0 r-.T7r,"-4. =.-E,,-:EMEREFEFIXIMEEVETaBEEEMEIMMETEREELIMMELIMEi

ySUMARFUL FASCICULEI A II-A

Episeop Melehisedee. 0 visit& la cate-va manastirI si bisericI antice din Bucovina,cu patru chromolitografil, trel stampe pe lemn si done xilografii..

Mich. Sutzn. Lantul de our de la GradistiOra si tesaurul din Maramures. cu ostamp& aurita.

Gr. G. Tocileseu. -7 Monumente epigrafice si sculptUrale din Dobrogea, cu trei xilo-grafii intercalate in text.

V. M. Buhl. Despre accentuatiunea formelor contrase ale substantivelor latine terminate in ills i

II. Tiktin. 0 foaie de zestre din 1669, cu done xilografii in text.Dr. M. Gaster. Stratificarea elernentulul latin in limba romana.G. 0. Garbea. Asupra criventulul compus de profesorul Lazar invetatorul si direc-

torul scoalelor romanescI din Bucuresci.Cuventul luT George Lazar din 30 lulie 1822.

Episcop Melchisedee. Done urice inedite de la Marele Stefan.Gr. G. Tocileseu. Documente istorice inedite. cu 12 xilografil in text.Teodor T. Burada. 0 caletorie la muntele Athos, cu ua stamps pe lemn si patru xilo-

grafii in text.A. D. Xenopol. Teoria luT flossier. Studii a.supra starttintit Romanilor in Dacia

Traiana.Teodor T. Burada. Biserica sf. loan din Vashiiii, cu o xilografie in text.G. Major. Monurnenta Comitialia Regni Transilvaniae.P. Ispiresen. picetori populare.A. Vizanti. Ahecedariul Jul G. Lazar.Miscelle : Dr. M. Caster. Tiganii ce mancat biserica.

N. Popillian. 'pate,G. loneseti Montaigne si Valachia.

CONDITIUNILE PUBLIPTIUNE1 :

Bevista pentru istorie, archeologie filologie apare de patru on pe an, infascicule de cite 1.2-15 coli, en siampe si fae simile. alcatuind done volumepe fie-care an.

Abonamentul pe an : pentru Ro'Onia, 'JO pentru streincitale.Abonarnentul incepe la I-in 'Octohre 1882.Bedadjunea si acinlinisfaliunea "se alki in Callea Rahove/i,, No. 44.

rl

'

s

"1

ham.

-

' .

than.4

t,

.1

si

25 let

;

s 4.

fi

--

www.dacoromanica.ro

-:!'...-N-Z -,!:F:1,7---7-=1: 'F.- fr r=-: K- 212= .t7: W: := .. -2 , -,: '."1--- tt E ..:*44...71,SIV

ii %%wino5 kW5 :r;it ;:r '*0 _ao 1V (4..; 14- I! aEVISTA5 "Lr":-'

':Itirit /? .4.,0,-V0 PENTRU12 -b .11676.-': tsmyy) `;''''. STORE ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIEii, MIIII2p A,6 F3._ 3 c:4;01t+0 1.1F,'-j,(5 .1.,e -, SUB DIRECTIUNBA

i) (11'05, ,::: 'E ,:4 , aRKaoRrtr C. TOGILESCU,

-..3:- ticc6 ' 4 ii ihg Profesor la Universitate. Director al PrInseuluI de Antichiticl.-6 . kt irre --oto '0 ....,4,7. ,i..): ,(,z63:)

1910 Fr A,.1 ANUL I., .. t )

,.-....,,,--- _

mono VOLUMUL I. FASCICULA II._-

rWn Cu 5 stampe ehromolitograflate, 4 etampe pe lemn/y1 ,..5 ,f f... ' .24, Ili 24 allograili In teat.

o;.,-...g

c4Tk8;514O 41 1i 1 e

:

I.t

li

t -.')igE' BUCURESCI.,.... ,

.,,,,w, . TTPOGRAFIA ACADEMIET ROMANE (LA13ORATORIT ROMANO

c, 44",aniti Nr. 26. STRADA ACADEMLE.r, Nr. 26eii ."4 :.; 1883 .E (7iL...55 4',. _5 .

4: 'if zAS' tVi ''';'t zcir 4 ,N:;i. .,./.) N:ieto, 1,* 4: Z*1.e 4kc.).. rs--- 4!;.- '.4v_-3, 4- $ tgi.,,.9 Ili '.---,..- 1 ,=.t ' ---4-62-- ' 9,,, .,,;* 4 44A.)S'44 4E) " &oval 010J0 eic)1010, a c) 0 a eleie,eole 0,o,(3,01010 el 0 oio 0,0 o 0 010,010,0 0

LuI

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE

PaginaBaran T. T. 0 citletorie la muntele Athos 389 -403

Biserica sf. Joan din Vas luid 418-420%rid V. 31. Despre pronuntarea lui S In limba latin 147-- 154

Despre accentuatiunea formelor contrase ale substantivelorlatine terminate In ius si him 331 -336

Calloianit M. B. Sortes sed respunsurl de oracul . 155-161Cogitiniceauu M. Colectiune de modelurI de picturit religiosd de dascalul

Radu Zugravu 33-36Crainic Aug. Memorid inedit de A. Papid Dorian 133-135Dimitrescu V. Note asupra monumentelor, ruinelor si locurilor Ittsemnate

istorice din judetul Mehedinti . . 162-177Caster Dr. 31. Stratificarea elementulul latin In limbs romand 17-32, 345-356

Texte romdne inedite din secoluI al XVII 74-96TiganiI ce mancat biserica 469-475

ecensiunT 236-2404Iiirbea G. 0. Asupra cuventulul compus de profesorul Lazdr Invetdio-

rul i directorul scoalelor romAnescl din Bucuresci 357-359Ilaie Archimandritit Husamt.Inscriptiunea de la Biserica Sfintil Voevo4l,

pronumitd Dancu, din orasul Iasi 178-179louesea G. Gion. Montaigne si Valachia 477-484Ispirescu P. _picAtor1 populare 224-235; 450-460-Kunik A. A. Despre originea romitnescd a asa numituluI taler de aur al

pintuld rus Cholmski. 243-241Lambrior A. Ceva despre conjuctivul romanesc . . ...... 37-44Lazar G. Cuvent din 30 Iulie 1822 360 -368Lecomte A. de Nody Semne lapidare dela biserica Trisfetitele din Iasi. . 242Maior G. Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae . . . 193-223; 421-449Melchisedec Episcop. 0 visit la cate-va mg/Astir! bisericl antice din

Bucovina 215-281Done urice inedite de la Marele Stefan 969-377

More D. Sdpdturile de la Troesmis 240-241()dolmen A. I. Inscriptiunea Jul Stefan cel Mare de la curtile domnesci

din Hlrlad 180-182Papid A. Harlan. Memorid inedit presentat principeinT Al. Cuza.. . 133-146Popillian N. Tetatea 475-477Sava 31. C. Tesaurul de la Turnu-Mdgurele 1-16

Lantul de aur de la GradistiOra gi tesaurul din Maramures 282-292Tiktin H. 0 foaie de zestre din 1669 337-344Tocilescu Gr. G.Monumente epigrafice si sculpturale din Dobrogea. 97-132; 293-330

Documente inedite privitore in Istoria Romanilor. 183-192; 378-388Notite 244

Vizanti A. Abecedariul luT G. Lazar 461-469Xenopo1a A. D. Financiele In epoca Fanariotilor 45-73

Teoria ltd Bossier. StudiT asupra stdruintil RomanilorIn Dacia Traianit . 409-418

si

. . .

. . . . , . . .

.

'32-aa

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . , ..... . . .

.

. . .......

. ....

.

www.dacoromanica.ro

TABELLA STAMPELOR.

Nr. 1. Tesaurul de la Turnu-M5.gurele.

Nr. 2-9. Mode le de picturit religios'5, cuprinse Intr'o colectiune Oat& la MonastireaBunea.

Nr. 10. Planul cetAti1 Troesmis.

Nr. 11-13. Inscriptiuni de la Mgniistirea Putna.

Nr. 14. Ornamente pe acoperemdntul mormentuluI Domnel Maria de la Magop a lul Stefan

cel Mare.

Nr. 15. Stefan cel Mare ci Domna Maria pe o dyed{ sea perdea de la MInAstire& Putna.Nr. 15-s. Fac-simile dup5 evangelia din 1507 de la M1nastirea Putna.

Nr. 16. Fac-simile dupg evangelia din 1488 de Ia MIngstirea Putna.

Nr. 17. Lantul de our de la GrAdistiora qi tesaurul de verigT de la Maramures1.

Nr. 18. Schitul romftn. Prodrom de la muntele Athos.

www.dacoromanica.ro

REVISTA 1ST. ARCH, ROL

1.

Tab. r

2.

5

7.

Lantul de our de la Gradisti Ora,si tesauru de Verigi de la Maramuresch.

a.

4

.

/

6.

A G. Znehey. 3(4'714www.dacoromanica.ro

VISIT1 LA CATS VA MANASTIRI I BISP.RICI DIN BUCOVINA.

0 VISIT./LA CATE-VA MANASTIRI I BISERICI ANT ICE

DIN BUCOVINA.

245

In anul acesta, la 21 August, Sambata, am plecat din Roman, insotit de di-rectorul Episcopiei d. V. Mandinescu, si de profesorul din Bucuresci d. Gri-gorie CreZul, spre a face o visita in interesul archeologiei nestre pe la cate-vamanastirl i biserici antice din Bucovina.

Dinteantela ne am dus la Cernauti spre a ne lua bine-cuventarea de laIna lt pre sfinZitul Mitropolit al Bucovinei D. Silvestru Moraria. Ajungend laresedinta Mitropolilului, dupe o calatorie de 6 Ore cu drumul de fer, am fostprimitI de Area dislinsul Archipastorid cu feta obicinuita lui dragoste i bu-natate. Acest Arkthipastoria, prin erudilia, intelepeiunea, bunatatea inimel,simplicitatea vietei, modestia afabilitatea conduitei sale tetra toti, este pri-mul intre to Archipastorii romani, cati am cunoscut ea in viaza mea. Deaceea el si este iubit stimat de top:. Deaseminea si tot personalul, ce itincungiura, clerici si laid, sint persene vrednice de tote recomandaZia, prinsciinta mJralitatea lor. Consistoriul, cu carele el administreza eparchia,este un adeverat ministerie, si compus din barbati eminenti, fare, avisul ea-rora Mitropolitul nu iea nisi o hotarire, atat in privinZa administrard materi-ale, cat si a celei disciplinare a bisericelor si a clerului.

Resedinta Mitropolitana se compune din trel palaturi mareZe, unul sprenord, cel mat mare, destinat Milropoliei, altul spre resarit, numit presbi-teriii., deslinat pentru locuinta gasduirea preotilor, acum ocupat proviso-rie de facullatea de sciinti, pang. la ispravirea noului palat universitario,carele se construesce acum. Al treilea palat, despre apus, este seminariul cufacultalea de theologie, asa ca Mitropolia Bucovinei este un adeverat centrude sciinZa invetatura. In Mitropolie sint &me biserici forte frumese, o ca-pela in painful mitropolitan, i o biserica in palatul seminarial, forte de gustin tote privirile, pe din afara pe din launtru. Palaturile aceste as un as-pect forte grandios, represinta un stil mauresc copiat depre un castel dinSpania. Tote aceste palaturi sint cu dime elagiuri. Cel mitropolitan se dis-tinge prin maretia spatiosilalea salenelor si a coriderelor sale. Salonul, de-slinat congresului bisericesc, este o capo-d'opera de arta, si ca architecture si

Rev. p. ht., Arch. 0 Fil., f. II. 1

si

si

si

si

si si

si

gi

www.dacoromanica.ro

246 EPISCOPUL MELCHISEDEC.

ca picture, i ca mArime ; se distinge i prin frumOsele sale colOne de mar-mura, produsa de muntii Bucovinei. Aceste edificiuri monumentale fac onOrebisericei Bucovina si imperatului actual Frant Josit, sub a caruia domnies'ad facut aceste si alte imbunatatiri in Biserica Orthodoxy romand. a Buco-vina Nu mai putina laudl merita imperatul pentru reglementarea cea int,e-leptA introdusa in administratia bisericesca a Bucovinei, era mai mult de cAttote, ca a pus in fruntea ei un Archipastorid atAt de meritor, ca actualul Mi-tropolit al Bucovinei, carele face onOre natiunei bisericei orthodoxe romanein genere. SA dam aid cafe -va notice despre activitatea si serviciele aduse deel natiunii rornAne i pastoritilor sdi.

Doctorul Samuil Andreevici Morarid, aa se numia Mitropolitul Silvestruinainte de calugarie, s'a naseut in comuna Mitocul-Dragomirnel in Bucovina,aprOpe de Suceva, in anul 1818. Tatal sell a fost paroch. Dupa ce a sever-lit liceul cursul filosofic in Cernauti, a urmat in ani! 1840 1843 cursulsciintelor theologice in institutul theologic tot de acolo. In anul 1843 dupaispravirea studiilor theologice, casetorindu-se, fu chirotonit si orenduit maiAnteid ca administrator, si apoi ca paroch, in comuna Ceahor langa Cer-nauti, unde in curgere de 20 de ant a desvoltat o mare activitate pastorala.Norocita lui via la conjugall n'a durat mult; sotia sa a murit, si el a Minasveduv ; inse a cautat si a aflat mangaere in activitatea pastorala si in ocu-patiunile literarie. In anii din urma ai activitatii lui parochiale a fost numitprotopop al ocolulu! Cernautilor, post, pe carele l'a ocupat cu mult devota-ment pentru biserica i cOla. In anul 1862 el fa numit referent-adiunt alConsistoriului, fiind tot-o-data insarcinat i cu postul de profesor de cAntarisi de tipic in seminarid $i in .cola de cantari. In anul 1866, cand s'a facutreforma Consistoriului, doctorul Andreevici Morariul fu decretat de impera-tul membru actual al Consistoriului. In anul 1874 Samuil Andreevici a intratin tagma monachicesca, primi numele de Silvestru, si apoi rangul de Archi-mandrit titular al bisericel cathedrale. Dupa 3 ant, in 1877, fu numit Ar-chimandrit consistorial i general Vicarid. Apol in anul 1879, murind Mitro-politul Blajevici, Silvestru Morarid fu numit administrator provisorid al Archi-diecese! Bucovinei. Dupa acesta nu tarqid in anul 1880, a urmat alegerea .inumirea definitive la Archiepiscopia si Mitropolia Bucovina unde emi-nenlele lui calitati gi neobosita activitate all ajuns deplina for desvoltare.

