaluit ca ABA Siret a propus municipalitatii preluarea in administrare a intregului lac de tranzit, insa edilii nu par tentati de acest lucru. “Noi am propus, zic eu pertinent, sa preia Primaria tot lacul. E simplu, se da o hotarare de Guvern si se rezolva. Mai ales ca vor sa modernizeze Insula si cred ca vor mai investi si in alte dotari, pe lac”, a mai spus directorul. De la Marcu la Lupu: In ultimii ani, Insula de Agrement a fost igienizata si toaletata de lucratorii angajati la spatii verzi. Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din Primarie, a recunoscut ca angajatii sai s-au ocupat de Insula in parteneriat cu cei de la Serviciul de Gospodarire a Apelor (SGA) Bacau. “Ce inseamna luciu de apa tine de Apele Romane. Cand Insula era in administrarea Directiei Servicii Publice eu cola¬boram cu cei de la Apele Romane. Noi faceam o toaletare, mai veneau si ei cu oameni, cu un tractor. Acum, Insula se afla in subordinea Directiei Agrement si Sport. Nu ne mai ocupam noi de ea”, a afirmat Viorica Marcu. Directia Agrement si Sport este condusa de Gabriel Stanica Lupu. Am incercat sa luam legatura cu acesta in repetate randuri, insa nu a fost de gasit. S-au ocupat voluntarii: Reprezentantii Primariei Bacau spun ca in urma cu doi ani, ministrul Mediului de la acea data - Laszlo Borbely - a promis fonduri pentru decolmatarea lacului din jurul Insulei. Banii n-au mai venit. “M-am si saturat sa ma rog de Vamanu (n.r. - Emil Vamanu, seful ABA Siret). A ramas ca ei sa faca un proiect pentru decolmatarea lacului. Degeaba vrem sa mo¬dernizam Insula, daca nu ne ocupam si de lac. Eu nu pot intra cu muncitori pe proprietatea altora. Lacul e al Apelor Romane”, a declarat viceprimarul Dragos Luchian. El a recunoscut ca preluarea lacului de catre municipalitate e o solutie care nu este vazuta cu ochi buni in Primarie. “E mai complicat sa luam lacul cu tot cu baraj. Nu e chiar simplu, ei se spala pe maini. Trebuie angajati specialisti, nu e simplu”, a afirmat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

15.08-23.08.2011

Luchian. Solutia: voluntari. In fata delasarii autoritatilor, o singura solutie pare sa se impuna. In trecut, la operatiunile de igienizare a Insulei de Agrement au participat mai multi voluntari arondati Centrului Regional de Ecologie (CRE). In lipsa interesului manifestat de edili pentru toaletarea Insulei, voluntarii ecologisti de la CRE ar putea oferi un exemplu autoritatilor. Mai ales ca Centrul a primit o generoasa finantare din partea Primariei Bacau in baza Legii 350. Numai in 2011, CRE a primit de la municipalitate 50.000 lei pentru “activitati de protectia mediului si promovarea formelor de agrement fara impact negativ in natura”. Modernizarea Insulei, iminenta la fiecare campanie electorala: Modernizarea Insulei de Agrement este un anunt pe care conducerea Primariei il face cu prilejul fiecarei campanii electorale. De ani buni, Primaria promite sa modernizeze Insula, insa proiectul nu a fost pus inca in practica. Romeo Stavarache a anuntat, recent, ca Insula va fi modernizata cu bani europeni, intregul proiect fiind evaluat la aproximativ 10 milioane de euro. Potrivit primarului, municipalitatea ar fi demarat procedurile privind scoaterea la licitatie a contractului de modernizare. Cum au facut altii mai breji: Orasul francez Vichy are 25.000 de locuitori (de 7 ori mai mic decat Bacaul) si se intinde in lungul lacului artificial Allier, format pe raul omonim. Lacul, asemanator cu lacul pe care se afla Insula de Agrement Bacau, are o lungime de 2,5 kilometri si o latime maxima de 170 metri. Primaria din Vichy a modernizat esplanada de 1,5 kilometri in lungul lacului, iar mai multe societati comerciale se ocupa de inchirierea barcutelor, velierelor si a ski-jet-urilor. De asemenea, in lungul lacului exista mai multe restaurante si terase cu specific pescaresc. Gratarele sunt interzise cu desavarsire. In apropierea lacului Allier se gaseste parcul Napoleon III. Realizat in stil englezesc, parcul reprezinta o gradina botanica in aer liber. Desteptarea (Bacau)

S-au finalizat investigaţiile privind mortalitatea piscicola pe râul BistriţaUltimele informații primite de la Georgiana Cernat, purtătoare de cuvânt la Administrația Bazinală de Apă Siret Bacău, în legătură cu mortalitatea piscicolă pe râul Bistrița indică rezultatele finale ale investigațiilor efectuate în teren de către reprezentanții ABA Siret Bacău, Garda de Mediu Bacău, ISUJ Bacău şi Direcția Sanitară

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

15.08-23.08.2011

Veterinară Bacău, în intervalul 8-12 august 2011. În comunicat se specifică faptul că în urma acestor investigații nu au fost identificați poluatori. Atât rezultatele obținute de către Direcția Sanitară Veterinară Bacău pe probe de peşti recoltați de pe albia râului, cât şi ale analizelor de laborator efectuate asupra probelor de apă prelevate de pe sectorul de râu cuprins între oraşele Buhuşi şi Bacău conduc la constatarea că toate secțiunile monitorizate se încadrează în stare bună de calitate. În această bază se concluzionează de către instituțiile investigatoare că mortalitatea piscicolă semnalată pe râul Bistrița în amonte de lacul de acumulare Gârleni a fost cauzată de practicarea braconajului într-un interval de timp foarte scurt şi într-o zonă limitată, cu substanțe toxice neidentificate. La solicitarea expresă a unei precizări în privința unor eventuale intoxicări alimentare a cetățenilor, în urma fenomenului, directorul ABA Siret, dr. ing. Emil Vamanu a menționat că nu au fost semnalate astfel de cazuri. Informatorul Moldovei

Pestii de pe Bistrita, omorati de braconieri cu substante necunoscutePestii care au murit zilele trecute pe raul Bistrita in zona localitatii Garleni au fost ucisi in urma braconajului cu o substanta care inca nu a fost detectata, informeaza Administratia Bazinala de Apa (ABA) Siret. Conform unui comunicat, in cursul zilei de astazi, 12 august 2011, Administratia Bazinala de Apa Siret a continuat monitorizarea calitatii apei raului Bistrita pe tronsonul cuprins intre Buhusi si Bacau. “Din rezultatele analizelor de laborator efectuate asupra probelor de apa prelevate de pe acest sector de rau, se constata ca toate sectiunile monitorizate se incadreaza in starea buna de calitate. In urma investigatiilor efectuate in teren de catre reprezentanti ai ABA Siret Bacau, Garzii de Mediu Bacau si ISUJ Bacau in perioada 8 – 12 august 2011 si a rezultatelor analizelor efectuate pe pesti de catre Directia Sanitara Veterinara Bacau, nu au fost identificati poluatori. Mortalitatea piscicola semnalata pe raul Bistrita in amonte de lacul de acumulare Garleni a fost cauzata de braconaj intr-un interval de timp foarte scurt si intr-o zona limitata, cu substante toxice neidentificate. Nu au fost semnalate cazuri de intoxicare a cetatenilor in urma fenomenului”. Ziarul de Bacau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

15.08-23.08.2011

Braconierii, vinovati pentru pestii mortiAdministratia Bazinala de Apa Siret (ABAS) Bacau a dat rezultatele anchetei deschise saptamana trecuta in cazul pestilor morti gasiti plutind pe Bistrita. Dupa ce specialistii au prelevat probe de apa pe tronsonul cuprins intre Buhusi si Bacau au concluzionat ca apa este in parametri normali. In plus, nici analizele de laborator asupra pestilor effectuate de Directia Sanitara Veterinara nu au identificat poluatori. “Mortalitatea piscicola semnalata pe raul Bistrita a fost cauzata de braconaj, intr-un interval de timp foarte scurt si intr-o zona limitata”, a explicat Emil Vamanu, directorul ABAS, care a anuntat si ca nu au fost semnalate cazuri de intoxicare a cetatenilor, in urma fenomenului. Desteptarea (Bacau)

Nu se mai inregistreaza mortalitati piscicole pe raul BistritaVineri, 12 august, o comisie mixtă formată din reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Maior Constantin Ene” al județului Bacău, Direcției Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor Bacău, Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Bacău, Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău, Primăriei comunei Blăgeşti şi Poliției Locale Blăgeşti, sub coordonarea Instituției Prefectului – județul Bacău, a continuat monitorizarea si efectuarea măsurătorilor şi prelevărilor de probe de apă pe albia râului Bistrița. Măsurătorile s-au efectuat în zona afluenței ,,Pârâului Fabricii” cu râul Bistrița şi în zona ,,Pod Racova”. Valorile înregistrate în urma analizelor au scăzut, încadrându-se în parametri normali. Până la această oră (15.00), în zona monitorizată nu s-au mai înregistrat mortalități piscicole; echipa de intervenție din cadrul I.S.U. Bacău a recoltat din zona ,,Pod Racova”, cca. 15 kg peşte mort, aflat în diferite stadii de descompunere. Întreaga cantitate de peşte a fost predată Primăriei Gârleni, aceasta având obligativitatea de a o preda la S.C. Protan S.A. Monitorizările vor continua până la primirea rezultatelor de laborator. Se menține recomandarea ca, până la finalizarea investigațiilor, să nu se recolteze, consume şi comercializeze peştele din zonele respective. Observator de Bacau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

15.08-23.08.2011

Monitorizare pe raul Bistrita din cauza pestilor mortiPestii morti gasiti pe raul Bistrita, in zona localitatii Blagesti, a pus in alerta toate institutiile. Astfel, o comisie mixta formata din reprezentanti ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” al judetului Bacau, Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau, Garzii Nationale de Mediu - Comisariatul Judetean Bacau, Sistemului de Gospodarire a Apelor Bacau, Primariei comunei Blagesti si Politiei Locale Blagesti, sub coordonarea Institutiei Prefectului judetului Bacau, a continuat monitorizarea, efectuarea masuratorilor si prelevarilor de probe de apa pe albia raului Bistrita. „Masuratorile s-au efectuat în zona afluentei «Paraului Fabricii» cu raul Bistrita si în zona «Pod Racova». Valorile înregistrate în urma analizelor au scazut, încadrandu-se în parametri normali”, a explicat lt. Geroge Enescu, ofiter ISU Bacau. Nu s-au mai înregistrat mortalitati piscicole. Echipa de interventie ISU Bacau a recoltat din zona circa 15 kg de peste mort, aflat în diferite stadii de descompunere. Întreaga cantitate de peste a fost predata Primariei Garleni, cu obligativitatea ca aceasta sa o preda unei firme specializate care transporta astfel de incarcaturi, in conditii securizate. Monitorizarile vor continua pana la primirea rezultatelor de laborator. Pana la finalizarea investigatiilor, cetatenii sunt rugati sa nu se recolteze, consume si comercializeze pestele din zonele respective. Desteptarea (Bacau)

Inca nu s-au stabilit cauza mortii pestilor din riul BistritaAnchetatroii care cerceteaza de ce au murit pestii in urma cu citeva zile pe riul Bistrita, in dreptul localitatii Lespezi nu au ajuns la nici o concluzie. Ieri, o echipa formata din specialistii Administratiei Bazinale de Apa Siret, Sistemele de Gospodarire a Apelor Bacau si Neamt, Garda de Mediu Bacau si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta s-a deplasat din nou pe teren pentru investigatii pe cursul riului Bistrita, de la Zanesti (judetul Neamt), pina la Lespezi. Au fost verificate atit statiile de epurare apartinind SC CRAB SA Bacau si SC Stofe Buhusi, cit si alte posibile surse de poluare. Au fost prelevate probe de apa din mai multe sectiuni de riu, in vederea efectuarii de noi analize pentru substante periculoase. “Pina la aceasta ora nu au aparut elemente noi in investigatie. Asteptam concluziile analizelor efectuate pe exemplarele de pesti de catre Directia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

15.08-23.08.2011

Sanitar-Veterinara, concluzii care ar putea evidentia cauza mortalitatii piscicole. ABA va continua monitorizarea pina la depistarea poluatorului”, a declarat Emil Vamanu, director la ABA Bacau. Ziarul de Bacau

Situatia de pe raul Bistrita, sub control În data de 08.08.2011, ora 20,28, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bacău a fost anunțat prin serviciul unic pentru apeluri de urgență 112, despre faptul că în comuna Blăgeşti, satul Buda, s-au observat peşti morți plutind pe albia râului Bistrița. De atunci si pana astazi situatia poluarii raului Bistrita a fost monitorizata in continuu. In acea zi, intre orele 20,45 şi 2,oo, la fața locului s-a deplasat, sub coordonarea Instituției Prefectului – județul Bacău, o comisie mixtă formată din reprezentanți ai: I.S.U.J. Bacău, I.J.J. Bacău – Gruparea Mobilă de Jandarmi, Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul județean Bacău, Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău, Primarul comunei Blăgeşti şi un agent de poliție din cadrul Poliției Blăgeşti. S-au efectuat măsurători şi prelevări de probe (apă şi peşte) în 4 puncte pe albia râului Bistrița, punct pod Lespezi-Blăgeşti, amonte pod în zona localității Buhuşi, pod Buhuşi – canal hidroelectrica punct Racova si centrala hidroelectrică Racova . Din analizele efectuate în laboratorul ABA Siret, indicatorii de calitate ai apei sunt în limite admise de legislația în vigoare. Probele de peşte recoltate au fost analizate anatomo-patologic în laboratorul din DSVSA Bacău, urmând ca probele să fie examinate din punct de vedere toxicologic la IDSA Bucureşti. Calitatea apei nu prezintă pericol pentru populație şi nici pentru animale. Zona este monitorizată permanent şi se fac în continuare investigații pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor care au condus la producerea acestui eveniment. Se recomandă ca, până la finalizarea investigațiilor, să nu se recolteze, consume şi comercializeze peştele din zonele respective. In data de 11 august, o comisie mixtă formată din reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Maior Constantin Ene” al județului Bacău, Direcției Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor Bacău, Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Bacău, Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău, Primăriei comunei Blăgeşti şi Poliției Locale Blăgeşti, sub coordonarea Instituției Prefectului – județul Bacău, a continuat monitorizarea si efectuarea măsurătorilor şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

15.08-23.08.2011

prelevărilor de probe de apă pe albia râului Bistrița. Măsurătorile s-au efectuat în zona afluenței ,,Pârâului Fabricii” cu râul Bistrița şi în zona ,,Pod Racova”. Valorile înregistrate în urma analizelor, sunt scădere față de cele constatate în zilele anterioare. Până la această oră (15.00), în zona monitorizată nu s-au mai înregistrat mortalități piscicole. Echipa de intervenție din cadrul I.S.U. Bacău, a recoltat din zona ,,Pod Racova”, cca. 10 kg. peste mort, aflat in diferite stadii de descompunere. Întreaga cantitate de peşte a fost predată Primăriei Buhuşi, aceasta având obligativitatea de a o preda la S.C. Protan S.A. Monitorizările vor continua până la primirea rezultatelor de laborator. Se menține recomandarea ca, până la finalizarea investigațiilor, să nu se recolteze, consume şi comercializeze peştele din zonele respective. Tot in aceasta zi, 11 august, o echipa formata din specialistii Administratiei Bazinale de Apa Siret, Sistemele de Gospodarire a Apelor Bacau si Neamt, Garda de Mediu Bacau si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau s-a deplasat din nou pe teren pentru investigatii pe cursul raului Bistrita, de la Zanesti (judetul Neamt), pana la Lespezi (judetul Bacau). Au fost verificate atat statiile de epurare apartinand SC CRAB SA Bacau si SC Stofe Buhusi, cat si alte posibile surse de poluare. Au fost prelevate probe de apa din mai multe sectiuni de rau, in vederea efectuarii de noi analize pentru substante periculoase. Pana la aceasta ora nu au aparut elemente noi in investigatie. Se asteapta concluziile analizelor efectuate pe exemplarele de pesti de catre Directia Sanitara Veterinara Bacau, concluzii care ar putea evidentia cauza mortalitatii piscicole inregistrata in seara de luni, 8 august. Administratia Bazinala de Apa Siret va continua monitorizarea pana la depistarea poluatorului. Observator de Bacau

Poluare pe râul Bistrița. Populația a fost avertizată să nu consume peștePoluare de proporții pe râul Bistrița, în județul Bacău. Fenomenul a ieşit la iveală după ce sătenii din comunele Gârleni şi Blăgeşti au observat zeci de peşti morți care pluteau pe suprafața apei. Angajații de la Administrația Bazinală de Apă Siret (ABAS) Bacău încearcă să afle care este sursa poluării. Până acum s-au constatat depăşiri ale concentrației de amoniu, însă nu s-au descoperit alte substanțe periculoase. Până ce şi specialiştii de la Direcția Sanitar Veterinară vor spune din ce cauză au murit peştii,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

15.08-23.08.2011

populația a fost avertizată să nu consume peşte în această perioadă.„În județul Bacău se efectuează monitorizări pe cursul râului Bistrița, amonte şi aval de fiecare hidrocentrală, pe toate lacurile de acumulare, precum şi pe albia veche, până la confluența cu râul Siret. Monitorizarea continuă până la depistarea poluatorului", a spus Emil Vamanu, directorul ABAS Bacău. Adevarul de Seara (Bacau)

Monitorizarea mortalităţii piscicole, pe râul BistriţaAflăm prin purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret Bacău, Georgiana Cernat, că nici până în acest moment nu a fost depistată cauza mortalității piscicole pe râul Bistrița, survenite luni, 8 august 2011. În cursul zilei de astăzi, 10 august, specialiştii ABA Siret au intensificat investigațiile pentru depistarea cauzelor fenomenului, atât pe teritoriul județului Bacău, cât şi în amonte, pe teritoriul județului Neamț. În județul Bacău se efectuează monitorizări pe cursul râului Bistrița, amonte şi aval de fiecare hidrocentrală, pe toate lacurile de acumulare, precum şi pe albia veche, până la confluența cu râul Siret. De asemenea, se continuă investigațiile la evacuările din zona Buhuşi. „Ca o măsură de siguranță, Administrația Bazinală de Apă Siret a atenționat toate comunitățile locale riverane să nu consume peşte, până la stabilirea cauzelor poluării. În continuare se aşteaptă rezultatele analizelor efectuate pe peşti, de către Direcția Sanitară Veterinară Bacău”, a precizat directorul ABA Siret, dr. ing. Emil Vamanu. Instituția va continua monitorizarea, până la depistarea poluatorului. În funcție de evoluția evenimentelor, vom reveni cu amănunte. Informatorul Moldovei

Cauza mortii ramane un misterSpecialistii nu au reusit sa stabileasca pana acum cauza exacta a mortii pestilor de pe raul Bistrita. Luni, un apel la dispeceratul Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret anunta faptul ca pe Bistrita, in zona satului Lespezi, comuna Garleni, plutesc mai multi pesti morti. “Pana in acest moment nu a fost identificata cauza mortalitatii piscicole. In urma analizelor efectuate in laboratorul institutiei noastre au reiesit depasiri ale concentratiei de amoniu, insa nu s-au descoperit substante periculoase”, a precizat Emil Vamanu, directorul ABA Siret. Din acest motiv, institutia a atentionat toate comunitatile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

15.08-23.08.2011

riverane sa nu consume apa pana la stabilirea cauzelor poluarii. “Efectuam monitorizari pe cursul raului Bistrita in amonte si aval de fiecare hidrocentrala, pe toate lacurile de acumulare, precum si in albia veche pana la confluenta cu raul Siret. De asemenea, se continua investigatiile la evacuarile din zona Buhusi”, a mai spus seful ABA Siret. Nici Directia Sanitar-Veterinara nu a dat publicitatii rezultatele analizelor efectuate asupra pestilor. Desteptarea (Bacau)

N-a fost depistata cauza mortalitatii piscicoleSpecialistii Administratiei Bazinale de Apa Siret au continuat investigatiile pentru depistarea cauzei fenomenului de mortalitate piscicola inregistrat in seara zilei de luni. Investigatiile se desfasoara atat pe teritoriul judetului Bacau, cat si in amonte, pe teritoriul judetului Neamt. In judetul Bacau se efectueaza monitorizari pe cursul raului Bistrita, amonte si aval de fiecare hidrocentrala, pe toate lacurile de acumulare, precum si pe albia veche, pana la confluenta cu raul Siret. De asemenea, se continua investigatiile la evacuarile din zona Buhusi. Pana in acest moment nu a fost depistata cauza mortalitii piscicole. In urma analizelor efectuate in laboratorul institutiei noastre, au reiesit depasiri ale concentratiei de amoniu, insa nu s-au descoperit substante periculoase. Ca o masura de siguranta, Administratia Bazinala de Apa Siret a atentionat toate comunitatile locale riverane sa nu consume peste pana la stabilirea cauzelor poluarii. In continuare se asteapta rezultatele analizelor efectuate pe pesti de catre Directia Sanitara Veterinara Bacau. Institutia noastra va continua monitorizarea pana la depistarea poluatorului. Observator de Bacau

Teme similare

Chiar dacă nu au fost ploi, Siretul a rupt malul...!De ceva timp, edilul şef al comunei Ion Creangă atrage atenţia autorităţilor judeţene şi centrale asupra pericolului pe care îl prezintă Siretul, prin devierea cursului pe care ar trebui să-l aibă şi fixarea unui alt curs care duce la rămînerea podului de la Ion Creangă...pe uscat. "Chiar dacă anul acesta nu au fost ploi mari, Siretul a rupt malul în zona podului, cînd a avut debit mai mare, în "Gura Sîrii" cum este denumită de localnici.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

15.08-23.08.2011

La o viitură mai mare, Siretul nu va mai merge pe sub pod ci..pe lîngă, ameninţînd gospodăriile localnicilor din satul Recea. Problema este un petec de zăvoi, care figurează în evidenţele ministerului de resort. Am înţeles că hotărîrea de preluare de către CJ Neamţ a celor 16 hectare, aproximativ, de zăvoi, a trecut de Senat şi imediat după începerea sesiunii parlamentare, va fi discutată în Camera Deputaţilor", a declarat Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă. Edilul şef al comunei spune că nu crede că vor fi probleme şi liziera sau zăvoiul va fi preluat de CJ Neamţ după care va fi defrişat şi reamenajată porţiunea pentru stabilizarea cursului Siretului. "Noi mai avem un proiect, pe care l-am promovat şi am înţeles că suntem pe locul doi, la finanţare, cu construirea unui dig, de aproape 5 kilometri, în spatele satului Recea, care va apăra satul de inundaţii. Sperăm ca după finalizarea digului de la Tămăşeni - Doljeşti, să se apuce şi la noi. Este vorba de protejarea a 400 de gospodării. Finanţarea este guvernamentală, proiectul este depus, este trecut de prima fază şi aşteptăm să auzim vestea cea bună", a încheiat Petrică Prichici, primarul comunei. Ziarul Ceahlaul (Neamt)

Zeci de kilometri de drumuri, afectate de ploile din iulieZeci de kilometri de drumuri au fost afectate de ploile puternice care au căzut în cursul lunii iulie. La şedința de ieri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență au fost prezentate notele de constatare întocmite de comisiile mixte în urma deplasării acestora în comunele Andreiaşu de Jos, Reghiu, Mera, Broşteni, Vintileasca, Jitia, Chiojdeni şi Dumitreşti. Situația exactă a pagubelor a fost prezentată într-un comunicat trimis de Prefectura Vrancea. Pe raza localității Andreiaşu de Jos, în urma viiturii create pe râul Milcov, au fost rupte apărările de mal din gabioane protejate cu beton pe o lungime de circa 130 metri, iar pe o lungime de circa 300 metri aceste apărări de mal au fost afectate. Tot în această localitate au fost afectate, prin spălarea balastului, drumurile comunale pe sectoare de drum ce însumează aproximativ 9 kilometri. La Reghiu circa 10,5 kilometri de drumuri comunale şi circa 7 kilometri de drumuri săteşti au fost afectate prin spălarea balastului şi prin formarea de făgaşe de scurgere. În comuna Mera s-a produs o eroziune de circa 35 metri pe malul drept al râului Milcov, în satul Vulcăneasa, punctul Şcoală şi s-a reactivat o ero-ziune a malului drept al râului Milcov, în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

15.08-23.08.2011

satul Roşioara punctul Biserică. Pe DN 2N, la intrare în comuna Jitia, pe râul Râmnicu Sărat, s-a produs o eroziune de mal ce a afectat platforma drumului pe o lungime de circa 20 metri, iar la 1 kilometri în aval s-a reactivat o alunecare de teren ce a afectat platforma drumului pe distanță de apro-ximativ 50 de metri. Pe raza localității Chiojdeni, lucrarea de apărare a malului stâng al râului Râmnicu Sărat, realizată pentru protecția DN 2N, ce constă în zid de sprijin longitudinal şi epiuri din zidărie de piatră, a fost distrusă în 5 puncte pe o lungime cumulată de aproximativ 130 metri. De asemenea, au fost afectate drumurile comunale şi a DJ 204L Chiojdeni-Cătăuți prin spălarea balastului. În comuna Dumitreşti, pârâul Motnău a distrus podul Trestia şi a afectat podul din punctul Şerbănoiu Radu, circulația rutieră desfăşurându-se în zonă pe un singur fir cu mijloace auto de tonaj şi gabarit redus. Monitorul de Vrancea

Drumuri si poduri distruse, bilantul ploilor din iulie Mai multe drumuri din judet au avut de suferit de pe urma ploilor torentiale cazute în luna iulie. Ieri, la Prefectura Vrancea, a avut loc sedinta Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, condusa de subprefectul Sorin Hornea. În cadrul acesteia au fost prezentate notele de constatare întocmite de comisiile mixte în urma deplasarii în comunele Andreiasu de Jos, Reghiu, Mera, Brosteni, Vintileasca, Jitia, Chiojdeni si Dumitresti, ca urmare a pagubelor produse de precipitatiile abundente cazute în luna iulie. La Andreiasu de Jos, în urma viiturii create pe rîul Milcov, au fost rupte apararile de mal din gabioane protejate cu beton si au fost afectate, prin spalarea balastului, drumuri comunale pe 9 km. Si la Reghiu, 17 km de drumuri comunale si satesti au fost afectate prin spalarea balastului si prin formarea de fagase de scurgere. În comuna Mera s-a produs o eroziune pe malul drept al rîului Milcov, în satul Vulcaneasa si s-a reactivat o eroziune tot a aceluiasi mal, în satul Rosioara. Pe DN 2N, la intrare în comuna Jitia, pe rîul Rîmnicul Sarat, s-a produs o eroziune de mal ce a afectat platforma drumului iar în aval s-a reactivat o alunecare de teren ce a afectat, la fel, platforma drumului. Si la Chiojdeni a fost distrusa o lucrare de aparare a malului stîng al rîului Rîmnicul Sarat, si mai multe drumuri comunale si DJ 204L Chiojdeni-Catauti au ramas fara balast. În comuna Dumitresti, pîrîul Motnau a distrus podul Trestia si a afectat podul din punctul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

15.08-23.08.2011

Serbanoiu Radu, circulatia rutiera desfasurindu-se în zona pe un singur fir cu mijloace auto de tonaj si gabarit redus. Ziarul de Vrancea

Popularea Bistriţei cu păstrăv, de la izvoare la CiocăneştiDupă paradă şi deschiderea oficială a Festivalului Național al Păstrăvului de la Ciocăneşti duminică, turiştii prezenți au putut asista la lansarea de puiet de păstrăv în apele Bistriței Aurii, puiet pus la dispoziție gratuit de şeful DSVSA Suceava, dr. Petrea Dulgheru, prin păstrăvăria „Păstrăvul Auriu". Tot duminică, doctorul Petrea Dulgheru a populat cu păstrăv, împreună cu membrii Clubului Eco-Dorna, Bistrița Aurie la izvoare. Dacă o parte din traseu, de la Ciocăneşti până la confluența pâraielor Bistricioara cu Putreda, unde se formează Bistrița Aurie, a fost parcurs cu maşina, de la Putreda până la cascadele de pe Bistricioara, peste trei kilometri, păstrăvul a fost transportat în găleți, cu popasuri dese pentru oxigenarea apei. Alături de membrii clubului „Eco-Dorna, la transportul găleților cu păstrăv au par-ticipat şi câțiva şefi ai instituțiilor județene. „Este un moment unic pentru Bistricioara, pentru că a venit un grup de pri¬eteni de-ai acesteia să-i ofere păstrăv fântânei. Sper să mai facă şi alții gestul acesta, chiar dacă noi îl vom mai repeta. Am adus păstrăv, reproducători, care va urca spre izvoare, aproximativ 14 kilometri. Suntem o echipă de inimoşi, care am venit pe banii noştri, cu maşinile noastre, pentru că vrem să ocrotim apele Bistriței. Păstrăvul este adus din Păstrăvăria < Păstrăvul Auriu >, este păstrăv fântânei, aici nu se poate popula cu păstrăv curcubeu, care este un păstrăv sălbatic, care atacă totul. Păstrăvul fântânei, în compania păstrăvului curcubeu, pierde. De aceea, pe râul Bistrița putem da numai păstrăv fântânei sau indigen, care peste două luni va depune icrele şi în următorii ani putem avea păstrăv spre izvoarele Bistriței", ne-a spus doctorul Petrea Dulgheru. Monitorul de Suceava

Furtunile de iulie au provocat pagube de peste 1,5 milioane de leiFenomenele meteo extreme îşi cam fac de cap în județul Neamț: Ca şi cum n-ar fi fost suficiente inundațiile din primăvară, ce au provocat pagube de câteva milioane de lei în infrastructura nemțeană, în luna iulie s-au mai adăugat câteva milioane la "nota de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

