Revista Online Turism Românesc

Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de Nr.

39

/ S

ep

tem

brie

20

14

Castelul Bran Castelul lui Dracula

Cetatea Țărănescă din Slimnic, Sibiu

Cazanele Dunăriimagia naturii

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local

cât şi naţional.

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau

ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al

editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul

materialelor publicate.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Project Manager,WebDesigner & Creator: Alexandru TutoveanuProject Manager,Grafică & Tehnoredactare: Cristiana Tutoveanu

Numărul 39 / 2014 Septembrie Turism Românesc

Pe copertă CASTELUL BRANCastelul lui Dracula

găsiţi celelalte numere pewww.turism-românesc.com

Parteneri:

Adresa:Str.Mareşal Averescu, Bl.33Ap.4, Deva, 330011Judeţul Hunedoara

E-mail:[email protected]@turism-romanesc.com

Website: www.turism-romanesc.com

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc

http://pinterest.com/turismromanesc

http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD

http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

De la Prinţul Charles al Marii Britanii la Alexander Roy-Chowdhury, un aristocrat austriac de origine maghiară care a reabilitat recent o casă de oaspeţi din satul Zăbala din Covasna, o serie de aristocraţi europeni sunt interesaţi de Transilvania, relevă un reportaj realizat de Bloomberg în legătură cu acest “fenomen”. “În pofida circumstanţelor dificile, încercăm să construim un turism sustenabil şi o afacere forestieră şi să creăm un mediu care îi ţine pe tineri aici”, spune Roy-Chowdhury, care încearcă să ofere castelului Mikes, confiscat în trecut de comunişti, o nouă viaţă şi să creeze locuri de muncă în Zăbala. La circa 100 de km de Zăbala se află Castelul Kalnoky din Micloşoara, pe care Prinţul Charles îl vizitează frecvent. Cea de-a 25-a generaţie a familiei Kalnoky, ai cărei membri au inclus un prim-ministru al Imperiului Austro-Ungar, s-a întors în Transilvania pentru a administra moşia şi casele de oaspeţi care deservesc în principal turişti austrieci şi germani. Aristocraţii au fost alungaţi în timpul regimului comunist în 1949, iar la aproape 65 de ani de atunci România a devenit o oportunitate atractivă pentru investiţii, nu doar datorită bogăţiilor sale naturale şi culturale, ci şi datorită competitivităţii sale tot mai mari. Vizita Prinţului Charles la Micloşoara a

atras atenţia media asupra a ceea ce are de oferit România în privinţa turismului rural. Infras t ruc tura mai dezvo l ta tă ş i disponibilitatea unei forţe de muncă bine calificată sunt esenţiale în atragerea investitorilor în Transilvania, care este o importantă regiune agricolă, afirmă Neil Shearing, economist-şef la Capital Economics Ltd. În afara problemelor tradiţionale cu care se confruntă investitorii, aristocraţii europeni întâmpină sarcina dificilă de a dezvolta din nou proprietăţi aflate în zona afectate de sărăcie. De asemenea, ei ajung deseori prinşi în dispute juridice cu statul în privinţa restituirilor. “A fi aristocrat nu înseamnă că ai mijloace de a face afaceri. Înseamnă mai mult o mentalitate, o atitudine”, spune Roy-Chowdhury. “Problema restituirilor trebuie rezolvată, altfel chestiunea proprietăţii rămâne discutabilă, iar o ţară cu un mediu discutabil privind proprietatea nu este foarte atrăgătoare pentru investitorii străini”, adaugă el. În iunie, Prinţul Charles a făcut apel la România să-şi conserve tradiţiile rurale, spunând că acest lucru ar putea ajuta la sprijinirea economiei.

sursa: www.economica.net

Aristocraţia europeană vrea să investească în Transilvania - Bloomberg

Castelul

În 1407 Sigismund îi acordă lui Mircea stăpânirea castelelor Bran

(fără domeniul aferent) și Bologa. Branul rămâne sub autoritatea Țării

Românești până în 1419.

În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului

Brașovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanțat lucrările de

fortificare și de extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de

regalitatea maghiară către scaunul Brașovului.

“Castelul lui

Dracula”

Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic. La 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice, castelul este retrocedat legal moștenitorilor din familia de Habsburg. Cu toate acestea statul român, prin Ministerul Culturii, îl va administra tranzitoriu și în următorii trei ani. La data de 1 iunie 2009 castelul, cândva proprietate a Brașovului, intră pe deplin în posesia moștenitorilor, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta, fiind astfel definitiv înstrăinat. Inițial, castelul Bran a fost o cetate de „trecătoare” cu scop militar, patrulateră neregulată. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări cum ar fi: adăugarea turnului de sud (în 1622 după planurile principelui Gabriel Bethlen), construcția unui turn dreptunghiular la est, iar între 1883 și 1886 acoperișul a fost îmbrăcat cu țiglă. Cetatea a fost transformata în castel în anul 1920 pe când era în proprietatea reginei Maria, perioadă în care s-au realizat cele mai importante lucrări de restaurare. Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adăpostește în acest moment muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecții de ceramică, mobilier, arme și armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiționale din regiunea culoarului Rucăr-Bran.

sursa: wikipedia

Bran

În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat Castelul Bran reginei

Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la

înfăptuirea Marii Uniri. Însă la moartea sa regina l-a înstrăinat, lăsându-l

moștenire fiicei ei preferate, principesa Ileana, căsătorită cu un membru al

fostei familii imperiale de Habsburg.

După 1948, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în

proprietatea statului român.

Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecția personală. Redeschiderea oficială a muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009. Cele mai importante colectii expuse in Castelul Bran:- patul cu baldachin, lucrat manual din lemn de tei, arin, nuc, molid și stejar, la inceputul sec. al XVIII-lea,- lada, datată în anul 1692, sculptată în lemn de platin, cu ornamente în stilul Renașterii Germane,- vitrina, în stil neorococo, de la sfârșitul sec. al XIX-lea, face parte din garnitura de salon ștanțată de August Bembe ,din Mainz. Legenda lui Dracula: Cea mai reprezentativă legendă a Transilvaniei, cea a lui Dracula, sau a lui Vlad Ţepeş, este legată incontestabil de Castelul Bran. Mitul Contelui Dracula are la bază romanul de ficţiune „Dracula”, apărut în Marea Britanie, în 1897, avându-l ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker. Personajele din romanul „Dracula” sunt rezultatul fanteziei autorului, dar faptele Contelui Dracula şi sfârşitul acestuia au la bază credinţele populare legate de existenţa unor forţe ale răului, precum vampirii sau strigoii. Domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, a fost asociat cu Dracula, deşi datele istorice nu confirmă prezenţa îndelungată a acestuia la Castelul Bran. Cu toate acestea, zona este promovată prin intermediul imaginilor unui vampir, care se hrănea cu sângele duşmanilor. Turiştii pot vizita cele patru etaje ale Castelului Bran, astfel:

Parter: - Camera de Gardă - Capela Prinţului Mircea - Curtea Interioară - Capitelul Fântânii.

Etajul I: - Hol - Dormitorul Reginei Maria - Camera de trecere - Sala Gotică – Salonul Galben - Salonul Mare - Scara Secretă.

Etajul II: - Camera de trecere - Salonul Biedermeier - Dormitorul Regelui Ferdinand - Sufrageria - Sala Costumelor - Camera de trecere - Coridorul interior - Dormitorul Verde I - Dormitorul Verde II - Sala de proiecţie.

Etajul III: - Salonul de Muzică şi Biblioteca Reginei Maria - Anticamera Salonului de Muzică - Loggia.

Etajul IV: - Apartamentul Principelui Nicolae - Accesul în Turnul de Est - Scara Principală - Terasa Castelului Bran.

PROGRAMUL DE VIZITARE:

PROGRAM DE IARNĂ:1 OCTOMBRIE - 31 MARTIELuni: 12 - 16Marți–Duminică: 9 - 16Ultima intrare: 16.

PROGRAM DE VARĂ: 1 APRILIE - 30 SEPTEMBRIELuni: 12 - 18Marți–Duminică: 9 - 18Ultima intrare: 18.

SĂRBĂTORI IARNĂ 2014: 24 DECEMBRIE 2014 - 4 IANUARIE 201524-28 Decembrie: 9 - 1629 Decembrie: 12 - 1630 Decembrie: 9 - 1631 Decembrie: 9 - 161 Ianuarie: 11 - 172-4 Ianuarie: 9 - 16. sursa: http://www.castelul-bran.com/, http://www.historia.ro/, http://www.castelulbran.ro/.

Cetatea Slimnicului: incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turndepoartă, bastion, anexe, a fost construită în secolul XIV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-m-A-12552. Prima mențiune documentară apare în anul 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic pe drumul care duce de la Sibiu la Mediaș, reprezentând astfel un avanpost al Sibiului spre nord. Situată pe colina Burgbasch, colină care domină partea de sud a localității, fortificația de la Slimnic, localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea menirea să apere drumul Sibiu - Mediaș. Cetatea se desfășoară în direcție nord - sud deasupra întregii coline. Partea cea mai veche este o capelă gotică cu cor poligonal plat, peste care se ridică turnul clopotniță pe trei nivele. Spre sud a fost începută o biserică hală gotică care, probabil, nu a fost terminată niciodată. Se păstrează peretele de sud al navei principale și al colateralului cu arcade ogivale pe două niveluri. Peretele de vest, cu ferestre ogivale, are rânduri de mașiculiuri, care demonstrează că și acoperișul bisericii urma să fie fortificat. Accesul în cetate se asigura printr-un tunel în nordestul ansamblului, sub corul bisericii, ducând în curtea de sud, iar de aici un turn făcea legătura cu un ,,Zwinger” cu fântână. Zidurile sunt sprijinite de contraforturi zvelte. Prima fortificație executată din piatră brută a fost ridicată în preajma marii invazii tătare de la începutul secolului al XIII-lea. Aceste prime întărituri au fost înlocuite cu ziduri mult mai puternice pe la începutul secolului al XV-lea, materialul principal de construcție fiind cărămida. O dată ridicate, aceste ziduri formau două incinte poligonale. Cele două incinte există și astăzi, cea din sud fiind grav avariată la începutul secolului al XVIII-lea de curuții conduși de Lerenz Pekri, aflat în slujba principelui Francisc Rákóczi al II-lea. Turnul incintei aflate în nordul fortificației nu avea metereze, drumuri de strajă sau guri de aruncare, zidurile având în schimb o grosime impresionantă de circa 3,5 metri. Tradiția orală vorbește despre existența, pe această colină, a unui vechi palat regal, dar cercetările arheologice efectuate în zonă, menționează existența unei biserici vechi care domina incinta de nord.