Doctorul Andreevici Morarid, in sfera literature! didactice si bisericesci adesvoltat o activitate fOrte productive, prin care el .'a asigurat recunoseintai multumirea contimporanilor si a posteritatii. In sfera didactice!, Inca pecand era paroch la Ceahor, a compus 16 manuale de invetament religiospentru scOlele primare si secundare, care s'ad tiparit de depositul imperialal cartilor didactice la Viena, si care cea mai mare parte s'au edat de (Mud side trey or!, i care si astacg sint in intrebuintare. Insiram aid pe cele ce le a-vem in manile nOstre :

i

li

kiT

www.dacoromanica.ro

6 VISITA. LA CATE-VA MINASTIRI ( B1SEKICI DIN BUCOVINA. 24/

1. Liturgica sea ialcuirea randuelelor Liturgiei. 8 mic. 113 pag. 1860,Cernau ti.

2. Invetelura orlhodoxd pentru clasele superiere ale gimnaziulul. Partea I-a.8 mic. 159 pag. Viena, 1862. Partea 11-a, 175 pag. Viena, 1862. Par-tea III-a, 203 pag. 1862. Viena.

Partea I-a trateza despre invethtura dogmatich generals ; partea II-a des-pre invetatura dogmatich specials. Partea Ill -a despre morala chreoinh.

3. Micul catichis,pentru clasa III-a a cOlelor poporane. 8 mic. 76 pag.Viena 1879.

4. Epistolele i Evangeliele la tote duminecele i serbatorile anuale, cu de-duceri i aplicari la viata practich : pentru clasa III-a a c6lelor popo-rane. 1865, Viena. 8 mic. 166 pag.

5. Prescurtare din istoria sfanth a Vechiului i Noului Testament; pen-tru a II-a clash a cOlelor poporane. 8 mic. 97 pag. Viena.

6. Istoria sfanth a Testamentului vechid i nod; pentru a IV clash a se6-lelor poporane. 1865, Viena. 281 pag.

Mitropolitul Bucovinei este i un bun predicator. Ca dovada a activitatiilui in ramul acesta este cartea hal intitulata : ,Cuventari bisericesci la toteduminecile i serbAtorile anuale', rostite de el, ca paroch la Ceahor, ,Si tiph-rite la arnauti in anul 1860. Cartea are formatul 4' i 320 de pag. Acestecuvinte ale parochului de la Ceahor arath pe omul adinc cunoscetor al vieteimorale i materiale a poporului roman. El scie a'i vorbi in limba ,,i in inimalui, conform cu trebuintele lui sociale i religiese. Nu'i vorbesce mull, dar bine,pe inteles 0 phiruncletor.

Ca profesor de chnthrile bisericescl, i ca bun cantaret bisericesc i mu-sicant, el a Iradus pe note lineare o bunt parte din canthrile nOstre biseri-cesci, cum se cants ele in Bucovina, qi le-a tiparit in anul 1879 in Viena,intr'o carte numith : cpsaltikie bisericesch.). Cartea are formatul 4 mare,cu 97 pag. Ea este precesh de o scurta inetodh a valOrei notelor lineare i a-plicarea for la cantul nostru bisericesc.

Jurnalul (Nene illustrirte Zeitung. din Viena, 1880. No. 29, pag. 458, deunde imprumuthm cea mai mare parte din aceste notiuni biografice ale Mi-iropolitului Bucovinei, inchee articolul set cu aceste aprecieri ale subiectuluisett : ,Morarid Andreevici un timp indehingat a Post deputat in dieta Buco-vinei i in senatul imperial, 0 in acesta calitate a desvoltat o vine activitate.El ca orator se bucura de un eminent renume, i cand vorbesce fie in anvon,fie in sala edintelor, scie tot-de-una a captiva auditoriul sea prin tinuta .iprin forma discursurilor sale. Insa i ca om el se bucura de cea mai de-piins simpatie a tuturor celor ce sint in contact en densul. Conduita hal ami-cala 0 atinghtere, i omeno0a lui chit% fie-carele, sint dovoli de bunatateainimei lui. ,

Am clis mai sus, eh unul din palatele reedintei Mitropolitane este ocupatde seminarill, cu facultatea theologich.. Seminariul acesta in partea din dos

www.dacoromanica.ro

248 EP1SCOFUL MELCHISEDEC.

are o grading. spatiOsa, incongiurata en zidiri, unde studentiY, vary, medi-teza studiele for si se recreaza. Seminariul are un internat, unde se crest sise instruesc 40 de studentl, asa clicend sub ochi! buntilui Archipastor. Totiacesti studentT sint destinati a deveni servitors al biserieeT, mile/ ai religiuneli moralel poporulut orthodox al Bucovinet. Spre a putea intra in seminar,

et trebue sa fi absolvit mar anteia cursul liceal. Studentil se intretin in semi-nar en tote cele necesarie : imbracaminte, hrana, etc. Ingrijirea de et esteasa de mare si parintesca, ca chiar in timpul vacantel, analogia intretineriifor li se da in bant, ca subvent,ie pentru inlesnirea lor. Duda terminnrea cur -sulul, el de asemenea primesc subventiune, pang. ce ocupa vre-un post pu-blic bisericesc sari civil. Preoti se fac numal dintre tineril cart aii ab-solvit cursurile facultatil theologice, care dureza 4 ant, i numaT atunc!, candse declarti dupa lege vre-o parochie vacanta. Facullatea theologica are 7 pro-fesorl ordinarT si un docent. Pentru administrarea seminariului este un perso-nal deosebit, compus din 14 persOne, incepend de la rector pana la servitor.

Bucovina, cu o populatiune orthodoxy de 413,575 suflete, este impartitain 12 protopbpiate. In fie-care protopopiat, in termin de mijloc se socOte cala 25 de parochil, cu bisericele for parochiale filiale. Numerul Bisericelorparochiale filiale in tifita Bucovina orthodoxy este de 284. La aceste bise-rici functioneza 286 de preotT, unit ca parochT, altii ca coadjutor!. Numerulsufletelor la o parochie variaza dupre localitati, de la 600 ping. 3000 si marsus. Unde numgrul este mai mare de cat ar putea ingriji un preot, i se de, uncoadjutor (ajutorid). Cu postal acesta incep cariera for preotil eel liner!. Pa-rochii as de la comuna, sari de la stat, cash. de locuit, facuta anume pentruacesta destinatie, cu grading si cu livada ; as 24 talc! de pament de lucru,precum si salariul de 1000 florin! pe an. Preotir coadjutor! primesc ntirnaisalariil de 500 florin!, veniturile particulare de la parochient. In schimbulacestor benefici!, preotil sunt datori a face serviciele bisericesci si acele reli-giOse pe la casele locuitorilor, a preda religiunea i morala in *cola comu-nala si a predica in Vote serbatorile. Predica se cere cu mare stricteta. Preoliislat datori a trimite la consistoria tote predicele anuale ; acolo ele se citesc,se califica, se notified intr'o condi* si de la zelul predieatoral si de la cali-tatea predicelor depinde viitorul preotulul. Afara de acesta preolul mal are sialte insarcinarl, precum : participarea in consiliele comunale, in consliele sco-bare, administrarea bisericei etc. La buna intretinere a bisericelor participa cuo parte din cheltuele proprietarul mosiet carele de drept Oria titlu de patron,say cum s'ar (lice la not Epitrop, cu alta parte comuna. In comunele, caresint pe mosiele fondulul religios, ce se administreza de slat, Ulla de patronal bisericelor it pOrta Imperatul. Preotil betraul sari neputincio t, retragendu-sedin functie, primesc pensie ; deasemenea si sotiele for veduve primesc sub-ventiuni pentru intretinerea for si a orfanilor.

Pentru formarea cantaretAlor trebuitori pe la biserici este in Mitropolie oticOla deosebita pentru invetarea cantului bisericesc. Acolo invata. 50 de e-

isi

.isi

$i

si

www.dacoromanica.ro

0 LA CATE-VA MINATIRI I BISERICI DIN BUCOVINA. 249

Levi, venitT de pe la comune, atat de la cele romane, cat Si de la cele rutene.ET invata limbile respective, romana si rutena, caligrafia, tipicul cantareabisericesca dupa melodic romans 5i rutena ; i primesc subventie din fondulbisericesc pentru intretinerea tor. Scala are un director, un catichet si 5 in-vetatorl. Cursul este de 4 anT.

Scopul acestel caldlorii in Bucovina era visita cator-va biserici Mang-stiri vechi, din acea parte de toe, spre a putea culege la fata loculul Ore -carTnotiunl istorice si archeologice, ce se mai pastreza la ele, ca suvenir din tim-purile entice ale Orel nOstre,

Locurile alese pentru acesta erau MAnastirile: Putna, Sucevita, Dragomirna,orasele : Raddutii si Suceva.Dupa ce am petrecut Dumineca in Mitropolia de Cernauti, a dou.1 4i, Luni,

insotiti de d. pictor Bucevski, carele a avut placerea a ne intovarAli si ca-lAudi in escursiunea nOstra, luandu-ne bine-cuventarea inalt-prea-sfintituluiMitropolit, am plecat spre manastirea Putna.

Trebue sa adaog, ca parintele Mitropolitul, cunoscend scopul escursiunenOstre, a ingrijit, fara a ne spune, ca in tote locurile sa fim primiti i tratatifratesce : ceea-ce asa s'a urmat. Pretutindinea am fost primiti tratatl,chiar pompos.

In calea sure Putna ne-am oprit in Iergusorul Storojinet , proprietatead-lui Cavaler Georg. Flondor, unul din put,inii boeri romanT, ce all mai A-mes in Bucovina, din vechile familil hoeresci ale Moldova D. Flondor este unbarbat placut, afabil, ne a primit i tratat cu multa dragoste. In curgere dedoue ore, cat ne-am bucurat de oqpitalitatea d-sale, ne-a desfatat cu maimulte anecdote hazlii despre reposatul Episcop aI Bucovinel Eugenie Har-man. De la Storojinet plecand, am ajuns sera la Crasna, proprietatea d-luiBaron Manolaki Stircea. Thnpul a lost forte frumos in tots escursiuneanOstra prin Bucovina. Drumul de la Cernauti la Crasna este forte placut, prinvariatia terenulul : dolurT, vaT, paduri frumOse si bine pastrate, sate marl cucase bune, cu live4T de pomi cu gradini; locuitoril parte sunt Romani, parteRuteni. Romanil pastreza intact vechiul costum moldovenesc. Femeele seimbraca en materil fabricate de densele din canepa si land ; variate camATcu altite catrinte; Tar barbatii cu camasi largi, incin I cu brane on curelelate cu nasturi, cu bondite cusute cu floe, cu sucmane gi cu itari de Lana;incaltamintele sunt, cibetele i opincele, iar in cap palarii cu bordurile late,prin care ei tot- d'auna se deosibesc de Ruteni, ale carora palaril all bordu-rile inguste si capusonul mai Malt.

In satul Crasna ne a intempinat preotul comunei, pArintele Exarchd S.Petrovski, carele ne a poftit sa visitAm biserica, ceea-ce am si facut, fiind-caea era chiar langa drum. Bisericuta este frumusica curatica, bine intreti-nuta de proprietarily. La biserica era si un numer de sAteni, cu cariT am con-versat cat-va, qi apoi ne-am dus la casa d-lui Baron Stircea, carele ne a9tepta.B6tranul octogenar, Baronul Stircea ne a primit in curtea sa boeresca cu

VISI1A

gi

gi

gi

gi gi

giigi

gi

1i

www.dacoromanica.ro

250 EPISCOPUL MELCHISEDEO.

tOta buna-vointa ni dragostea fratesch, mai ales ca aveam cunoscinta dom.,niel sale mai dinainte:

Din intemplare to acolo a gasduit in acea sera si d. Baron Niat Hurmu-zaki, fratele nenuiritorului Eudoxid Hurmuzaki, Impreuna cu doi eopii ai sel,si care de la mosia sa mergea la Cernauti. Petrecerea la Crasna a fost b a-deverata. serbatOre, si pentru not ni pentru gazda. Betranul baron Slircea.strein de estravagantele civilisatiei rnoderne, unesce in persona sa,`pe langacalitatile cele bune ale vechiului boer moldovenesc, politeta ni cultura omuluimodern.

A doua di, in caletoria la Putna, amandoi Baronii : Stircea 5i Hurmuzaki cufiii sei, ne ad petrecut pina la. Vicovn de sus, cale ca o ora de la Crasna. InVicov ne am oprit la casa parochului Dirnitrie Onciul, carele este tot-o-datasi protopop. Aid despartindn ne de bunii si iubitii nostri petrecelori , amluat drumul la manastirea Putna, carea era departe de aid ca la V', ord.

ALM. Crasna cat si Vicovul sunt la pdlele Carpatilor.Nurnele de Vicov perta doue sate marl ni frumese; Vicovul de sus, unde

not ne-am oprit, ni Vicovul de jos. Ele sunt despartite prin apa Putna, careacurge din munti. Arnendoue satele ail o popitlatiune peste 7,000 de suflete,toti Romani. Trecend apa Patna, am trecut pe langa o vacarie a statului,unde se intretin cele mat bune vile spre a se prasi si respandi in tern, ammers spre manastire printre munti, pe langa o comuna nemtesca, numita.Kaiserberg, pina ce am intrat in satul Putna, care se inlinde pina la ma-nastire, cu o populatiune romana de 1033 suflete. Manastirea find situataintre munti pe valea cea intortochiala a Putnei, nu se vede pint& ce nu to a-propil de dense. In satul Putna este o mica bisericuta de lemn, despre careatraditiunea spune, ca ar fi lost dnrata de Dragon -Voda la Satul 0100( (astacit:Volovet), apoi stramutata. la Putna. de marele Stefan, carele a -zidit la Olovet-o bkerica de para.. Despre acesta traditiune mentioneza si chronicariul Ni-colaid Costia (Letop. t. I. p. 99, in notice). Bisericuta acesta insd a fost pre-fdcuta., in cat astadi, dupe. spusa parochului, numal la partca altarulul are]emn de stejar de ace] vechid. ce se dice ca ar proveni de la Dragon.

