Revista Orizonturi Literare - nr.4 Octombrie 2013
64
Revista ISSN 2344 – 312X ISSN–L 2344 – 312X Interviu DUME Website: www.orizonturiliterare.ro Nr.4/ Octombrie 2013 Cu Claudia Pătraşcu SUPERBLOG 2013 Orizonturi Literare
-
Upload
dragomir-mihai-viorel -
Category
Documents
-
view
231 -
download
4
description
Revista dedicata tinerilor talentati. Vino alaturi de noi si promoveaza-ti talentul.
Transcript of Revista Orizonturi Literare - nr.4 Octombrie 2013
Revista
ISSN 2344 – 312XISSN–L 2344 – 312X
Interviu DUME
We
bsite
: ww
w.o
rizon
turilite
rare.ro
Nr.4/ Octombrie 2013
Cu ClaudiaPătraşcu
SUPERBLOG 2013
Orizonturi Literare
Magazine/January, 2013 3
~~Revista Orizonturi Literare~~ Colaboratori:Revistă de cultură
Revista a fost înregistrată la Biblioteca Naţională la data de 16.09.2013primind următor cod de identificare ISSN: ISSN 2344 – 312X
ISSN–L 2344 – 312X Toate materialele din această revistă se află sub o licenţă CreativeCommons Atribuire-Necomercial-Fără Modificări 3.0 România înceea ce priveşte drepturile de autor.
Revistă fondată de: Rădoi Alina-Georgiana şi Dragomir Mihai-Viorel
- Andreea Elisa Roff
- Laurenţiu Fluture
- Mădălina Grosu
- Mihaela Oancea
- Marius Dinu
- George Ghiţă
- Diana Adriana Matei
- Iulia Pascaru
- Violeta Bălan
Redacţia Orizonturi Literare este formată din: Alexandra Udrea,Sandra Brişcariu, Crâşmar Raisa-Maria, Andreea Tincu, Iulia IancuCristina, Oana Cristina Dinu, Bolea Marian, Denisa Humeniuc,Roxana Codin, Teo Popescu.
Magazine/January, 2013 3
~~Revista Orizonturi Literare~~ Colaboratori:Revistă de cultură
Revista a fost înregistrată la Biblioteca Naţională la data de 16.09.2013primind următor cod de identificare ISSN: ISSN 2344 – 312X
ISSN–L 2344 – 312X Toate materialele din această revistă se află sub o licenţă CreativeCommons Atribuire-Necomercial-Fără Modificări 3.0 România înceea ce priveşte drepturile de autor.
Revistă fondată de: Rădoi Alina-Georgiana şi Dragomir Mihai-Viorel
- Andreea Elisa Roff
- Laurenţiu Fluture
- Mădălina Grosu
- Mihaela Oancea
- Marius Dinu
- George Ghiţă
- Diana Adriana Matei
- Iulia Pascaru
- Violeta Bălan
Redacţia Orizonturi Literare este formată din: Alexandra Udrea,Sandra Brişcariu, Crâşmar Raisa-Maria, Andreea Tincu, Iulia IancuCristina, Oana Cristina Dinu, Bolea Marian, Denisa Humeniuc,Roxana Codin, Teo Popescu.
REVISTA ORIZONTURITotul a pornit de la o idee, dela dorinţa de a crea, dorinţade afirmare şi dorinţa de a face artă.Totul a pornit din loc. Bătăileinimii s-au scurs precumticăitul ceasului, fiecaresecunđă marcând evoluţianoastră.Nu ştiu cât de departe amajuns. Ne trebuie timp să neacomodăm cu ideea asta, darştiu că datorită vouă amajuns aici şi am evoluat.Promitem evoluţie cu fiecarenumăr pe careîl scoatem. Încă nu conştientizez cum atrecut timpul şi deja ne aflămla nr.4 a revistei. Tot acesttimp a fost un ghid pentru noi.S-au legat prietenii, amcomunicat cu voi, am învăţatde la voi şi împreună facem caaceastă revistă să respire. Ce e mai frumos decât sălucrăm la visul pe care îlavem cu toţii? Prietenie, comunicare,înţelegere sunt lucrurile carestau la baza acestei reviste. Vă mulţumim pentru tot.
"Talentul reprezintă celmai frumos dar iarOrizonturi Literare ţi-lface popular"
4 Magazine/January, 2013
CuprinsSuperBlog 2013...................................................pag.6
Alegerea mea.......................................................pag.12
Dispersări..............................................................pag.14
Scrisoare................................................................pag.22
Interviu: Bolea Marian (DUME).........................pag.26
Şi ei vor căldură...................................................pag.32
Încrederea şi curajul...........................................pag.34
Destinul lui...........................................................pag.37
R.O.C.A.D.A............................................................pag.52
Poveste cu tâlc: Legenda celor 8 minute.......pag.53
Vacanţă la Sulina (Ultimul pirat)......................pag.54
Zaharia Stancu.....................................................pag.58
Recenzie: Invitaţie la vals - Mihail Drumeş...pag.59
Orizonturi Literare / octombrie 2013 5
REVISTA ORIZONTURITotul a pornit de la o idee, dela dorinţa de a crea, dorinţade afirmare şi dorinţa de a face artă.Totul a pornit din loc. Bătăileinimii s-au scurs precumticăitul ceasului, fiecaresecunđă marcând evoluţianoastră.Nu ştiu cât de departe amajuns. Ne trebuie timp să neacomodăm cu ideea asta, darştiu că datorită vouă amajuns aici şi am evoluat.Promitem evoluţie cu fiecarenumăr pe careîl scoatem. Încă nu conştientizez cum atrecut timpul şi deja ne aflămla nr.4 a revistei. Tot acesttimp a fost un ghid pentru noi.S-au legat prietenii, amcomunicat cu voi, am învăţatde la voi şi împreună facem caaceastă revistă să respire. Ce e mai frumos decât sălucrăm la visul pe care îlavem cu toţii? Prietenie, comunicare,înţelegere sunt lucrurile carestau la baza acestei reviste. Vă mulţumim pentru tot.
"Talentul reprezintă celmai frumos dar iarOrizonturi Literare ţi-lface popular"
4 Magazine/January, 2013
CuprinsSuperBlog 2013...................................................pag.6
Alegerea mea.......................................................pag.12
Dispersări..............................................................pag.14
Scrisoare................................................................pag.22
Interviu: Bolea Marian (DUME).........................pag.26
Şi ei vor căldură...................................................pag.32
Încrederea şi curajul...........................................pag.34
Destinul lui...........................................................pag.37
R.O.C.A.D.A............................................................pag.52
Poveste cu tâlc: Legenda celor 8 minute.......pag.53
Vacanţă la Sulina (Ultimul pirat)......................pag.54
Zaharia Stancu.....................................................pag.58
Recenzie: Invitaţie la vals - Mihail Drumeş...pag.59
Orizonturi Literare / octombrie 2013 5
Claudia Pătraşcu"CA Să CITEZ UNII PARTICIPANţI "VETERANI,"SUPERBLOG ESTE O STARE DE SPIRIT".
Ce este SuperBlog? O competiție de bloggingcreativ, organizată anual, din2008 – de obicei, toamna, înperioada 1 octombrie – 1decembrie.Sponsorii ediției propunbloggerilor participanți temelepe care aceștia scriu articolecreative pe blogurile proprii.Apoi, reprezentanțiisponsorilor jurizează articolelela probele lor, stabilind astfelcâștigătorii premiilor alocate. Cum SuperBlog este unconcurs de creativitate, aiocazia sa te întreci cu tine și cuceilalți, să-ți testezi abilitățilede blogger, să cunoști branduriinteresate de social media șicolegi de blogosferă și, nu înultimul rând, să și câștigipremii. Tocmai de aceea revistaOrizonturi Literare vrea să văprezinte câteva informaţiidespreaceastă competiţie dedicatăbloggerilor fiindcă suntemsiguri ca printre cititorii noştriise află si bloggeri. Mulţi se întreabă: În ce constăaceastă competiţie? Cetrebuie să facem? Ce condiţiisă îndeplinim? s.a.m.d.De aceea doamna ClaudiaPătraşcu ne va oferi câtevadetalii esenţiale.
REPORTER: Bună ziua. Ne-am cunoscutprin intermediul competiţiei SuperBlog.Vă rugăm să vă prezentaţi şi să nespuneţi câteva lucruri despredumneavoastră. Mă numesc Claudia Pătraşcu şi fac partedin echipa organizatoare a competiţiei deblogging SuperBlog încă din 2008, când s-a lansat proiectul. Ceea ce mă atrage şidefineşte cel mai bine mare parte dinactivitatea mea este comunicarea online.Lucrez în online de peste 10 ani, iar acestmediu a devenit deopotrivă o pasiune şicadrul în care mi-am format o carieră.
În SuperBlog, mă ocup de comunicarea cu sponsorii şi parteneriicompetiţiei, precum şi cu bloggerii participanţi. Anul acesta, de pildă,sunt peste 200 de bloggeri înscrişi, ceea ce face provocarea cu atâtmai mare, dar şi mai frumoasă.
REPORTER: Ce înseamnă pentru tineri SuperBlog? Pentru bloggerii care vor să-şi exprime şi chiar să-şi testezecreativitatea, SuperBlog poate fi o rampă de lansare, un "examen", oprovocare, un pretext de a se întrece cu ei însişi şi cu alţii, un prilej de ase face remarcaţi de specialişti în marketing & PR din cadrulcompaniilor-partenere, care le vizitează blogurile şi le jurizeazăarticolele.
Orizonturi Literare / octombrie 2013 76 Orizonturi Literare / octombrie 2013
Claudia Pătraşcu"CA Să CITEZ UNII PARTICIPANţI "VETERANI,"SUPERBLOG ESTE O STARE DE SPIRIT".
Ce este SuperBlog? O competiție de bloggingcreativ, organizată anual, din2008 – de obicei, toamna, înperioada 1 octombrie – 1decembrie.Sponsorii ediției propunbloggerilor participanți temelepe care aceștia scriu articolecreative pe blogurile proprii.Apoi, reprezentanțiisponsorilor jurizează articolelela probele lor, stabilind astfelcâștigătorii premiilor alocate. Cum SuperBlog este unconcurs de creativitate, aiocazia sa te întreci cu tine și cuceilalți, să-ți testezi abilitățilede blogger, să cunoști branduriinteresate de social media șicolegi de blogosferă și, nu înultimul rând, să și câștigipremii. Tocmai de aceea revistaOrizonturi Literare vrea să văprezinte câteva informaţiidespreaceastă competiţie dedicatăbloggerilor fiindcă suntemsiguri ca printre cititorii noştriise află si bloggeri. Mulţi se întreabă: În ce constăaceastă competiţie? Cetrebuie să facem? Ce condiţiisă îndeplinim? s.a.m.d.De aceea doamna ClaudiaPătraşcu ne va oferi câtevadetalii esenţiale.
REPORTER: Bună ziua. Ne-am cunoscutprin intermediul competiţiei SuperBlog.Vă rugăm să vă prezentaţi şi să nespuneţi câteva lucruri despredumneavoastră. Mă numesc Claudia Pătraşcu şi fac partedin echipa organizatoare a competiţiei deblogging SuperBlog încă din 2008, când s-a lansat proiectul. Ceea ce mă atrage şidefineşte cel mai bine mare parte dinactivitatea mea este comunicarea online.Lucrez în online de peste 10 ani, iar acestmediu a devenit deopotrivă o pasiune şicadrul în care mi-am format o carieră.
În SuperBlog, mă ocup de comunicarea cu sponsorii şi parteneriicompetiţiei, precum şi cu bloggerii participanţi. Anul acesta, de pildă,sunt peste 200 de bloggeri înscrişi, ceea ce face provocarea cu atâtmai mare, dar şi mai frumoasă.
REPORTER: Ce înseamnă pentru tineri SuperBlog? Pentru bloggerii care vor să-şi exprime şi chiar să-şi testezecreativitatea, SuperBlog poate fi o rampă de lansare, un "examen", oprovocare, un pretext de a se întrece cu ei însişi şi cu alţii, un prilej de ase face remarcaţi de specialişti în marketing & PR din cadrulcompaniilor-partenere, care le vizitează blogurile şi le jurizeazăarticolele.
Orizonturi Literare / octombrie 2013 76 Orizonturi Literare / octombrie 2013
REPORTER: Ce-i determină peoameni să participe la competiţiaSuperBlog? Motivele sunt diverse. Pe unii îimotivează competiţia în sine, ideea dea se întrece, de a testa unde se situeazăîn comparaţie cu alţii, cât de creativisunt şi dacă pot face faţă provocărilorcompetiţiei - care nu sunt nici uşoare,nici puţine. Alţii sunt interesaţi de premii - înspecial, cele în bani, pentru primiiclasati, sunt destul de consistente (deexemplu, marele premiu, pentru loculI, este de 1000 de euro cash). Nu în ultimul rând, unii participanţicaută recunoaştere, vor să devină câtmai cunoscuţi deopotrivă de către alţibloggeri, cât şi de reprezentanţii demarketing/PR ai sponsorilor învederea unor potenţiale colaborări. N-ar fi o premieră: mai mulţisuperbloggeri clasaţi printre primii înediţiile anterioare şi-au găsit locuri demuncă în marketing / social media saudiverse colaborări în urma participăriila SuperBlog.
REPORTER: Ce trebuie să facă un participant în această competiţie? Mai întâi, trebuie să aibă un blog şi să-i placă să scrie. Să fiedispus(ă) să-şi exploreze creativitatea, să accepte provocări, termene-limită şi ideea de a-i fi evaluate articolele. Apoi, aceste condiţii fiindîndeplinite, se poate înscrie în competiţie aici: http://jurizare.super-blog.eu/inregistrare, până la 30 septembrie, inclusiv, iar de la 1octombrie să scrie pe temele lansate în cadrul competiţiei, pe www.super-blog.eu. Cei care află prea târziu despre această ediţie potreţine că organizăm şi o ediţie SuperBlog de primavară, în martie2014. Temele sunt toate opţionale, asfel încât bloggerii pot participa doarla cele care îi atrag cel mai mult, dar, bineînţeles, cu cât se implică înmai multe probe, cu atât pot avea mai mult de câştigat - premii şiexperienţă deopotrivă.
REPORTER: Cum sunt puse în valoare articolele scrise departicipanţi? Articolele superbloggerilor sunt valoroase prin ele însele, au o valoareintrinsecă. Faptul că alţii le vizitează, le apreciază, le jurizează nu facedecât să confirme acest lucru şi, bineînţeles, să le facă şi altoracunoscute. REPORTER: În primul rând, competiţia SuperBlog este o provocarepentru fiecare dintre noi. Sunt mulţi bloggeri înscrişi încompetiţie, iar premiile sunt tentante. Dacă v-aţi pune pentru 2minute în locul unui blogger participant la această competiţie, cumaţi privi dumneavoastră SuperBlog? Aş privi SuperBlog ca o pe o şansă de a-mi demonstra mie şi altorace pot, de a testa cât de creativă aş putea fi pe teme impuse, care poatenu-mi sunt mereu accesibile, şi în ce măsură pot respecta termenele-limită fiindcă SuperBlog este şi un exerciţiu de disciplină în acest sens.Cred că un astfel de test ar putea fi de folos oricărui blogger şi înspecial celor aflaţi la început sau care nu se simt încă stăpâni peabilităţile lor. Mulţi afirmă că doresc să câştige bani din blogging,aspiră la acest moment, caută soluţii în acest sens; dar puţiniconştientizează că trebuie să fie mai întâi pregătiţi pentru a participala campanii plătite, în care se lucrează cu nişte dimensiuni
8 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 9
REPORTER: Ce-i determină peoameni să participe la competiţiaSuperBlog? Motivele sunt diverse. Pe unii îimotivează competiţia în sine, ideea dea se întrece, de a testa unde se situeazăîn comparaţie cu alţii, cât de creativisunt şi dacă pot face faţă provocărilorcompetiţiei - care nu sunt nici uşoare,nici puţine. Alţii sunt interesaţi de premii - înspecial, cele în bani, pentru primiiclasati, sunt destul de consistente (deexemplu, marele premiu, pentru loculI, este de 1000 de euro cash). Nu în ultimul rând, unii participanţicaută recunoaştere, vor să devină câtmai cunoscuţi deopotrivă de către alţibloggeri, cât şi de reprezentanţii demarketing/PR ai sponsorilor învederea unor potenţiale colaborări. N-ar fi o premieră: mai mulţisuperbloggeri clasaţi printre primii înediţiile anterioare şi-au găsit locuri demuncă în marketing / social media saudiverse colaborări în urma participăriila SuperBlog.
REPORTER: Ce trebuie să facă un participant în această competiţie? Mai întâi, trebuie să aibă un blog şi să-i placă să scrie. Să fiedispus(ă) să-şi exploreze creativitatea, să accepte provocări, termene-limită şi ideea de a-i fi evaluate articolele. Apoi, aceste condiţii fiindîndeplinite, se poate înscrie în competiţie aici: http://jurizare.super-blog.eu/inregistrare, până la 30 septembrie, inclusiv, iar de la 1octombrie să scrie pe temele lansate în cadrul competiţiei, pe www.super-blog.eu. Cei care află prea târziu despre această ediţie potreţine că organizăm şi o ediţie SuperBlog de primavară, în martie2014. Temele sunt toate opţionale, asfel încât bloggerii pot participa doarla cele care îi atrag cel mai mult, dar, bineînţeles, cu cât se implică înmai multe probe, cu atât pot avea mai mult de câştigat - premii şiexperienţă deopotrivă.
REPORTER: Cum sunt puse în valoare articolele scrise departicipanţi? Articolele superbloggerilor sunt valoroase prin ele însele, au o valoareintrinsecă. Faptul că alţii le vizitează, le apreciază, le jurizează nu facedecât să confirme acest lucru şi, bineînţeles, să le facă şi altoracunoscute. REPORTER: În primul rând, competiţia SuperBlog este o provocarepentru fiecare dintre noi. Sunt mulţi bloggeri înscrişi încompetiţie, iar premiile sunt tentante. Dacă v-aţi pune pentru 2minute în locul unui blogger participant la această competiţie, cumaţi privi dumneavoastră SuperBlog? Aş privi SuperBlog ca o pe o şansă de a-mi demonstra mie şi altorace pot, de a testa cât de creativă aş putea fi pe teme impuse, care poatenu-mi sunt mereu accesibile, şi în ce măsură pot respecta termenele-limită fiindcă SuperBlog este şi un exerciţiu de disciplină în acest sens.Cred că un astfel de test ar putea fi de folos oricărui blogger şi înspecial celor aflaţi la început sau care nu se simt încă stăpâni peabilităţile lor. Mulţi afirmă că doresc să câştige bani din blogging,aspiră la acest moment, caută soluţii în acest sens; dar puţiniconştientizează că trebuie să fie mai întâi pregătiţi pentru a participala campanii plătite, în care se lucrează cu nişte dimensiuni
8 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 9
sine qua non: obiective, termen şi buget. Or, SuperBlog le oferă exactaceastă posibilitate pentru o perioadă de 2 luni (1 octombrie - 1decembrie) - suficient cât să testeze dacă le place sau nu, dacă potface faţă, dacă îşi doresc cu adevărat să urmeze această cale. REPORTER: SuperBlog reprezintă doar o competiţie sau şi un modîn care bloggerii se pot cunoaşte şi comunica între ei? Ca să citez unii participanţi "veterani", "SuperBlog este o stare despirit". Pe parcursul competiţiei, se nasc prietenii, uneori apar şianimozităţi, dar esenţial este ca toţi - bloggeri, sponsori, partenerisau organizatori - avem de învăţat din această interacţiune. Iar lafinal ne întâlnim într-un eveniment de premiere pentru a ne cunoaşteşi offline. Aşadar, există şi prilej de socializare, iar comunicare - câtcuprinde, în măsura în care doreşte fiecare să interacţioneze. Unii serezumă la a se exprima în scris, pe blog, în articolele pentrucompetiţie, alţii sunt foarte activi, comunică permanent cu noi,organizatorii, cu juriul, cu alţi participanţi - de exemplu, grupulFacebook dedicat competiţiei (http://www.facebook.com/groups/superbloggeri/ ) cunoaşte o marevervă pe durata SuperBlog. REPORTER: Bloggerii scriu şi tocmai această pasiune pentru scris îifac să se înscrie în această competiţie. Cum este "alimentată''această pasiune pentru scris?