Ca urmare a unor deteriorări accentuate, susceptibile de distrugeri armate, cărora le-a rezistat doar corul și unele porțiuni de ziduri, s-a început ridicarea unei biserici hală gotice poziționată de-a latul cetății, în jurul anului 1450. Din cauza terenului existent în incintă și a particularităților sale, planul bisericii a fost unul trapezoidal și nu unul rectagular. Din cauza invaziilor turcești din secolul al XV-lea, biserica nu a fost terminată niciodată, iar bolțile care urmau să acopere zidurile au rămas la stadiul de proiect. Ca urmare, localnicii în loc să lucreze la ridicarea bisericii, au întărit zidurile fortificației. Din structura inițială a edificiului de cult se păstrează azi doar zidurile exterioare și zidul din spre nord. Cu toate că structura este impresionantă, din cauza planului neobișnuit precum și nivelul ridicat al corului care avea prevăzut pe dedesupt un tunel ce iese către turnul-poartă, indiciile despre finalitatea construcției ca formă și estetică a ei, ramân necunoscute. Din cauză că fortificațiile nu au fost cu adevărat terminate niciodată, în anul 1529 cetatea a fost cucerită de oștirea lui Ioan Zapolya, ocazie în care mulți localnici au fost trași în țeapă. În același an, având sprijinul Sibiului, cetatea a fost recucerită de către localnici. În anul 1658 cu ocazia unui asediu turcesc, cetatea a rezistat, nefiind cucerită. Cu prilejul rebeliunii curuților, o jumătate de secol mai târziu, în 1704, localitatea Slimnic a fost incendiată și cetatea a fost cucerită. În 1706 a rămas sub controlul lor, până în 1707. La plecarea acestora, cetatea a fost incendiată, iar incinta din sud, care începea de la curtea fântânii, casa parohială precum și biserica gotică au fost complet distruse. Ulterior s-a încercat reconstruirea incintei, dar fără succes, incinta din sud nemaifiind ridicată niciodată. În anul 1717 s-a început o renovare a zidurilor și a bisericii dar lucrările au fost oprite doi ani mai târziu, din cauza epidemiei de ciumă care făcea numeroase victime. În anul 1855 s-a demolat o parte a bisercii și din materialul de construcții rezultat s-a ridicat un zid al cimitirului din localitate. În 1870 o parte a zidului dinspre intrarea sudică a cetății s-a prăbușit, iar doi ani mai târziu s-au prăbușit o porțiune a zidurilor circulare ce apărau fântâna. Între 1958-1959 sunt executate lucrări de consolidare la cetate, finanțate de comunitate și Direcția Monumentelor Istorice prin care s-au restaurat clopotnița, zidurile și turnul de apărare din nord-vest.

sursa: wikipedia

din Slimnic, Sibiu

Cazanele Dunării sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa 9 de km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor viteza de scurgere a apei depășește 5 m/s. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani.

Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia). Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat în stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 40 m - înălțime și 25 m - lățime.

sursa: wikipedia

magia naturii

Vila “Castelul

Chiar din basm au răsărit aceaste ziduri grele din piatră, sunt vechi şi au adunat în ele atâtea poveşti, până când au devenit adăpost pentru zâne sau pentru noi, fericiţii muritori. Din anul 2002, Vila „Castelul Maria“ încearcă să fie gazdă desăvârşită pentru clienţii care îi trec pragul. Vila „Castelul Maria“ îi primeşte cu drag, pe toţi vizitatorii, în cele două saloane restaurant, iarna, în faţa şemineului, iar vara pe terasa acoperită sau în grădină, unde se pot servi multe din mâncărurile tradiţionale româneşti precum şi specialităţi internaţionale. Vila “Castelul Maria” are 3 apartamente (formate fiecare din dormitor, cameră de zi şi baie): apartamentul ROŞU, apartamentul BEJ şi apartamentul ALBASTRU şi o cameră de 2 persoane (formată din dormitor şi baie) numită CAMERA DIN TURN, un salon de mese, două saloane de fumători şi de nefumători, o terasă şi o grădină minunată. Apartamentele ROŞU şi BEJ se poate închiria cu 220 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). Apartamentul ALBASTRU se poate închiria cu 240 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). CAMERA DIN TURN se poate închiria cu 180 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). Camera de zi de la fiecare apartament are canapea extensibilă, unde mai poate dormi o a 3-a persoană, cu 60 lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Pentru copii între 3-15 ani, cu 30 lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Copii până în 3 ani beneficiază de gratuitate. Ziua hotelieră începe la ora 13:00 şi se termină la ora 11:00, a doua zi.

Vila „Castelul Maria“sat Banpotoc, nr.20, comuna Hărău, jud. Hunedoaratel.: 0254 260 000 0722 382 [email protected]

Maria”

Comuna Hărău

Lupul, simbol al inteligenţei,

dreptăţii şi nesupunerii, apare foarte des în viaţa dacilor. O tradiţie a oamenilor lupi este atestată de Herodot, pentru neuri, locuitori străvechi ai actualului pământ românesc. „Aceşti oameni au reputaţia de a fi vrăjitori, căci atât sciţii, cât şi elinii stabiliţi în Sciţia, spun că o dată pe an fiecare dintre neuri, se preschimbă în lup, pentru puţine zile şi că pe urmă îşi recapătă forma“. Dragonul cu cap de lup şi corp de şarpe sintetizează în sine însuşi întregul simbolism zamolxian, deoarece atât lupul cât şi şarpele sunt simboluri ale Principiului - Zamolxe care se „descompune“ în energiile creatoare, masculin şi feminin, zeul şi zeiţa, Apollo şi Artemis, desemnaţi prin şerpii Caduceului Hermetic, ce tind să se unească în vârful său, în ceea ce filozofii medievali numeau Aor sau realizarea deplină a Marii Opere Alchimice. Steagul Dacilor, dragonul cu cap de lup, este unic în lume. Sub semnul Lupului, Castelul Lupilor este amplasat pe locurile genezei uneia dintre cele mai vechi legende istorice ale României. Aici, Marele Lup Alb, a unit sub comanda sa, toţi lupii din Dacia, pentru a fi de ajutor strămoşilor daci în luptele ce urmau să vină... Învăluit într-o aură de mister medieval, Castelul Lupilor este fără îndoială un reper al istoriei şi ospitalităţii din Transilvania - meleagurile lui Vlad Ţepeş (Dracula), Principe aflat sub semnul Dragonului (corp de şarpe şi cap de lup). Castelul Lupilor, onorat cu blazonul domiciliului legatului Deva al Ordinului European al Cavalerilor Vinului, simbol al preţuirii tradiţiilor şi prilej de celebrare a valorilor vieţii şi vinului, face îmbinarea fericită dintre idealurile romantice, cavalereşti şi conceptul modern al serviciilor prestate pentru a aduce oaspetelui o experienţă eclectică, degustată pe deplin, în linişte şi confort.

Recepţie: în întâmpinarea oaspeţilor Castelul Lupilor este deschis non-stop. Sufrageria: Locul de relaxare, exclusiv pentru clienţii hotelului, cu o colecţie privată de arme cu parfum medieval de neînfricaţi cavaleri şi delicate prinţese. Sala de conferinţe: Eficienţă şi pragmatism, aparatură specializată de ultimă generaţie. Vinoteca: Vinul este o artă, este prezent în cultura mapamondului în fiecare ţară, face parte din istoria fiecărui popor. Castelul Lupilor dispune de o vinotecă cu colecţie, unde se regăsesc cele mai rafinate soiuri de vin, ce provin din diferite ţări. Crama Castelului: Inima casei vinului la 3 m sub pământ. Restaurantul: Stil, refinament, eleganţă, intimitate, acestea sunt cuvintele care pot descrie pe scurt restaurantul de la Castelul Lupilor. Profesionalismul, înalta ţinută şi atmosfera relaxantă vă vor conduce într-o experienţă unică în arta culinară, unde carnea de vânat (urs, cerb, căprioară, mistrţ, fazan, prepeliţă) este gătită într-un mod unic. Meniul restaurantului este inspirat din bucătăria internaţională dar şi din cea tradiţională românească. Castelul Lupilor oferă posibilitatea organizării următoarelor tipuri de evenimente: mese festive: nunţi, botezuri, aniversări; evenimente corporate: cocktail-uri, recepţii, întâlniri de afaceri, seminarii, conferinţe; lansări de produse; private parties & events. Hotelul: camerele cu tematică medievală, clasică şi orientală vă vor incita imaginaţia. Dotări şi Facilităţi la Castelul Lupilor: - Hotel cu 8 camere tematice, 5 simple (cu toalete individuale) - Restaurant, Pizzerie, Terasă, Sală de conferinţe, Cramă - TV, Internet Wireless, Telefon - Piscină, Salon de masaj, Parcare

CABANA CASCADA - RETEZATOFERTA VERIILA CABANA CASCADAÎN RETEZAT

În perioada 1 Iunie - 30 Iunie 2013 şi 5 August - 1 Octombrie 2013 aveţi ocazia să petreceţi o vacanţă de neuitat la Cabana Cascada, în inima Parcului Naţional Retezat. Cei care vin cu minim 4 prieteni vor beneficia de o reducere de 10%, în perioadele mai sus men ţ iona te , i a r pensionarii care vin cu talonul de pensie, vor beneficia de o reducere de 20 %. Pentru detalii sunaţi la numărul de telefon: 0747 065 286.e-mail: [email protected]: www.retezat-cascada.ro

Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ este o pensiune deosebit de cochetă, care aparţine unui preot sas, Andreas Fuss, plecat de vreo câţiva ani din Romos, dar care păstrează încă trainice legături cu satul natal.

Condiţii de cazare:Pensiunea ofera condiţii pentru cazarea a 10 persoaneBucătăria este la dispoziţia turiştilor, cu toate dotările necesare.Salonul de servire a mesei pentru 50 de persoaneTerasă rustică de 20 de locuriPistă tradiţională de popiceHeleşteu cu crapi

Hotel AIDA Str. Vilelor, nr.10, Geoagiu-Bai, jud. HunedoaraTel.: 0745 038 770E-mail: [email protected]: http://www.hotelaida.ro/Facebook: https://www.facebook.com/hotel.aida.3

37 camere şi un apartament de lux dotari: televizor, televiziune prin cablu, acces la internet, frigider, baie în cameră. restaurant atragator de 50 locuri, sală de conferinţe care poate fi transformată într-o sală de petrecere pentru 90 persoane. bază de tratament spa biliard tenis de masă sală de fitness saună

Nu stim cat de reale sunt miracolele, dar curele de sănătate din Geoagiu-Bai par adesea miraculoase. Încă d in v remur i le colonizarii romane, sub numele Termae-Dodone, s-a ridicat o

mică localitate cu băi termale în care erau recuperaţi prin balneaţie vitejii soldaţi ai legiunilor Romei. Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt apele termominerale, nămolul terapeutic şi bioclimatul local. Bioclimatul local este lipsit de cont ra ind icaţ i i te rapeut ice , indiferent de sezon şi deţine în schimb un rol activ în terapie. Ape le te rmominera le provin de la mare adâncime şi distanţă, după parcurgerea unui traseu subteran de cca 10-15 km. Ca urmare a acestor condiţii hidrologice particulare, ele se bucură de o puritate deosebită, fiind lipsite de surse de poluare.