15.08-23.08.2011

plată". Cinci ploi torențiale au fost mai periculoase şi au lăsat urme adânci în județ, distrugând locuințe, terenuri şi provocând alunecări de teren. Iar valoarea pagubelor ajunge la 1.513.594 de lei. În data de 12 iulie, în urma ploilor torențiale s-au înregistrat scurgeri de pe versanți care au condus la afectarea unui drum județean şi inundarea de locuințe în comuna Icuşeşti, sat Rocna. Doi kilometri de drum județean au fost avariați, trei gospodării inundate, iar o locuință a fost distrusă. Valoarea pagubelor a fost evaluată la 3.734 lei. Într-o altă repriză de ploaie torențială, în data de 16 iulie, au fost distruse drumuri județene, poduri şi podețe în comunele Bicaz Chei (sat Bicaz Chei) şi Dămuc. Atunci au fost şi cele mai mari probleme, valoarea pagubelor ajungând la 1.505.060 lei. În 21 iulie, o furtună violentă a afectat infrastructura sistemului de canalizare în oraşul Târgu-Neamț şi a dus la inundarea unui beci în comuna Tarcău. În data de 24 iulie, o altă furtună puternică a provocat scurgeri de pe versanți ce au afectat infrastructura rutieră din comuna Văleni. Valoarea acestor pagube a fost estimată la suma de 4.800 lei. Pe 29 iulie, în urma ploilor torențiale însoțite de căderi de grindină a fost afectată comuna Brusturi: aproximativ 2,48 hectare de teren agricol inundat în urma scurgerilor de pe versanți; 14 curți inundate; 24 de locuințe cu acoperişul afectat de grindină. Şi intensificările de vânt au creat pagube impresionante în județ, mai ales în municipiul Roman şi comunele Horia, Gherăieşti şi Poienari. "În cursul lunii iulie, Administrația Națională de Meteorologie - Centrul Meteorologic Regional Moldova a emis 14 avertizări de fenomene meteorologice periculoase imediate (cod galben), şase atenționări meteorologice şi 11 informări vizând depăşirea indicelui de confort termic şi/sau averse de ploaie, descărcări electrice, intensificări de vânt cu aspect de vijelie şi izolat grindină. Toate avertizările şi atenționările au fost transmise în timp util comitetelor locale pentru situații de urgență pentru dispunerea măsurilor necesare pentru reducerea efectelor precum şi membrilor CJSU pentru informare", declară reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț. Realitatea Media (Neamt)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

15.08-23.08.2011

Laturile sudică şi estică ale masivului Cozla se dislocaPloile torențiale din data de 25 iulie au provocat mari pagube autorităților pietrene, prin producerea unor alunecări de teren pe masivul Cozla. Deşi inițial s-a vorbit doar de o alunecare de teren în suprafață de 600 de metri pătrați, pe versantul sudic al masivului, situația a fost şi mai gravă de-atât. O suprafață de 8.000 de metri pătrați din versantul estic al masivului Cozla a luat-o la vale, producând avarii la alimentarea cu apă şi energie pe platou, astfel că şi în prezent problemele nu au fost rezolvate. "Ca urmare a precipitațiilor abundente şi a excesului de apă din sol, s-au produs alunecări de teren producând pagube în municipiul Piatra-Neamț, pe dealul Cozla, după cum urmeaza: alunecare versant sudic pe o suprafață de circa 600 metri pătrați (lungime - 30 metri, lățime - 20 metri); alunecare versant estic pe o suprafață de circa 8.000 metri pătrați (lungime - 200 metri, lățime - 40 metri) ce a provocat întreruperea conductei de alimentare cu apă şi a cablului de alimentare cu energie electrică ale stației de pompare de pe platoul turistic Cozla", se arată într-o analiză a intervențiilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț. Măsurile luate de autorități şi pompieri au limitat pe cât posibil crearea unor noi pagube. Realitatea Media (Neamt)

Cu pluta pe Bistriţa Aurie – călătorie unică pe o apă curgătoareTimp de trei zile, la Ciocăneşti s-a mers cu pluta. Dacă în prima zi, numărul celor care s-au urcat pe plută a fost mic, în special ca-meramani şi fotografi, a doua şi a treia zi plutele aproape că au devenit neîncăpătoare pentru turiştii dornici de o călătorie unică pe o apă curgătoare. Pentru a se respecta tradiția ca, la Festivalul Național al Păstrăvului, să circule pluta pe Bistrița Aurie, trei foşti plutaşi din Ciocăneşti, Vasile Morari, Dumitru Şcheu şi Savu Roşu şi-au reluat meseria din tinerețe şi în două zile şi jumătate au confecționat o plută formată din trei table. La Ciocăneşti mai sunt doar trei plutaşi: "În Ciocăneşti mai suntem doar trei plutaşi care mai ştim şi putem construi pluta. în urmă cu doi ani erau cinci, dar doi sunt foarte bătrâni, bolnavi şi nu mai pot munci la plute, au peste 80 de ani. Cât despre tineri, nu prea sunt interesați de această meserie. Pentru noi, pluta realizată la Festivalul Păstrăvului este cea mai frumoasă amintire. Cu toate că la vârsta noastră este greu să construieşti pluta, chiar dacă e mult

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

15.08-23.08.2011

mai mică decât cele cu care coboram Bistrița în tinerețe şi nu are încărcătură, e doar pentru turişti, noi avem în suflet o mare bucurie că această meserie nu este pierdută în totalitate. înainte coboram cu plutele de dincolo de Cârlibaba, din Prislop, treceam cu plutele pe aici şi mergeam până la Bacău, apoi, după ce s-a construit barajul de la Bicaz, până la baraj, şi după aceea până la Vatra Dornei. Ar fi frumos să facă un mic baraj, să se curețe apa de bolovani şi să poată coborî pe plută măcar 50 de turişti. Am stat în trei locuri şi ne-au tras cu tractorul", ne-a spus Vasile Morari. Deşi cei trei plutaşi erau obişnuiți să parcurgă câte 60 - 80 de kilometri la un transport, pentru ediția din acest an a Festivalului Păstrăvului au parcurs un traseu de şapte kilometri, împărțit în trei etape. Sâmbătă parcursul a fost de trei km, de la Botoş la Orata, a doua zi plutaşii au mers de la Orata la Oița, iar luni, după ce au mai mers doi kilometri, plutele au ajuns la Ciocăneşti. Savu Roşu ne-a spus că este a cincea plută pentru turişti făcută de el, dar în cei nouă ani pe care i-a avut în tinerețe ca plutaş pe Bistrița, a confecționat sau a condus peste 200 de plute. "Este foarte greu să fii plutaş pentru că sunt accidente multe, vremea era rea, porneam de cu noapte, la plecare de pe Prislop era râul strâmt, găseam bârne puse de-a curmezişul pe care nu le vedeam că erau la cotituri şi în care ne rupeam cârmele. De multe ori trebuia să sari peste buşteni, pentru că te blocai şi din urmă veneau alte plute care se izbeau şi trebuia să nu te prindă între lemne, pe plută. A fost o viață faină ca plutaş, dar trebuia să fii iute de picior", îşi aduce aminte Savu Roşu. Plutăritul, o muncă grea dar frumoasă: „La plute eram uzi de dimineața până seara, când se începea plutăritul era încă zăpadă şi ne mai şi prindea câte un ger. Când treceam haiturile, apa trecea peste cizme şi ne îngheța în cizme. Şi toamna, tot aşa plecam, pe vreme bună şi ne prindea zăpada pe drum. Acum Bistrița nu este pregătită pentru plutărit, mergem din bolovan în bolovan. Ar trebui amenajat cursul Bistriței, ar trebui făcut un pic de strungă ca să poată merge plutele. Din 1969 nu s-a mai transportat lemn cu pluta pe Bistrița, şi de aceea nu s-a mai amenajat cursul apei", ne-a spus Savu Roşu. Cu mai bine de 40 de ani în urmă, bărbații din Ciocăneşti erau cei mai buni într-o meserie la mare căutare: plutăritul. De la 12 -14 ani, copiii plutaşilor erau urcați pe plută pentru a învăța tainele aceste meserii. "Asta a fost tradiția locului, de la daci încoace", ne-a precizat Savu Roşu. Şcoală de plutărit la Ciocăneşti: Vasile Morari, Dumitru Şcheu şi Savu Roşu sunt ultimii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

15.08-23.08.2011

trei care ştiu să plutărească. Ei vor să-i învețe pe tinerii din comună secretul acestei meserii în scop turistic, considerând că şi plutăritul ar fi o modalitate de a atrage turiştii în această comună muzeu. Există chiar şi planul autorităților locale de a deschide o şcoală de plutărit, la care profesori să fie bătrânii care au practicat această meserie. Monitorul de Suceava

Cinci anexe si o curte, inundate la lacobeniDetaşamentul de pompieri Vatra Dornei a intervenit, duminică, cu o autospecială şi o motopompă, pentru evacuarea apei, în urma unei inundații, în comuna lacobeni. Pârâul Ciotina ieşise din albie, inundând cinci anexe şi curtea unei societăți comerciale. Pompierii au evacuat apa (de pe o suprafață de 200 metri pătrați, cu o adâncime de aproximativ 60 de centimetri), prin tuburile de absorbție ale autospecialei, cu ajutorul motopompei, după care au decolmatat albia pârâului,-cu mijloacele de primă intervenție. Nu s-au înregistrat victime omeneşti şi nici pagube materiale. Crai Nou (Suceava)

Un pârâu a ieşit din albie duminică, în zona IacobeniIn cursul zilei de duminică, în jurul orei 17.00, detaşamentul de pompieri din Vatra Dornei a intervenit cu o autospecială şi o motopompă pentru evacuarea apei, în urma unei inundații care s-a produs în comuna Iacobeni. La sosire, pompierii au constatat că în urma ploilor torențiale din zonă un pârâu a ieşit din albie şi a inundat cinci anexe, după care apa s-a scurs în curtea unei societăți comerciale. Echipajul de intervenție a evacuat apa de pe o suprafață de 200 de metri pătrați, cu o adâncime de aproximativ 60 de centimetri," folosind tuburile de absorbție ale autospecialei, după care au decolmatat albia pârâului cu mijloacele de primă intervenție. Pompierii au avut de furcă aproape patru ore pentru evacuarea apei. Din fericire nu s-au înregistrat victime omeneşti şi nici pagube materiale. Obiectiv de Suceava

Podul dintre Vereşti şi Udeşti ar putea fi refăcut până în noiembrie► preşedintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a precizat că în acest caz ar fi o devansare a termenului stabilit până în februarie şi a dat asigurări cu privire la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

15.08-23.08.2011

podul de la Roşcani că va fi finalizat chiar dacă lucrările au început mai târziu. Preşedintele Consiliului Județean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a inspectat, ieri, lucrările de refacere a podului de peste râul Suceava, care face legătura între comunele Vereşti şi Udeşti. Gheorghe Flutur a declarat că lucrarea ar putea să fie terminată în luna noiembrie, ceea ce ar însemna o devansare față de termenul prevăzut în proiect. Menționăm că afirmația preşedintelui CJ Suceava a fost făcută după ce, în timpul vizitei, reprezentanții firmei care execută investiția, Civica, i-au transmis lui Gheorghe Flutur că lucrările ar putea fi terminate în noiembrie 2011, deşi termenul stipulat în con¬tract este februarie 2012. Podul dintre Udeşti şi Vereşti a fost grav avariat de inundațiile din vara lui 2010 şi este închis circulației rutiere. Lucrările de reparație costă 5,8 milioane de lei, iar fondurile au fost alocate de către Guvern. Lucrările de reabilitare care trebuie făcute sunt de o mare complexitate întrucât din cei cinci piloni afectați de inundații, doi trebuie schimbați, probabil recurgându-se la dinamitarea lor şi construirea altora noi. De asemenea, toți cei cinci piloni aveau fundația la cinci metri, iar din cauză că traficul crescuse, iar debitul râului Suceava s-a modificat, s-a recurs la consolidarea acestora, forându-se până la o adâncime de 15 metri pentru a se consolida pilonii care nu urmează a fi înlocuiți. Totodată, proiectul prevede ca în amonte de pod să se facă apărări de maluri pe o lungime de 75 de metri, iar în aval să se interzică cu desăvârşire exploatările de balast la o distanță de câteva sute de metri de pod. Menționăm că un alt pod pentru care CJ Suceava a făcut lobby la Guvern şi a primit fonduri în vederea consolidării este cel de la Roşcani. Acesta este tot pe râul Suceava şi a fost avariat de inundațiile din 2010, numai că fiind ceva mai mic s-a dat de la Guvern, doar două milioane de lei. Referindu-se la acest aspect, şeful adminis¬trației județene sucevene a precizat că lucrările au demarat ceva mai greu decât la podul de la Vereşti, dar s-a declarat încrezător în faptul că firma ce a adjudecat lucrarea - Soconi – va duce la capăt proiectul de reabilitare a podului de la Roşcani. Obiectiv de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

15.08-23.08.2011

Teme de mediu

Concurs de pescuit la păstrăv şi ecologizare a malurilor râului BistriţaEdiția de anul acesta a Festivalului Național al Păstrăvului de la Ciocăneşti a avut în program şi un concurs de pescuit la păstrăv. La întrecere au participat nouă pescari din diferite colțuri ale țării, locul de desfăşurare a competiției fiind râul Bistrița, de la ieşire din Cârlibaba spre Pasul Prislop. Fiecare concurent a avut ca spațiu de pescuit un kilometru, fiind asistat în permanență de un arbitru şi verificat de comisia de organizare a concursului. După şedința tehnică ce a avut loc sâmbătă, între orele 17,00 şi 20,00 s-a desfăşurat prima manşă, a doua desfăşurându-se în dimineața zilei de duminică, între orele 7,30 şi 10,30, cu schimbarea standurilor între concurenți. La final s-a tras linie pentru a se vedea care dintre cei nouă pescari este mai bun la pescuitul cu musca artificială. Pescuit în „ape reci şi tulburi": De la Tiberiu Podani, pescar din județul Bistrița, am aflat că timpul „joacă feste în fiecare an", iar apa este mare şi tulbure, spațiul de trai caracteristic păstrăvului constituindu-l râurile montane cu cursul rapid şi cu apele reci, perfect limpezi şi cu un bogat conținut în oxigen. Duminică apa a fost numai bună de pescuit, fiind limpede şi rece. „Este un concurs frumos, la care pescarul trebuie să fie pregătit în primul rând cu tot ceea ce înseamnă echipament de pescuit la muscă artificială, să fie pregătit pentru ape repezi, reci, de munte. Noi pescuim la păstrăv şi la lipan numai cu muscă artificială. După ce măsurăm păstrăvul sau lipanul, procedăm la eliberarea peştelui pentru că avem nevoie de a păstra calitatea apei şi din punct de vedere al faunei piscicole, trebuie să avem o apă cât mai apropiată de natural. Pescarul în primul rând nu trebuie să deformeze sălbăticia, ecosistemul peştelui de care se poate bucura la fiecare partidă de pescuit", ne-a declarat Tiberiu Podani. Pescuit şi ecologizare: În organizarea celei de-a opta ediții a concursului de pescuit la păstrăv s-a implicat şi Clubul "Rotary" din Vatra Dornei, mai exact în arbitraj şi în susținerea financiară, asigurând premiul pentru cel mai tânăr pescar. "Noi încurajăm sportul, inclusiv pescuitul şi căutăm soluții pentru a împiedica braconajul, distrugerea peştelui din apele montane. Ideea este că având ape curate, acestea vor fi tot timpul populate de păstrăv, el fiind un barometru asupra calității apei", ne-a spus Ioan Agapi, de la Clubul "Rotary" Vatra

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

15.08-23.08.2011

Dornei. După concursul de pescuit la păstrăv, cu implicarea Clubului „Rotary" şi a Asociației „Nordica" Sighetu Marmației a fost organizată o acțiune de ecologizare a malurilor râului Bistrița, în urma căreia au fost adunați peste 40 de saci de peturi. Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Frica de ape scoate autorităţile din birouri După ce, în anul 2005, sute de case din Timiş au fost avariate sau distruse de furia apelor, autoritățile au încercat să ia măsuri cât mai eficiente pentru evitarea unor astfel de situații. Pe parcursul lunii septembrie, în județul Timiş se va desfăşura o acțiune de control al lucrărilor hidrotehnice efectuată cu scopul prevenirii inundațiilor, pentru al treilea an consecutiv. După cum a precizat subprefectul Zoltan Marossy, putem avea oricând probleme din cauza râurilor din județ. După 2005 s-au făcut însă lucrări vaste de amenajare, în 2011 lucrându-se pe cursul superior al Begăi. "În zona Dumbrava - Răchita există posibilitatea ca apa să mai iasă din matcă, dar ceea ce s-a întâmplat în 2005 ar fi bine să nu se mai repete niciodată", a spus Marossy. În vederea controlului, va fi formată o comisie mixtă, care va reuni funcționari de la prefectură, Direcția apelor, Inspectoratul pentru situații de urgență şi alte instituții abilitate în domeniu. (www.renasterea.ro)

Teme similare

Torentii, fezabili pe mii de euroREŞIŢA - Documentațiile vizând amenajarea torenților Reşiței costă, la prima ocheadă, peste 18.000 de euro! La solicitarea municipalității de pe Bârzava, o societate bucureşteană de proiectare ne-a lansat o ofertă de 14.518 de euro, fără TVA (totalizând 18.002,32 de euro) pentru realizarea documentației implicate de eventuala amenajare a torenților din municipiu. Operațiunea presupune identificarea în teren şi descrierea cursurilor de apă, elaborarea de studii topografice şi hidrologice pentru fiecare vale, emiterea de propuneri de amenajare a torenților, a studiului de fezabilitate, inclusiv a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

15.08-23.08.2011

analizei economico-financiară a fiecărei variante propuse, precum şi a studiului geotehnic, şi întocmirea unui raport final.Pe scurt, Reşița are de amenajat zece torenți. Este vorba despre Butovăț, în partea de sud, cu un istoric „bogat“ în inundații, care au atras construirea unui zid de sprijin pe cursul superior. Văile Budinicului şi Başovățului, tot din sud, a pus şi ele probleme legate de inundații. Pârâul Cocor, cu cele două brațe ale sale din sud-vestul urbei, având unul din izvoarele identificate într-o mină părăsită, a pus ceva probleme în 1977, însă acum are un curs destul de îngrădit de curți şi diverse alte construcții, podețele realizate în zona sa de aval având secțiunea prea mică. Ar mai fi de amenajat pâraiele Câlnic şi Moniomel, precum şi Valea lui Stan, afluent al pârâului Medrescu, şi Valea Govândariului, unele dintre acestea ridicând probleme în special legate de curgerea nesistematizată, dar şi din cauza apropierii de drumuri sau case. Potrivit proiectantului, în cazul în care municipalitatea se arată interesată, durata de realizare a tuturor documentațiilor este de 60 de zile, iar termenul decurge din faptul că o parte din activități trebuie realizate succesiv.(www.caon.ro)

Ape sigure Guvernul a aprobat, în şedința de astăzi, realizarea a 10 obiective de investiții prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu. Valoarea celor 10 obiective se ridică la peste 950 de milioane de lei, iar finanțarea acestora se face prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Este vorba, printre altele, de amenajarea şi regularizarea unor râuri pe anumite sectoare (răurile Borşa, Dipşa, Maja, Valea Mare, Boşneag, Nădrag şi Nera), de punerea în siguranță a nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român, județul Timiş şi de lucrări pentru înlăturarea calamităților naturale produse în bazinul hidrografic Crişul Negru, județul Bihor. Realizarea acestor obiective are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea în siguranță a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieților omeneşti.(www.radio-resita.ro/ape-sigure/10.08.2011/16:37/Ildiko Szendrei)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

15.08-23.08.2011

Timişorenii “o fac” din nou, în acest an. Vezi ce noutăţi aduce a doua ediţie “Let’s do it Romania!”Cel mai mare proiect de implicare socială din țară, "Let's Do It, Romania!", va fi organizat din nou şi în 2011. Ziua de Curățenie Naționala este în acest an 24 septembrie. Noutatea principală din acest an este reprezentată de noul sistem de cartare, care va fi bazat de data aceasta pe "zone de cartare", de aproximativ 3x3 km fiecare, numite şi griduri.(www.adevarul.ro/locale/timisoara/10.08.2011/14:08/ Renate Simion)

Teme de mediu

Si deseurile se mai pot scumpiCARANSEBEŞ - Participarea municipalității în nou înființata societate Ecosal, care se va ocupa de depozitarea temporară a deşeurilor, ar putea duce în aceasta toamnă la o majorare a tarifelor pentru gunoiul menajer. Cel puțin aşa crede directorul Transal Urbis Caransebeş, Mihai Paica, cel care a avertizat în ultima şedință a Consiliului Local că municipalitatea de pe Timiş şi Sebeş trebuie sa aibă mare grijă, pentru a nu se mai repeta situația tarifelor la apă şi canalizare, asupra cărora administrația locală nu mai are nici un control. Potrivit lui Paica, problemele Transal Urbis vor apărea odată cu transportul gunoiului menajer în deponeul de la Reşița, ceea ce va duce la creşterea costurilor.„Cu mijloacele actuale nici noi, nici altcineva din județ, în afară de Reşița care e la doi paşi, n-o să putem să transportăm deşeurile şi o altă problemă de care o să ne lovim o să fie tariful. Numai tariful pentru depozitare pe metru cub o să fie 25 de lei, iar noi acum plătim la Oțelu Roşu 15 lei, plus că vor creşte şi costurile de transport de aproximativ trei ori, astfel că mai bine de 60 la sută din tarif se va duce pe transportul şi depozitarea la Reşița. Aşa cum este tariful acum nu prea este în regulă şi cred că în următoarele trei luni vor veni cu un alt tarif. Aici trebuie să aibă grijă Consiliul Local să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat cu AquaCaraş, nimic nu mai trebuie semnat orbeşte“, a avertizat Mihai Paica. Acesta a recunoscut totuşi necesitatea societății Ecosal, în caz contrar deşeurile din Caransebeş au ca destinație deponeele de la Oravița, Moldova Nouă sau Ghizela, la 25 de kilometri după Lugoj, adică distanțe foarte mari de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

15.08-23.08.2011

transport. Şeful de la Transal Urbis a mai adăugat că achiziționarea de către municipalitate a unui utilaj modern ar face ca tarifele să rămână moderate.„Rugăm Consiliul Local să ne ajute să cumpărăm un utilaj cu care să putem transporta deşeurile în condiții economice, vara de două ori în trei zile, iarna o dată la trei zile. Investiția ar fi de peste 600 de mii de lei, altfel vom fi nevoiți să majorăm tarifele, ceea ce nu intră în discuție, şi aşa tariful este mărişor“, a mai spus Paica în plenul Consiliului Local.(www.caon.ro)

Un viitor pentru gunoaiele ReşiţeiREŞIŢA - În sfârşit, Reşița intră în rândul oraşelor civilizate, cel puțin în privința unui segment al colectării deşeurilor. Am putea spune chiar că urcă în topul celor mai avangardiste în această sferă! Municipiul va fi al treilea din țară care introduce „automate pentru reciclarea deşeurilor outdoor“. Reşița este al treilea municipiu din țară – după Drobeta Turnu Severin şi Giurgiu –, care a depus documentația pentru obținerea unei finanțări în vederea implementării unui proiect ce vizează amplasarea în oraş a 21 de tonete de colectare a deşeurilor, care au posibilitatea de a sorta, pe mărimi şi culori, PET-urile. Imediat după Reşița, şi-a depus actele Aradul. „Ulterior, cei care depun civilizat primesc fise cu o anumită valoare, utilizabilă ulterior ca elementele băneşti. Fisele au o anumită valoare şi vor putea fi folosite pentru achiziționarea de produse alimentare, a precizat primarul Reşiței, Mihai Stepanescu. Studiul de fazabilitate a fost aprobat în consiliul local, valoarea proiectului fiind de patru milioane de euro“. Potrivit edilului, aparatele vor face o primă sortare în oraş, iar inițiativa este una de amploare, întrucât numărul tonetelor de colectare urmează să fie crescut, având totodată legătură cu celelalte proiecte de preluare a diferitelor tipuri de deşeuri. Aşa cum este cazul celui prin care un număr de 52 de „puncte verzi“ care au fost deja amplasate în municipiu. Finanțarea va fi acoperită, în procent de 98%, din bani europeni, municipiul având de contribuit cu 2%, adică exact cu valoarea studiului de fezabilitate. Iar sistemul, chiar dacă este unul nou pentru noi, funcționează de ceva vreme în celelalte state civilizate. „Proiectul a fost depus şi urmează să fie analizat şi aprobat la Bruxelles în zilele următoare“, spune Mihai Stepanescu. Deşi excelăm la capitolul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

15.08-23.08.2011

avangardă, gunoaiele ne stau ca un spin în coastă! Şi asta pentru că „gunoaiele le ducem la Făget, a precizat primarul în cadrul unei recente conferințe de presă. Acolo au început să le ducă. Operatorul a încheiat înțelegeri cu Făgetul şi Oravița. Dar în loc de zece drumuri fac acum unul singur, cu maşini foarte mari. Avem şi un plan B, în sensul că este pregătită o stație de sortare a deşeurilor, dar nu pot s-o aducă decât după le vine studiul de fezabilitate a proiectului de management integrat al deşeurilor“. În legătură cu acesta, edilul se plânge că există ceva neînțelegeri la nivel județean, în sensul că unii spun că documentul e la Bruxelles, alții că nu. Oricum ar fi, Mihai Stepanescu spunea că nici măcar nu se ştie dacă deponeul va fi la Brebu sau la Lupac. Tot de la județ, JCS a aflat însă că în picioare a rămas varianta cu Lupacul, finanțarea pentru acest deponeu fiind deja aprobată.(www.caon.ro)

Praful de sub presul ISPA REŞIŢA - Au început lucrările de acoperire a brazdelor săpate, în numele apei, în străzile Reşiței. Chiar dacă ISPA a pus oficial punct de ceva vreme, străzile Reşiței au rămas sfredelite de vechile lucrări. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun. Întregul oraş a devenit, încă o dată un şantier, însă de această dată nu pentru săpat, ci pentru acoperit. Am fost şi noi chemați pe strada Oituzului, pentru a vedea lucrările în plină desfăşurare. La fața locului, însă, muncitorii plecaseră – spun oamenii – pentru că au rămas fără bitum. Au lăsat în urmă o porțiune de drum asfaltat, al cărui mijloc are trasată deja o „linie discontinuă“, trasată neregulamentar de un şir de gropi şi denivelări. Nimic altceva decât cămine deschise sau capace ISPA, care nu au fost însă acoperite sau aduse la nivelul străzii. Cireaşa de pe tort o constituie un indicator temporar avertizând faptul că drumul este îngustat pe partea stângă. Însă acesta este amplasat chiar în mijlocul drumului, într-una dintre gurile de canal rămasă descoperită în mijlocul drumului, iar strada nu este îngustată în nicio parte a acestuia. Pe restul străzilor adiacente am găsit acelaşi iz de praf pe care ISPA l-a făcut inerent alimentării cu apă. Pe strada Semenicului, oamenii au uitat să pună toate rigolele, iar pe o alta, rețeaua s-a înfundat, fiind necesare noi spargeri în zonă. Cetățenii spun că muncitorii le-au promis că vor reveni peste trei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

15.08-23.08.2011

zile, când vor afla dacă nu cumva rețeaua e înfundată pe strada Oituzului. Adică acolo unde tocmai se turnase ultimul bitum…(www.caon.ro)

Alte știri

Timisorenii au sarbatorit Ziua Marinei cu fast pe BegaDe Ziua Marinei au fost lansate pe Bega mai multe navomodele Ziua Marinei Române a fost sărbătorită şi la Timişoara, luni, pe malul Begăi, primul canal navigabil din România. La 255 de ani de la prima reglementare a navigației şi comerțului pe Bega, timişorenii au avut parte de un program „marinăresc”, menit să marcheze această sărbătoare, în zona Podului Tinereții, la terasa D’Arc. Luni seara, de Ziua Marinei, la Timişoara au fost lansate la apă, pe Bega, mai multe navomodele participante la concursuri naționale şi internaționale, unele dintre ele câştigătoare, piese de valoare ale Clubului Sportiv Municipal – Secția navomodelism. Multe dintre navomodele au putut fi admirate şi în expoziția deschisă publicului încă de dimineața, alături de expoziția de cărți poştale din vasta colecție a lui Octavian Leşcu.Seara a continuat cu un ceremonial militar la care au fost prezente Garda de Onoare, iar timişorenii s-au putut delecta cu muzica militară a Brigăzii 18 Infanterie Banat.După prezentarea Onorului, salutarea Drapelului de luptă şi intonarea imnului de stat al României a fost dezvelită o placuță comemorativă dedicată aniversării a 255 de ani de la prima reglementare a navigației şi comerțului pe Bega. De semenea, a fost lăsată la apă o ancoră de flori în memoria eroilor marinari, după care fanfara Garnizoanei Timişoara a susținut un concert extraordinar.Timişorenii mai puțin familiarizați cu termeni precum „ahoi”, „prova”, „alimbare” sau „bandulă”, sau cei care au vrut să afle şi alte sensuri ale cuvintelor „dragă”, „foc”, „castel”, au avut posibilitatea sa consulte Dicționarele Marinăreşti pregătite de către organizatori. (www.tion.ro/15.08.2011)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

15.08-23.08.2011

Valea Racilor ar putea fi finalizată până la toamnă Lucrările de reabilitare şi amenajare hidrografică a Văii Racilor ar putea fi încheiate în toamna acestui an sau cel târziu până la sfârşitul primăverii viitoare, a declarat Silvia Popoviciu, directorul Şantierului Hidrotehnic Arieş. Proiectul de amenajare a Văii Racilor a debutat în 2009 cu o simplă încercare de consolidare a pereților unei case situate dincolo de podul de lângă Catedrala Ortodoxă, dar Apele Române au accesat fonduri pentru reabilitarea întregului curs de apă din interiorul Turzii. „Termenul de finalizare este de 3 ani, proiectul a debutat în 2009, dar fondurile au fost alocate cu dificultate, iar valoarea lucrărilor a crescut. În măsura în care vor veni toate fondurile vom finaliza lucrările până în toamnă”, a declarat ing. Silvia Popoviciu, care a precizat însă că totul ține de sumele alocate de către Apele Române. Proiectul de amenajare a Văii Racilor va pune o presiune şi pe administrația locală şi Compania de Apă Arieş, deoarece consolidarea malurilor va aduce cu sine blocarea oricăror scurgeri de canalizare în vale.Directorul Şantierului Hidrotehnic Arieş afirmă că această măsură va fi dispusă datorită prevederilor UE cu privire la mediu. „Nu vom bloca acum aceste scurgeri deoarece nu îi putem lăsa pe oameni cu canalizările înfundate. Oricum singurele scurgeri permise vor fi pentru apa pluvială”, a mai arătat Popoviciu. Autoritățile de mediu şi Apele Române ar urma, ca după finalizarea lucrărilor, să demareze controale şi să facă presiuni asupra administrației locale pentru canalizarea întregii zone. „E un subiect interesant cum vom proceda şi dacă vom da amenzi, dar nu ştiu încă aceste amănunte”, a mai arătat oficialul de la Apele Române. Zidurile de protecție au ieşit strâmbe. Turdenii au remarcat că lucrările pentru amenajarea cursului de apă sunt „trase de coadă”. Zidul de beton, construit ca protecție în spatele Muzeului de Istorie a iesit ondulat, fapt care l-a determinat pe unul din locuitorii din zonă să afirme filozofic că „poate aşa era proiectul ca să oprească apa”. Reprezentantul Apelor Române nu s-a arătat deloc impresionat de criticile locuitorilor. „E un proiect care, inițial, a costat 5 milioane de lei, acum e undeva la 40 de milioane în cifre aproximative. Oamenii de acolo au fost şi încăpățânați. Nu au cedat nici măcar un metru de teren pentru o zonă de protecție şi pentru ca lucrările să permită construirea unei zone tampon”, spune ing. Silvia Popoviciu. Specialiştii de la Apele Române spun că în această situație nu sunt excluse viitoare complicații, precum

