Revista Mai 2010 Ceccar

SUMAR

SPÃLAREABANILOR

Etape, metode, modalitãþi,sisteme ºi trãsãturi specifice

spãlãrii banilor (II) – Gheorghe

Raicu

AUDIT

Consideraþii privind importanþa

pragului de semnificaþie în

contextul auditului financiar– Ioan Alexandru Szabo

EXPERTIZÃCONTABILÃ

Rolul expertizei contabile

extrajudiciare în perfecþionarea

activitãþii economice– Luminiþa Ionescu

OPINII

Propunere: Eliminarea totalã

a obligaþiilor declarative– Adrian Gabriel ªerbu

LEGISLAÞIECOMENTATÃ

BIBLIOTECADE SPECIALITATE

51

ªTIRI

Din activitatea CECCAR

Agenda preºedintelui

TEORIECONTABILÃ

Despre utilizatorii informaþieicontabile ºi prioritatea acesteiaîn procesul decizional – EmilHoromnea, Alexandra-DanielaSocea

Aspecte legate de difuzareainformaþiei financiar-contabile– Adriana

-

Sofia Rãileanu

PRACTICÃCONTABILÃ

Contabilitatea decontãrilor întreunitate ºi subunitãþi – Constantinªerban Stãnescu

Studiu de caz privindevidenþierea înregistrãrilorcontabile la societatea deasigurare „MDO” a operaþiunilorprivind asigurarea obligatorieauto (RCA) printr-un broker deasigurare – Marinicã Dobrin

Unele aspecte contabile pentrucompletarea registrului-inventar– Andrei Cozoº

STANDARDEINTERNAÞIONALE

Situaþia fluxurilor de trezorerie– mijloc de reflectare a sãnãtãþiifinanciare a întreprinderii (II)– Neculai Tabãrã, Alina Rusu,Alina Neagu

04

07

16

08

45

20

54

31 62

58

69

28

37

CONTENTS

MONEYLAUNDERING

Stages, Methods, Ways,Systems and Characteristics

of Money Laundering (II)

– Gheorghe Raicu

AUDIT

Considerations Regarding the

Importance of the Materiality

in the Financial AuditingFramework – Ioan Alexandru

Szabo

ACCOUNTINGEXPERTISE

The Role of Extrajudicial

Accounting Expertise inPerfecting the Economic

Activity – Luminiþa Ionescu

OPINIONS

Proposal: Complete Removalof Required Statements

– Adrian Gabriel ªerbu

LEGISLATIONANALYZED

SPECIALIZEDLIBRARY

51

NEWS

From CECCAR’s Activity

President’s Agenda

ACCOUNTINGTHEORY

About the Users of theAccounting Information and itsPriority in the Decision-MakingProcess – Emil Horomnea,Alexandra-Daniela Socea

Issues Regarding theDistribution of FinancialAccounting Information– Adriana

-

Sofia Rãileanu

ACCOUNTINGPRACTICE

Accounting for the Settlementsbetween Unit and Subunits– Constantin ªerban Stãnescu

Case Study Concerning theEnhancement of the AccountingRecords at the InsuranceCompany “MDO” of theOperations Concerning theMandatory Auto Insurance(RCA) Through an InsuranceBroker – Marinicã Dobrin

Some Accounting Aspects forthe Completion of the AnnualAccounts Book – Andrei Cozoº

INTERNATIONALSTANDARDS

Situation of Cash Flows– Reflection Mean of Company’sFinancial Health (II) – NeculaiTabãrã, Alina Rusu, AlinaNeagu

04

07

16

08

45

20

54

31 62

58

69

28

37

SOMMAIRE

BLANCHIMENTDE L’ARGENT

Etapes, méthodes, moyens,systèmes et caractéristiques

spécifiques au blanchiment

de l’argent (II) – GheorgheRaicu

AUDIT

Considérations sur l’importance

de la matérialité dans le cadred’audit financier – Ioan

Alexandru Szabo

EXPERTISECOMPTABLE

Le rôle de l’expertise

comptable extrajudiciairepour l’optimisation de l’activité

économique – Luminiþa

Ionescu

OPINIONS

Proposition: L’élimination

complète des dispositions

concernant la déclaration– Adrian Gabriel ªerbu

COMMENTAIRESUR LA LEGISLATION

BIBLIOTHEQUEDE SPECIALITE

51

NOUVELLES

De l’activité du CECCAR

L’Agenda du président

THEORIECOMPTABLE

Sur les utilisateurs del’information comptable etsa priorité dans le procèsdécisionnel – Emil Horomnea,Alexandra-Daniela Socea

Des aspects concernant ladistribution des informationsfinancière et comptables– Adriana

-

Sofia Rãileanu

PRATIQUECOMPTABLE

La comptabilité des décomptesentre l’unité et les sous-unités– Constantin ªerban Stãnescu

Etude de cas concernant la miseen évidence des documentscomptables dans la sociétéd’assurance «MDO» desopérations concernantl’assurance auto obligatoire(RCA) par un courtier juréd’assurance – Marinicã Dobrin

Certains aspects comptablespour l’achèvement du livred’inventaire – Andrei Cozoº

NORMESINTERNATIONALES

La situation des flux detrésorerie – moyen de réflexionde l’état financier de l’entreprise(II) – Neculai Tabãrã, AlinaRusu, Alina Neagu

04

07

16

08

45

20

54

31

62

58

69

28

37

Stiri

,

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2010

Din activitatea CECCAR

Întâlnirea comunã CECCAR – ICAEW29 aprilie 2010, Bucureºti

În data de 29 aprilie 2010, conducerea CECCAR a primit o delegaþie a Institutului Contabililor Autorizaþidin Anglia ºi Þara Galilor (ICAEW), condusã de vicepreºedintele Gerald Russell, sositã la Bucureºti cu ocaziavizitei primarului centrului financiar londonez. La întâlnire s-au discutat aspecte legate de Congresul din septembrie,precum ºi privind alte acþiuni comune menite sã consolideze relaþia dintre cele douã organisme.

Adunarea Generalã a ECGI ºi Lectura Anualã7-8 mai 2010, Luxemburg

Universitatea din Luxemburg a gãzduit Adunarea Generalã a Institutului European de Guvernare Corporativã(ECGI), eveniment la care Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România a fost reprezentatîn calitate de organism instituþional. Cu aceastã ocazie au fost anunþaþi cei cinci membri de onoare nominalizaþipentru anul 2010, printre care se numãrã ºi domnul Marco Becht, director executiv al ECGI.

Adunarea Generalã a fost urmatã de Lectura Anualã, susþinutã de prof. Patrick Bolton, UniversitateaColumbia, SUA, ºi moderatã de prof. Eilis Ferran, Universitatea Cambridge.

Consiliul FIDEF ºi Zilele Internaþionale ale OEC Maroc15 mai 2010, Marrakech

În data de 15 mai 2010, conducerea CECCAR a participat la Consiliul de Administraþie al FIDEF de laMarrakech, Maroc, pe a cãrui ordine de zi s-au aflat, printre altele, proiectul aniversãrii a 30 de ani ai FIDEF,participarea la Congresul Mondial al Contabilitãþii de la Kuala Lumpur din 8-11 noiembrie 2010, precum ºitraducerea standardelor de contabilitate ºi de audit în limba francezã.

De asemenea, au avut loc ºi Zilele Internaþionale ale Ordinului Experþilor Contabili din Maroc, l-a care auparticipat reprezentanþi ai IFAC, FCM ºi FIDEF. În cadrul acestui eveniment, preºedintele CECCAR, în calitatede vicepreºedinte al FCM, a susþinut o prezentare cu tema „Coexistenþa la nivel naþional a diferitelor categoriide profesioniºti contabili: contabili ºi auditori”.

Seminarul comun CECCAR – KIBR19-23 mai 2010, Cracovia

O delegaþie a CECCAR formatã din 10 reprezentanþi ºi condusã de preºedintele sãu a participat în perioada19-23 mai la Seminarul comun CECCAR – KIBR, ce a avut loc la Cracovia, Polonia. Seminarul a avut ca temã„Implementarea Directivei 2006/43/CE – Experienþa Poloniei ºi a României”. Preºedintele CECCAR a susþinut oprezentare referitoare la implementarea Directivei 2006/43/CE în þara noastrã.