MANASTIREA PUTNA

Acesta manastire s'a luat num.31e de la torentul Putna. pe valea careia este-situata acesta manastire, intre .munti.

1?icerea ,Putna, este un adiectiv slavon, derivat de la substantival 4putscale, drum. El ne da a intelege, ca pe valea sad piraul Putnei a fost o calede comunicatiune cu localitatile de la munte, de la care cale piraul cu valeasa, a luat numele de Putna, ceea-ce va sa (pea pe romanesce : piraul sadvalea caii, a drumulul, sad piraul cu calea, cu drumul (slavonesce put.na ariecika, dolina).

Manastirea acesta, du a. cum ne spune Letopisetul, s'a fundat de marele

:

www.dacoromanica.ro

0 VISITA LA CATE-VA MANASTIRI ySr BISERICI DIN BUCOVINA. 251

Stefan in anul 1466 (6974) Julie 10, spre a multumi lul Dumnecied pentruvictoria ce a purtat asupra pgganilor la cetatile Kilia Cetatea-Albg, pe careIarasi le a redat Moldovei, si a pus in ele parcalabi romg.nI: pe Isaia i. peBuchtea (Loop. t. I. p 119). Zidirea manastirel urmat in curgere de4 ant, ping in anul 1470 (6978) Septembre -3, sand Stefan Voda, dupg ovictorie purtatg asupra Tatarilor, aprOpe de Nistru, la dumbrava Lipintl, cariiincurseserg in tern spre a prgda, a sfintit manastirea, si spre multumirea sfin-tei Fecibre, careia Stefan atribuia victoria sa, a dedicat'o adormirel el, carease serbesa. la 15 August. Sfintirea s'a facut cu mare pompa, in presenta Ma-relui Stefan si a. tuturor boerilor, a o multime de calugari si popor, de mitreMitropolitul Ore Theoctist, itnpreung cu Episcopul de Roman: Tarasie, cu E-gumenul manastiret Archimandritul Iosif, si cu alt personal bisericesc ar-chierei, preoti, diacont, in numer de 64 persOne, carii top at liturgisit (Le-top. ibid. p. 123). Marele Stefan a dotat acesta nianastire cu avert insem-nate si cu dere pretiese, din care matte se pastreza ping astgqi. Manastireaacesta era local eel mat iubit al Marelui Stefan, unde el isi them devotiunilesale i isi recrea spiritul. Ea fu destinata de densul si ca loc de inmormentarepentru sine si pentru familia sa.

insg, in starea el actuala acesta mkngstire, in zidirile et nu ne-a pastrat ni-mica din timpul Marelul Stefan. Biserica, chiliele, zidul incungiuratorid, tur-nuritoitil este de o constructie posteriera, sag chiar modern..

Manastirea Marelui Stefan de la Putna a fost daramata pe la jumetateaseculului al 17-lea de Vasile Voda. Et. ce ne spune chronicarul loan Niculceadespre acesta daramare : cVasile Voda, aprOpe de mazilie, ad gresit lul Dum-necled, cg i s'a ihtunecat mintea spre Igeomie, de ad stricat manastireaPutna, gandind ca va gasi bani, si n'ad ggsit. s'a apucat sa o face din nodiarasi-precum an fost, si nu 1,-ad ajulat Durnnecled s. o facg, ca an zidit'o nu-mat din temelie din pament, ping la ferestri, si 'i-a luat Dumneded domnia.a s'ag sculat Georgie Stefan Logofetul en Oste .asupra lul, si Tag seos dindomnie. Era plumbul, cu carele aft Lost acoperita manastirea Putna, rag luatazacii lui Timms, a ginerelut 1111 Vasilie Voda, de l'ad dus la cetate la Su-ceva, de ad Meat glonturi de pusca, sa apere cetatea Sucevel despre GeorgieStefan. Ce scig, ca ad aperaro bine, cg s'ad osandit si Timus, pentru pradasi jacurile ce at facut pe la sfintele mangstirl, si s'ati pus si el capul deglont, precum serie Letopisetul. pe urma as gatit manastirea Putna GeorgieStefan, dupe ee ad luat domnia, de este zidita precum se vede acum., (Le-top. t. II. 205). Biserica acesta de a doua ea sfintit in anul 1662, in anul0.nteit al domniel lui Eustralie Dabija, precum arata o mica inscriptiune sla-

ee este d'asupra uel, la intrarea din pridvor in biserica(1) : GIA 1401i0Bh110NOR14 G.re(pati goEBols, I cztipwwwr HZ ANI1 IW ICTIMTIN AARtinliBWA BAT gOo acesta biserica a innoiro loan Georgie Stefan VOevoda, sis'a sgversit in clilele but Istratie Dabija Voevoda, in anul 7170 (1662).,

(1) VecIT tab. 11 Nr. 1.

Si

IW rEWprill

91

s'a

vona,

www.dacoromanica.ro

262 EPISCOPUL MELCHISEDEC.

Un alt ctitor mare al monastirel Putna, a fost pe la jumetatea vecu-lui 18-le Mitropolitul Iacov Putnenul. El fiind calugarit in Manastirea Putna,tot acolo s'a retras, dupe ce a dimisionat din trepta de Mitropolit, silit findla retragere de intrigile hoerilor fanarioti, la a carora lacomie se opunea a-cest Mitropolit, sub Voda Joan Calimach. Ce a facut el pentru manastireaPutna se va vedea in urma tend vorn vorbi despre sinodicul sad pomelniculacestel manastiri.

Biserica aetuala a manasiirei nu infatosaza nimica interesant si artistic,nici in constructia sa, nici in forma sa, nici in picture, find nezugravita. Nielforma sa esteriOra nu are nimica din gustul, maretia, si soliditalea, cu carese dislinge architectura bisericilor domnesci din Moldova din vecurile 15-lea,16-lea, si parte din 17-lea.

Cu tOte aceste ea are n atraclie mare pentru inima romanesca ; cad cu-prinde in sine mormentul celui mai mare genii, al Moldovei, data nu al Ro-maniei intregi. Apropierea de mormentul lul iti umple sufletul de nisce mis-earl latintrice, care te transpOrta in trecutul cel glorios al t,erei, condusa deacest estraordinar barbat, mare erod si mare politic. Miscarea sufletesca teinfioreza, te umple de lacrirni, te sgudue in tOta esistenta fisica, spirituald.Ce va fi fost el in viata lui, dace nutnal umbra ha are elate putere morala!

Veneratia posterilatii calve memoria Marelul Doinn s'a respandit si ealremanaslirea Putna, unde se afla mormentul Int Cael acesla ruttnastire tot-d'auna s'a socotit ca cea anlaiu, si a avut prerogalivele el de precadere si di-stinctiune mire tOte manastirile tern.

In M. Putna se pastreza nn singiliu de la Mitropolitul Iacov din anul 1765,prin earele se constata prerogalivele traditionale ale acestel manastiri. Etacuprinderea lul :

cIacov cu mila lul Dumneqed Archiepiscop Mitropolit Moldaviel.In sciinta sa fie tuturor cul se earls a sci. De vrerne ce sfanta inarea

manastire Patna, zidirea reposalului intru fericire Domn Stefan V. V. eel bundinceput s'au einstit a se nurni cea mai antaid, cap tuturor manastirilor pa-mOntulni Moldovei, singura de sine stapanilOre, nicairea supush, dintru ince-putul el ar fost si este Archirnandrie, avend igumenii el lot-d'auna cu pro-timisire a 11 inaltati la stepena Arehieriei la sfintele Episcopii a acestiT patrii,cum s'ad urmat pink In smerenia nOstra, si laugh alts miluiri sad dat elprotia, ca igumenii s shijasca en nebedernita, en truce de pept ci cu carjaarchimandresca, care el, spre a ]or vecinica pomenire, le-ad ofierosit acestelslate manastiri. Drept, acesta sinerenia nOstra aflam en cale a intari acestctitoresc asell6ment, blagoslovim pe prea cuviosul Arehimandrit Kir Varflo-lomeld Mazererml, cum si pe cuviosul igurnen Kir Calistrat. ca la Dumne-ileescile slujbe 5a slujasca cu pomenitele mai sus podObe. Si inch cuviosulArchimandrit sa aiba voie a sluji i en archimandresca mitre, ce se afla lanumita rnanastire. Si poftim pe alti urmatori scaunului nostril preosfintitiArhierei, ca acest ctitoresc asegarnent sa-1 pazesca spre slava luT Dtim-

ci

Si*i

1iei

si

gi

www.dacoromanica.ro

0 VI4ITA LA CATE-VA MANASTIRI BISERICI DIN BUCOVINA. 253

neglea, pentru cinstea acestei manastiri, si a for vecinicA pomenire, Amin.Vleto 7265. Mart. 20v.

Subscris : Iacov Mitropolitul MoldoveT. Alaturam aid in facsimile propriaiscAlitura a Mitropolitului Iacov Putnenul (1).

Acest singiliu s'a confirmat si de Episcopul de Radauti Dosotheia Cheresculin anul 1786, dui:4 ce Bucovina a trecut sub stapanirea AustrieT, si s'a re-cunoscut cA prerogativele ctitoresci ale manastirel Putna nu sunt contrarienoulai regulament bisericese promulgat de guvernul austriac in Bucovina.

In manastirea Putna s'aa pastrat multe lucrurT istorice si archeologice,precum : inscriptiunT mormentale i morminte a diferite persOne insemnate inistoria ten t, cusAturi pretiOse alte odOre, care pe langA importanta isto-rica, represinta Iii arta contimporana originei tor; de asemenea carti vechimanuscrise si tipArite, icOne vechi, etc.

SA incep mat anteiti cu inscriptiunile mormOntale.I. Cand intram in pridvorul bisericel, indata, la partea drepla, langA pa-

rete, gasim mormentul Mitropolitului Iacov Putnenul ; era langa densul, mor-mentul pArintilor lul. Amendou6 aceste morminte as d'asupra for petre cuinscriptiunT romane. Pe mormentul Mitropolitului este scris (2) :

fiNECTk 0061111K ACTE AAh flpEWC@INE4NT848/1 MEMODOMIT AA MOAA013111W11 411011T0p10A AMELIIIII Cli:11111TE mznzunpli Rvp 1/1KWE6. KApE CL18 AISTATTpz B*91111`111AE AZKAW8p11. 44 411111 /3CI1B. ASHA MAN (7286).

Pe marginea pietreT, dinainte, sunt scrise cuvintele KApEAE ANN CXIIMS C48118MHT 9BAHMI11. /A tOH. 2' (1778).

II. Era pe mormentul pArintilor but se scrie (3) :GRIT mutc.r% rfityrpa ;L1K WACEAE pOKHAOP ASH ASMIlga8 RYp /INApIiitt

lEpocxnmonAx WH M41/14 MONAXIA ODA Tp8nh naplinitn A EVE WC41/1111411T84811A/111Tp0110M1T NIOAAORTH KV11 L4KWR AA KAPOPA WACEAE CAS AAR AMC Al

-

K.7266

atith 43C80- rEll. 1758*HI. In partea stAnga a pridvorului este mormentul Mitropolitului Theoctist,

pe carele insusi Marele Stefan a pus urmatorul epitaf (4) :HAACONECTHB611 rocnompz ;EMAH MOAAABCK011 CTECl/All BURMA. ChM

llOrAAHA soERopm. mull rpoRh CAII WT148 114111EM8 MirrpononnToy csmacKomoy.npEwc(BA)LnEnomoy Kyr) OEWKTHCT8 LIME FlptCTABECE B At l' /B11115. u1 zcEvseviosul Domnitor al Or' Moldovei Joan Stefan Voevoda, fiat lul BogdanVoevoda, a infrumsetat acest mormOnt parinteluT nostrti MitropolituluT Sti-ceveT, Area santilului Domn Theoctist, carele s'a mutat in anul 6986 No-embrie (1477). Data mortii Mitropolitului esle posit in Lelopiset (tom. I.

(1) Vecli tab, 11 nr. 2.(2) Ve41 tab. 11 nr. 3.(3) Yet tab. 11 nr. 4.(4) Vecll tab. 11 nr. 5.

I

si

ICA-

EY.,

Ill'

11:.

1.8.,

www.dacoromanica.ro

254 EPISCOPUL MELCHISEDEc.

p. 132) cu un an maT inainte (6985. Noemb. 8) (1). Acesta este MitropolitulTheoclist 1-ia. Numele acestuT Milropolit se gdsesce in documentele nestreistorice de pe la anul 1454.

Din pridvor sari portic intand in a.nteia despartire a bisericeT, care in lim-bagiul manasliresc se nuinese polunopic, pentru ca acolo se citesce ru-ga.ciunea de mequl noptiT, care slavonesce se chiama (polunosniia', (mequ-noptica), era in limba technica se numesce ,Narthica.,* sunt urmaterele mor-minte en inscriptiunT. In parlea drepta :

IV. Mormentul luT Bogdan Voda, fiul 10 Stefan eel Mare, 6posat in 1517.Pe petra morinkitala se cetesce (2) :

CZH rpm. ECM snaromErrimAro rOCF10Alltia llOrAMIA BOEROA rocnompt ;EMAttMOAAABCKOH CNa GTE(paua BOEBOAA KTHT0pA airrkti tIME nrkera-BEM KZ WRIIrkAEM. B A'kTO /BRE Aria?' AninvA K BS F10:8140414.1 tAcestmorment este al euseviosulul Domn Bogdan Voevoda Domnitoriul eel" Mol-dove, fiul 10 Stefan Voevoda ctitorul acestul sent local. Carele s'a mutatla vecinicele locasurl in anul 7025, Aprilie 20, la inegul noptiT. (1517).