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119

15.08-23.08.2011

colmatarea unor maluri. „Până acum erau nemulțumiri cu privire la faptul că apele revărsate produc pagube. Important e că am reuşit să aducem aceşti bani pentru o astfel de amenajare”, a mai explicat directorul de la Apele Române, care a adăugat că societatea este interesată în special de amenajări hidrografice ale unor cursuri mari de apă. Nici utilajele de care dispun muncitorii care lucrează pe Valea Racilor nu sunt prea performante. În cursul zilei de marți excavatorul folosit pentru drenarea malurilor a rămas nefuncțional în apă, fapt care l-a determinat pe un angajat să constate că utilajul „a dormit prea multe nopți în vale”. TurdaNews CJ – Raluca Pop -

Reparaţii capitale la barajul vechi Mureşenii au putut observa de mai multe ori faptul că nivelul apei pe tronsonul dintre barajul vechi şi bac, este mai mic decât cel obişnuit. Din această cauză a ajuns pe „recif” şi bacul din poza de pe prima pagină. Pe lângă faptul că în luna august, mai secetoasă, debitul râului este mai mic decât cel obişnuit (în ultimele zile hidrologii, în loc de debitul mediu caracteristic acestei perioade de 25 metri cubi / secundă au măsurat doar 18), anul acesta pe perioada verii au fost planificate lucrările de reparații capitale ale barajului vechi, pentru care Administrația Bazinală de Apă Mureş va cheltui din bugetul propriu circa 1.800.000 lei. Din această sumă printre altele va fi consolidat pragul de fund de sub ecluzele barajului, va fi schimbată rețeaua electrică care pune în funcțiune sistemul de ridicare-coborâre a stavilelor, acoperişul clădirii, se vor efectua lucrări de zugrăvit, vopsit intern şi extern. La ora actuală se repară sistemul de etanşare a stavilelor. Potrivit d-lui Călin Fokt – purtător de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureş, ar fi ideal dacă toate aceste lucrări s-ar face pe uscat, dar nu se poate lăsa oraşul fără apă brută, de aceea barajul funcționează astfel încât cantitatea necesară de apă brută să fie asigurată, captată şi direcționată către priza Aquaserv-ului. Conform estimărilor lucrările se vor desfăşura încă o lună şi jumătate la barajul vechi, care nu numai din punct de vedere hidrotehnic este important. Barajul construit între anii 1908-1912 a fost declarat monument istoric, din această cauză reparațiile trebuiau aprobate de către Comisia Națională a monumentelor istorice al Ministerului Culturii. Tehnicienii nu pot schimba nimic în sistemul original./Nepujsag MS –traducere

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120

15.08-23.08.2011

Teme similare

Valuri pe malul MureşuluiSoluțiile celor nouă candidați la concursul de idei pentru reamenajarea malului mută Parcul copiilor şi creează parcări subterane. Nouă soluții pentru reamenajarea malului Mureşului dintr-un capăt în altul. Niciuna pe gustul Primăriei Arad, cap coadă, dar toate cu câteva idei de luat şi pus în practică. Primarul Gheorghe Falcă a prezentat ieri, la Muzeu, planşele cu soluții propuse de cei nouă candidați la concursul lansat de Municipalitate, precizând la final că nimeni nu va pleca acasă, de Zilele Aradului, când va avea loc premierea participanților la această provocare, cu premiul I. Totuşi, lucrările au fost pe gustul edilului, căci toate au vizat, potrivit spuselor sale, mutarea Parcului Copiilor într-o altă locație decât cea existentă în prezent. Varianta a fost vehiculată chiar de primar înainte de lansarea acestei întreceri, aşa că oferta a venit din toate părțile. Tot pe gustul edilului, dar şi a membrilor comisiei, care au făcut selecția între propuneri, au fost şi câteva poduri suspendate, debarcadere, câteva soluții de iluminat, dar şi o parcare subterană cu terenuri de tenis deasupra. Primăria va demara, ca atare, studiul de fezabilitate pentru schimbarea imaginii malului Mureşului în toamnă, folosind idei de la fiecare dintre mai tinerii sau mai vârstnicii arhitecți care s-au încumetat să facă propuneri (unele provocatoare) pentru reconfigurarea spațiului verde de lângă Mureş. 390 de puncte din cele 500 puse la dispoziție de comisia de jurizare au mers spre lucrarea care se va alege cu locul II la acest concurs. Două lucrări se vor alege cu locul III, fiecare obținând 383 de puncte. Cum niciunul dintre proiecte nu a reuşit să obțină echivalentul notei 7, Primăria Arad a considerat că locul I nu poate fi acordat nimănui. Unele dintre proiecte au plecat acasă doar cu 290 de puncte, pentru că au tratat superficial mai multe zone. Primarul Gheorghe Falcă, flancat de arhitecul şef al Aradului, Radu Drăgan, a precizat ieri faptul că tuturor proiectelor le-a lipsit câte ceva şi că fiecare a tratat superficial cel puțin o zonă din întregul spațiu studiat. Două poduri unite. Locul II a avut câştig de cauză şi pentru faptul că a pornit de la cetate şi a folosit elemente luate de acolo, dar mai ales pentru că a propus un pod suspendat peste Mureş pe care membrii juriului l-au considerat extrem de original. Podul este compus din două brațe,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121

15.08-23.08.2011

unul destinat pietonilor, al doilea bicicliştilor, care se intersectează la mijloc plecând mai apoi spre celălalt mal, în cruce. Modul în care a fost tratat mobilierul urban, materialele folosite şi zona de relaxare propusă au fost toate considerate beneficii ale acestui proiect. Mutarea Parcului Copiilor în zona 300 a constituit încă un atuu. Şi locurile III au avut câteva oferte interesante pentru viitorul mal al Mureşului, deşi unul dintre acestea propunea o serie de zgârie-nori şi alte câteva construcții futuriste, spațiile verzi fiind înlocuite cu tot felul de imobile. Schimbări pe gustul Primăriei. „Toate proiectele participante la concurs au indicat clar că zona din spatele Primăriei Arad trebuie reamenajată şi redefinită, până lângă Tribunal. Unii au propus scoaterea traficului din această zonă şi din fața Primăriei, pentru a crea un imens platou destinat promenadei şi evenimentelor de tot felul. Toți au schimbat, în plus, poziția Parcului Copiilor, pentru că în locația actuală zona este sufocată de tinerii de la liceu. E o interferență care nu este în beneficiul acestui parc. Zonele trebuie bine delimitate şi toți concurenții au propus mutarea Parcului Copiilor în spatele Parcului Europa, spre zona 300, unde există cel mai mare spațiu care poate fi supus amenajărilor de tot felul. Poate cea mai interesantă dintre propuneri a fost suprapunerea de două poduri susținte de o pilă, dar interesantă este şi parcarea subterană cu terenuri de sport deasupra. Toți au desenat pe mal piste de biciclişti, aşa cum ne dorim noi, conform studiului pe care îl realizăm în aceste zile”, a precizat Falcă. Iau de la toți. Oficialul a mai precizat faptul că „vom prelua elemente din fiecare planşă începând din toamna anului 2011, când Primăria va începe studiul de fezabilitate pentru redefinirea şi reamenajarea malului Mureşului”. Propunerile arhitecților. Multe dintre propunerile arhitecților vor fi greu de transpus în practică, pentru că sunt scumpe. Altele sunt prea cuminți iar soluțiile sunt învechite, unele nu se potrivesc cu oraşul şi zona iar altele sunt greu de realizat, indiferent câți bani ai avea. Printre propunerile care au fost amintite de reprezentanții Primăriei şi care păreau pe placul acestora se numără: poduri suspendate, zone de skatebord, parcări subterane, piste de biciclete de-a lungul Mureşului, luciuri de apă, fântâni arteziene, pasarele, zone de promenadă şi relaxare, amfiteatre, schimbarea pozițiilor statuilor pentru a se uita în sfârşit la trecători şi multe gadgeturi pentru copii. Altele au avut mai puțină trecere: un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

15.08-23.08.2011

palat al copiilor, prea multe intrânduri în apă, prea multe debarcadere şi case suspendate etc. Jurnalul Arădean AR – Adriana Barbu –

Premiile Falezei Mureşului În seara deschiderii Zilelor Aradului, în mijlocul B-dului Revoluției, devenit pentru câteva zile raiul negustorilor şi al pietonilor deopotrivă, primarul Gheorge Falcă, arătând că poate avea şi umor, farmec şi autoironie, a înmânat tinerilor arhitecți câştigători, premiile concursului de soluții urbanistice privind amenajarea falezei Mureşului. Nu s-a acordat locul I, ci doar locul II, şi anume team-ului Grec Andrei Zaharia & Clepe Teodor Daniel, pentru „reconversia Fabricii de Zahăr în centru sportiv” şi aici primarul a demonstrat că este capabil să privească detaşat situația, făcând haz de necaz) şi locul III unei echipe mixte de arhitecți. www.arq.ro AR - Vasile Zărăndan –

Cartarea pentru Let’s Do It Romania 2011 în penultima sută de metri "Lansăm sâmbătă, 20 august, o noua acțiune de voluntariat printr-un minim efort al turdenilor pentru acoperirea unor zone de cartare încă nealocate", anunță Liviu Man, responsabilul pe zona Turda-Câmpia Turzii. Informațiile colectate în această etapă sunt destinate organizarii zilei de curățenie derulata sub genericul Let’s Do It, Romania, din 24 septembrie. Conform datelor strânse din sesiunile anterioare cu privire la situația cartării din județul Cluj, până în data de 15 august, ora 16 :00 au fost alocate doar 28 de zone de cartare dintr-un total de 714 din tot județul. Dintre zonele alocate au fost parcurse 18, pe suprafața cărora au fost identificate 84 de mormane de gunoi. Acestora li se adaugă şi Câmpia Turzii, care a fost cartată în totalitate şi unde au fost găsite 12 mormane. "Având în vedere procentul foarte mare de zone de cartare încă nealocate, echipa de organizare pe regiunea Turda-Campia Turzii îşi doreşte sa tragă un semnal de alarmă şi să trezească spiritul civic pentru sensibilizarea turdenilor la astfel de acțiuni.Drept urmare, facem apel către turdenii iubitori de natură pentru a se mobiliza în următoarele două săptămâni (în special la sfărşit de săptămână) în vederea parcurgerii unei suprafețe cat mai mari din Municipiul Turda", a precizat Liviu Man. Vor avea loc, aşadar, în fiecare zi de Sâmbătă a lunii August ( din 20, respectiv 27 August) acțiuni de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

15.08-23.08.2011

cartare organizată cu întâlnire la ora 9:00 în Turda - parcarea din sensul giratoriu de langa fabrica de bere. "Cei care vor să se implice, dar nu pot participa alături de noi în cadru organizat au opțiunea de a carta individual, accesând linkul http://www.letsdoitromania.ro/vreau-sa-particip şi parcurgând paşii indicați. Nu în ultimul rând, echipa de organizare “Let’s Do It, Romania!” pe regiunea Turda-Campia Turzii doreşte să mulțumească presei şi voluntarilor care au susținut până în prezent acest proiect şi speră să poată conta şi în cele ce urmează pe implicarea dumneavoastră", a mai spus Liviu Man. TurdaNews CJ – Raluca Pop –

Lucrări în grafic şi în mediul rural, anunţă oficialii CAA Compania de Apă Arieş a dat publicității un material, realizat în cadrul companiei, în care se prezintă stadiul lucrărilor în mediul rural, din cadrul proiectului cu finanțare europeană. Sunt prezentate imagini şi date din Sănduleşti, Mihai Viteazu, luna şi Viişoara - sat Urca. Primarul comunei Sănduleşti, Florin Pădureanu, spune că până acum s-au realizat lucrări pe jumătate din străzile din Sănduleşti şi că introducerea canalizării este o premieră pentru comună. Valoarea investiției este de 2.770.000 lei. În comuna Mihai Viteazu, lucrările sunt în graficul de execuție. "Ne-am bucurat cnd s-au obținut fondurile. Era şi timpul să se facă aceste investiții, mai ales că pe teritoriul comunei Mihai Viteazu sunt şi puțurile de alimentare a municipiului Câmpia Turzii. Ceea ce se face acum e numai o parte din canalizarea comunei, care va trebui realizată în totalitate. Lucrările se desfăşoară destul de anevoios, din cauza faptului că terenul este cu mult balast şi cu riscuri de prăbuşire. Chiar dacă există un deranj foarte mare, trebuie să răbdăm împreună, pentru că după aia vor fi şi vremuri bune", a comentat primarul Ioan Zeng. Aurel Giurgiu, primarul comunei Luna, spune că în general e mulțumit de ritmul lucrărilor, chiar dacă pe unele tronsoane s-a creat un disconfort cetățenilor. "Cetățenii satului Luna sunt mulțumiți de investiția care se face, având în vedere că e un sat mare, cu 850 de fumuri. Sigur că se crează acest disconfort, dar sunt sigur că după încheierea lucrărilor domeniul public va fi adus la cota inițială, conform contractului", a spus primarul din Luna, fiind convins că actualul disconfort se va transforma în mulțumire din partea cetățenilor. Reportajul a continuat şi în satul Urca, comuna Viişoara, unde

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124

15.08-23.08.2011

primarul comunei a spus că este o lucrare importantă. "Pot spune că lucrările au fost executate şi în termen şi la calitate bună. Este un deziderat al locuitorilor din Urca. Putem spune că comuna Viişoara este canalizată acum în proporție de 75-80%. Ca orice investiție, ca acasă, te bucuri şi când vin zugravii şi când pleacă. S-au spart drumurile, dar sperăm că în cel mai scurt timp constructorul va aduce drumul la starea inițială", a declarat primarul Ioan Roman. TurdaNews CJ – Adrian Moldovan –

Primarul Ştefănie atrage atenţia: străzile cetăţenilor care nu se racordează la apă şi canal nu vor fi incluse în programul de reabilitare! Primarul Tudor Ştefănie a atras azi atenția, în plenul şedinței de Consiliu Local, că străzile locuite de persoane care nu vor să se branşeze la noile instalații de apă şi canalizare nu vor intra în procesul de reabilitare. El a făcut referire la una dintre aceste străzi, strada Petru Maior. "Străzile unde cetățenii nu au vrut să se racordeze la noile rețele de apă şi canal nu vor intra în modernizare!", a spus primarul. De asemenea, el a tras atenția că, oricum, până la urmă aceşti cetățeni vor fi obligați să se racordeze la rețeaua de canalizare. În prima fază, ei ar putea fi obligați să plătească racordul în factura de apă. Apoi, s-ar putea trece chiar la sistarea furnizării serviciului de apă potabilă şi la aplicarea unor amenzi pe linie de protecție a mediului, a mai spus primarul turdean. Ştefănie şia motivat avertismentul de investițiile făcute din bani europeni, de faptul că strada nu poate fi asfaltată pentru a fi spartă din nou ulterior şi de normele de mediu europene, la care România trebuie să se alinieze. O parte a cetățenilor de pe strada Petru Maior au refuzat să se racordeze la noua instalație de canalizare care a fost introdusă de Compania de Apă Arieş, în cadrul proiectului cu finanțare europeană. /TurdaNews CJ –

Aquaserv se împrumută cu peste 111 milioane de euro pentru a cofinanţa proiectul de reabilitare a infrastructurii de apă şi canalizare din judeţul MureşDupă câştigarea unui proiect european de 111 milioane de euro pentru a extinde infrastructura de apă şi canalizare şi la sate, Compania Aquaserv va contracta un împrumut de la BERD, în condițiile în care niciuna dintre cel 7 localități implicate nu-şi poate permite să cofinanțeze acest proiect. Managerul financiar al Aquaserv, Takacs

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

15.08-23.08.2011

Elek, a explicat că, inițial, partea de co-finantare trebuia asigurată de către localitățile incluse în program, iar sumele ar fi variat între 75.000 de euro şi 415.000 de euro. Takacs Elek a adăugat că în acest proiect, a cărui execuție încă nu a început din cauza numeroaselor contestații la licitații, sunt cuprinse localitățile Tg Mureş, Sighişoara, Târnăveni, Reghin, Luduş, Iernut din județul Mureş, precum şi Cristuru Secuiesc din județul Harghita. În plus, proiectul prevede construirea a trei aducțiuni de apă, spre zonele Sărmaşu, Pănet-Band şi Valea Nirajului. Radio Mureș MS - Valeriu Russu –

Încă 12 milioane de euroAproape 12 milioane de Euro. De atât are nevoie compania Aquaserv pentru a cofinanța un proiect privind reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Mureş. Este o sumă care ar trebui împrumutată, iar Consiliul Județean, ca şi acționar la firma de furnizare a apei potabile ar trebuie să aprobe împrumutul. Ştiind că este vorba de o sumă care va îndatora mult timp județul, consilierii au cerut timp de gândire. Acest proiect major ar aduce benefici pentru numeroase localități mureşene care ar avea o infrastructură de apă nouă. Inițial a fost vorba ca Aquaservul să suporte 5 milioane şi jumătate de euro din proiect iar restul 6 milioane să fie suportate de autoritățile beneficiare. Primăriile însă n-au bani şi pentru ca proiectul să fie totuşi implementat, singura soluție este ca întreaga cofinanțare să fie suportată de Aquaserv. Nici compania nu are la dispoziție 12 milioane de lei şi a propus contractarea sumei dintr-un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. Consilierii județeni însă nu sunt decişi să aprobe împrumutul. Consilierii vor să ştie în plus dacă pentru a recupera banii necesari plății împrumutului populația va fi pusă să plătească mai mult pentru apă. Pentru a se clarifica toate aceste detalii urmează ca specialiştii de la Aquaserv să se întâlnescă cu reprezentanții comisiei economice din cadrul Consiliului Județean Mureş. Dacă se vor clarifica toate aceste întrebări, consilierii vor decide asupra abprobării împrumutului în şedința din luna septembrie. TV Mureș MS - Fekete Zsuzsánna –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

126

15.08-23.08.2011

Consilierii judeţeni mureşeni nu au aprobat împrumutul cerut de AquaservPlenul CJ Mureş a decis astăzi amânarea, pentru şedința din luna septembrie, a hotărârii prin care Aquaserv ar trebui să se împrumute cu peste 11 milioane de euro pentru a cofinanța proiectul de reabilitare a infrastructurii de apă şi canalizare din județ. Compania Aquaserv are nevoie de aceşti bani, în condițiile în care niciuna dintre cel 7 localități implicate nu-şi poate permite să cofinanțeze acest proiect de extindere a infrastructurii de apă şi canalizare în valoare de 111 milioane de euro. Radio Mureș MS -

Împrumutul Aquaserv, amânat de consilierii judeţeniÎmprumutul de peste 11, 4 milioane de euro pe care compania Aquserv intenționa să îl contracteze în vederea acoperirii cofinanțării proiectului câştigat în valoare de 111 milioane de euro pentru a extinde infrastructura de apă şi canalizare şi la sate, a fost amânat de consilierii județeni, în şedința de joi. Consilierii județeni au hotărât să amâne probarea contractării unui împrumut de către Aquaserv, acest subiect necesitând mai multe discuții cu specialiştii CJ Mureş şi Aquaserv. "Solicit companiei să amânăm acest proiect, după care ne mai gândim dacă trebuie să mai discutăm şi cu alții. Să facem un calendar cu două întâlniri cu specialiştii noştri şi cu specialiştii voştri. Propun să retragem de pe ordinea de zi din şedința de astăzi şi să lăsăm pentru şedința din septembrie", a declarat preşedintele CJ Mureş, Lokodi Edita Emoke. Contractarea unui împrumut poate suferi amânare, potrivit aleşilor. Însă, Aquaserv mai are un împrumut de la bancă, în acel contract fiind prevăzut faptul că nu se poate contracta un alt împrumut până la finalizarea plății. Citynews MS

Fără câştigător la concursul de proiecte pentru amenajarea falezei Mureşului!Primarul Municipiului Arad şi arhitectul-şef al primăriei au prezentat soluțiile de punere în valoare a malurilor Mureşului imaginate de arhitecții care s-au încris la concursul urbanistic lansat de Primăria Arad în luna iunie. Printre propunerile arhitecților se regăsesc construirea mai multor pasarele pietonale pentru traversarea Mureşului, o nouă rețea de alei pietonale şi piste de biciclete, crearea unor noi terenuri de sport şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

127

15.08-23.08.2011

spații de joacă pentru copii, amplasarea de mobilier urban cu design atractiv, amenajarea unor puncte belvedere, debarcarere şi porturi de vaporaşe. Un singur concurent a mers cu gândul la o viitoare panoramă nocturnă a Aradului văzut de pe malul Mureşului, imaginându-şi cum ar arata faleza şi zidurile cetății conturate de o salbă de lumini. Alți concurenți au imaginat terase care plutesc pe râu, o clădire turn de 20 de etaje pe malul apei sau scene pentru spectacole în aer liber. „Concurenții au considerat că în actualul Parc al Copiilor, ca şi poziție, există o concurență între tinerii care sunt în apropiere în liceele de pe Dragalina şi copiii mici care vin în parc. De aceea, aproape toți participanții la concurs au poziționat Parcul Copiilor în zona Parcului Europa”, a spus primarul Aradului. Proiectele au fost punctate de juriul concursului, conform criteriilor din regulamentul anunțat, dar nici unul dintre ele nu a reuşit să se apropie de nota maximă. Juriul a găsit multe idei interesante, fiecare din proiecte având însă neajunsuri în unele părți, ceea ce a dus la depunctarea per ansamblu. Cel mai bine punctat proiect a obținut 390 de puncte din totalul de 500, fiind bine apreciată folosirea de elemente din arhitectura Cetății Aradulului în toate amenajările propuse. „Juriul, analizând toate proiectele, nu a acordat locul I, pentru că la fiecare lucrare a existat o planşă care a luat un punctaj sub 7. S-au acordat două locuri III, pentru două planşe diferite, una care tratează o dimensiune mai modernistă, iar una tratând o dimensiune mai exactă a falezei Mureşului. De zilele oraşului, cei trei câştigători vor fi premiați“, a declarat primarul municipiului Arad. Planşele celor nouă proiecte primite la concurs au fost expuse într-o sală a Complexului Muzeal Arad iar cu ocazia Zilelor Aradului vor putea fi studiate de toți arădenii. În această toamnă va începe elaborarea studiilor de fezabilitate şi se vor căuta soluții de finanțare pentru etapele de amenajare a falezei. NEWS AR - O.T.

Niciun loc întâi la concursul de idei al Primăriei pentru reamenajarea falezei MureşuluiPrimarul Gheorghe Falcă împreună cu arhitectul şef al Aradului, Radu Drăgan, au prezentat astăzi lucrările jurizate în cadrul concursului de idei arhitecturale pentru reamenajarea falezei Mureşului. Într-o sală din subsolul Complexului Muzeal au fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

128

15.08-23.08.2011

afişate nouă lucrări, fiecare luând forma a 8 sau 16 planşe care tratatu diferite zone de pe faleza Mureşului. Niciuna din echipe nu a reuşit să ia locul întâi deoarece, conform oficialităților, nicio echipă nu a luat o notă peste 7 pentru toată zonele falezei. Echipa care s-a clasat pe locul doi a avut deficiențe în zona Micălaca 300, tratată mai superficial decât celelalte – conform lui Falcă şi Drăgan. Şi aşa, echipa respectivă a reuşit să adune 390 de puncte din totalul de 500. Locul trei este împărțit între două echipe, fiecare obținând 385 de puncte. Cei trei câştigători (sau echipe câştigătoare) vor fi premiați în cadrul Zilelor Aradului undeva în zona pietonală ce va fi amenajată între Teatru şi Primărie. Proiectul care a primit cel mai mare punctaj propune o amenajare a falezei în concordanță cu stilistica Cetății Aradului, toate elementele de infrastructură sau mobilier urban urmând a împrumuta din formele Cetății. Detaliile proiectului se pot consulta urmând prezentarea făcută de primarul Falcă, fotografiile (nr. Proiect DA 190), dar şi citind prezentarea scrisă făcută de autorii deocamdată anonimi. Primarul Gheorghe Falcă a spus că mai departe, Primăria va face studii de fezabilitate pe zone, prelunând teme din fiecare planşe, în funcție de „unde a fost tratată zona mai corect”. Punctele comune ale tuturor proiectelor au fost studiul de fezabilitate existent deja pentru pista de biciclete, dar şi mutarea Parcului Copiilor în zona Maranata. „La fiecare lucrare a existat o planşă care a luat un punctaj sub şapte. Lucrarea care a luat locul doi se leagă de Cetate, de simbolistica Cetății. De zilele oraşului, cei trei câştigători vor fi premiați în zona pietonală dintre Teatru şi Primărie. Va fi o decernare a premiilor pentru cei care au câştigat locurile doi şi trei, şi evident, Primăria va aborda ca studii de fezabilitate pe zone câteva lucruri importante din toate planşele din sală. Ați văzut la un concurent abordarea corectă a iluminatului, la un concurent tratarea corectă a legăturii dintre Primărie, instituțiile şcolare şi de cultură, Parcul Eminescu. Am văzut o pasarelă impresionantă care ar putea deveni un punct de atracție nu numai pentru cetățenii din Arad. Mai mult de atât, toți concurenții au constatat că în actualul Parc al Copiilor, ca şi poziție, există o concurență între tinerii care se află în liceele din apropiere şi oamenii care vin cu copii în parcul respectiv. De aceea aproape toată lumea a poziționat parcul în zona Maranata, tratând această zonă foarte serios din perspectiva Parcului Copiilor şi al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

129

15.08-23.08.2011

studiului de fezabilitate privind pista de biciclete”, a declarat primarul Gheorghe Falcă. Observator – AR – L.C.