Forumul OECD25-27 mai 2010, Paris

În perioada 25-27 mai 2010 a avut loc la Paris Forumul anual al Organizaþiei pentru Cooperare ºi DezvoltareEconomicã (OECD), l-a care CECCAR a fost reprezentat la cel mai înalt nivel.

Forumul OECD 2010, cu tema „Drumul spre recuperare: Inovaþie, locuri de muncã ºi dezvoltare ecologicã”,este un summit care vizeazã multe pãrþi interesate, reunind lideri-cheie din mediul de afaceri, mediul civil,guverne ºi organizaþii internaþionale pentru a discuta cele mai presante probleme.

Printre temele dezbãtute s-au numãrat: locuri de muncã – mit sau realitate, finanþarea dezvoltãrii durabile,administrarea inovaþiei, precum ºi dezvoltarea ecologicã ºi energia.

mai 2010 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

Târguri de carte

În perioada 5-9 mai 2010 s-a derulat cea de-a VI-aediþie a Târgului Gaudeamus Timiºoara. Editura CECCAR afost prezentã la acest eveniment prin filiala CECCAR Timiº.

Printre personalitãþile din judeþ care au vizitat standulEditurii CECCAR se numãrã primarul Timiºoarei, directorulfinanþelor publice, preºedintele Camerei de Comerþ ºi In-dustrie, comisarul-ºef al Gãrzii Financiare, profesori uni-versitari ºi alþi reprezentanþi ai organelor locale.

La standul Editurii Corpului Experþilor Contabili ºiContabililor Autorizaþi din România s-au putut consulta volu-mele traduse de CECCAR sub licenþã IASB ºi IFAC, lucrãriledin colecþiile Ghidul Expertului Contabil ºi StandardeProfesionale, studii ºi lucrãri de specialitate, precum ºirevista Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor.

Prezenþa Editurii CECCAR în cadrul târgului a fostdeosebit de apreciatã de publicul vizitator.

CARAVANA GAUDEAMUS 2010

Cea de-a III-a ediþie a Târgului de carte „Alba Tran-silvania” s-a desfãºurat în perioada 7-9 mai 2010, înPavilionul expoziþional al Consiliului Judeþean Alba, fiindorganizat de Consiliul Judeþean Alba ºi de Biblioteca Jude-þeanã „Lucian Blaga” din Alba Iulia. Editura CECCAR afost prezentã cu un stand organizat ºi prezentat de filialaCECCAR Alba, aceasta asigurând o participare de succes.

Numeroºi vizitatori – specialiºti în domeniul econo-mic, membri ºi stagiari ai filialei Alba a CECCAR, studenþiºi cadre universitare de la Universitatea „1 Decembrie1918” Alba Iulia – au consultat ºi au fost interesaþi delucrãrile de specialitate prezentate la standul EdituriiCorpului.

Pentru participarea în condiþii deosebite, EdituraCECCAR a fost recompensatã cu o diplomã.

TÂRGUL DE CARTE „ALBA TRANSILVANIA” 2010

În perioada 22-24 aprilie 2010, Editura CECCAR aparticipat, prin intermediul filialei CECCAR Bacãu, la ma-nifestarea promoþionalã intitulatã „Oferta Educaþionalã”,eveniment organizat de Camera de Comerþ ºi IndustrieBacãu la Central Plaza din Bacãu.

Standul Editurii Corpului a fost vizitat de vicepreºe-dintele Consiliului Judeþean Bacãu pe probleme de culturã,dl Dumitru Brãneanu, directorul Romanian InternationalBank Sucursala Bacãu, dna Daniela Burlacu, directorulgeneral administrativ al Universitãþii „George Bacovia”din Bacãu, dna Viorica Ciºcã, precum ºi de cadre univer-sitare ºi numeroºi elevi ºi studenþi de la liceele cu profileconomic ºi universitãþile din judeþ.

Editurii CECCAR i-a fost conferitã o diplomã pentruparticiparea de înaltã þinutã. De altfel, presa localã a publicatîn Ziarul din Bacãu un articol referitor la prezenþa notabilã

„OFERTA EDUCAÞIONALÃ” 2010

a CECCAR la acest târg, cu mare impact asupra activitãþiidesfãºurate de profesioniºtii contabili din judeþul Bacãu.


Nr.Filiala Data Ora Locul desfãºurãrii Adunãrii Generale

crt.

1 Alba 9 iulie 16,00 Sala de conferinþe a Hotelului Parc Alba Iulia

2 Arad 30 iulie 14,00 Casa de Culturã a Sindicatelor Arad

3 Argeº 29 iulie 15,00 Complexul Hotelier Alcadibo Center Piteºti

4 Bacãu 17 iulie 10,00 Filarmonica „Mihail Jora” Bacãu

5 Bihor 22 iulie 13,00 Sala Mare a Casei de Culturã a Sindicatelor Oradea

6 Bistriþa-Nãsãud 8 iulie 14,00 Sala Mare a Hotelului Bistriþa, Bistriþa

7 Botoºani 31 iulie 10,00 Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoºani

8 Braºov 16 iulie 16,00 Opera Braºov

9 Brãila 10 iulie 9,30 Sala de spectacole a Casei Tineretului Brãila

10 Buzãu 8 iulie 16,00 Sala de ºedinþe a Consiliului Judeþean Buzãu

11 Caraº-Severin 10 iulie 10,00 Casa de Culturã a Sindicatelor Reºiþa

12 Cãlãraºi 15 iulie 14,00 Sala de cursuri „Dimitrie Jarcu” a filialei

13 Cluj 29 iulie 16,00 Casa Universitarilor Cluj-Napoca

14 Constanþa 2 iulie 15,00 Sala Mare a Casei de Culturã Constanþa

15 Covasna 13 iulie 16,30 Sala de ºedinþe „Berde Áron” a filialei

16 Dâmboviþa 27 iulie 13,00 Clubul Studenþilor Târgoviºte

17 Dolj 2 iulie 10,00 Sala de cursuri „Constantin C. Demetrescu” a filialei

18 Galaþi 7 iulie 17,00 Clubul Sidex Galaþi

19 Giurgiu 7 iulie 10,00 Amfiteatrul ªcolii generale nr. 8 „Academician Marin Voiculescu” Giurgiu

20 Gorj 2 iulie 11,00 Sala Mare a Teatrului „Elvira Godeanu” Târgu-Jiu

21 Harghita 27 iulie 10,00 Sediul filialei

22 Hunedoara 29 iulie 13,00 Amfiteatrul Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara, Deva

23 Ialomiþa 21 iulie 17,00 Casa de Culturã a Sindicatelor Slobozia

24 Iaºi 10 iulie 10,00 Sala Mare a Teatrului „Luceafãrul” Iaºi

25 Ilfov 30 iulie 12,00 Sala de ºedinþe a Consiliului General al oraºului Buftea

26 Maramureº 1 iulie 14,00 Amfiteatrul A4 al Universitãþii de Nord Baia Mare

27 Mehedinþi 8 iulie 13,00Sala de conferinþe a Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare DrobetaTurnu Severin

28 Mureº 5 iulie 13,00 Sala Mare a Palatului Culturii Târgu-Mureº

29 Neamþ 10 iulie 10,00 Sala „Decebal” a Hotelului Central Piatra Neamþ

30 Olt 7 iulie 14,00 Sala de festivitãþi a Colegiului Economic „P.S. Aurelian” Slatina

31 Prahova 28 iulie 15,00 Teatrul „Toma Caragiu” Ploieºti

32 Satu Mare 1 iulie 14,00 Sala de conferinþe a Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Satu Mare

33 Sãlaj 16 iulie 10,00 Sala „Avram Iancu” a Primãriei municipiului Zalãu

34 Sibiu 15 iulie 15,00 Facultatea de Drept „Simion Bãrnuþiu”, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

35 Suceava 17 iulie 10,00 Universitatea „ªtefan cel Mare” Suceava

36 Teleorman 6 iulie 14,00 Amfiteatrul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Alexandria

37 Timiº 29 iulie 14,00Amfiteatrul „Dumitru Mareº” al Facultãþii de Economie ºi de Administrare aAfacerilor, Universitatea de Vest Timiºoara