22 septembrie 2014, începând cu ora 17.00

Sala Atelier, intrare gratuită

Conferință și Atelier

Prezintă: drd. Lavinia IANCU

Entomologia criminalistică își găsește aplicabilitatea în numeroase țări din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, fiind utilizată ca metoda veridică în cadrul expertizelor criminalistice. Cercetarea entomologică oferă numeroase date pornind de la informaţii utile pentru estimarea intervalului post-mortem (data decesului), în unele cazuri se poate specifica dacă victima a fost mutată de la locul crimei, dacă decesul a avut loc în locuinţă sau în afara acesteia, se pot realiza teste toxicologice şi analiza ADN. Conceptul de entomologie judiciară datează încă din anii 1300, când s-au înregistrat câteva aplicaţii experimentale. În ultimii 30 de ani, entomologia judiciară a fost explorată ca o sursă credibilă pentru furnizarea de informaţii în cadrul investigaţiilor criminalistice. Entomologia criminalistică presupune studiul legăturilor dintre prezenţa insectelor şi starea de descompunere a unui cadavru.

Eveniment din cadrul Festivalului Științelor:

Cu ce se ocupă entomologia criminalistică? Cum se poate estima intervalul post-mortem?

Ce sunt insectele necrofage și care este rolul acestora în cadrul investigației criminalistice?

Insectele – experți criminaliști

Muzeul Antipa recomandă:




Prezintă: muzeograf Alexandra LEVĂRDĂ

Universul uimitor al insectelor ne oferă o diversitate impresionantă de culori, forme, mărimi, comportamente şi obiceiuri care pot inspira redactarea unor adevărate romane de aventuri. Departe de a fi monotonă şi cenuşie, lumea insectelor ascunde nenumărate mistere şi curiozitaţi care aşteptă să fie descifrate. Cunoaşterea insectelor, a fascinantelor biografii ale unora dintre ele, trezeşte curiozitatea, admiraţia şi invită la reconsiderarea concepţiei noastre asupra lor. Acţiuni uimitoare ale insectelor în raport cu dimensiunile lor neînsemnate, dovezile de dexteritate de care dau dovadă ar trebui să ne facă să le reconsiderăm din punct de vedere al importanţei în natură.

Unul dintre cele mai bogate şi diversificate grupuri de insecte, atât ca număr de specii (peste 1.000.000 specii) cât şi ca stil de viaţă, este grupul albinelor, viespilor şi furnicilor (ordinul Hymenoptera). Importanţa lor este semnificativă atât pentru natură – prin implicarea în procesul polenizarii – cât şi pentru om – prin obţinerea unor produse utile în industria alimentară, textilă, farmaceutică. Numeroase specii de himenoptere intervin în echilibrul din cadrul ecosistemelor naturale. Există himenoptere care acționează ca prădători ai altor insecte dăunătoare pentru culturi, precum şi himenoptere dăunatoare. Doar participând la conferinţă veţi putea

descoperi câteva dintre tainele insectelor: locuri şi modalităţi inedite de construire a cuibului, de procurare a hranei, de înmulţire. Vom analiza modalităţile de interacţiune între membrii diferitelor specii şi vom putea observa îndemânarea şi instinctul extraordinar de organizare de care dau dovadă. Vă aşteptăm la conferinţa dedicată insectelor ca să descoperim împreună o parte infimă din natura cea plină de farmec!

Vânători faimoși din lumea insectelor




Prezintă: cercetător științific dr. Elena IORGU

Suntem obișnuiți să vedem insectele ca pradă pentru alte animale. Fie că sunt păianjeni sau scolopendre, reptile sau păsări, șoareci sau lilieci, inclusiv omul, toată lumea le consumă. Dar între insecte există de asemenea prădători care sunt printre cei mai iscusiți vânători din lumea animală. În conferința noastă vom vorbi despre câțiva dintre aceștia, de strategiile lor de vânătoare și armele lor. Vom face conoștiință împreună cu vestita călugăriță, buburuza, cărăbuși, libelule de toate soiurile, temuții lei ai furnicilor, ploșnițele cele viclene, viespiile cele gălăgioase și neobositele furnici, dar și cu fiecare dintre prăzile lor preferate. Toate aceste specii sunt prădători faimoși care sunt adaptați foarte bine la mediul înconjurător, știu ce vor să vâneze și cum s-o facă cu succes, depășind toate obstacolele puse în cale de animalele vânate. Vă așteptăm cu drag să descoperim câteva din tainele minunatei lumi a insectelor.

Taxidermia între știință și artă




Prezintă: taxidermist Radu PANĂ

Taxidermia este arta naturalizării animalelor în vederea expunerii lor în muzeele de științe ale naturii, dar nu numai. Pentru practicarea taxidermiei o persoană trebuie să fie extrem de familiară cu anatomia, disecția, sculptura, pictura și prelucrarea pieilor.

În cadrul acestei conferințe veți avea oportunitatea de a afla din tainele acestui meșteșug puțin cunoscut publicului larg, prin pargurgerea principalelor etape ale naturalizării, în funcție de tipul de animal ce se dorerește a fi naturalizat.

După aceasta va urma un atelier în care vi se va exemplifica practic cât de migăloasă și cât de importantă este atenția la detalii pentru a naturaliza un animal la standarde profesionale.

Misterioasa lume a himenopterelor

Muzeul Antipa recomandă:

Bucureşti, 24.09.2014 � � � � �

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Istorie a României este onorat să fie distins cu premiul Comitetului Naţional Român ICOM în cadrul celei de-a 15-a

ediții a concursului pentru Premiile Comitetului, care a avut loc luna aceasta.

Premiul Comitetului Național Român ICOM pentru expoziții temporare a fost acordat comitetului de organizare a expoziţiei “Comorile

Chinei”, deschisă la MNIR, în perioada 30 aprilie – 1 august 2013, format din domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general – comisar

general al expoziţiei, domnul dr. Radian-Romus Andreescu, cercetător – comisar general adjunct şi doamna dr. Katia Moldoveanu, muzeograf - comisar

general adjunct.

Expoziţia-eveniment „Comorile Chinei” a prezentat publicului din România obiecte provenind din celebrul sit arheologic de la Xi'an, unde

a fost cercetat parţial ansamblul funerar al primului împărat al Chinei, printre care patru dintre faimoşii soldaţi de teracotă şi un cal, parte a inventarului

funerar al împăratului Qin Shi Huang. Pe lângă aceste capodopere de o valoare excepţională, expoziţia a cuprins şi o serie de artefacte - vase neolitice,

vase din bronz, o serie de bunuri culturale legate de istoria Drumului Mătăsii şi artefacte referitoare la istoria modernă a Chinei. Prin intermediul acestei

expoziţii, cei aproape 60 000 de vizitatori au avut ocazia să admire unele din comorile spectaculoase ale milenarei civilizaţii chineze, datând din zorii

epocii neolitice până în perioada modernă, în timpul dinastiilor Ming şi Qing.

Creat în 1946, Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) este organizaţia internaţională a muzeelor şi a profesioniştilor din domeniul muzeelor, care se angajează să conserve şi să asigure

continuitatea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural mondial, actual şi viitor, material şi imaterial. Comitetul Naţional Român ICOM funcţionează, ca parte a ICOM, din anul 1958.

Muzeul Naţional de Istorie a României, inaugurat în anul 1972, este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti. Adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul

Poştelor, aflată în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului, muzeul deţine un bogat patrimoniu pe care-l oferă spre admiraţie, publicului, prin intermediul expoziţiilor permanente şi temporare organizate

în mod constant.

Muzeul Naţional de Istorie a României aduce mulţumiri tuturor celor implicaţi în realizarea expoziţiei.

Comitet de organizare:

- dr. Nadia Tunsu, director, Departamentul Relaţii Internaţionale, Ministerul Culturii

- Mihai Şerban, manager, Departamentul Relaţii Internaţionale, Ministerul Culturii

- dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general – comisar general al expoziţiei, MNIR

- dr. Radian-Romus Andreescu, cercetător – comisar general adjunct, MNIR

- dr. Katia Moldoveanu, muzeograf - comisar general adjunct, MNIR

Comitet ştiinţific:

- dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general – comisar general al expoziţiei, , MNIR

- dr. Radian-Romus Andreescu, cercetător – comisar general adjunct, MNIR

- dr. Katia Moldoveanu, muzeograf - comisar general adjunct, MNIR

- dr. Oana Ilie, cercetător, MNIR

- prof. dr. Anna Eva Budura

Echipa MNIR implicată în organizarea expoziţiei:

Proiectul expoziţiei: dr. Virgil Apostol, architect.

Grafică: Mihai Bozgan, muzeograf.

Evidenţă/gestiune patrimoniu: dr. Cornel Constantin Ilie, muzeograf,

dr. Alexandru Bădescu, muzeograf, Manuela Țuhașu-Tăbăcilă, referent.

Expoziţia-eveniment “Comorile Chinei”, organizată de MNIR în 2013,

a primit premiul Comitetului Naţional Român ICOM

Mediatizare: Adela Stan, muzeograf, Flavius Roaită, muzeograf, Radu Tudor,

muzeograf, Alexandra Simion, colaborator.

Secretariat general: dr. Katia Moldoveanu, muzeograf, dr. Corina Borş,

muzeograf.

Documentare: dr. Oana Ilie, cercetător, Alexandra Mărăşoiu, documentarist,

Mihai Florea, muzeograf, specialist în cartografie, Andra Alexiu, muzeograf,

Cristiana Tătaru, muzeograf.

Conservare-Restaurare: dr. Gheorghe Niculescu, fizician, Cristina Olteanu,

conservator, Gabriela Dragomir, restaurator, Simona Alecu, conservator,

Elena Romanescu, conservator.

Logistică: dr.Cătălin Lazăr, muzeograf, Ionuţ Drăgoiescu, muzeograf,

Nicoleta König, muzeograf.

Serviciul financiar-contabil: ec. Cristina Moisescu, contabil-şef.

Achiziţii: Mariana Ghinea, referent, Rodica Mihai, referent.

Serviciul Tehnico-administrativ: ing. Bogdan Gheorghiu.

Oficiul Juridic: Mihaela Ionescu, consilier juridic.

București, 07.10.2014� � � � � �

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna octombrie, în cadrul micro-expoziţiei

„Exponatul lunii”, un tezaur de silicve și imitații de silicve, descoperit la Poiana Mică, jud. Braşov. Vernisajul micro-

expoziţiei va avea loc joi, 9 octombrie a.c. începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12, Sala

Lapidarium.