V. Mormentul KnejneT Marie, fata Mamie Stefan, reposatA in anul 1518.Epitaful (3) :

(CZII ECT rpoR MapIn pERomIA KHAMHA Arl1Ep GTE(PAHA BOEBOA rocnompt3Emmi MOAAABCK011. KTHT0pA CBAT'ktl. WIDITrkAll CEH. H OHA FlACTABHC KZ B*9-NNW& WRtIrkAEM. B RTO main imp cAcesta este mormentul Martelce se glee Kneina (4), filealui Stefan Voevoda Doinnitorul 16riT MoldoveT, cti-torul acestuT sant locos, eaea s'a mutat la vedinicele locasurT in an. 7026,luna Martie 18. (1518).

In parlea stingy sint mormintele :VI. Al anteie Winne a luT Petru Rares, r6posala in anul 1529. Epitaful (5) :

EAA1'04ECTI1B611 H XpiCTOAIORIIBIsH 'MAHE BETpl BOEBOAA rocnopp6 ;EMAHMOAAABCKOH. 819ACH rpwR Chtl rocrioAmi CBOEH NlapTH HME H IlptCTABHCA KZIA4146114 u MITtAEM B'k4111111 Elf tlAMAT B t3A3 MCI{ igHIA KH AN6. gEvse-viosul si iubitorul de Christos loan Petru Voevoda, Doinnitorul iierii Moldo-

(1) Inscriptiile de la mandstirea Putna s'att copiat si tradus anteia data In anul 1843,de ieromonachul Sev. Georgiescu, Eclesiarchul mandstirei, s'ad publicat de d. M. Co-galnicenu in tomul II-le al .Archives romanescl, publicata in Iasi, In anul 1845. insatranscriptia si traducerea Parintelul Georgiescu are multe gresell neesactitatl, d. es.data mortiT Mitrop. Theoctist o pune : .6958. 20 Ianuarie.. De aceea nol ne vom sill acorege greselile parinteluT Georgiescu din inscriptiunile ce le-am gasit urmarit laPutna.

(2) Vedl tab. 12 nr. 1.(3) Vedl tab. 12 nr. 2.(41 Pttrintele Georeescu a cetit si tradus rad cate-va pasage din acest epitaf ; nu-

mele KnejneI 11 schimba in ; (Maria Recomia plincesa.. Luna Marte o sch'inba inMaid..(5) Vedl tab. 12 nr. 3.

WRHTtAll CEHB'k4H111AA

1355 ta.,

AtT

si

si

si

www.dacoromanica.ro

0 VISITI LA CATE- VA MANASTIRI SI BISERICI DIN BUCOVINA. 255

vet, a infrumsatat mormentul acesta DemneT sale Mariei, carea s'a mutat lavecinicele locasurl. Veelnica el pomenire. In anul 7037, luna Iunie 28*.

Acesta este anteia sotie a luT Petru Rares. A doua a fost Elena, carea esteinmormentata impreuna cu densul in manastirea Probota din Moldova. A-cesta a doua sotie, in epitaf se numesce : tAttpEpH AECNOTM topt dfatalaruluT 'Despot.*

VII. Al nepotulul lul Petru Rarest, Stefan-Voda eel teller, reposat in a-nul 1527. Epitaful (1) : RAArOMECT/IBIAI H XDIICTOA1061113611 11V HETDZ BOEBOAA roc-noey.tpis ;EMMA MOAAABCKOH SKpACH rpws C3H BI181{8 CBOEM8 GTE(1)4N8 BOEBOA'kHIE H flptCTABHC KS st4Nrim WEHTtAEM B AtTO /3AE MCLIA.... (2). (Evseviosuli Tubitoriul de Christos Ioan Petru-Voevoda, Domnitorul teal MoldoveT, a in-

frumsetat mormentul acesta nepotuluT sea Stefan Voevod, carele s'a mutatla vecinicele locasuri in anul 7035, luna (dapre Letopiset : la nuarie 14)..

Acest Stefan Voevod este predecesorul luT Petru Hares, Stefan cel te-ar, fliul lul Bogdan si nepot al MareluT-Stefan. Letopisecul ne spune despredensul, ea a murit in cetatea HotinuluT, i a fost inmormentat *en cinste inmanastirea Putna*. (Letop. t. I, p. 156).

VIII. Din despartirea numita gNartica, sea (Polunosnica*, intrand indespailirea propria numita etemplu. sail ea temple*, in partea din urmagasim locul asa numit cal ctitorilor*. AicT se infaciseza privirel un baldohinmaret, cu pare0 de steel& ci ornat cu cusaturT stralucitere de aur. 0 pu-tere tainica to face sa ingenunchl inaintea umbreT marelul bArbat, intru careleall fost intrupate barbatia, spiritul geniul, barbatul carele a fost fala natju-nel romane, si onerea intregeT chrectinatatt. Este mormentul marelul nostrueroa, Stefan eel Mare, asecjat in laturea drepta. Mormentul sea este ridicatdela clamant i acoperit cu o lespede frumesa de marmura, forte bine con-servata ca cum ar fi noun, ,si acoperita cu o stofit frumos cusulit, facuta.icharazita de pietatea Writ memoria luT, in timpurile din urma. Pe marmurasint forte frumos sculptate urmaterele cuvinte (3) :

Huro9EcTimul rocrioAtin 111 GTE4:1411 BOEBOAA ROMIEIO MHAOCTIIO rocno-mph ;EMAII MOAAABCKOH. C116 llOrAANA ROEBOA KT1ITOD H CZGAATEA MattiWRIITtAll CEN. NBiE ;AE AHMIIT). Apoi inscripp, continua pe marginea din'a-inte a marmorel : tff ACTABHC KZ BIMNKIM WEIIT'BAEAA B AtTO MCAr0C110ACTURa AtT.... cEvseviosul Domn Ioan Stefan Voevoda, en mila lulDumneclea Domn al terii MoldoveT, fiiul lul Bogdan Voevoda, clitorul zidi-torul acestuT sent locas, carele aid zace, i s'a mutat la vecinicele locasurTin an. 7 luna si a domnit anT....

(1) VedI tab. 12 nr. 4.(2) Data lunelnelegibila. Parintele Georgiescu a edit: trompiE 12 r. Letopise-

tul o pune la

256 K1313COPUL MELCIJISEDEC.

Marrnura si cu inscriptia de pe ea este pregatiia, precum se vede. de in-susi marele Stefan, find Inca in viata. De aceea data mortii, anume : anul,luna mortii, precum si anii cati a domnit, nu s'an pus la facerea inscriptiunii,ci s'ad lasat a se pune dupa mOrtea lui, de catra urmasil sdi ; Inca acesta nus'a Malt de nime.

Din inscriptia de pe acoperetnentul pus de Bogdan pe mormOntul tataluisett, Marelui Stefan, se scie, ca el a murit in anul 1504 (7012), Julie 2. Si adomnit 47 de aril' si 3 ]uni(1).

Lang mormOntul Marelui Stefan sint sate -va urne de stecla, acoperite cucapace Iol, de slecla, si en inscriptiuni pe chartiuti puse d'asupra. In ele sepasIreza resturile gasite in mormintele de la Pu Ina, cu ocasiunea desgropariilor, si a solemnitatil nation ale dela 15 August, anul 1871.

Din acestea vom aminti : 1) o maratna brobOda a unel DOmne. Ea estelunga si ingusta ; pe laturi brodata cu sirma de aur, in latime ca de 4 degete,si la mijloc tesetura de matasa forte find. Din resturile remase, un pictorbun o pOte restabili in intregimea el. 2) 0 pareche de cerceb de aur, lucrati inajur, de forma lungareta, ca de 3 degete, sinf forte fin lucrati, si bine conser-vaii. Dupa frumsetea for ar sta bine cu el si asiadi orb carei regine. 3) Cale-va inele de aur. Unul din ele, de care eel sciutori spun ca este din mormentullub Bogdan-Voda, pe petra are chipul unui taur strechiind. Chipul acestuitaur, intiparit pe cera rosie, seresturi din o chlamida domnesca.

IX. Alal urea, tetra mai jos, este

alatureza aiei. 4) Sint in tru o urna

mormOntul ultimei Maine a M.Stef n, Maria, fata lui Radu-Voda, carea a r'eposal in anul 1511. Lespedeaeste tot de marmura, fOrte bine conservata si frumos sculptara, de acelasmester, ca si a Marelui Stefan. Epitaful consta din aceste cuvinte (2) :

cCzto rpWR EC'i' ALli.111 rOC1:0011. AY, gni hon4 soEDA rocnoAm GTEIPatiaREHOW rOCII0Altpt .gEMAY1 MOAMIIICK011 /ME 11 flpiaTABI1C is Bt4N/II1A V. Mirk-AEM B At TO G... MCP... adica :

Acest mormOnt este al Mariel DOInneI, fata lul Radu-Voda, DOmna Dom-nului Stefan-Voevod, Domnitoriul (erei Molduvei. Cara s'a mutat la vecini-cele lacasuri in anul 7 . . . luna (3). Si aici lipsesce data, find lasatnumai locul desert. Causa este ca si la inscriptia de mai sus de pe pelra mor-mentala a Marelui Stefan. Aceste petre se vede, ca au fost facute o data, dinordinul Marehr Stefan, find el Inca in viata, precum si DOmna lui. i dupamOrtea for nu s'au pus datele. Acesta lacuna inse si aici o indeplinesce Leto-pisetul, earele ne spune, ca DOtnna Maria a murit in anul 7019 (1511), Fe-

( I) Data de 7012, carea se gasesce la Par. Georgiescu, negresit este imprumutaa din le-topiset, si adaosa de densul.

(2) Ve4I tab. 13 nr. 1.t3) Parintele Georgiescu si aid pune data, inse nu aceea din letopiset, ca mai sus, ci

alta : 7017 (1509), nu scit de unde luata, dad. nu va fi o gresala de tipar care a schim-bat pe 9 in 7.

www.dacoromanica.ro

0 VISITL LA CATE-VA MANXSI'IRI BSI DISKRIOr I)IN BUCOVINA. 257

MercurT in seplarnana alba, tli ca a fost ininormentata in manaslireaPutneT (Letop. t. I, p. 151).

In partea slanga sint mormintele :X. Al DOmnei Maria de la Mangop, soda 3-a a Marelui Stefan, reposata

in anul 1476, cu epitaful urmator (1) :eB t5411E MCI44 AEK .0.1 nykraatich% EA41`0,1ECTHHAA pABA

rocnomo, 6AArOMECTIIBAr0 1WANNA GTECtIANA BOEBOAhI rocrtomp li ;EMAH MOAAAR-CKOH. Ch11111 u1 BOEBOAMP : (In anul 6985, luna Decemb. 19, reposat'a ev-seviesa rOba lui Dumnefien Maria, DOmna EvseviosuluT loan Stefan Voevod,Dotnnitoriul Moldovei, fiul int Bogdan Voevoda,. Data acesta a reposareTacestel Dentine corespunde in totul cu acea din Letopisetul Vorniculul Urechie(Letop. t. I, p. 132).

XI. Mormentul a dol fir aT M. Stefan : Bogdan si Petru, reposati in a-nul 1479. Epitaful spune : (2)

GTa post.' clfat. pas sOmINX 110fAANA II ITETpa Ch111111 GTE(1)4/14 SOE-BoAm rocnoAapt ;ENIA14 MOAMBCK011 HME nAcTagnwEcia llormmi B A.k.ro istin8mcga I8A1a KS ITETp7 B AtTO i8141111 Ho. R.I. : .A.ceste morminte sint ale robi-lor lui Dumneclen Bogdan i Petru, fil aT luT loan Stefan Voevoda, Domnitorulteril Moldovei, eariT reposat : Bogdan in anul 6987, luna Iulie 26, Petrain anul 7988, Noetnbr. 21.3, Anul este dupa numerarea naslra de astac,I1 ace-la 1479. Dar in vechime anul non era la 1 Septemb. De aceea mOrtea hitPetru, intemplata in luna Noembre se pune ca cum ar fi fost in anul urmator.Despre mOrlea aceslor fit aT Marelui Stefan pornenesce si chronicarul Urechie,dar difera putin in datele qilelor lunare ale mortit for .17 Julie. i .15 Noem-bre., ( Letop. t. I. p. 122). (3)

XII. Mara de biserici, in partea despre mecla-nOpte, langa altar, se ga-sesce o petra mormentala, carea arata mormentul luT Theofan Episcopul Rd-dautilor, reposat in anul 1670 (4) :

cm! Ecr umrpostioE Kamm CATB0pH EMS CEO,: OE0 ON6 KhIK EMICK0116Papua npoucKofon WT 1181111.1 !ME flp*CTAKIIC B A*TO /31)011.1, (5) : gAcdgid'ALM epitafica a facut'o ie Theofan fost Episcop de Radau(i, originarin delaPatna. Carele a reposat in anal 7178.

Pe langa acestea am maT gasit si alte inscriptinnT scolptate in OA. indeosebitele locuri din cuprinsul rnanaslireT. Asa sint :

XIII. La intrarea de din afar* d'asupra portiT manastirel, se afla sapata inpetra marca tare, i impregiur inscriptia (6) :

(1) Vecli tab. 13 nr. 2.(2) Vecil t b. 13 nr. 3.(3) Nrintele Georgiescu puce, In loc de Noembre : Octonthre(4) Vec11 tab. 13 nr 4.(5) Construc4 frazeT. de tot potcitA, a acestul epitaf, arata In autoriul eI deplina

necunoscinta a limber, In era afecta a scrie.(6) Vet tab. 13 nr. 5.

bruariti.

JAT Gomia Motu

Orel

all

1..

www.dacoromanica.ro

258 EPISCOPUL PrIELCHISEbEC.

(1IAMONECTM111 rOCIIOAApt% B7iCE11 ;EMA11 MOAAMiCK011 BEANKIH I0. GTE(1)4NBOEBOA Ms BEAM AN 6OrA411:1 DHOW caps H caTsopn M011.1CT11p6 CA11 BZHMt CBAT'kl1 Soropomnp. npn lipxnmanApnvk 1W/14t. B ATO /13411.0. : (Ev-seviosul Domnitoriti a VOA Ora Moldovei, Marele loan Stefan Voevoda, fiulManful Bogdan Voevoda, a zidit si a (scut manastirea fntru numele SanteeNasal Ore de Dumnecieri, sub Archimandritul Ioasaf, in anul 6989. (1481). .