Din punctul meu de vedere, aici se aplică proverbul "Poftavine mâncând." Adică, pasiunea pentru scris sealimentează scriind. Dacă-ţi place cu adevărat să scrii, cucât te dedici şi perseverezi, cu atât vei ajunge să scrii maibine şi, bineînţeles, cu atât îţi va plăcea mai mult. REPORTER: A fi blogger înseamnă pasiune sau poate deveni un job?
Înainte de a fi job, trebuie să fie pasiune. O pasiune cultivată, atent şi coerent susţinută,
permanent şi conştient perfecţionată, până la punctul la care comunicarea pe şi prin blog devine atât
de facilă şi firească încât se poate integra natural nu doar în programulpersonal, ci şi în cel profesional. Daca te pasioneaza sa scrii, sa-ti construiesti blogul ca o extensie apersonalitatii tale si ii aloci suficient timp, implicit la un moment datpoate deveni, cel putin partial, si un job - bineinteles, daca iti dorestiacest lucru. Pentru asta este insa nevoie de munca, documentare,interactiune si incredere in sine. Care se pot cladi, cizela, perfectionainclusiv prin participarea la competitii precum SuperBlog (sau altele;blogosfera abunda acum in tot felul de provocari).
REPORTER: Finalul vă aparţine. Scrieţi un mesaj pentru cei carecitesc acest interviu. Mesajul meu este să vă creaţi un blog (dacă nu aveţi deja) şi să văpuneţi puterile la încercare în scris. Numai aşa veţi descoperi dacă văplace, de ce vă place şi, cu siguranţă, pe parcurs veţi afla şi veţi învăţamulte chiar şi despre voi înşivă. Fiindcă blogul poate fi nu doar unhobby, ci şi o metodă de autocunoaştere.
10 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 11
sine qua non: obiective, termen şi buget. Or, SuperBlog le oferă exactaceastă posibilitate pentru o perioadă de 2 luni (1 octombrie - 1decembrie) - suficient cât să testeze dacă le place sau nu, dacă potface faţă, dacă îşi doresc cu adevărat să urmeze această cale. REPORTER: SuperBlog reprezintă doar o competiţie sau şi un modîn care bloggerii se pot cunoaşte şi comunica între ei? Ca să citez unii participanţi "veterani", "SuperBlog este o stare despirit". Pe parcursul competiţiei, se nasc prietenii, uneori apar şianimozităţi, dar esenţial este ca toţi - bloggeri, sponsori, partenerisau organizatori - avem de învăţat din această interacţiune. Iar lafinal ne întâlnim într-un eveniment de premiere pentru a ne cunoaşteşi offline. Aşadar, există şi prilej de socializare, iar comunicare - câtcuprinde, în măsura în care doreşte fiecare să interacţioneze. Unii serezumă la a se exprima în scris, pe blog, în articolele pentrucompetiţie, alţii sunt foarte activi, comunică permanent cu noi,organizatorii, cu juriul, cu alţi participanţi - de exemplu, grupulFacebook dedicat competiţiei (http://www.facebook.com/groups/superbloggeri/ ) cunoaşte o marevervă pe durata SuperBlog. REPORTER: Bloggerii scriu şi tocmai această pasiune pentru scris îifac să se înscrie în această competiţie. Cum este "alimentată''această pasiune pentru scris?
Din punctul meu de vedere, aici se aplică proverbul "Poftavine mâncând." Adică, pasiunea pentru scris sealimentează scriind. Dacă-ţi place cu adevărat să scrii, cucât te dedici şi perseverezi, cu atât vei ajunge să scrii maibine şi, bineînţeles, cu atât îţi va plăcea mai mult. REPORTER: A fi blogger înseamnă pasiune sau poate deveni un job?
Înainte de a fi job, trebuie să fie pasiune. O pasiune cultivată, atent şi coerent susţinută,
permanent şi conştient perfecţionată, până la punctul la care comunicarea pe şi prin blog devine atât
de facilă şi firească încât se poate integra natural nu doar în programulpersonal, ci şi în cel profesional. Daca te pasioneaza sa scrii, sa-ti construiesti blogul ca o extensie apersonalitatii tale si ii aloci suficient timp, implicit la un moment datpoate deveni, cel putin partial, si un job - bineinteles, daca iti dorestiacest lucru. Pentru asta este insa nevoie de munca, documentare,interactiune si incredere in sine. Care se pot cladi, cizela, perfectionainclusiv prin participarea la competitii precum SuperBlog (sau altele;blogosfera abunda acum in tot felul de provocari).
REPORTER: Finalul vă aparţine. Scrieţi un mesaj pentru cei carecitesc acest interviu. Mesajul meu este să vă creaţi un blog (dacă nu aveţi deja) şi să văpuneţi puterile la încercare în scris. Numai aşa veţi descoperi dacă văplace, de ce vă place şi, cu siguranţă, pe parcurs veţi afla şi veţi învăţamulte chiar şi despre voi înşivă. Fiindcă blogul poate fi nu doar unhobby, ci şi o metodă de autocunoaştere.
10 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 11
ALEGEREA MEA “Încep prin a spune că nu am dreptul să mă plâng. Euam ales să fac asta.Am vrut ceva şi am obţinut aşa că nu am voie să mă plâng." “De ce nu? Se întâmplă să greşim. Doar suntem oameni", a zis el crezând că ea regretă decizia luată. "Omul învaţă din greşeli iar eu…" “Omul poate face aceeaşi greşeală de multe ori dar fără să înveţe ceva din ea", a întrerupt-o el spunându-i că devine prea dură cu ea însăşi. “Da, poate că uneori simt că a fost o greşeală de la bun început iar alteori chiar mă bucur că s-a întâmplat aşa însă acum nu vorbesc de trecut. Acum vorbesc de prezent şi vreau să spun că eu am ales să fac acelaşi lucru din nou. Nu ştiu dacă e o greşeală dar…” a zis ea, după care s-a oprit inspirând o gură sănătoasă de aer.
Denisa Humeniuc
"Dar ai făcut ce era mai bine?""Nu, adică nu ştiu""Ai făcut asta ca să demonstrezi ceva anume?""Recunosc că aşa am fost determinată, vrând sădemonstrez ceva dar am realizat că inima mea a fost ceacare suspină la gândul că deşi pot, nu fac nimic. Nu facceea ce ea îşi doreşte cel mai mult." "Şi totuşi nu ştii dacă e o greşeala sau nu", a concluzionatel pregătindu-se să încheie discuţia."Nu, nu ştiu dacă e bine sau nu, dacă voi regreta sau nu,însă ştiu că nu am de ce să mă plâng. Dorinţa mea a fostîndeplinită chiar dacă numai pe jumatate." De multe ori facem o greşeala şi apoi o repetăm până când învăţăm ceva din ea. Însă alteori facem acelaşilucru dar nu mai este o greşeala pentru că ai învăţat deja din trecut şi ştii cum să abordezi situaţia.
12 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 13
ALEGEREA MEA “Încep prin a spune că nu am dreptul să mă plâng. Euam ales să fac asta.Am vrut ceva şi am obţinut aşa că nu am voie să mă plâng." “De ce nu? Se întâmplă să greşim. Doar suntem oameni", a zis el crezând că ea regretă decizia luată. "Omul învaţă din greşeli iar eu…" “Omul poate face aceeaşi greşeală de multe ori dar fără să înveţe ceva din ea", a întrerupt-o el spunându-i că devine prea dură cu ea însăşi. “Da, poate că uneori simt că a fost o greşeală de la bun început iar alteori chiar mă bucur că s-a întâmplat aşa însă acum nu vorbesc de trecut. Acum vorbesc de prezent şi vreau să spun că eu am ales să fac acelaşi lucru din nou. Nu ştiu dacă e o greşeală dar…” a zis ea, după care s-a oprit inspirând o gură sănătoasă de aer.
Denisa Humeniuc
"Dar ai făcut ce era mai bine?""Nu, adică nu ştiu""Ai făcut asta ca să demonstrezi ceva anume?""Recunosc că aşa am fost determinată, vrând sădemonstrez ceva dar am realizat că inima mea a fost ceacare suspină la gândul că deşi pot, nu fac nimic. Nu facceea ce ea îşi doreşte cel mai mult." "Şi totuşi nu ştii dacă e o greşeala sau nu", a concluzionatel pregătindu-se să încheie discuţia."Nu, nu ştiu dacă e bine sau nu, dacă voi regreta sau nu,însă ştiu că nu am de ce să mă plâng. Dorinţa mea a fostîndeplinită chiar dacă numai pe jumatate." De multe ori facem o greşeala şi apoi o repetăm până când învăţăm ceva din ea. Însă alteori facem acelaşilucru dar nu mai este o greşeala pentru că ai învăţat deja din trecut şi ştii cum să abordezi situaţia.
12 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 13
DISPERSăRIAndreea Elisa Roff
Motto: ,,Nu voi fi un om obi?nuit pentru c? am dreptul s? fiuextraordinar!”(Peter O’ Toole) A fost cald ast?zi. Aproape 36 de grade. Mai era pu?in ?i Clujular fi fiert într-un ocean de asfalt iluminat. L?sarea apusului a d?ruit câteva adieri ?i c?ldura s-a mai potolit. Dar nu mi-am scos capulpe geam. Nu vroiam s? distrug clipa întâlnirii. Nu vroiam s?-ldemasc. Nu vroiam s?-i stric momentul acela falnic al intr?rii pepoart?, cu bujorul rubiniu în mân?, retu?ându-?i ultima data p?rulnegru cu luciri de onix. Aruncam o privire peste ultima carte început?, cândYokkokukulalaluuu! m-a întrerupt. Un mesaj... Deja ?tiam c? era peautobuz ?i se plictisea, neavând cu cine s? vorbeasc?. Mintea aînceput s?-mi zboare peste tot, noroc c? erau închise fereastra ?iu?a, altfel o pierdeam de tot. Când voi deschide mesajul, are s? scrie în el; ,,Hei, ce faci? (ca deobicei). Abia a?tept s? ne vedem. Tocmai am urcat pe autobuz”, amgândit în acel moment. Fantezia a durat 3 secunde, c?ci am deschismesajul: ,,Scuze, Ofelia, pe la mine drumurile sunt în lucru, autobuzele circul? foarte rar ?i se pare c? acela cu care trebuia s?vin a plecat acum o jum?tate de or?. Îmi pare r?u, dar nu pot ajungela film. Sper s? te distrezi!” I-am r?spuns cu indiferen?? c? totul e în regul?. Se întâmpl?des asemenea situa?ii. Adic?, spune ?i tu, cu siguran?? ?i-a fost ?i ?ie vreodat? strada în lucru ?i n-ai g?sit NICIUN MIJLOC DETRANSPORT POSIBIL pe acest p?mânt ca s? ajungi la destina?ie. Eîn regul?, e în regul?, e în regul? ! Va mai fi ?i o dat? viitoare. Mi-am pus rochia ?i m-am uitat în oglind?. Purtam o rochie superb?.Cââât am a?teptat s? port rochia aia! Str?lucea€ ... dar str?lucireaei nu putea camufla dezam?girea din sufletul meu ?i de pe fa?amea. Sim?eam c? întreg cerul se rupe, copacii se pr?bu?esc ?i rup ?osele în dou?, autobuze dispar în întuneric. Trag perdeaua. E totu?i înc? soare.
A?a deci! Merg la film. Un minunat film de dragoste. De ce oi fi ales unfilm de dragoste? Aaa, stai, cine nu ar vrea s? vad? Titanicul în 3D? Cinenu ar veni din cap?tul cel?lalt de Cluj doar c? s?-l vad?? Doar n-am s?fiu singura f?r? pereche de pe acolo... Hmm...surprinz?tor, am fost! ?i - c? s? fie gama întreag? - noroculmeu din ziua aceea m-a c?l?uzit s? m? a?ez pe un loc unde, ulterior, înstânga ?i în dreapta mea s-au a?ezat dou? cupluri fericite. Cli?eic! Ceasul cu lamp? în form? de vapor de pe noptier? anun?a c? oraeste târzie. Am pus capul pe pern?, senin?, gândindu-m? doar la cumar fi putut s? fie ziua de azi. C?, dac? a? fi o f?ptur? magic?, a? face s?mi se îndeplineasc? toate dorin?ele. L-a? face pe el s? se îndr?gosteasc? de mine. Dar atunci, n-a? mai tr?i. N-a? mai fi om. A? fi unrobot - ?i el la fel. N-a? putea sim?i s?geata prea ascu?it? a dezam?girii str?pungându-mi inima pân? la sânge sau, din contr?, pl?cereademen?ei interioare, a urletelor de pur? libertate ?i a spirituluidemonic ce-mi absoarbe min?ile... într-o peni?? . N-a? sim?i s?rutulvenit din inim? ?i nici ?uvi?a de p?r rebel c?zându-i peste fa?? . ?i euasta nu-mi doresc. Sunt perfect? a?a cum sunt. Perfect imperfect?! ?iîmi iubesc imperfec?iunea!
14 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 15
DISPERSăRIAndreea Elisa Roff
Motto: ,,Nu voi fi un om obi?nuit pentru c? am dreptul s? fiuextraordinar!”(Peter O’ Toole) A fost cald ast?zi. Aproape 36 de grade. Mai era pu?in ?i Clujular fi fiert într-un ocean de asfalt iluminat. L?sarea apusului a d?ruit câteva adieri ?i c?ldura s-a mai potolit. Dar nu mi-am scos capulpe geam. Nu vroiam s? distrug clipa întâlnirii. Nu vroiam s?-ldemasc. Nu vroiam s?-i stric momentul acela falnic al intr?rii pepoart?, cu bujorul rubiniu în mân?, retu?ându-?i ultima data p?rulnegru cu luciri de onix. Aruncam o privire peste ultima carte început?, cândYokkokukulalaluuu! m-a întrerupt. Un mesaj... Deja ?tiam c? era peautobuz ?i se plictisea, neavând cu cine s? vorbeasc?. Mintea aînceput s?-mi zboare peste tot, noroc c? erau închise fereastra ?iu?a, altfel o pierdeam de tot. Când voi deschide mesajul, are s? scrie în el; ,,Hei, ce faci? (ca deobicei). Abia a?tept s? ne vedem. Tocmai am urcat pe autobuz”, amgândit în acel moment. Fantezia a durat 3 secunde, c?ci am deschismesajul: ,,Scuze, Ofelia, pe la mine drumurile sunt în lucru, autobuzele circul? foarte rar ?i se pare c? acela cu care trebuia s?vin a plecat acum o jum?tate de or?. Îmi pare r?u, dar nu pot ajungela film. Sper s? te distrezi!” I-am r?spuns cu indiferen?? c? totul e în regul?. Se întâmpl?des asemenea situa?ii. Adic?, spune ?i tu, cu siguran?? ?i-a fost ?i ?ie vreodat? strada în lucru ?i n-ai g?sit NICIUN MIJLOC DETRANSPORT POSIBIL pe acest p?mânt ca s? ajungi la destina?ie. Eîn regul?, e în regul?, e în regul? ! Va mai fi ?i o dat? viitoare. Mi-am pus rochia ?i m-am uitat în oglind?. Purtam o rochie superb?.Cââât am a?teptat s? port rochia aia! Str?lucea€ ... dar str?lucireaei nu putea camufla dezam?girea din sufletul meu ?i de pe fa?amea. Sim?eam c? întreg cerul se rupe, copacii se pr?bu?esc ?i rup ?osele în dou?, autobuze dispar în întuneric. Trag perdeaua. E totu?i înc? soare.
A?a deci! Merg la film. Un minunat film de dragoste. De ce oi fi ales unfilm de dragoste? Aaa, stai, cine nu ar vrea s? vad? Titanicul în 3D? Cinenu ar veni din cap?tul cel?lalt de Cluj doar c? s?-l vad?? Doar n-am s?fiu singura f?r? pereche de pe acolo... Hmm...surprinz?tor, am fost! ?i - c? s? fie gama întreag? - noroculmeu din ziua aceea m-a c?l?uzit s? m? a?ez pe un loc unde, ulterior, înstânga ?i în dreapta mea s-au a?ezat dou? cupluri fericite. Cli?eic! Ceasul cu lamp? în form? de vapor de pe noptier? anun?a c? oraeste târzie. Am pus capul pe pern?, senin?, gândindu-m? doar la cumar fi putut s? fie ziua de azi. C?, dac? a? fi o f?ptur? magic?, a? face s?mi se îndeplineasc? toate dorin?ele. L-a? face pe el s? se îndr?gosteasc? de mine. Dar atunci, n-a? mai tr?i. N-a? mai fi om. A? fi unrobot - ?i el la fel. N-a? putea sim?i s?geata prea ascu?it? a dezam?girii str?pungându-mi inima pân? la sânge sau, din contr?, pl?cereademen?ei interioare, a urletelor de pur? libertate ?i a spirituluidemonic ce-mi absoarbe min?ile... într-o peni?? . N-a? sim?i s?rutulvenit din inim? ?i nici ?uvi?a de p?r rebel c?zându-i peste fa?? . ?i euasta nu-mi doresc. Sunt perfect? a?a cum sunt. Perfect imperfect?! ?iîmi iubesc imperfec?iunea!
14 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 15
Ast?zi, la un an ?i jum?tate dup? ziua filmului, înc? mai convers?mA fost ?i aceea o întâmplare trec?toare. C? vorbim de trec?toare,trebuie s? urc în autobuz. Azi e 15 septembrie. Yokkokukulalaluuu! ,,Hei, bun? diminea?? ! Cemai faci? Ne vedem la o cafea la cantin??? ” Patetic! C? s? m? la?i balt?din nou? S? m? duc s? v?d toate cuplurile celebre din ?coal? dândsfaturi celor în dificultate? Nu, mul?umesc! ?i i-am r?spuns: ,,Desigur,ne vedem!?” Am considerat mereu c? era bine s? r?spund tuturor convoc?rilorlui. La fel ?i mesajelor, chiar dac? nu era mereu reciproc. Doar c? nu m-am gândit atunci c?, în momentul în care dai foc la un chibrit, po?iaprinde o cas? întreag?. ?i, din întâmplare, s? te afli în ea. Cu toate c?m? abonasem deja la masa din col? a cantinei, el nu ap?rea mereu, darîmi savuram ceaiul în t?cere cu speran?a c? prima persoan? care vamai intra pe u?? va fi el. ?i în fierbin?eala ceaiului sim?eam vibra?iiale inimii. Diamantele de zah?r parc? se ridicau la suprafa?? ?i luauforma numelui lui. Cu?itul ?i lingura de pe mas? în sfâr?it audescoperit c? pot fi folosite împreun?. C? pot convie?ui în aceea?ifarfurie, chiar dac? sunt atâtea diferen?e. Uite! Pân? ?i ni?te tacâmuride plastic au realizat c?, de?i ,,gust?” feluri de mâncare diferite, totu?ise pot iubi. Dar piperul ?i zah?rul? Cine ar fi crezut vreodat? c? vorface o combina?ie perfect?? Sau mai bine zis, imperfect?. Dar prinprisma imperfec?iunii lor au realizat c? iubirea nu const? doar îndulcele amor, ci ?i în picanteria clipelor pe care orice suflet ?i-ar doris? le poat? ?ine m?car pentru un moment în loc. L-am studiat. Nu o dat?! Din cap pân?-n picioare ?i nu-i puteam g?si vreun defect. Probabil te-ai a?tepta, cititorule, ca acum s?-i fac unminunat portret în care s?-i descriu ochii c?prui, ce se spune c? fur?inima oricui, p?rul negru ca focul iadului ?i zâmbetul pe care ai vrea s?-l po?i ?ine într-o cutie la nesfâr?it. Din nou, cli?ee! N-am v?zut la eldoar frumuse?ea exterioar?, n-am fost vr?jit? de zâmbetul lui ?i nicim?car de ochi. Pentru mine, dac? l-a? fi v?zut pe strad?, mai mult casigur nu l-a? fi remarcat în vreun fel. Îns? într-o malefic? zi de joi, cândtoamna se instalase mult prea devreme ?i furtuna de afar? nu d?deasemne de conteneal?, l-am auzit. Parc? vorbea pe ritmul melodiei ,,Râulcurge în tine” în traducere, a pianistului sud-coorean Yiruma. Punea cuu?urin?? cuvintele cap la cap, crea fraze savante ?i îl ascultam înprofunzimea lui; de?i folosea cuvinte uzuale, nu-l puteam pricepe. Se ?
esea în jurul lui un mister de neb?nuit pe care, pot spune, nici în ziua de
Am descoperit atunci, c? una din marile lui temeri era cea legat? depropria-i moarte. Era necrofob. Hmm... ciudatic. Oamenii au în generaltot felu de fobii, mult prea comune deja, cum ar fi nomofobia ( spune ?i tu, cui nu-i este fric? s?-?i piard? telefonul?) sau, mul?i sufer? deatelofobie , elevilor - cea mai des întâlnita este bibliofobia ?i desigur,artimofobia (eu sincer, cred c? suf?r de matematicofobie). Haide, ia-m?de mân? (dac? nu cumva e?ti afenfosmfob ) ?i spune-mi: ?ie de ce î?ieste team?? Sim?eam atunci c? am p?truns ?i mai adânc în misterul lui. Dincolode ,,Salut, ce mai faci? ” el era altfel. Altfel, într-un sens care mi-eradificil s?-l pricep. N-am s?-?i povestesc, cititorule, cum ne-amcunoscut, c?ci a fost banal. Pe holurile unui liceu, la un examen. Apoi,stat în aceea?i banc? la respctivul examen. Apoi, realizarea faptului c?înv?? am la aceea?i ?coal?. Apoi... apoi... Mai mult de atât, acela?icoridor ?i chiar u?i vecine. Începutul a fost promi?? tor ?i oribil înacela?i timp, c?ci el a fost biletul meu c?tre nebunie. În primele zile amvorbit mult, începeam s? ne cunoa?tem.