Tezaurul a fost descoperit în luna mai a anului 2013, de către inginerul Ovidiu Popescu şi este compus din 76 de monede de

argint, silicve și imitații de silicve, aflate într-o stare de conservare foarte bună. Acesta este primul dintre tezaurele de silicve cunoscute

ca fiind descoperite în România, care include imitații ce pot fi atribuite goților.

Monedele din tezaur se eșalonează cronologic între anii 351/355 d. Hr. și 367/375 d. Hr. (conform datării emisiunilor romane

oficiale).

Silicva este un termen modern ce desemnează unitatea monetară din argint în sistemul monetar roman târziu, aplicat, prin

convenție numismatică, monedei de argint de 2-3 g din secolele al IV-lea și al V-lea. Termenul de silicvă denumea inițial sămânța unui

copac originar din regiunea mediteraneană, roșcovul (ceratonia siliqua), utilizată ca unitate de măsură a greutății.

Valoarea pieselor din tezaur se ridică la o sumă care, în jurul anului 378 d. Hr., reprezenta, cu aproximație, valoarea soldei pe

un an de zile a unui soldat roman. Estimarea se bazează pe valorile atinse de donativa și stipendia, așa cum rezultă din sursele istorice

ale veacului al IV-lea. Istoricul Ammianus Marcellinus, confirmat de Zosimos, menționează că după cucerirea Perisaborei, Iulianus a

promis soldaților romani donativa în valoare de 100 de monede de argint (silicve).

Stipendium era solda militarilor romani sau a mercenarilor din armata romană, fiind evaluată la 5-6 monede de aur (solidi),

anual, respectiv o livră romană de argint (cca 80-100 de silicve).

Donativum reprezenta distribuția de monedă sau metal prețios brut sau prelucrat (sub formă de lingouri, obiecte de

podoabă, vase) acordată soldaților sau ofițerilor, cu prilejul unor evenimente speciale - aniversarea zilei în care împăratul a preluat

puterea imperială, începerea unor campanii militare, obținerea unor victorii militare. Uneori, aceasta dublează valoarea soldei dintr-un

an. Mai mult decât oricare alt nominal bătut de romani în perioada târzie a Imperiului, silicvele erau destinate distribuțiilor imperiale

către armată. Tezaurul trebuie văzut ca fiind constituit din monede provenind din stipendium sau donativum, acordate unui soldat

roman sau unui mercenar barbar înrolat în armata romană.

Mercenariatul era o ocupație obișnuită în cazul goților sau al altor populații războinice aflate în secolul al IV-lea la nordul

Dunării. Ipoteze care ar explica prezența tezaurului în zona Brașovului ar fi pierderea lui de către mercenarul care l-a primit ca soldă sau

preluarea tezaurului ca pradă de război.

Starea de conservare excepțională a unor piese din tezaur ne sugerează că a fost îngropat sau pierdut la puțin timp după

emiterea monedelor ce îl compun, care nu au avut timp să se uzeze în circulație.

Atelierele romane oficiale care au produs aceste monede de argint prezente în tezaur sunt Siscia, Sirmium,

Constantinopolis, Nicomedia și Antiochia. Lor li se adaugă un atelier barbar, foarte probabil gotic, care a produs monede de

argint utilizând silicvele romane ca model.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 9 – 31 octombrie 2014 şi va

putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00 (în perioada 8 – 25 octombrie), respectiv 9.00 –

17.00 (26 – 31 octombrie).

Tezaur de silicve descoperit la Poiana Mică, jud. Brașov – Exponatul lunii octombrie la Muzeul

Naţional de Istorie a României

București, 16 septembrie 2014

ȘTIRE DE PRESĂ

Expoziția-eveniment itinerantă Aurul și argintul antic al României va fi vernisată

la sediul Muzeului Județean Satu Mare, miercuri, 17 septembrie a.c., începând cu ora

17.00 și va rămâne deschisă spre vizitare până în data de 02 noiembrie 2014.

Aurul și argintul antic al României reprezintă încununarea cu succes a unui proiect

muzeologic de anvergură națională, unul dintre cele mai mari demersuri de acest fel organizate

în România în ultimii 20 de ani. Este astfel pentru prima oară când publicul din România are

posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopere ale

orfevrăriei pre- și protoistorice sau de epocă clasică din colecțiile muzeale din țară.

Unele dintre obiectele incluse în tematica expoziției se află în colecția Tezaurului

Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele

muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate

publicului în trecut.

Mulțumirile noastre se îndreaptă către cele 31 de instituții muzeale din țară, care au

răspuns la inițiativa MNIR și au avut o contribuție semnificativă în concretizarea acestui

proiect, după cum urmează: Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, Muzeul Judeţean Argeş,

Piteşti, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea,

Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Brăilei, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean

Buzău, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei,

Cluj, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Naţional Secuiesc, Sfântu

Gheorghe, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Târgovişte, Muzeul Olteniei,

Craiova, Muzeul Mixt Tecuci, Muzeul de Istorie, Galaţi, Muzeul Judeţean „Teohari

Antonescu”, Giurgiu, Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iaşi, Muzeul Regiunii Porţilor

de Fier, Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu-Mureş, Complexul Muzeal

Judeţean Neamţ, Piatra Neamţ, Muzeul de Arheologie și Etnografie, Corabia, Muzeul

Romanaţiului, Caracal, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău, Muzeul Județean Satu Mare,

Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Complexul Muzeal Bucovina, Suceava, Muzeul Județean

Teleorman, Alexandria, Muzeul Banatului, Timişoara, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale,

Tulcea, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad.

Podoabele din aur și din argint, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă,

piesele de harnașament, vesela geto-dacică, dar și tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni,

Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti, ocupă un loc important în cadrul expoziției,

alături de numeroase alte asemenea piese din metale prețioase, descoperite pe teritoriul

României.

Expoziția-eveniment itinerantă Aurul și argintul antic al României va fi apoi

vernisată, la o dată ce va fi anunțată în curând, la Muzeul Național Brukenthal, Sibiu.

Deschiderea expoziției-eveniment Aurul și argintul antic al Românieila Muzeul Județean Satu Mare

Turism Românesc are onoarea de a fi partener media la expoziția eveniment: Aurul și Argintul antic al României

Bucureşti, 08.09.2014 � � � � �

COMUNICAT DE PRESĂ

La deschiderea expoziției „Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară” (15 mai 2014) am lansat o „provocare” către public: aceea de a

contribui cu obiecte și accesorii vestimentare valoroase, aflate în colecțiile proprii, în vederea realizării unei expoziții a vizitatorilor și prietenilor Muzeului Național

de Istorie a României. Apelul nostru nu a rămas fără răspuns și, în timpul scurs de la vernisaj, am primit mai multe astfel de articole, sub formă de împrumut sau chiar

donații.

Expoziția, cu toate aceste obiecte, va fi deschisă în data de 11 septembrie 2014, ora 15.00, în holul central al Muzeului Național de Istorie a

României din Calea Victoriei nr.12.

Cea mai valoroasă donație, prin numărul obiectelor și calitatea acestora, a fost cea primită de la legendara artistă Margareta Pâslaru. Este vorba de mai

multe ținute de scenă, creații proprii, realizate cu mult rafinament și originalitate, purtate cu ocazia unor spectacole de televiziune sau la festivaluri și concursuri

naționale și internaționale de muzică (Franța, Germania, Israel, Cuba, Mongolia, Iugoslavia, Japonia). De asemenea, doamna Margareta Pâslaru a mai donat

muzeului o serie de accesorii vestimentare, mai multe afișe ale unor spectacole de teatru, film și muzică din anii ̀ 60 – ̀ 70 (adevărate rarități în ziua de astăzi), precum

și o sculptură din bronz, executată de marele sculptor Ion Dimitriu-Bârlad (bunicul matern al Margaretei Pâslaru).

Muzeul a primit, cu titlu de împrumut, de la doamna Cătălina Opaschi, o frumoasă colecție de accesorii vestimentare, datând din prima jumătate a

secolului al XIX-lea: umbrele, poșete, mănuși, agrafe, ace de păr, catarame, dantele, corsaje.

Și alte obiecte, ai căror donatori au dorit să-și păstreze anonimatul, au intrat în patrimoniul MNIR. Amintim aici accesoriile pentru o uniformă militară de

aviație și o pelerină de campanie datând din perioada Primului Război Mondial.

Expoziţia poate fi vizitată până în data de 21 septembrie, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

„HAINA ÎL FACE PE OM” – EXPOZIȚIA PRIETENILOR MUZEULUI

Muzeul Național de Istorie organizează:

Odoare dintr-un sipet neștiut (II). Marius Matei – portul bănățean12 septembrie – 12 octombrie 2014, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită vineri, 12 septembrie 2014, ora 17.00, la Sala Irina

Nicolau, la vernisajul Odoare dintr-un sipet neștiut (II). Marius Matei – portul bănățean. Cea de a doua expoziție din ciclul „Odoare dintr-un sipet neștiut” (expoziții temporare tematice, centrate pe un anume tip de obiect etnografic, care pun în valoare și aduc în atenția publicului bucureștean mici comori etnografice ascunse în colecții particulare răspândite în întreaga țară) va fi dedicată costumului popular din zona Banatului de câmpie.

Dăruim, deci, privirii vizitatorilor noștri, un fond excepțional de port din colecția etnografică a tânărului Marius Matei din Giroc, jud. Timiș, localitate rurală ce va deveni, într-un viitor nu foarte îndepărtat, un cartier al Timișoarei. Prin tot ceea ce face, Marius Matei încearcă să salveze ceea ce încă mai reprezintă valoare etnografică în satul lui și să demonstreze că realitatea nu coincide întotdeauna cu ceea ce stă scris în unele cărți de specialitate despre subzonele etnografice Timișoara, Lugoj, Buziaș și Ciacova.

Colecția de port a lui Marius Matei este alcătuită din costume întregi de femeie și de bărbat, mai ales de sărbătoare, compuse cu mare acuratețe în respectarea fidelă a tradiției locale, podoabe și bijuterii țărănești de valoare, acoperitori ceremoniale pentru cap (cepse, celme) de o rară frumusețe, ștergare de învălit pentru nuntă, dar și piese de port disparate, de secol XIX, foarte bine restaurate și păstrate.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 12 octombrie 2014, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.

Tezaur fotografic românesc – Colecția Costică Acsinte5 – 11 septembrie 2014, Sala Acvariu


VERNISAJ: 5 septembrie, ora 16:30, Sala Acvariu Poveştile demult uitate ale unor români de la începutul secolului trecut, imortalizate de un fotograf anonim din Slobozia, au făcut vâlvă în ultima perioadă pe Internet şi nu numai. Arhiva lui Costică Acsinte, fotograf profesionist care vreme de peste 60 de ani, între 1916 şi începutul anilor 1980, a umplut mii de filme şi plăci fotografice cu chipuri, locuri şi evenimente din viaţa judeţului Ialomiţa, a fost recuperată în format digital de Cezar Popescu, fost jurist şi pasionat de fotografie.