Epiletele de Mare (sciataii), date in acesta inscriptiune atat lui Stefan,cat 0 tats -lui s*a Bogdan, epitele, care nu se gasesc nici in unul din docu-mentele dela Mare le Stefan, nici in cele urmatbre pan& pe la finele vecu-lui at 16-lea, cand a inceput a se da lui Stefan epitetul de (Mare. (t), arata caacesta inscriptiune cu marca ei este de o data cu mull posterika. Chiardata zidirel manastirel, pe carea letopisetul o pune intre anii 6974 (1466) si6978 (1470), in inscriptie este 6989. Inca si numele celui anteia egumen, ca-rele dupa letopiset a fost Archimandritul Iosif, in acesta inscriptie se nu-mesce cIoasaf. (2). NoT credem, ca acesta marca cu inscriptia ei dateza delajunietatea veculd al 18-lea, cand Mitropolitul Jacov a reparat manastirea,intre allele, precum se arata in Sinodicul Mankstirei, 4zidiiul manastirel, ca-rele era de tot resarit si parasit, tot din temelie 1'a0 facut.,

XIV. D'asupra portil, din partea din launtrul manastireT, este farasi marca(6riI sculptata in petra, cu o inscriptie imps egiur in limba romana, care aratadata. cand zidiul monastirel s'a reinoit de Mitropolitul Iacov, anume sub Dom-nia Jul' Constantin Racovita. Inscriptia este acesta (3) : Ks MHA4 n811 48M-11E;E8 1WAN KONCT.111TH11 PAKOHINZ BOEHOA A0AAH op% NionAotatt, Marca ared'asupra corona intre buzdugan sabie, la mijloc pe un scut bourul cusOrele, luna tli o stew, si vulturul cu crucea; cast acest Domn a domnit pasteamandko terile romane; de desuptul scutului data : /3Z8E (7265), adicaan. 1757.

XV. D'asupra 1110 paraclisului din chiliele staretesci inca este o marca a (6-ril, fOrle usalA. In ea se disling Inca : la mijloc bourul cu steua intre dme,din drepta &Vele, din slanga un left cu coda intOrsa d'asupra, si impregiur oinscriptiune slavona, din care numai o parte din emvinte se pole citi, si datacare se rapOrta la anul 1559, care coincide cu anteia Domnie a lui AlexandruLapusnenul. Eta cnvintele legibile din acea inscriptiune (4) : cRAAr04ECT1186111l'OfflOAApb... 1W ilAESCINApl BOEBOA l'OC110AZIp6 3EAC111 MOAMBCK011.... 1w /LE-8.1NApA BOEBOA CN GOI'Aalt1 BOEBOA H 13118K A016p.11'0 GTEIN114 BOEBOA... B AtT133., (7067).

(1) Ve4I inscriptia grecescti. de pe un morment din biserica Sf. ncolat din Suceva.(2 PArintele Georgiescu schimbl atat numele ArcWmandrituluT In gIoanikiep, cat i

data In 46988,, ada.ugAnd de la sine luna : ciatCALIE 18HIA,, ceea ce In originalnu se all.

(3) Vedi tab. 13 nr. 6.(1.) Vali tab. 13 nr. 7.

yi

si

@i

www.dacoromanica.ro

0 VISITA LA CATE-VA BISETUCI DIN BUCOVINA. 259

De aid urmeza, ca marca acesta cu inscriptiunea el date* precum am clis,dela Alexandru Lapusnenu. Deasemenea se vede din ea, ca. Alexandru Lii-pusnenu avea pretentiunea de a fi fecior al lul Bogdan Voda. fiul MareluiStefan, si de aid nepot al Marelui erou Stefan t1).

XVI. In pirgul Manastirel Putna se gasesce o petra isolata cu o inseriptiuneroma* carea arata data fundard sichastrid Putnei, in anul 1758. Inserip-tiunea spune (2):

ce(FITA CkacTpIE n8Tta A11144E1181' ECTH 4)hE8T AN AEAANk AE MAIZE RANTA-10306H WH CAS 41.10HT (IAKZHASCE AE niaTpa JIth 311AEAE A/lapilli cm KOHCTA-THH PAKOKHILI ROEINAk KS MHAA M8ATOp KpEWTHH. rpm' CHAIINLIA CTAI/E148A8f1CHAIN 11111 cab C4/11H141iT AE Kvp AOCO.O.Ell grnicKon Nagy. AT. 1300. 1111C.map.* (3).

Acesta sichastrie era o filiala. a PutneI, departe dela manastire, in munVi,cale de o Ora, destinata pentru sichastri sau pusInid. Ea aslacy nu mai esisla,ci numal ruinele si pietrele mormentale arata locul d. Pietra acesta cu in-scriptiunea s'a adus in manastire, spre a se pastra ca o suvenire a fOstel si-hastriI.

1)intre ornamentele bisericesci antice, pastrate in manastirea Putna, voininsemna pre acele ce s'atl parut mai remarcabile pentru arta i datele isto-rice, ce represinta.

1. Un acoperement pentru mormentul DOmnei Maria dela. Magop. El estecusut cu fir de our si represinta portretill acestd DOmne, culcata, in positiunede mOrta, cu ochiT inchi.I, cu bratele pe pept, imbracata In costumul el deDOmna, cu corOna bizantina in cap. Dela corOna atarna pans din jos de u-mere nisce decoruri de metal in forma de suvite inlantuite. La dOue colturi arepajura bizantina, cu dOue capele, si la alte dOue colturi dime monogramegreeesci ca simbole ale originel sale din o familie a irnperatilor bizantini.D-111 Bucevski a decopiat tac- siinile atat de pe pajura imperials, cat si de pemonograme, care se alai ureza la acesta relatiune. Veqi lab. 14. Pe margineaacoperementulul es'e cusula inscript,iunea urmaiOre :

(1) PArintele Georgiescu spune, cd cu 40 anY In urmA, cand a copint el inscrip(iu-nile dela Putna, acestd mama era d'asupra usel cuhnel. Se vede cd cu prefacerea ur-mat5. la Innoirea Incdperilor nandstireT, uncle din inscriptiele vechl s'ad strAinutat,altele nicT se mai gAsesc.

Parintele Georgiescu, transcriin I si traducend acestd usatd inscriptiune, Isl permiteo licentd, carea Intrece pe tote cele amintite pd.nd aid. El credend cd are aface cuMarele Stefan, ctitorul mandstireT, it face a se numi cnepot al lul Alexandru Voevod,si fid al lul Bogdan dupre sfintita corond a lul Dragos Voevod. Mal credca eel cuhnea,pe care era marca cu inscriptia, ar fi fost loeuinla lul Stefan Vodd. Ndscocesce si datade 6981, cu luna Maid.

(2) Veil tab. i3 nr. 8.3) Monograma sculptorulul : aNtizpaH oil MapTHH, sea alt nume ce s'ar incepe

cu silaha Map.

MANASTIRI fl

www.dacoromanica.ro

260 EPISCOPIM MELCHISEDFC.

tCail Erns 11061/0611 rpm paw so;ETA RAArONECTIIBOH N XRICTOAHOEHBOH roc-nomAtt Iu CTE+ANA BOEBOAKI rocuompia SEWN 1110AAABCKOH M4pIN. 11/E1 tipt-CTAKI4CA WA Irk411111M WEHTtAEM. B !AT /OLIHE MCLIA AEKEHpIE A I. BS MAT. YU

adica :Acesta este acoperementul mormentului rad lot Dumnegea EvseviOsel gi

iubitOrei de Christos DOninei WI loan Stefan Voevoda, Domnitorul terii Mol-dovel, MarieT, carea s'a inutat la vecinicele locasurt in anul 6985 (1476), Vi-nee, in cesul al 5-lea din

2. 0 dverd, sau perdea dela u0e imperatesci, chardzita tie Mare le Stefan.Ea este lungd de 136 centim..tli late de 1 metru, 3. centm., cusutft cu sirmade argint de diferile culorT. Represinta lama Binevestirel. La mijlocSf. Pe-chora Archangelul Gavriil. Mai sus, la spatele ArchangeluluiProroculDavid; la spatele Feel Orel prorocul Solomon. In partea de desupt pe mar-gineinscriptia : CIA ABEpA CAT8OpH Iw GTE(1)4ti BOEBOAA .110rAANA 60E-BOAH 8 MONACTI9 uT IISTN011. ION ri.) Acesta dverd a facut-o Ion StefanVoevoda fiul luT Bogdan Voevoda la indnastirea din Put na, lunie 13..

3. 0 atilt dvera, mat mare de cat cea anteriOra. Pe ea se represinta restig-nirea Domnului. Este cusutd ea sirma de argint, pe panza de matasa roie.Din drepta crucel este Malca-DomnuluT insotila de santele Mironosiie, qi d'a-supra et cusute cuvintele Domnulul to CE Cli-4 T60 I : (fetnee I Tata fiultea)., Din stinga loan Theologul gi Longin Sutaul. In partea de jos agrupeT Mironositelor, din drepta este portretul Marelut Stefan imbracat incostum regal, cu corona i cu chlamida. Dela corona atarna pe spate u-mere nisce lantujele de aur. Stefan este fara barba, numaT cu mustete. Dinstanga, in linie cu Stefan, este Donna, deasetnenea in costum regal. AcestedOu6 figurl domnescT(1) le-a comunicat Academiel d-la Bucevski in anul trecut,and se trata cestiunea despre barba lul Stefan-cel-Mare. Ele nu sint pe onepitaf, dupe cum din greala se gicea atunci, ci pe acesta dvera ctitorescd.Pe de laturile dverei. d'asupra Domnulut i a DOmner, sint cusuti in linie ver-ticala cate 4 serafiinr. D'asupra crucel, tocma sus sint cirstit1 Archangelii :Michail d'a drepta, i Gavriil d'a stinga. La capetul drept al cruciT este scris :gap), la eel slang : chtEkt) (imperatul SlaveT) (2). La stinga cracel, jos,stab in positie de rugaciune : Iosif qi Nicodim. De desuptul icOneT, acesta in-scripOe : (IWN CTE(FAN BWEBOA. LiormaA BWEBOA. H rOCHOMAA Ero MA-pIA PAA8 BWEBOA. CATB0pH ABEpA. NIONACTHp10 CBOEMS 118TENCKOM.BAtTla rocnoma. Ero M. noA. B /314. loan Stefan Voevoda, fiul luTBogdan Voevoda, gi Minna lot Maria, flea lut Radul Voevoda, a facut acesta

(1) Ve41 tab. 16.(2) Aceste cuvinte ne aduc aminte o mare dispute, lipoven6sca aM v6cul al 17-lea. LI-

poveniT pretindeaa, pe baza documentelor antice, a nu se eerie pe truce cuvintele :Nazarinenul, Imperatul jidovilori, cuvinte batjocoritore inventate de jidovl ; ci nu-

mat cuvintele : (14,911 GUM* Imp6ratul Slave!.

i AllE. ,

gi.

si

OM

: iliE

si

CiiliAtpEp CIA

A.lirr

(1s.

www.dacoromanica.ro

IliscrWul de la Ilanistrea Putna.

raiNIM

7tOM

IIIIMUIRM

EN1171Trg11611ZPIN H_

'

-7.--

_ __,_,x

,z.,

.)kj .5.,0014,

RT9I/h V

O CO

I TI IlegiMg I N

rigi

;61

111 -

-0

.

rs,-

.tWiffIfiEt

-011Wft-411(7) E;i.E'lliEtki

4:1P44,4

_

,111101109111taltAM

MIIIIIIM

I61aCIMPonorliti

LAC

IIIMIN

DB1211141M

IN-4.1e..d.

1114-111MIZIO

NL

;=1,

IH:1/11M

9A018N813,'S2W

IX,5H/IYPDT

itCYCENTOM

ENIiiitarriENZUwww.dacoromanica.ro

lli '11311V WI VI SIMI%

A T

j 0.

Q

0:T 1\2

IVJO

ITIM

ODP

130M

INEN

KT01

8IN

Mild

? EIT

PIX

KTO

5K5l

ifiltil

IT96

111,

131)1

0111

1314

10DM

IC11

1111

110M

OM

, .4t

urA

"ka

-Fire

ak;

(-611

1(FM

CAIM

IC,i,E

iTtE

glitet

[FIT

ISPA

NIVI

A 4

(Q-4

Ca#

UlT

1611

)IVIII

MAI

IIIM

iNrob

oncli

M11

111-1

101/Z

h i2

Law

imm

liglio

SIM

PIPI

IINIII

1/41

1;ro

Ntil[1

811It

i=

ca

In

un

1'

11h

!it

I

1111

tiOni

k.e0

111P

1111

qi0L

E.11

10-1

1T9-

1130

111.

013,

61K

i

7.-.1

WEF

IlLIN

T038

.1ill

iflA

IINIfE

lfloA

XH

OLl

lt:

,,,---A

kA,

A-,,

,-,---

..st.,

-..---

,----

71

.1-

----,-

, t -

-

-

v._

,_--

--w

----

----

,_

Hi

,

x.

-

---_

,

t 1

-

--

..^--

..

)

..._

-

guni

iiaffi

ctili

ffini

enTa

g

8icr

ivrtic

tafa

H. M

M. U

M*

)

MCA

T IiM

ilLIT

C1-1

1A Te

gAtk

a IM

r H

TICT

KII

)Cril

t

www.dacoromanica.ro

REVISTA IST.:M1C11. FM.

Fig' 4.

,7 itTACIXbCTICligli./eN C -r.4[14E11 gE14,111(VAC4

CM rlA NEKHATA4 rNit H 0 1-1 (1)1,11( hiel.(.d,46 11 IcaLtti

E RA 6,.fiunciiitin:A UIEctiKOHlie IMAM 8T OK''.fr,,,C11-I

Nncr CI SI

1111C4C1),11gLApad,OCMC RilEKOALIC.t3CVIA

Fig. 8.