16 Orizonturi Literare / octombrie 2013
Ast?zi, la un an ?i jum?tate dup? ziua filmului, înc? mai convers?mA fost ?i aceea o întâmplare trec?toare. C? vorbim de trec?toare,trebuie s? urc în autobuz. Azi e 15 septembrie. Yokkokukulalaluuu! ,,Hei, bun? diminea?? ! Cemai faci? Ne vedem la o cafea la cantin??? ” Patetic! C? s? m? la?i balt?din nou? S? m? duc s? v?d toate cuplurile celebre din ?coal? dândsfaturi celor în dificultate? Nu, mul?umesc! ?i i-am r?spuns: ,,Desigur,ne vedem!?” Am considerat mereu c? era bine s? r?spund tuturor convoc?rilorlui. La fel ?i mesajelor, chiar dac? nu era mereu reciproc. Doar c? nu m-am gândit atunci c?, în momentul în care dai foc la un chibrit, po?iaprinde o cas? întreag?. ?i, din întâmplare, s? te afli în ea. Cu toate c?m? abonasem deja la masa din col? a cantinei, el nu ap?rea mereu, darîmi savuram ceaiul în t?cere cu speran?a c? prima persoan? care vamai intra pe u?? va fi el. ?i în fierbin?eala ceaiului sim?eam vibra?iiale inimii. Diamantele de zah?r parc? se ridicau la suprafa?? ?i luauforma numelui lui. Cu?itul ?i lingura de pe mas? în sfâr?it audescoperit c? pot fi folosite împreun?. C? pot convie?ui în aceea?ifarfurie, chiar dac? sunt atâtea diferen?e. Uite! Pân? ?i ni?te tacâmuride plastic au realizat c?, de?i ,,gust?” feluri de mâncare diferite, totu?ise pot iubi. Dar piperul ?i zah?rul? Cine ar fi crezut vreodat? c? vorface o combina?ie perfect?? Sau mai bine zis, imperfect?. Dar prinprisma imperfec?iunii lor au realizat c? iubirea nu const? doar îndulcele amor, ci ?i în picanteria clipelor pe care orice suflet ?i-ar doris? le poat? ?ine m?car pentru un moment în loc. L-am studiat. Nu o dat?! Din cap pân?-n picioare ?i nu-i puteam g?si vreun defect. Probabil te-ai a?tepta, cititorule, ca acum s?-i fac unminunat portret în care s?-i descriu ochii c?prui, ce se spune c? fur?inima oricui, p?rul negru ca focul iadului ?i zâmbetul pe care ai vrea s?-l po?i ?ine într-o cutie la nesfâr?it. Din nou, cli?ee! N-am v?zut la eldoar frumuse?ea exterioar?, n-am fost vr?jit? de zâmbetul lui ?i nicim?car de ochi. Pentru mine, dac? l-a? fi v?zut pe strad?, mai mult casigur nu l-a? fi remarcat în vreun fel. Îns? într-o malefic? zi de joi, cândtoamna se instalase mult prea devreme ?i furtuna de afar? nu d?deasemne de conteneal?, l-am auzit. Parc? vorbea pe ritmul melodiei ,,Râulcurge în tine” în traducere, a pianistului sud-coorean Yiruma. Punea cuu?urin?? cuvintele cap la cap, crea fraze savante ?i îl ascultam înprofunzimea lui; de?i folosea cuvinte uzuale, nu-l puteam pricepe. Se ?
esea în jurul lui un mister de neb?nuit pe care, pot spune, nici în ziua de
Am descoperit atunci, c? una din marile lui temeri era cea legat? depropria-i moarte. Era necrofob. Hmm... ciudatic. Oamenii au în generaltot felu de fobii, mult prea comune deja, cum ar fi nomofobia ( spune ?i tu, cui nu-i este fric? s?-?i piard? telefonul?) sau, mul?i sufer? deatelofobie , elevilor - cea mai des întâlnita este bibliofobia ?i desigur,artimofobia (eu sincer, cred c? suf?r de matematicofobie). Haide, ia-m?de mân? (dac? nu cumva e?ti afenfosmfob ) ?i spune-mi: ?ie de ce î?ieste team?? Sim?eam atunci c? am p?truns ?i mai adânc în misterul lui. Dincolode ,,Salut, ce mai faci? ” el era altfel. Altfel, într-un sens care mi-eradificil s?-l pricep. N-am s?-?i povestesc, cititorule, cum ne-amcunoscut, c?ci a fost banal. Pe holurile unui liceu, la un examen. Apoi,stat în aceea?i banc? la respctivul examen. Apoi, realizarea faptului c?înv?? am la aceea?i ?coal?. Apoi... apoi... Mai mult de atât, acela?icoridor ?i chiar u?i vecine. Începutul a fost promi?? tor ?i oribil înacela?i timp, c?ci el a fost biletul meu c?tre nebunie. În primele zile amvorbit mult, începeam s? ne cunoa?tem.
16 Orizonturi Literare / octombrie 2013
Duminic? e ziua mea. Sâmb?t? sear? i-am scris. Am vorbit mult,despre pasiunile noastre, când, la un moment dat, trimite: ,,Uite! Etrecut de or? 12, a?adar la mul?i ani ?i s? ai o zi frumoas? de na?tere?”. Nu pot zice c? a fost cea mai profund? urare pe care am primit-ovreodat?, c?ci nu se pricepea nespus de mult la ur?ri (sau, cel pu?in,asta mi-a dat de în?eles), dar am apreciat. Cu toate c? era destul de sec.Am apreciat totu?i. Ne cuno?team abia de 3 zile ?i el îmi spuseseprimul la mul?i ani. M? sim?eam entuziasmat? ?i m-am l?sat dus? deval. Dou? s?pt?mâni mai încolo - ziua unei amice comune. Solemnaîntâlnire de joi. Homines Narrantes - cercul de excelen?? în care nevedeam s?pt?mânal, în afara ?colii. A?adar, ziua Calliei. Felicit?ri dinpartea întregului grup, bombonele ?i toate cele! Într-un târziu, ajunge ?i el, cu un buchet de flori galbene ?i i-l înmâneaz?. Ea se entuziasmeaz??i ro?e?te din cap pân?-n picioare. Toat? lumea râde ?i se bucur? deeveniment. Bun! Foarte dr?gu?, un gest de admirat. Sim?eam atunci toat? tr?darea de pe lume ?i, de?i ?ineam la bunamea prieten?, nu puteam concepe una c? asta. M? sim?eam tr?dat? detoat? lumea, dar mi-am pus masca de domni?oar? zâmb?rea?? ?i m-am adaptat condi?iilor. Cu fiecare zâmbet pe care îl schi?? m, parc?o lacrim? vroia tot mai mult s? ias? la iveal?. Le potolea doar gândul c?m-a? putea compromite în fa?a unei mici comunit?? i, dar totu?i cuun grad ridicat de inteligen?? . A?a c? am rezistat eroic ?i mi-am ?inutîn frâu toate sentimentele. Câteva s?pt?mâni mai încolo… o noua lovitur?. Aveam s? aflu dinmai multe discu?ii cu Callia... ?i ea sim?ea acela?i lucru pentru el. M?consola gândul c? sentimentele ce le aveam pentru el n-au ajuns înc?la urechile ei ?i c?, în curând, se vor stinge. Cu toate acestea, Callia nuera fata cu care s? rup prietenia din cauza unui ins, a?a c? amcontinuat în t?cere. ,,Crezi c? ar trebui s?-l abordez? S?-l invit oare laun film? Sau mai bine- l-a? face pe el s? m? invite. Asta s-ar putea s?mearg?.” Da, ?tiu c? are ceva specific, dar n-ai s?-?i dai seama vreodat?ce este de fapt. Cu siguran?? am observat, dar n-am s?-?i dau ?iesatisfac?ie acum. Da sunt bine, a? vrea s? m? plimb cu tine pe malulSome?ului acum ?i s? purt?m discu?ii confuze la amurg, pe care s? nuni le mai amintim apoi. ,,Nu suport idea de destin. Nu exist? a?a ceva.Dat fiind faptul c? sunt agnostic, nu cred în ceva ce nu pot vedea sau pip?i. Am nevoie de dovezi clare pentru a putea crede asta. E superficial s?crezi c? via?? ta e deja scris? ?i c? nu o po?i schimba. N-are nicio logic?. Pentru mine, ceea ce nu poate explica ?tiin?a- sunt baliverne.” ?i eusunt bine, tocmai am început o carte nou?.
M? mai uit printre fâ?iile de jaluzele cum apune... soarele. ,, Ofe, îmiplace mult Chris. Nu credeam la început c? el ar putea fi genul meu de b?iat, dar are ceva specific, spune c? nu ai observant ?i tu? ?i când râde,oaau... simt c? întreg universul este dominat de bucurie ?i voie bun?”.Nu exist? destin? Punând în joc inteligen?a ta suprem?, a? putea zice c?n-ai auzit de ursitoare în mitologie, nici m?car de karma. Tu e?tivreun voluntarimul... ce s? zic. Eu nu m-am n?scut s? te schimb petine, m-am n?scut s? m? schimb pe mine ?i întreaga omenire. ,,Da,mâine am o lucrare de sus?inut, cred c? va fi dificil, acum citesc ceva c?s? nu par stresat, tu ce mai faci? Cum merge cu macheta?” M? faci s?râd Callia. Sigur, po?i încerca s?-l invi?i. Sau mai bine, a?teapt? pân?te va invit? el. A?a e tradi?ia- b?iatul invit? fata. (S-ar putea s?-?i ducistr?nepo?ii la gr?dini?? pân? va veni clipa aceea).
>>> Continuarea în num?rul urm?tor <<< …
18 Orizonturi Literare / octombrie 2013
Duminic? e ziua mea. Sâmb?t? sear? i-am scris. Am vorbit mult,despre pasiunile noastre, când, la un moment dat, trimite: ,,Uite! Etrecut de or? 12, a?adar la mul?i ani ?i s? ai o zi frumoas? de na?tere?”. Nu pot zice c? a fost cea mai profund? urare pe care am primit-ovreodat?, c?ci nu se pricepea nespus de mult la ur?ri (sau, cel pu?in,asta mi-a dat de în?eles), dar am apreciat. Cu toate c? era destul de sec.Am apreciat totu?i. Ne cuno?team abia de 3 zile ?i el îmi spuseseprimul la mul?i ani. M? sim?eam entuziasmat? ?i m-am l?sat dus? deval. Dou? s?pt?mâni mai încolo - ziua unei amice comune. Solemnaîntâlnire de joi. Homines Narrantes - cercul de excelen?? în care nevedeam s?pt?mânal, în afara ?colii. A?adar, ziua Calliei. Felicit?ri dinpartea întregului grup, bombonele ?i toate cele! Într-un târziu, ajunge ?i el, cu un buchet de flori galbene ?i i-l înmâneaz?. Ea se entuziasmeaz??i ro?e?te din cap pân?-n picioare. Toat? lumea râde ?i se bucur? deeveniment. Bun! Foarte dr?gu?, un gest de admirat. Sim?eam atunci toat? tr?darea de pe lume ?i, de?i ?ineam la bunamea prieten?, nu puteam concepe una c? asta. M? sim?eam tr?dat? detoat? lumea, dar mi-am pus masca de domni?oar? zâmb?rea?? ?i m-am adaptat condi?iilor. Cu fiecare zâmbet pe care îl schi?? m, parc?o lacrim? vroia tot mai mult s? ias? la iveal?. Le potolea doar gândul c?m-a? putea compromite în fa?a unei mici comunit?? i, dar totu?i cuun grad ridicat de inteligen?? . A?a c? am rezistat eroic ?i mi-am ?inutîn frâu toate sentimentele. Câteva s?pt?mâni mai încolo… o noua lovitur?. Aveam s? aflu dinmai multe discu?ii cu Callia... ?i ea sim?ea acela?i lucru pentru el. M?consola gândul c? sentimentele ce le aveam pentru el n-au ajuns înc?la urechile ei ?i c?, în curând, se vor stinge. Cu toate acestea, Callia nuera fata cu care s? rup prietenia din cauza unui ins, a?a c? amcontinuat în t?cere. ,,Crezi c? ar trebui s?-l abordez? S?-l invit oare laun film? Sau mai bine- l-a? face pe el s? m? invite. Asta s-ar putea s?mearg?.” Da, ?tiu c? are ceva specific, dar n-ai s?-?i dai seama vreodat?ce este de fapt. Cu siguran?? am observat, dar n-am s?-?i dau ?iesatisfac?ie acum. Da sunt bine, a? vrea s? m? plimb cu tine pe malulSome?ului acum ?i s? purt?m discu?ii confuze la amurg, pe care s? nuni le mai amintim apoi. ,,Nu suport idea de destin. Nu exist? a?a ceva.Dat fiind faptul c? sunt agnostic, nu cred în ceva ce nu pot vedea sau pip?i. Am nevoie de dovezi clare pentru a putea crede asta. E superficial s?crezi c? via?? ta e deja scris? ?i c? nu o po?i schimba. N-are nicio logic?. Pentru mine, ceea ce nu poate explica ?tiin?a- sunt baliverne.” ?i eusunt bine, tocmai am început o carte nou?.
M? mai uit printre fâ?iile de jaluzele cum apune... soarele. ,, Ofe, îmiplace mult Chris. Nu credeam la început c? el ar putea fi genul meu de b?iat, dar are ceva specific, spune c? nu ai observant ?i tu? ?i când râde,oaau... simt c? întreg universul este dominat de bucurie ?i voie bun?”.Nu exist? destin? Punând în joc inteligen?a ta suprem?, a? putea zice c?n-ai auzit de ursitoare în mitologie, nici m?car de karma. Tu e?tivreun voluntarimul... ce s? zic. Eu nu m-am n?scut s? te schimb petine, m-am n?scut s? m? schimb pe mine ?i întreaga omenire. ,,Da,mâine am o lucrare de sus?inut, cred c? va fi dificil, acum citesc ceva c?s? nu par stresat, tu ce mai faci? Cum merge cu macheta?” M? faci s?râd Callia. Sigur, po?i încerca s?-l invi?i. Sau mai bine, a?teapt? pân?te va invit? el. A?a e tradi?ia- b?iatul invit? fata. (S-ar putea s?-?i ducistr?nepo?ii la gr?dini?? pân? va veni clipa aceea).
>>> Continuarea în num?rul urm?tor <<< …
18 Orizonturi Literare / octombrie 2013
ReţetăLaurenţiu Fluture
Re?eta, pentru baclava, nu-i complicat?,Este nevoie de-un b?iat ?i de o fat?,Mai e nevoie de-o buc?t?rie,În care, el ?i ea, singuri s? fie. De zah?r e nevoie, cu-mprumut,G?sit de voie-n dulcele s?rut?i mângâieri, mai trebuie, când îl alint?.S? nu uit?m ?i cinci foi, de placint?. ?i amândoi, de au, iar chef de duc?,Se folose?te, uneori, în loc de nuc?,Iar cu s?ruturi se amestec? din plin.Un lucru, nu uita?i: parfumul fin.
Se preg?te?te-a?adar, totul pe mas?,Sau poate într-un pat, g?sit în cas?,Se pune, sigur, forma potrivit?,Dar nu uita?i de nuc? ?i...ispit?.
De cinci ori se repet? procedura,E necesar s? ias? pr?jitura
?i foaie peste foaie, se va puneRog nu uita?i de nuc?, nu alune.
Iar dac? totu-i preg?tit în dormitor,În loc de tav? uns? ?i cuptor,
Se folose?te zah?r, cât cuprinde?i f?r? grab?-ntregul pat, se-ntinde.
De repeta?i, re?eta, de cinci ori?i-ncep s-apara, la ferestre, zori,
E clar c? baclavaua-i cu succes?i recomand s-o face?i cât mai des.
20 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 21
ReţetăLaurenţiu Fluture
Re?eta, pentru baclava, nu-i complicat?,Este nevoie de-un b?iat ?i de o fat?,Mai e nevoie de-o buc?t?rie,În care, el ?i ea, singuri s? fie. De zah?r e nevoie, cu-mprumut,G?sit de voie-n dulcele s?rut?i mângâieri, mai trebuie, când îl alint?.S? nu uit?m ?i cinci foi, de placint?. ?i amândoi, de au, iar chef de duc?,Se folose?te, uneori, în loc de nuc?,Iar cu s?ruturi se amestec? din plin.Un lucru, nu uita?i: parfumul fin.
Se preg?te?te-a?adar, totul pe mas?,Sau poate într-un pat, g?sit în cas?,Se pune, sigur, forma potrivit?,Dar nu uita?i de nuc? ?i...ispit?.
De cinci ori se repet? procedura,E necesar s? ias? pr?jitura
?i foaie peste foaie, se va puneRog nu uita?i de nuc?, nu alune.
Iar dac? totu-i preg?tit în dormitor,În loc de tav? uns? ?i cuptor,
Se folose?te zah?r, cât cuprinde?i f?r? grab?-ntregul pat, se-ntinde.
De repeta?i, re?eta, de cinci ori?i-ncep s-apara, la ferestre, zori,
E clar c? baclavaua-i cu succes?i recomand s-o face?i cât mai des.
20 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 21
Scrisoare...Laurenţiu Fluture
Bun?, iubita mea. Î?i scriu pentru c?, de tine-mi este dor ?i te iubesc ?i-n panic? iar intru, când, lâng? mine nu te g?sesc ?i parc? mor. De-o or? ai plecat, iar eu, te-a?tept, cu gândul ?i cu mintea, doar la tine. Privesc pe geam, fumând, înc?-o tigar? ?i-a?tept s? fii, iar, lâng? mine. A cât-a oar?? Zâmbesc, privind la norii ce se-adun?, deasupra ?i parc-aud cum tun?… Zâmbesc ?i m? gândesc, ce caraghioas? mai erai azi, fiind pe fug?, aproape sup?rat?, c? ai putea s?-ntârzii, nu pentru prima dat?. Eu te priveam, cum te-agitai ?i alergai prin cas?, dup? ce am f?cut cafeaua, f?r?, m?car s? te privesc, s? nu m? vezi, cum la cât de sup?rat? e?ti, nu m? puteam ab?ine s?zâmbesc. Tu ai luat, apoi cana din zbor ?i ai fugit în baie, tot morm?ind ca: ´´Doamne, am f?cut-o, iar de oaie,´´ dup? ce-ai spus un´´mul?umesc´´, u?or. M? uit, cum plou? ?i la ceas din nou privesc, cu gândul, evident la tine. Doamne, cât pot s? te iubesc ?i când nu e?ti, doar o secund? de dispari de lâng? mine, simt c? m? duc, m? risipesc, pân? apari. Oftez, sunt singur cuc ?i-aprind din nou ?igara ?i m? gândesc ce dulce, ce frumos este cu tine. S? vin? vara, când, iar s? fim în soare, s? alerg?m pe plaja cea fierbinte, apoi înapa cea rece, s? ne ascundem. Tu, mai ?ii minte? Era departe de aici, când abia ne cuno?team ?i mare lucru, de noi, nu prea ?