„Costică Acsinte s-a născut la 4 iulie 1897 în comuna Perieți, județul Ialomița. A participat ca voluntar la războiul pentru reîntregirea neamului românesc în cadrul Grupului I de aviație unde a urmat cursurile Școlii de Pilotaj. Până la data de 15 iunie 1920, când este trecut în rezervă cu gradul de sergent, contingent 1918, a activat ca fotograf de război. După lăsarea la vatră a deschis la Slobozia atelierul „Foto Splendid C. Acsinte“. Se stinge din viață la 7 ianuarie 1984 la vârsta de 87 de ani. Reporter de război, artist fotograf, Costică Acsinte a lăsat ialomițenilor un tezaur foto-documentar în care evocă oamenii și locurile timpului său… azi istorie.” (Forin Vlad, Slobozia, istorie în imagini din colecția „Costică Acsinte“, Ed. Cetatea de Scaun, 2008).

Expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român este deschisă în cadrul Bucharest Photo Week – Primul Festival Internațional de Fotografie din București, și cuprinde 35 de fotografii, selectate cu ajutorul lui Cezar Popescu, și, deși reprezintă doar o frântură din opera fotografului, sperăm să deschidă apetitul tuturor pasionaților pentru redescoperirea istoriei fotografice românești.

Expoziția poate fi vizitată până pe 11 septembrie 2014, în Sala Acvariu.

Găteala capului11 septembrie – 16 noiembrie 2014, Sala Tancred Bănățeanu


Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 11 septembrie 2014, ora 18, la vernisajul expoziției Găteala capului.

Evenimentul va avea loc în Studioul Horia Bernea și în Sala Tancred Bănățeanu.Acoperământul capului se constituie într-una dintre cele mai semnificative componente ale costumului popular de

femeie și de bărbat atât prin implicațiile sale sociale și etice în societate, cât și prin frumusețea și valoarea artistică a fiecărei piese alcătuitoare.

O îndelungată experiență umană, decurgând din firescul vieții cotidiene, dar și din înclinația spre frumos a semenilor noștri este puternic reflectată și în marea diversitate a gătelilor pentru cap care au marcat, în cadrul colectivității sătești, distincții fie în planul stării civile și ale categoriilor de vârstă fie în cel al stării sociale și materiale, afirmându-se cu deosebire în momentele sărbătorești de peste an sau în cele legate de ciclul vieții (nunta).

Expoziția Găteala capului, deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român, organizată în colaborare cu Muzeul Național Astra Sibiu, în Sala Tancred Bănățeanu, prezintă acoperitorile de cap pentru femei și bărbați având drept criterii grupele de vârstă și categoriile de stare civilă și materială.

De asemenea, expoziția evidențiază legătura directă între găteala capului, pieptănătură și podoabele purtate de fete și feciori, pe de o parte, și de neveste, femei bătrâne și bărbați, pe de altă parte.

Publicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia „se învelește“ în diferite zone ale țării: cu ștergar sau mânăștergură (ca în Moldova), cu pomeselnic (precum în Țara Oltului), cu chindeu de cap (ca în Orăștie), cu prăboada (ca în Țara Hațegului), cu hobot (ca în Apuseni), cu păunițe (ca în Năsăud), cu pânzătura (ca în Maramureș), cu „tas“ (ca în Dobrogea)...

Începând cu sec. al XVIII-lea, odată cu pătrunderea borangicului la sate, ștergarele au început să fie înlocuite cu marame (mai ales la costumul de sărbătoare ale femeilor) așa ca în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (în sud) sau în unele părți din Țara Bârsei.

Din expoziție nu lipsesc „vălitorile“ purtate de femei în zona Târnavelor, cepsele „cu coarne“ ale femeilor din Hațeg, conciul din bani de argint al bănățencelor, precum și năframele industriale, care au pătruns în costumul femeiesc încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea datorat extinderii comerțului rural care a inclus și produsele unor fabrici din zonele vecine.

Expoziția prezintă și o altă piesă importantă inclusă în categoria acoperământului de cap: pălăria, purtată atât de femei cât și de bărbați. Lucrate din postav sau pâslă dar și din pai, pălăriile erau purtate de fete, direct pe păr, iar de neveste peste ștergar, împodobite cu flori, panglică sau cu „struțuri“ (cununi de flori, pene etc.).

Spectaculoase pentru public sunt și cele două modalități de acoperământ a capului la bărbați: căciula purtată în anotimpul rece și pălăria, purtată vara. Bărbații nu umblau cu capul descoperit. Este știut faptul că în satul tradițional bărbații ieșeau „în lume“ cu capul descoperit doar atunci când purtau doliu.

Sunt prezentate în expunere căciulile țuguiate („moțate“) din Pădureni, Hațeg și Hunedoara, cele cu țarc purtate în Câmpia Dunării, căciulile de Banat și Hațeg asemănătoare cu ale dacilor „tarabostes“, cușmele „rotilate“ de Maramureș și Oaș, căciulile „mocănești“ din Sibiu, Sebeș ori Bran, pălăriile din pâslă cu borurile de diferite lățimi, pălăriile vânătorești sau pălăriile din pai de Oaș, Sălaj și Codru.

În expoziție, puteți admira și cea mai spectaculoasă dintre pălării – cea cu garnitură din pene de păun din Năsăud, purtată doar de feciori – așa numita pălărie „cu roată“.

Găteala capului este însă un domeniu al civilizației satului tradițional care are și un pronunțat caracter multicultural. De aceea, în expoziție, publicul va putea vedea și găteli de miri și mirese ale germanilor, maghiarilor ori polonezilor din România, cum sunt: bortenul și caița (scufie brodată) pentru femeile săsoaice, parta, purtată de femeile

unguroaice, și korona (sau wieniec) – cununa de mireasă poloneză.De mare interes este și atelierul de pălărier în care personajul central este nea' Nicu Zdârcă, celebrul meșter din Pasajul Englez, unul dintre ultimii meșteri care mai lucrează pălării bărbătești, pe care îi mai au Bucureștii.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 16 noiembrie 2014, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂN VĂ INVITĂ LA DE ZIUA CRUCII

TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI 2014

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri de anul acesta prezintă publicului, pe lângă icoane, cruci, pristolnice, minaturi religioase și alte obiecte de

cult, o serie de întâlniri și workshop-uri cu meșteri iconari, artiști și meșteri cruceri sau orfevrieri, care, după încheierea târgului, vor susține câteva

discuții libere sau demonstrații prin care vor încerca să traducă limbajul meșteșugului povestind despre tehnici, stilul pe care și l-au conturat și

sensul / semnificația demersului lor. Iconarii invitați au un traseu interesant atât din unghiul meșteșugului, cât și din perspectiva contextului în care

s-au format și au lucrat. De la studii de artă, la descoperiri și dezvoltări autodidacte, ei redescoperă autenticitatea obiectului de cult prin căutări și

reconstituiri personale ori inovații care folosesc imaginea tradițională ca resursă și teritoriu de explorare continuă pentru creațiile contemporane

ale artiștilor și ale meșterilor iconari, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri

comerciale.

Obiecte prezente în târg: praznicare, sfinți protectori, sărbătorile mari, heruvimi, Crucea în variante neîmpuținate, închipuite și zugrăvite pe icoane

pe lemn, icoane pe sticlă, icoane de vatră, crucite, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări

care se înscriu în teritoriul artei sacre. Însoțim iconarii cu poame de toamnă, suc de mere, turtă dulce, dulcețuri, miere și prăjituri de casă

ATELIERE / ÎNTÂLNIRI

Copiilor și celor care vor să cunoască atelierul nevăzut al icoanelor, al îngerilor pictați și al crucilor de mână, le facem, ca și în anii trecuți, invitația de a

descoperi cum se desenează izvoadele și se zugrăvesc sfinții, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră în cadrul unor

ateliere – întâlniri.

PROGRAMUL ATELIERELOR (WORKSHOP-URI, DISCUȚII LIBERE)

12 septembrie, ora 15.00 - 17.00

atelier de sculptură în lemn pentru copii (8 -14 ani) cu Vasile Moldoveanu, meșter crucer


atelier de pictură pe sticlă pentru copii și adulți cu Nicu Muntean, meșter iconar

13 septembrie ora 11.00 - 13.00

atelier de sculptură în lemn pentru copii (10-14 ani) cu Vasile Moldoveanu, meșter crucer

13 septembrie ora 13.00 - 15.00

atelier de pictură pe sticlă pentru copii (10-14 ani) cu Silviu Batariuc, artist iconar


atelier de pictură pe sticlă pentru copii cu Radu Dinca, meșter iconar


atelier de pictură pe lemn cu Angela Ludosanu, meșter iconar

15 septembrie, ora 11.30 - 13.00 / discuții – atelier cu Oana Musceleanu, iconar

16 septembrie, ora 11.30 - 13.00 / discuții – atelier cu Teodora Rosca, artist iconar

17 septembrie, ora 11.30 - 13.00 / discuții – atelier cu Radu Dinca, meșter iconar

18 septembrie, ora 11.30 - 13.00 / discuții – atelier cu Angela Ludosanu, meșter iconar

19 septembrie, ora 11.30 – 13.00 / discuții – atelier cu Popa Bogdan, artist orfevrier, crucer

Perioada: 12 - 14 septembrie 2014, Loc de desfășurare: Curtea muzeului, Sala Acvariu

Coordonatori: Lila Passima, Cosmin Manolache, Orarul târgului: 10.00 - 18.00.

Brâncovencele. Filme de Anca Filoteanu12 septembrie 2014, Studioul Horia Bernea


Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 12 septembrie 2014, de la ora 19.00, la Studioul Horia Bernea, la proiecția filmului documentar în 2 părți: Brâncovencele.

Realizator: Anca FILOTEANUDurata totală a filmului este de 55 de minute. Un film despre teribila tragedie a Brâncovenilor, care au trecut de la gloria

lumească la cinstea altarelor. Despre destinul unui neam de martiri, care a supraviețuit prin femei. Mândre și credincioase, la fel de puternice ca și bărbații decapitați, Doamna Maria Brâncoveanu și fiicele ei au ctitorit spitale, biserici și mânăstiri și au dus mai departe numele acestui neam de viță veche românească.

Doi academicieni – Domnii Dan Berindei și Constantin Bălăceanu-Stolnici – ambii descendenți din marea Familie a Brâncovenilor, ne povestesc astăzi despre istoria strămoșilor lor.

Intrarea este liberă.

HORI STRĂVECHI din Țara Lăpușului și a Maramureșului13 septembrie 2014, ora 19.00, în curtea interioară


Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă sâmbătă, 13 septembrie 2014, la ora ora 19.00, la HORI STRĂVECHI din Țara Lăpușului și a Maramureșului, concert de muzică tradițională cu Nicolae Pițiș, Tezaur Uman Viu și Maria Casandra Hauși, Trofeul Maria Tănase.