Arhitecţii au proiectat locuri de joacă şi multe utilităţi de recreere pe Faleza MureşuluiNiciunul dintre participanții la concursul de soluții urbanistice pentru amenajarea Falezei Mureşului pe toată lungimea intravilanului municipiului Arad nu a reuşit să obțină locul I. Există totuşi trei câştigători, unul care s-a clasat pe locul al doilea, care a obținut 390 de puncte din 500, şi doi care s-au clasat pe locul al treilea. În opinia reprezentanților Primăriei, în proiectul câştigător a fost foarte bine punctată plecarea din Cetatea Aradului, cu preluarea de elemente din cetate. În acest proiect s-a propus realizarea unei pasarele pietonale în formă de X, cu două zone, una pentru pietoni şi una pentru biciclişti, în zona centrală a oraşului. De asemenea, în proiectul câştigător se mai regăseşte un ponton-stație vaporetto şi mai multe alveole cu bănci. La mijlocul distanței dintre Primărie şi Piața Drapelului în imediata vecinătate a Tri¬- bunalului, autorii acestui proiect au prevăzut o parcare cu 700 de locuri. Între Podul Traian şi Porth Arthur s-a propus amenajarea unui parc şi a unor zone de pontoane pentru pescuit. Tot în zona Porth Arthur s-a propus amenajarea unui pod pietonal şi a unei stații de vaporette. Pe porțiunea de mal corespunzătoare Falezei Sud, în zona străzii Cărămidarilor, arhitecții au gândit amenajarea unui parc, cu loc de joacă pentru copii, mese pentru diferite jocuri, o stație pentru vaporete şi un pod pietonal. Prin acest pod se va face legătura cu o zonă de terenuri sportive şi o scenă destinată spectacolelor. Una dintre soluțiile agreate de juriu a prezentat idei pentru amenajarea Falezei Mureşului pe timp de noapte, cu terase plutitoare şi zone de plimbare şi contemplare. „Juriul, analizând toate proiectele, nu a acordat locul I pentru că la fiecare lucrare a existat o planşă care a luat un punctaj sub 7. S-au acordat două locuri III, sunt două planşe diferite, una care tratează o dimensiune mai modernistă, una tratând o dimensiune mai exactă a Falezei Mureşului. De zilele oraşului cei trei câştigători vor fi premiați în zona pietonală dintre Teatru şi Primărie. Primăria va aborda ca Studii de fezabilitate pe zone, câteva lucruri importante din toate planşele. Concurenții au constatat că, în actualul Parc al Copiilor, ca şi poziție există o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

130

15.08-23.08.2011

concurență între tinerii care sunt în apropiere în liceele de pe stra¬da Dragalina şi oamenii care vin cu copiii în parcul respectiv. De aceea, aproape toți participanții la concurs au poziționat parcul copilului în Parcul Europa”, a declarat Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad. Acesta a mai adăugat că din toamna acestui an se va lucra la elaborarea Studiilor de Fezabilitate şi se vor gândi soluții de finanțare pentru acest proiect. La concursul de soluții organizat de Primăria Arad s-au prezentat zece proiecte unul fiind descalificat deoarece a prezentat 16 planşe față de 8 câte s-au cerut. Printre soluțiile care se regăsesc în proiecte se numără amenajarea unui loc de joacă tip cetate, realizarea unui muzeu al satului, care nu există în acest moment în Arad, crearea unei zone skateboard, amenajarea de lagune de apă. Unul dintre arhitecți a propus construirea de poduri pietonale şi pasarele pentru biciclete care să lege zonele aglomerate ale oraşului cu Cetatea Aradului, dar şi amenajarea unui loc de spectacole, cu posibilități de acoperire, în parcul din spatele Primăriei. De asemenea, un alt arhitect a propus realizarea unei piețe multifuncționale cu posibilități de amenajare pentru adunări publice, în zona 300. Un alt arhitect participant la concurs şi-a imagina Faleza Mureşului ca pe un loc cu blocuri cu 20 de etaje, ceea ce contrasta cu zona istorică din apropiere. Acest proiect a prevăzut o salbă de construcții care mai de care mai înalte şi mai moderniste, care nu se pot realiza atât din cauza legislației cât şi din cauza cursului neregulat al Mureşului. O altă soluție a propus construirea unui pod peste Mureş la capătul străzii Andrei Şaguna, a unui club nautic cu loc de joacă pentru copii şi teren de sport în zona 300, dar şi construirea a două pasarele pietonale şi a unui turn belvedere în Parcul Europa.Glasul Aradului – AR – Ştefana Mladin

Un loc II şi două locuri III la concursul de idei pentru reamenajarea falezei Mureşului Lucrările din cadrul concursului de idei pentru reamenajarea falezei Mureşului au fost prezentate astăzi presei de către primarul Gheorghe Falcă şi arhitectul şef al Aradului, Radu Drăgan. După ce au fost analizate toate lucrările juriul a decis că niciuna nu merită locul I. Asta pentru că, după cum au declarat Gheorghe Falcă şi Radu Drăgan, la fiecare lucrare a existat o planşă care a luat un punctaj sub 7. Aşa se face că s-a acordat doar un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

131

15.08-23.08.2011

loc II şi două locuri III. Cei care s-au situat pe locul II au acumulat 390 de puncte din totalul de 500 iar cele două echipe de pe locul III au obținut 385 de puncte. Câştigătorii vor fi premiați în cadrul Zilelor Aradului în zona pietonală amenajată între Teatru şi Primărie. Lucrarea situată pe locul II se referă la o amenajare a falezei Mureşului la fel ca cea a Cetatății Aradului iar în ceea ce priveşte cele două locuri III, primarul Falcă a precizat că sunt două planşe foarte diferite „una care a tratat o dimensiune mai modernistă şi una o dimensiune ma exactă a amenajării falezei Mureşului”. Tot Gheorghe Falcă a ținut să menționeze faptul că Primăria va face studii de fezabilitate pe tronsoane, urmând să preia diferite puncte din planşele prezentate. ”Toți concurenții au constatat că Parcul Copiilor ar trebui mutat în zona Maranata, unde ar trebui construită şi o parcare şi au fost de acord cu studiul de fezabilitate privind poziționarea pistei de biciclişti” – a declarat edilul. www.arq.ro – AR – Corina Huțan

Proiectele pentru amenajarea falezei Mureșului, sub așteptarile autoritățilorJuriul concursului de soluții urbanistice pentru amenajarea falezei Mureşului a decis să nu acorde premiul I pentru proiectele trimise, deoarece niciunul dintre cei care au întocmit proiectele nu a îndeplinit, în totalitate, cerințele administrației locale. În aceste condiții, juriul a acordat doar un premiu doi şi două premii trei. Conform reprezentanților juriului, câştigătorul locul al doilea a obținut pentru proiectul său 390 de puncte din maximul de 500. În opinia reprezentanților administrației locale, în proiectul clasat pe locul al doilea a fost foarte bine punctată plecarea din cetatea Aradului, cu preluarea de elemente din Cetate. Cel care a întocmit proiectul a propus realizarea unei pasarele pietonale în formă de X, cu două zone, una pentru pietoni şi una pentru biciclişti, în zona centrală a oraşului. De asemenea, în proiectul câştigător se mai regăseşte un ponton-stație vaporetto şi mai multe alveole cu bănci. La mijlocul distanței dintre Primărie şi Piața Drapelului, în imediata vecinătate a Tribunalului, autorul acestui proiect a prevăzut o parcare cu 700 de locuri. Între Podul Traian şi Porth Arthur s-a propus amenajarea unui parc şi a unor zone de pontoane pentru pescuit. Tot în zona

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

132

15.08-23.08.2011

Porth Arthur s-a propus amenajarea unui pod pietonal şi a unei stații de vaporette. Pe porțiunea de mal corespunzătoare Falezei Sud, în zona străzii Cărămidarilor, s-a propusamenajarea unui parc, cu loc de joacă pentru copii, mese pentru diferite jocuri, o stație pentru vaporete şi un pod pietonal. Prin acest pod ar trebui să se facă legătura cu o zonă de terenuri sportive şi o scenă destinată spectacolelor. Una dintre variantele agreate de juriu, prezentată într-un proiect clasat pe locul al treilea, a fost cea a iluminatului arhitectural pe timp de noapte a falezei Mureşului, dar şi amplasarea de terase plutitoare şi amenajarea de zone pentru plimbare şi contemplare. „Juriul, analizând toate proiectele, nu a acordat locul I, pentru că la fiecare lucrare a existat o planşă care a luat un punctaj sub 7. S-au acordat două locuri III, pentru două planşe diferite, una care tratează o dimensiune mai modernistă, iar una tratând o dimensiune mai exactă afalezei Mureşului. De zilele oraşului, cei trei câştigători vor fi premiați“, a spus Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad. Primăria va concretiza sub formă de studii de fezabilitate pe zone, câteva aspecte relevante din toate proiectele premiate. „Concurenții au constatat că în actualul Parc al Copiilor, ca şi poziție, există o concurență între tinerii care sunt în apropiere în liceele de pe strada Dragalina şi oamenii care vin cu copiii în parcul respectiv. De aceea, aproape toți participanții la concurs au poziționat Parcul Copiilor în Parcul Europa”, a menționat primarul Falcă. Acesta a mai adăugat că din toamna acestui an se va lucra la elaborarea studiilor de fezabilitate şi se vor gândi soluții de finanțare pentru amenajarea falezei Mureşului. Propuneri diverse. La concursul de soluții organizat de Primăria Arad s-au prezentat zece proiecte, dar unul afost descalificat, deoarece a conținut 16 planşe față de 8, câte au fost solicitate. Printre propunerile care se regăsesc în proiecte se numără şi amenajarea unui loc de joacă, tip cetate, realizarea unui muzeu al satului, care nu există în acest moment în Arad, creareaunei zone skateboard, amenajarea de lagune de apă. Unul dintre cei care au trimis proiecte a propus construirea de poduri pietonale şi pasarele pentru biciclete, care să lege zonele aglomerate ale oraşului de Cetatea Aradului, dar şi amenajarea unui loc de spectacole, cu posibilități de acoperire, în parcul din spatele Primăriei. De asemenea, un alt participant la concurs a propus realizarea unei piețe multifuncționale cu posibilități de amenajare pentru adunări publice, în zona 300, din cartierul Micălaca. Un alt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

133

15.08-23.08.2011

concurent şi-a imaginat faleza Mureşului ca pe un loc cu blocuri turn, cu 20 de etaje, ceea ce, în opinia administrației locale, contrasta cu zona istorică din apropiere. În acest proiect a fost inclusă o salbă de construcții înalte, moderniste, care nu se pot realiza atât din cauza legislației, cât şi din cauza cursului neregulat al râului Mureş. O altă soluție a propus construirea unui pod peste Mureş la capătul străzii Andrei Şaguna, a unui club nautic cu loc de joacă pentru copii şi teren de sport în zona 300 din Micălaca, dar şi construirea a două pasarele pietonale, dar şi a unui turn belvedere în Parcul Europa. www.actualitati-arad.ro – AR – Paula Bulzan

Proiecte de dezvoltare pentru orașul HațegNeînțelegerile din consiliul local nu afectează planurile primaruluiReabilitarea străzilor, modernizarea şi dezvoltarea oraşului sunt principalele obiective ale lui Nicolae Timiş, primarul Hațegului. Edilul localității spune că va încerca să-şi pună în aplicare planurile, indiferent de „problemele” de care se va lovi în cadrul legislativului oraşului. Practic, dacă unii dintre consilierii locali încearcă să blocheze unele proiecte destinate modernizării Hațegului, primarul pregăteşte demararea unor noi lucrări de anvergură. Îndiguiri şi asfaltări: Pentru o mai bună desfăşurare a actului educațional din oraşul Hațeg, primarul are în vedere construirea în localitate a unei noi grădinițe şi a unei noi şcoli. În acest fel, preşcolarii şi elevii din Hațeg vor avea posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în cele mai bune condiții. În ceea ce priveşte drumurile, după proiectul de asfaltare al centrului urbei, finalizat săptămâna trecută, urmează demararea unor noi investiții. „Până în toamnă vrem să finalizăm şi intersecția care desparte Drumul Național (DN) 68 înspre Caransebeş, de ruta ocolitoare înspre Petroşani, DN66” a declarat Nicolae Timiş. De asemenea, pentru a îmbunătăți calitatea apei, administrația locală are în vedere construirea în localitate a unei noi stații de epurare. La inițiativa primarului Nicolae Timiş, se doreşte continuarea unui proiect de îndiguire al malului râului Galbena, stopat în 1996, din lipsă de fonduri. Acest proiect are în vedere construirea unui dig lung de peste 12 kilometri, până în dreptul comunei Densuş. Glasul Hunedoarei – HD - nesemnată

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

134

15.08-23.08.2011

Faleza Muresului intra in muzeuArad. Lucrările realizate de participanții la concursul de idei privind reamenajarea Falezei Mureş şi amplasarea de piste de biciclete vor fi prezentate, joi, pentru început, celor din mass-media. De Zilele Aradului, propunerile designerilor şi arhitecților care s-au încumetat să participe la concurs vor putea fi admirate într-un cort special amenajat de Primăria Arad pe Bulevardul Revoluției, în cadrul târgului estival. Tot în acest cort ar urma să-şi facă loc şi machetele celor două pasaje peste centura Aradului, aflate în lucru în această perioadă, lucrările de la concursul de idei privind amenajarea Pieței Avram Iancu, schițele de la parcarea subterană de aici şi, dacă mai rămâne loc, planul urbanistic pentru preconizata parcare subterană din Piața Catedralei şi schițele pentru amenajarea străzii Mețianu. Jurnalul Arădean – AR - A.B.D.

Suspectul în cazul crimei de la balastieră a primit mandat de arestareVerdictul magistraților a fost clar în fața probelor prezentate de procurori în cazul crimei de la balastiera din Aluniş. Aceştia au decis că suspectul principal, bărbatul căruia victima i-a dezumflat roțile de la bicicletă să primească mandat de arestare pentru următoarele 29 de zile. Agresorul a recunoscut că după ce toată lumea a plecat de la locuința paznicului, el s-a întors pentru a-i cere socoteală, în legătură cu faptul că nu mai putea circula cu bicicleta. Atunci, între cei doi a început o luptă, în care s-au aplicat lovituri dure.„Suspectul a fost prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. În urma concluziilor preliminare şi a declarațiilor acestuia s-a schimbat încadrarea juridică, acesta fiind cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte”, a precizat Denisa Marți, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad. Medicii legişti, în urma necropsiei au stabilit că decesul victimei a fost cauzat de o puternică hemoragie internă. Oamenii legii au mai reuşit să afle de la suspect, că acesta nu a urmărit să-şi omoare prietenul, ci doar să-i aplice o corecție pentru gluma pe care i-a făcut-o. În aceste condiții, suspectul va fi cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte şi riscă între 5 şi 15 ani de închisoare. Glasul Aradului – AR – Cristina Balaș

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

135

15.08-23.08.2011

Oamenii legii au trimis după gratii principalul suspect în cazul crimei de la balastierăSuspectul principal în cazul crimei de la balastieră a fost arestat. Magistrații au decis că cel care a fost reținut ieri de polițişti, mai exact, bărbatul căruia victima i-a dezumflat roțile de la bicicletă, să primească mandat de arestare pentru următoarele 29 de zile. Agresorul a recunoscut că după ce toată lumea a plecat de la locuința paznicului, el s-a întors pentru a-i cere socoteală, în legătură cu faptul că nu mai putea circula cu bicicleta.Atunci, între cei doi a început o luptă, în care s-au aplicat lovituri dure. Medicii legişti, în urma necropsiei au stabilit că decesul victimei a fost cauzat de o puternică hemoragie internă. Oamenii legii au mai reuşit să afle de la suspect că acesta nu a urmărit să-şi omoare prietenul ci doar să-i aplice o corecție pentru gluma pe care i-a făcut-o. În aceste condiții, suspectul va fi cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte şi riscă între 5 şi 15 ani de închisoare. www.arq.ro – AR – nesemnat

Izvorul din salbaticie al Streiului Le vedem deseori, cel mai adesea din goana masinii. Le vedem involburate sau linistite, tulburi sau limpezi. O fractiune de secunda, imaginea lor ne duce cu gandul spre altceva decat problema ce ne preocupa in acel moment. I s-a intamplat oricui, probabil, sa se intrebe “Da’, de unde vine raul asta?”. REPLICA si-a propus sa va descrie si sa va arate locurile din care ies la suprafata principalele rauri ale Hunedoarei, fie ca doar trec prin judet, fie ca isi au intregul curs pe teritoriul sau, fie ca parasesc judetul la scurta vreme dupa ce se “nasc”. Incepand din aceasta editie, va invitam la drumetii imaginare spre sau dinspre izvoarele Streiului, Jiului, Muresului si Cernei. In seria de reportaje li se vor adauga Bega, raul care izvoraste la doi pasi de judetul Hunedoara, dintr-un loc in care oamenii se autointituleaza tot “padureni”, si Oltul, pentru ca este “fratele” Muresului, cel mai mare curs de apa din judet. Streiul, raul dacilor, se formeaza intr-o zona in care nu intalnesti nici tipenie de om. Din satul Petros (comuna hunedoreana Baru Mare) mai trebuie sa urci in Muntii Sureanu inca 37 de kilometri pentru a ajunge in locul din care ies din pamant apele Streiului, un pic mai jos de pasunea Batrana, de langa varful cu acelasi nume, inalt de 1793 de metri. Cursul „montan” al Streiului este numit de localnici

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

136

15.08-23.08.2011

„Petros”, dupa numele satului situat in gura vaii inguste pe care curge raul. De aici mai in sus dispare aproape orice urma de civilizatie. Pe vale mai intalnesti doar cate o casa veche de lemn, folosita de localnici ca adapost pe timp de vara, cand isi strang fanul pentru vitele din gospodarii. Dupa vreo 8 kilometri, brusc iti sar in fata stancile Lolei. Pe sub ele Streiul curge involburat si incredibil de curat. Un pic mai sus, chiar langa drumul forestier ce urca pe langa rau, tasneste din pamant apa aburind de rece a unui izvor. Dupa alti doi kilometri, pe dreapta dai cu ochii de stancile de la Tecuri, cele care ascund o pestera spectaculoasa. La 11 kilometri de Petros, pe stanga, apare stana temporara a localnicilor din Petros. In mai si inceput de iunie, oamenii isi tin aici oile, pana cand se topeste zapada de sus, din munte, si le pot urca la stana de vara. Drumul din salbaticie: De la „Valea Rea”, locul stanei temporare, urmele de civilizatie dispar. Doar drumul si-atat! „Pe vale, mai sus de 20 de kilometri de Petros, iarna se blocheaza drumul si e aproape imposibil sa se faca ceva. Cred ca si de-asta nu-i niciun sat pe-aici. Toamna, prin octombrie – noiembrie, se pune zapada si se tot aduna de se face de cate doi – trei metri, asa ca nu se poate urca deloc mai sus”, spune Ionica Dajulesc (48 de ani), ranger al Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, zona care cuprinde o parte din cursul montan al Streiului. Abia dupa vreo 20 de kilometri apar cateva baraci ale unor lucratori forestieri. Asa se explica existenta unui drum intr-o zona atat de salbatica. De fapt, padurile de aici au fost exploatate demult, unii localnici sustinand ca pe Valea Streiului inca de pe vremea stapanirii austro-ungare exista o linie ferata ingusta cu care se coborau bustenii. Mai sus cu trei – patru kilometri, ascunsa dupa molizi inalti, undeva pe dreapta, se zareste o cabana forestiera. Inca cinci kilometri si valea se despica in doua: din stanga coboara Paraul Cald, iar in dreapta incepe Valea Rovinelor. Din punct de vedere stiintific, se spune ca aici se formeaza Streiul, dar localnicii stiu ca acesta-si aduna primele ape de pe Pasunea Batrana si ca, daca vrei sa urci pana la izvor, trebuie s-o apuci musai pe Valea Rovinelor. Aici deja raul lat si puternic, pe care-l stie mai toata lumea care a calatorit prin Þara Hategului sau prin imprejurimile Calanului, devine un parau care se tot subtiaza cu fiecare suta de metri pe care o urci pe cursul sau. Ultimii doi kilometri ai vaii se parcurg doar pe jos. Drumul forestier n-a mai fost folosit demult si s-a stricat. Asa greu cum este, drumul iti ofera si o surpriza gustoasa la sfarsit de iulie:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

137

15.08-23.08.2011

afine, dar mai ales zmeura din belsug. Dupa ce-ai facut cei doi kilometri, drumul se termina, iar in dreapta vezi cum Streiul, Petrosul ori Apa Rovinelor (cum ii mai spun localnicii) se pravaleste pe o coasta, dintr-un bolovan in altul. Daca vrei sa mai urci, ai face bine sa ai bocanci buni, pentru ca alta cale decat sa urci prin apa, catarandu-te pe bolovanii uzi, nu exista. Dupa un urcus de jumatate de ceas iesi aproape de golul alpin, unde Streiul mai este doar un paraias lat de un lat de palma care iese de doua glii. “Raiul” impatimitilor speologiei: Valea Streiului este considerata drept una dintre cele mai pitoresti zone ale Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina. Pe langa peisajele splendide pe care le ofera, ea adaposteste pesteri spectaculoase precum Pestera Palariei, Pestera Cascadei si Pestera Tecuri (declarata monument al naturii inca din 1954), Pestera Cezar Manea, pestera Gaura Boului, Pestera „Ponorul de la taul fara fund”, Pestera din Valea Clenjii. Raul tezaurului dacic? Istoricii spun ca valea sapata de Strei in Muntii Sureanu le-a folosit si romanilor drept cale de acces spre cetatea de la Piatra Rosie, apoi pe culmea Gradistei, spre Sarmizegetusa Regia. In ce priveste raul care a adapostit tezaurul ascuns de Decebal in momentul iminentei pericolului roman, parerile sunt impartite: unii specialisti sunt de parere ca Apa Gradistei, situata mai aproape de Sarmizegetusa Regia, a fost cea temporar deviata pentru ingroparea comorilor si apoi readusa pe albia sa naturala. Altii sunt insa de parere ca “Sargetia”, raul folosit drept ascunzatoare, este, de fapt, Streiul. Un argument al celor din urma ar fi descoperirea facuta in 1540 de niste tarani care, mergand pe rau, au dat peste un tezaur compus din 40.000 de monede din aur Lysimachos. “Se zice ca cea mai mare parte a tezaurului a ajuns in posesia cardinalului Giorgio Martinuzzi, primul cancelar al principatului Transilvaniei, ucis nu peste mult timp de austrieci, iar din ce a mai ramas in tezaurariatul lui de la Gherla, generalul imperial Giovanni Castaldo ar fi trimis in colectia imperiala de la Viena 10.000 de bucati”, mentioneaza Stefan Ferenczi, in lucrarea “Cetati si asezari dacice in Sud-Vestul Transilvaniei”. Autorul mentioneaza insa ca exista mai multe versiuni ale intamplarii, fiecare cu un numar de galbeni diferit, cu un loc de gasire a tezaurului diferit, dar toate versiunile invartindu-se in jurul raului Strei. Legenda Lolei: Stancile spectaculoase (foto sus), situate in partea inferioara a cursului montan al Streiului, au o poveste emotionanta. Batranii spun ca, aici, o fecioara a sfarsit pentru ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

138

15.08-23.08.2011

nu a vrut sa „se dea prinsa” turcilor. Cu vreo cinci veacuri in urma, dupa cum spun localnicii, turcii, care stapaneau atunci Oltenia, treceau Carpatii si ajungeau in Þara Hategului de unde „furau fete tinere, pe care dup-aia le puneau la ingrasat ca sa le mance”, dupa cum povestea, cu sapte ani in urma pentru REPLICA, Valeria Hoarga, pe atunci in varsta de 78 de ani, batrana despre care se spunea ca stie toate povestile zonei. „Lola n-o scapat nici ea. Or luat-o turcii s-or dus-o in Oltenia, unde o ajuns la o familie cu trei feciori. Intr-o zi, tat feciorii s-or dus la vanatoare. Lola era deja rotunjoara si soacra o vrut s-o bage-n cuptor. Fata stia ce urmeaza si i-o zis iute la soacra-sa: „Nu stiu cum sa ma urc pa lopata, ia arata-mi dumitale cum sa fac”. Cand s-o suit soacra pa lopata, Lola o luat-o, o bagat-o-n cuptor s-o fugit din casa. O fost dusa pa undeva pe unde vine acuma Valcea. O taiat tati muntii aia cu piciorul s-o ajuns in Sureanu, mai aproape de casa. Feciorii s-or luat dupa ea. Lola o dat de izvorul Streiului s-o tat coborat pa vale, da’ feciorii or cam ajuns-o din urma. Ca sa scape de ei, Lola s-o urcat pa stanca aia mare care sa vede un pic mai sus, pa valea Streiului. Cand o vazut ca feciorii nu i-or pierdut urma, s-o aruncat in rau s-o murit. Trei zile si trei nopti, Streiu’ o curs rosu, rosu ca sangele fetei”. Streiul – cifre si alte date: Loc: judetul Hunedoara, Muntii Sureanu, pe raza comunei Baru Mare; lungime totala: 92 km; loc de varsare: se varsa in Mures, langa Simeria (judetul Hunedoara), acces: DN 66 Tg. Jiu – Petrosani – Simeria, din Baru spre satul Petros; Semnal GSM: inexistent. /Replica Hunedoara – HD - Ciprian Iancu

Un gospodar din Păiuşeni şi-a amenajat propriul sistem de alimentare cu apă de băutPetrişor Crişan este unul din cei mai gospodari locuitori ai comunei Chisindia. Crişan locuieşte în satul Păiuşeni, având casa la poale de deal înconjurată de un peisaj mirific. Deşi locuieşte într-un sat de deal, Petrişor Crişan a reuşit să îşi asigure prin forțe proprii tot confortul necesar în gospodărie. Astfel, având un izvor cu apă rece de munte în propria-i grădină, a reuşit să-l amenajeze şi să capteze apa acestuia într-un bazin de 8.000 de litri. Apoi, prin cădere, apa ajunge până în casă unde folosită la toate necesitățile gospodăreşti. Surplusul de apă se varsă din bazin se varsă într-un mic lac cu peşti pentru necesarul familiei. Gospodarul din Păiuşeni este cunoscut în comuna sa şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

139

15.08-23.08.2011

ca unul din cei mai mari crescători de animale. La ora actuală deține circa 20 de vaci, dar şi alte animale. Anul acesta a fost premiat de Primăria Chisindia la „Târgul Codrenilor”, manifestare populară anuală organizată în zonă. Crişan Petrişor a primit din partea juriului premiul pentru „Cea mai frumoasă vacă”, semn al hărniciei de care a dat dovadă în ultimii ani. Observator – AR – nesemnat

Angajaţii Companiei de Apă au muncit 24 de ore din 24 la remedierea avariei de pe RenaşteriiNeajunsurile cauzate consumatorilor casnici din oraş după ce magistrala de alimentare cu apă de pe strada Renaşterii a fost avariată, la primele ore ale dimineții de duminică, de muncitorii care lucrează la reabilitarea părții carosabile, au fost eliminate. Timp de trei zile, o echipă de muncitori ai Companiei de Apă a fost mobilizată şi a muncit, la foc continuu, pentru a remedia stricăciunile la conducta de alimentare, în urma cărora o serie de pagube materiale, deocamdată necontabilizate precis, au fost cauzate atât furnizorului local cât şi locuitorilor din cartiere şi din localitățile învecinate municipiului. Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții conducerii Companiei de Apă, cei 30 de angajați care au muncit la remedierea avariei toată duminica şi de Sfânta Maria urmează să fie recompensați cum se cuvine pentru efortul lor. „Echipele noastre lucrează fără întrerupere pentru a remedia avaria de pe strada Renaşterii de la producerea acesteia, care a avut loc duminică, la ora şase dimineața. Au fost trimişi la fața locului cei mai buni muncitori ai Companiei de Apă, care au lucrat duminică până în jurul orelor 17 şi au revenit la muncă luni, de Sfânta Maria, când ar fi trebuit să beneficieze legal de o zi liberă. Intervenția de luni a început la ora cinci dimineața, iar oamenii au lucrat fără întrerupere până marți, la ora şase dimineața. Am decis să îi recompensăm cu prime pe angajații care au reuşit să remedieze situația”, precizează Gheorghe Bănățean, directorul Companiei de Apă. Avaria la magistrala de apă a cauzat pagube însemnate: Conform datelor puse la dispoziție de conducerea furnizorului local, lucrările de remediere a avariei de la magistrala de apă de pe strada Renaşterii au fost îngreunate după ce muncitorii Companiei de Apă au descoperit că spărtura, având un diametru de aproximativ un metru, cauzată de drumari la magistrala de alimentare cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

140

15.08-23.08.2011

apă, se învecina cu un segment de conductă vechi de peste 30 de ani, a cărui dimensiune nu se încadra în normele actuale. „Practic, din pricina acelei conducte vechi, oamenii noştri s-au văzut puşi în situația de a remedia o avarie la avarie. Astfel, pe lângă lucrările de închidere a vanelor din amontele şi din avalul zonei de avarie, au trebuit găsite şi soluțiile cele mai bune pentru asigurarea porțiunii de conductă care nu corespundea, ca dimensiuni, standardelor actuale”, mai explică Gheorghe Bănățean. Directorul Companiei de Apă estimează că pagubele cauzate de avaria care a lăsat, duminică, municipiul fără apă sunt imense. „Deocamdată, pierderile pricinuite de avaria de pe strada Renaşterii nu au fost calculate, însă ele ar putea fi însemnate. În primul rând, este vorba despre pierderile de apă, apoi despre costurile necesare procurării materialelor cu care s-a intervenit şi cele aferente utilajelor şi pompelor care au funcționat non-stop în zonă şi, bineînțeles, sumele care le vor fi plătite oamenilor care au lucrat fără oprire”, încheie Bănățean. Glasul Aradului – AR – Monica Tulcan

Aradul fără apă! Lichidul vieţii a înregistrat vânzări record în supermarket-uri şi magazineArădenii au luat cu asalt supermarket-urile şi magazinele duminică dimineața, după ce o conductă magistrală a Companiei de Apă Canal a suferit o avarie şi întreg oraşul şi alte câteva localități din împrejurimi au rămas fără apă. Oamenii au cumpărat mii de litri de apă, lăsând goale rafturile magazinelor, disperați că nu au cu ce face de mâncare şi cu ce se spăla. Primele care au dispărut de pe rafturi au fost bidoanele de 10 litri, apoi cele de 5 litri, pentru ca, în final, să se dea o adevărată bătălie pentru apa plată îmbuteliată la 2 litri. De asemenea, începând cu ora 10, a început un adevărat exod spre Ştrandul Neptun. Sute de mii de locuitori din Arad şi din împrejurimi nu au avut nici apă caldă şi nici apă rece... NEWS AR – O.T.