TARIFtailtliii\6014, Kti:NINVIIADTIFIKAtilltiOrid-- ,__, --,i,s.-- -------

_-_,,,k_--__=k......,

---=,----,. ,,,___,

-"' Z

IP PDICITLI 1TVA 0 t) \F(Di)0 l' 1911)PiD1114i10111EFA?;-'44._Fig. 3.

i4$1 611;rg

T a b. 13.

lirtilM00 111 iiINHACTelANAMK0111/7fh

R (ALY0AOTIlwriddlillifitif011c'nIVOlcf[iEfOlgititi,I

t=-=E7"-J

I'll-^z`11'E7\4

= /

-

c'n-,-:-

Ur1= -,

ii

L-itt YtA 19 Y4]/ 4 ] PI\I rd OPD.1-14D1V6i1c11-114[1J--=--:Fig. 2.

Iilscriptiuni de la tallastirea Ntila,

\orHA24rigI I I

1.111.4 ....... ..... 1,1fi

1( a '1

Fig. G. ig 7.

I1

6 MICA

._,

0 VISITA LA CATEVA MANISTIRI BSI BISERIC1 DIN BUCOVINA 261

dvera manastirei sale Patna, in anul domniei lul al 40-le -si jumetate. Anul7008 (1500).)

fwazeid, dinetuiOnfAIIIKORiTtRIPROFTM

51Thlwa6 tirinhilititilinto4. Alta dvera sell perdea de .110. Acesta represinta o mare icena a hra-

mulul manastirei Adormirea Maicei Domnului. Lungimea el e de 2 met.33 centm., latimea de 1 met., 78 centm. Icena este mareta si cu multa artalucrata, cusuta cu sirmh de fir. La mijlou se represinfa. corpul Santel Feciere,culcat pe nasalie; de desupt angerul cu sabia, si jidovul Athonie cu ma-nile taiate, pentru ca voise a resturna nasalia. Corpul Maisel Domnului esteIncungiurat de Apostoli; d'asupra for Domnul Christos ducend sufletul Maiceisale la cerid, incungiurat de angeri, apol mai sus Serafimil. La margineade jos a acestul tablod, la o parte, este portretul lul Bogdan-Voda. El se re-presinta imbracat in manele costum regal bizantin, ca si tatal sea pe dveraanteriOra, cu corena si cu chlamida. Pe de laturile tablouluT celui mare sintalte tablouri mai midi, in numer de 12, care represinta cetatile si poporelepe unde se aflad Santib Apostoli predicand, cand a adormit Maim. Domnului,si de unde angeril, dupre legenda bisericesca, pe nori all adus pe Apostoli laIerusaiim, la inmormontarea Maicei Domnului. Numele acelor cetati sint scrisecu literile initiale, d'asupra fie -carer eetati, precum si un anger ducend pe cateun apostol pe nori. Tabloul de desupt are acesta inscriptiune : llutro4Ec-T11136111 H XpHCT0A10611E6111 Ivan GorAcur BOMA sonam mrinorrito rocnomph;EMA/1 MJAAAECK014 Clits GTE(PAHA BOEROA BUSK PAAS'AA /10E130A CZTB0p11 ABEpCIA BR lifiKRH CZ;AAWkI1 WT HUM poiviTEAth BR 116TERKOM MOHACTHpH HAEMEECT xpam EtnErriE flpE4HCTEH E0r0p0AHLIH. B AT t311 . 4 r0C110ACTRA cBoEro At TOS II CEAMO TEKZ1111E. NINA ABP. El. : Evseviosul si iubitoriul de Christos loanBogdan Voevod, cu mila lui Dumnedell Domnitoriul Orli Moldovel, fiul luiStefan Voevod, nepotul lul Badu- Voevod, a facut acesta dvera in biserica zi-dila de al lui p4rinte in mhnastirea Putna.'unde este hramul : Adorrnirea precuratei NascalOrel de Dumnecled. ha anul 7018 (1510); era al Domniel sale6 ani si al septelea curghtor, luna August 15.)

5. 0 zavesa : tot dvera sell perdea de usa, numita cu alta numire slavona.Apesta TarasT represinth icOna AdormireT Maicei Domnului; e cusula cu fir sisirma Tabloul are mai puline icOne decal cea anteridra, anume : trupulMated Domnului incongiurat de Apostoli. earl o prochodesc. Sub corpul MaT-cei-Domnuldf legenda cu angerul, care taie manele jidovulul Athonie. D'a-supra Domnul Christos, ducend sufletul ei la cer, incungiurat de angeri.De desupt are acesta inscriptie, din care se vede, ca ea datezit dela Marele

Bee. p. let., Arch. 0 PiL, f. H. 2

www.dacoromanica.ro

262 EPISCOPUL MELCHISEDEC.

Stefan din anul 1485 ; ea pstc4 CZTBOD14 1w GTE.All BOEBOAA ROMIE10 MN-norrIto rocnomph 3EMAH MOAAABCKOH Cii It 110rAAHA BOMAN 8 motiarrup WI'118THOH B AtTO istivir NIAi i.) (6993-1485).

6. Alta zavesa, tot dela Mare le Stefan, din anul 1484, de asemenea cusuta.Ea represinta icOna inaltaril DomnuluT Christos : domnul redicat de angeri lacer. Pe de laturI sOrele si luna; de desupt Archangel 11. Michail i Ga-vriil vorbind cu Apostolii, si aretandu-le cerul, unde se inalta Christos. Apo-stolii grupatl langa Maica-Domnului. De desupt inscriptia urmatOre : hi/ GTE-(1)AH BOEINAA POCEIOAApls ;EMAII MOAAABCKON CZTB0p11 CIA Y;AB1 MONACTHp10 WTruHTHa B AtTO /01111B) (6992- 1484).

7. Aer set) Epitaf dela Marele Stefan, din anul 1480. Pe el se represintatabloul punereT DomnuluT in morment. La cap este Maica Domnului si cusf. Maria Magdalina; la piciOre IQsif si Nicodim si cu dOue sante muierimironoSite. Dintr'o parte Evangelistul Loan tine pe 0-1 Christos de mana;impregiur sint angeriT cans canta inmormentarea. Siipra-scrierea In limbagreed : o swan acip.(4 (cantarea de inmormentare). In colturi simbolurilebiblice ale Evangelistilor, si la fie care simbol scrise cuvintele grecesci li-turgice, cu litere kirilice : (AA014TA. HOWFITA. 'swarm. BE nErarra.) De de-supt acesta inscripVe : IiponerliEm wily% 14 CE nwrkwEHTEm ciia U CEBpE-IIJENIEM ma.raro Op IWN GTE(PAN BOEBOAA EOMIE10 MIllwrIto rocrimaph.gEMAIIMOAAAHCKOH CI11% HOIAAIIA BOEBOAH 14 CE EAArOMECTI1B010 rocrwAmH Ero MA )IN HCE HZ;AIOHAENHMH AtT11. 11AESAIIApA II HOrAANA EWA CZTHOplIWA MN AEfA BEMOHACTIID11 wr IISTN011 HAENCE E xpion HcnEHIE nrkam.rta soropoAHun H iipHc-mAten NiapIA. B AtTw izion) : (Cu vointa Tatalui si cu conlucrareaFiuluT si cu seversirea santuluT Duh, loan Stefan Voevoda, cu mila luiDumneclea Domnitoria Orel MoldoveT, fiul lui Bogdan Voevoda, .i cu evsevi-Osa DOmna luT Maria si cu iubitil copii Alexandru i Bogdan-Vlad, facutaaacest aer in manastirea aela Putna, unde este hramul adormirel pre santeiNascatOrei de Dumneclea i pururea-feciOreT Maria, in anul 6998 (1490).'

Marimea aerului este : in lungime 2,42 metri, in laVane 1.48 metru.El este reinoit. Anume : panza de matasa cea vechie rumpendu-se, s'a inlo-cult cu alta noun de matasa albastra, qi tote cusuturile de pe cea vechie, siliterile, s'a( cusut pe acesta noun, in acee4 positiune.

8. Alt aer din anul 1516. Cusut cu fir pe o stofa de matasa de colOre ce-nusie cu fort Partea cusuta are o lungime de 1.80 met.; latimea. de1.20 met. impregiur are acesta inscript,ie slavona : cf1;80.1EtlIEMk WTHA H CZ110CIAWEll16M6 ChM H CZEpZINEHTEM cswraro ASV. HMOAll pARZ HOM111 rum.rABDHAZ BlICTtplIIIKk TOTpr111.11411. EflE WM MEAAHIEM BZiKAEABWE AIME XpiC-TOrk CTp4CTI4 PANIITEAll noTzwaTEAhHo CZTBODH CE11 AED11. N AL1AE Ero BO MOA-R.15 CE6t. H CBOEll camwrEAHHHH. H Hap Ero. BE MONACTIlph WT HOpOHELIIINAME ECT XPAA1 CBATAr0 [AMUR, BEAHKOM8tIENIIKA H 1106'40140C4A FEWpriA,B ntTo /3iiA mil; Jur. fSE : (Cu vointa TataluT si cu conlucrarea Fiulul i cus6vOqirea sanluluT Duh, voit-a robul luT Dumneoleti panul Gavril Visternicul

www.dacoromanica.ro

0 VISITA LA CATE-VA MXNASTIRI ySI BISERICI DIN BUCOVINA. 263

Totrusanu, carele aprins de dorul dragostei luT Christos (s0 iubitor de palimele(1u1), -thou acest aer ski l'a dat spre rugs sie si convietuilerei sale i fiilor seT,in manastirea dela Voronet, unde este hramul, santuld slavitulur Mare lulMartir Georgie, in anul 7024, Luna August 25., (1516).

9. Un acoperement de tetrapod, Mout de DOmna Maria, ultima sotie aMarelut Stefan, din anul 1503. El consta din o stofa verde, cu catefea roie,lung de 1.70 met., lat de 75 centm. Impregiur este brodat cu fir si cu inscrip-tiunea : tt MI 110KpOBb HAA TETpAHOMM CZTHOpti pasa Komi/a 11/1apiA roc-no04 Immix GTEtpima DHOW ASEAN PAA8AA BOEBOAKI HZ EME WT HI1X6 CZpi-AAN114 NEDICHII HZ 118TENCKOMI1 MOHACTI411 HZ AtTW 130 MCLIA voRpia ABA-AECAT11.) : cAcest acoperement pe tetrapod facutul-a roba lul DumnecleaMaria, Damna lui loan Stefan Voevoda, fata Radulul Voda, in Biserica ceazidith de densii in manastireaPutnet In anul 7012, Tuna Noembre 20. (1503).,

10. Un acoperement pe mormentul DOmnel Mariei, pus de fiul el Bogdan,in anul 1513. El este din o stofh cu campul rosu, lungh de 1.70 met., latd. de1 metru, iinpregiur brodath de o inscriptie cu litere marl, inalte de 10 centim.,si constd din aceste cuvinte : 4c Mil noKposEqz 8Kpacii hit llOrAANZ HOEROAA HO-fl iE10 MHAOCTItO rOCCIOAApis 3EMAII MOAAARCKOH ChiN GTE(PANA 110E11001 HNSK PA-A8AA HUDAK!. H noomu ECO HA rpost CHATOHONHOWEH MATEpH Er0 NiApIll roc-flOplill C rE(Patla VEVA! B A'kTO istca. rut. ii : cAcest acoperementel l'a in-frumsetat loan Bogdan Voevoda. cu mila lul Dumneclea Domnitor OrdMoldova fiul lul Stefan Voevoda, nepotul lui Radu-Voevoda, si l'a pus pemormentul reposatei intru santitate Maim)" sale Mariel, DOmnel lul Stefan-Voevoda, in anul 7021, Ianuare 30., (1513).

11. Acoperement pe mormentul Marelul Stefan, pus de fiul sea Bogdan.dupa mOrtea tattilui sea. Consta din o stofd grea de catifea cu fir de aur,lungh de 1.64 met., lath de 1.22 metr. 0 parte sth pe morment, alta athrnain partea din'ainte. Pe partea ce std. pe morment are acesth inscriptie sla-voila : hi llorpHa HOEEOAA. HOMIER) MHAOCTIIO rocnompb .gEMAII AAOAAAHCKON 8-KpAni H 110/9111 110KpOHOM CHM rpOg WTLIA MEM IWN GTEONA BOMA! rocrim-C110BARWAr0 HZ MOAAABCKOH ;EMAH M3 AT II 'rim MUNI N ME liptCTAHHCA KZBt`IN'kH WHIITtAH B AtTW /3iii MCNA ISA. R mih. n AE116 BTOpINIKA RS 4fTspa-Th111 mac AuE. : (Toari Bogdan Voevoda, cu mila lul Dumneget DomnitoriaOrel' Moldovei, a infrumsetat si acoperit cu acest acoperement mormentultatdlui sea loan Stefan Voevoda, carele a domnit in -Ora Moldovei 47 anT sitree luni, si carele s'a mutat la ]oca,ul eel vecinic in anul 7012, Luna Italie,qiva a doua, Marti, in cesul 4-lea din qi..

Combinand data mortii lul Stefan si anii Domniel lul in Moldova, venim laresultalul, eh el s'a suit pe tronul Ore in anul dela Christos 1457, la ince-putul lunel lul Aprilie, sate 6J65, data dela Adam, carea se insemna si inLetopisetul lul Urekie.

Afard de aceste ornamenle frumose, care sint o dovadd vie despre ingri-jirea ce se punea in vecul 16-le, epoca glories nOstre nationale, in cultivarea

www.dacoromanica.ro

264 EP/SCOPUL MELCHISKDEC.

artel custitoriei si a picturel biserieesd, mac sint Ancn multe altele, fAcute sidate mannstireT de Domnil si boeril antici, si pe care timpul nu nil-a permisa le inspecta si insira in metnoriul met, lasandu-le pentru alts ocasiune.