38 Tulcea 15 iulie 16,30 Sala „Mihail Kogãlniceanu” a Consiliului Judeþean Tulcea

39 Vaslui 29 iulie 16,30 Sala de ºedinþe a Centrului Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Vaslui

40 Vâlcea 30 iulie 14,30 Sala de festivitãþi a Colegiului Naþional „Mircea cel Bãtrân” Râmnicu Vâlcea

41 Vrancea 29 iulie 14,00 Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” Focºani

42 Bucureºti 27 iulie 14,00 Sala Mare a Palatului Naþional al Copiilor Bucureºti

Adunãrile Generale ale CECCAR de la nivelulfilialelor judetene si a municipiului Bucuresti,, ,


17.05 Participã la întâlnirea cu CAFR prilejuitã de semnarea Protocoalelorde colaborare privind recunoaºterea stagiului ºi a cursurilor dedezvoltare profesionalã continuã, organizatã la sediul CECCAR.

03.05 Primiri în audienþã.

14-15.

05Participã la Consiliul de Administraþie al FIDEF ºi la ConferinþaInternaþionalã a Ordinului Experþilor Contabili din Maroc.



12.05 Participã la ºedinþa Consiliului Superior al Consiliului pentru Su-pravegherea Publicã a Activitãþii de Audit Statutar (CSPAAS).

19-21.

05Participã la Seminarul comun CECCAR – KIBR cu tema „Implemen-tarea Directivei 2006/43/CE – Experienþa Poloniei ºi a României”,organizat la Cracovia, Polonia.

28.05 Participã la Simpozionul naþional cu tema „Etica în afaceri”, orga-nizat la Bãile Felix.

28.05 Conduce ºedinþa lunarã a Biroului Permanent al Consiliului Su-perior al CECCAR.

29.05 Conduce ºedinþa Consiliului Superior al CECCAR.

31.05 Conduce Seminarul organizat de IFA România cu tema „Amorti-zarea contabilã, amortizarea fiscalã ºi reevaluãrile”.

Teorie

contab

ilã


Despre utilizatorii informaþieicontabile ºi prioritatea acesteiaîn procesul decizional

Emil HOROMNEA, prof. univ. dr.

Alexandra-Daniela SOCEA, drd. ec.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Preliminarii

Marile scandaluri financiare au generat adevã-rate „seisme” în lumea afacerilor. Prin numeroase in-ginerii financiare ºi prin cosmetizarea informaþiilorde raportare, companii celebre au reuºit sã distor-sioneze realitatea privind performanþa ºi poziþia lorfinanciarã, inducând în eroare percepþia utilizatorilor.Actuala crizã financiarã globalã a complicat dateleproblemei. Ca o consecinþã fireascã a acestor eveni-mente desfãºurate la scarã globalã, a apãrut necesita-tea ameliorãrii managementului riscului, controluluiintern ºi auditului. Având în vedere faptul cã în bunãmãsurã dezinformarea utilizatorilor a avut loc prinintermediul situaþiilor financiare, s-a pus problemacertificãrii informaþiilor conþinute în documentele desintezã ºi raportare contabilã. În faþa unor asemeneaîmprejurãri, contabilitatea nu putea rãmâne imunã.Avem în vedere faptul cã ea ocupã un loc important

în viaþa economico-socialã. Desfãºurarea oricãrei acti-vitãþi consumatoare de resurse solicitã culegerea, pre-lucrarea ºi raportarea unui ansamblu de informaþiirelevante pentru procesul decizional. Ea nu poate exis-ta în afara contextului în care opereazã, fiind rezultatulunei nevoi sociale.

Sistemul contabil îndeplineºte funcþia de informa-re, care presupune furnizarea informaþiilor contabile,într-o formã specificã de prezentare, cãtre toate struc-turile interne ºi externe entitãþii. Acestea contribuiela asigurarea funcþionalitãþii sistemului informaþionaleconomic prin flexibilitate ºi posibilitatea modificãriiîn funcþie de evoluþia nevoilor utilizatorilor.

O informaþie exactã deþinutã la momentul opor-tun reprezintã un veritabil factor de putere. Informa-þiile contabile rezultã din prelucrarea ºi interpretareaprin intermediul logicii contabile a miºcãrilor de valorigenerate de activitãþile economice. Ele trebuie sã fiereale, inteligibile, relevante, complete, utile, omogene

Key terms: accounting information, users, decision making process

ABSTRACT

About the Users of the Accounting Information and its Priorityin the Decision-Making Process

In a changing world accounting must meet ongoing challenges. The users’ exigenciesevolution rhythm reclaims a continuous adaptation of the accounting field to thenew informational requirements. Through their nature and content the accountinginformation contributes to substantiate decisions of various categories of users: currentand potential investors, employees and unions, clients, financial and commercialcreditors, government and its institutions, state, large public. In the economic informationsystem, accounting is the main decision-making tool.


ºi verificabile. Caracteristicile calitative sunt atributelecare determinã utilitatea informaþiei contabile. Pentrua fi utile, acestea trebuie sã fie relevante pentru luareadeciziilor de cãtre utilizatori. Ele au aceastã calitateatunci când influenþeazã deciziile economice ale utili-zatorilor, ajutându-i pe aceºtia sã evalueze evenimentetrecute, prezente sau viitoare, sã confirme sau sã co-recteze evaluãrile lor anterioare.1

Utilitatea informaþiei contabile este influenþatãºi de credibilitatea acesteia. În acest sens, ea nu trebuiesã conþinã erori semnificative sau sã fie pãrtinitoare.De asemenea, trebuie sã reprezinte cu fidelitate tran-zacþiile ºi alte evenimente pe care aceasta fie ºi-a propussã le reprezinte, fie este de aºteptat, în mod rezonabil,sã le descrie. Pentru a fi credibilã, informaþia trebuiesã fie neutrã, adicã lipsitã de influenþe ºi completã. Oomisiune poate face ca informaþia sã fie falsã sau sãinducã în eroare ºi astfel sã nu mai aibã caracter cre-dibil ºi sã devinã defectuoasã din punct de vedere alrelevanþei.

O consecinþã importantã a calitãþii informaþieide a fi comparabilã este ca utilizatorii sã fie informaþidespre politicile contabile utilizate ºi despre orice mo-dificare a acestor politici, precum ºi despre efecteleunor astfel de modificãri. În acest sens, utilizatoriitrebuie sã fie capabili sã identifice diferenþele dintrepoliticile contabile pentru tranzacþii ºi alte evenimen-te asemãnãtoare utilizate de aceeaºi entitate de la operioadã la alta, cât ºi de diferite entitãþi. Nevoia decomparabilitate nu trebuie confundatã cu simpla uni-formitate ºi nu trebuie sã devinã un impediment înintroducerea de politici contabile îmbunãtãþite.2 Nueste indicat pentru o entitate sã continue sã evidenþiezeîn contabilitate în aceeaºi manierã o tranzacþie sau unalt eveniment dacã politica adoptatã nu menþine ca-racteristicile calitative de relevanþã ºi credibilitate.Totodatã, nu este indicat pentru o entitate sã îºi lasepoliticile contabile nemodificate atunci când existãalternative mai relevante ºi mai credibile.

Consiliul pentru Standarde Internaþionale deContabilitate (IASB) a elaborat Cadrul general pentruîntocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare.3 Acestorganism apreciazã cã orice situaþie financiarã, com-ponentã a ofertei informaþionale a contabilitãþii, tre-buie sã rãspundã unor necesitãþi reale ale utilizatorilor.