Erai întins? pe plaj?, lâng? mine, iar eu nu-n?elegeam, de ce m? simt a?a de bine ?i te priveam, pe-ascuns. Te studiam. Iar tu zâmbeai, a?a, zâmbeai a?a, dup? ochelari ?i nu ?tiam c?-mi urm?reai orice mi?care, în timp ce eu, aveam ochii-arunca?i spre larga mare sau… poate undeva, în dep?rtare. Apoi, plimbarea ?i masa ce-am luat-o, împreun?... ?i mai târziu, fiind pe plaj?, c?utând, în zadar, un clar de lun?, ?inându-ne de mân? ca doi copii,ca doi încep?tori, timizi, sim?ind ?i lucruri, ce n-au fost de mult: fiori. Cum a? putea uita, când, dragoste-am f?cut, în noapte, când noi, nu b?nuiam ?i nici nu-n?elegeam de unde, pe buze, ne veneau dulci ?oapte. ?i-mbr?? i?? ri ?i gesturi, atunci, parc? venite, din vremuri ?i timpuri, de dinainte preg?tite. Ne cuno?team, parc?, de-atâta timp ?i mul?umeam c? ne-am g?sit, lui Dumnezeu sau poate chiar lui Zeus din Olimp. M-aplec acum spre rânduri ?i-ncerc, s? recitesc ce-am scris, ce am omis, ce-a? vrea s? î?i mai scriu…s?-?i spun din nou, c? te iubesc. ?i-as spune ?i ?i-as scrie ?i pe cer, de a? putea, c? te iubesc, c? timpul, niciodat?, nu mai doresc s?-l irosesc. Odat?, nu am ?tiut ?i nici nu am avut habar, c? via?a f?r? tine, nu poate avea sens, iar tu ai reu?it s?-mi umpli un gol imens, din existen?a mea, atât de efemer?. Te-am întâlnit oare,mai ?tiu eu, cândva, în alt? er?? Te simt, te ?tiu, de parc? am tr?it demult, odat?, cu tine-al?turi ?i ?tiu c? te-am iubit ?i simt ?i ?tiu c? ?i-atunci, cu tine, am fost fericit.
22 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 23
Scrisoare...Laurenţiu Fluture
Bun?, iubita mea. Î?i scriu pentru c?, de tine-mi este dor ?i te iubesc ?i-n panic? iar intru, când, lâng? mine nu te g?sesc ?i parc? mor. De-o or? ai plecat, iar eu, te-a?tept, cu gândul ?i cu mintea, doar la tine. Privesc pe geam, fumând, înc?-o tigar? ?i-a?tept s? fii, iar, lâng? mine. A cât-a oar?? Zâmbesc, privind la norii ce se-adun?, deasupra ?i parc-aud cum tun?… Zâmbesc ?i m? gândesc, ce caraghioas? mai erai azi, fiind pe fug?, aproape sup?rat?, c? ai putea s?-ntârzii, nu pentru prima dat?. Eu te priveam, cum te-agitai ?i alergai prin cas?, dup? ce am f?cut cafeaua, f?r?, m?car s? te privesc, s? nu m? vezi, cum la cât de sup?rat? e?ti, nu m? puteam ab?ine s?zâmbesc. Tu ai luat, apoi cana din zbor ?i ai fugit în baie, tot morm?ind ca: ´´Doamne, am f?cut-o, iar de oaie,´´ dup? ce-ai spus un´´mul?umesc´´, u?or. M? uit, cum plou? ?i la ceas din nou privesc, cu gândul, evident la tine. Doamne, cât pot s? te iubesc ?i când nu e?ti, doar o secund? de dispari de lâng? mine, simt c? m? duc, m? risipesc, pân? apari. Oftez, sunt singur cuc ?i-aprind din nou ?igara ?i m? gândesc ce dulce, ce frumos este cu tine. S? vin? vara, când, iar s? fim în soare, s? alerg?m pe plaja cea fierbinte, apoi înapa cea rece, s? ne ascundem. Tu, mai ?ii minte? Era departe de aici, când abia ne cuno?team ?i mare lucru, de noi, nu prea ?
Erai întins? pe plaj?, lâng? mine, iar eu nu-n?elegeam, de ce m? simt a?a de bine ?i te priveam, pe-ascuns. Te studiam. Iar tu zâmbeai, a?a, zâmbeai a?a, dup? ochelari ?i nu ?tiam c?-mi urm?reai orice mi?care, în timp ce eu, aveam ochii-arunca?i spre larga mare sau… poate undeva, în dep?rtare. Apoi, plimbarea ?i masa ce-am luat-o, împreun?... ?i mai târziu, fiind pe plaj?, c?utând, în zadar, un clar de lun?, ?inându-ne de mân? ca doi copii,ca doi încep?tori, timizi, sim?ind ?i lucruri, ce n-au fost de mult: fiori. Cum a? putea uita, când, dragoste-am f?cut, în noapte, când noi, nu b?nuiam ?i nici nu-n?elegeam de unde, pe buze, ne veneau dulci ?oapte. ?i-mbr?? i?? ri ?i gesturi, atunci, parc? venite, din vremuri ?i timpuri, de dinainte preg?tite. Ne cuno?team, parc?, de-atâta timp ?i mul?umeam c? ne-am g?sit, lui Dumnezeu sau poate chiar lui Zeus din Olimp. M-aplec acum spre rânduri ?i-ncerc, s? recitesc ce-am scris, ce am omis, ce-a? vrea s? î?i mai scriu…s?-?i spun din nou, c? te iubesc. ?i-as spune ?i ?i-as scrie ?i pe cer, de a? putea, c? te iubesc, c? timpul, niciodat?, nu mai doresc s?-l irosesc. Odat?, nu am ?tiut ?i nici nu am avut habar, c? via?a f?r? tine, nu poate avea sens, iar tu ai reu?it s?-mi umpli un gol imens, din existen?a mea, atât de efemer?. Te-am întâlnit oare,mai ?tiu eu, cândva, în alt? er?? Te simt, te ?tiu, de parc? am tr?it demult, odat?, cu tine-al?turi ?i ?tiu c? te-am iubit ?i simt ?i ?tiu c? ?i-atunci, cu tine, am fost fericit.
22 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 23
Fumez ?i scriu, fumez ?i m? gândesc, în timp ce scriu, c? doar pe tine te iubesc ?i te iubesc cum n-am iubit vreodat? ?i m? gândesc c? via?a mea a fost neînsemnat?. A?tept s? vii,precum a?teapt? luna, s?-i r?sar? steaua preferat?, doar una, de pe un cer ce este plin de stele dar nu apare ea, cu ochii de m?rgele. A?tept s? vii, precum te-a?tept mereu, din nou, s? te s?rut ?i s? te strâng la piept, de drag? ce îmi e?ti, a?a cum în fiecare zi a?tept, s?-mi spui c? m? iube?ti ?i-apoi s? te privesc, cum fericit? e?ti. O mie de ani, ?i-a? scrie ?i a? vorbi cu tine, dou? mii, dac?-ai fi lâng? mine... dar nu e?ti ?i atunci, te-a?tept s? vii ?i ?tiu… ?i ?tiu, când ai s-apari zâmbind, la gât tu ai s?-mi sari, iar eu în brate am s? te strâng ?i ?tiu, fiindc?-s b?rbat, nu am s? pot s? plâng. Am s? te mângâi, doar u?or, ?i-am s?-?i vorbesc ?i-n ?oapt? am s?-?i spun din nou, ce drag?-mi e?ti ?icât de mult te iubesc ?i cât de tare mi-a fost dor. Iar, mâine, din nou, î?i voi scrie, f?r? s? folosesc, îns?, hârtie, pentru c? iar, de tine-mi va fi dor ?i f?r? tine, timpul nu va trece, deloc u?or.
24 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 25
Fumez ?i scriu, fumez ?i m? gândesc, în timp ce scriu, c? doar pe tine te iubesc ?i te iubesc cum n-am iubit vreodat? ?i m? gândesc c? via?a mea a fost neînsemnat?. A?tept s? vii,precum a?teapt? luna, s?-i r?sar? steaua preferat?, doar una, de pe un cer ce este plin de stele dar nu apare ea, cu ochii de m?rgele. A?tept s? vii, precum te-a?tept mereu, din nou, s? te s?rut ?i s? te strâng la piept, de drag? ce îmi e?ti, a?a cum în fiecare zi a?tept, s?-mi spui c? m? iube?ti ?i-apoi s? te privesc, cum fericit? e?ti. O mie de ani, ?i-a? scrie ?i a? vorbi cu tine, dou? mii, dac?-ai fi lâng? mine... dar nu e?ti ?i atunci, te-a?tept s? vii ?i ?tiu… ?i ?tiu, când ai s-apari zâmbind, la gât tu ai s?-mi sari, iar eu în brate am s? te strâng ?i ?tiu, fiindc?-s b?rbat, nu am s? pot s? plâng. Am s? te mângâi, doar u?or, ?i-am s?-?i vorbesc ?i-n ?oapt? am s?-?i spun din nou, ce drag?-mi e?ti ?icât de mult te iubesc ?i cât de tare mi-a fost dor. Iar, mâine, din nou, î?i voi scrie, f?r? s? folosesc, îns?, hârtie, pentru c? iar, de tine-mi va fi dor ?i f?r? tine, timpul nu va trece, deloc u?or.
24 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 25
INTERVIU BOLEA MARIAN(DUME)
Contact pentru colaborari si concerte:Youtube: http://www.youtube.com/user/dumeromania66Facebook: http://www.facebook.com/marian.dume66Nr. tel: 0745555106ID Messenger: [email protected]
Bolea Marian (Dume) este un un tânărîn vârstă de 21 de ani pasionat demuzică şi face asta din plăcere, atâtpentru el cât si pentru oamenii care îlascultă.El este "autorul" melodiei "OrizonturiLiterare", piesă dedicată revisteinoastre.
DUME - ORIZONTURILITERARE (APASA PLAY PENTRU AASCULTA MELODIA)
REPORTER: Salut! Printre căutările mele pe youtube te-amcunoscut pe tine şi munca ta. Te rog să te prezinţi şi să ne spui cu cete ocupi. Salut! Numele este Bolea Marian (Dume) am 21 de ani ?i m? ocup în mare parte cu muzica ?i dansul . REPORTER: Ce te-a determinat să faci hip-hop? Aceast? cultur? m-a atras foarte mult iar eu scriam continuu ?i mi-am propus s? încerc s? v?d dac? îmi iese ceva pe coloane sonore ?ide-aici a început totul. REPORTER: De cât timp faci hip-hop şi cât timp îţi dedici pentruaceastă pasiune?
INTERVIU BOLEA MARIAN(DUME)
Contact pentru colaborari si concerte:Youtube: http://www.youtube.com/user/dumeromania66Facebook: http://www.facebook.com/marian.dume66Nr. tel: 0745555106ID Messenger: [email protected]
Bolea Marian (Dume) este un un tânărîn vârstă de 21 de ani pasionat demuzică şi face asta din plăcere, atâtpentru el cât si pentru oamenii care îlascultă.El este "autorul" melodiei "OrizonturiLiterare", piesă dedicată revisteinoastre.
DUME - ORIZONTURILITERARE (APASA PLAY PENTRU AASCULTA MELODIA)
REPORTER: Salut! Printre căutările mele pe youtube te-amcunoscut pe tine şi munca ta. Te rog să te prezinţi şi să ne spui cu cete ocupi. Salut! Numele este Bolea Marian (Dume) am 21 de ani ?i m? ocup în mare parte cu muzica ?i dansul . REPORTER: Ce te-a determinat să faci hip-hop? Aceast? cultur? m-a atras foarte mult iar eu scriam continuu ?i mi-am propus s? încerc s? v?d dac? îmi iese ceva pe coloane sonore ?ide-aici a început totul. REPORTER: De cât timp faci hip-hop şi cât timp îţi dedici pentruaceastă pasiune?
Fac hip-hop de aproape 3 ani ?i vreau s? fac asta pân? la cap?t.Tot timpul meu este dedicat acestei pasiuni. REPORTER: Muzica este pasiune sau job? Muzica este o pasiune ?i sper ca pe viitor s? devin? un job. REPORTER: Crezi că tinerii din ziua de astăzi mai tind spre acrea? Depinde de om ?i de mentalitate, dar consider c? tinerii din ziuade ast?zi au înclina?ii spre art? ?i tind spre a crea ceva util ?ifrumos. REPORTER: Ce te motivează pe tine să mergi mai departe? Dac? ai un vis pe care vrei s?-l faci s? devin? realitate trebuie s?tragi de tine indiferent de ceea ce spun al?ii sau cred despre tine. REPORTER: Fiecare artist are o sursă de inspiraţie. Care estesursa ta de inspiraţie? Sursa mea de inspira?ie se compune din ce-am v?zut, auzit ?i tr?it. REPORTER: Sunt foarte puţini tineri care reuşesc să răzbată îndomeniul pe care îl practică. De ce crezi ca unii reuşesc şi uniinu? Aici depinde ?i de dorin?a fiec?ruia de a face ceea ce-i place.Sunt unii care fac muzic? cu gândul la public, cu gândul de a fifaimos din prima. Nu a?a se face...Personal fac muzic? s?-mi plac? mie, nu merg dup? "re?et?".
REPORTER: Dacă ar trebui să te descri pe tine şi activitatea ta încâteva cuvinte, care ar fi acelea? Sunt o persoan? foarte sigur? pe ceea ce îmi pl?nuiesc s? fac, fireamea e un pic cam ner?bd?toare, nu-mi place s? a?tept sau s? las lucrurile neterminate. Sunt o persoan? sensibil? ?i lini?tit?. Muzica mea pentru mine reprint? un stil de via?? prin care m? potexprima exact cum vreau. REPORTER: Finalul îţi aparţine. Scrie un mesaj celor care citesc acestinterviu. Intra?i pe canalul meu, asculta?i ce materiale am, abona?i-v? ?ibucura?i-v? de muzic? bun?. V? salut? cu respect,Dume
Orizonturi Literare / octombrie 2013 29
Fac hip-hop de aproape 3 ani ?i vreau s? fac asta pân? la cap?t.Tot timpul meu este dedicat acestei pasiuni. REPORTER: Muzica este pasiune sau job? Muzica este o pasiune ?i sper ca pe viitor s? devin? un job. REPORTER: Crezi că tinerii din ziua de astăzi mai tind spre acrea? Depinde de om ?i de mentalitate, dar consider c? tinerii din ziuade ast?zi au înclina?ii spre art? ?i tind spre a crea ceva util ?ifrumos. REPORTER: Ce te motivează pe tine să mergi mai departe? Dac? ai un vis pe care vrei s?-l faci s? devin? realitate trebuie s?tragi de tine indiferent de ceea ce spun al?ii sau cred despre tine. REPORTER: Fiecare artist are o sursă de inspiraţie. Care estesursa ta de inspiraţie? Sursa mea de inspira?ie se compune din ce-am v?zut, auzit ?i tr?it. REPORTER: Sunt foarte puţini tineri care reuşesc să răzbată îndomeniul pe care îl practică. De ce crezi ca unii reuşesc şi uniinu? Aici depinde ?i de dorin?a fiec?ruia de a face ceea ce-i place.Sunt unii care fac muzic? cu gândul la public, cu gândul de a fifaimos din prima. Nu a?a se face...Personal fac muzic? s?-mi plac? mie, nu merg dup? "re?et?".
REPORTER: Dacă ar trebui să te descri pe tine şi activitatea ta încâteva cuvinte, care ar fi acelea? Sunt o persoan? foarte sigur? pe ceea ce îmi pl?nuiesc s? fac, fireamea e un pic cam ner?bd?toare, nu-mi place s? a?tept sau s? las lucrurile neterminate. Sunt o persoan? sensibil? ?i lini?tit?. Muzica mea pentru mine reprint? un stil de via?? prin care m? potexprima exact cum vreau. REPORTER: Finalul îţi aparţine. Scrie un mesaj celor care citesc acestinterviu. Intra?i pe canalul meu, asculta?i ce materiale am, abona?i-v? ?ibucura?i-v? de muzic? bun?. V? salut? cu respect,Dume
Orizonturi Literare / octombrie 2013 29
ŞI EI VOR CăLDURă€?Roxana Codin
Îi vezi cu sufletul sugrumat în hainele t?iate de vreme, de uitare,sunt doar ni?te fiin?e ce cer?esc îndurare. Nu au nicio vin? c? tu aifost crud ?i i-ai l?sat azvârli?i în prada soartei ce va urma s? le sugurme întreaga deschidere a ochilor. Ei poate nu îl ?tiu pe tat?l lor costumat în “Mo? Cr?ciun” ?i muntele de cadouri ascunse in ?ifonier, ei poate nu tânjesc s? aibe cele mai scumpe haine ?i s? ias? în lume doar de dragul lor, ei nu ?tiu ce este aceea o lume pentru c? nu li s-a ar?tat pân? acum. Î?i duc traiul printre chinuri, certuri, lipsuri ?i f?r? pic de tandre?e. Ei nu ?tiu care este defini?ia iubirii ?i nici faptul c? acest simplu cuvânt poate da via?? . Ei nu vor bog?? ie ci doar vorba ta bun?, o vorb? f?r? discriminare, o vorb? ce le poate umple sufletul de pu?in? c?ldur?. Ei tânjesc dup? s?rutul de noapte bun?, dup? un chip c?ruia îi pot spune “Mami” ?i ce co?mar au avut încât s-au trezit cu lacrimile inundându-le ochi… plini de speran?? . Ei se bucur? ?i le danseaz? inima de fericire atunci când întreab? cineva de existen?a lor, ei sunt deschi?i la orice tain? de-a ta, doar s? po?i privi m?car pu?in ?i în partea lor de pat…pentru c? lor nu li s-a oferit ?ansa pe care tu o ai, acum. ?i dincolo de suferin?ele macabre ce le sfâ?ie pieptul în fiecare zi, ei tot î?i târ?sc pa?ii spre lumin? …nu se dau b?tu?i. Dincolo de gratiile reci ale suburbiei înn?scute, ale frunzelor determinate spre pieire…ei inainteaz?. ?tiu c? într-o zi acea u?a se va deschide, ?tiu c? vor avea un c?min, vor avea o camer? doar a
lor, vor avea cui s? le împ?rt?? easc? gândurile ce nu le dau pace,acele gânduri cutremur?toare aruncate din toate p?r?ile, ei vor aveadarul de a fi iubi?i si de a iubi la rândul lor. ATUNCI O VORDESCOPERI. Vor de?ine acest elixir în palm?. Încât, odat? cu procurarea lui îlvor arunca peste întreg universul. Pentru c?, de orice este capabil, îns?…Un copil abandonat nu uit?! Las?-te cal?uza lor, înva?? de la ei pentru c? î?i vor da multe degândit. Nu trece nep?s?tor! Deschide?i inima! pentru c? ,?I TU po?idesena un zâmbet într-un suflet. Nu uita s?-i aju?i…Ei nu te vor uita NICIODAT?!C?ldura împ?rt?? it? nu le va fi consumat?.
32 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 33
ŞI EI VOR CăLDURă€?Roxana Codin
Îi vezi cu sufletul sugrumat în hainele t?iate de vreme, de uitare,sunt doar ni?te fiin?e ce cer?esc îndurare. Nu au nicio vin? c? tu aifost crud ?i i-ai l?sat azvârli?i în prada soartei ce va urma s? le sugurme întreaga deschidere a ochilor. Ei poate nu îl ?tiu pe tat?l lor costumat în “Mo? Cr?ciun” ?i muntele de cadouri ascunse in ?ifonier, ei poate nu tânjesc s? aibe cele mai scumpe haine ?i s? ias? în lume doar de dragul lor, ei nu ?tiu ce este aceea o lume pentru c? nu li s-a ar?tat pân? acum. Î?i duc traiul printre chinuri, certuri, lipsuri ?i f?r? pic de tandre?e. Ei nu ?tiu care este defini?ia iubirii ?i nici faptul c? acest simplu cuvânt poate da via?? . Ei nu vor bog?? ie ci doar vorba ta bun?, o vorb? f?r? discriminare, o vorb? ce le poate umple sufletul de pu?in? c?ldur?. Ei tânjesc dup? s?rutul de noapte bun?, dup? un chip c?ruia îi pot spune “Mami” ?i ce co?mar au avut încât s-au trezit cu lacrimile inundându-le ochi… plini de speran?? . Ei se bucur? ?i le danseaz? inima de fericire atunci când întreab? cineva de existen?a lor, ei sunt deschi?i la orice tain? de-a ta, doar s? po?i privi m?car pu?in ?i în partea lor de pat…pentru c? lor nu li s-a oferit ?ansa pe care tu o ai, acum. ?i dincolo de suferin?ele macabre ce le sfâ?ie pieptul în fiecare zi, ei tot î?i târ?sc pa?ii spre lumin? …nu se dau b?tu?i. Dincolo de gratiile reci ale suburbiei înn?scute, ale frunzelor determinate spre pieire…ei inainteaz?. ?tiu c? într-o zi acea u?a se va deschide, ?tiu c? vor avea un c?min, vor avea o camer? doar a
lor, vor avea cui s? le împ?rt?? easc? gândurile ce nu le dau pace,acele gânduri cutremur?toare aruncate din toate p?r?ile, ei vor aveadarul de a fi iubi?i si de a iubi la rândul lor. ATUNCI O VORDESCOPERI. Vor de?ine acest elixir în palm?. Încât, odat? cu procurarea lui îlvor arunca peste întreg universul. Pentru c?, de orice este capabil, îns?…Un copil abandonat nu uit?! Las?-te cal?uza lor, înva?? de la ei pentru c? î?i vor da multe degândit. Nu trece nep?s?tor! Deschide?i inima! pentru c? ,?I TU po?idesena un zâmbet într-un suflet. Nu uita s?-i aju?i…Ei nu te vor uita NICIODAT?!C?ldura împ?rt?? it? nu le va fi consumat?.