Acompaniază: Marius Sabo, vioară (ceteră); Adrian Iercoșan, chitară (zongoră); Dănuț Gheorghe Florea, dobă.Concertul de muzică tradițională din Maramureș este inspirat de grăitoarele versuri populare: Oameni buni mă ascultați / Dușmanilor nu mă dați / Cât a și român, român / Pă

pămantul Lui Stăpân / Să-și horească horile / Să-și lumineze zorile. Nu vă uitați Limba Română / Nici credința străbună! NICOLAE PIȚIȘ: “Niculaie a lui Ion a lui Iacob din Fundătura din Lăpușul Românesc”. De mic copil a cântat la clăci, nunți “din gură”, “din frunză”, cu fluierul, trâmbița, claneta. Din 2012 deține titlul de“Tezaur Uman Viu”, proiect inițiat de către Ministerul Culturii și Unesco.

În 1976, a cântat pe coloana sonoră a filmului românesc Pintea, regizat de Mircea Moldovan, protagonist Florin Piersic.

Din 1999 a colaborat cu artiști ca Grigore Leșe, Ioan Pop și Grupul Iza, cu aceștia a umblat în lumea largă, Elveția, Germania, Franța, Polonia, Austria. Din 2007 horește în toată țara, mai mult alături de Maria Casandra Hauși. Aceasta din urmă îi urmează cu sfințenie darurile binecuvântate. MARIA CASANDRA HAUȘI s-a născut în Baia Mare, Maramureș. A prins de la bătrânii locurilor meșteșugul fără vârstă al Horilor în grumaz (horea lungă).

Ucenică a școlii înalte de muzică din Cluj la clasa de canto a profesorilor Alexandru Fărcaș și Gheorghe Roșu. Laureată a Marelui Premiu și Trofeului Maria Tănase, a marcat și celebrat intrarea DOINEI în Patrimoniul Imaterial UNESCO prin lansarea albumului de muzică tradițională intitulat generic DOINA – Horea Lungă – Cântec arhaic românesc din Maramureș. Despre acest gen muzical, pe care l-a făcut cunoscut prin turnee în țară și străinătate, mărturisește că este universul ei fără margini unde și-a găsit casa. Anul acesta în perioada septembrie – octombrie va fi una din vocile care vor crea un peisaj românesc nemaivăzut în incursiunea muzicală a turneului Roots Revival Romania dedicat Mariei Tănase.

Sfânta Cruce în viața creștină

Conferința cu Pr. Conf. Dr. Radu Petre Mureșan, Parohia Mavrogheni

Duminică, 14 septembrie 2014, ora 16.00, Librăria Cărturești

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită duminică, 14 septembrie 2014, de Ziua Crucii, la conferința Sfânta Cruce în viața creștină, susținută de Pr. Conf. Dr. Radu Petre Mureșan, Parohia Mavrogheni.

Evenimentul va avea loc la ora 16.00, la Librăria Cărturești MNȚR.De două ori pe an, și anume, în a treia Duminică din Postul Paștilor și de sărbătoarea Înălțării

Sfintei Cruci, Sfânta Cruce se află în mijlocul nostru spre a ne aduce aminte că suntem chemați să stabilim o relație vie cu răstignirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu crucea Pătimirilor din ziua Vinerei celei Mari. Pentru ca nu cumva, luându-ne cu valul problemelor de zi cu zi, să dăm importanță doar vieții concrete în care trăim, iar crucea să rămână un simplu gest exterior prin care doar cerem ocrotire sau cu care însoțim orice lucru pe care-l începem.

Dacă în Vinerea Mare crucea reprezintă suferintă și moarte aratându-se din partea ei cutremurătoare, șocantă, în 14 septembrie o sărbătorim ca pe o punte peste prăpastie; crucea mijlocește trecerea de la moarte la viață, este cea care ne ajută să trecem de la iad la lumină. Pentru că prăznuind Crucea, vorbim de fapt de înviere și de omorârea morții.

Sfinții Părinți ne arată că brațul vertical al Crucii înseamnă puterea Dumnezeirii, care stăpânește toate în cer și pe pământ, iar brațul orizontal înseamnă lumea cea zidită, care atârnă de purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Acolo unde se întâlnesc brațele crucii, acolo se întâlnește Dumnezeu cu omul. Astfel, Sfânta Cruce este mijlocul de sfințire al vieții noastre și al lumii întregi, este semnul prezenței lui Dumnezeu, este o chemare la continuă depășire de sine, un îndemn ca viața noastră să nu mai curgă așa cum curgea în mod obișnuit.

Această zi are de asemenea o semnificație profundă in folclorul românesc, fiind însoțită de numeroase superstiții. Irina Nicolae, vorbind despre această sfântă sărbătoare, ne amintește ca ziua se mai numește si Ziua Șarpelui pentru că „...de Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile și târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, șerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniș. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Șarpele care a mușcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primește. Va rămâne afară și va muri. Ziua Crucii se mai numește, de aceea, și Ziua Șarpelui”.

VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂPERSPECTIVA HERMENEUTICII ENDOGENE

Matei Stîrcea-CrăciunInstitutul de Antropologie Francisc Rainer

Academia Română, 15 septembrie 2014, ora 18.00, Studioul Horia Bernea

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă luni, 15 septembrie 2014, ora 18.00, Studioul Horia Bernea, la conferința VALORI ȚĂRĂNEȘTI ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ, susținută de Matei Stîrcea-Crăciun. Brâncușiologia românească a avut dreptate, fie doar și parțial: izvorul fundamental de inspirație în

opera brâncușiană îl constituie mentalul țărănesc. În fapt, obiectul culturii câmpului este producția de materii. Ele monopolizează, ca scop existențial, acțiunea țăranului și catalizează creșterea pe parcurs de milenii a unei etici ce poziționează omul în univers raportându-l la elemente și la metafizic. Pe de altă parte, și simplificând lucrurile, citadinul se consacră prelucrării materiilor. Cultura orașului rafinează fabulos simțul pentru forme și își adjudecă în cele din urmă culminații inegalabile de ordin estetic.

Apare semnificativ în acest sens că Brâncuși răstoarnă multimilenara definiție a sculpturii ca limbaj al formei, printr-o operă ce afirmă preeminența limbajului materiei în plastică. Sculptura, pentru el, se cere a fi precumpănitor limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Se cuvine a recunoaște sculptorului meritul de a fi lansat, începând încă din din 1907, un program artistic de o pondere conceptuală probabil fără egal pe tot cuprinsul veacului XX. Astfel, orașului planetar al lumii moderne, se poate spune că opera sculptorului îi adresează salutul Satului planetar, un stenic apel la reactivarea energiilor intarisabile ale gândirii simbolice născută illo tempore din țărână, din vânturi și valuri, din fulgere și trăsnete, din foșnet de frunze și cutremurare de stânci.

Artistul își propune să reinstituie arta drept forum de afirmare a unei etici planetare, întemeiată pe simboluri vizuale cu deschidere universală. Intuiția artistului reperează adevăruri simple, concrete, tangibile –precum „tare ca piatra”, „iute ca săgeata” – pe care le amplifică apoteotic prin forța imaginației transfigurându-le în repere inamovibile ale condiției umane. Brâncuși cutează a propune lumii moderne materiile drept denominator comun pentru ceea ce omenirea de oricând și de oriunde a numit/numește/va numi/ bun, frumos, puternic, statornic, drept etc. Este vorba de o mutație de maximă amplitudine, căci opoziția materie vs. formă, ca reper axiologic, privește nivelul primar, gradul zero al transformărilor.

Cade în sarcina istoriei artei ca, în rând cu antropologia simbolică, etnografia și filosofia culturii, să poziționeze simbolizarea prin materii sau, cum propunem de aproape trei decenii, simbolismul hylesic, între marile curente artistice ale veacului XX.

O nouă metodă în critica de artă, hermeneutica endogenă, rod al unui sfert de veac de cercetări efectuate în cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române, vine să deschidă acces spre studiul intensiv de morfologie și de sintaxă al limbajelor abstracte în sculptura modernă și contemporană, spre explicitarea enunțurilor încifrate în forma plastică. Hermeneutica endogenă a sculpturii abstracte urmărește reconstrucția mesajului subiacent creației unui artist prin cercetări intensive ale principiilor și mijloacelor de expresie specifice operei studiate, creației per se. Prelegerea se dorește a semnala miza unor evaluări ale patrimoniului românesc și universal de sculptură abstractă realizate prin recurs la hermeneutica endogenă.

Materia martir. Grâul.18 septembrie – 29 noiembrie 2014, Sala Foaier


Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 18 septembrie 2014, ora 18.00, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției Materia martir. Grâul.

Curatori: Lila Passima, Cosmin ManolacheAlexandru cel Mare își punea oștenii să culce cu lăncile grâul care le stătea în cale ca un zid de

apărare pe malul getic al Dunării. Nicolae Ceaușescu făcea vizite de lucru în lanuri de grâu socialiste ale victoriei. Inițiații misterelor eleusine contemplau în tăcere un spic de grâu. Suntem oameni de grâu. De la îngroparea semințelor murind spre rodul învierii, până la coacerea pâinii împreună mâncate, suferințele grâului torturat inițiatic devin ale înălțării noastre în corp de grâu ucis și fără moarte. (Șerban Anghelescu)

Expoziția Materia martir. Grâul. continuă, ca și Arta trecerii, categoria experimentelor vizuale, încercând, sub forma eseului vizual, să recompună fragmentar o parte din instrumentarul temei, din lumea țărănească și cea urbană, reprezentări care transgresează, printr-o selecție subiectivă, secvențe și fragmente de lumi revizitate (obiceiuri rituale, etape de lucru în recoltarea grâului, meșteșuguri asociate transformării grâului – morărit, copturi etc.). Dincolo de temele explorate deja de etnologia clasică, operăm selectiv intersectând teritorii diverse (antropologie, artă vizuală, sociologie, istorie) și folosind instrumente de lucru de la istorie orală, text literar, imagine iconografică, fotografii martor, la obiecte autobiografice, obiecte ritualice (cunună de grâu, colaci, pâine, colivă), instalații audio-video și nu în ultimul rând materii organice.

ACȚIUNI CONEXE: Shen și sperietorile de ciori: O mână de boabe – concert mic în deschiderea expoziției, invitați: Călin Torsan, Elena Șulea și Victor PodeanuPâinici frământate, la cuptor coapte – 2 ateliere de făcut pâine și cozonac (pentru toate vârstele) în zilele de 25 octombrie, ora 11.00 și 8 noiembrie ora 11.00 (sub rezerva schimbării datelor).Program de vizitare: 19.09.2014 – 29.11.2014, marți – duminică, orele 10.00 - 18.00.