Pe aceastã bazã, utilizatorul poate elabora decizii pentrua hotãrî când sã cumpere, sã pãstreze sau sã vândã oinvestiþie de capital, pentru a evalua gradul de com-petenþã managerialã, inclusiv rãspunderile ºi perfor-manþele actului decizional. De asemenea, el poateevalua capacitatea întreprinderii de a plãti alte beneficiiangajaþilor sãi, respectiv garanþiile pentru crediteleacordate întreprinderii. Acelaºi set de informaþii esteutilizat ºi pentru a determina politicile de impozitare,profitul ºi dividendele care pot fi distribuite, ºi pentrua reglementa activitatea întreprinderilor.

Utilizatorii informaþiei contabile

În ceea ce priveºte utilizatorii informaþiei conta-bile, în literatura de specialitate se preia frecvent listaprezentatã în Cadrul general al IASB fãrã a se þinecont de specificitatea sa: precizãrile respective suntvalabile pentru întreprinderile cotate la bursã, care dealtfel se gãsesc într-un numãr mult mai mic faþã deîntreprinderile necotate. De asemenea, ele fac referirela utilizatorii situaþiilor financiare, ºi nu la cei ai infor-maþiei contabile. Pe lângã informaþiile rezultate dinsituaþiile financiare anuale, contabilitatea oferã o mul-titudine de alte informaþii. În acest context, considerãmnecesarã o privire asupra sistemului informaþional con-tabil în vederea identificãrii utilizatorilor, a exigenþelorimpuse ºi a scopului în care fiecare beneficiar va folosiacest sistem specializat de informare.

Investitorii sunt principalii parteneri ai întreprin-derilor pe piaþa financiarã care furnizeazã capital încondiþii de risc. Ofertanþii de capital ºi consultanþiilor sunt preocupaþi de riscul inerent al tranzacþiilor ºide mãrimea profitului adus de investiþiile efectuate.Principiul prudenþei îi determinã sã urmãreascã unprofit moderat, continuitatea exerciþiului ºi un risc mi-nim. Pe baza informaþiilor contabile ei vor decide dacãar trebui sã extindã investiþia, sã o pãstreze sau sã ovândã. De asemenea, acþionarii sunt interesaþi ºi decapacitatea întreprinderii de a plãti dividende, de per-formanþele manageriale ale întreprinderii, de rezultatulnet pe acþiune, de cotaþiile acþiunii pe diferite pieþede capital ºi de evoluþia mediului economic. Informa-þiile legate de rezultatul exerciþiului financiar care sunt

1 OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene (Reglementãri contabileconforme cu Directiva IV-a a Comunitãþilor Economice Europene), publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009, p. 6.

2 Idem.3 IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), incluzând Standardele Internaþionale de Contabilitate

(IAS) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2007, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.


marcate de relativitate sunt devansate într-o anumitãmãsurã de informaþiile despre fluxurile nete de trezorerie.

În concepþia anglo-saxonã, informaþiile conta-bile trebuie sã ofere investitorilor o imagine fidelãasupra situaþiei întreprinderii, în timp ce în concepþiacontinentalã se pune accent pe prudenþã. Investitoriiocupã un loc preferenþial în lista de utilizatori ai in-formaþiei contabile din mediul american. În acest con-text, avem în vedere ºi faptul cã mai mult de 80% dinactivitatea economicã tranziteazã financiar bursa devalori.

Angajaþii, în calitate de furnizori principali demuncã, precum ºi grupurile lor reprezentative, sindi-catele, manifestã interes pentru informaþiile privindstabilitatea firmei ºi gradul de rentabilitate. Salariaþiiau un rol foarte important în procesul producerii in-formaþiilor contabile, atât în ceea ce priveºte volumul,cât ºi calitatea. Angajaþii sunt interesaþi în egalã mã-surã ºi de capacitatea firmei de a oferi remuneraþii,pensii ºi alte oportunitãþi profesionale. Salariaþii ºi sin-dicatele urmãresc informaþii legate de mãrimea ºi demodul de repartizare a profitului, de performanþelesectoriale concretizate în extinderea sau restrângereaactivitãþii, de continuitatea activitãþii întreprinderii înstrânsã legãturã cu securitatea locurilor de muncã, deinvestiþiile în pregãtirea ºi perfecþionarea profesionalãa salariaþilor, de politica salarialã, de condiþiile de mun-cã. Lipsa de informaþii poate genera neîncredere sauconflicte în relaþiile dintre angajaþi ºi angajator.

Creditorii financiari sunt interesaþi de capacita-tea întreprinderii debitoare de a rambursa la termenratele scadente, inclusiv dobânzile aferente. În acestscop ei „monitorizeazã” firma, încercând sã evite apa-riþia creditelor „neperformante”. În aceastã categoriede utilizatori se regãsesc creditorii bursieri ºi creditoriibancari. Aceºtia din urmã sunt interesaþi de informaþiireferitoare la rentabilitatea ºi lichiditatea întreprinderii,modul de finanþare a imobilizãrilor, structura finan-ciarã a entitãþii, garanþiile pe care le poate oferi ºi oricealte informaþii în mãsurã sã contribuie la o mai bunãapreciere a capacitãþii de rambursare a împrumuturilor.Utilizarea informaþiilor contabile de cãtre creditoriibancari are un caracter aparte datoritã naturii interesu-lui bancar ºi condiþiilor de confidenþialitate specifice.

Creditorii bursieri urmãresc informaþii referitoarela randamentul ºi la riscul asociat unei obligaþiuni,

cotaþiile obligaþiunilor, gradul de îndatorare a entitãþiiºi lichiditatea întreprinderii.

În þãrile anglo-saxone, cea mai mare parte a fi-nanþãrii întreprinderilor este asiguratã de cãtre pieþelebursiere, motiv pentru care informaþiile contabile pri-vilegiazã investitorii. Pe de altã parte, în marea majori-tate a þãrilor Europei continentale, sursele de finanþaresunt asigurate în principal de bãnci ºi alte instituþiifinanciare, fapt care determinã protejarea creanþierilor.Cantitatea informaþiilor publicate este astfel diminuatã,deoarece aceºtia obþin cu uºurinþã informaþiile necesare.

Furnizorii ºi creditorii comerciali urmãresc, deregulã, pe o perioadã mai scurtã decât creditorii finan-ciari recuperarea integralã a creanþelor de la parteneriicomerciali (clienþi, cumpãrãtori sau beneficiari). Eisunt interesaþi de o evaluare prudentã a averii debito-rului, care sã-i fereascã de consecinþele negative aleintrãrii în stare de insolvabilitate a acestuia. Existãprin excepþie ºi o categorie de furnizori pe care nu-iintereseazã solvabilitatea cumpãrãtorului. Este vorbadespre furnizorii care au fost plãtiþi anticipat sau înfavoarea cãrora s-au deschis acreditive de cãtre cum-pãrãtor.4 Furnizorii ºi alþi creditori comerciali sunt îngeneral interesaþi de entitatea partener pe o perioadãmai scurtã decât creditorii, cu excepþia situaþiei în caresunt dependenþi de continuitatea activitãþii întreprin-derii în calitate de client principal.

Clienþii sunt interesaþi de informaþii despre conti-nuitatea activitãþii întreprinderii. Importanþa acestorinformaþii sporeºte cu atât mai mult cu cât clienþii auo colaborare pe termen lung cu entitatea respectivãsau sunt dependenþi de ea. Clienþii, beneficiari saucumpãrãtori ai produselor, lucrãrilor ºi serviciilor ofe-rite de întreprindere, achitã de regulã contravaloareaacestora ulterior livrãrii sau prestaþiei efectuate defurnizor. Eliberaþi de riscul nerecuperãrii sumelor cu-venite, clienþii vor urmãri continuitatea activitãþiifurnizorului, mai ales dacã acesta este un partenercomercial principal. Dacã plata achiziþiilor efectuatea avut loc anticipat, aceºti clienþi devin creditori aifirmei furnizoare, fiind incluºi în structura de „Clienþicreditori”. Interesele lor vor fi în acest caz similare cucele ale creditorilor în general.