32 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 33
O alt? povestioar? ne este relatat?de Corina Chivu,Malta: ”M-amsimţit deznădăjduită înîncercarea de a-mi mai căuta delucru la un moment dat, când amfost în Malta, pentru că nimeni numă accepta din cauza permisuluide muncă şi nimeni nu voia să seîncurce cu acte. Practic nimeni nuvoia să îmi dea o şansă.Apoi într-o seară am văzut anunţulpe internet: se căutau persoanepentru a lucra la aeroport cuturiştii; să împărţim acelechestionare despre Malta.Ni secerea să vorbim cel puţin 3 limbiceea ce pentru mine nu era foartegreu.Am fost la interviu deşi ştiam că nuam nici o şansă din cauzapermisului şi bineînţeles ca aşa a
fost: nu m-au sunat.Totuşi, după o lună jumate amprimit un telefon de la ei întrebatăfiind dacă sunt interesată de loculde muncă, pentru că ei vor începeproiectul în curând.Nu măsunaseră mai repede pentru că seamânaseră nişte lucruri.Concluzia: în tot acest timp nu ammai avut nici curaj nici încredere înmine să caut ceva de lucru.Oricâtde sigură aş fi fost pe mine ar fi fostîn zadar, gândeam eu, nimeni numă voia.Dar iată că s-a întâmplatcontrariul…”
ÎNCREDEREA şI CURAJUL - PE CALE DE DISPARIţIE
Nu am s? lungesc mult vorba, pentru c? nu-mi prea st? încaracter ?i am s? o spun pe ?leau: oamenii au devenit ni?te fiin?ela?e, fricoase, neîncrez?toare.Nu am s? neg faptul c? nici eu nu am fost mai cu mo? pân? acum,însu?indu-mi foarte bine aceste caractere dar, dup? ce am dat cucapul de zid de mai mult de trei ori, am realizat cât sunt de slab?.Sl?biciunea este caracterizat? de la?itate, de fric? ?i deneîncredere, dup? p?rerea mea, iar noi oamenii ar trebui s? înv?? ? ms? le înfrunt?m dac? vrem s? ob?inem ceea ce ne dorim ?i s?ajungem acolo unde ne dorim. Exist? n situa?ii în care ne putem demonstra nou? în primulrând, cât? încredere avem în noi, cât curaj avem s? spunem ceea cesim?im, s? facem ceea ce sim?im ?i s? ajungem exact unde nedorim. Piele Sidonia din Vulcan spune a?a: ”Am avut momente când nuştiam dacă trebuie să spun ceea ce simt, din cauza faptului că măgandeam că voi rănii fără să vreau- nu am avut curaj şi îmi era fricăcă voi regreta după ce voi spune persoanei de lângă mine ceea cegândesc. Îmi era teamă de reacţiile celor din jur şi de cosecinţele pecare le pot avea lucrurile la care nu te gândeşti. Apoi, cu timpul amspus că mai bine fac acest pas şi îmi înving teama, ruşinea pentru căeste mai bine şi pentru mine şi pentru ceilalţi- mi-am făcut curaj şideşi am fost criticată de lumea din jur am înfruntat situaţia şi amfăcut ce am crezut că este bine simţindu-mă astfel împăcată cumine.” PUBLICITATE:
Rădoi Alina-Georgiana
>>> PROMO-uri AUDIO de calitate la un preţ foarte atractiv <<<
Bolea Marian: 0745555106
=> Ascultă <=
34 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 35
O alt? povestioar? ne este relatat?de Corina Chivu,Malta: ”M-amsimţit deznădăjduită înîncercarea de a-mi mai căuta delucru la un moment dat, când amfost în Malta, pentru că nimeni numă accepta din cauza permisuluide muncă şi nimeni nu voia să seîncurce cu acte. Practic nimeni nuvoia să îmi dea o şansă.Apoi într-o seară am văzut anunţulpe internet: se căutau persoanepentru a lucra la aeroport cuturiştii; să împărţim acelechestionare despre Malta.Ni secerea să vorbim cel puţin 3 limbiceea ce pentru mine nu era foartegreu.Am fost la interviu deşi ştiam că nuam nici o şansă din cauzapermisului şi bineînţeles ca aşa a
fost: nu m-au sunat.Totuşi, după o lună jumate amprimit un telefon de la ei întrebatăfiind dacă sunt interesată de loculde muncă, pentru că ei vor începeproiectul în curând.Nu măsunaseră mai repede pentru că seamânaseră nişte lucruri.Concluzia: în tot acest timp nu ammai avut nici curaj nici încredere înmine să caut ceva de lucru.Oricâtde sigură aş fi fost pe mine ar fi fostîn zadar, gândeam eu, nimeni numă voia.Dar iată că s-a întâmplatcontrariul…”
ÎNCREDEREA şI CURAJUL - PE CALE DE DISPARIţIE
Nu am s? lungesc mult vorba, pentru c? nu-mi prea st? încaracter ?i am s? o spun pe ?leau: oamenii au devenit ni?te fiin?ela?e, fricoase, neîncrez?toare.Nu am s? neg faptul c? nici eu nu am fost mai cu mo? pân? acum,însu?indu-mi foarte bine aceste caractere dar, dup? ce am dat cucapul de zid de mai mult de trei ori, am realizat cât sunt de slab?.Sl?biciunea este caracterizat? de la?itate, de fric? ?i deneîncredere, dup? p?rerea mea, iar noi oamenii ar trebui s? înv?? ? ms? le înfrunt?m dac? vrem s? ob?inem ceea ce ne dorim ?i s?ajungem acolo unde ne dorim. Exist? n situa?ii în care ne putem demonstra nou? în primulrând, cât? încredere avem în noi, cât curaj avem s? spunem ceea cesim?im, s? facem ceea ce sim?im ?i s? ajungem exact unde nedorim. Piele Sidonia din Vulcan spune a?a: ”Am avut momente când nuştiam dacă trebuie să spun ceea ce simt, din cauza faptului că măgandeam că voi rănii fără să vreau- nu am avut curaj şi îmi era fricăcă voi regreta după ce voi spune persoanei de lângă mine ceea cegândesc. Îmi era teamă de reacţiile celor din jur şi de cosecinţele pecare le pot avea lucrurile la care nu te gândeşti. Apoi, cu timpul amspus că mai bine fac acest pas şi îmi înving teama, ruşinea pentru căeste mai bine şi pentru mine şi pentru ceilalţi- mi-am făcut curaj şideşi am fost criticată de lumea din jur am înfruntat situaţia şi amfăcut ce am crezut că este bine simţindu-mă astfel împăcată cumine.” PUBLICITATE:
Rădoi Alina-Georgiana
>>> PROMO-uri AUDIO de calitate la un preţ foarte atractiv <<<
Bolea Marian: 0745555106
=> Ascultă <=
34 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 35
Deja e trecut de miezul nop?ii. G?l?gia persist? ?i, parc?, nu mai înceteaz?. Peste tot exist? doar aceea?i atmosfer? morbid??i f?r? rezolvare. Nimeni nu mai termin? de zisceea ce începe. Frazele sunt scurte ?i f?r? în?eles. To?i sunt cuprin?i de aceea?i stare.F?r? rezolvare. El st? singur. Fumeaz? ?igaradup? ?igar?. Nu se gânde?te decât la ea. În toat?g?l?gia existent?, gândurile lui sunt calme.Singur?tatea ap?s?toare ?i-a g?sit locul c?utat dintotdeauna. Gândurile sunt singurele ?oapte pe care el le aude. Tot vacarmul de afar?nu conteaz? pentru el. Lumea lui este deja preaaglomerat? de suspinuri, fum ?i resentimente. Î?i dorea s? fie ?i ea lâng? el, s?-i mâng?ie frunteaplin? de sudoare ?i s?-i s?rute ochii înl?crima?i.
Deci, dup? aceste dou? exemple,vedem faptul c? sunt ?i alte persoanece au trecut prin diferite probleme,diferite momente dificile din cauzaneîncrederii ?i a lipsei de curaj, de amai încerca atunci când li se închide ou?? , c? trebuie s? încerc?m ori decâte ori este nevoie pentru a ajungeacolo unde ne dorim, c? nimic nu seob?ine a?teptând, cerând sau picânddin cer ci se ob?ine prin munc?, prinîncredere ?i optimism, prin curajul dea înfrunta greut?? ile. Eu spun c? trebuie s? ne provoc?mpe noi în?ine, s? dep?? im limitele ?is? ie?im din col?ul nostru restrâns. S?nu mai avem impresia c? noi nuputem, c? nu sutem în stare sau c? nusuntem dori?i. S? înv?? ? m c?suntem mai buni pe zi ce trece, c?suntem puternici ?i ambi?io?i.
?i-ai pierdut curajul ?i încrederea? Caut?-le! Sunt sigur? c? suntacolo undeva, ascunse, închise de propria-?i persoan? doarpentru c? te desconsideri. Nu f? gre?eala asta. E?ti bun, e?ti celmai bun!
PUBLICITATE:
Destinul luiAndreea Tincu
Amintirea ei persist? atât în mintea lui, cât ?i în tot spa?iul încare ea ?i-a l?sat urma prin diferitele gesturi, lucruri. Nu mai areputere s? se ridice din pat. Este acaparat de trecut. Acel trecut plin demomente fericite ?i de iubire suprem?. Ea era acel ceva care îltransform? dintr-un om plin de griji, într-unul minunat. El înc? nuvrea s? con?tientizeze c? ea nu mai vine lâng? el seara s?-l s?rutede noapte bun?, s?-i spun? cât de mult îl iubeste. El vrea s? o a?tepte, de?i ea nu mai vine. El o vrea pe ea, doar pe ea. Într-un final, adoarme. Vacarmul de afar? tot nu a încetat. El îns? aadormit ascultând melodia lor, melodia pe care ei au dansat primadat?. Se vede pe chipul lui c? doar în vis este fericit. O viseaz? pe ea.O viseaz? fiind lâng? el. O viseaz? mai frumoas? decât era. Nu eprima dat? când o viseaz?. În fiecare sear? i se z?re?te zâmbetul pebuze. În vis, ea este perfect?.
Orizonturi Literare / octombrie 2013 37
Deja e trecut de miezul nop?ii. G?l?gia persist? ?i, parc?, nu mai înceteaz?. Peste tot exist? doar aceea?i atmosfer? morbid??i f?r? rezolvare. Nimeni nu mai termin? de zisceea ce începe. Frazele sunt scurte ?i f?r? în?eles. To?i sunt cuprin?i de aceea?i stare.F?r? rezolvare. El st? singur. Fumeaz? ?igaradup? ?igar?. Nu se gânde?te decât la ea. În toat?g?l?gia existent?, gândurile lui sunt calme.Singur?tatea ap?s?toare ?i-a g?sit locul c?utat dintotdeauna. Gândurile sunt singurele ?oapte pe care el le aude. Tot vacarmul de afar?nu conteaz? pentru el. Lumea lui este deja preaaglomerat? de suspinuri, fum ?i resentimente. Î?i dorea s? fie ?i ea lâng? el, s?-i mâng?ie frunteaplin? de sudoare ?i s?-i s?rute ochii înl?crima?i.
Deci, dup? aceste dou? exemple,vedem faptul c? sunt ?i alte persoanece au trecut prin diferite probleme,diferite momente dificile din cauzaneîncrederii ?i a lipsei de curaj, de amai încerca atunci când li se închide ou?? , c? trebuie s? încerc?m ori decâte ori este nevoie pentru a ajungeacolo unde ne dorim, c? nimic nu seob?ine a?teptând, cerând sau picânddin cer ci se ob?ine prin munc?, prinîncredere ?i optimism, prin curajul dea înfrunta greut?? ile. Eu spun c? trebuie s? ne provoc?mpe noi în?ine, s? dep?? im limitele ?is? ie?im din col?ul nostru restrâns. S?nu mai avem impresia c? noi nuputem, c? nu sutem în stare sau c? nusuntem dori?i. S? înv?? ? m c?suntem mai buni pe zi ce trece, c?suntem puternici ?i ambi?io?i.
?i-ai pierdut curajul ?i încrederea? Caut?-le! Sunt sigur? c? suntacolo undeva, ascunse, închise de propria-?i persoan? doarpentru c? te desconsideri. Nu f? gre?eala asta. E?ti bun, e?ti celmai bun!
PUBLICITATE:
Destinul luiAndreea Tincu
Amintirea ei persist? atât în mintea lui, cât ?i în tot spa?iul încare ea ?i-a l?sat urma prin diferitele gesturi, lucruri. Nu mai areputere s? se ridice din pat. Este acaparat de trecut. Acel trecut plin demomente fericite ?i de iubire suprem?. Ea era acel ceva care îltransform? dintr-un om plin de griji, într-unul minunat. El înc? nuvrea s? con?tientizeze c? ea nu mai vine lâng? el seara s?-l s?rutede noapte bun?, s?-i spun? cât de mult îl iubeste. El vrea s? o a?tepte, de?i ea nu mai vine. El o vrea pe ea, doar pe ea. Într-un final, adoarme. Vacarmul de afar? tot nu a încetat. El îns? aadormit ascultând melodia lor, melodia pe care ei au dansat primadat?. Se vede pe chipul lui c? doar în vis este fericit. O viseaz? pe ea.O viseaz? fiind lâng? el. O viseaz? mai frumoas? decât era. Nu eprima dat? când o viseaz?. În fiecare sear? i se z?re?te zâmbetul pebuze. În vis, ea este perfect?.
Orizonturi Literare / octombrie 2013 37
CălătoriiCrâșmar Raisa-Maria
Veni?i acas? c?l?tori pribegi!Ani de-a rândul trec ?i de fiecare dat? v? doare,Când vede?i un ultim apus de soare,Pe p?mânturi române?ti. Sta?i, r?mâne?i cu noi la mas?,Cu copiii vo?tri prea iubi?i.Pentru c? destul v? am?gi?iStr?in?tatea nu e acas?! Unde merge?i? S? munci?i...Sclavi v? face?i iar ?i iar,Gânduri ?i vise l?sa?i moarteÎn amintirea fiilor vo?tri r?t?ci?i. Voi, români din lumea mare,Care stingheri alerga?i dup? un ban,Voi, cei cu sânge aprig de roman,Veni?i acas?, lipsa voastr? pe to?i ne doare! Nu v? vrem sub bâta unui tiran st?pân,Nici sub povara zilelor din alt? parte.Nu v? vrem sub vorbe mincinoase ?i iluzii de?arte,Haide?i acas?, popor de iubire fl?mând!
Este femeia de care el s-a îndr?gostit. O iube?te ?i o va iubi mereu.Nimeni nu-i poate lua locul. Estedragostea vie?ii lui ?i f?r? ea el a r?mas singur, chiar dac? este înconjuratde oameni buni. Chiar dac? a dormit pu?in,diminea?a l-a prins fericit. Îns?, acestmoment nu a durat mult. ?i-a datseama c? este înc? o zi la fel ca toatecele de pân? acum. Nimic nu se va maischimb?. Via?a lui nu mai este ca ?iatunci când era ?i ea lâng? el. El r?mâne tot singur. O a?teapt?...m?car în vis.
UitareTeo Popescu
Spune-mi un cuvânt
În care s? te pot a?teptaGolit? de nemi?care
Dansând pe inima mea.
Cu nici o lacrim?Nu vreu s? te surprind
Orbit? de plânsÎnd?r?tul durerii.
De sub aripa timpuluiAm zburat unul din altul
Eteric de lumina taM? voi risipi.
O alt? umbr?M? va îmbr?? i?a
Pe un destin transfiguratDe un zbor preschimbat.38 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 39
CălătoriiCrâșmar Raisa-Maria
Veni?i acas? c?l?tori pribegi!Ani de-a rândul trec ?i de fiecare dat? v? doare,Când vede?i un ultim apus de soare,Pe p?mânturi române?ti. Sta?i, r?mâne?i cu noi la mas?,Cu copiii vo?tri prea iubi?i.Pentru c? destul v? am?gi?iStr?in?tatea nu e acas?! Unde merge?i? S? munci?i...Sclavi v? face?i iar ?i iar,Gânduri ?i vise l?sa?i moarteÎn amintirea fiilor vo?tri r?t?ci?i. Voi, români din lumea mare,Care stingheri alerga?i dup? un ban,Voi, cei cu sânge aprig de roman,Veni?i acas?, lipsa voastr? pe to?i ne doare! Nu v? vrem sub bâta unui tiran st?pân,Nici sub povara zilelor din alt? parte.Nu v? vrem sub vorbe mincinoase ?i iluzii de?arte,Haide?i acas?, popor de iubire fl?mând!
Este femeia de care el s-a îndr?gostit. O iube?te ?i o va iubi mereu.Nimeni nu-i poate lua locul. Estedragostea vie?ii lui ?i f?r? ea el a r?mas singur, chiar dac? este înconjuratde oameni buni. Chiar dac? a dormit pu?in,diminea?a l-a prins fericit. Îns?, acestmoment nu a durat mult. ?i-a datseama c? este înc? o zi la fel ca toatecele de pân? acum. Nimic nu se va maischimb?. Via?a lui nu mai este ca ?iatunci când era ?i ea lâng? el. El r?mâne tot singur. O a?teapt?...m?car în vis.
UitareTeo Popescu
Spune-mi un cuvânt
În care s? te pot a?teptaGolit? de nemi?care
Dansând pe inima mea.
Cu nici o lacrim?Nu vreu s? te surprind
Orbit? de plânsÎnd?r?tul durerii.
De sub aripa timpuluiAm zburat unul din altul
Eteric de lumina taM? voi risipi.
O alt? umbr?M? va îmbr?? i?a
Pe un destin transfiguratDe un zbor preschimbat.38 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 39
Amândoi
Mădălina Grosu Muguri ve?teji?i îmi cad alene în p?ru-mi moale, Bucle se-mpletesc pe umeri, cer noros, zâmbete goale, Cruci pe dealul dinspre tine îmi umbresc poteca strâmt?, Ciori parc? din cer gr?mad? stau de veghe-n poarta sfânt?. Toate câte le z?re?ti în vechea gr?din? mut?, Ordinare pietre reci doar ascult? ?i ascult?... Încordat în dorul stra?nic noaptea vine; ?i te fur? Gândurile, lacrimile, fericirea ta nocturn?. Pl?m?de?ti în palme-?i grele plumb de ieri, plumb de azi. E un sâmbure amar conjurat de-un damf de brazi. Te-ai min?i singur cu clipa adunând roua din stele ?i-ai v?zut cum mor pe rând, ai fost p?c?lit de iele. Las? totul s? se duc?, vars? r?ul în izvoare, Pleac?-?i capu-n poala-mi cald?, prinde vise zbur?toare! Unul mie, unul ?ie, s? apunem nori de ploaie ?i îmbr?? i?a?i de-a pururi într-o lume mai vioaie.
Sunt eu…
Solitar, m? împiedic de umbra nop?ilor de ieri. Azi nu mai sper nimic, m?-ngân? codrul ?i inima mi-o plânge, în vânt îmi sufl? dorul
De-a? fi ce nu am fost, copil sub flori de meri.
Prin ramuri de aram?, nisipuri se-mpletesc. Se-a?terne calm?, toamna, m-a?tern ?i eu, privesc V?zduhul cel sihastru, neb?nuit îmi zace
Pe umerii de plumb ; ?i noaptea tace.
Visez sau m? confrunt cu tine, vis str?in? Sunt eu, sau doar un gând pierdut prin p?rul fin
Al unei dame `nalte, cu p?rul aurit Ce i se las? moale pe chipul ve?tejit?