Aradenii, fara apa la robineteARAD. O conductă de apă de înaltă presiune din cartierul Micălaca s-a spart în această dimineață. Municipiul Arad plus alte câteva localități au rămas fără apă. Strada Renaşterii a fost inundată din cauza conductei sparte. Compania de Apă-Canal a închis

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

141

15.08-23.08.2011

furnizarea apei în tot municipiul Arad pentru a se putea lucra la avarie. Locuitorii municipiului precum şi cei din localitățile Şofronea, Sânpaul, Horia, Vladimirescu, Mândruloc, Cicir şi Fântânele, nu au apă în acest moment. În pericol de a rămâne fără apă este şi localitatea Zădăreni, acolo unde localnicii au trecut deja la folosirea rezervei de apă. Muncitorii companiei de Apă-Canal intervin pe strada Renaşterii cu motopompe pentru scoaterea apei. Nu există pericol ca apa de pe stradă să intre în casele locuitorilor. Un echipaj al ISU Arad este la fața locului însă nu a fost nevoie de intervenția acestuia. Supermarket-urile au fost luate cu asalt de arădeni. Cel mai vândut produs fiind apa. Contactat telefonic, directorul Companiei Apă-Canal Arad, Gheorghe Bănățean, a dat asigurări că furnizarea apei va fi reluată în scurt timp,cel mai probabil în jurul orei 12,00. Avaria, la un pas de bulversa tot Aradul. Compania de Apă Arad a anunțat faptul că avaria de la magistrala de alimentare cu apă a municipiului Arad s-a produs duminică, 14 august, în jurul orei 06:00, în zona străzilor Renaşterii – Abrud. Compania a precizat faptul că s-a intervenit imediat pentru izolarea şi remedierea avariei, dar că, urmare a scăderii de presiune în rețea a fost afectată funcționarea uzinelor de apă şi implicit alimentarea cu apă pe raza municipiului şi dincolo de ea. Reprezentanții Companiei de Apă au estimat că în jurul prânzului se va putea relua alimentarea cu apă în cartierele municipiu, dar nu peste tot. Totuşi, aproape de ora 12.00, strada Renaşterii era încă pe porțiuni acoperită de apă. Localnicii au precizat, însă, că de dimineață nivelul apei era mult mai ridicat. Echipele de intervenție lucrează şi acum la evacuarea apei deversate şi la remedierea conductei avariate iar conducerea Companiei de Apă susține că pentru această operațiune a fost mobilizat tot personalul şi toate utilajele disponibile şi că se fac toate eforturile pentru rezolvarea situației in cel mai scurt timp. Între timp, cozile la apa din supermarketuri cresc. Primăria Arad susține că monitorizează îndeaproape toată operațiunea, directorii şi angajații cu responsabilități în domeniu fiind şi ei, cu toții, de dimineață, pe teren. Primarul Gheorghe Falcă a precizat că problemele vor fi remediate grație soluțiilor aplicate de Companie şi că tocmai prin acestea s-a evitat o situație extrem de dificilă. De dimineața, în primele momente de după avaria la cea mai importantă conductă de apă din oraş s-a pus, se pare, printre altele, problema închiderii şi evacuării ştrandului şi se făceau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

142

15.08-23.08.2011

calcule privind procurarea de apă pentru populație. Ulterior, lucrurile au intrat pe făgaşul normal. Din informațiile pe care le deținem, apa potabilă va întârzia să revină în robinetele arădenilor din imediata vecinătate a zonei unde s-a produs avaria până diseară. O oră până la reluarea furnizării apei în Arad. Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții Consiliului Județean Arad, acționarul majoritar al Companiei de Apă Arad, reluarea furnizării apei va avea loc în aproximativ o oră, mai exact în jurul orei 14.00. Magistrala de apă de 1.200 de milimetri pe care s-a produs avaria a fost se spune reparată (zona cu probleme a fost izolată şi s-a trecut pe un alt circuit de furnizare a apei pentru a se putea lucra la partea afectată), dar acum se aşteaptă creşterea presiunii pentru reluarea frunizării apei către propulația din municipiu şi din cele zece localități arondate, rămase şi ele fără apă. Singura zonă care va avea pe mai departe de suferit şi unde furnizarea apei calde şi reci nu va fi reluată este zona Renaşterii – Abrud, acolo unde, în fapt, s-a produs avaria. Reprezentanții CJA au ținut să precizeze că, în pofida situației extrem de neplăcute pentru cetățeni, creată de avaria la magistrala de apă, pacienii Spitalului Județean nu au avut de suferit, unitatea având propriul rezervor de apă. Renaşterii şi Abrud, fără apă până la noapte. Cel puțin până diseară, locuitorii de pe străzile Renaşterii şi Abrud vor rămâne fără apă. Ghinionul locuitorilor de aici constă în faptul că avaria la magistrala de apă a oraşului s-a propus tocmai în această zonă. Potrivit reprezentanților Primăriei Arad, care monitorizează situația de pe teren, după ce furnizarea apei va fi reluată în toate celelalte zone ale oraşului şi în localitățile arondate (fapt posibil prin schimbarea circuitului de furnizare a apei), se va trece la înlocuirea țevii sparte. Ca atare, furnizarea apei nu va fi reluată pe cele două străzi decât undeva spre noapte, potrivit estimărilor mai marilor Companiei de apă. Cât priveşte celelalte zone ale oraşului, aici apa va reveni în robinete în jurul orei 14.00, dar presiunea va fi inițial scăzută. Se anticipează faptul că în aproximativ două ore de la momentul reluării furnizării apei reci şi calde, presiunea va reveni la normal. Jurnalul Arădean – AR -

Magistral şi previzibil s-a spart magistrala de apă a AraduluiSurpriză neagră pentru locuitorii oraşului şi a unor localități din județ – duminică dimineața în jurul orelor 6. Robinetele au răspuns la apel cu un fâsâit prelung, banala

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

143

15.08-23.08.2011

apă devenind brusc un lichid prețios invizibil. Ca de obicei în astfel de situații, primele apeluri de urgență s-au adresat Dispeceratului Companiei de Apă-Canal dar nimeni nu a ştiut încă ce s-a întâmplat. Peste puțin timp, întrega țară avea să afle la ştiri că „Aradul şi încă vreo…10 localități au rămas fără apă, un cartier (Micălaca) fiind cu totul inundat”.La fața locului, ora 11.30 Locuitorii de pe străzile Renaşterii -Abrud privesc tăcuți şi amărâți apa care se scurge murmurând continuu prin pietrişul proaspăt ce acoperă strada (Renaşterii) aflată încă în lucru. Un muncitor în salopetă evaluează problema scărpinându-se sub şapcă, pe măsură ce la capătul străzii au început să apară persoanele care decid operațiunile remedierii importantei avarii. Viceprimarul Levente Bognar a sosit printre primii: „deşi nu cad în sarcina mea astfel de probleme, totuşi, nu pot fi indiferent în această situație, în fond este vorba de alimentarea cu apă a întregului oraş. Vom vedea ce este de făcut după ce vor veni specialiştii.” Revenim la Compania de Apă-Canal, nu dăm de şefi dar primim informații: „ca măsură de urgență vom izola zona afectată pentru a putea da drumul alimentării cu apă a oraşului. După aceea ne vom vedea liniştiți de problemele remedierii avariei. Cea mai plauzibilă cauză a fisurării magistralei se leagă de lucrările din zonă. După cum se ştie, strada a fost de mult timp un fel de „teatru de operațiuni” pentru multe lucrări de reabilitare, de la schimbarea liniilor de tramvai, a diferitelor conducte, reasfaltări, etc. Să nu uităm că deasupra acestei magistrale – deşi este acoperită cu nisip şi pietriş, totuşi, trec zilnic autovehicule de tonaj greu care tasează umplutura proaspăt pusă. Conducta de apă are un diametru de 1200 mm, apa venind cu presiune puternică.Nici nu e de mirare că până la urmă a cedat. La fața locului sunt deja specialişti de la Compania de Apă şi sperăm într-o remediere a situației, cel puțin la nivel de oraş în jurul orelor prânzului. Privitor la celelalte localități nu am fost sunați decât de locuitorii din Vladimirescu , Horia, Cicir şi Mândruloc. Nu cred că este reală ştirea televizată privind lipsa apei în 10 localități ale județului.” Comunicat al primăriei: Compania de Apa SA Arad anunță că în data de 14 august în jurul orei 06:00 s-a produs o avarie la o conductă magistrala de alimentare cu apă potabilă din municipiul Arad, în zona străzilor Renaşterii – Abrud din cartierul Micalaca. Compania de Apă a intervenit imediat pentru izolarea şi remedierea avariei, dar urmare a scăderii de presiune în rețea a fost afectată funcționarea uzinelor de apă,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

144

15.08-23.08.2011

respectiv alimentarea cu apă pe raza municipiului Arad. Reprezentanții Companiei de Apă estimează că în jurul prânzului se va putea relua alimentarea cu apă în celelalte cartiere din municipiu. În paralel, în cartierul Micălaca echipele de intervenție lucrează la evacuarea apei deversate şi la remedierea conductei avariate. Conducerea Companiei de Apă asigură că pentru această operațiune a fost mobilizat tot personalul şi utilajele disponibile şi că se fac toate eforturile pentru rezolvarea situației în cel mai scurt timp.” www.arq.ro –AR

Precizările preşedintelui CJA, Nicolae Ioţcu, referitoare la contractul de livrare a apei potabile în UngariaAvând în vedere afirmațiile domnului Ionel Ciupe, referitoare la contractul de livrare a apei potabile în Ungaria, Consiliul Județean Arad face punctual următoarele precizări:* Licitația s-a desfăşurat în baza Ordonanței 54/2006 privind contractul de concesiune şi nu conform Ordonanței 34/2006, privind achiziția de lucrări publice.* Conform statutului societății, societatea Aqua Trans Mureşul SA, a cărui acționar este Compania de Apă Arad şi Compania de Apă Bekes este societate închisă (nu va putea fi tranzacționată). Conform capitolului unu, art. 2 din statutul societății, partea maghiară se opune ca societatea să poată fi tranzacționată, pentru a nu exista riscul ca alt acționar să aibă putere de decizie în cadrul societății.„Societatea comercială SC Aqua Trans Mureşul SA este persoană juridică română, are formă juridică de societate pe acțiuni de tip închis şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile prezentului act constitutiv.”* Prin transferul de apă în Ungaria, veniturile societății Aqua Trans Mureşul SA vor fi de aproximativ 2 milioane de euro pe an, iar pe întreaga perioadă de 49 de ani veniturile vor ajunge la suma de aproximativ 98 de milioane de euro, din care bugetul consolidat al statului şi Compania de Apă Arad vor beneficia pe o perioadă de 49 de ani de suma de 35 de milioane de euro.* În ceea ce priveşte valoarea investiției, reprezentând conductele de transfer din frontul de captare Arad-Chişineu Criş şi până la granița cu Ungaria, inclusiv gospodării de apă, aceasta este estimată la 7.536.000 euro, sumă care va fi asigurată de partea maghiară.* Profitul societății (între partea română şi partea maghiară s-a discutat despre acest profit, dar nu şi despre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

145

15.08-23.08.2011

tariful pe care noua societate îl va practica) va fi de 0,10 euro/m cub de apă, calculat la minim 8.000.000 de metri cubi pe an. S-a solicitat şi s-a negociat ca profitul minim realizat de societate să fie de 800.000 euro, chiar în condițiile în care partea maghiară nu ar cumpăra anual cantitatea minimă prevăzută în contract. Profitul societății nou create poate să varieze între 800.000 euro pe an şi 1 milion de euro. „În urma tranzacției dintre Arad şi Bekes şi a consumului de apă de către arădeni, mai rămâne o rezervă de 40% din capacitatea de livrare. Această rezervă reprezintă mai mult decât livrăm părții maghiare. Îl invit pe domnul Ciupe să ne aducă clienți pentru această rezervă, iar valoarea tranzacțiilor domniei sale să atingă suma de un miliard de euro, suma vehiculată de acest domn. Românii au o vorbă: să nu te îmbeți cu apă rece. Se pare că domnul Ciupe încearcă să-i «îmbete» pe arădeni cu un subiect – apa potabilă – pe care nu-l stăpâneşte şi care nu are niciun scop ascuns”, a declarat preşedintele CJA, Nicolae Ioțcu. www.arq.ro – AR - nesemnat

Teme de mediu

Pokloşul – depozit de gunoiLa câțiva metri de ghena de gunoi ce aparține Asociației de proprietari nr. 186 din Târgu-Mureş a devenit deja o tradiție aruncarea gunoiului pe malul Pokloşului. La ,,îmbunătățirea” grămezii de gunoi contribuie şi nesimțirea celor care aruncă la întâmplare deşeurile, dar şi incompetența unora ce se consideră administratori sau preşedinți de asociații de proprietari, incapabili să-şi îndeplinească atribuțiile ce le revin. O posibilă soluție, în opinia unora, ar fi amplasarea unor tăblițe care să atragă atenția că aruncarea gunoiului este interzisă pe malul Pokloşului, menționând şi sancțiunile (a căror aplicare, atunci când se impune, poate stopa astfel de practici necivilizate). Deşi în paginile cotidianului nostru a fost semnalată de nenumarate ori această situație, până în prezent nu s-a găsit o soluție care să ducă la încetarea unor astfel de obiceiuri, grămada de gunoi prinzând contur de fiecare dată la nici o zi de la ridicarea ei. Cuvântul Liber MS

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

146

15.08-23.08.2011

"Piste pentru biciclişti”"Piste pentru biciclişti” Câți dintre dumneavoastră, stimați cititori, aveți cunosşință că în acest an, mai precis spus, pe data de 20 iulie (Ziua Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul), la Ministerul Mediului şi Pădurilor a fost lansat programul "Piste pentru biciclişti”. Să admitem că acest fapt nu are un prea mare impact asupra cunoştințelor, informațiilor de care dispunem fiecare dintre noi. Are însă o importanță socială şi una din punct de vedere al infrastructurii în general. Nu doar cred, ci sunt sigur că programul este rezultatul unor analize serioase datorate specialiştilor din ministerul emitent, al unei gândiri cu consecințe pozitive pentru ceea ce numim civilizația străzii şi din acest punct de vedere, nu doar comportamental. Şi, nu întâmplător, au fost alocate sume de bani pentru o asemenea investiție care vizează construirea generalizată de piste pentru biciclişti pe arterele de circulație ale localităților urbane şi rurale din țara noastră. Cine aderă şi se înscrie la acest program valoros? Iată o întrebare firească adresată comunităților locale. Din câte ştim, la Direcția de Dezvoltare Regională Implementare Proiecte (director: Valer Bățagă) a Consiliului Județean Mureş au fost depuse deja proiecte, dar puține încă. Numai cinci, inițiatorii lor fiind primăriile din Târgu-Mureş, Sighişoara, Reghin, Band şi Crăciuneşti. Pentru a stârni oarecum interesul pentru ralierea altor primării la programul "Piste pentru biciclişti”, precizăm faptul că, potrivit ordinului ministrului Mediului şi Pădurilor, 90% din suma solicitată de autorități este nerambursabilă. Restul de 10% este finanțare din partea autorității locale, adică a celei care depune proiect. 50 de milioane de lei reprezintă bugetul programului "Piste pentru biciclişti”. Proiectul Târgu-Mureşului Concret, ce prevede documentația depusă de către Primăria municipiului Târgu-Mureş la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Conform ei, târgumureşenii vor fi beneficiarii unei piste pentru biciclişti împărțită pe două trasee, cu o lungime totală de 39.045 de metri. Un traseu va fi de la "Azomureş” până pe strada 22 Decembrie 1989, prin centrul oraşului, celălalt porneşte din strada Livezeni către Complexul de Agrement şi Sport "Mureşul”. Pe aceste trasee, în unele locuri, pista va fi marcată pe trotuar, în altele pe carosabil.. Pe aceste trasee vor fi instalate 229 de indicatoare piste pentru biciclete, 93 de indicatoare de avertizare tip "Biciclişti”, 38 de semafoare şi 15 sisteme de depozitare. Vor exista 138 de treceri pentru biciclete. În

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

147

15.08-23.08.2011

comunicatul Primăriei Târgu-Mureş se precizează că scopul realizării pistelor pentru biciclişti este îmbunătățirea calității mediului prin inlesnirea transportului mai puțin poluant, diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului şi sănătății populației, cauzate de emisiile de gaze de eşapament de la autovehicule. Realizat prin Programul pistelor pentru biciclişti, finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu, acest proiect are o valoare totală de 2.479.863 de lei cu TVA inclus, din care contribuția autorității locale la cheltuielile eligibile este de 520.561,23 de lei. Deocamdată, atât, stimați cititori! Aşadar, în perspectivă, la Târgu-Mureş, 40 de kilometri pentru biciclişti! Cuvântul Liber MS – Dorin Borda -

Se caută voluntari şi sponsori pentru campania de împădurireAsociația EcoAssist caută voluntari, în special elevi şi studenți, pentru campania ,,Mişcarea Națională de împădurire - Plantăm fapte Bune în România”. În județul Mureş vor fi împădurite începând cu luna octombrie 12 hectare de pădure, pe raza comunei Tăureni. Această inițiativă este bazată pe voluntariat şi include acțiuni de informare şi conştientizare civică, respectiv împădurire pe terenuri neincluse în prezent în fondul forestier şi nevalorificate, precum şi acțiuni de întreținere, proiectul desfăşurându-se pe o perioadă de 5 - 7 ani. Primăria Tăureni pune la dispoziție 3 parcele a câte 4 ha, urmând să fie împădurite în prima acțiune de plantare din perioada 22 octombrie - 12 noiembrie, între 4 si 6 ha. Totodată, Primăria Tăureni va veni în ajutorul Asociației şi cu un buldozer pentru îndreptarea terenului accidentat. Speciile care urmează să fie plantate vor fi determinate de inginerul silvic, în urma proiectului tehnic asupra terenului, ținându-se cont de condițiile fizico-geografice ale zonei. "Participarea la plantare în calitate de voluntar este condiționată de o sesiune de pregătire implementată de către coordonatorii de voluntari ai județului Mureş. Acțiunile de împădurire vor avea loc în zilele de sâmbătă, organizatorii încercând să asigure transportul spre şi dinspre comuna Tăureni, apă, unelte şi, desigur, materialul săditor. În acest scop, coordonatorul „Mişcării Naționale de împădurire – Plantăm fapte bune” Mureş, Bogdan Lacan, şi responsabilul voluntar în relația cu mass-media, Iulia David, fac un apel tuturor societăților comerciale, instituțiilor descentralizate şi presei locale să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

148

15.08-23.08.2011

participe la „faptele bune”, după posibilități (transport, apă, mâncare, unelte), cu convingerea că, sponsorizând activitatea de împădurire, contribuie la clădirea unei lumi mai bune, mai curate şi mai „oxigenate” pentru copiii şi nepoții noştri. Pe lângă satisfacția că vor ajuta natura, sponsorii mureşeni ai acestei activități vor fi considerați parteneri de nădejde şi popularizați ca atare", au anunțat reprezentanții asociației.,,Mişcarea Națională de împădurire - Plantăm fapte Bune în România” este o campanie inițiată de Asociația EcoAssist, aceeaşi care anul trecut a finalizat campania de curățenie naționala Let’s Do It, Romania!, ce a implicat aproximativ 150.000 de voluntari. Citynews MS - nesemnat -

Se caută voluntari la Tăureni!Asociația EcoAssist a încheiat un parteneriat cu Consiliului Județean Mureş pentru sprijinirea Mişcării Naționale de Împădurire. ”În vederea identificării terenurilor eligibile, a fost transmisă o circulară către unitățile administrativ-teritoriale din județ. Răspunsurile primite au fost comunicate asociației, care a decis împădurirea unor suprafețe aflate pe raza comunei Tăureni. Drept urmare, Consiliul Local al comunei Tăureni a adoptat încheierea acordului de Parteneriat cu Asociația EcoAssist. Primăria Tăureni pune la dispoziție 3 parcele a câte 4 ha, urmând să fie împădurite în prima acțiune de plantare din perioada 22 octombrie - 12 noiembrie, între 4 şi 6 ha”, a precizat Iulia David, coordonator al departamentului de comunicare al echipei județului Mureş, implicată în programul „Plantăm fapte bune în România”. Deschiderea oficială a campaniei va avea loc în septembrie. „Participarea la plantare în calitate de voluntar este condiționată de o sesiune de pregătire de către coordonatorii de voluntari ai județului Mureş”, a mai spus Iulia David. Acțiunile de împădurire vor avea loc în zilele de sâmbătă, organizatorii încercând să asigure transportul spre şi dinspre comuna Tăureni, apă, unelte şi, desigur, materialul săditor. Totodată, organizatorii fac un apel tuturor societăților comerciale, instituțiilor descentralizate şi presei locale să participe la „faptele bune”, după posibilități, transport, apă, mâncare, unelte, cu convingerea că, sponsorizând activitatea de împădurire, contribuie la clădirea unei lumi mai bune, mai curate şi mai „oxigenate” pentru copiii şi nepoții lor. Zi de Zi MS - Arina Moldovan -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

149

15.08-23.08.2011

Băsescu susţine proiectul RMGC, dar renegociatPreşedintele Traian Băsescu susține proiectul de la Roşia Montană care poate aduce "o avere" țării în condițiile în care prețul aurului aproape s-a triplat în ultimii ani. Potrivit hotnews.ro, şeful statului a declarat, la Sulina, că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", pentru că România are nevoie de el, "dar cu condiția să fie renegociată partajarea beneficiilor"."Ce țară stă cu o asemenea avere în pământ fără să găsească soluții să o pună în valoare? Pentru că resursa asta nu e nici a ONG-urilor, nu e nici a Ungariei, care nu ştiu ce avize ar trebui să dea României... Nu trebuie să dea niciun aviz, suntem încă stat suveran", a spus Traian Băsescu. El a adăugat că Guvernul "trebuie să aibă curajul" însă să le spună românilor că acest proiect trebuie făcut."În orice caz, un asemenea proiect nu poate fi început fără un aviz al Comisiei Europene. Problema este că Guvernul să aibă curaj să spună, în primul rând românilor, că acest proiect trebuie început şi dus la bun sfârşit - cu protecția mediului, cu obligația celor care exploatează să refacă mediul şi reîmpărțire a drepturilor din exploatarea zăcământului de aur, argint şi alte metale", a adăugat preşedintele. Băsescu a mai subliniat că trebuie foarte bine planificată protejarea mediului: "Iar pe cei care vorbesc despre distrugerea mediului îi invit să meargă acum la Roşia Montană. Eu am fost de trei ori. E adevărat, niciodată ca preşedinte al României. Am susținut şi susțin proiectul, cum susțin orice tip de dezvoltare industrială", a mai spus şeful statului. Citynews.ro – nesemnat -

La Câmpia Turzii se va produce biogaz Proiectul derulat de Compania de Apă Arieş privind extinderea şi reabilitarea rețelelor de apă şi canalizare de la Turda şi Câmpia Turzii, presupune printre altele şi epurarea apelor uzate. Acest lucru va fi posibil datorită stației de la Câmpia Turzii, unde se va produce biogaz, prin procesarea chimico-biologică a dejecțiilor colectate prin rețelele de canalizare.Biogazul este este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen şi bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care iau naştere prin procesele de fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice. Aceste gaze servind prin ardere ca sursă energetică (energie biogenă). Contractul de lucrări “Reabilitarea şi modernizarea Stației de Epurare Campia Turzii” din cadrul Programului POS Mediu a fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

150

15.08-23.08.2011

adjudecat de prin licitație internațională, are valoarea de 71.820.000 lei fara TVA şi termen de finalizare luna martie 2012. Finanțarea lucrărilor este realizată pe de o parte, dintr-o subvenție asigurată de Uniunea Europeană şi pe de altă parte, dintr-un credit bancar angajat de SC CAA SA precum şi de la Bugetul de Stat şi Bugetul Local al municipiului Turda. Această investiție va avea ca finalitate, alinierea la cerințele impuse de Uniunea Europeană privind protecția mediului. TurdaNews CJ – Daciana Derda –

Combinatul Azomureş riscă să fie din nou sancţionat pentru depăşiri ale concentraţiei de amoniac în aerMăsurătorile efectuate în perioada 12-14 august de unitatea mobilă de măsurare a calității aerului, deținută de Agenția de Protecția Mediului Mureş şi amplasată la hotelul de lângă Combinatul Azomureş, au relevat depăşiri ale concentrației de amoniac în zonă. Directorul APM Mureş, Dănuț Ştefănescu, a declarat pentru RTM că, în urma acestor depăşiri, Azomureşul riscă să fie din nou sancționat. Depăşirile constatate au fost transmise Comisariatului Județean Mureş al Gărzii Naționale de Mediu şi Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Sibiu. Garda de Mediu Mureş va face publice mâine rezultatele verificărilor. /Radio Mureș MS - Valeriu Russu –

Combinatul Azomureş a fost amendat cu 50 000 de leiŞeful Gărzii de Mediu Mureş, Laurențiu Cincea, spune că amenda contravențională a fost aplicată în urma depăşirii concentrației de amoniac în zonă combinatului, în perioada 12-14 august. Potrivit Gărzii de Mediu Mureş, constatările referitoare la depăşirile de amoniac au fost comunicate direct conducerii combinatului, prin persoana directorului tehnic, Ioan Şoleriu. În ce priveşte amenda transmisă ieri, combinatul Azomureş nu a transmis nicio decizie. În termen de 48 de ore amenda poate fi plătită sau contestată, a precizat prim comisarul Gărzii de Mediu Mureş, Laurențiu Cincea. Radio Mureș MS - Valeriu Russu –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

151

15.08-23.08.2011

AZO amendat pentru o nouă depăşire a nivelului de amoniac 50.000 de lei. Aceasta este amenda dată de comisarii Gărzi de Mediu Mureş, Combinatului Azomureş pentru depăşiri ale nivelului de amoniac. Sâmbăta trecută au existat sesizări făcute de cetățenii care locuiesc în apropierea Combinatului şi nu numai. Ca urmare a acestor sesizări reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Mureş au verificat rezultatele monitorizării concentrației de amoniac în aerul înconjurător efectuate de Unitatea mobilă de monitorizare a emisiilor de amoniac. Astfel, s-a constatat depăşiri ale valorilor maxime admise, iar Garda de Mediu a decis amendarea Combinatului pentru nerespectarea autorizației de mediu. TV Mureș MS - nesemnat –

Amendă de 50.000 de lei pentru AzomureşCombinatului chimic Azomureş i-a fost aplicată o amendă de 50.000 de lei, după repetate depăşiri ale concentrației de amoniac din aer înregistrate în urma măsurătorilor realizate în săptămâna trecută cu analizorul mobil de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureş. Sesizări de la cetățeni şi instituții publice. Atât instituții publice, cât şi cetățenii au făcut sesizări telefonic, în data de 13 august, la Garda de Mediu cu privire la faptul că aerul este aproape nerespirabil. "În data de 13 august, în urma sesizărilor telefonice primite de la Instituția Prefectului, de la cetățeni din Târgu Mureş şi de la Primăria Târgu Mureş, cu privire la disconfortul produs de mirosul puternic de amoniac şi atmosferei încărcate, s-au verificat rezultatele monitorizării concentrației de amoniac în aerul înconjurător efectuate de Unitatea mobilă de monitorizare a emisiilor de amoniac a APM, constatându-se depăşiri la probele momentane de 30 de minute, ale valorilor concentrației de amoniac în aerul înconjurător", a anunțat directorul Gărzii de Mediu Mureş, Laurențiu Cincea. După studierea datelor furnizate de unitatea mobilă, reprezentanții Gărzii de Mediu Mureş s-au deplasat la Azomureş, unde au prezentat rezultatele monitorizării. Pentru că nu s-au respectat prevederile autorizației integrate de mediu emisă de APM Sibiu, privind limitele admisibile la imisiile de amoniac în atmosferă, s-a aplicat o amendă de 50.000 de lei./Citynews MS – Adelina Burcea –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

152

15.08-23.08.2011

Azomureş amendat de Garda de Mediu pentru poluare cu amoniacCombinatul chimic Azomureş a fost amendat de inspectorii Gărzii de Mediu Mureş cu suma de 50.000 de lei pentru depăşirea concentrației admise de amoniac în aer. Mureşenii au respirat în acest sfârşit de săptămână un aer poluat cu amoniac. Acest fapt este confirmat şi de rezultatele măsurătorilor efectuate de analizorul automat al Agenției pentru Protecția Mediului din Târgu-Mureş, care în acest sfâşit de săptămână a înregistrat depăşiri ale concentrației maxim admise de amoniac în aer. Cea mai mare depăşire s-a înregistrat sâmbătă, 13 august, între orele 10.30 şi 11.00, când valoarea concentrației de amoniac în aer era de 0,675mg/mc, faşă de 0,300mg/mc cât e limita maximă. Tot în aceaşi zi, proba medie zilnică a fost de 0,147 mg/mc, față de 0,100mg/mg, cât e limita maximă admisă. Rezultatele măsurătorilor au fost transmise Gărzii de Mediu Mureş, care a demarat un control la fața locului pentru a vedea cauzele care au provocat aceste depăşiri. Potrivit directorului Gărzii de Mediu, Laurențiu Cincea societatea a fost amendată cu 50.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor autorizației integrate de mediu privind limitele admise la imisiile de amoniac în atmosferă. Adevărul de Seară MS – Claudia Sas –

Deputatul Ciprian Luca va face o interpelare pe subiectul drumului Arad-ŞiriaDeputatul PSD Ciprian Luca merge mai departe în demersul său de a sesiza anumite autorități ale statului cu privire la starea deplorabilă a drumului Arad-Şiria. Zilele trecute, demnitarul social-democrat făcea un apel celor de la Autoritatea Rutieră să verifice încărcăturile maşinilor care transportă nisip şi pietriş pe drumul în cauză. Luca susține că masa acelor maşini care aparțin în special unei balastiere din zona Horia ajung şi la 50 de tone, pe când maximul admis ar fi de 40 tone. Deputatul social-democrat a anunțat astăzi că va întocmi o interpelare la adresa Ministerului Transporturilor, pentru a cere informații despre existența controalelor ARR pe drumul Arad-Şiria. Ciprian Luca ne-a pus la dispoziție şi o serie de fotografii care ilustrează dezastrul de pe cel mai circulat drum județean din Arad. Consiliul Județean are un contracte cu mai multe firme pentru întreținerea drumurilor din județ. Din păcate, plombările nu prea fac față numărului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

153

15.08-23.08.2011

mare de maşini de mare tonaj care transportă nisip inclusiv spre lucrările de infrastructură din Ungaria. Drumul Arad-Şiria-Seleuş a fost inclus în „Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii”, finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale. Conform ultimelor informații, tronsoanele din județul Arad se află încă în faza licitației organizată de Minister. Observator – AR – Andrei Ando

Autostrada le schimba viata… in rauARAD. Cetățenii din Alfa, care locuiesc la câțiva metri de autostradă, blesteamă proiectanții care le-au băgat şoseaua sub geam. Centura municipiului Arad în regim de autostradă, finanțată în mare parte din fonduri europene, a fost văzută de mai toți arădenii ca o investiție benefică, de viitor. Dar o parte dintre locuitorii Aradului au ajuns să arunce zilnic cu blesteme către cei care au proiectat autostrada la câțiva zeci de metri de blocurile în care locuiesc. Zi şi noapte utilaje de mare tonaj fac un zgomot infernal, iar tonele de praf au ajuns să invadeze şi cel mai ascuns cotlon al apartamentelor. Plânsete la unison: Nemulțumirile nu aparțin numai unei singure persoane, ci tuturor locatarilor de la blocurile aflate la nici 30 de metri de uriaşul şantier al centurii. „Pe noi nu ne-a întrebat nimeni dacă suntem de acord ca autostrada să treacă pe aici. Şi noi suntem cei care suportăm zilnic gălăgia infernală şi înghițim tonele de praf care se ridică de la camioane, macarale şi betoniere”, spune unul dintre cei care locuiesc în Alfa. Un alt locuitor al cartierului cu pricina, o persoană bolnavă dependentă de oxigen, spune că deja ştie cum să facă o autostradă, de când îi priveşte pe muncitori cum lucrează. Reprezentanții administrației locale spun că, momentan, există un disconfort, dar că acesta va dispărea odată cu finalizarea lucrării. „Vor fi montate panouri fonoabsorbante care vor prelua sunetul de pe autostradă”, spun cei de la Primărie. Jurnalul Arădean

Apartamentele din Alfa sunt pline de praf, din cauza lucrărilor la autostradăSituație greu de suportat pentru locatarii blocurilor din zona Alfa, care se plâng şi spun că de luni bune nu îşi mai pot deschide geamurile la apartamente pentru că ar trăi permanent în praf şi zgomot. În lunile de vară, la autostradă s-a lucrat la foc automat iar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

154

15.08-23.08.2011

echipajele de muncitori au fost în permanență la datorie. Cel mai mult au de suferit vârstnicii care mare parte a timpului şi-o petrec în apartament. „E praf, e gălăgie, va fi un trafic intens în zonă dar ce pot să mai fac. Dacă aş avea cui, aş da-o mâine, dar nimeni nu mai vine acum să cumpere aici”, a declarat proprietarul unui apartament din zonă. Reprezentanții municipalității spun că la finalizarea lucrărilor se vor lua măsuri pentru protejarea locatarilor din zonă dar asta se va întâmpla abia spre sfârşitul anului. „În zona cartierului de locuinței, autostrada şi podul peste Mureş vor fi prevăzute cu panouri fono-absorbante. Acest sistem este folosit peste tot în zonele locuite pentru protecția şi comfortul localnicilor”, a precizat Corina Drăghici – purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad. Proprietarilor apartamentelor nu le rămâne decât să spere că vremea va ține cu constructori, iar aceştia vor finaliza lucrările într-un timp relativ scurt. www.arq.ro –