Trecem acum la Evangelii si icOne :1. Evangelia slavona comendata de Mare le Stefan a se scrie; dar intern-

plandu-i-se mOrtea, o a seversit si legat fiuTs6d Bogdan. Ea este scrisa pe per-gamin, fOrte frurnos, cu chipurile Evangelistilor, cu decoruri si initiale ele-gante, in aur. Zacelele sincopele) si tipicele deaseminea sint scrise cu aur.Cartea este mare, voluminOsn si grea. Este imbracatA cu argint masiv poleitcu aur. Pe laturea d'asupra are in relief lama invierei Domnului cu legendaseettereT sufletelor din Tad, si cu cei palm evangelisfi pe la colturi. Pe parteade desupt se represinta tot in relief icOna Adorinirel MaiceT. DomnuluT. Ta-blele la radacina cnrtil sint impreunate cu o mreja de argint. Pe parlea dedesupt, sub icona hramulul, se citesce acesta inscriptie :

ithv Borzpura fl0E1304.1 607Ki Et0 mnAoc.rito rocnomo ;EAtAn MOAMECK011 v.1-Nom ChH TETIWEEltill'EAh MOHACTHp10 118TENCKOMS HAVRE ECTh XpAM 8CHENTE RO-

00p0A1114H B7 341,811111E CEA 1131104118111.1r0 p0AHTEAt CEOEPO GTE11/111111 EOEBOASI H

FAA UWE yipaBIE H MACHU B tykTo /SR man : 'loan Bogdan Voevoda cumila lul Dumnecleu Domnitorit Orel Moldovel a ferecat acest TetraevangelmanastireT Putnei, unde este hramul Adormirea Igg.scatOrei de Durnnedeil,spre desufletia r6posatuluT intru snntitate p:trintelur set Stefan Voevoda, sipentru santtatea si mantuirea sa, in anul 7015, Maiti 5. (1507).

La finele Evangeliel dela Ioan se gasesce acesta insemnare despre origineaacestel Evangelil

(HAArOlgEOAEHIEM WTIAA N flOCAWEHIEM C1111 H C7R, ZWENTEM corraro ASXaEAHONECTHRIAM 11 XpiCTOMOEHE6111 f0C110/1,11/16 IWN CTECIM gOEBOM. 60MIEIO MII-

AOCTI10 rotnomi, ;EIVIAll MN/013CM. ESE Wit ROMECTBENKIM MEAAHIEM pAMEACA.XPICTOBK CAWBEC pAIHTEAH11X WU. HOTAlflATEA 110111141A CbJH TETpOESAIIPEA7s.

monacritpto CEOEMS 110yTEHCKON18. HAEME Evr vim 01CHEHlE IlptCRATtll E0f01/0-.A11411. H Olf TOM wsptrE ErO CZMpTa H IJEHOCTHME CZ81/%11111TH. 4 ChM oyso Ero&PALI(' BOEGWA41. EO7JE10 MHAOCTI10 POCtiOAdfik ;EMI, MOAAA8CKOH WKOB4 EraCIM3116111H BA ;t1,1,11.11A CEATO1104ERWIWO f WAHTEAt MECO, GTE4h1Hti WEEVIL HYEA CBOE 3,%pABIE H CHACEHIE.1

,Cu bung. vointa Tatalui, si conlucrarea Fiulul, i cu saversirea SantululDuh. Evseviosul si Tubitorul de Christos Domn Joan Stefan Voevoda, enmila luT Dumneclet Domnitorid t6rei Moldovei, carele aprins fiind de dorulDumnegeesc. si fiind Tubitor de cuvintele Tat Christos, a inceput acest Te-troevangel manastirei sale PutneT, unde este hramul Adormirea Area sfinteTNascatOreT de Dumnegel. Si intre acestea l'a gasit mOrtea si n'a ajuns salsnArsesca. fled darn fiul snt Bodgan Voevoda. cu mila tut Dumneclet Dom-nitorit Orel MoldoveT, l'a ferecat si saverit, spre desufietia r6posalului intru

t

II

H

F

www.dacoromanica.ro

0 VISITA LA CATE-VA MANASTIRI SI BISERIOI DIN BUCOVINA 265

santitate parintelui sea Stefan Voevoda, st intru sanetatea si mantuirea Kt.)Facsimile de pe pagina cu acesta inscriptiune, decopiata de D-1 Bucevscki,se alatura aid, Vali tab. 15.

2. Evangelie dela Marele Stefan, din anul 1488. Ea este frumos scrisl pepergamin. N'are chipurile Evangelistilor, ci numal locuri lasate pentru den-sele, de unde se vede, el ele trebuiaa a se face de un pictor, dar nu s'atirealisat. Ea a fost ferecata cu argint de Marele Stefan. Dar in urma. stri-candu-se legatura primitive., Evangelia a fost din nou legat. de RoxandaDemna lui Lapusnenu Vocla., cu argintul primel legatuff, precum aratii in-scrip 0a de pe densa. Pe partea de d'asupra este In relief icena invierd culegenda scetera din tad a sufletelor dreptilor din legea vechie, cu Adam siEva in fruntea lor. Pe partea, de desupt icena Adormiret MaIca DomnululInscriptia gl.suesce :

'1( MN TETpOEBANPEAll 061101111 H WKOBA rocnoAma PO; ANAA W'P IATX0E CpEEPOWT CTApAPO GTE(PANA BOEHOAA H AAAE ErO BR 1118TNOE MONACTHIa HAEME ECTXPAAAh 8CHENIE flpVINCTLIA 11/14AWINLIIII KAMA KOP0p0AIIIVA B ATO #3011 CENT KA : --e Acest Tetroevangel it innoi si fereca Minna Roxanda din argintul eel vechiadela betrenul Stefan Voevoda, si l'a dat in manastirea Putna, unde este hra-mul Adormirea prea curatei Stapana nestre Nascateret de Dumnecled, in a-nul 7078, Septemb. 21 , (1569).

La finele Evangelia dela Ioan este o insemnare, despre originea et primi-tive, de la Marele Stefan, uncle se spune :

CEAMVIECTHBIN rocnown. Iwu GTE(I/AN BOEBOAA rocnompio MEN ;EMAHMOAAABCK011. CZTBOPH H HCIIHCA H CUM. ChM TETp0EILIFI1 EA MONACTIIPIO CBOEM8WT 118TI1011 BR R TOE H r3 Atm rOCEIOACTRA EN. N npu Appimearmuirk ocuidauuyuaro mum. muororptwutiro TAX MONAX ITAAAATA BR AtT 154,13. 11 IIPIACmEuti an i 14 cupzumc nip Kr: 'Evseviosul Domn loan Stefan VoevodaDomnitoriul a tota (era Moldova, facu si sense si fereca acest TetroevangelManastirei sale dela Putna, in anul al 32-lea aliDomniei sale, i fiind Archi-mandrit Paisie Scurtul, prin maim mult-p6catosulul tachigraf Monachul Pa-ladie, In anul 6997. Si s'a inceput in luna Sept. 3, si s'a saversit la Mart. 23.,Adica. Tachigraful a scris acesta voluminosa carte in curgere de 7 Ina Unfac-simile de pe acesta notita, se alatureza aid. Vecji tab. 16.

3. Evangelia, tot slavonit, scrisa pe chartie, format mare, ferecata cu ar-gint si poleita. Pe legatura are aceleasi icene, ca si cele anteriere. Pe laturead'asupra are o inscriMiune, din earea se vede, ca ea este facuta de GeorgieParcalabul de Hotin, impreuna cu so0a sa Kneghina Christina, in anul 1598.)Jt5. inscriMia :

4:CIE EHANIEATE CZTEOPII H WKOBA PARE E0Mill 11416 rEWprE IIPZIMAARZ X0..MICKY' Mark CZ MAMA rocn0AcTs4 EM8 NAHMrk lip:6mm BR ANN EAAPO-NECTI1BAPO POCHOAHNI1 IEpEMI Mortin BOEBOA 60i6I10 munocrito rocnomph, ;Emmi

www.dacoromanica.ro

266 ,EPISCOPUL MELCHISEDEC.

MOMARCKOH R A`kTW two MART : ,Acesta Evangelie a facut'o si a fere-cat'o robul luT Dumneclet, panul George Parcalabul de Hotin, impreuna si cuKneghina (princesa) Domniel luT anume Christina, in qilele evseviosulul DomnIeremia Moghila Voevod, cu mila lui DumnecTed Domnitoria terer Moldavia,in anul 7106, Mart., (1598).

La finele EvangelieT este o insemnare lungs scrisa in anul urmator dugispravirea EvangelieT (1599) ; in ea se arata scriitorul Evangeliei, si meste-rul carele o a ferecat in (era in Suceva. Tot din ea se vede, ca acesta Evan-gelie din inceput a lost data de facaloriul a bisericel AdormireT din Ho-tin. NoT o reproducem aid in original si traducere, mai ales ca caracteristicapentru pietatea acelul timp :

st Atm BAArcolEcTmaro H XpHCTOA10611BAr0 MI10411114 HAWErO AAHAocTuarolw gpEmIA MorifAx BOEROM ROMII0 MHAOCTII0 rocnompa gEMAII MOAMECK011.110BEANIEll f AR ROMIFIXA DANZ FEWPFIE 14110;'kti FlpZKZAAR XOTHLICKI11 BZIC811`k11 CZ KII`kr1111`k rocri0AcTsaEm8 HA HM'k KpECTHLIA FIAWICAC CIE CHATOE TZTpZEBAN-l'EAIE H 40TOWE H WKOBAWE R CZ HOMOlpIA ROMIEA H CZ BZCZM 8CEPAIEM HXH 4140W.1 A HZ 4EpKOH HZ rpm xoTHHcHhi HAEm ECT xpam OyCHENIE flp.kCBATIEHAA4111`111141ii IlAWA RoropoAHHAi HZ MOACZ H HZ HAMET HM H IAKO AA E84ET HM HNA4OM liX H POAHTEAEM Hp H BACEMS pwAS DX RAI1g1IEM8 H WIANEM8 H WT4A4OWAH noAommum Al ca HAArOCAOBENIEM BOMIIIM H pEKOWA TAKO FlOKAA4AIONH CIE CBATOEERAM'EAIE NA FlpECTOAZ 60MILI H pEKOWA WROE WT NHX 62011111 HZ E41111A MINICAZBZWX118BWII WT rAZRIIIIH CEp44A HX flpHKAONWE MAHN H KOIAIrk CRON NA riptAnpEcTS somIA I'M Al 110A0MHWE pEKOWA npIiimil WT WIC W'IE ILEB11411MI11 WINEH MINE H 41171E GATTI! E411110CMJE11 RDBWILI HZ TpoH4H CAABFIAII11 flpItIM'kTE WTNAC II MATH ROMIA EAME ECT XpAM CIE NAWE MAAOE IIPHNOWENIE AAP HZ MOARAWT NAC FIE40,T01-11111X HNOME WTL(H CHATIH 116THTE H p NAC rp kL111111X EOM MO-ANTE AIME WT411 CHATI14 MOWN H EWE MINH CHATIII 1311 HCHOIrk48EM H CZ6AArOCAOBENIEM WT IIOMOLJJII ROMIA 110KAA4AEM 34E HZ carrtm xp.mt BUIEwnHccumom OyCHEIIIE IIREMI1CTIE 131%4019114A soropomA H ninicHoAtui A/WM AKTO EH HM'kA WTAAAHTH H BglIkTH CIE HALM NA4ANIE WT CIA CBATIA LiEpKBH HAD;AKAA4 nowmirrif H HM`kA RH Al flOp8WHTH WT CEP CHATAr0 M`kCTA WT rpA4 WTXOTIIN II4EME ECT xpam ovcriEHirnpEucTIE BAA41119114H NAWEA E0r0p041114H IAKO 4AIRS4ET npoHAtT H TPHKAT WT CHATIIX WTELIA THI 11 WT HI AHOCTOAZ H HMENEMROMIEM ANA.O.EMA H g rEWprIE flpZISZAAR BA 1{811'k H CZ HutruHA MOA N MNXOLJJEAA CZ TARNOW NEAORtKWM KTO 611 SZCXOT'kA Rg'kTH CIA CBATQA KNIVA HWTAAAHTH WI' Tor CIATAI'Q m*cTA rAE AAAOXOM MN XOLJJEM CORN WITATI1 CZTAKOBHM NEAOB'kKWM NA cTpAwHom CAW HOME !ACT AHLIEM'kplA H HUHICAC CIECHATOE EBANrEAIE plAHoia ormAAr 11 HE'rpE6Nar 11 mHororptwor ()ARA ROMIANIApT1111 BACEIHIN WT pAXOTHN WT ;EMAH AMIAMCKA H WKOBAC pasKOA RPENDAPAR gomTH IFIKttM 3AATAp WT CiNAB B At To 13p3 pOK mho MART KB. c chlqilele evseviosulul $i de Christos iubitoriului Domnulul nostru milostivulaloan Ieremia Moghila Voevoda, cu mila lui Dumneclea Domnitoria Ora Mol-dove!. Din porunca robilor Jul Dumneclea Panul Georgie IzIozenu Parcalabul

www.dacoromanica.ro

0 VISITA Li CATE-VA MANISTIRI sI BISERICI DIN BUCOVINA. 267

Hotinului impreund i. cu Kneghinea Domniei luT anume Christina, scrisus'aacesta santa Tetroevangelie, gi tot atunct s'a si ferecat cu ajutorul lut Dum-neqed gi cu tOta osardia lor si aI dat-o in biserica din cetatea Hotinului,unde este hramul Adormirea prea santel stapanei nOstre NascatOrel de Dum-neqed, intru rugs si pomenirea lor, si ca sa fie lor gi fiilor lor, si parintilorlor gi tot nemului lor apropiat si departat. Si o a> dat si pus cu bine-cuven-tarea lui Dumnecled. Si at cps aga, puind acesta santa Evangelie pe presto-lul (tronul) lul Dumneget, si ad cps fie-carele din eT, fiind intru o cugetare,suspinand din adancul inimei lor, plecand capetele gi genunchele sale 'Ina-intea prestolului IuY Dumnecled, unde pus'o aI dis : priimesce dela noi,parinte neve4utule, Parinte, si Fiiule, si Duhule sante, cel de o fiinta, eareleesti slavit in Treime ; priimitl de la noi si to Maica a lui Dumneclet, al careiaeste hramul, acesta mica ofertd a nOstra, dar intru rugaciune de la noi ne-verdnicii. De asemenea : parinti santi si pentru noi pacatosil rugatipe Dumneclet. Era not, anti parinti Episcopt, si inca i vOud santilorgari, ye marturisim i cu bine-cuventare de ajutoriti Dumnegeesc o punemaid in Bantu' templu mai sus scrisAdormirea prea curates stapand nOstreNascat6rei de Dumnecied si pururea feciOret Mariel. Era tine ar departa silua acesta charazire a nOstra dela acesta santa biserica, sad ar pune-o ama-net si ar instraina-o dela acest sant loc din cetatea dela Chotin, unde estehramul Adormirea prea curateT stapanel nOstre NascatOrei de Dumneqed, safie blestemat si de tree ors blestemat de cei 318 santt parinti i de eel 12 A-postoll, gi in numele but Dumnecledanathema. Si ed Georgie Parcalabul, im-preuna gi cu Kneghinea mea, voim, cu un ast-fel de om, carele ar vrea salea acesta santa carte si sa o departeze dela acest sant loc, unde not am dat-o,voim a ne intreba cu ast-fel de om la infricosatul judet, unde nu este fatarie.

s'a scris acesta santa Evangelic cu mama trandavulut si netrebniculut gimult pacatosului robulut but Dumneged Martin Vasevict dela Rochatin dintera Ladiam (Lodomeria ?). Si s'a ferecat cu mana de terena a robulul butDumnecled Iakim argintarul din Suceva in anul 7107 (1599), luna Mart 22.,

Observam, ca lucrul argintariei la acesta Evangelic este inferior Evange-lielor anteriOre, amintite mai sus.