Sunt eu un ve?nic r?t?cit?
Taci
E-amară șoapta ta!E rece, e ca tine!
E dureroasă ca un spin viu în talpa meafrăgezită de buzele tale ca niște lopeți poftind carne.
E greu cuvântul tău!E ca și cum m-ar izbi norii cu falca de pietre
țintind asupra mea, soarele, săgeți.E urâtă inima ta!
Bătăile ei mi-au asuprit timpanul.Prin urechea dreaptă nu mă mai poți îngheța cu șoapte
căci mor pe rând.
Ți-am otrăvit, ieri, vinul.Mi-am vărsat în el toată durerea
fermentată într-o putină carnală...și zaci precum morile de vânt sub soare,
cum zăcea pe prispă ,buna, plângându-ți eternul.Și eu ți-l plâng
Și tu pe-al meu...în gând.
40 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 41
Amândoi
Mădălina Grosu Muguri ve?teji?i îmi cad alene în p?ru-mi moale, Bucle se-mpletesc pe umeri, cer noros, zâmbete goale, Cruci pe dealul dinspre tine îmi umbresc poteca strâmt?, Ciori parc? din cer gr?mad? stau de veghe-n poarta sfânt?. Toate câte le z?re?ti în vechea gr?din? mut?, Ordinare pietre reci doar ascult? ?i ascult?... Încordat în dorul stra?nic noaptea vine; ?i te fur? Gândurile, lacrimile, fericirea ta nocturn?. Pl?m?de?ti în palme-?i grele plumb de ieri, plumb de azi. E un sâmbure amar conjurat de-un damf de brazi. Te-ai min?i singur cu clipa adunând roua din stele ?i-ai v?zut cum mor pe rând, ai fost p?c?lit de iele. Las? totul s? se duc?, vars? r?ul în izvoare, Pleac?-?i capu-n poala-mi cald?, prinde vise zbur?toare! Unul mie, unul ?ie, s? apunem nori de ploaie ?i îmbr?? i?a?i de-a pururi într-o lume mai vioaie.
Sunt eu…
Solitar, m? împiedic de umbra nop?ilor de ieri. Azi nu mai sper nimic, m?-ngân? codrul ?i inima mi-o plânge, în vânt îmi sufl? dorul
De-a? fi ce nu am fost, copil sub flori de meri.
Prin ramuri de aram?, nisipuri se-mpletesc. Se-a?terne calm?, toamna, m-a?tern ?i eu, privesc V?zduhul cel sihastru, neb?nuit îmi zace
Pe umerii de plumb ; ?i noaptea tace.
Visez sau m? confrunt cu tine, vis str?in? Sunt eu, sau doar un gând pierdut prin p?rul fin
Al unei dame `nalte, cu p?rul aurit Ce i se las? moale pe chipul ve?tejit?
Sunt eu un ve?nic r?t?cit?
Taci
E-amară șoapta ta!E rece, e ca tine!
E dureroasă ca un spin viu în talpa meafrăgezită de buzele tale ca niște lopeți poftind carne.
E greu cuvântul tău!E ca și cum m-ar izbi norii cu falca de pietre
țintind asupra mea, soarele, săgeți.E urâtă inima ta!
Bătăile ei mi-au asuprit timpanul.Prin urechea dreaptă nu mă mai poți îngheța cu șoapte
căci mor pe rând.
Ți-am otrăvit, ieri, vinul.Mi-am vărsat în el toată durerea
fermentată într-o putină carnală...și zaci precum morile de vânt sub soare,
cum zăcea pe prispă ,buna, plângându-ți eternul.Și eu ți-l plâng
Și tu pe-al meu...în gând.
40 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 41
Crezi c? nu se pot dizolva c?tu?ele pentru suflet?Cât timp î?i pas?, po?i fi r?nit. Da, doar atât.
Ag?? i visuri prezum?ioase în oglinda clipei,Rupi crâmpeie de curcubeu
Pe care le strive?tiGhinionist
Când clipe?ti.Exist? un interval al rumina?iilor emo?ionale,
Când derulezi ca-ntr-un cinematograf pelicula pr?fuit?De zeci de ori, c-o disciplin? claustral?.,,A durat exact cât trebuia!” î?i ?opte?ti
?i-ncepi procesul rescrierii, al arhivarii..F?râme de bucurie r?sucite pe fusul destr?m?rii,
Zdrobite de mii de lespezi de andezit,Cristelni?e de lacrimi ?i-un gol n?ucitor -
Atât s-a p?strat în c?mara amintirii...?i ele, amintirile, au adormit pe fân, în pod,
Lovite parc? de un morb,Ame?ite de durere.
Lan?urile moleculare s-au contorsionatPrin miliardele de galaxii
Intonând simfonia disolu?iei,Iar tu,
Trubadur al nop?ilor de iarn?...Devii evanescent,
Praf cosmicÎntr-un spa?iu
Curbat ?i g?urit.
AbandonMihaela Oancea
42 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 43
Crezi c? nu se pot dizolva c?tu?ele pentru suflet?Cât timp î?i pas?, po?i fi r?nit. Da, doar atât.
Ag?? i visuri prezum?ioase în oglinda clipei,Rupi crâmpeie de curcubeu
Pe care le strive?tiGhinionist
Când clipe?ti.Exist? un interval al rumina?iilor emo?ionale,
Când derulezi ca-ntr-un cinematograf pelicula pr?fuit?De zeci de ori, c-o disciplin? claustral?.,,A durat exact cât trebuia!” î?i ?opte?ti
?i-ncepi procesul rescrierii, al arhivarii..F?râme de bucurie r?sucite pe fusul destr?m?rii,
Zdrobite de mii de lespezi de andezit,Cristelni?e de lacrimi ?i-un gol n?ucitor -
Atât s-a p?strat în c?mara amintirii...?i ele, amintirile, au adormit pe fân, în pod,
Lovite parc? de un morb,Ame?ite de durere.
Lan?urile moleculare s-au contorsionatPrin miliardele de galaxii
Intonând simfonia disolu?iei,Iar tu,
Trubadur al nop?ilor de iarn?...Devii evanescent,
Praf cosmicÎntr-un spa?iu
Curbat ?i g?urit.
AbandonMihaela Oancea
42 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 43
Solstiţiu de iarnă
Mahalaua îşi mestecă măruntele-i drame –Istorisiri picante şi febră viscerală...Adorm conştiinţe-n fetide lupanare,
Bolborosind despre diverse dizeuze obscure,Când întunericul muşcă din trupul fraged al nopţii.
Precepte mustesc în minţi înfierbântate,Gonind tumultoase prin ţarcul gândirii...
Se deapănă-n crepuscul teorii fulminanteDespre realităţi hiperfizice ori despre Anunnaki,
Când Uranus face cuadratură cu Jupiter.
Solstiţiul de iarnă – noaptea cea mai lungă –Adună laolaltă pe cei ce vieţuiesc sub catapeteasmaTemplului ranforsat cu iluzii şi zâmbete de prunci.
Tăcere...Îngheţ...
O clipă Ninge cu cerneal? peste aripile str?veziiale am?r?ciunii,Peste universul amu?it, împlântat însolzii t?io?i ai singur?t?? ii.Pescuie?ti un n?vod plin de iluzii din m?runtaiele amintirii,Vis?ri prinse în penseta agoniei,?i-?i probezi anduran?a...O clip? r?t?cit? în trecut î?i strig?neputin?aDe a p?stra sublimul s?rutului cu arom?de cire?e amare,Seduc?tor ca un zbor de flamingi,Fragil precum sentimentele.O clip? ag?? at? în sanctuarul iubiriiÎmbr?? i?eaz? dansul în ritmuri deChopin,Aduce miresme de mosc ?i portocalDin odaia-n care via?a pulsa ame?itor.R?d?cinile noastre se-mpletiser? t?cute-Osmoz? ce germina speran?? .Existam în afara noastr? ?i-a lumiiconcrete,Volatiliza?i prin infinite galaxii.Azi, clipa s-a destr?matT?v?lit? prin praful durerii.Ne vom întâlni dincolo de grani?eleinvizibile?i sufletele noastre vor dansa Libere În propensiunea lor Spre infinit.
44 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 45
Solstiţiu de iarnă
Mahalaua îşi mestecă măruntele-i drame –Istorisiri picante şi febră viscerală...Adorm conştiinţe-n fetide lupanare,
Bolborosind despre diverse dizeuze obscure,Când întunericul muşcă din trupul fraged al nopţii.
Precepte mustesc în minţi înfierbântate,Gonind tumultoase prin ţarcul gândirii...
Se deapănă-n crepuscul teorii fulminanteDespre realităţi hiperfizice ori despre Anunnaki,
Când Uranus face cuadratură cu Jupiter.
Solstiţiul de iarnă – noaptea cea mai lungă –Adună laolaltă pe cei ce vieţuiesc sub catapeteasmaTemplului ranforsat cu iluzii şi zâmbete de prunci.
Tăcere...Îngheţ...
O clipă Ninge cu cerneal? peste aripile str?veziiale am?r?ciunii,Peste universul amu?it, împlântat însolzii t?io?i ai singur?t?? ii.Pescuie?ti un n?vod plin de iluzii din m?runtaiele amintirii,Vis?ri prinse în penseta agoniei,?i-?i probezi anduran?a...O clip? r?t?cit? în trecut î?i strig?neputin?aDe a p?stra sublimul s?rutului cu arom?de cire?e amare,Seduc?tor ca un zbor de flamingi,Fragil precum sentimentele.O clip? ag?? at? în sanctuarul iubiriiÎmbr?? i?eaz? dansul în ritmuri deChopin,Aduce miresme de mosc ?i portocalDin odaia-n care via?a pulsa ame?itor.R?d?cinile noastre se-mpletiser? t?cute-Osmoz? ce germina speran?? .Existam în afara noastr? ?i-a lumiiconcrete,Volatiliza?i prin infinite galaxii.Azi, clipa s-a destr?matT?v?lit? prin praful durerii.Ne vom întâlni dincolo de grani?eleinvizibile?i sufletele noastre vor dansa Libere În propensiunea lor Spre infinit.
44 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 45
Ghid de supravieţuire înjunglă
Marius Dinu Îţi pui căştile în urechi.şi alegi o piesă bună.anul celor cinci tigri galbeniascultă bine versurile. primu troleibuz pe care îl vezi.urci în el...nu ai ce să pierzi.coboară la orice staţie vrei.sigur este cea bună.mergi unde vezi cu ochiişi priveşte pe cei care se uită la tine.se uită ciudat, nu?lasă-i, nu o să te înţeleagă.degeaba strigi către lună, poveşti deadormit copii.îi bagă doar pe lupi în seamă.cu paşi domoli te pierzi în mulţime...o să ai parte de zâmbete...dar şi de chipuri posace.- "piei drace" ! ...mai auzi de la obabă în şoaptă.eşti nebărbirit de o lună .alcoolul încă se simte de aseară.nu ai mâncat nimic.şi totuşi nu îţi este foame.bagi ţigară după ţigară deşi tuşeştiîncontinuu.aşa se face scrum şi ziua.Piua!
Îmi doream
Îmi doream să fiu mai optimist.Îmi doream să fiu bogat doar ca să pot fi lângă tine.
Îmi doream să fi acum lângă mine.Îmi doream să te sărut.
Îmi doream să nu ajung să scriu chestiile astea.Îmi doresc să nu vezi ce am scris.Îmi doream să fiu luptător ca tine.
Îmi doream să nu îți greșesc.Îmi doream să fie totul bine.
Îmi doream să se împlinească ce aveam în gand amândoi.Îmi doream…defapt îmi doresc și acum.
Sper…sigur nu e ultimul drum.
Timpul miroase a oameni Călcând peste cioburiletimpuluipaşii noştri se pierddevenindsemne mai negre ca însăşi fricade moarte cuvintele arse, ale ei, ale luise agaţă de balustrada nemuririide-ar fi alei... de-ar fi un glassa ne urmărească, să nu neşopteascăieşirea din labirint
George Ghiţă
luna ne priveşterece precum noapteamagmă nestinsă, rătăcită înoceanul păcuriustrăpunge neomul cu ochi goide matelot scrumul coroanei, urmeleapusuluiea, el...cioburile timpului, balustradanemuriinoi...
46 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 47
Ghid de supravieţuire înjunglă
Marius Dinu Îţi pui căştile în urechi.şi alegi o piesă bună.anul celor cinci tigri galbeniascultă bine versurile. primu troleibuz pe care îl vezi.urci în el...nu ai ce să pierzi.coboară la orice staţie vrei.sigur este cea bună.mergi unde vezi cu ochiişi priveşte pe cei care se uită la tine.se uită ciudat, nu?lasă-i, nu o să te înţeleagă.degeaba strigi către lună, poveşti deadormit copii.îi bagă doar pe lupi în seamă.cu paşi domoli te pierzi în mulţime...o să ai parte de zâmbete...dar şi de chipuri posace.- "piei drace" ! ...mai auzi de la obabă în şoaptă.eşti nebărbirit de o lună .alcoolul încă se simte de aseară.nu ai mâncat nimic.şi totuşi nu îţi este foame.bagi ţigară după ţigară deşi tuşeştiîncontinuu.aşa se face scrum şi ziua.Piua!
Îmi doream
Îmi doream să fiu mai optimist.Îmi doream să fiu bogat doar ca să pot fi lângă tine.
Îmi doream să fi acum lângă mine.Îmi doream să te sărut.
Îmi doream să nu ajung să scriu chestiile astea.Îmi doresc să nu vezi ce am scris.Îmi doream să fiu luptător ca tine.
Îmi doream să nu îți greșesc.Îmi doream să fie totul bine.
Îmi doream să se împlinească ce aveam în gand amândoi.Îmi doream…defapt îmi doresc și acum.
Sper…sigur nu e ultimul drum.
Timpul miroase a oameni Călcând peste cioburiletimpuluipaşii noştri se pierddevenindsemne mai negre ca însăşi fricade moarte cuvintele arse, ale ei, ale luise agaţă de balustrada nemuririide-ar fi alei... de-ar fi un glassa ne urmărească, să nu neşopteascăieşirea din labirint
George Ghiţă
luna ne priveşterece precum noapteamagmă nestinsă, rătăcită înoceanul păcuriustrăpunge neomul cu ochi goide matelot scrumul coroanei, urmeleapusuluiea, el...cioburile timpului, balustradanemuriinoi...
46 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 47
Vreau să te întâlnesc
Denisa HumeniucVisul meu e numai despre tine,
Despre cel care îmi va face doar bine.Tu m? vei face s? zâmbesc în fiecare zi,
Din minunatul moment în care te voi întâlni.
Voi profita de fiecare clip? ca s? î?i spun,Cât de mult? iubire am vrut s? adun,Ca alesului meu s? i-o d?ruiesc,Iar pe-a lui dragoste s? o pre?uiesc.
Dorin?a mea arz?toare e?ti tu,Cel pe care-l voi a?tepta de fiecare dat?
S? se întoarc? oricât de mare ar fi durerea provocat?.Atunci îmi va p?rea r?u pentru ce am f?cut.A?a cum ar trebui f?cut,
Mereu când d? peste noi ceva urât.
DEPARTE, APROAPE
Departe mi-e fiin?ade natura,oxigenul,ploile ?irazele de soare cristalinecare str?b?teauodinioar? ?? rânace m? ?ineaîn echilibruf?r? a-mi cl?tinatulpina pl?pând?asemeni unuifulg de nea carepe cât de duiosî?i a?terne gra?iape atât de spontanî?i curm? existen?a… Aproape îns?îmi este gândulde acel s?rman,fiu al naturii,martir al pedepsei,lacrim?-ntr-un
Diana-Adriana Matei ocean furtunos,ce m-a silits? m? g?sescacum, aici,u?or cl?tinat?într-o racl?de sticl?acoperit? cugiulgiu lichid,înconjurat? de ocript? cu bibliotec?,tablouri?i un orologiuce mi-a b?tuttactul mortuar pan?aaa…cum…
48 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 49
Vreau să te întâlnesc
Denisa HumeniucVisul meu e numai despre tine,
Despre cel care îmi va face doar bine.Tu m? vei face s? zâmbesc în fiecare zi,
Din minunatul moment în care te voi întâlni.
Voi profita de fiecare clip? ca s? î?i spun,Cât de mult? iubire am vrut s? adun,Ca alesului meu s? i-o d?ruiesc,Iar pe-a lui dragoste s? o pre?uiesc.
Dorin?a mea arz?toare e?ti tu,Cel pe care-l voi a?tepta de fiecare dat?
S? se întoarc? oricât de mare ar fi durerea provocat?.Atunci îmi va p?rea r?u pentru ce am f?cut.A?a cum ar trebui f?cut,
Mereu când d? peste noi ceva urât.
DEPARTE, APROAPE
Departe mi-e fiin?ade natura,oxigenul,ploile ?irazele de soare cristalinecare str?b?teauodinioar? ?? rânace m? ?ineaîn echilibruf?r? a-mi cl?tinatulpina pl?pând?asemeni unuifulg de nea carepe cât de duiosî?i a?terne gra?iape atât de spontanî?i curm? existen?a… Aproape îns?îmi este gândulde acel s?rman,fiu al naturii,martir al pedepsei,lacrim?-ntr-un
Diana-Adriana Matei ocean furtunos,ce m-a silits? m? g?sescacum, aici,u?or cl?tinat?într-o racl?de sticl?acoperit? cugiulgiu lichid,înconjurat? de ocript? cu bibliotec?,tablouri?i un orologiuce mi-a b?tuttactul mortuar pan?aaa…cum…
48 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 49
Singurătatea
Iulia Pascaru
Singur?tatea este un Univers al oamenilor sensibili ca fluturii,în care nu exist? reguli, ci doar o oaz? de lini?te.
Oamenii sensibili iubesc foarte mult fluturii,deoarece sunt singurele fiin?e de la care pot
înv?? a c? libertatea de a alege unde, când ?i cums?-?i tr?ie?ti via?a,
î?i apar?ine.
Prin urmare,singur?tatea este un mod de via??
neimpus de nimeni,o alegere voluntar?
profitabil? pentru oamenii sensibili,care simt nevoia s? se îndep?rteze de tumultul vie?ii.
Când eşti abătutCând e?ti ab?tut,
instaleaz?-te confortabil în fotoliul naturii,deschide u?ile ?i ferestrele
celor patru camereale inimii tale,
f?r? s? ezi?i vreo secund?.
A?teapt? s? intre razele soarelui,s? m?ture în toate col?urile lor,
pân? vor r?mâne imaculate,ca ?i cum,grijile,
nu ar fi tr?it vreodat? acolo.
Aştepare
Precum un gând îmi reapariÎn suflet dar ?i în visare,La poarta ta stau ?i a?teptS? reapari gr?bit în zare. Eu te a?tept tot ca ?i ieriCu ochii lumina?i de soart?,C? ai s? vii ?i-ai s? îmi ieiMâna mea-ntr-a ta de-ndat?. Dorului am s?-i ?optescS? se-ndeparteze iar?,C-ai s? vii fiindc-a?a simtChiar de ajungi c?tre sear?. Am s? stau ?i-am s? te-a?teptPân` ce soarele apune,?i dac? tot n-ai s? viiS? nu m? mai strigi pe nume!
Dimineaţă
Rădoi Alina-Georgiana Am deschis fereastra.?i-mi intr? soarele în suflet,R?coarea îmi indun? via?aA?a-i de frumos, diminea?a…O diminea?? cu alaiCu sfinte cântece doine?ti,Cu ciripit de rânduneleE diminea?? cu poveste…?i simt miros de flori de câmpDe trandafiri ?i de zambile,Culoarea lor îmi pune-n sufletUn pic de bucurie…Cu iarb? crud?, bobi de rou??i cânt duios de violin?,Azi am deschis din nou fereastraE diminea?? ?i-i senin?…Am deschis fereastra.?i simt c?ldura soarelui,C?ldur? ce-mi atinge pieleaC?ci de la soare-mi iau puterea…
Egoism Dac? nu s-ar ofilii vara?i florile noastrear r?mâne vii,?i-a? l?crima peste eles? le-ntre?in cu triste?ea mea,s? nu adoarm?s? mai încânte o vreme.Dac? s-ar ve?tejii pomii?i inima ta ar înceta s? bat?,a? lua-o între palme?i-a? conduce-o spre ale melebuze
s? o s?rut ?i s-o aduc la via?? ,pentru via?? .Dac? ar fi s? vrei s? plecite-a? înc?tu?a în mine?i ?i-a? lua orice surs? de lumin?s? nu m? vezi decât pe mines? mai r?mâi m?car o zipân? mâine…
50 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 51
Singurătatea
Iulia Pascaru
Singur?tatea este un Univers al oamenilor sensibili ca fluturii,în care nu exist? reguli, ci doar o oaz? de lini?te.