Lucrările de la autostradă îi terorizează pe proprietarii apartamentelor din AlfaPraful pare să fi pus stăpânire pe o mare parte a Cartierului Alfa, locul în care se lucrează intens pentru finalizarea Autostrăzii Arad-Timişoara. Situația este însă foarte greu de suportat pentru locatarii blocurilor din zonă, care se plâng şi spun că de luni bune nu îşi mai pot deschide geamurile la apartamente pentru că ar trăi permanent în praf şi zgomot infernal. Cel mai mult au de suferit vârstnicii care mare parte a timpului şi-o petrec în apartament. Aceştia spun că de luni de zile nu mai au nici confort şi nici linişte. În lunile de vară la autostradă s-a lucrat la foc continuu, iar echipeje de muncitori au fost în permanență la datorie. „E neplăcut, şantierul e foarte zgomotos, se lucrează zi şi noapte. Nu ştiu cum o să fie când se va da în circulație, cât zgomot va fi. Acum este foarte mult praf, îl ştergem de pe mobilă în fiecare dimineață, iar seara e la loc, ca şi cum nu s-ar fi curățat câteva zile, nu ore. Blocul fiind atât de aproa¬pe de pod, eu cred că vor fi şi accidente. Dacă va pierde controlul cineva, cred că o să ajungă să par¬cheze pe balcon”, a declarat proprietara unui apartament din zonă. Grav afectate de lucrări sunt şi persoanele care suferă de astm sau cele care au probleme respiratorii. În cazul lor, geamurile se deschid în această perioadă doar „cu porția” pentru a nu le afecta şi mai tare sănătatatea care le este şi aşa şubredă. „Am aparatul de oxigen care e pornit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

155

15.08-23.08.2011

tot timpul, iar cu geamul stau tot închis. Zgomot e de dimineața de la 7 până seara la 7. Ba pică o tablă, ba pică ceva, basculează, e zgomot tare mult şi ne odihnim mai greu”, a povestit un locatar care suferă de o boală respiratorie. Nemulțumiți de lucrările la autostradă sunt şi cei care au decis să-şi ridice case într-un cartier nou, de la marginea Aradului. Aceştia spun că au început construcțiile în anii trecuți, când zona era liniştită. În plus, aceştia spun că nimeni nu ar mai fi acum interesat să cumpere o casă la câteva sute de metri de autostradă, iar prețul imobilelor a scăzut simțitor. „E praf, e gălăgie, va fi un trafic intens în zonă, dar ce pot să mai fac? Dacă aş avea cui, aş da-o mâine, dar nimeni nu mai vine acum să cumpere aici”, s-a plâns proprietarul unei vile în construcție, situată la ieşirea din Arad către Zădăreni. Reprezentanții municipalității spun că la finalizarea lucrărilor se vor lua măsuri pentru protejarea locatarilor din zonă, dar asta se va întâmpla abia spre sfârşitul anului.„În zona cartierului de locuințe, autostrada şi podul peste Mureş vor fi prevăzute cu panouri fono absorbante, acest sistem este folosit peste tot în zonele locuite pentru protecția şi confortul localnicilor”, a precizat Corina Drăghici - purtător de cuvânt la Primăria Arad. În aceste condiții, proprietarilor apartamentelor nu le rămâne decât să spere că vremea va ține cu constructorii, iar aceştia vor finaliza lucrările într-un timp relativ scurt. Glasul Aradului – AR – Cristina Balaș

Apartamentele din Alfa sunt pline de praf, din cauza lucrărilor la autostradăSituație greu de suportat pentru locatarii blocurilor din zona Alfa, care se plâng şi spun că de luni bune nu îşi mai pot deschide geamurile la apartamente pentru că ar trăi permanent în praf şi zgomot. În lunile de vară, la autostradă s-a lucrat la foc automat iar echipajele de muncitori au fost în permanență la datorie. Cel mai mult au de suferit vârstnicii care mare parte a timpului şi-o petrec în apartament. „E praf, e gălăgie, va fi un trafic intens în zonă dar ce pot să mai fac. Dacă aş avea cui, aş da-o mâine, dar nimeni nu mai vine acum să cumpere aici”, a declarat proprietarul unui apartament din zonă.Reprezentanții municipalității spun că la finalizarea lucrărilor se vor lua măsuri pentru protejarea locatarilor din zonă dar asta se va întâmpla abia spre sfârşitul anului. „În zona cartierului de locuinței, autostrada şi podul peste Mureş vor fi prevăzute cu panouri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

156

15.08-23.08.2011

fono-absorbante. Acest sistem este folosit peste tot în zonele locuite pentru protecția şi comfortul localnicilor”, a precizat Corina Drăghici – purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad. Proprietarilor apartamentelor nu le rămâne decât să spere că vremea va ține cu constructori, iar aceştia vor finaliza lucrările într-un timp relativ scurt. www.arq.ro – AR

O delegaţie lipovană a fost la CsanadpalotaSâmbăta trecută, adică în data de 13.08.2011, o delegație a Primăriei Oraşului Lipova, condusă de primarul Marius Florin Jurcă – şi alcătuită dintr-un număr de peste 60 de persoane – a făcut o deplasare în oraşul Csanadpalota din Ungaria pentru a participa la proiectul intitulat „Păstrarea tradițiilor oraşelor înfrățite, gastronomia acestora, programe sportive - Zona Mureşului, fără frontiere” din cadrul Progra¬mului de cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013”. Din programul zilei de sâmbătă spicuim derularea unor acțiuni mai deosebite. După deschiderea festivă a manifestării a avut loc o şedință lărgită a Consiliului Local în care au avut loc o serie de festivități de decernări de distincții şi diplome de excelență unor personalități cu activitate meritorie în diverse domenii. Au urmat vernisajele unor expoziții deosebite, derulate la Casa de Cultură a Oraşului Csanadpalota, cum ar fi: o expoziție de fotografii istorice şi o expoziție de artă plastică a unor artişti amatori din oraş. A urmat apoi vernisajul expoziției internaționale de artă plastică pentru copii „Universul copilăriei“, acțiune realizată în organizarea Clubului Copiilor şi Elevilor Lipova – profesor Zoltan Tusa. Manifestarea a avut în desfăşurare, în continuare şi un deosebit program artistic prin care a fost din nou etalată frumusețea folclorului românesc precum şi a talentaților lui reprezentanți, alături, fireşte, de manifestările de acelaşi fel realizate de reprezentanții gazdelor. Programul artistic a fost susținut de câteva formații: Formația de dansuri populare din Huedin - România, Formația de dansuri populare a Consiliului Local Lipova „Lipovana“, Formația de dansuri populare a Şcolii Generale „Der Istvan“ din Csanadpalota – Ungaria. În cadrul programului folcloric a avut loc desfăşurarea unei nunți simbolice, pretext pentru a fi prezentată întreaga ceremonie de căsătorie conform tradițiilor din Ungaria. Evenimentul a fost încheiat cu o masă festivă la care au participat toate persoanele implicate în eveniment. Primarul oraşului Lipova, Marius Florin Jurcă a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

157

15.08-23.08.2011

făcut câteva declarații vizavi de evenimet. „Ne bucurăm că avem ocazia ca prin acest proiect transfrontalier comun să realizăm o serie de acțiuni comune cu oraşul Csanadpalota – Ungaria şi prin acestea să creem un al tip de relațio¬nare transfrontalieră bazată pe aspectele care ne unesc, pe relațiile de prietenie legate prin aceste vizite şi prin cunoaşterea între locuitorii de toate vârstele din cele două comunități, cunoaştere realizată la fiecare acasă. Suntem plăcut impresionați de ospitalitatea deosebită a părții maghiare – despre care, oricum, noi ca vecini direcți ştiam deja – şi sperăm ca acest proiect să ne dea posibilitatea încheierii altor proiecte comune“ – precizat edilul din Lipova. Glasul Aradului – Florica Bunaciu

Proiect comun lansat la Rezervaţia de Bivoli din oraşul MórahalomJoia trecută a avut loc în oraşul maghiar Mórahalom lansarea oficială a proiectului intitulat „Program de reabilitare a biotopelor de sărătură şi de apă pe terenuri ocrotite prin creşterea şi folosirea speciilor autohtone”, depus şi câştigat de oraşul maghiar împreună cu Pecica. În valoare de 623.017 euro (din care Pecica primeşte 198.189 de euro), proiectul îşi propune, prin păşunat, să revigoreze flora originară din Parcul Natural Lunca Mureşului şi să elimine vegetația neautohtonă. Cele mai potrivite animale în acest scop sunt bivolii, care pot deveni şi atracție turistică datorită faptului că doar în puține zone din țară mai sunt crescuți. Delegația pecicană formată din viceprimarul Miodrag Stanoiov, dr. ing. Marinela Petran, şefa Serviciului Agricol şi două dintre angajatele din cadrul Biroului de Proiecte Comunitate, Renáta Zágoni Szabó şi Ildikó Kurunczi, a fost primită de viceprimarul din Mórahalom, Csányi László, şi echipa de proiect a părții maghiare. Întâlnirea şi conferința de presă de lansare au avut loc într-un cadru plăcut, în curtea Rezervației de Bivoli Nagy¬széksóstó, înființată cu trei ani în urmă, cu 45 de animale. Rezervația se întinde pe o suprafață de 100 de hectare, în jurul lacului Nagyszéksóstó, iar efectul păşunatului bivolilor se vede deja prin reapariția unor specii autohtone, dar şi a unor specii de păsări. Prin acest proiect, partea ungară va construi o casă de prezentare – educare, un centru de măsurători şi un depozit în rezervația unde numărul bivolilor a ajuns deja la 68. Viceprimarul din Mórahalom a evidențiat faptul că bivolii consumă şi plantele alergene pentru om, un alt beneficiu al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

158

15.08-23.08.2011

creşterii lor. „Din zona oraşului Pecica bivolii au dispărut de câteva decenii, dar, pentru început, vom avea zece animale în cadrul fermei amenajate în vecinătatea Parcului Natural Lunca Mureşului” a declarat viceprimarul Miodrag Stanoiov. Partener în proiect este şi Asociația Ecologică „Natura” Pecica, condusă de consilierul local Lovas Lóránd, care contribuie la partea de specialitate. În cadrul fermei se are în vedere construirea unui grajd pentru adăpostirea animalelor pe timpul iernii, a unei case care va găzdui un cabinet veterinar precum şi locuința celor ce vor lucra aici. De asemenea se va realiza un foişor de supraveghere a întregii zone (atât a fermei cât şi a păşunii). Lansarea oficială a proiectului pe partea română va avea loc săptămâna viitoare. Glasul Aradului

Peninsula - numărătoarea inversăFestivalul Peninsula este în mare parte configurat, numele mari au fost în mare anunțate, iar acum a început numărătoarea inversă şi linia dreaptă spre ziua zero. Pe lângă concerte, festivalul promite din nou o mulțime de programe alternative. De altfel, s-a încheiat şi perioada de depunere a cererilor pentru ONG-urile care vor avea acces cu activități în cadrul festivalului, acum fiind perioada de evaluare a proiectelor. Cel mai recent anunțat este un mini-festival de umor, unde nume deja consacrate ale stand-up comedy-ului românesc vor veni să întrețină atmosfera. Mai exact, sunt anunțați Tibi Neuronu, Radu Isac, Sorin Pârcălab şi Brigada doi pe trei. De asemenea, festivalul continuă tradiția de eveniment cu latură eco atât înainte, cât şi în timpul derulării. Greening@Festival este un concurs aflat deja în derulare, având ca premii bilete de intrare, mâncare gratuită şi bilete VIP la Peninsula. Pentru cei interesați, mai multe detalii legate de înscriere găsiți pe greening.peninsula.ro Mutarea mai la nord a festivalului, în întregime pe teritoriul administrativ de la Sîngeorgiu de Mureş o anunțam în urmă cu câteva săptămâni. Între timp, organizatorii au dat publicității şi harta evenimentului cu toate punctele importante de atracție. Pe hartă se poate observa că accesul la festival s-a mutat undeva în apropiere de Farmacia de Bere, înainte de podeț. Biletele s-au pus deja în vânzare în zece puncte din Tîrgu-Mureş: Zanza, Radio Gaga, Traffic House, Jazz&Blues Club,G Pont, Tutun, J’ai Bistrot, Go Kart, Szocs&Co. Travel şi Zebra CD-Center, precum şi în rețeaua Eventim şi pe eventim.ro. Prețurile au rămas

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

159

15.08-23.08.2011

aceleaşi de anul trecut şi, la fel ca-n anii trecuți, există promoții. Bugetul de anul acesta al festivalului va fi puțin peste 1 milion de euro, similar cu cel de anul trecut. Punctul – MS - Cătălin Hegheș

Sătenii din Banpotoc s-au "răsculat" împotriva autostrăziiZeci de locuitori ai satului Banpotoc, aparținător comunei Hărău s-au adunat ieri seară pentru a prezenta conducerii Primăriei nemulțumirile pe care le au din cauza lucrărilor la tronsonul de autostradă Deva Orăştie. Sătenii reclamă faptul că firma Strabag efectuază lucrări de excavare în apropierea localității. Preotul din Banpotoc, se plânge că va fi afectat cimitirul satului. Întrunirea sătenilor cu autoritățile locale din comuna Hărău s-a finalizat fără nici o concluzie. Chiar dacă primarul a prezentat avantajele colaborării cu firma austriacă, oamenii cer stoparea lucrărilor şi îi impută acestuia faptul că a concesionat o parcelă din păşunea comunală constructorului autostrăzii. O altă nemulțumire a sătenilor este zgomotul şi praful produs de utilaje, dar şi că lucrările sunt executate fără autorizației de mediu. Autorizației de mediu cu caracter temporar: Firma Strabag a concesionat de la Primăria Hărău o porțiune de teren cu o suprafață de 13,47 de hectare, unde efectuază lucrări de excavare în vederea obținerii materiei prime pentru terasamentul tronsonului de autostradă. Prima întâlnire a cetățenilor a avut loc săptămâna trecută şi s-a finalizat cu o scrisoare deschisă care a fost ulterior depusă la o serie de instituții publice responsabile, precum Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Garda de Mediu Hunedoara, Primăria Comunei Hărău, Agenția Națională pentru Resurse Minerale Hunedoara. În ceea ce priveşte autorizația de mediu în baza căreia Strabag efectuază lucrările de excavare, aceasta a fost emisă cu caracter temporar de către Agenția pentru Protecția Mediului, urmând ca în cel mai scurt timp firma constructoare să primească avizele necesare. Banii pe concesiune se întorc la comunitate: În urma concesiunii, autoritățile locale primesc suma de 8,2 mi-liarde de lei vechi, bani care vor fi folosiți tot în folosul comunității. "Este pe de o parte şi vina mea, pentru că am fost implicat în mai multe proiecte şi nu am avut timp să discut cu sătenii din Banpotoc referitor la aceste lucrări. Orice lucrare produce deranj şi e normal ca oamenii, care erau obişnuiți cu un anumit peisaj, să fie nemulțumiți de schimbări. Suma

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

160

15.08-23.08.2011

de bani care am obținut-o în urma concesiunii terenului va fi folosită tot în folosul comunității. Cu aceşti bani vom suporta cheltuielile cu branşamentul a 400 de locuințe la rețeaua de apă şi canalizare care a fost recent modernizată, iar mai multe drumuri din comună vor fi asfaltate. Problema a fost că, obținerea avizelor de mediu durează destul de mult, iar firma constructoare vrea să se încadreze în termenele limită impuse şi de aceea s-au precipitat lucrurile", a precizat primarul comunei Hărău, Dorin Jibețean. După mai multe discuții în contradictoriu, între primar şi sătenii din Banpotoc, aceştia au delegat patru reprezentanți care să participe la o conferință de presă pe această temă, care va avea loc astăzi, la Casa de Cultură din Deva. Construirea tronsonului de autostradă Deva Orăştie reprezintă cea mai importantă investiție care se derulează, în prezent, în județul Hunedoara şi a cărei valoare se ridică la suma de 108 milioane de euro, bani parțial proveniți de la Uniunea Europeană. Glasul Hunedoarei – HD – Irina Năstase

Garda de Mediu în control la AzomureşNumeroasele depăşiri ale concentrației de amoniac din aer de la sfârşitul de săptămână i-a făcut pe inspectorii Gărzii de Mediu Mureş să analizeze situația la fața locului. Numeroasele depăşiri ale concentrației de amoniac din aer din acest sfârşit de săptămână i-a făcut pe inspectorii Gărzii de Mediu Mureş să analizeze situația la fața locului. Comisarul şef al Gărzii e Mediu Mureş, Laurențiu Cincea, a confirmat pentru Adevărul faptul că în prezent un comisar al instituției se află în control la Combinatul Chimic Azomureş. Un astfel de control în societate a mai avut loc şi sâmbătă. "Momentan am făcut o notă de constatate a valorilor înregistrare de aparatele Combinatului Azomureş. Urmează să primim de la Agenția pentru Protecția Mediului rezultatele analizelor efectuate de analizorul automat şi să comparăm toate datele. Dacă există depăşiri şi se consideră necesar se va aplica o amendă, dar în momentul de față controlul este încă în desfăşurare", a precizat Cincea. Adevărul de Seară – MS –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

161

15.08-23.08.2011

Împrumut de 11,4 milioane de euro pentru AquaservConsilierii județeni vor analiza joi, 18 august, oportunitatea aprobării contractării de către SC Compania Aquaserv SA Târgu-Mureş a unui împrumut pe termen lung în valoare de 11.442.400 de euro, în vederea co-finanțării proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Mureş”, precum şi refinanțarea de către BERD a creditului de 4,75 milioane de euro. „În vederea implementării proiectului major în sectorul de apă potabilă şi apă uzată prin programul POS Mediu, consultantul SC Eptisa SRL a elaborat Analiza Cost-Beneficiu, o componentă a aplicației pentru obținerea fondurilor de coeziune”, a precizat Sergiu Horobeț, directorul general al SC Compania Aquaserv SA Târgu-Mureş. Potrivit acestuia, din Analiza Cost-Beneficiu a rezultat un împrumut posibil suportat de către SC Compania Aquaserv SA şi un scenariu de evoluție a prețurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de apă-canal care să permită, pe lângă acoperirea tuturor costurilor d eoperare, rambursarea acestui împrumut precum şi a celor deja existente. „Prețurile şi tarifele astfel calculate au la bază un anumit număr de populație conectată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi un anumit consum pe locuitor, ținând cont şi de gradul de suportabilitate. Considerând prea optimiste aceste ipoteze privind populația conectată şi consumul de apă, în noiembrie 2010 s-a propus ca suma de 11.442.400 de euro să fie suportată astfel: 5.442.400 de euro din împrumut contractat de SC Compania Aquaserv SA şi 6.000.000 de euro de la proprietarii activelor ce rezultă din proiect, respectiv de la autoritățile publice locale în cauză. Având în vedere lipsa surselor de finanțare de la bugetele locale, propunem aprobarea contractării întregii sume de 11.442.400 de euro de către SC Compania Aquaserv SA, sub forma unui împrumut pe termen lung”, a adăugat Sergiu Horobeț. Zi de Zi – MS - Alex Toth

Deputatul Ciprian Luca cere Autorităţii Rutiere să controleze camioanele ce transportă nisip pe Arad-ŞiriaDeputatul PSD de Arad, Ciprian Luca, cere Autorității Rutiere Române să se implice serios în identificarea participanților la trafic ce transportă încărcături cu mult peste limita admisă. Exemplul oferit este cel al drumului județean Arad-Şiria, distrus practic de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

162

15.08-23.08.2011

camioanele ce transportă zilnic nisip şi balast. “Starea deplorabilă a carosabilului între Arad şi Şiria se datorează în special camioanelor care transportă materiale de la balastieră în cantități cu mult peste limita admisă. Consider că autoritățile competente trebuie să se achite de responsabilitățile pe care le au şi să organizeze acțiuni şi în această zonă de interes”, susține deputatul Luca. Legat de demararea lucrărilor de reabilitare a covorului asfaltic între Arad şi Şiria, Ciprian Luca mai declară: „Lucrările de plombare şi burduşire erau absolut necesare. Consider însă că acestea au fost demarate destul de tarziu, dacă luăm în calcul condițiile meteo la care ne putem aştepta de la începutul lunii viitoare. Mă tem că şoferii care tranzitează această rută mai au de îndurat mult timp calvarul de pe şosea. Tocmai de aceea, revin cu solicitarea adresată Autorității Rutiere de a stabili aici noi puncte de control pentru a ține sub control problemele din trafic”, conchide deputatul social-democrat. Observator – AR – C.P.

Efectul butterfly” la FantaneleARAD. Viitorul teren de golf de la Fântânele are deja străzile şi fundațiile clădirilor conturate şi utilitățile trase. A demarat mega-investiția italienilor în viitorul teren de golf cu 18 găuri de la Fântânele. Până în octombrie anul viitor, aşa cum ne-a precizat unul dintre reprezentanții proprietarului terenului, întreaga investiție va fi gata, iar iubitorii golfului vor fi întâmpinați în paradisul de la Fântânele. Până atunci, firma arădeană Tehnodomus, cea care a câştigat licitația pentru execuția întregii investiții de la ieşirea din comună, lucrează în forță nu doar la un obiectiv, ci la 11. La final, zona ar urma să atragă zeci, sute de jucători de golf, ar urma să creeze sute de locuri de muncă pentru locuitorii din zonă şi, bineînțeles, să schimbe radical fața comunei Fântânele. Efectele viitorului teren de golf- Butterfly se simt deja în zonă. La momentul lansării proiectului, la finele lui 2010, investitorii nu s-au sfiit să recunoască faptul că au ales locația dată pentru cei 1.730.000 metri pătrați de teren destinați complexului de lux, suprafață neafectată de industrie şi poluare, pentru vecinătatea cu granița, dar mai ales cu Timişoara, pentru legăturile existente şi cele viitoare (drumuri naționale, aeroporturi şi autostradă). 73 de hectare, pe care se execută acum lucrări, sunt ale complexului de agrement Butterfly Golf, din care 56 revin terenului de golf, spațiul verde privat ocupând

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

163

15.08-23.08.2011

350.000 de metri pătrați, iar cel public 150.000 mp. Societatea Bellavista, proprietarea investiției de aici, este italo-română, înregistrată în România, constituită din patru grupuri italiene din zona Brescia, care desfăşoară afaceri în sectorul serviciilor, construcțiilor şi instalațiilor. La una dintre construcții – club house – se lucrează la fundație, clădirea principală, situată chiar în mijlocul terenului de golf, desenat ca un fluture, urmând a avea la final o recepție, birouri administrative, spații comerciale, vestiare, zone de relaxare şi socializare, o sală de lectură, un salon de bridge, cinci săli de întreținere, trei terase, piscine, o bucătărie etc. E vorba de o clădire cu etaj care va beneficia de locuri de parcare acoperite la parter pentru maşinile de golf. Doar pentru a înțelege investițiile ce prind contur în această perioadă la Fântânele vă indicăm faptul că acest imobil se întinde pe 3.816 mp, că are o suprafață desfăşurată de 4.862 mp, aria utilă, şi că este una dintre cele câteva construcții de gen care vor fi finalizate pe terenul Butterfly Park. Doar piscina din vecinătatea acestei clădiri are 350 mp. Terenul, pregătit pentru înierbare: Chiar şi terenul care va avea 18 cupe, cu posibilitatea de extindere la 27, prinde contur acum. Potrivit inginerilor care supraveghează îndeaproape lucrarea (sub privirea vigilentă a beneficiarilor proiectului), terenul este deja pregătit pentru înierbare, pe moment lucrându-se la istalațiile de irigat şi drenaj. Dacă ai putea vedea de sus parcul, ai observa deja desenul în fluture al terenului de golf întins pe 56 de hectare. Doar luciul apei (vor fi amenajate aici mai multe lacuri) ocupă 68.000 mp, iar buncărele de nisip 16.112 mp. Tot pentru a contura dimensiunile investiției, putem aminti aici că muncitorii de la Tehnodomus lucrează în aceste zile la cei 30 de kilometri de sisteme de irigații şi la cei 7 kilometri de sisteme de drenaj. Angajații firmei arădene au început, în fapt, lucrul şi la centrul administrativ, destinat mai ales celor care se vor ocupa de bunul mers al parcului. Întinsă pe 7.000 mp, clădirea se va învecina cu două terenuri de tenis cu vestiare şi un teren multifuncțional. La centrul administrativ, săpătura mecanică este deja făcută, ca de altfel şi pregătirea pentru începerea cofrării. Patru străzi principale: Tot acum prind contur şi cele patru străzi principale ale viitorului complex, poate cea mai importantă dintre acestea fiind strada cu nr. 4, care asigură legătura între drumul care leagă Fântânele de Frumuşeni de club house, inima investiției. Responsabilii executantului lucrării speră că cele patru străzi vor fi finalizate în toamnă, odată cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

164

15.08-23.08.2011

utilitățile. Munca la utilități – canalizare, apă, curent – a demarat şi ea. Un pod: La final, în zonă vor fi realizate şi câteva podețe din lemn peste canalul de aduncțiune Mureş-Tisa Nouă, care străbate terenul (canal care va fi curățat), dar şi un pod mare peste acesta (de 38 de metri lungime). Şi un centru sportiv: De parcă munca nu s-ar fi întins peste tot, Tehnodomus a început şi lucrarea care vizează ridicarea centrului sportiv polivalent (de curând se turna fundația în zona vestiarelor). Aici vor exista săli de sport, două piscine, teren de fotbal de dimensiuni normale cu gazon sintetic, două terenuri de tenis, un teren polivalent a cărui suprafață de joc va fi tartanul, un teren de volei pe nisip, parcări.Jumătate pe bani europeni: La începutul lunii decembrie 2010, proiectul de realizare a unei „Baze de agrement cu terenuri de golf, de sport, piscine, funcțiuni complementare (club, vestiare, depozite, cabină poartă), căi de acces, parcări, utilități aferente bazei de agrement, comuna Fântânele” a fost lansat oficial. Finanțat prin Programul Operațional Regional, axa prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, proiectul celor de la S.C. BELLAVISTA GOLF VILLAS & RESORT S.R.L urma să se deruleze pe 29 de luni, valorează totală a investiției fiind de 84.567.356,20 lei, din care 43.628.095,00 lei reprezintă valoarea finanțării nerambursabile. În august 2010, complexul Bellavista Golf Butterfly Resort a primit autorizația de construcție pentru cele 11 obiective de investiții, în baza unui plan urbanistic de zonă aprobat de Consiliul Local Fântânele, realizat din octombrie 2007. Planurile nu se opresc însă aici, Dacă totul va merge bine, etapa a doua a proiectului va fi demarată: construirea a 1575 de locuințe de vacanță, baze de agrement şi baze sportive. Cred că vin membrii: Mai puțin de zece terenuri de golf şi mai puțin de 500 de membri. Acestea sunt cifrele la nivelul României când vine vorba de golf. Proprietarii terenului, care vor construi un teren şi mai mare în județul vecin, spun însă că situația se va schimba radical, până la momentul la care Butterfly Park va fi gata, pentru că interesul s-a dovedit a fi unul uriaş. În 2010, la nivelul Asociației Europene de Golf erau înregistrat peste 4.4 millioane de jucători de golf, care aveau la dispoziție peste 6.000 de terenuri. Cei mai mulți jucători înregistrați sunt din Marea Britanie. Jurnalul Arădean – AR - A.D.B

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

165

15.08-23.08.2011

CJA dobândeşte un teren pentru construcţia podului dintre Pecica şi Sânpetru GermanAdministrația județeană va lua în pro¬prietate un teren în suprafață de 5.000 de metri pătrați, suprafață pe care va fi construit podul rutier peste Râul Mureş pe DJ 709 între Sânpetru German şi Pecica. După realizarea studiilor de fezabilitate pentru construirea podului dintre Pecica şi Sânpetru German s-a constatat că o suprafață de 5.000 de metri pătrați care trebuie destinată amplasamentului podului se află în proprietatea unor persoane fizice. Suprafața de teren se află pe teritoriul oraşului Pecica, iar proprie¬tarii acestuia au fost de accord să transfere dreptul de proprietate asupra tere¬- nului, prin donație. Actualii proprietari sunt de acord să transfere dreptul de proprietate asupra terenului către Județul Arad, prin donație. Astfel, tot ce le mai rămâne aleşilor județeni este să aprobe transferarea terenului în administrare. Amplasamentul pentru începerea lucrărilor de construcție a noului pod peste Râul Mureş a fost predat în luna februarie a acestui an. Studiul de fezabilitate a fost întocmit în toamna anului 2009, iar termenul de execuție a podului este de 22 de luni de la semnarea contrac¬tului, 19 luni fiind pentru execuție. Valoarea totală a investiției se ridică la 28.600.000 de lei, bani alocați prin Consiliul Județean Arad. Traseul Pecica – Sânpetru German va fi scurtat cu mai bine de nouă kilometri, de la 47,65 kilometri de parcursul Pecica – Arad – Felnac – Sânpetru German, la 38,45 kilometri. Glasul Aradului – AR – Sandra Stoler

Dispoziţia lui Boc: „Ne trebuie centura gata până la sfârşitul semestrului doi al anului 2012”Vizita premierului Emil Boc la podul de pe centura în regim de autostradă s-a desfăşurat pe tiparul celor realizate şi de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Un reprezentant al consorțiului FCC-Porr a făcut o prezentare scurtă a lucrării, primul ministru transmițând că este interesat de terminarea completă a centurii până în iunie 2012. Constructorii speră ca până la sfârşitul anului 2011 să deschidă circulația pe cel puțin o bandă pentru fiecare sens, pe toată lungimea de 12 kilometri a centurii. De la podul peste Mureş şi până la intersecția cu DN 69 (Arad-Timişoara) se va circula pe două benzi în ambele sensuri. „Ne trebuie centura gata până la sfârşitul semestrului doi al anului 2012,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