Atelierul de creativitate de la Muzeul Național al Țăranului Român

Anul școlar 2014-2015

Atelierul de creativitate al MNTR invită școli, grădinițe, licee, fundații etc. la: desenat, pictat, povești (țărănești și nu numai), cusut și țesut, muzici, vizite și lucru în sălile muzeului. Atelierele au început la 1 octombrie.

Cost bilete: 4 lei de persoană pentru grupuri școlare sau gratuit pentru fundațiile responsabile de copiii cu dizabilități și dificultăți sociale, la atelierele Ruxandrei Grigorescu, Ralucăi Minoiu și ale lui Călin Torsan;

15 lei de persoană pentru atelierele lui Bogdan Herascu și Lidiei Stares.Informații și înscrieri la telefon: 021.317.96.59. Program:Luni: Ateliere pentru școlile și fundațiile pentru copiii defavorizați – orele 10-15;

Marți: Etnologie mică, vizite cu lucru în sălile M.N.T.R., desen, pictură și cusături cu Ruxandra Grigorescu (școli, grădinițe) – orele 10-12; Atelier „La taifas – atelier de inventat lumi” cu Raluca Minoiu – orele 13-15;

Atelier de țesături, croitorie și cusături cu Lidia Stares – orele 16-19; informații și înscrieri la tel.: 0722.798.284;

Miercuri: Etnologie mică, vizite cu lucru în sălile M.N.T.R., desen, pictură și cusături cu Ruxandra Grigorescu (școli, grădinițe) – orele 10-12; Atelier de țesături, croitorie și cusături cu Lidia Stares – orele 10-16;

Desen, pictură și cusături cu Ruxandra Grigorescu (copii veniți cu părinții) – orele 14-15;

Joi: Etnologie mică, vizite cu lucru în sălile M.N.T.R., desen, pictură și cusături cu Ruxandra Grigorescu – orele 10-12; Atelier „La taifas – atelier de inventat lumi” cu Raluca Minoiu – orele 13-15; Atelier de țesături, croitorie și cusături cu Lidia Stares – orele 16-19;

Vineri: Atelier „Povești cu urechi” cu Călin Torsan – orele 10-12;

Sâmbătă: Pictura pe sticlă cu Bogdan Herascu – orele 11-12; înscrieri la tel.: 0726.237.376.

Artişti: Dumitru Bostan, Ştefan Potop, Lucian TudoracheLocul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Sălile de Expoziţii TemporareDurata: 5 – 30.09.2014Vernisaj: 5 septembrie 2014, orele 13:00Text oferit de curatorul expoziției: Dr. Iulia Mesea Galeriile de artă ale Muzeului Naţional Brukenthal găzduiesc în spaţiile dedicate expoziţiilor temporare, o expoziţie a trei artişti plastici, membri ai UAP Piatra Neamţ. Atât de diferiţi ca mod de comunicare de la tehnică până la expresia artistică, pictorii Dumitru Bostan şi Ştefan Potop, alături de sculptorul Lucian Tudorache vin să împărtăşească publicului sibian un summum reprezentativ al creaţiilor proprii. La o primă vedere etalarea pare frântă în trei capitole diferite, dar o cercetare atentă poate duce la descoperirea subtilei unităţi ce leagă operele acestor plasticieni, acel „glas al pământului moldav”, al tradiţiei artistice a acestui areal cultural cu caracteristici diferite faţă de celelalte provincii ale României, deosebiri clar consemnate în istoria artei româneşti, care persistă, într-o anume măsură, până în contemporaneitate. Mărturie a unei sensibilităţi lirice, creaţia lui Dumitru Bostan pare să stea aproape de tradiţia acuarelei româneşti interbelice prin tematică, manieră, stil şi chiar atmosferă. Peisajul e genul preferat al artistului şi aici se afirmă plenar arta sa. În lucrările sale în care recunoaştem câteva îndrăgite motive (de la străzile şi curţile din Piatra Neamţ, la Bulevardul Verdun din Biarritz, la casele, podurile şi pieţele din Veneţia, Insula Murano… şi apoi, la străzile

înguste sau Podul Minciunilor din Sibiu), respiră o atmosferă de melancolică meditaţie, accentuată de lipsa prezenţelor umane. Sugestiile se manifestă delicat, insinuant, poate dintr-o anume discreţie a confesiunii autorului care preferă să filtreze şi să-şi reţină emoţiile, abordare admirabil transmisă prin acuarelă, tehnică a luminii şi transparenţelor prin excelenţă. Dumitru Bostan nu face doar simple portrete ale itinerariilor sale, ci ne încredinţează, în preţioase şi rafinate acorduri, echivalente ale afectivităţii sale. Portretele lui Ştefan Potop au un ritm şi o tensiune care induc o ciudată stare de idiosincrasie în faţa realităţii banale, cotidiene, pe care artistul simte nevoia să o reinterpreteze. Capacitatea sa de observaţie îi dă posibilitatea să identifice şi să redea noi atribute ale realităţii, rămase nedezvăluite, pe care le revelează în formulări alterate şi personalizate. Abordând genul portretistic în lucrări cu câteva efecte suprarealiste, pictorul pare a ne spune o poveste despre sine şi despre umanitate, poveste pe care o ilustrează prin fizionomii expresive, alegorice, stranii, care, oscilând între ironie şi cinism, introduc fine observaţii asupra spiritului uman. Cele mai exigente cazuri sunt cele de auto-reprezentare, în care absenţa oricărei inhibiţii duce la devoalări ale unor trăiri sau gânduri la care artistul a ajuns prin severe scrijeliri ale conştiinţei şi dureroase coborâri în abisalul subconştientului. În apropierea pietrei sau a lemnului, Lucian Tudorache se încarcă cu puteri depline. Stăpâneşte şi respectă materialul, eliberează forma din strânsoarea fibrei sau a cristalelor, îi dezvăluie ascunsele sensuri şi îi insuflă vechi şi noi semnificaţii, rafinat încifrate într-un fel de nou concept-simbol. Înzestrat cu simţul volumetriei şi spaţialităţii formelor, dar şi cu forţa viziunii creatoare, atât de necesare sculpturii monumentale, Lucian Tudorache este în egală măsură pasionat de micro structuri şi de detalii. Întregul armonios este rezultatul înţelegerii importanţei detaliului şi a locului natural destinat fiecărei structuri, iar calitatea formei este potenţată de arta punerii în valoare a calităţilor materialului. În felul acesta, căldura fibrei lemnoase sau duritatea cristalină a pietrei devin suferinţă, bucurie, naştere, metamorfoză, taină, sacrificiu…. dar simultan şi idee, gând trăire întrupată în materie. Realitatea îi rămâne mereu model, dar reformulările sunt profunde şi subtile, iar noua realitate pe care Lucian Tudorache o plăsmuieşte, e una conceptualizată, îngreunată de sensuri multiple.

Expoziţia: Interstiţiu plastic. Nemţeni la Palatul Brukenthal

Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziția:

Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Cabinetul de CartografieDurata: 27.09.2014 – 31.10.2014Vernisaj: 27 Septembrie, orele 12Parteneri: Liceul de Artă din Sibiu, Mustash – materiale pentru artişti, Pip Seymour – Fine Arts Products. Coordonator MNB: Dr. Ghizela VonicaExpoziţia face parte din proiectul cultural „OM – OBIECTUL MUZEAL” (1 mai – 31 octombrie), proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (A.F.C.N).Text oferit de curatorul expoziţiei: Prof. Anca Ioana Serfözö, Liceul de Artă din Sibiu Douăzeci şi unu de elevi ai Liceului de Artă din Sibiu clasele a X-a B, a XI-a şi a XII-a B, secţia Grafică, coordonaţi de către prof. Anca Ioana Serfözö, au participat la atelierele de creaţie (1 mai – 24 septembrie) desfăşurate în cadrul proiectului, în vederea realizării acestei expoziţii temporare. Tinerii artişti au recreat, într-o manieră unică, povestea din spatele trofeelor de vânătoare etalate în expoziţia de bază a Muzeului de Vânătoare “August von Spiess”, o poveste spusă din perspectiva iubitorului de natură, a privitorului imparţial sau a vânătorului, pornind de la: obiectul muzeal propriu-zis, lucrările autobiografice şi poveştile vânătoreşti ale lui August R. von Spiess (1864 – 1953). Participanţi: Elevii clasei a X-a B, secţia Grafică: Cristiana Ioniţă şi Ioana Lutsch. Elevii clasei a XI-a B, secţia Grafică: Nicoleta Doda, Cristina Pavel, Sabrina Bărbulescu, Ioana Tocariu, George Murăraşu, Laura Radu, Radu Harsany, Mădălina Marica, Adriana Lungu şi Andra Ţărean. Elevii clasei a XII-a B, secţia Grafică: Dorian Olteanu, Denisa Păun, Sarah Jamous, Barth Lindner, Alexandru Şuteu, Alexandru Piticaş, Adela Negrea şi Pataki Karoly.

Expoziţia: OM-ul Vânător

Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziția:

Locul desfășurării: Muzeul de Istorie Naturală, Str. Cetăţii nr.1Data: 26 septembrie, orele 12:00Proiectul este inclus pe: Agenda culturala 2014 a Municipiului Sibiu şi este o acţiune cofinanţată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.Text ferit de: Gabriela Cuzepan, asistent manager de proiect Muzeul Naţional Brukenthal desfăşoară în perioada mai-octombrie 2014 proiectul cultural “Drumul colecţiilor Muzeului de Istorie Naturală”. Proiectul este premergător aniversării în anul 2015 a 120 de ani de la deschiderea către public a muzeului care a devenit promotorul naturalismului transilvănean. În cadrul proiectului s-au organizat evenimente culturale care au avut ca scop redescoperirea oraşului prin intermediul muzeului şi realizarea unei hărţi a traseului urmat de colecţii până când acestea au ajuns în clădirea care găzduieşte astăzi Muzeul de Istorie Naturală. De asemenea proiectul a inclus realizarea unei expoziţii temporare, ghidaje pe traseul cultural al colecţiilor, publicarea unei catalog, marcarea obiectivelor culturale de pe traseu prin amplasarea de plăcuţe cu coduri QR pe clădiri şi crearea unei interfeţe online a traseului. Evenimentul de lansare va avea ca principal scop prezentarea traseului cultural intitulat: “Drumul colecţiilor Muzeului de Istorie Naturală”. Traseul promovează pe de o parte acele obiective culturale din centrul istoric al Sibiului reprezentate prin clădiri istorice în care au fost păstrate pentru anumite perioade de timp colecţii ale Muzeului de Istorie Naturală şi pe de altă parte drumul urmat de aceste colecţii. Prin traseul cultural proiectul şi-a propus readucerea în atenţia publicului a colecţiilor de istorie naturală dar şi oferirea unei noi perspective sau alternative în cunoaşterea şi descoperirea centrului vechi al Sibiului. În cadrul evenimentului de lansare, participanţilor li se vor înmâna un catalog al traseului şi harta acestuia. De asemenea, participanţii vor fi invitaţi să parcurgă traseul cultural şi să descopere obiectivele culturale ale acestuia prin intermediul unui ghidaj susţinut de muzeografi dar şi prin intermediul scanării codurilor QR amplasate pe obiectivele traseului. Ghidajul va începe din muzeu şi va continua în centrul vechi al oraşului. Catalogul şi harta traseului se vor distribui gratuit la sediul Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu (Str. Cetăţii nr.1) şi Centrul de Informare Turistică al Primăriei Municipiului Sibiu (Str. Samuel Brukenthal nr.2). În cadrul proiectului se continuă ghidajele tematice pe traseul cultural până pe 31 octombrie 2014. Detalii cu privire la desfăşurarea ghidajelor puteţi afla contactându-ne la adresa [email protected] sau la nr. tel. 0269.436.545. Linkul pentru interfața online la drumul colecțiilor: http://www.brukenthalmuseum.ro/drumulcolectiilor/