Guvernul ºi instituþiile sale (statul) sunt intere-sate de activitatea unitãþilor patrimoniale. Statul arenevoie de informaþii contabile în primul rând din

4 E. Horomnea, Fundamentele ºtiinþifice ale contabilitãþii. Doctrinã. Concepte. Lexicon, ediþia a II-a, Editura Tipo Moldova,Iaºi, 2010, p. 172.


raþiuni fiscale, dar ºi pentru realizarea contabilitãþiinaþionale, a statisticilor macroeconomice ºi a previziu-nilor economice. Supravegherea activitãþii economicea întreprinderilor serveºte la stabilirea modalitãþii dealocare a resurselor în politica de investiþii a statului,în special pentru entitãþile patrimoniale publice, ºi laelaborarea politicii fiscale, inclusiv aplicarea acesteiaîn practica economicã. Organele de sintezã ale statuluideterminã anumiþi indicatori la nivelul economiei na-þionale pe baza informaþiilor contabile. În scopul co-lectãrii veniturilor, statul ºi instituþiile abilitate reclamão contabilitate prin care sã monitorizeze respectareade cãtre firme a normelor fiscale.

Publicul este unul dintre utilizatorii indirecþi aiinformaþiilor contabile, pornind de la efectele socialeºi de masã ale dezvoltãrii economice. În cadrul publi-cului poate fi inclus orice utilizator care este interesatde informaþiile contabile produse într-o entitate patri-monialã. Activitatea unei întreprinderi ocupã o partedin forþa de muncã activã, constituind o tentaþie ºipentru viitorii salariaþi ai firmei. Situaþiile financiarepot fi utile în acest sens, oferind informaþii referitoarela evoluþiile recente ale entitãþii.

Potenþialii investitori sunt interesaþi de regulãde aceleaºi informaþii ca ºi investitorii efectivi: renta-bilitatea întreprinderii, perspectivele de dezvoltare,continuitatea activitãþii, stabilitatea legislaþiei, calitateaforþei de muncã ºi probabilitatea convulsiilor sociale.

Alþi utilizatori interesaþi de informaþiile de naturãcontabilã sunt colectivitãþile locale, miºcãrile ecolo-giste, organizaþiile de protecþie a consumatorilor, con-curenþa, tribunalele º.a.

Deºi nu toate necesitãþile de informaþie ale utili-zatorilor pot fi satisfãcute de situaþiile financiare cuscop general, existã informaþii care pot interesa toþiutilizatorii.5

Gruparea utilizatorilor în funcþie de nevoile lorcomune este utilã, însã limitarea categoriilor de utiliza-tori nu este posibilã, mai ales dacã avem în vederefaptul cã cererea de informaþii poate veni de la oricepersoanã interesatã sã îºi fundamenteze deciziile pebaza informaþiilor despre activitatea unei entitãþi.

În condiþiile în care utilizatorii informaþiilor con-tabile sunt exclusiv interni, reglementãrile contabilenaþionale sunt în mãsurã sã asigure comparabilitateainformaþiilor la nivel de întreprinderi, ramurã, econo-mie. În cazul în care sfera de interes se lãrgeºte, în-globând ºi utilizatori externi, acþionarii ºi investitoriipotenþiali ar trebui sã fie capabili sã facã analize ºicomparaþii între societãþi din þãri diferite, care sã per-mitã aplicarea unor alegeri raþionale optime în materiede investiþii.6

În literatura americanã de specialitate, utilizatoriiinformaþiilor contabile sunt grupaþi în trei categorii:utilizatorii din cadrul managementului firmei, carecuprind proprietarii, partenerii, Consiliul de adminis-traþie, managerii, ºefii de departamente, supervizorii(cenzorii), utilizatorii care au un interes financiar di-rect, precum investitorii actuali sau potenþiali, creditoriiactuali sau potenþiali, ºi utilizatorii care au un interesfinanciar indirect, care includ organele fiscale (centra-le, locale), organele de control, organele de planificarela diferite niveluri, grupuri diverse (salariaþi, sindicate,clienþi, public, consultanþi financiari).

Pentru a fi valorificate în totalitate în procesuldecizional, informaþiile contabile trebuie comparatecu datele din perioadele precedente, cu cele din ace-eaºi perioadã care se referã la acelaºi sector de activi-tate ºi cu cele estimate iniþial. Valoarea unei informaþiicontabile va fi apreciatã în raport cu utilitatea sa înprocesul decizional astfel încât sã asigure obþinerearezultatelor aºteptate. Valoarea unei informaþii poatefi determinatã ca diferenþa dintre beneficiul net gene-rat de luarea unei decizii dupã obþinerea informaþieiºi beneficiul net generat de luarea aceleiaºi decizii,neafectate de informaþie.7

Informaþia contabilã este fundamentalã pentruprocesul decizional din domeniul economic. În acestcontext ea îndeplineºte anumite funcþii, respectiv pla-nificarea, controlul ºi evaluarea.

Funcþia de planificare se referã la procesul pro-gramãrii unei acþiuni. Aceastã funcþie presupune stabi-lirea scopului, a obiectivelor ºi a acþiunilor concretecare vor fi întreprinse. În aceastã etapã sunt folositoareinformaþiile contabile referitoare la bugetele estimate.

5 OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în MonitorulOficial nr. 766/10.11.2009, p. 10.

6 N. Tabãrã, E. Horomnea, M.C. Mircea, Contabilitate internaþionalã, Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2009, p. 56.7 D. Burlacu, Valenþele cognitive ºi decizionale ale informaþiei contabile oferite de conturile anuale, Editura Tehnopress, Iaºi,

2009, p. 20.


Funcþia de control are în vedere respectarea pla-nurilor. O informaþie utilã pentru control poate fi repre-zentatã de compararea bugetului estimat cu cel efectiv.

Funcþia de evaluare se referã la aprecierea pro-cesului decizional, în scopul ameliorãrii sale. În acestsens se urmãreºte dacã au fost atinse obiectivele, cau-zele eventualelor nereguli, eficienþa etapelor ante-rioare. În evaluarea deciziilor sunt utile informaþiiledin rapoartele financiare.

Informaþiile contabile faciliteazã desfãºurareaactivitãþilor prin înlãturarea eventualelor perturbaþiiºi contribuie la realizarea obiectivului de dezvoltarestabilã. În cea mai mare parte, managerii utilizeazã în

procesul decizional informaþii furnizate de contabili-tatea managerialã. Cu toate acestea, pentru fundamen-tarea deciziilor de investiþii ºi finanþare sau pentrugestiunea clienþilor, furnizorilor sunt utile informaþiiproduse de contabilitatea financiarã. Deºi cele douãcircuite sunt organizate distinct, componentele lor suntintercorelate. În Figura 1 este evidenþiatã relaþia deinterdependenþã dintre cele douã subsisteme, care semanifestã în cadrul sistemului dualist de contabilitate,prin faptul cã ele se completeazã reciproc sub aspectinformaþional, ca instrumente ale procesului decizio-nal. Eficienþa procesului decizional este condiþionatãºi de calitatea informaþiilor contabile generate de celedouã circuite contabile.

Figura 1. Dualismul contabil ºi procesul decizional

Sursa: E. Horomnea, Fundamentele ºtiinþifice ale contabilitãþii. Doctrinã. Concepte. Lexicon, ediþia a II-a,Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2010, p. 171.

(cred

ite, fi

nanþã

ri,

împr

umutu

ri)


Producþia „ºtiinþei conturilor” ocupã un segmentimportant atât în mediul informaþional al întreprinderii,cât ºi pe piaþa informaþionalã. Aceastã realitate justificãpoziþionarea contabilitãþii în postura de componentãesenþialã a sistemului informaþional economic. Legeacererii ºi a ofertei aduce faþã în faþã producãtorii ºiutilizatorii informaþiilor contabile, conform modeluluidin Figura 2. Necesitãþile de informare impuse de dez-voltarea economico-socialã durabilã pânã la apariþiasocietãþilor pe acþiuni de tip public nu impuneau odifuzare a informaþiilor contabilitãþii cãtre utilizatoriiexterni, care se confundau într-o mare mãsurã cu utili-zatorii interni, administratorii societãþilor comerciale

fiind în acelaºi timp ºi acþionari. Sporirea nevoii decapital a determinat societãþile pe acþiuni sã apelezela resursele financiare disponibilizate de publicul larg,atrase în principal prin emisiunea suplimentarã deacþiuni. Astfel, are loc separarea între calitatea de ac-þionar ºi cea de administrator, delimitare care a generatun conflict de interese între conducerea entitãþii ºi uti-lizatorii situaþiilor financiare, aceºtia din urmã solici-tând tot mai multe informaþii pentru a-ºi fundamentape baze realiste deciziile economice. Conducerea enti-tãþii era dispusã sã ofere însã numai anumite informaþiicare nu puteau fi exploatate de concurenþã în defa-voarea firmei.8

Figura 2. Raportul cerere-ofertã în domeniul producþiei de informaþie contabilã

Sursa: E. Horomnea, Fundamentele ºtiinþifice ale contabilitãþii. Doctrinã. Concepte. Lexicon, ediþia a II-a,Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2010, p. 174.