4 Evangelic slavona, scrisa pe pergamin, cu icOnele Evangelistilor, fere-cata cu argint, poleita cu aur, cu aceleasi icOne pe ferecatura : Invierea butChristos gi Adormirea Maicei Domnului. Din inscriptiunile aflatOre alai inlauntrul ei (una inainte de Evangelia lui Lucd, alta la finele Evangeliet butloan), cat si pe ferecatura., se vede, ca acesta Evangelic a fost Mena de(Pan Petru Albota, starostele de Cernauti, i data spre pomenire mana-stirei Putna. S'a scris in anul 7077 (1569) si s'a ferecat in anul 7079, adicacu dot ant mai In urma.

Din biblioteca manastirei Putna se vede, ca Marele Stefan, nu numat cu E-ci gi en tote cele-ralte carti bisericesci, trebuitOre la serviciul divin

ad

cetiV,dila-

Si

vangelil,

www.dacoromanica.ro

268 EP13COPUL MELCH1SEDEC.

anual, a inzestrat manastirea sa, tote in ]imba slavona, scrise pe pergamin.Dar patine din ele el mai Minas.

[CONE VECHI.

1, D6ue ripide de argint poleite cu our ; ele sint in forma de Serafimi, fru-mos lucrate. Fie-care din ele are inscriptia urmatore, in carea se spune, casint date manastirei de Marele Stefan, in anul 1497: IWN OTE(1)411 BOMA&MIRO MHAOCTI10 rocnomph .gEMAtl MOAAARCKOH. Cl/J11% HOI'AANA BOEBWAbJ CZT-Rorna cira pEnimt B7 motiarrupu WT ASTNOVI HAEME ECT xpam. 8curriE nrk-CB/AT'k11 soropoptigu B AtTW /8E. rEll. AL

2. IcOna Nascerel Domnului Isus Christos. Marginile ei sint imbricate cuplod de argint cu floe in relief. Sub rama de sus, pe o placa de argint sintscrise aceste cuvinte : poamurrso rocnoAa wullEro Nascerea Dom-nului nostru Isus Christos., Pe alto placa de argint de pe rama de jos se ci-tesc aceste cuvinte : CIA MUM CZTB0pH H %%KORA ENIKKOHZ fluarracIEMAMMA N AAAE R MONACTH1/8 WT rukruou. HAEME Err Dam 8:11E14 FlpECBATtilReapDANIAN B AtTO 13011 MENA OB. Ni.. ) Acesta icOna. o Men $i fereca E-piscopul Anastasie al Romanului. i a dat-o mantistirel de la Patna, undeeste hramul Adorrnirea prea santei NascatOrei de Dumneget. In anul 7078(1570), luna Febr. 18.

3. 0 alto. icOna de aceasi forma si marime, ca ii cea anteriOra, daruita deacelasi Episcop, cu do' ani mai inainte. Ea se intitulOza : SZY,NECENIE rocnomNAINEPO re XA : Inalcarea Domnului nostru Isus Christos., Inscriptia de desupt(lice > CIIA mum OKORA g1111CK01111 ANACTACIE p0MANCKbJ. R AtTW 1305 M14% rEll. d.Acesta icOna aa ferecat-o Episcopul Anastasie al Romanului, in anul 7076(1568), luna Januar 1.,

4. IcOna Botezului Domnului maia cu piaci de argint poleite, ca i celementionate mai sus. Pe partea de sus se insOmna numele serbat6rei ce re-presinta : RORMABAEHIE rocnom son. R Dumnuc,le6-3ca ar6t are a Domnului Dum-neclefi., De desupt inscrip-tia : (CIA 11KatIA mrsopti 11 WKORA flpxumatiAptiT4000.0,E14 UT fISTNA 14 CZ 84EHIIKOM CROHM EDOAIAKWN 1TIIACIE. s AT 134rMC-NA AU.> AcOsta icOna a facut-o si ferecat-o Archimandritul Dosothei delaPutna i cu ucenicul lerodiaconul Anasie, in anul 7093 (1585), lunaAugust.

5. Maica Domnului, cu r6stignirea Inaintea sa; tOta imbracata cu argint,in marime de 31 cm. lungime, si 27 cm. latime. Dateza dela Mitropolitul.Iacov Putnenul, din anul 7276 1768), cand acest Mitropolit era retras dinscaun 9i petrecea. la ['ulna.

Acesta se vede din inscriptia IcOnei npoun MNTp0110111Th Mon-AtT 6CM) (7276).

6. IcOna Invierei Domnului, pe margine cu piaci de argint poleite, in ma-rime-50 cm. lungime Si 43 cm. latime. Desupra este intitulata BACKpECEtliEinvierea.' De desupt 006 inscriptia : (CIA 11KONA WKWBA fipXHMAHApNT

ig xi,

po-

AO

.: IlhoskMBI1E11.

:

Gnu-

www.dacoromanica.ro

0 TISITA. LA CATS -VA ILINASTIRI BISERICI DIN BUCOVINA. 269

pttAwft WT 118THA B /34. A (Acesta icena o a ferecat Archimandritul Spi-ridon de la Putna, in anul 7074 (1566).

Pe acestd, icena se represinta D-1 Christos scotand din iad pe Adam siEva. La partea din stanga se represinta patriarchit din vechiul Testament ;era in partea drepta, santul Joan Botezatorul si prorociT, intre earil Solomon,tiind In maim o charge, in care sint sense romanesce cate-va cuvinte dinpildele sale : ./untEAEmitott AK 3IWIT WYE KAM Aceste putine cuvinte roma-nesei ne Eta a intelege, ca pe la anul 1566 se desteptase Intre Romani dorulsi gustul de a area carte si scriere romanesca. Tete aceste icene sintdestinate pentru proscbinitarid. Acum ele se pastreza in casele egumenesci.

Tot acolo se mat pastreza, si deue sculpturi antice :7. 0 iconita sculptata. in os de fildes, in lungime de 10 cm. si laid de

7 cm. Seulpturile el fine represinta : Invierea; Taerea capului S.-tului JoanBotezatoriul; restignirea Domnului; Christos cu Samarinena la putd; SoborulArchangelului Michail. Este ferecata cu privazuri de argint lucrata in ajur.Pe dos este captusita cu o place de argint, cu icena restignirei si cu in-scriptia HKOHA WKOBA gmicKona ilawracia pOMMICKAr0 B ALTO #385 iicualottitt ei : cAcesta icena a ferecat-o Episcopul Anastasie al Romanului, inanul 7066 (1558), luna Tulle 12.,

8. 0 cruce de lemn, in 8 cornuri, legata cu argint, avend jos si un manerde tinut. Marimea el este : 34 cm. lungime sr 22 cm. latime. Pe laturile a-cestel cruel se cetesce inscriptia : GIN KpECTA WKOBA Ilan Imam BANCIOJI1 op-IMAM, wpxEacitia 11 ;Malmo EN M.1pIA IIMAE /A BA MONACTI911 WT fISTNCIHAEME E Xp4NIt 8CDENIE npArrIA ELIE 14 ALTO i3OA ilsr8ur K :cAcesta cruce a terecat-o Pan loan Banski Parcalabul de Orcheid si jupanitalug Maria, si a dat'o in mandstirea dela Putna, unde este hratnul AdormireaPre-curatel Nascaterei de Dumnecled si pururea-fecierel Mariei. In anul 7074(1566) August 20.) Pe acesta cruce sint sculptate 32 de iconite, intrecare : Sfinti, patimele Domnului si alte fapte evangelice.

F3iblioteea manastirei sint &me dulapuri Aline eu card pule manuscrise,parte tiparite, in limbele slavond si romana. Titnpul nu m'a iertat sd le revi-zuesc pe tete, ci numai vre-o cate-va, care sint :

1. 0 pravila mare slavonti, scrisd pe pergamin. Apy_Ope de finele carp esteo insemnare, din carea se vede, ca acesta pravila a fost destinata si data maianteid hisericei Episcopiei de Roman, in anul 7087 (1578) Octombre 16, deEustratie Episcopul Bomanului. Pe urma Episcopul. resgandindu-se, o a da-ruit manastirei Putna, dand in loeul et Episcopiei alts pravila.

2. Pomelnicul manastirei Putna, Mew de Miiropolitul Iucov la anul 1756,dupe allele mai vechi.

La inceput are urmaterea poesie religiose :Omni in lume nascend,

Se nasce got si plangend.Si cat! ant vietuesce,

Tot desartaeiuni poftesce.In cinsle, in slave, in bogatie.

Pururea dorind sa. fie,

Ivk'r

mid,

: GIA

(vomit m.911E. B

t

gl

www.dacoromanica.ro

270 EPISCOPUL MELCIIISEDEC.

Care sint amagitOre,Schimbate nestatatOre,

Si sint tOte trecatbre,Ca o erba ca o -fibre.

Si ca o umbra ce trece,Si nu o mal scit ce se fece.

T6te desertaciunT sint,Cate se ved pre pament.

CA cinstea, slava, bogatia,Nemul mare si boeria,

Cu sine sa le duce nu pOte,Ci reman In lume tOte.

Si ce folds de acestea iaste,Viind mOrtea fare veste;

CA bogatia in ceas de mOrte,SA folosesca nu pOte.

Nice cinstea cea lumesca,Din mOrte sa-1 izbavesca.

Ce precum gol i plangend,S'ad nascut om pre pament,

Asa gol cu ja]e pia/10nd,Va fi din lume eind.

NumaT acela IT fericit,Carele s'ad invrednicit,

De as facut vr'un bine in lume,Si i s'ad scris vecinie mune.

S'ad ferit de r6ufati,De lacomil ysi nedreptatT.

Si dupa cat ad putut,Si bunatatT at facut,

Manastirl sfinte inoind,MoOT si milostenil dand.

La carele illasa in lame,Scris al serf fericit nume.

Spre vecinica fericire,Si in vecT are pomenire.

Si eel ce acestea le face,LuT Dumneget fOrte IT place

Si IT va da luT ca sa fie,Raiul i ceriul moilie,

intru nespusa dulceta,Si intru vecinica viata.

Amin.

ApoT urmeza o precuvOntare a Mitropolitulul despre datoria manastirel dea pomeni pe etitorl rli bine-facetorT. Se pune si pre sine intre ctitoril manasti-rei PutneT, gicend : (ern innoit acele surpate si rasipite parti a zidirel gam-tului Si dumneqeesculuT local a sfintei manastiri a Putnit Nu din veniturile iagoniselele sfintei MitropoliT : ce dintru acelea, care din copilaresca nOsIrAvrasta si pang ast64i, prin multe ostenele si sudorile nOstre am ca.,tigat .5 i cuacest desevirsit scopos, ca i de acum inainte, cat vom put ea, sa infrumsetamsi sa innoim acesta sfanta manastire, OA la resuflarea nOstra cea de pe urtna,);ra dui:4 mutarea noslra cea catra Domnul : lasam la acesta numita DOM-nesca manastire a Putnei tOte ale nOstre. cate din darul Archieriel, si dindreplele nOstre agonisiri vom catiga., etc. Acesta prefata este ca un testa-ment al Mitrop. Iacov. Ea este adresala parintilor din manastirea Putna, isubscrisa cu mane Mitropolitulul : Iacov Mitropolit Moldovel.

Reproducem din pomelnicul acesta Ore earl notiuni istorice, privitOre lafamiliele daruitorilor manastireT :

La pag. 39 :

cAntonie Mitropolitul. Acesta s'a prestavit in tera Moscului, la Belograd,in anul 1748.,

www.dacoromanica.ro

MITA LA CATE-VA AIANASTIRI BISERICI DIN BUCUVJNA. 271

Sava 11litropolit. Acesta a calugarit pe Episcopul Calistru, era Calistru peAntonie Mitropolit, era Antonie pre Iacov Mitropolit.

Calistru Episcop. Atanasie Episcop..

pag. 75 :g10 Vasi lie Voevod, cu Wilma Teodosia si cu dOue fete : Alexandra, Maria.*

pag. 76 :Iacov Archiepiscop. Alaturea cu acest nume se dice : 4noitoriul acestei

sfinte manastiri, si OHO! lui : Adrian Ieromonach, Mariana monachia. A-vesta (Mitropolitul) de buns voie lasand scaunul Mitropoliei, of venit si s'auasedat aicea intru acesta manastire asa, si aa trait aicea anY 18 i trel lunii pol (0 jumetate).

Li apropiindu-se sfirsitul si esirea sa dintru acesta lume, a priimit sfantamarea schima. Dintru carea s'a numit Evihimie. Si dupa luarea schimeLa

Ind trait 5 Bile : si aid reposat in