Oamenii sensibili iubesc foarte mult fluturii,deoarece sunt singurele fiin?e de la care pot
înv?? a c? libertatea de a alege unde, când ?i cums?-?i tr?ie?ti via?a,
î?i apar?ine.
Prin urmare,singur?tatea este un mod de via??
neimpus de nimeni,o alegere voluntar?
profitabil? pentru oamenii sensibili,care simt nevoia s? se îndep?rteze de tumultul vie?ii.
Când eşti abătutCând e?ti ab?tut,
instaleaz?-te confortabil în fotoliul naturii,deschide u?ile ?i ferestrele
celor patru camereale inimii tale,
f?r? s? ezi?i vreo secund?.
A?teapt? s? intre razele soarelui,s? m?ture în toate col?urile lor,
pân? vor r?mâne imaculate,ca ?i cum,grijile,
nu ar fi tr?it vreodat? acolo.
Aştepare
Precum un gând îmi reapariÎn suflet dar ?i în visare,La poarta ta stau ?i a?teptS? reapari gr?bit în zare. Eu te a?tept tot ca ?i ieriCu ochii lumina?i de soart?,C? ai s? vii ?i-ai s? îmi ieiMâna mea-ntr-a ta de-ndat?. Dorului am s?-i ?optescS? se-ndeparteze iar?,C-ai s? vii fiindc-a?a simtChiar de ajungi c?tre sear?. Am s? stau ?i-am s? te-a?teptPân` ce soarele apune,?i dac? tot n-ai s? viiS? nu m? mai strigi pe nume!
Dimineaţă
Rădoi Alina-Georgiana Am deschis fereastra.?i-mi intr? soarele în suflet,R?coarea îmi indun? via?aA?a-i de frumos, diminea?a…O diminea?? cu alaiCu sfinte cântece doine?ti,Cu ciripit de rânduneleE diminea?? cu poveste…?i simt miros de flori de câmpDe trandafiri ?i de zambile,Culoarea lor îmi pune-n sufletUn pic de bucurie…Cu iarb? crud?, bobi de rou??i cânt duios de violin?,Azi am deschis din nou fereastraE diminea?? ?i-i senin?…Am deschis fereastra.?i simt c?ldura soarelui,C?ldur? ce-mi atinge pieleaC?ci de la soare-mi iau puterea…
Egoism Dac? nu s-ar ofilii vara?i florile noastrear r?mâne vii,?i-a? l?crima peste eles? le-ntre?in cu triste?ea mea,s? nu adoarm?s? mai încânte o vreme.Dac? s-ar ve?tejii pomii?i inima ta ar înceta s? bat?,a? lua-o între palme?i-a? conduce-o spre ale melebuze
s? o s?rut ?i s-o aduc la via?? ,pentru via?? .Dac? ar fi s? vrei s? plecite-a? înc?tu?a în mine?i ?i-a? lua orice surs? de lumin?s? nu m? vezi decât pe mines? mai r?mâi m?car o zipân? mâine…
50 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 51
R.O.C.A.D.A. - Revistă Online: Citeşte, Analizează, Discută, A
profundează
"R.O.C.A.D.A. este un proiect născutdin plăcerea scrisului despre lucruripe care le considerăm cu adevăratimportante în existența noastră.''Încă o revistă cu pretențiiculturale!" vor spune unii navigatoridin fotoliu, uitând că, la toatenivelurile comunicării de masă,cultura reprezintă o parte infimă,din punct de vedere cantitativ.Dorim ca revista noastră săreprezinte o escală pentru cititorulcare vrea și altceva în afară deinformația nefiltrată, utilă sau nu,dorită sau aruncată în față. Pe scurt,o rocadă între regele Stimulprimar-Clișeu-Suntcelmaideștept-Repedeși turnul micilor plăceri spirituale decare suntem dependenți."
Prin intermediul unei bune prietene am descoperit această revistă.Am rămas plăcut impresionat de munca acestor oameni. Fac un lucrufrumos, lucrează pentru artă şi îşi dedică timpul pentru noi. O revistăculturală specială, care doreşte să vă serveasca informaţie utilă şiplăcută la gândire. Suntem mândrii să vă prezentăm astfel de proiecte care sunt dedicatetuturor oamenilor. Un proiect născut din iubire şi pasiune pentru scris se face cunoscut înmediul online sub numele de R.O.C.A.D.A. Vă invităm să citiţi revista pe adresa: http://rocada.webs.com/
52 Orizonturi Literare / octombrie 2013
Legenda celor 8 minute
Legenda spune că o femeie săracă cu un copil în braţe, trecând pe lângă opeşteră a auzit o voce misterioasă care i-a spus:Intră şi ia tot ceea ce îţi doreşti, dar să nu uiţi ceea ce-i mai important.Aminteşte-ţi că după ce vei ieşi, poarta se va închide pentru totdeauna. Aşa că profită de această oportunitate, dar nu uita ce-i mai important. Femeia a intrat în peşteră şi a găsit multe bogăţii. Fascinată de aur şibijuterii, a aşezat copilul pe o stancă şi a început să strângă de zor tot ceputea duce.Vocea misterioasă i-a vorbit din nou: “ Ai doar 8 minute!”Când au trecut cele 8 minute, femeia, încărcată cu aur şi pietre preţioase, afugit afară din peşteră şi poarta s-a închis.Atunci şi-a amintit că a uitat copilul inăuntru, iar poarta s-a închis pentrutotdeauna.Bogăţia a durat puţin, iar disperarea pentru totdeauna.La fel se întâmplă de multe ori şi cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru atrăi în această lume şi o voce ne aminteşte mereu:” Nu uita ce e cel maiimportant!”Şi cele mai importante sunt valorile spirituale, familia şi copii, viaţa, educaţia,bunul simţ, reputaţia, dragostea, adevărul şi demnitatea de om. În schimb câştigurile, bogăţia, plăcerile materiale ne fascinează într-atât încât uităm de ceea ce e mai important. Aşa ne risipim timpul şi dăm la o parte esenţialul: “ Bogăţia sufletului.”Să nu uităm niciodată că viaţa în această lume trece repede şi că moarteavine când ne asteptăm mai puţin. Iar când poarta vieţii se închide pentru noi,nu ne mai folosesc la nimic regretele. Trăim într-o lume cu probleme, neliniştiţi, şi toate numai pentru că am uitatce e cel mai important: “Bogăţia sufletului!”
Poveste cu tâlcSursa: povestiri-cu-talc.blogspot.ro
Orizonturi Literare / octombrie 2013 53
R.O.C.A.D.A. - Revistă Online: Citeşte, Analizează, Discută, A
profundează
"R.O.C.A.D.A. este un proiect născutdin plăcerea scrisului despre lucruripe care le considerăm cu adevăratimportante în existența noastră.''Încă o revistă cu pretențiiculturale!" vor spune unii navigatoridin fotoliu, uitând că, la toatenivelurile comunicării de masă,cultura reprezintă o parte infimă,din punct de vedere cantitativ.Dorim ca revista noastră săreprezinte o escală pentru cititorulcare vrea și altceva în afară deinformația nefiltrată, utilă sau nu,dorită sau aruncată în față. Pe scurt,o rocadă între regele Stimulprimar-Clișeu-Suntcelmaideștept-Repedeși turnul micilor plăceri spirituale decare suntem dependenți."
Prin intermediul unei bune prietene am descoperit această revistă.Am rămas plăcut impresionat de munca acestor oameni. Fac un lucrufrumos, lucrează pentru artă şi îşi dedică timpul pentru noi. O revistăculturală specială, care doreşte să vă serveasca informaţie utilă şiplăcută la gândire. Suntem mândrii să vă prezentăm astfel de proiecte care sunt dedicatetuturor oamenilor. Un proiect născut din iubire şi pasiune pentru scris se face cunoscut înmediul online sub numele de R.O.C.A.D.A. Vă invităm să citiţi revista pe adresa: http://rocada.webs.com/
52 Orizonturi Literare / octombrie 2013
Legenda celor 8 minute
Legenda spune că o femeie săracă cu un copil în braţe, trecând pe lângă opeşteră a auzit o voce misterioasă care i-a spus:Intră şi ia tot ceea ce îţi doreşti, dar să nu uiţi ceea ce-i mai important.Aminteşte-ţi că după ce vei ieşi, poarta se va închide pentru totdeauna. Aşa că profită de această oportunitate, dar nu uita ce-i mai important. Femeia a intrat în peşteră şi a găsit multe bogăţii. Fascinată de aur şibijuterii, a aşezat copilul pe o stancă şi a început să strângă de zor tot ceputea duce.Vocea misterioasă i-a vorbit din nou: “ Ai doar 8 minute!”Când au trecut cele 8 minute, femeia, încărcată cu aur şi pietre preţioase, afugit afară din peşteră şi poarta s-a închis.Atunci şi-a amintit că a uitat copilul inăuntru, iar poarta s-a închis pentrutotdeauna.Bogăţia a durat puţin, iar disperarea pentru totdeauna.La fel se întâmplă de multe ori şi cu noi. Avem aproximativ 80 de ani pentru atrăi în această lume şi o voce ne aminteşte mereu:” Nu uita ce e cel maiimportant!”Şi cele mai importante sunt valorile spirituale, familia şi copii, viaţa, educaţia,bunul simţ, reputaţia, dragostea, adevărul şi demnitatea de om. În schimb câştigurile, bogăţia, plăcerile materiale ne fascinează într-atât încât uităm de ceea ce e mai important. Aşa ne risipim timpul şi dăm la o parte esenţialul: “ Bogăţia sufletului.”Să nu uităm niciodată că viaţa în această lume trece repede şi că moarteavine când ne asteptăm mai puţin. Iar când poarta vieţii se închide pentru noi,nu ne mai folosesc la nimic regretele. Trăim într-o lume cu probleme, neliniştiţi, şi toate numai pentru că am uitatce e cel mai important: “Bogăţia sufletului!”
Poveste cu tâlcSursa: povestiri-cu-talc.blogspot.ro
Orizonturi Literare / octombrie 2013 53
VACANȚĂ LA SULINA(ULTIMUL PIRAT)
VIOLETA BĂLAN
Numele meu este Alpheus Mathias iar în acest moment p?r?sesc lumea apelor ?i debarc pentru prima dat? la cap?tullumii. Adic? în cea mai estic? localitate a României, Sulina.Prietenii îmi spun Aly iar cei virtuali m? ?tiu cu numele deAlpheu.Când profesorul Panduru ne-a vorbit pentru prima dat?despre tab?ra de la Sulina, marea majoritate a colegilor mei austrâmbat din nas. Ce naiba s? faci în col?ul acela uitat delume, izolat de civiliza?ie? Mai ales noi, care ”mânc?minternet pe pâine”, care suntem membrii activi ai Clubului deInformatic? ”Programmers”. Eu îns? am c?zut pe gânduri.E adev?rat c? sunt un devorator al programelor de calculator,dar relaxarea pentru mine înseamn? sport. Fac parte dinechipa de volei a ?colii.Recunosc c? primele ore de sport le-am f?cut la îndemnul p?rin?ilor. Mai corect, silit de p?rin?i, care m-au urcat în ma?in?, sub pretextul unei plimb?ri-shopping, ca apoi s? m?dezmeticesc în sala de sport a profesorului Panduru. ?iastfel, ca s? le închid gura alor mei, , care setaser? CD-ul d?d?celilor pe frecven?a ”Nu sta toat? ziua la calculator. Ainevoie ?i de mi?care”, am mers la antrenamentele de volei dedou? ori pe s?pt?mân?.Ca dintr-o dat? s? realizez c?-mi place. Curând am în?eles c?adrenalina specific? vârstei se acumula în corp creând o starede nervozitate periculoas?. Eliberarea ei în timpul meciurilor,a dus la o relaxare pe care nu o mai întâlnisem ?i la satisfac?ia c? am mai bifat un punct în favoarea mea: am talent la volei.
Imaginându-mi partide de volei pe plaj?, apa limpede a m?rii ?i nisipul fierbinte, am decis c? n-ar strica s? iau o pauz? ?i s?evadez într-un loc s?lbatic.Surpriza îns? a venit acas?, când le-am spus p?rin?ilordespre tab?r?.-Unde? a strigat mama ca ?i cum am indicat un ?inut înjungla amazonian?. La Sulina? N-ai g?sit ?i tu o tab?r? laMamaia, N?vodari, Costine?ti? Parc? acolo sunt taberelepentru tineret. De ce la Sulina?Am f?cut ochii mari ?i am privit-o ?ocat pe mama care erainexplicabil înver?unat? împotriva acestei loca?ii.-N-am ales eu tab?ra, am r?spuns r?spicat. E propunereaprofesorului de sport, antrenorul de volei.-Domnul Panduru, l-am auzit pe tata, a ales bine locul pentruantrenament.-Nu-i tab?r? de sport, am precizat. E obi?nuit?, dar vom jucavolei pe plaj?, am r?spuns ?i nu era nevoie s?-mi spun?cineva c? ochii îmi lucesc de încântare.Mama continu? îns? s? spele vasele ?i am avut senza?ia c?trupul îi tremura u?or. De nervi?Tata în schimb î?i savura cafeaua lini?tit, ceea ce m-a derutat ?i mai mult.-Nu. Nu este bine s? pleci în tab?r? la Sulina, bufni ea într-untârziu. Ce s? faci acolo? Într-o zi vezi tot or?? elul… nu aicluburi, cinema… cred c? nici conexiune la internet nu este.De ce am impresia c? ea caut? motive pentru a-mi refuzaplecarea în tab?r?? M? uit la tata, dar el sorbe din cafea privindu-ne pe amândoi. M?enerveaz? când face a?a. Parc? a?teapt? s? vad? în ce ape sescald? mama ca s? vad? cum r?spunde.-Mam?, îmi continui pledoaria, e vorba de mare, soare, plaj?,fete…De obicei replicile acestea o amuz?, dar acum îmi arunc?privirea ei tipic? ” Taci c? te m?nânc!”Îns? opozi?ia m? înver?uneaz? mai tare ?i acum chiar vreau s?merg în tab?r?.-Haide mam?, continui insistent, e vorba doar de o s?pt?mân?. Nu spui mereu c? stau prea mult cu nasul în calculator? Artrebui s? te bucuri c? va fi o s?pt?mân? f?r? net…-De acord s? mergi în tab?r?, r?spunde ea sec. Dar nu laSulina.-De ce? întreb ?âfnos.
Fragment
54 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 55
VACANȚĂ LA SULINA(ULTIMUL PIRAT)
VIOLETA BĂLAN
Numele meu este Alpheus Mathias iar în acest moment p?r?sesc lumea apelor ?i debarc pentru prima dat? la cap?tullumii. Adic? în cea mai estic? localitate a României, Sulina.Prietenii îmi spun Aly iar cei virtuali m? ?tiu cu numele deAlpheu.Când profesorul Panduru ne-a vorbit pentru prima dat?despre tab?ra de la Sulina, marea majoritate a colegilor mei austrâmbat din nas. Ce naiba s? faci în col?ul acela uitat delume, izolat de civiliza?ie? Mai ales noi, care ”mânc?minternet pe pâine”, care suntem membrii activi ai Clubului deInformatic? ”Programmers”. Eu îns? am c?zut pe gânduri.E adev?rat c? sunt un devorator al programelor de calculator,dar relaxarea pentru mine înseamn? sport. Fac parte dinechipa de volei a ?colii.Recunosc c? primele ore de sport le-am f?cut la îndemnul p?rin?ilor. Mai corect, silit de p?rin?i, care m-au urcat în ma?in?, sub pretextul unei plimb?ri-shopping, ca apoi s? m?dezmeticesc în sala de sport a profesorului Panduru. ?iastfel, ca s? le închid gura alor mei, , care setaser? CD-ul d?d?celilor pe frecven?a ”Nu sta toat? ziua la calculator. Ainevoie ?i de mi?care”, am mers la antrenamentele de volei dedou? ori pe s?pt?mân?.Ca dintr-o dat? s? realizez c?-mi place. Curând am în?eles c?adrenalina specific? vârstei se acumula în corp creând o starede nervozitate periculoas?. Eliberarea ei în timpul meciurilor,a dus la o relaxare pe care nu o mai întâlnisem ?i la satisfac?ia c? am mai bifat un punct în favoarea mea: am talent la volei.
Imaginându-mi partide de volei pe plaj?, apa limpede a m?rii ?i nisipul fierbinte, am decis c? n-ar strica s? iau o pauz? ?i s?evadez într-un loc s?lbatic.Surpriza îns? a venit acas?, când le-am spus p?rin?ilordespre tab?r?.-Unde? a strigat mama ca ?i cum am indicat un ?inut înjungla amazonian?. La Sulina? N-ai g?sit ?i tu o tab?r? laMamaia, N?vodari, Costine?ti? Parc? acolo sunt taberelepentru tineret. De ce la Sulina?Am f?cut ochii mari ?i am privit-o ?ocat pe mama care erainexplicabil înver?unat? împotriva acestei loca?ii.-N-am ales eu tab?ra, am r?spuns r?spicat. E propunereaprofesorului de sport, antrenorul de volei.-Domnul Panduru, l-am auzit pe tata, a ales bine locul pentruantrenament.-Nu-i tab?r? de sport, am precizat. E obi?nuit?, dar vom jucavolei pe plaj?, am r?spuns ?i nu era nevoie s?-mi spun?cineva c? ochii îmi lucesc de încântare.Mama continu? îns? s? spele vasele ?i am avut senza?ia c?trupul îi tremura u?or. De nervi?Tata în schimb î?i savura cafeaua lini?tit, ceea ce m-a derutat ?i mai mult.-Nu. Nu este bine s? pleci în tab?r? la Sulina, bufni ea într-untârziu. Ce s? faci acolo? Într-o zi vezi tot or?? elul… nu aicluburi, cinema… cred c? nici conexiune la internet nu este.De ce am impresia c? ea caut? motive pentru a-mi refuzaplecarea în tab?r?? M? uit la tata, dar el sorbe din cafea privindu-ne pe amândoi. M?enerveaz? când face a?a. Parc? a?teapt? s? vad? în ce ape sescald? mama ca s? vad? cum r?spunde.-Mam?, îmi continui pledoaria, e vorba de mare, soare, plaj?,fete…De obicei replicile acestea o amuz?, dar acum îmi arunc?privirea ei tipic? ” Taci c? te m?nânc!”Îns? opozi?ia m? înver?uneaz? mai tare ?i acum chiar vreau s?merg în tab?r?.-Haide mam?, continui insistent, e vorba doar de o s?pt?mân?. Nu spui mereu c? stau prea mult cu nasul în calculator? Artrebui s? te bucuri c? va fi o s?pt?mân? f?r? net…-De acord s? mergi în tab?r?, r?spunde ea sec. Dar nu laSulina.-De ce? întreb ?âfnos.
Fragment
54 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 55
-De acord s? mergi în tab?r?, r?spunde ea sec. Dar nu la Sulina.-De ce? întreb ?âfnos.Se întoarce brusc cu fa?a spre mine ?i figura ei dur? aproape m?înlemne?te. Nu în?eleg de ce se poart? a?a.-Alege oricare alt? tab?r?, r?spunde r?spicat. Po?i pleca în SUA,sau în Australia s? vezi cangurii sau chiar la Polul Nord dac? aichef de expedi?ii în ?inuturi izolate. Dar nu la Sulina.-De ce? insist.Iar mama îmi întorce spatele ?i se apuc? din nou de sp?lat vaseîn timp ce îmi arunc? cel mai stupid r?spuns. -Pentru c? a?a zic eu. Simt furia cum m? cuprinde ?i m? întorc spre tata, dar el prive?te pe geam ca ?i cum nimic nu se întâmpl?.-Tu ce spui tat?? întreb încercând s?-mi potolesc nervii. ?tiu c?ceea ce fac nu este bine, dorind practic s?-i manipulez pe unulîmpotriva celuilalt, dar r?spunsul mamei n-a f?cut decât s?aprind? ”paiele” discu?iei.El nu r?spunde, îns? am senza?ia c? mâna în care ?ine ce?cu?atremur? u?or. -Alpheus, aud vocea mamei cu un ton mai sus decât normal, nu po?i merge în tab?r? la Sulina. Nu insista te rog.Îmi spune Alpheus doar când este sup?rat?, iar acum v?d cumîncearc? s?-?i st?pâneasc? furia.-De ce s? nu merg? Am impresia c? nu privarea de civiliza?ie tederanjeaz?.?tiu c? tonul nu este deloc potrivit, dar nici r?spunsul ?iatitudinea ei nu sunt normale.-Alpheus, îmi silabise?te numele amenin?? tor.Este momentul în care tata se ridic? de la mas? ?i vine lâng?noi. I se adreseaz? îns? mamei cu cel mai calm ton posibil.-Casandra, cred ar trebui s?-l l?s?m s? plece în tab?r? la Sulina. Mama se întunec? deodat? la fa?? ?i m? gândesc cu groaz? c?am deschis u?a unei confrunt?ri. Dar tata continu? cu acela?icalm neperturbat.-E mare ?i cred c? se va relaxa departe de civiliza?ie.-Dar…, riposteaz? ea gata s? aduc? argumente.