8 C. Toma, Calitatea informãrii financiar-contabile în contextul dezvoltãrii durabile, în I. Georgescu, M. Mironiuc, Validareainformaþiei financiar-contabile în contextul dezvoltãrii durabile, Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2009, p. 122.

;

.;


9 Napoleon I Bonaparte, Mémoires de Napoleon, Tome Sixième, Bibliothèque Militaire, J. de Mat, Imprimeur Libraire, Bruxelless,1842.

Concluzii

Apreciem cã în plan economic decizia influen-þeazã direct finalitatea ºi eficienþa fiecãrei acþiuniîntreprinse. Pentru a decide corect, un sistem de infor-maþii adecvate se dovedeºte a fi absolut necesar.

Este remarcabilã opinia lui Napoleon Bonapartecare aprecia cã „informaþia exactã, deþinutã la momen-tul oportun, asigurã 99% din victoria oricãrei bãtãlii”.9

Schimbarea a devenit o dimensiune a lumii contempo-rane. Mediul economic, întreprinderea, piaþa, inclusivcomportamentul subiectului economic, se aflã în con-tinuã miºcare. În consecinþã, una dintre provocãrileimpuse contabilitãþii o reprezintã adaptarea oferteiinformaþionale la cerinþele pieþei.

Managementul modern este dependent în bunãmãsurã de informaþia contabilã. De altfel, fãrã aceastao conducere eficientã este imposibilã. Managerii suntprintre primii utilizatori de informaþie financiar-con-tabilã, interesul lor fiind legat de stabilirea unui raportoptim costuri-beneficii la nivel organizaþional, cu altecuvinte, stabilirea echilibrului între obþinerea de profit,costuri sociale, reinvestire, autofinanþare etc. La oricenivel s-ar afla, managerul „gestioneazã” de fapt do-meniul sãu de responsabilitate declanºând acþiuni înscopul obþinerii unui efect maxim cu un efort minim.În timp ce gestiunea menþine echilibrul, conducereadefineºte strategia obþinerii acestui echilibru maximcu un efort minim, evident pentru o perioadã limitatã.Arta conducãtorului este de a percepe, dacã se poateanticipat, momentul în care echilibrul riscã sã fie de-pãºit. De asemenea, el trebuie sã cuantifice mãrimea„preþului” plãtit pentru realizarea obiectivului stabilit.În cele din urmã, toate eforturile ºi acþiunile întreprin-se pe plan economic pot fi exprimate pecuniar, ceeace înseamnã implicit intervenþia directã a contabilitãþii.

În condiþiile înregistrãrii unor progrese conside-rabile în domeniul comunicaþiilor, al tehnologiei ºi aleconomiei, interesul pentru informaþia contabilã adec-vatã tinde sã devinã din ce în ce mai mare. Diminuareacontinuã a barierelor comerciale, intensificarea compe-tiþiei economice internaþionale fac ca datele macroeco-nomice ºi informaþiile generale sã nu mai fie suficienteîn fundamentarea deciziilor. Atenþia se îndreaptã spre

informaþiile specifice despre întreprinderile care pre-zintã interes pentru investitori.

Informaþia contabilã pusã la dispoziþia manage-rului, în parametrii ei esenþiali, sub forma „tablouluide bord” a generat contabilitatea conducerii, numitãcurent ºi contabilitate managerialã. Ea constituie unuldintre circuitele abordãrii patrimoniului în sistemuldualist.

În cadrul sistemului informaþional economic,contabilitatea reprezintã principalul instrument deci-zional, deoarece consemneazã în mod integrat, analiticºi complet mijloacele ºi resursele unei gestiuni eco-nomice, sub aspectul mãrimii, poziþiei, structurii ºidestinaþiei lor. Parametrii obiectiv pe care agentul eco-nomic tinde sã-i realizeze (cost, profit, cifrã de afaceri,solvabilitate) sunt consemnaþi în dinamica lor internãde cãtre „ºtiinþa conturilor”. Activitatea economicãurmãreºte optimizarea unor relaþii de echilibru valoricîntre efort ºi efect, venituri ºi cheltuieli, mijloace ºiresurse, þinerea sub control a acestor relaþii implicândutilizarea obligatorie a contabilitãþii. Totodatã, legi-timitatea conducerii ºi a competenþei manageriale esterealizatã prin cifrele contabilitãþii, cea mai mare partea informaþiilor economice din mediul firmei, circa47% fiind de naturã contabilã.

Procesele manageriale din economie se funda-menteazã pe sistemul informaþional economic, iar încadrul acestora informaþia contabilã are un rol esenþial.

Apreciem cã prioritatea informaþiei contabileîn sistemul informaþional economic ºi implicit în pro-cesul decizional derivã dintr-o serie de particula-ritãþi. Dintre acestea menþionãm:

prin „dubla reprezentare” a averii pune în evi-denþã relaþii „discrete”, de interdependenþã între sub-stanþa materialã a acesteia (mijloace) ºi abstractizareaei juridicã, provenienþa acesteia (resurse);

prin calcule complexe permite stabilirea cos-tului de producþie, a veniturilor ºi a rezultatelor, funda-menteazã strategiile economice viitoare ale firmei, înfuncþie de rezultatele obþinute în perioada raportatã,permiþând efectuarea analizelor comparative în timpºi spaþiu;

prin mijloace ºi procedee specifice (cont, ba-lanþã, bilanþ, inventar, calculaþia costurilor etc.) asigurã


BIBLIOGRAFIE

1. Bonaparte Napoleon I, Mémoires de Napoleon, Tome Sixième, Bibliothèque Militaire, J. de Mat,Imprimeur Libraire, Bruxelless, 1842.

2. Burlacu D., Valenþele cognitive ºi decizionale ale informaþiei contabile oferite de conturile anuale,Editura Tehnopress, Iaºi, 2009.

3. Georgescu I., Mironiuc M., Validarea informaþiei financiar-contabile în contextul dezvoltãrii durabile,Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, 2009.

4. Horomnea E., Fundamentele ºtiinþifice ale contabilitãþii. Doctrinã. Concepte. Lexicon, ediþia a II-a,Editura Tipo Moldova, Iaºi, 2010.

5. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), incluzând Standardele Inter-naþionale de Contabilitate ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2007, traducere realizatã de CECCAR,Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

6. Patraºcu L., Situaþiile financiare – suport informaþional în decizia managerialã, Editura Tehnopress,Iaºi, 2008.

7. Tabãrã N., Horomnea E., Mircea M.C., Contabilitate internaþionalã, Editura Tipo Moldova, Iaºi,2009.

8. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabileconforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009.

Articolul este realizat în cadrul proiectului POSDRU/88/1.5/S/47646 pentru desfãºurarea studiilor de doctorat.

atât o cunoaºtere globalã, cât ºi analiticã a perimetrelorstudiate;

gradul de corelare, agregare ºi verificare a rea-litãþii informaþiei contabile este realizat prin inter-mediul principiului Activ = Pasiv ºi al relaþiei formaleDebit = Credit;

informaþia contabilã prezintã un grad de cer-titudine ºi de relevanþã superior celorlalte sisteme deinformare.