166

15.08-23.08.2011

conform graficului pe care îl avem. Cu soluții precum ne tot mutăm de pe o bandă pe alta, mai băgăm traficul prin oraş, nu cred că rezolvăm problema. Cea mai bună soluție este ca toată centura să fie finalizată integral până la sfârşitul semestrului doi al anului 2012, să dea posibilitatea de legătură cu autostrada Arad-Timişoara. Din câte ştiu nu mai avem restanțe la plăți, stăm bine din acest punct de vedere şi atunci trebuie ca şi lucrările dumneavoastră să fie la timp, să nu mai repetați erorile trecutului. Sunteți pe drumul cel bun acum, nu mai avem întârzierile din trecut care am înțeles că au fost recuperate. Lucrarea este de 120 milioane euro, o sumă importantă dar am înțeles că sunt şi multe poduri. Aceasta este una din cele mai importante zone din țară unde se lucrează. Aradul este privilegiat din acest punct de vedere”, a declarat premierul Emil Boc pe noul pod din cartierul Alfa. Reprezentantul constructorilor i-a mai explicat premierului cum s-a folosit acea tehnologie utilizată în premieră în țara noastră prin care podul a fost finalizat cu 4 luni mai repede. Lungimea totală a podurilor (pod peste Mureş, viaducte) trece de 1700 de metri din cei 12 kilometri ai întregului tronson de autostradă. Premierul Emil Boc a declarat, azi, la Arad, că mesajul său privind o posibilă nouă criză economică este "precauție, vigilență, dar nu panică" şi că România, deşi stă mai bine decât în 2008 în raport cu criza, nu este "imună" la ce se întâmplă în zona euro şi pe piețe mondiale. Prezent la Arad pentru a vizita şantierul centurii rutiere în regim de autostradă, premierul Emil Boc a fost întrebat de jurnalişti ce măsuri ia Guvernul pentru a preîntâmpina o eventuală nouă criză mondială, el răspunzând că mesajul său este "precauție, vigilență, dar nu panică". "Trebuie să fim în continuare extrem de precauți privind politica bugetară şi fiscală a statului, de a ne încadra în țintele de deficit asumate cu Comisia Europeană, de a nu face niciun exces bugetar şi de a nu repeta greşelile anului 2008. Dar nu e cazul de panică. România e mai bine pregătită decât în 2008 pentru a face față provocărilor economice internaționale", a spus Boc. Premierul a adăugat că în 2008 Guvernul Tăriceanu "majora pensii, salarii, creştea numărul de bugetari, cheltuia două miliarde de euro din vânzarea BCR şi lăsa România complet nepregătită în fața crizei". "Dar chiar dacă stăm mai bine decât în 2008 în raport cu criza, nu suntem totuşi imuni la ce se întâmplă pe piețe mondiale şi în special în zona euro, în special privind ce s-ar putea întâmpla în Italia sau Spania", a declarat Emil Boc. Boc a mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

167

15.08-23.08.2011

spus că va continua politica de ocupare a posturilor în sectorul bugetar şi reforma companiilor. "Avem un an electoral în față, dar nu avem nici într-un caz un an electoral din punct de vedere al politicilor bugetare şi fiscale. Politica de ajustare bugetară, de continuare a reformelor, merge mai departe indiferent de existența sau neexistența unui an electoral, pentru că numai aşa România poate să reziste în această competiție globală", a afirmat Boc. Deputatul Ciprian Luca ia atitudine vis-à-vis de demersul reprezentanților Puterii de a-şi asigura capital politic prin mijloace care demonstrează încă o dată subestimarea capacității de înțelegere a practicilor mizere din partea celor cărora li se adresează. “Apreciez că demersul portocaliilor depăşeşte orice limită a bunului simț față de români, față de cei cărora le datorează averile colosale pe care şi le-au făcut în timpul de când sunt la guvernare. În strategia lor de distragere a atenției populației de la problemele cu adevărat grave din economia națională, aceştia recurg la prezentarea (déjà obositoare) a unor obiective mărețe realizate de ei. Populația este saturată de amagiri, de “tăieri de panglici”, de promisiuni făcute în van în timp ce lipsurile din viața de zi cu zi se acutizează. Consider că maniera în care alege clasa portocalie să-şi creeze imagine, incercând să distragă atenția de la mizeriile regăsite în spatele investițiilor inaugurate cu fast, este încă o jignire adusa românilor”, apreciază demnitarul arădean. Aceeaşi scenă, adica déjà binecunoscutul pod peste Mureş de la Arad; acelaşi scenariu, adica vizitarea obiectivului amintit; aceleaşi declarații de presă făcute către camerele de luat vederi cu spatele spre şantier. Aceasta este tabloul într-un ton puternic portocaliu creat la Arad de reprezentanții partidului de guvernământ. Elena Udrea a marcat inceputul intinsului lanț de vizite ce urmau sa fie programate in zona de vest, mai précis la Arad de alte nume grele ale democrat liberalilor. Deja Anca Boagiu este o față familiară arădenilor, ajungând în ultimele luni să organizeze mai multe conferințe de presă în oraşul de pe Mureş decât majoritatea directorilor de institituții deconcentrate de la nivelul județului. Cât despre atât de mediatizatul pod peste Mureş, acesta este investiția de care se folosesc cu vârf şi îndesat toți “greii “ partidului pentru a-şi asigura o imagine. Subiectul ‘ a prins” şi a deschis multe ediții ale publicațiilor respectiv a jurnalelor de ştiri din vestul țării. “A prins” într-atât, încât în goana disperată după imagine, însuşi premierul Emil Boc este astazi la Arad pentru a prezenta aceeaşi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

168

15.08-23.08.2011

realizare – vestitul pod peste Mureş. Premierul Emil Boc a ajuns la Arad, unde va vizita şantierul autostrăzii. Prima oprire o va face la podul cel nou din cartierul Alfa, urmând ca apoi să se deplaseze pe şantierul dinspre Timişoara. Prim ministrul este aşteptat să facă declarații cu privire la termenul de predare al autostrăzii şi la autostrada care va face legătura între Arad şi Nădlac. În acelaşi timp, potrivit informațiilor noastre, el va fi abordat şi în problema aeroportului din Arad - un obiectiv bugetofag care consumă foarte multe resurse şi nu are zboruri interne sau externe. Vom reveni cu amănunte şi imagini de la vizita premierului. Observator – AR – nesemnat

Ionel Ciupe avertizează că se face o mega-afacere cu apa Aradului! Vicepreşedintele PNL Arad Ionel Ciupe a acuzat autoritățile județene de lipsă de transparență în cazul licitației care a avut loc pentru concesionarea a 20 de puțuri de apă potabilă, situate în zona de captare Şimand. Puțurile respective vor furniza materia primă în cadrul contractului de livrare a apei în Ungaria, semnat între județele Arad şi Bekes. Vicepreşedintele liberal a spus că licitația de atribuire a contractului de concesiune, desfăşurată în data de 5 august, nu a fost anunțată pe site-ul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), fiind astfel dedicată societății Trans Aqua Mureş, care are acționari consiliile județene din Arad şi Bekes. Conform lui Ciupe, cea mai mare problemă este posibilitatea de înstrăinare a respectivei societăți, ceea ce va însemna o mega-afacere pentru cumpărător. „Nu scrie nicăieri că respectiva societate nu va putea fi vândută”, avertizează Ionel Ciupe. Acesta a mai declarat că Trans Aqua Mureş nu are nici un angajat iar caietul de sarcini pregătit pentru licitație a fost întocmit în aşa fel încât a permis participarea respectivei societăți, în baza unui contract cu o societate de profil (Compania Apă-Canal).Mega-afacerea este reprezentată, în opinia lui Ionel Ciupe, de perioada mare a concesiunii (49 de ani), cu posibilitatea de prelugire cu încă o jumătate din perioada inițială de concesiune, şi de suma uriaşă de bani pe care această societate o va încasa. Vicepreşedintele PNL a spus că, pentru concesionarea puțurilor, Trans Aqua Mureş va plăti anual o sumă de 61.700 de euro, dar că, în 49 de ani, la care se adaugă o prelungire a concesionării cu încă 24,5 ani, societatea va câştiga peste 1 miliard de euro. NEWS AR

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

169

15.08-23.08.2011

Nicolae Ioţcu, către Ionel Ciupe: "Românii au o vorbă: să nu te îmbeţi cu apă rece!"Reprezentanții Consiliului Județean Arad au dat astăzi publicității o replică la afirmațiile făcute marți de vicepreşedintele PNL Arad Ionel Ciupe în problema apei livrate în Ungaria. „În urma tranzacției dintre Arad şi Bekes şi a consumului de apă de către arădeni, mai rămâne o rezervă de 40% din capacitatea de livrare. Această rezervă reprezintă mai mult decât livrăm părții maghiare. Îl invit pe domnul Ciupe să ne aducă clienți pentru această rezervă, iar valoarea tranzacțiilor domniei sale să atingă suma de un miliard de euro, suma vehiculată de acest domn. Românii au o vorbă: să nu te îmbeți cu apă rece. Se pare că domnul Ciupe încearcă să-i «îmbete» pe arădeni cu un subiect - apa potabilă - pe care nu-l stăpâneşte şi care nu are nici un scop ascuns”, a declarat preşedintele CJA, Nicolae Ioțcu. Având în vedere afirmațiile lui Ionel Ciupe, referitoare la contractul de livrare a apei potabile în Ungaria, Consiliul Județean Arad face, punctual, următoarele precizări:*Licitația s-a defăşurat în baza Ordonanței 54/2006 privind contractul de concesiune şi nu conform Ordonanței 34/2006, privind achiziția de lucrări publice.*Conform statutului societății, societatea Aqua Trans Mureşul SA, a cărui acționar este Compania de Apă Arad şi Compania de Apă Bekes este societate închisă (nu va putea fi tranzacționată). Conform capitolului unu, art 2 din statutul societății, partea maghiară se opune ca societatea să poată fi tranzacționată, pentru a nu exista riscul ca alt acționar să aibă putere de decizie în cadrul societății. „Societatea comercială SC Aqua Trans Mureşul SA este persoană juridică română, are formă juridică de societate pe acțiuni de tip închis şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile prezentului act constitutiv.” *Prin transferul de apă în Ungaria, veniturile societății Aqua Trans Mureşul SA vor fi de aproximativ 2 milioane de euro pe an, iar pe întreaga perioadă de 49 de ani veniturile vor ajunge la suma de aproximativ 98 de milioane de euro, din care bugetul consolidat al statului şi Compania de Apă Arad vor beneficia pe o perioadă de 49 de ani de suma de 35 de milioane de euro. *În ceea ce priveşte valoarea investiției, reprezentând conductele de transfer din frontul de captare Arad-Chişineu Criş şi până la granița cu Ungaria, inclusiv gospodării de apă, aceasta este estimată la 7.536.000 euro, sumă care va fi asigurată de partea maghiară. *Profitul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

170

15.08-23.08.2011

societății (între partea română şi partea maghiară s-a discutat despre acest profit, dar nu şi despre tariful pe care noua societate îl va practica) va fi de 0,10 euro/m cub de apă, calculat la minim 8.000.000 de metri cubi pe an. S-a solicitat şi s-a negociat ca profitul minim realizat de societate să fie de 800.000 euro, chiar în condițiile în care partea maghiară nu ar cumpăra anual cantitatea minimă prevăzută în contract. Profitul societății nou create poate să varieze între 800.000 euro pe an şi 1 milion de euro. NEWS AR – O.T.

Iotcu: Ciupe ne-mbata cu apa receARAD. Preşedintele CJA, Nicolae Ioțcu, dă detalii privind livrarea de apă rece către Ungaria.Având în vedere afirmațiile viceptreşedintelui PNL Arad, Ionel Ciupe, preşedintele CJA, Nicolae Ioțcu, face câteva precizări: Licitația s-a defăşurat în baza Ordonanței 54/2006 privind contractul de concesiune şi nu conform Ordonanței 34/2006, privind achiziția de lucrări publice; Conform statutului, societatea Aqua Trans Mureşul SA, a cărui acționar este Compania de Apă Arad şi Compania de Apă Bekes este societate închisă (nu va putea fi tranzacționată)….este persoană juridică română, are formă juridică de societate pe acțiuni de tip închis şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile statutului. În ce priveşte veniturile, spune Ioțcu, acestea vor fi de aproximativ 2 milioane de euro pe an, iar pe întreaga perioadă de 49 de ani circa 98 de milioane de euro, din care bugetul consolidat al statului şi Compania de Apă Arad vor beneficia de suma de 35 de milioane de euro; Valoarea investiției, reprezentând conductele de transfer din frontul de captare Arad-Chişineu Criş şi până la granița cu Ungaria, inclusiv gospodării de apă, este estimată la 7.536.000 euro, sumă care va fi asigurată de partea maghiară. Profitul societății va fi de 0,10 euro/m cub de apă, calculat la minim 8.000.000 de metri cubi pe an. S-a solicitat şi s-a negociat ca profitul minim realizat de societate să fie de 800.000 euro, chiar în condițiile în care partea maghiară nu ar cumpăra anual cantitatea minimă prevăzută în contract. Profitul societății nou create poate să varieze între 800.000 euro pe an şi 1 milion de euro. Rezervă 40%: „În urma tranzacției dintre Arad şi Bekes şi a consumului de apă de către arădeni, mai rămâne o rezervă de 40% din capacitatea de livrare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

171

15.08-23.08.2011

Această rezervă reprezintă mai mult decât livrăm părții maghiare. Îl invit pe domnul Ciupe să ne aducă clienți pentru această rezervă, iar valoarea tranzacțiilor domniei sale să atingă suma de un miliard de euro, suma vehiculată de acest domn. Românii au o vorbă: să nu te îmbeți cu apă rece. Se pare că domnul Ciupe încearcă să-i «îmbete» pe arădeni cu un subiect – apa potabilă – pe care nu-l stăpâneşte şi care nu are niciun scop ascuns”, a declarat Ioțcu. Jurnalul Aradean – AR - T.S.

Pista “Regele Mihai”, inaugurată la Chişineu-Criş de ASR Principele Radu. Peste 55 de biciclete au fost date gratuitRegele Mihai al României are în oraşul Chişineu Criş din județul Arad o pistă de biciclete care îi poartă numele. Pista de biciclete “Regele Mihai” a fost realizată doar din banii primăriei oraşului şi este prima pistă de biciclete în adevăratul sens al cuvântului din județul Arad. Inaugurarea oficială a pistei a fost făcută, în acest weekend, în prezența Alteței Sale Regale Principele Radu. Pista de biciclete din oraşul arădean Chişineu Criş a fost inaugurată în deschiderea zilelor oraşului. Aceasta este chiar prima pistă în adevăratul sens al cuvântului din județul Arad. Pista este lungă de 2 kilometri şi este lată de 2 metri, fiind paralelă cu Drumul Național 79 Arad-Oradea. Primarul oraşului Chişineu Criş, Gheorghe Burdan, spune că i-a venit ideea realizării acestei piste pentru biciclişti pentru că au fost foarte multe accidente pe DN 79 Arad-Oradea, iar de la darea în folosință pistei nu a mai avut loc niciun accident în care să fie implicat un biciclist. “Mi-a venit ideea pentru că au fost foarte multe acciedente pe DN 79 Arad-Oradea. În urmă cu 4 ani de zile, am propus consiliului local orăşănesc să facem această pistă. Pista a costat 550.000 lei, din veniturile proprii ale primăriei. De când a fost făcută această pistă, nu am avut niciun accident mortal pe raza oraşului în care să fie implicați biciclişti. Am discutat să dăm numele Regelui Mihai când am fost la Bucureşti la aniversarea Majestății Sale. Oamenii de bine din oraşul Chişineu-Criş, investitori cu care colaborăm, în mod deosebit firmele străine, au îmbrățişat această idee să sponsorizeze acest număr de bicicelte, 57. Ați văzut le-am dat într-un mod foarte transparent. Vom continua, dacă vom fi sănătoşi, ca şi la anul să facem a doua ediție cu biciclete. Au câştigat copii, bătrâni, tineri, e un lucru foarte bun pentru oraşul nostru”, spune Gheorhghe Burdan,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

172

15.08-23.08.2011

primarul oraşului Chişineu-Criş. Inaugurarea oficială a pistei a avut loc în cadrul zilelor oraşului Chişineu Criş, printr-o ceremonie în care s-au oferit peste 55 de bicilete, care au fost obținute de primărie din sponsorizări de la investitorii din zonă, unele firme foarte mari şi cunoscute la nivel mondial. Bicicletele, pentru care s-au înscris peste 300 de persoane, au fost oferite în cadrul unei trageri la sorți efectută chiar de ASR Principele Radu. Bicicletele au fost câştigate de localnici de toate vârstele de la copii mici, până la persoane în vârstă. Toți s-au bucurat că de acum pot merge pe noua pistă deschisă în oraş cu o bicicletă nou-nouță. “Am câştigat o bicicletă mă bucur foarte mult. Îmi place mult să merg cu bicicleta. Înainte circula pe marginea şoselei cu bicicleta, ceea ce nu e foarte sigur. Acum mergem pe pistă, ne simțim şi suntem mai în siguranță aşa”, a spus una dintre câştigătoare. “Am câştigat o bicicletă, un lucru foarte frumos organizat aici. Mersul cu bicicleta e foarte sănătos. Până acum mergeam pe trotuar, pe şosea, acum o să mergem numai pe pista Regele Mihai”, spune un alt localnic. “Am şi un copil mic care se plimbă mult cu bicicleta. E sănătos, e mişcare. Asemenea piste ar trebui făcute peste tot, din păcate nu sunt multe localități, dar aici la noi e super ok”, a spus o altă femeie. “Mă bucur foarte mult că am câştigat o bicicletă nouă”, spunea un alt câştigător. “Sunt foarte bucuros, acum o să merg şi mai mult cu bicicleta”, a spus un localnic. Pista de biciletele este primul obiectiv care poartă numele Regelui Mihai. “Este o inițiativă de care mă bucur grozav de mult, fiindcă sunt ani de când primăria oraşului vorbeşte despre asta şi orice lucru care ajunge la bun sfârşit în România merită aplaudat, fiindcă nu se întâmplă de multe ori astfel de lucruri. Bicicleta este un element cu rol educațional, sportiv şi cultural. Nu sunt decât motive de bucurie că tânăra generație dintr-un oraş relativ mic al României va beneficia de ceva atât de frumos. Faptul că poartă numele Regelui mă bucură şi din punct de vedere istoric, dar şi din punct de vedere personal, fiindcă se ştie că de mult e ataşat Regele de sporturi, de automobile, de bicilete, de motocilcte, de tot ceea ce are roți şi e frumos în anul jubileului său de 90 de ani să se facă o închidere de cerc atât de frumosă, cu copii din Chişineu Criş şi un om ajuns la senectute”, spune ASR Principele Radu. Care a fost reacția Regelui Mihai când a aflat că pista de biciclete de la Chişineu-Criş îi va purta numele? “Regelui i s-a adus la cunoştință fiecare fază a pistei. Regele este în general mai tăcut, nu prea vorbeşte mult,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

173

15.08-23.08.2011

dar am simțit că este bucuros, fiindcă aceasta probabil îi aduce aminte şi de copilărie şi e deosebit de legat Banat şi de această parte de țară, în general”, a precizat ASR Principele Radu. În țările din vestul Europei, bicicleta este un mijloc de transport ecologic şi sănătos, şi în plus foarte folosit de oameni. Europenii din vest au avantajul că, spre deosebire de România, acolo există multe piste de biciclete. “În multe capitale europene, în multe oraşe europene mersul cu bicicleta e un lucru normal. Normal din punct de vedere al sănătății corpului, e bună orice mişcare, normal din cauza aglomerației din aceste metropole, din aceste oraşe. Mă bucur că şi la Chişineu Criş a pornit această pistă de biciclete. Mi-am luat biciclete împreună cu soția. Folosim deja această pistă şi o vom face în continuare”, spune europarlamentarul PDL Iosif Matula, care a fost prezent la eveniment. Inaugurarea pistei s-a încheiat cu o paradă a portului popular. Zilele Oraşul Chişineu-Criş continuă şi duminică, fiind organizate o serie de concerte. www.arq.ro – AR – A.N.

Şi Ministerul Mediului a dat bani nerambursabili pentru parcul PăduriceParcul Pădurice din Arad va fi din vara viitoare unul din cele mai frumoase parcuri publice urbane din țară, prin realizarea unor investiții de amploare pentru reamenajarea peisagistică şi punere în valoare a lacului. Pentru acest obiectiv municipiul Arad a obținut finanțări nerambursabile din partea Uniunii Europene şi a Administrației Fondului pentru Mediu. Miercuri, 10 august, dl.viceprimar Bognar Levente a semnat la Bucureşti contractul de finanțare cu Administrația Fondului de Mediu pentru obiectivul „Reamenajare parc pădurice” care vizează zona adiacentă clădirii Casei Sindicatelor, finanțare în cadrul Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități. Investiția va consta în amenajări peisagistice (plantări suprafețe de gazon, arbuşti, flori, alei, etc), dotarea cu instalații de irigat şi iluminat cu surse alternative, amplasarea de mobilier urban ( bănci, coşuri de gunoi, cişmea de apă, ceas) amplasarea de toalete ecologice şi amenajarea unui loc de joacă pentru copii (leagăne, tobogan, etc). Valoarea totală a proiectului este de 1 126 950 lei, din care 997 180 lei (88,48%) reprezintă finanțare nerambursabilă de la Fondul de Mediu. Primăria va începe în cel mai scut timp procedura de achiziție pentru lucrări. Tot

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

174

15.08-23.08.2011

miercuri, primarul municipiului Arad a semnat la Arad contractul de execuție a lucrărilor pentru reablitare a lacului Pădurice şi a zonei parcului dintre Bd.Revoluției - str.Corneliu Coposu şi Casa de Cultură a Sindicatelor. Acest proiect beneficiază de fonduri structurale lei prin POR 2007-2013, în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Arad. Valoarea totală a proiectului este de 9 365 715 lei, din care 7 171 790 reprezintă fonduri nerambursabile. Contractul de lucrări a fost câştigat prin licitație de asocierea POR Construct - SC Universul Verde - SA Electroconstruct, oferta câştigătoare fiind în valoare de 8 450 057 lei. Prin această investiție se vor reabilita spațiile verzi, aleile şi malurile lacului, pe luciul de apă se va amenaja o fântână arteziană cu lumini şi muzică, instalație care va asigura si parametri de calitate a apei. Parcul va dispune de instalații de irigat şi iluminat ambiental precum şi de un sistem de supraveghere video şi mobilier urban nou. Observator – AR – C.P.

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Turiştii lasă în urma lor mormane de gunoaieDezastru ecologic în Valea Vîlsanului! S-a întocmit o hartă a deşeurilor din rezervație Ieri, în cadrul proiectului de ecologizare Let’s do it, Romania!, s-a efectuat cartarea motorizată a gunoaielor, cu automobile. Deşi sîmbătă, într-un cort în Piața Primăriei, mai mulți piteşteni şi-au manifestat dorința de a participa, din păcate ieri, în afara coordonatorilor acțiunii din județul nostru, n-au venit decît patru tineri din Piteşti şi echipa de la Curierul zilei, formată din noi, un redactor şi un fotoreporter. Am fost voluntari în cadrul acțiunii de cartare a deşeurilor. S-au format două echipe. Cei patru tineri au mers în zona Budeasa, unde au găsit vreo patru mormane de gunoaie, dintre care unul de peste 50 de saci, iar echipa formată din noi şi coordonatorul acțiunii din județul Argeş, Georgiana Curea, a mers pe Valea Vîlsanului, în rezervația naturală. Te împiedici de ele, chiar de la intrare: Gunoaiele ni s-au arătat încă de la intrare, chiar pe malul rîului, într-o zonă grav afectată de inundațiile de anul trecut. Acolo se afla un morman format din bucăți de polistiren, folie şi alte materiale de construcție, în total

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

175

15.08-23.08.2011

vreo cinci saci. Mormanul a fost fotografiat, iar după GPS s-au obținut coordonatele care au fost trecute apoi în fişa de morman, urmînd să fie încărcate datele pe harta gunoaielor de pe site-ul Let’s do it Romania. Sub un pod de pe drumul județean care se află de-a lungul Vîlsanului, am mai găsit încă un morman acoperit parțial de frunzele uscate. Dezastrul ecologic l-am constatat, însă, în poiana Vîlsanului, la vreo 10 - 15 km de la intrarea în rezervație. Oamenii îşi fac grătarele pe lîngă reziduuri: Pe platoul unde sînt campați turiştii se află gunoaie peste tot! Am găsit vreo patru mormane consistente, dintre care două cu gunoaie ce ar putea umple lejer cîte 40 de saci cu o capacitate de 100 litri. Nimeni nu vine să ridice deşeurile din zonă, iar turiştii s-au obişnuit cu ele şi îşi fac grătarele în preajma lor. Aproape patru ore ne-a luat să cartăm toate mormanele de gunoaie, operațiunea nefiind deloc uşoară, dar satisfacția de a participa la o acțiune de ecologizare şi de a scăpa mediul înconjurător de aceste deşeuri este mare. În total, am cartat gunoaie însumînd aproximativ 100 de saci. Sîmbătă, va fi cartare pe biciclete în zona Ştefăneştiului, iar pe 24 septembrie, toate deşeurile cartate vor fi strînse de voluntari, în cadrul cei mai mari campanii de ecologizare din țara noastră. Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=25573&Itemid=375

Rezervaţia gunoaielor la Vîlsan. Chiar nimeni nu strînge mizeria asta? Potrivit unui vechi proverb, „Codru-i frate cu românul“, însă, din păcate, în vremurile de azi, românul nu e nici pe departe frate cu codrul, ci mai degrabă duşmanul lui de moarte. Un exemplu elocvent din acest punct de vedere îl constituie dezastrul ecologic pe care l-am găsit zilele trecute în Rezervația Valea Vîlsanului. Noi le sugerăm autorităților să schimbe denumirea rezervației din Valea Vîlsanului în „Rezervația gunoaielor“. Dacă natura nu este nici pe departe protejată, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre gunoaiele de care nimeni nu se atinge şi sînt lăsate în voia sorții peste tot. În afara unui panou care să indice faptul că te afli într-o rezervație naturală, nimic altceva nu-ți dă impresia că eşti într-o zonă protejată de lege, fiindcă imaginile sînt apocaliptice. Materiale de construcție aruncate lîngă albia rîului: Nici nu păşeşti bine în rezervație, că dai peste primele gunoaie chiar în apropierea albiei Vîlsanului, vizavi de o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

176

15.08-23.08.2011

pensiune aflată în construcție. Sînt aruncate în Vîlsan materiale de construcție, bucăți de polistiren, folie şi alte materiale, pe care muncitorii nu s-au mai sinchisit să le pună în locuri speciale amenajate şi le-au abandonat în rîul în care se află peştele unic în lume, aspretele. Gunoaiele sînt aruncate de turişti pe drum, pe sub poduri, iar defrişările sînt la ele acasă. În Poiana Vîlsanului, zona cea mai căutată de turişti, imaginile sînt de-a dreptul strigătoare la cer. Deşeurile pot atrage urşii: Peisajul oferit de natură, cu pădurea înverzită, rîul cu pietrele peste care apa se scurge cu repeziciune într-un susur inegalabil, este superb, dar dacă-ți cobori privirea pe pămînt, te îngrozeşti. Este tărîmul gunoaielor aruncate peste tot, împrăştiate în poiana pe care turiştii joacă fotbal sau volei nepăsători, ba chiar îşi încing grătarele şi savurează friptura lîngă priveliştea deşeurilor care miros pe măsură. Practic, a fi turist acolo este şi o dovadă de inconştiență, fiindcă gunoaiele pot atrage, mai ales pe timpul nopții, urşii, iar cu un animal sălbatic nu te poți pune! Te expui unui mare risc doar pentru a sta printre gunoaie! Oamenii care campează acolo pe timpul verii ne-au spus că poiana aparține comunei Corbi, dar că nimeni nu ridică gunoiul. Turiştii se scaldă în rîul „protejat’’: Ce să mai zicem de atmosferă, deoarece turiştii ascultă toate genurile de muzică, dată la maximum, de la manele la hip hop. În timpul zilei sînt slabe şanse să vină în poiană ursul, fiindcă se sperie pînă şi bietul animal de zgomotul casetofoanelor! Se face baie direct în Vîlsan, se spală diverse lucruri în acelaşi rîu aşa-zis protejat, se scot pietre din rîu şi aşa mai departe... Există un regulament al ariei protejate Valea Vîlsanului, un site pompos, în care turiştilor li se arată imagini frumoase cu pădurile înverzite, dar nici vorbă ce este în realitate în această rezervație. Şi, întrucît vorba prea multă strică, vă lăsăm să vă convingeți singuri, din imaginile oferite de la fața locului, de acest dezastru din rezervație. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=25593&Itemid=375

Debite în creştere, pe rîurile din ArgeşMiercuri, la stațiile hidrometrice din bazinul hidrografic Argeş - Vedea au căzut precipitații generalizate. Maxima a fost pe rîul Călmățui, la stația hidrologică Crîngu. La

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

177

15.08-23.08.2011

Piteşti s-au înregistrat 18 litri pe metrul pătrat. Din evoluția nivelurilor la cele 61 de stații hidrometrice din bazinul Argeş - Vedea, în această dimineață se constata o tendință de creştere la 40 de stații, de scădere la 19 stații şi de staționare la una. Nivelul apei în lacurile de acumulare din bazin este sub cel normal de retenție. Volumul total de apă este de 518.26 milioane mc, însemnînd 70 % din capacitate. Conform prognozei hidrologice, debitele rîurilor din bazinul Arges - Vedea vor fi în creştere uşoară pe cursurile mijlocii şi inferioare. Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=25496&Itemid=374

Debitele râurilor din Argeş au crescut considerabil în urma ploilor În urma ploilor de miercuri, mai multe râuri şi lacuri din Argeş au avut o creştere considerabilă a beditelor, însă specialiştii spun că deocamdată nu este pericol de inundații pentru localnicii din zonele apropiate. „În ultimele 24 de ore la stațiile hidrometrice din bazinul hidrografic Argeş Vedea au căzut precipitații generalizate. Maxima s-a înregistrat pe râul Călmățui la stația hidrologică Crângu. La Piteşti s-au înregistrat 18 l pe metrul pătrat. Din evoluția nivelurilor înregistrate la cele 61 de stații hidrometrice din bazinul Argeş - Vedea, în această dimineță se constata o tendință de creştere la 40 de stații, de scădere la19 stații şi de staționare la una.“, a spus Ana Maria Dulică, purtătorul de cuvânt din cadrul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea. Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=12956:l-debitele-raurilor-din-arge-au-crescut-considerabil-in-urma-ploilor-&catid=4:fapt-divers&Itemid=5

Precipitaţii de 18 litri pe metrul pătrat la PiteştiÎn ultimele 24 de ore, la stațiile hidrometrice din bazinul hidrografic Argeş-Vedea au căzut precipitații generalizate. Maxima s-a înregistrat pe râul Călmățui, la stația hidrologică Crângu. La Piteşti, s-au înregistrat 18 l pe metrul pătrat. Din evoluția nivelurilor înregistrate la cele 61 de stații hidrometrice din bazinul Argeş-Vedea, în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

178

15.08-23.08.2011

această dimineață se constată o tendință de creştere la 40 de stații, de scădere la 19 stații şi de staționare la una. Nivelul apei în lacurile de acumulare din bazin este sub nivelul normal de retenție. Volumul total de apă este de 518.26 milioane mc, însemnând 70.0 % din capacitate. Conform prognozei hidrologice, debitele râurilor din bazinul Argeş-Vedea vor fi în creştere uşoară pe cursurile mijlocii şi inferioare. Argeșeanul, http://argeseanul.com/precipitatii-de-18-litri-pe-metrul-patrat-la-pitesti.html