Însă tata n-o lasă să vorbească și continuă împăciuitor.-Eu sunt de acord să meargă. O să fie bine, vei vedea.Mama nu mi-a vorbit normal timp de vreo două zile iar eu m-ampurtat cât am putut de bine. Am fost un copil exemplar, evitândsă-i dau motiv de ceartă și pedepse. Vedeam că supărarea ei s-arăsfrânt și asupra tatei, dar discuțiile dintre ei au continuat peton liniștit și cred că într-un fel au calmat-o. Mi-a făcut bagajul fără tragere de inimă, oftînd destul de des,dar nu mi-a mai interzis să merg în tabără. Înainte de-a nedespărți însă, m-a strâns tare în brațe, spre amuzamentulcolegilor care au chicotit și mi-a spus:-Am încredere în tine. Sunt convinsă că poți deosebi binele derău și vei acționa întotdeauna numai în numele binelui. Să nucrezi în povești. Să nu te lași amăgit de aparențe pentru că elesunt uneori înșelătoare și-ți distrug viața. Și indiferent ce seîntâmplă acolo, tu trebuie să te întorci acasă. Promite-mi!Mă uit la ea îngrijorat, pentru că încep să mă tem că-și pierdemințile. Cuvintele ei n-au nici o noimă, dar reușesc totuși săsădească un sâmbure de neliniște în inima mea. Pentru osecundă, mă întreb dacă n-ar fi fost mai bine să renunț laaceastă tabără. Dar e stupid să cred că poate fi o amenințare, iarveselia colegilor cu care plec, glumele lor și mai alesnerăbdarea de-a scăpa din încătușarea părinților, mă face săzâmbesc și să alung orice gând periculos. -Promite-mi, insist? ea strângându-mi bra?ele cu putere.O cuprind ?i eu cu bra?ele ?i o s?rut pe frunte, zâmbind îng?duitor.-M? întorc, doar dac?… nu dau peste vreo siren?…?i îi fac cu ochiul complice, în timp ce prietenii mei Vlad ?iDrago? râd cu gura pân? la urechi. -Doamn?, ave?i încredere în noi, spune solemn Drago?. Îladucem acas? legat dac? trebuie… ?i f?r? sirene în cap…Gluma mea îns? a f?cut-o pe mama s? albeasc? ?i s? m?priveasc? speriat?, plin? de durere. Aproape are ochii în lacrimi.
>>>Cartea poate fi citita la aceasta adresa<<<
http://www.wattpad.com/story/4442932-vacan%C8%9B%C4%83-la-sulina
56 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 57
-De acord s? mergi în tab?r?, r?spunde ea sec. Dar nu la Sulina.-De ce? întreb ?âfnos.Se întoarce brusc cu fa?a spre mine ?i figura ei dur? aproape m?înlemne?te. Nu în?eleg de ce se poart? a?a.-Alege oricare alt? tab?r?, r?spunde r?spicat. Po?i pleca în SUA,sau în Australia s? vezi cangurii sau chiar la Polul Nord dac? aichef de expedi?ii în ?inuturi izolate. Dar nu la Sulina.-De ce? insist.Iar mama îmi întorce spatele ?i se apuc? din nou de sp?lat vaseîn timp ce îmi arunc? cel mai stupid r?spuns. -Pentru c? a?a zic eu. Simt furia cum m? cuprinde ?i m? întorc spre tata, dar el prive?te pe geam ca ?i cum nimic nu se întâmpl?.-Tu ce spui tat?? întreb încercând s?-mi potolesc nervii. ?tiu c?ceea ce fac nu este bine, dorind practic s?-i manipulez pe unulîmpotriva celuilalt, dar r?spunsul mamei n-a f?cut decât s?aprind? ”paiele” discu?iei.El nu r?spunde, îns? am senza?ia c? mâna în care ?ine ce?cu?atremur? u?or. -Alpheus, aud vocea mamei cu un ton mai sus decât normal, nu po?i merge în tab?r? la Sulina. Nu insista te rog.Îmi spune Alpheus doar când este sup?rat?, iar acum v?d cumîncearc? s?-?i st?pâneasc? furia.-De ce s? nu merg? Am impresia c? nu privarea de civiliza?ie tederanjeaz?.?tiu c? tonul nu este deloc potrivit, dar nici r?spunsul ?iatitudinea ei nu sunt normale.-Alpheus, îmi silabise?te numele amenin?? tor.Este momentul în care tata se ridic? de la mas? ?i vine lâng?noi. I se adreseaz? îns? mamei cu cel mai calm ton posibil.-Casandra, cred ar trebui s?-l l?s?m s? plece în tab?r? la Sulina. Mama se întunec? deodat? la fa?? ?i m? gândesc cu groaz? c?am deschis u?a unei confrunt?ri. Dar tata continu? cu acela?icalm neperturbat.-E mare ?i cred c? se va relaxa departe de civiliza?ie.-Dar…, riposteaz? ea gata s? aduc? argumente.
Însă tata n-o lasă să vorbească și continuă împăciuitor.-Eu sunt de acord să meargă. O să fie bine, vei vedea.Mama nu mi-a vorbit normal timp de vreo două zile iar eu m-ampurtat cât am putut de bine. Am fost un copil exemplar, evitândsă-i dau motiv de ceartă și pedepse. Vedeam că supărarea ei s-arăsfrânt și asupra tatei, dar discuțiile dintre ei au continuat peton liniștit și cred că într-un fel au calmat-o. Mi-a făcut bagajul fără tragere de inimă, oftînd destul de des,dar nu mi-a mai interzis să merg în tabără. Înainte de-a nedespărți însă, m-a strâns tare în brațe, spre amuzamentulcolegilor care au chicotit și mi-a spus:-Am încredere în tine. Sunt convinsă că poți deosebi binele derău și vei acționa întotdeauna numai în numele binelui. Să nucrezi în povești. Să nu te lași amăgit de aparențe pentru că elesunt uneori înșelătoare și-ți distrug viața. Și indiferent ce seîntâmplă acolo, tu trebuie să te întorci acasă. Promite-mi!Mă uit la ea îngrijorat, pentru că încep să mă tem că-și pierdemințile. Cuvintele ei n-au nici o noimă, dar reușesc totuși săsădească un sâmbure de neliniște în inima mea. Pentru osecundă, mă întreb dacă n-ar fi fost mai bine să renunț laaceastă tabără. Dar e stupid să cred că poate fi o amenințare, iarveselia colegilor cu care plec, glumele lor și mai alesnerăbdarea de-a scăpa din încătușarea părinților, mă face săzâmbesc și să alung orice gând periculos. -Promite-mi, insist? ea strângându-mi bra?ele cu putere.O cuprind ?i eu cu bra?ele ?i o s?rut pe frunte, zâmbind îng?duitor.-M? întorc, doar dac?… nu dau peste vreo siren?…?i îi fac cu ochiul complice, în timp ce prietenii mei Vlad ?iDrago? râd cu gura pân? la urechi. -Doamn?, ave?i încredere în noi, spune solemn Drago?. Îladucem acas? legat dac? trebuie… ?i f?r? sirene în cap…Gluma mea îns? a f?cut-o pe mama s? albeasc? ?i s? m?priveasc? speriat?, plin? de durere. Aproape are ochii în lacrimi.
>>>Cartea poate fi citita la aceasta adresa<<<
http://www.wattpad.com/story/4442932-vacan%C8%9B%C4%83-la-sulina
56 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 57
ZAHARIA STANCU(1902 - 1974)
Zaharia Stancu s-an?scut pe 5octombrie 1902 înlocalitatea Salcia,jud.Teleorman. Afost un scriitorromân, autor,director de teatru,jurnalist, poet sipublicist. Romanul s?u"Descul?" acunoscut o mareapreciere înperioada comunist?, fiind cel maitradus roman allimbii române. A decedat pe 5decembrie 1974 (72de ani), la Bucure?ti.
Scriitorul a abandonat şcoala la vârsta de 13ani,lucrând în diverse meserii până în anul
1919, când si-a reluat studiile de literatură şifilosofie la Universitatea din Bucureşti.
Autorul român a publicat în anul 1932 înrevista Azi şi în 1937 în ziarul LumeaRomânească.Ambele publicaţii au fost interzise deregimul fascist.În 1946 a devenit directorul TeatruluiNaţional din Bucureşti.A fost membru titularal Academiei Române şi Preşedinte al UniuniiScriitorilor din România.A câştigat Premiul de Stat pentru literaturăiar în anul 1971 a primit premiul Gotfriendvon Herder din partea guvernului austriac. Cartea "Desculţ" a fost tradusă în 24 delimbi. Sursa informatii: ro.wikipedia.orgPrelucrare si redactare: Dragomir Mihai-Viorel
În această toamna se împlinesc 111 anide la naşterea unei mari valori naţionale,
desprecare am ales să vă vorbesc astăzi.
Romanul prezintă iubirea absolutădintre două personaje dar şi trăsăturacelor doi protagonişti, foarte greu decontrolat: orgoliul.Tudor este student la facultatea deDrept iar Micaela este studentă laLitere. Între cei doi se firipă oadevărată poveste de dragostedatorită pasiunii pe care Tudor a făcut-o pentru ea, datorită insistentelor luişi numeroaselor scrisori de dragostepe care i le trimitea.Primele scrisori i-au fost trimiseînapoi, dar datorită scrisorilorinsistente la număr, venite din partealui Tudor, Micaela a început să leoprească. Ea le citea şi le trimiteaînapoi, lucru care l-a făcut pe Tudor săse ambiţioneze şi să continue să scrie.
Invitaţie la vals - Mihail Drumeş
La începutul romanului, Micaela nu era de acord să aibă o relaţie cuTudor. Aceasta a căzut pe scări după ce s-a întâlnit cu acesta şi i-a furat unsărut, fără voia ei.
58 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 59
ZAHARIA STANCU(1902 - 1974)
Zaharia Stancu s-an?scut pe 5octombrie 1902 înlocalitatea Salcia,jud.Teleorman. Afost un scriitorromân, autor,director de teatru,jurnalist, poet sipublicist. Romanul s?u"Descul?" acunoscut o mareapreciere înperioada comunist?, fiind cel maitradus roman allimbii române. A decedat pe 5decembrie 1974 (72de ani), la Bucure?ti.
Scriitorul a abandonat şcoala la vârsta de 13ani,lucrând în diverse meserii până în anul
1919, când si-a reluat studiile de literatură şifilosofie la Universitatea din Bucureşti.
Autorul român a publicat în anul 1932 înrevista Azi şi în 1937 în ziarul LumeaRomânească.Ambele publicaţii au fost interzise deregimul fascist.În 1946 a devenit directorul TeatruluiNaţional din Bucureşti.A fost membru titularal Academiei Române şi Preşedinte al UniuniiScriitorilor din România.A câştigat Premiul de Stat pentru literaturăiar în anul 1971 a primit premiul Gotfriendvon Herder din partea guvernului austriac. Cartea "Desculţ" a fost tradusă în 24 delimbi. Sursa informatii: ro.wikipedia.orgPrelucrare si redactare: Dragomir Mihai-Viorel
În această toamna se împlinesc 111 anide la naşterea unei mari valori naţionale,
desprecare am ales să vă vorbesc astăzi.
Romanul prezintă iubirea absolutădintre două personaje dar şi trăsăturacelor doi protagonişti, foarte greu decontrolat: orgoliul.Tudor este student la facultatea deDrept iar Micaela este studentă laLitere. Între cei doi se firipă oadevărată poveste de dragostedatorită pasiunii pe care Tudor a făcut-o pentru ea, datorită insistentelor luişi numeroaselor scrisori de dragostepe care i le trimitea.Primele scrisori i-au fost trimiseînapoi, dar datorită scrisorilorinsistente la număr, venite din partealui Tudor, Micaela a început să leoprească. Ea le citea şi le trimiteaînapoi, lucru care l-a făcut pe Tudor săse ambiţioneze şi să continue să scrie.
Invitaţie la vals - Mihail Drumeş
La începutul romanului, Micaela nu era de acord să aibă o relaţie cuTudor. Aceasta a căzut pe scări după ce s-a întâlnit cu acesta şi i-a furat unsărut, fără voia ei.
58 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 59
Cartea prezintă viaţa ambelor personaje: cum iubesc, ce gândesc şicum se dezvoltă acestea.
Tudor este obişnuit să îşi seducă amantele, iar apoi să le părăsească,doar pentru trufie şi măreţie, sentimente care apoi îl vor îngenuchia princea mai grea pedeapsă a vieţii: pedeapsa iubirii Micaelei.Iubirea dintre cei doi este o iubire dureroasă, o iubire care îi distruge peamândoi, încetul cu încetul, lucru care îi determină pe amândoi, într-unfinal, să se sinucidă.O iubire neîmplinită este cel mai greu de suportat, dar atunci cândfiecare caută răzbunare pentru celălalt, sufletul se macină până laultimul grăunt.Aimee, o alintă el pe fata viselor lui, trăind cu ea cele mai specialemomente din viaţa lui. Ea a fost singura femeie care s-a bucurat descrisori de dragoste din partea lui Tudor, singura femeie căreia i-au fostcântate cuvinte dulci la ureche şi repetate de zeci de ori, pe vaporulPrincipesa în călătoria lor pe mare.Dor, aşa era alintat Tudor de către Micaela (Aimee), aceasta nu se săturaniciodată de gustul săruturilor lui şi îşi exprima iubirea faţă de el princele mai frumoase gesturi şi îi încălzea acestuia sufletul prin cele maicalde destăinuiri. Ea vedea la el perfecţiunea! Se îndrăgostise până şi decele mai mari defecte ale lui şi îşi dorea să stea o viaţă întreagă lângăacesta. "Mereu mă osteneam să-ţi plac, să fiu aceea pe care o căutaţi. Şi, cu câtvoiam mai mult, cu atât mi se părea ca eram mai puţin. Ai să zâmbeşticând ţi-oi mărturisi că de când am fost a ta mă simţeam mai bună până şicu mine însămi, şi as spune că eram chiar geloasă pe propria meapersoană.Tu ai rămas singura mea iubire şi, dacă aş fi trăit până la adânci bătrâneţi,tot n-aş fi iubit a doua oară. Este aşa de neverosimilă şi de puţinomenească povestea iubirii unice, încât oricui i-ar părea o născocire.Când am citit Manon Lescaut, am ridicat din umeri, zâmbind sceptic,neconvinsă. E cu neputinţă, îmi spuneam, să iubeşti asa de total, numai osingură dată în viaţă.[...]"
-Fragment din scrisoarea de adio, lăsată de Micaela pentru Tudor
Autor recenzie: Dragomir Mihai-Viorel
Fotografiile folosite la coperţile revistei cât şi în interiorul revisteiaparţin fotografului revistei: Alexandra Udrea.
www.buburuzacughetute.breslo.rohttp://buburuzacughetute.blogspot.com
Au scris despre noi:Eugen Rogojan => Orizonturi Literare nr.3Iulia Iancu => Revista Orizonturi LiterareAndreea Tincu => O revistă, mulţi scriitoriCrâşmar Raisa-Maria => Recomandare
Aşteptăm materialele voastre pentru următorul număr pe adresa de emaila revistei:
Site-ul revistei: www.orizonturiliterare.roFacebook: http://www.facebook.com/RevistaOrizonturiLiterare
60 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 61
Cartea prezintă viaţa ambelor personaje: cum iubesc, ce gândesc şicum se dezvoltă acestea.
Tudor este obişnuit să îşi seducă amantele, iar apoi să le părăsească,doar pentru trufie şi măreţie, sentimente care apoi îl vor îngenuchia princea mai grea pedeapsă a vieţii: pedeapsa iubirii Micaelei.Iubirea dintre cei doi este o iubire dureroasă, o iubire care îi distruge peamândoi, încetul cu încetul, lucru care îi determină pe amândoi, într-unfinal, să se sinucidă.O iubire neîmplinită este cel mai greu de suportat, dar atunci cândfiecare caută răzbunare pentru celălalt, sufletul se macină până laultimul grăunt.Aimee, o alintă el pe fata viselor lui, trăind cu ea cele mai specialemomente din viaţa lui. Ea a fost singura femeie care s-a bucurat descrisori de dragoste din partea lui Tudor, singura femeie căreia i-au fostcântate cuvinte dulci la ureche şi repetate de zeci de ori, pe vaporulPrincipesa în călătoria lor pe mare.Dor, aşa era alintat Tudor de către Micaela (Aimee), aceasta nu se săturaniciodată de gustul săruturilor lui şi îşi exprima iubirea faţă de el princele mai frumoase gesturi şi îi încălzea acestuia sufletul prin cele maicalde destăinuiri. Ea vedea la el perfecţiunea! Se îndrăgostise până şi decele mai mari defecte ale lui şi îşi dorea să stea o viaţă întreagă lângăacesta. "Mereu mă osteneam să-ţi plac, să fiu aceea pe care o căutaţi. Şi, cu câtvoiam mai mult, cu atât mi se părea ca eram mai puţin. Ai să zâmbeşticând ţi-oi mărturisi că de când am fost a ta mă simţeam mai bună până şicu mine însămi, şi as spune că eram chiar geloasă pe propria meapersoană.Tu ai rămas singura mea iubire şi, dacă aş fi trăit până la adânci bătrâneţi,tot n-aş fi iubit a doua oară. Este aşa de neverosimilă şi de puţinomenească povestea iubirii unice, încât oricui i-ar părea o născocire.Când am citit Manon Lescaut, am ridicat din umeri, zâmbind sceptic,neconvinsă. E cu neputinţă, îmi spuneam, să iubeşti asa de total, numai osingură dată în viaţă.[...]"
-Fragment din scrisoarea de adio, lăsată de Micaela pentru Tudor
Autor recenzie: Dragomir Mihai-Viorel
Fotografiile folosite la coperţile revistei cât şi în interiorul revisteiaparţin fotografului revistei: Alexandra Udrea.
www.buburuzacughetute.breslo.rohttp://buburuzacughetute.blogspot.com
Au scris despre noi:Eugen Rogojan => Orizonturi Literare nr.3Iulia Iancu => Revista Orizonturi LiterareAndreea Tincu => O revistă, mulţi scriitoriCrâşmar Raisa-Maria => Recomandare
Aşteptăm materialele voastre pentru următorul număr pe adresa de emaila revistei:
Site-ul revistei: www.orizonturiliterare.roFacebook: http://www.facebook.com/RevistaOrizonturiLiterare
60 Orizonturi Literare / octombrie 2013 Orizonturi Literare / octombrie 2013 61
La Multi Ani! Echipa Orizonturi Literare vă doreşte multăsănătate, fericire, tot binele din lume şi îndeplinireatuturor dorinţelor. Cu multă căldură şi iubire, vă urăm cel mai sincer:
Dl. Mihai Voropchievici
Începând cu nr.5 (noiembrie 2013),domnul Mihai Voropchievici va ficolaboratorul şi sprijinul nostru
permanent.
VĂ MULŢUMIM!
La Multi Ani! Echipa Orizonturi Literare vă doreşte multăsănătate, fericire, tot binele din lume şi îndeplinireatuturor dorinţelor. Cu multă căldură şi iubire, vă urăm cel mai sincer:
Dl. Mihai Voropchievici
Începând cu nr.5 (noiembrie 2013),domnul Mihai Voropchievici va ficolaboratorul şi sprijinul nostru
permanent.
VĂ MULŢUMIM!
w w w w . o r i z o n t u r i l i t e r a r e . r o
O R I Z O N T U R I L I T E R A R E
Toate materialele din această revistă, reprezintă proprietatea intelectuală a autorului dedrept iar reproducerea integrală sau parţială, electronică sau tipărită, a textelor şifotografiilor se face numai cu acordul scris a autorului de drept.