În concluzie, contabilitatea reprezintã o compo-nentã esenþialã a sistemului informaþional economic,orientatã spre cunoaºterea ºi gestiunea valorilor eco-nomice separate patrimonial. Contabilitatea ºi situaþiileei de sintezã reprezintã sursa cea mai importantã deinformaþii atât pentru managementul întreprinderii, câtºi pentru utilizatorii externi, cele douã categorii fiind

obligate sau interesate sã-i cunoascã activitatea ºi re-zultatele înregistrate.

Informaþiile contabile oferã siguranþa necesarãîn elaborarea deciziilor ºi în calculul previzional pri-vind evoluþia activitãþii economice, utilizarea lor însistemul informaþional-decizional amplificându-se înprezent prin automatizarea calculelor în gestiune.Contabilitatea opereazã cu un sistem de mijloace ºiprocedee interdependente care privesc starea ºi miºca-rea resurselor economice controlate de cãtre între-prindere, inclusiv rezultatele acestor modificãri. Peplan teoretic, contabilitatea dispune de concepte, prin-cipii ºi legitãþi care guverneazã domeniul cercetat.Prin intermediul acestora este posibilã pãtrunderea înesenþa fenomenelor ºi proceselor economice, explica-rea conexiunilor ºi interdependenþelor ºi, ceea ce estemai important, influenþarea evoluþiei lor viitoare.

Teorie

contab

ilã


Aspecte legate de difuzareainformaþiei financiar-contabile

Adriana -

Sofia RÃILEANU, prep. univ. drd.

ASE Bucureºti

Introducere

Informaþia financiar-contabilã este destinatã di-fuzãrii, având drept scop informarea ºi orientareadiferitelor categorii de utilizatori. Luând în considerareevoluþia actualã a complexitãþii activitãþilor întreprin-derilor în contextul economiei de piaþã, se observã cãeste necesarã o evoluþie similarã a informaþiei econo-mico-financiare, sau, cu alte cuvinte, evoluþiile actualeale societãþii moderne impun perfecþionarea continuãa informaþiei economico-financiare. Acest tip de infor-maþie caracterizeazã poziþia financiarã ºi performanþaîntreprinderii, modul de utilizare a resurselor materialeºi umane, ºi este relevantã atât pentru nevoile propriiale entitãþii, cât ºi pentru terþi (acþionari, instituþii fi-nanciare, creditori comerciali, clienþi, organe fiscale,alte persoane fizice sau juridice interesate).

Actualitatea recentã a reprezentat însã teatrulcâtorva falimente spectaculoase care ar fi putut fi în-trevãzute de producãtorii ºi utilizatorii informaþiilor

financiare: auditori, analiºti financiari, bancheri. Difi-cultatea majorã a acestui demers de prevenire a riscu-rilor rezidã în calitatea informaþiei pe care întreprinde-rile o furnizeazã analiºtilor, respectiv baza analizelorulterioare efectuate de cãtre aceºtia. Astfel, numeroasevoci reclamã o ameliorare a calitãþii informaþiei finan-ciar-contabile, în special în termeni de transparenþã.

Din aceste considerente, dupã o prezentare suc-cintã a problemelor asociate difuzãrii informaþieifinanciare, vom trece în revistã câteva propuneri deameliorare.

Probleme de actualitate ce se ridicãîn materie de informaþiefinanciar-contabilã

Dacã încercãm sã analizãm o informaþie din punctde vedere calitativ, pentru a-ºi demonstra utilitatea,aceasta trebuie sã întruneascã un numãr de atribute.Acestea se referã în principal la:

Key terms: financial accounting information, users, information limitations, information quality,transparency

ABSTRACT

Issues Regarding the Distribution of Financial Accounting Information

The dynamic technological development in the last decade highlighted some of theissues regarding the distribution and transfer of financial accounting information,demonstrating that accounting information does not meet the expectations ofinformation users, especially since their financial information needs are increasinglyprecise and reasonable. From this perspective, taking into account the currentdevelopment of the complex activities of the entities within the market economy,there is also a need for enhancements in the quality of financial accounting information,especially in regard to transparency. In other words, the current developments of modernsociety require the ongoing improvement of the economic financial information.

Therefore, this article, after a short presentation of issues regarding financial informationdistribution, describes several quality improvement proposals.


vitezã – stabileºte timpul necesar unei informaþiipentru a parcurge drumul de la emitent la receptor;

frecvenþã – reprezintã numãrul de informaþiide acelaºi tip într-o unitate de timp, determinând rit-micitatea informaþiilor;

accesibilitate – depinde de mijloacele de co-municaþie, de gradul de pregãtire a personalului, demodalitãþile de stocare etc.;

actualitate – reprezintã capacitatea informa-þiei de a prezenta evenimente recente;

inteligibilitate – presupune proprietatea uneiinformaþii de a fi perceputã de cãtre utilizatori;

fiabilitate – reprezintã capacitatea informaþieide a asigura o imagine realã ºi sigurã a unui eveni-ment/obiect;

pertinenþã – presupune calitatea informaþieide a oferi rãspunsuri într-o situaþie datã;

vârstã – se exprimã prin durata din momentulcolectãrii informaþiilor pânã în momentul transpuneriiîn acþiune a deciziilor luate pe baza acestora.1

Explozia bulei tehnologice din ultimii ani a pusîn evidenþã câteva dintre problemele difuzãrii ºicirculaþiei informaþiei financiare, dovedind cã, dinpunct de vedere al caracteristicilor descrise mai sus,informaþia contabilã nu reuºeºte sã se ridice la înãl-þimea aºteptãrilor utilizatorilor de informaþii, cu atâtmai mult cu cât cererile acestora în materie de infor-maþie financiarã sunt din ce în ce mai precise ºi maiargumentate.

O altã problemã îngrijorãtoare conectatã la pro-blema descrisã anterior a fost relevatã de cele câtevacazuri spectaculoase de întreprinderi în dificultate, alecãror practici s-au dovedit a fi în mare parte inadaptatela evoluþiile mediului economic ºi financiar (WorldCom,Enron, Vivendi, Parmalat etc.).

În acest context, bazându-ne pe rezultatele unorstudii efectuate de ICAEW (Institute of Chartered Ac-countants in England and Wales), dorim sã punctãmcâteva dintre limitele pe care le-am reperat în ceea cepriveºte informaþia financiar-contabilã:

Informaþia financiarã, în forma ei actualã, nureuºeºte sã se ridice la înãlþimea aºteptãrilor pãrþilorparticipante. Cu toate cã informaþiile contabile se adre-seazã unei game largi de utilizatori – stakeholders

(manageri, creditori financiari, creditori comerciali,clienþi, salariaþi, guvernul ºi instituþiile sale, publiculetc.), investitorii (shareholders) sunt recunoscuþi deCadrul general ca fiind utilizatorii privilegiaþi ai in-formaþiei contabile: „Cu toate cã situaþiile financiarenu pot rãspunde tuturor necesitãþilor informaþionaleale utilizatorilor, existã cerinþe comune tuturor utili-zatorilor. Deoarece investitorii genereazã capital derisc pentru entitate, furnizarea de situaþii financiarecare rãspund cerinþelor acestora va rãspunde ºi ma-joritãþii cerinþelor celorlalþi utilizatori”2.

Mai mult decât atât, chiar ºi definiþiile ele-mentelor de natura veniturilor ºi cheltuielilor cuprinseîn Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare sunt redate tot prin prisma inte-reselor investitorului: „Veniturile constituie creºteriale beneficiilor economice înregistrate pe parcursulperioadei contabile sub formã de intrãri sau creºteriale activelor sau descreºteri ale datoriilor, care seconcretizeazã în creºteri ale capitalurilor proprii,altele decât cele rezultate din contribuþii ale acþio-narilor. Cheltuielile constituie diminuãri ale bene-ficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadeicontabile sub formã de ieºiri sau scãderi ale activelorsau creºteri ale datoriilor, care se concretizeazã înreduceri ale capitalurilor proprii, altele decât celerezultate din distribuirea acestora cãtre acþionari”.Astfel, veniturile reprezintã fluxuri valorice care majo-reazã averea acþionarilor, respectiv capitalurile proprii,altele decât aporturile acþionarilor, iar cheltuielile re-prezintã fluxuri valorice care diminueazã capitalurileproprii, altele decât cele din distribuirea dividendelorcãtre acþionari. Se observã clar cã cele douã structurisunt prezentate din prisma acþionarilor.