Apele Române în proiectul let's do it, Romania! Şi în acest an Apele Române se alătură echipei care desfăşoară proiectul Let's Do It, Romania! Curățenie într-o singură zi! La nivelul bazinului hidrografic Argeş Vedea serviciile Inspecția Teritorială a Apei şi Exploatare vor identifica depozitele de deşeuri din apropierea apelor, participând astfel la acțiunea de cartare ce are loc în această perioadă. Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea va fi implicată în toate etapele de desfăşurare a acestui proiect, inclusiv în colectarea deşeurilor. Anul trecut ABAAV a participat la acest proiect cu utilaje, mijloace de transport şi voluntari. Au fost implicați 200 de salariați şi 165 de elevi din unitățile şcolare cu care instituția noastră are parteneriate. În județul Argeş au fost colectate deşeuri din zonele Budeasa, baraj Prundu, Valea Româneşti, baraj Pecineagu, baraj Râuşor, Valea Ştefăneşti, râul Doamnei, râul Dâmbovița, râul Argeş. Apele Române au încheiat un acord de parteneriat cu Asociația Ecoassist chiar de la demararea proiectului în țara noatră. Suntem deschişi acestui gen de acțiuni care ajută la păstrarea unui mediu curat şi la sensibilizarea semenilor noştri ce nu s-au dovedit prietenoşi cu natura", a decalarat Adrian Moisescu, director ABAAV. Epitești, http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/apele-romane-in-proiectul-lets-do-it-romania.html

Angajaţii de la Apele Române, voluntari la proiectul Let's Do It România Angajații de la Apele Române vor fi în acest an ca şi anul trecut voluntari în proiectul Let's Do It România! La nivelul bazinului hidrografic Argeş Vedea, Inspecția Teritorială a Apei şi Exploatare va identifica depozitele de deşeuri din apropierea apelor, participând astfel la acțiunea de cartare ce are loc în această perioadă. Administrația Bazinală de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

179

15.08-23.08.2011

Apă Argeş Vedea va fi implicată în toate etapele de desfăşurare a acestui proiect, inclusiv în colectarea deşeurilor. Anul trecut angajații ABAAV au participat la acest proiect cu utilaje, mijloace de transport şi voluntari. Au fost implicați 200 de salariați şi 165 de elevi din unitățile şcolare cu care instituția are parteneriate. În județul Argeş au fost colectate deşeuri din zonele Budeasa, baraj Prundu, Valea Româneşti, baraj Pecineagu, baraj Râuşor, Valea Ştefăneşti, râul Doamnei, râul Dâmbovița, râul Argeş. „Apele Române au încheiat un acord de parteneriat cu Asociația Ecoassist chiar de la demararea proiectului în țara noastră. Suntem deschişi acestui gen de acțiuni care ajută la păstrarea unui mediu curat şi la sensibilizarea semenilor noştri ce nu s-au dovedit prietenoşi cu natura.“, a spus Adrian Moisescu, directorul ABAAV. Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=12922:angajaii-de-la-apele-romane-voluntari-la-proiectul-lets-do-it-romania-&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4

Apele Române implicate în proiectul Let’s Do It România!Şi în acest an Apele Române se alătură echipei care desfăşoară proiectul Let’s Do It! România! Curățenie într-o singură zi! La nivelul bazinului hidrografic Argeş Vedea serviciile Inspecția Teritorială a Apei şi Exploatare vor identifica depozitele de deşeuri din apropierea apelor, participând astfel la acțiunea de cartare ce are loc în această perioadă. Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea va fi implicată în toate etapele de desfăşurare a acestui proiect, inclusiv în colectarea deşeurilor. Anul trecut ABAAV a participat la acest proiect cu utilaje, mijloace de transport şi voluntari. Au fost implicați 200 de salariați şi 165 de elevi din unitățile şcolare cu care instituția noastră are parteneriate. În județul Argeş au fost colectate deşeuri din zonele Budeasa, baraj Prundu, Valea Româneşti, baraj Pecineagu, baraj Râuşor, Valea Ştefăneşti, râul Doamnei, râul Dâmbovița, râul Argeş. Apele Române au încheiat un acord de parteneriat cu Asociația Ecoassist chiar de la demararea proiectului în țara noatră. Suntem deschişi acestui gen de acțiuni care ajută la păstrarea unui mediu curat şi la sensibilizarea semenilor noştri ce nu s-au dovedit prietenoşi cu natura. – Adrian Moisescu, director ABAAV. /Argeșeanul,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

180

15.08-23.08.2011

http://argeseanul.com/apele-romane-implicate-in-proiectul-let%e2%80%99s-do-it-romania.html

Apele Române implicate în proiectul Let’s Do It România!Şi în acest an Apele Române se alătură echipei care desfăşoară proiectul Let's Do It! România! Curățenie într-o singură zi! La nivelul bazinului hidrografic Argeş Vedea serviciile Inspecția Teritorială a Apei şi Exploatare vor identifica depozitele de deşeuri din apropierea apelor, participând astfel la acțiunea de cartare ce are loc în această perioadă. Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea va fi implicată în toate etapele de desfăşurare a acestui proiect, inclusiv în colectarea deşeurilor. Anul trecut ABAAV a participat la acest proiect cu utilaje, mijloace de transport şi voluntari. Au fost implicați 200 de salariați şi 165 de elevi din unitățile şcolare cu care instituția noastră are parteneriate. În județul Argeş au fost colectate deşeuri din zonele Budeasa, baraj Prundu, Valea Româneşti, baraj Pecineagu, baraj Râuşor, Valea Ştefăneşti, râul Doamnei, râul Dâmbovița, râul Argeş. Apele Române au încheiat un acord de parteneriat cu Asociația Ecoassist chiar de la demararea proiectului în țara noatră. Suntem deschişi acestui gen de acțiuni care ajută la păstrarea unui mediu curat şi la sensibilizarea semenilor noştri ce nu s-au dovedit prietenoşi cu natura. - Adrian Moisescu, director ABAAV. Ghidul locatarului, http://www.ghidulocatarului.ro/press_details/Apele-Romane-implicate-in-proiectul-Let-s-Do-It-Romania-34.html

Teme de mediu

Arpechim nu a notificat ARPM privind închidereaDeocamdată, OMV Petrom Arpechim nu a notificat ARPM Piteşti privind intenția de a închide amplasamentul. Directorul executiv adjunct al ARPM Piteşti, Sorina Marin, ne-a declarat: „Avînd în vedere informațiile pe care mass-media locale le-a prezentat, conform cărora Arpechim se va închide, din punct de vedere al protecției mediului, vă pot spune că, pînă la momentul actual, OMV Petrom Arpechim nu a transmis la ARPM Piteşti notificarea privind intenția de a închide amplasamentul. Acest aspect ține

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

181

http://www.ghidulocatarului.ro/press_details/Apele-Romane-implicate-in-proiectul-Let-s-Do-It-Romania-34.html

http://www.ghidulocatarului.ro/press_details/Apele-Romane-implicate-in-proiectul-Let-s-Do-It-Romania-34.html

15.08-23.08.2011

exclusiv de deciziile interne ale OMV Petrom“. Dacă Arpechim se va închide, Sorina Marin ne-a vorbit despre procedura de închidere a unei activități din punct de vedere al protecției mediului. Notificarea este obligatorie: Potrivit OUG 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care titularii de activități pentru care este necesară emiterea autorizației de mediu, respectiv a autorizației integrate de mediu (cum este cazul Arpechim) urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de vînzare a pachetului majoritar de acțiuni, vînzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori în alte situații care implică schimbarea titularului activității, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, faliment, încetarea activității, conform legii, aceştia au obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului, dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării. Amplasamentul trebuie adus cît mai aproape de starea inițială: „În cazul Arpechim, după ce vom fi înştiințați de închiderea amplasamentului, ARPM Piteşti va stabili împreună cu OMV Petrom - Arpechim procedurile cu privire la obligațiile de mediu care trebuie asumate de părțile implicate, pe baza evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. Se vor întocmi mai multe documente, Bilanțul de mediu pentru închiderea amplasamentului, Planul de închidere la încetarea activității, se vor efectua evaluări de mediu, de risc etc. Bilanțul de mediu trebuie să conțină elementele analizei tehnice prin care se obțin informații asupra cauzelor şi consecințelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activității, în vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe amplasament“, ne-a spus directorul adjunct al ARPM Piteşti. Scopul stabilirii obligațiilor de mediu, în cazul încetării activității la Arpechim, este de a aduce amplasamentul unde s-a desfăşurat activitatea, după remedierea acestuia, cît mai aproape de starea inițială, prin aplicarea unor măsuri de curățare, remediere şi/sau reconstrucție ecologică. Decontaminarea se va face pe baza evaluărilor: Practic, se dezafectează instalațiile şi se ecologizează amplasamentul. Referitor la procedeele de decontaminare a zonelor poluate de pe teritoriul Arpechim, acestea se vor stabili pe baza unor investigații şi evaluări a poluării pe care titularul este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

182

15.08-23.08.2011

obligat să le realizeze. Operatorul economic va elabora un Studiu de fezabilitate şi un Proiect tehnic pentru curățare, remediere şi/sau reconstrucție ecologică sau de minimizare a riscurilor existente în zona afectată. Proiectul tehnic de remediere va fi supus ARPM Piteşti spre aprobare. OMV Petrom - Arpechim deține Autorizația integrată de mediu nr. 2, revizuită pe 21 martie 2011. Autorizația este emisă cu Plan de acțiune, ce cuprinde măsuri cu termene de realizare pînă la sfîrşitul anului 2012, termen ce reprezintă sfîrşitul perioadei de tranziție, obținută de Arpechim Piteşti în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. În actul de reglementare emis sînt prevăzute prescripții legate de obligația titularului de a monitoriza toți factorii de mediu (apă, aer sol, apă freatică). Frecvențele de monitorizare stabilite în autorizație sînt: pentru apele uzate evacuate din stația de epurare - o dată/zi, lunar şi semestrial; pentru pînza freatică - lunar şi anual din cele 21 de foraje de pe amplasament; sol - de 2 ori/an; aer - continuu la instalațiile mari de ardere, lunar şi săptămînal pentru alte surse de emisie. Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=25539&Itemid=375

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme similare

Voluntarii curăţă zonele cu gunoaie din DoljMiercuri, echipa de coordonare locala a proiectului Let’s Do It, Romania! invită toți doljenii să partice la o zi de plimbare şi să identifice zonele murdare (a mormanelor de gunoaie) din arealele naturale ale județului Dolj.Voluntarii pot veni cu maşina, dar şi cu bicicleta, pentru a putea explora mai uşor zonele unde accesul pe patru roți nu este posibil, cum ar fi cărările din păduri sau malurile lacurilor şi raurilor.În ziua curățeniei naționale, pe 24 septembrie, gunoaiele identificate vor fi curățate de mii de voluntari. (Ora de Dolj -Elena Alexandru -21 Aug. 2011)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

183

15.08-23.08.2011

Let’s Do It Romania” – 24 august, zi maraton pentru cartareCu doar o lună înainte de ziua de 24 septembrie, când se va desfăşura “Marea curățenie națională”, echipa de coordonare locală a proiectului “Let’s Do It Romania” îi invită pe toți doljenii să se acțiunii, participând la o zi de plimbare şi de cartare, în zonele limitrofe oraşului Craiova “Vino să te plimbi cu noi în zonele limitrofe oraşului Craiova şi să contribui la procesul de ecologizare a arealelor naturale, identificând mormanele de gunoaie ce nu ne lasă să respiram un aer curat! Daca nu eşti din Craiova, dar vrei să participi la ziua de cartare, poți lua cu tine un prieten şi puteți explora zonele din apropiere, unde ştiți că există gunoaie!”, sună îndemnul coordonatorilor locali ai proiectului Let’s Do It Romania. Voluntarii pot veni cu maşina, dar şi cu bicicleta, pentru a putea explora mai uşor zonele unde accesul pe patru roți nu este posibil, cum ar fi cărările din păduri sau malurile lacurilor şi râurilor. În ziua curățeniei naționale, pe 24 septembrie, gunoaiele identificate de cartatori vor fi curățate de mii de voluntari, ținta din acest an a organizatorilor fiind să mobilizeze peste 50.000 de voluntari. Procesul de cartarea se va desfăşura în mai multe etape, iar cei care doresc să se implice în acest proiect de interes național se pot înscrie pe site-ul www.letsdoitromania.ro, unde îşi vor crea un cont, şi vor avea acces la harta României, împărțită în zone de cartare, de unde îşi pot alege zone de cartare din județele preferate şi le pot aloca prin aplicația web specifică. După înscriere, voluntarii vor primi hărți ale zonei alese, detalii despre localizare, puncte de reper, elemente naturale şi de infrastructură care străbat zona, precum şi un manual de cartare în care sunt menționate instrucțiuni legate de desfăşurarea şi abordarea cartării. O altă etapă constă în identificarea mormanelor de gunoi din zonele alese, cu ajutorul GPS-ului. Pentru a putea face acest lucru, voluntarii vor completa o fişă de morman, cu detalii relevante pentru ziua de curățenie: ce tipuri de deşeuri se află în compoziția mormanului, în ce volum, dacă există elemente de dificultate în acces sau transportul deşeurilor, precum şi descrierea cât mai completă a punctelor de reper şi a modului în care se face accesul. În afară de modalitatea clasică de cartare, voluntarii vor putea utiliza şi aplicațiile pe telefonul mobil pentru a carta în timp real. Aplicațiile vor fi disponibile pentru sistemele Android, pentru iPhone, aplicația fiind deja disponibilă. Informațiile complete despre cartare se găsesc pe site-ul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

184

15.08-23.08.2011

www.letsdoitromania.ro, la secțiunea Vreau să particip. Cei care doresc să se implice în proiectul „Let’s do it, Romania!” şi să facă parte din echipa națională care va organiza acțiunea de curățenie generală în țara noastră o pot face în cel puțin trei moduri: Prin participarea la identificarea mormanelor de deşeuri din arealele naturale din județ, cu ajutorul ghidului de cartare disponibil pe www.letsdoitromania.ro;Printr-o donație de saci menajeri, mănuşi de protecție sau alte resurse materiale sau financiare; (Cuvantul Libertății- Actualitate -Alina Drăghici -22 august 2011-)

Zece obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărirea apelor şi de mediu, aprobate de GuvernLa inițiativa Ministerului Mediului şi Pădurilor, Guvernul a aprobat Hotărârea privind aprobarea listei cuprinzând 10 obiective de investiții prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenți. Valoarea celor 10 obiective de investiții se ridică la 958.958.000 lei iar finanțarea acestora se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 105/2010 pentru aprobarea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Finanțate prin PNDI, obiectivele au ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea în siguranță a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieților omeneşti. Aceste lucrări se încadrează în Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu şi lung 2010 – 2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, care defineşte cadrul tehnic, instituțional şi legal pentru prevenirea şi reducerea tuturor consecințelor negative ale inundațiilor asupra activităților socio-economice, asupra proprietăților, asupra vieții şi sănătății oamenilor şi asupra mediului înconjurător pentru următorii 25 de ani. Programul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii are două componente gestionate de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Prima componentă se referă la realizarea de siteme de alimentare cu apă şi canalizare şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

185

http://www.letsdoitromania.ro/

15.08-23.08.2011

are prevăzută suma de de 1,3 miliarde de lei. A doua componentă a acestui program este cea de prevenire a inundațiilor, având prevăzută suma de 2,4 miliarde de lei. (Cuvântul Libertății – Actualitate -Alina Drăghici-12 august 2011)

Guvernul a aprobat realizarea a 10 obiective pentru prevenirea inundaţiilor Guvernul a aprobat, în şedința de astăzi, realizarea a 10 obiective de investiții prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, cu o valoare de 950 milioane lei, finanțarea fiind făcută prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Potrivit unui comunicat al Guvernului, este vorba de consolidarea malului pentru râul Tisa la Crăciuneşti (județul Maramureş), amenajarea şi regularizarea unor râuri pe anumite sectoare (râurile Borşa, Dipşa, Maja, Valea Mare, Boşneag, Nădrag şi Nera), punerea în siguranță a nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român (județul Timiş) şi a lucărilor existente pe râul Bârlad, lucrări pentru înlăturarea calamităților naturale produse în bazinul hidrografic Crişul Negru (județul Bihor). Realizarea acestor obiective are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea în siguranță a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieților omeneşti, relatează AGERPRES, (Lupa – Actualitate – 11.08.2011)

Teme de mediu

Documentaţia pentru Masterplanul de deşeuri a fost depusă ieri de CJ DoljMasterplanul județean de deşeuri, proiect de 47 de milioane de euro, intră în linie dreaptă. Autoritățile județene au depus deocumentația la Organismul Intermediar pentru POS Mediu.“Consiliul Județean Dolj, în calitate de Aplicant în cadrul Programului Operational Sectorial Mediu, Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 1 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management a deseurilor”, în conformitate cu contractul de servicii de refacere a documentației necesare în vederea depunerii proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj” şi cu angajamentele asumate recent privind depunerea documentației la jumătatea lunii august, a primit din partea firmei de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

186

15.08-23.08.2011

consultanță în data de 16 august 2011 documentația necesară depunerii proiectului şi a transmis-o în aceeaşi zi către Organismul Intermediar pentru POS Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, instituție abilitată în implementarea Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 la nivel regional.Totodată, Consiliul Județean Dolj a informat instituțiile implicate, Ministerul Mediului si Pădurilor, Organismul Intermediar POS Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia – Craiova, Institutia Prefectului Județului Dolj si Primăria Municipiului Craiova, în legătură cu depunerea documentației proiectului – “Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj”, precizează un comunicat al CJ Dolj.Masterplanul prevede investiții majore în infrastructura de colectare şi tratare a deşeurilor, printre care: • Construcția unei stații de sortare şi a unei stații de compostare în Municipiul Craiova, în incinta depozitului de deşeuri de la Mofleni; •Construcția a 4 stații de transfer la Băileşti, Calafat, Dobreşti, respectiv Filiaşi; • Construcția a 2 stații de compostare suplimentare la Calafat şi Dobreşti; •Construcția şi reabilitarea a 1156 de platforme de precolectare stradale pe care vor fi poziționate containerele de colectare pentru fracția reziduală şi respectiv pentru fracția reciclabilă (plastic şi metal, hârtie şi carton), din care 1025 în mediul rural şi 131 în mediul urban;• Închiderea a opt depozite neconforme din mediul urban: Filiaşi-1 depozit; Calafat-1 depozit; Băileşti-2 depozite; Segarcea-2 depozite; Bechet-1 depozit; Dăbuleni-1 depozit;• Achiziția de compostoare individuale pentru toate gospodăriile din mediul rural din județul Dolj; • Achiziție echipamente specifice colectării şi transportului deşeurilor

CJ Dolj: Documentaţia pentru Masterplanul de deşeuri depusă pe 16 augustConsiliul Județean Dolj a înaintat, marți, 16 august 2011, documentația necesară depunerii proiectului – “Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj”, în valoare totală de 47.665.513 milioane euro , inclusiv TVA, către Organismul Intermediar pentru POS Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia – Craiova, instituție abilitată în implementarea Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 la nivel regional. Totodată, Consiliul Județean Dolj a informat instituțiile implicate, Ministerul Mediului si Pădurilor, Organismul Intermediar POS Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia – Craiova,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

187

15.08-23.08.2011

Institutia Prefectului Județului Dolj si Primăria Municipiului Craiova, în legătură cu depunerea documentației proiectului – “Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj”. Consiliul Județean Dolj, în calitate de Aplicant în cadrul Programului Operational Sectorial Mediu, Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 1 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management a deseurilor”, în conformitate cu contractul de servicii de refacere a documentației necesare în vederea depunerii proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj” şi cu angajamentele asumate recent privind depunerea documentației la jumătatea lunii august, a primit din partea firmei de consultanță în data de 16 august 2011 documentația necesară depunerii proiectului şi a transmis-o în aceeaşi zi către Organismul Intermediar pentru POS Mediu – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, instituție abilitată în implementarea Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 la nivel regional. Valoarea proiectului este de 47.665.513 euro, inclusiv TVA. Proiectul vizează implementarea unui sistem de management al deşeurilor în cele 111 localități din județului Dolj, având ca principale investiții: Construcția unei stații de• sortare şi a unei stații de compostare în Municipiul Craiova, în incinta depozitului de deşeuri de la Mofleni; Construcția a 4 stații de transfer la• Băileşti, Calafat, Dobreşti, respectiv Filiaşi; Construcția a 2 stații de• compostare suplimentare la Calafat şi Dobreşti; Construcția şi reabilitarea• a 1156 de platforme de precolectare stradale pe care vor fi poziționate containerele de colectare pentru fracția reziduală şi respectiv pentru fracția reciclabilă (plastic şi metal, hârtie şi carton), din care 1025 în mediul rural şi 131 în mediul urban; Închiderea a opt depozite neconforme din mediul• urban: Filiaşi-1 depozit ; Calafat-1 depozit; Băileşti-2 depozite; Segarcea-2 depozite; Bechet-1 depozit; Dăbuleni-1 depozit; Achiziția de compostoare• individuale pentru toate gospodăriile din mediul rural din județul Dolj, Achiziție echipamente specifice colectării şi transportului deşeurilor. (Oltenasul – Administratie)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

188

15.08-23.08.2011

Ministerul Mediului – pe primul loc în Europa şi în România în ceea ce priveşte contractareaMinisterul Mediului şi Pădurilor, prin AM POS Mediu, a organizat la începutul acestei săptămâni o reuniune privind “Programul Operațional Sectorial Mediu – progres în implementarea 2010-2011”. Evenimentul a avut ca scop comunicarea, către beneficiari, a modificărilor legislative care au apărut ca urmare a necesității accelerării procesului de accesare a fondurilor europene, precum şi discutarea problemelor întâmpinate în procesul de implementare a proiectelor. Ministrul Mediului şi Pădurilor (MMP), László Borbély, a atras atenția asupra necesității unei dezbateri interactive, prin care conducerea MMP şi a Autorității de Management a POS Mediu să fie informatã cu privire la problemele întâmpinate în implementarea proiectelor. “Ministerul Mediului este pe primul loc în Europa şi în România în ceea ce priveşte contractarea. Anul acesta am realizat deja cota de contractare aferentă anului 2011, dar stăm mai prost cu implementarea. Şi aici – trebuie să o spunem – este responsabilitatea beneficiarilor. Ar trebui să atragem fonduri europene de 40-50 de milioane de euro pe lună, raportat la numărul şi valoarea contractelor pe care le avem semnate, dar nu se întâmplă aşa. Vom trece la retragerea prefinanțării dacă beneficiarii primesc banii şi nu îi utilizează”, a spus Borbély. De asemenea, Ministrului Mediului şi Pădurilor a atenționat de sumele atrase până la finele acestui an depinde modul de alocare a bugetului pentru țara noastră la nivel comunitar: “Dacă nu suntem capabili să absorbim cât mai mulți bani, la începutul anului viitor, când se va discuta la nivelul Uniunii Europene bugetul pentru 2013-2020, vom avea o problemă”. “Faptele înseamnă implementare”: Beneficiarii proiectelor, respectiv autoritățile județene şi locale, au fost atenționați că implementarea şi creşterea ritmului de absorbție a fondurilor este responsabilitatea concretă şi directă a fiecărei autorități în parte”. Din 5,6 miliarde de euro prin proiecte, s-au făcut plăți efective de 186 milioane de euro. E foarte puțin şi nu mai e timp de vorbe. Faptele înseamnă implementare. Trebuie sã cheltuim aceşti bani până în 2015 şi de aceea vă rog să apelați la specialiştii AM POS Mediu şi ai MMP, ori de câte ori simțiți că întâmpinați obstacole în bunul mers al derulării proiectelor”, a încheiat ministrul Mediului şi Pădurilor. În timpul dezbaterii, reprezentanții AM POS Mediu au prezentat condițiile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

189

15.08-23.08.2011

acordare şi retragere a prefinanțării, în conformitate cu noile reglementări legislative naționale şi au atras atenția asupra respectării graficelor de rambursări şi a graficelor de achiziții publice. De asemenea, beneficiarii au fost informați cu privire şa criteriile de calificare şi de atribuire, precum şi despre procedurile de achiziții publice. La eveniment au luat parte reprezentanți ai AM POS Mediu şi ai Unităților de Implementare a Proiectelor cofinanțate din POS Mediu, experți din cadrul ANRMAP (Autoritatea Naționalã pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizițiilor Publice), UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achizițiilor Publice), ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) şi ACP (Autoritatea de Certificare şi Plată), precum şi reprezentanți ai altor autorități de management. (Cuvantul Libertății -Alina Drăghici-11 august 2011)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme similare

Microhidrocentrale pe Viştea Mare

Pe pârâurile din comuna Viştea se construiesc două microhidrocentrale, investiţii realizate de firme din Spania (2 milioane de euro) şi Italia (1 milioan de euro) în parteneriat cu Primăria Viştea. „Aportul nostru este terenul, 4.000 de metri pătraţi per unitate, iar investitorul vine cu partea financiară”, a spus Florin Ioani, primarul comunei Viştea. Microhidrocentralele ar urma să devină funcţionale din 2012, iar pentru unitatea spaniolilor Primăria percepe o chirie de aproximativ 10.000 de euro pe an. În cazul asocierii cu italienii, Primăriei Viştea îi vor reveni 7% din totalul banilor obţinuţi din producţia anuală de energie electrică livrată în sistemul energetic naţional .(Buna Ziua Brasov)

Vistea va avea microhidrocentrale In cadrul comunei Vistea din judetul Brasov vor fi construite doua microhidrocentrale. Cele doua proiecte vor fi finalizate anul urmator. Microhidrocentralele sunt rezultatul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

190

15.08-23.08.2011

colaborarii Primariei Vistea cu firme din Spania si Italia. Pe raul Vistea Mare o firma din Spania va construi o microhidrocentrala, Primaria din Vistea punand la dispozitie 4000 de m patrati pe rau pentru teste. Primarul comunei Vistea a declarat ca investita acesta este in valoare de aproape doua milioane de euro, iar Primaria Vistea primeste 10.000 de euro pe an chirie. De asemenea, pe raul Vistisoara o firma italiana va construi o alta hidrocentrala. Aceasta investitie este in valoare de un milion de euro. Ca si in cazul celeilalte hidrocentrale, Primaria Vistea pune la dispozitie 4000 de m patrati si va primi 7% din banii obtinuti in urma energiei produse. Aceste doua parteneriate inseamna foarte mult pentru bugetul comunei Vistea. Conform celor spuse de primarul Florin Ioani bugetul local va creste cu 30%.(Info Brasov)

Teme de mediu

Primăria Râmnicului va intra în ADI pentru Serviciul de Salubrizare a LocalităţilorVineri, 12 august 2011, consilierii locali sunt chemați să aprobe propunerea primarului Râmnicului, Romeo Rădulescu, de asociere cu Consiliul Județean Vâlcea şi cu alte localități din județ, în vederea înființării Asociaței de Dezvoltare Intercomunitară pentru Serviciul de Salubrizare a Localităților din județul Vâlcea. Contribuția în numerar a municipiului Râmnicu Vâlcea la constituirea patrimoniului inițial al ADI pentru Serviciul de Salubrizare a Localităților din Vâlcea va fi în cuantum de 300 lei. Tot vineri, consilierii vor mai aproba documentul de poziție privind integrarea şi operarea facilităților ISPA, realizate de municipiul Râmnicu Vâlcea, în proiectul „Sistem Integrat de management al deşeurilor solide în județul Vâlcea". În data de 4 august 2011, Consiliul Județean Vâlcea a transmis Primăriei Râmnicului o adresă ca urmare a întâlnirii dintre reprezentanții primăriei, Instituției Prefectului şi CJ Vâlcea. Atunci, primarul Romeo Rădulescu a făcut un pas înapoi şi a renunțat la gândul de a boicota constituirea acestei asociații din domeniul salubrizării. După câteva ore de discuții pe această temă, Consiliul Județean a reuşit să pice la pace cu Primăria Râmnicului, în sensul că au fost clarificate toate punctele considerate divergente. Şi de data aceasta, Consiliul Județean a cedat în fața Primăriei, Ion Cîlea motivând că „nu-mi pot permite ca din cauza unor ambiții să se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

191

15.08-23.08.2011

piardă aceşti bani". Este vorba de o finanțare de 27 de milioane de euro, fonduri care vor fi absorbite prin implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în județul Vâlcea". De precizat că înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară în județul Vâlcea se tărăgănează din anul 2007, cu toate că CJ Vâlcea şi cele 88 de localități, în afară de Râmnic, au emis hotărârile de aderare la ADI, chiar de anul trecut. Ca o concluzie a întâlnirii, s-a stabilit ca până la data de 1 septembrie să se înființeze Asociația de Dezvoltare, pentru ca imediat să poată fi implementat proiectul şi să se acceseze cele peste 27 milioane de euro. În cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu - Axa prioritară 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea sitarilor contaminate istoric, a fost promovat de către Consiliul Județean Vâlcea proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Vâlcea" ale cărui obiective sunt următoarele: creşterea gradului de acoperire a populației care beneficiază de colectarea deşeurilor menajere şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile; reducerea cantității de deşeuri depozitate; creşterea cantității de deşeuri reciclate şi valorificate; înființarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor. Numai că, prin Hotărârea nr. 127/13 mai 2011, Consiliul Local al municipiului a considerat ca inoportună asocierea municipiului cu CJ Vâlcea şi cu localități din județul Vâlcea, în vederea înființării Asociaței de Dezvoltare Intercomunitară pentru Serviciul de Salubrizare a Localităților din Județul Vâlcea, având în vedere că, până la acea dată, Comisia Europeană nu îşi exprimase un punct de vedere privind integrarea proiectului ISPA pentru Râmnicu Vâlcea, cu „Sistemul de management integrat al deşeurilor în județul Vâlcea". În urma discuțiilor din data de 19 iulie 2011 de la sediul AM POS Mediu, cu reprezentanții Comisiei Europene, Ministerului Mediului şi Pădurilor, Primăriei Râmnicului, Consiliului Județean Vâlcea şi ai Autorității de Management Ex-ISPA, cu privire la integrarea facilităților ISPA în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Vâlcea", s-a convenit ca reprezentanții CE să formuleze un punct de vedere oficial referitor la aceste aspecte. (Ziarul de Valcea)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

192

15.08-23.08.2011

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

193

Revista presei 11_23 august 2011.doc

Documents

Transcript of Revista presei 11_23 august 2011.doc