„Drumul colecţiilor Muzeului de Istorie Naturală”

Palatul Brukenthal din Sibiu lansează traseul cultural:

Organizaţia Mondială a Turismului: Viitorul turismului se află în ţări precum România

Viitorul turismului se află în ţări precum România, stat care reprezintă o stea în creştere, autentică şi cu potenţial de dezvoltare, a afirmat secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului, Taleb Rifai, la conferinţa de lansare a primului cluster de turism pentru tineret. “Credem în viitorul României în ceea ce priveşte turismul şi inovarea. România este viitorul, este o ţară dinamică, o stea în creştere, autentică, dar mai presus de toate nu a devenit un muzeu. Europa trimite şi primeşte circa 55% din turiştii înregistraţi la nivel mondial, dar capacitatea de inovare nu mai este la fel de puternică. În România, vedem că accentul este pus pe tineret şi inovaţie”, a spus Taleb Rifai. În 2013, la nivel mondial, s-au înregistrat 1,1 miliarde de turişti, care au generat circa 1,4 trilioane de dolari. Conform statisticilor OMT, turismul este a treia industrie a lumii, ca număr de locuri de muncă generate. “Călătorii tineri vor schimba lumea de mâine. Tinerii au curajul să călătorească în locuri în care alţii nu îndrăznesc să meargă şi asta înseamnă că ei generează profit pentru acele destinaţii în care călătoresc. În prezent, 25% din cele 1,1 miliarde de turişti sunt tineri. Până în anul 2020, estimăm că segmentul tinerilor cu vârste sub 19 ani care vor călători în lume va fi de 350 de milioane. Sunt recunoscător autorităţilor de la Bucureşti că au avut iniţiativa

să aducă împreună turismul, tinerii şi clusterele”, a subliniat Taleb Rifai. Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism a lansat la Bucureşti primul cluster de turism din lume dedicat tineretului. “România poate fi primul exemplu ca destinaţie de atracţie a tinerilor prin acest tip de clustere, nişa de turism pentru tineri fiind una pe care punem un accent deosebit. Prin atragerea şi fidelizarea turiştilor tineri ne putem asigura cel puţin două generaţii de turişti, putem creşte incoming-ul”, a spus, la rândul său, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, Florin Jianu. Clusterele de turism pentru tineri au ca target persoanele cuprinse între 20 şi 32 de ani, dar conceptul poate fi extins şi la segmentul tinerilor între 16 şi 19 ani.

Transfăgărăşanul, 40 de ani de la inaugurare. Cum arăta Valea Bâlii înainte de construcţia drumului

Deschiderea oficială a Transfăgărăşanului a avut loc pe 20 septembrie 1974 în prezenţa lui Nicoale Ceauşescu, însă lucrările la cel mai frumos drum au continuat până în 1980. Aproximativ 50.000 de oameni au lucrat de-a lungul timpului pe şantierul drumului, iar salariul unui muncitor a fost de 6.000 de lei, o sumă considerată uriaşă în urmă cu mai bine de 40 de ani. Se spune că soldatul Gheorghe Epure este cel care, la 10 martie 1970, a deschis lucrările la drum cu excavatorul. Construcţia drumului a fost încredinţată Tupelor de Geniu conduse la vremea aceea de generalul locotenent Vasile Silcariu, iar munca efectivă a fost realizată în special de Regimentele 1 Geniu de la Râmnicu Vâlcea şi 52 Geniu de la Alba Iulia. Transfăgărăşanul trece peste 830 de podeţe şi 27 de viaducte. Pentu construirea lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă. În total, au fost folosite 6.520 de tone de dinamită.


ȘTIRI TURISTICE

Numărul turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică colective din România a fost de 840.000 în primul semestru din 2014, iar totalul cheltuielilor efectuate de aceştia a depăşit 2,203 miliarde lei, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică /INS/. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (62,1% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 69,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (37,9% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 30,6% din total. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,7%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,8% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,3% iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12,0%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 34,9% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri (33,6%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 54,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 64,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, în semestrul I 2014, 41,0% si-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,5% şi-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (77,4% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au fost utilizate de 13,2% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 7,2%, alte mijloace (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 2,2%. De asemenea, numărul total de nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni turistice în trimestrul II 2014 a fost de 531.000, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1,326 miliarde lei. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (57,9% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 64,3% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (42,1% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 35,7% din total. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,1%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (93,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,7% iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12,4%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 35,3% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (35,2%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 49,2% din totalul cheltuielilor pentru transport iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 73,6% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în trimestrul II 2014, 40,9% si-au organizat sejurul prin agenţii de turism iar 33,3% şi-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (75,8% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au fost utilizate de 13,8% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 8,1%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 2,3%.


ȘTIRI TURISTICE

Turiştii străini au cheltuit în România peste 2,2 miliarde lei în primul semestru

MDRAP a alocat fonduri în valoare de peste 30 de milioane de lei pentru 90 de obiective de investiții din judeţele Bihor şi Sibiu12 Septembrie 2014

Astăzi, 12 septembrie, în prezența viceprim-ministrului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, județele Bihor și Sibiu au primit 10, respectiv 7 microbuze școlare, din primul lot de 600 achiziționate de MDRAP pentru elevii din mediul rural. ”Fără să folosim vorbe mari, investiţia în educaţie (şi noi vrem să investim în copii) este poate cea mai importantă pentru viitor. Pentru că, dacă generaţiile care vin după noi sunt slab pregătite, în primul rând ele vor avea probleme cu viaţa proprie şi, în al doilea rând, putem avea o problemă, ca naţiune – pentru că, ştiţi bine, concurenţa în lume este foarte mare, iar, dacă ai oameni pregătiţi, care pot genera dezvoltare şi progres, ai şi bunăstare, dacă nu, în războiul economic, infernal, poţi avea mari probleme.”, a declarat Liviu Dragnea, după înmânarea cheilor celor 10 microbuze alocate județului Bihor. În plus, în județul Bihor vor fi realizate 70 obiective de investiții, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Proiectele, ale căror contracte de finanțare au fost semnate astăzi de ministrul Dragnea, la Oradea, au o valoare totală de 8,8 milioane de lei (din care peste 6 milioane reprezintă alocări suplimentare) și vizează, în principal, reabilitarea infrastructurii rutiere, alimentarea cu apă și extinderea rețelei de canalizare în 25 de localități bihorene. Totodată, la şcoala cu clasele I-VIII ”Nicolae Popoviciu” din Beiuș, va fi construit un nou corp de clădire, cu 7 săli de clasă şi anexe, pe o suprafață de 600 mp. Proiectul este finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2007-2013, și are o valoare de aproximativ 3 milioane de lei, peste 600 de elevi și 40 de cadre didactice beneficiind, astfel, de o unitate de învăţământ reabilitată, modernizată, extinsă și echipată. ”Abandonul şcolar nu poate fi prevenit doar printr-o singură măsură. Dar este foarte greu să convingi copiii să meargă la şcoală când nu ai unde să îi trimiţi. În primul rând, trebuie să aibă o şcoală modernă şi bine dotată.”, a precizat ministrul dezvoltării regionale. Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, au primit finanțare și 20 de proiecte din 16 localități ale județului Sibiu. Valoarea totală a contractelor semnate cu autoritățile publice locale sibiene este de aproape 20 de milioane de lei, din care 6 milioane de lei constituie alocări suplimentare. Cu această ocazie, vicepremierul Dragnea a mai spus că, după şedinţa de guvern din 22 septembrie, la rectificarea bugetară, se vor mai aloca fonduri pentru investiţiile nefinalizate, dar şi pentru sprijinirea autorităţilor locale care se confruntă cu mari probleme de finanţare, din diverse motive, pentru plata salariilor, pentru asistenţa socială, pentru şcoli sau pentru reparaţii de drumuri judeţene și comunale.

Ziua Cooperarii Europene: “La granițe, ne dezvoltăm împreună”19 Septembrie 2014

În fiecare an, în septembrie, la începutul toamnei, regiunile Europei sărbatoresc cei peste 20 de ani de programe de cooperare teritorială: locuitorii zonelor de graniță se întâlnesc, participă la evenimente comune, petrec o zi întreagă unii în compania altora și leagă prietenii. În fiecare stat membru UE sau candidat la aderare, ca și în state terțe, au loc sute de evenimente locale organizate sau finanțate de programele de cooperare teritorială, la care participă peste 30 de țări. Această mare familie se reunește sub deviza comună: “La granite, ne dezvoltăm împreună” (”Sharing borders, growing closer”) și celebrează spiritul de cooperare în întreaga Uniune și în țările vecine. În 2014, suita de evenimente a început cu lansarea campaniei, pe 16 septembrie, la Milano, sub auspiciile președinției italiene a Consiliului Uniunii Europene. Au fost prezentate realizările politicii de Cooperare Teritorială Europeană iar câștigătorii concursului video: “Probleme de frontieră, soluții de frontieră” și-au primit premiile.

Strada Armatei nr. 1 Complex

Comercial Palia, Orãstie, judetul

Hunedoara, Romania

INFO & REZERVÃRI:

+40 722 488 123;

https://www.facebook.com/clubtarab

ostesofficial

TARABOSTES CLUB ORÃSTIE

Club Tarabostes vă așteaptă sâmbătă 27 septembrie, în locația din Orăștie, Complex Comercial Palia!!! Vă invităm să relansăm împreună un nou sezon de distracție!!! Invitați: Chum Veritas , Jayraa & Mc Jamal!!!Warmup & after Dj Alvin!!! Show de animație, promoții la bar și bineînțeles surprizele unui nou început de sezon!!!

Preț bilet: 15 Ron.Rezervări la: 0722.488.123; 0727.042.111.

www.turism-romanesc.com www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

Revista Online Turism Românesc

Documents

Transcript of Revista Online Turism Românesc