Analizele sunt realizate cel mai adesea în sco-pul informãrii acþionarilor majoritari, ºi ar fi nevoieca analizele financiare sã fie adaptate pentru fiecarecategorie de utilizatori în parte. Dezvoltarea tehnolo-giilor de informare este de naturã sã favorizeze aceastãpertinenþã sporitã a informaþiei.

Informaþia financiarã este bazatã în mod esenþialpe contabilizarea ºi analiza datelor istorice. Situaþiilefinanciare nu þin suficient de mult cont de numeroºiiindicatori extrafinanciari susceptibili de a luminarezultatele financiare viitoare. În acest sens, informa-þia financiarã nu le permite nici mãcar acþionarilor

1 M.D. Negescu, Caracteristicile informaþiei financiare în contextul evoluþiilor contemporane, revista Contabilitate ºi informaticãde gestiune, nr. 9/2004, ASE, pp. 147-148.

2 IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, art. 10 dinCadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR,Bucureºti, 2009.


majoritari, care sunt cel mai bine informaþi, sã evaluezecu pertinenþã potenþialul întreprinderii.

De cele mai multe ori, datele furnizate decontabilitate sunt exprimate în cifre istorice ºi nu suntajustate cu indicii preþurilor de consum. Din acest mo-tiv, pentru a putea asigura comparabilitatea dateloreste necesarã o retratare a acestora.

Informaþia financiarã ºi contabilã este bazatãpe principiul fundamental al prudenþei, care presupunerecunoaºterea activelor întreprinderii la costul loristoric. Aceastã poziþie total defensivã nu este în acelaºitimp ºi cea mai adaptatã anumitor evoluþii economice.Ea minimizeazã destul de mult activele imateriale pecare se bazeazã unele activitãþi. Din aceste cauze sefac numeroase eforturi pentru gãsirea de noi moduride valorizare.

O altã limitã a informaþiilor cuprinse în cadrulsituaþiilor financiare se referã la tratamentul eveni-mentelor extraordinare – analistul trebuie sã determinenatura activitãþii tranzacþiilor atunci când efectueazãanaliza financiarã, mai ales prin prisma faptului cã,în urma armonizãrii contabilitãþii cu directivele euro-pene, multe dintre elementele extraordinare sunt con-siderate ca fiind aferente exploatãrii. Anumite eveni-mente care sunt extraordinare pentru o activitate potfi evenimente curente pentru o altã activitate.

Informaþia financiarã tradiþionalã se focalizea-zã pe cifrele ce traduc câºtigurile întreprinderii. Dacãaceste informaþii sunt esenþiale, în special pentru in-vestitori, ele nu sunt suficient corelate cu limitele ºiriscurile asociate. Principiul transparenþei este asiguratla limitã: se furnizeazã informaþii în ceea ce priveºtegradul de risc asociat activitãþilor, însã de o manierãaccesorie.

Periodicitatea informaþiei este de asemeneaun factor care favorizeazã un demers global, nepermi-þând descompunerea tuturor ciclurilor de activitate.Majoritatea organismelor de control cer situaþii finan-ciare intermediare, în principal trimestriale.

Informaþia financiarã nu reuºeºte sã întruneas-cã toate calitãþile necesare pentru ca o informaþie sãfie pertinentã în luarea deciziilor. În esenþã, existã unecart important între informaþia pe care o deþin admi-nistratorii întreprinderii ºi cea care este difuzatã publi-cului, inclusiv acþionarilor.

În concluzie, în zilele noastre informaþia are undefect major: lipsa de transparenþã. ASB (Accoun-ting Standards Board) propune urmãtoarea schemãîn scopul sintetizãrii calitãþilor unei informaþii per-tinente:

Tendinþe actuale ºi propuneripentru îmbunãtãþirea calitãþiiinformaþiei financiar-contabile

Sprijinindu-ne pe concluziile la care au ajunsmarile cabinete de audit în urma studiilor efectuate,dorim sã punem în luminã câteva tendinþe importanteîn materie de comunicare financiarã ce se remarcã lamarile corporaþii multinaþionale:

În primul rând, termenele de publicare a in-formaþiilor au scãzut semnificativ, însã continuã sãrãmânã destul de lungi.

Corporaþiile europene acordã din ce în ce maimultã importanþã informaþiilor destinate acþionarilorîn raportãrile anuale. Informaþiile sunt din ce în cemai detaliate ºi mai precise prin utilizarea instrumen-telor de analizã financiarã. Marile întreprinderi nu semulþumesc cu publicarea situaþiilor financiare; ele pro-pun o analizã prin prisma diferiþilor indici care explicãevoluþiile activitãþii ºi structurii financiare. Indicatoriifinanciari trebuie sã fie stabili în timp, iar soldurileintermediare de gestiune care au servit la elaborarealor trebuie sã fie comunicate. Aceste analize sunt pu-blicate în raportãrile anuale. Ele trebuie considerateinstrumente de comunicare deoarece sunt adresateacþionarilor ºi analiºtilor externi.

Numeroºi profesioniºti sunt preocupaþi de îm-bunãtãþirea calitãþii informaþiei contabile ºi financiare.Raportul ICAEW evidenþiazã mai multe modele pro-puse de cãtre organismele profesionale ºi cabinetelede audit. Printre acestea menþionãm teoria dezvoltatãde cãtre PricewaterhouseCoopers, care propune ame-liorarea transparenþei informaþiei financiare organi-zând raportãri anuale în jurul unui triptic sistematic:

Calitãþile pe care trebuie sã le posedeo informaþie pentru a fi utilã

CREDIBILITATE

O informaþie trebuie sã ofereo reprezentare completã ºifidelã a activitãþii:

– reprezentare neutrã

– reprezentare liberã de erori

– reprezentare prudentã

RELEVANÞÃ

O informaþie trebuie sã ofereluãrii deciziei:

– valoare predicativã

– valoare confirmãtoare

COMPARABILITATE

Similitudinile ºi diferenþelepot fi identificate ºi evaluate:

– în timp ºi în spaþiu

– coerenþã

INTELIGIBILITATE

Semnificaþia informaþieitrebuie sã fie uºorperceptibilã:

– competenþele utilizatorilor

– agregarea ºi clasificareadatelor


un ansamblu de principii contabile globale(internaþionale) general admise;

un ansamblu de standarde ºi norme sectorialecare permit poziþionarea întreprinderii în raport cuconcurenþii ºi caracteristicile sectorului;

un ansamblu de informaþii calitative ºi can-titative specifice întreprinderii, permiþând în specialsatisfacerea aºteptãrilor diferitelor pãrþi participante.

Cu alte cuvinte, specialiºtii în domeniu sunt depãrere cã trebuie sã se punã accent ºi pe informaþiilede naturã calitativã, ºi nu numai pe cele de naturãcantitativã. Dintre elementele de naturã calitativã ne-cesare analizei financiare putem enunþa în continuarecâteva, cu titlu de exemplu:

Potenþialul tehnic al unei entitãþi, care poatefi descris prin calitatea echipamentelor ºi dotãrilor,capacitatea de asimilare a tehnologiilor noi, activitateade cercetare ºi dezvoltare, pregãtirea personalului ºiabilitãþile sale, nivelul productivitãþii muncii. Astfelde factori sunt demni de luat în seamã deoarece pebaza lor se poate stabili performanþa unei entitãþi, pre-cum ºi competitivitatea prezentã ºi perspectivele salede viitor.

Potenþialul comercial al unei entitãþi, carese poate trasa atât pe baza unor informaþii de naturã

generalã preluate din situaþiile financiare, cum ar ficifra de afaceri, cât ºi pe baza unor informaþii detaliateprivind structura cifrei de afaceri în funcþie de diferitecomponente cum ar fi, spre exemplu, sortimentelecomercializate sau tipurile de servicii prestate, catego-riile de clienþi, cota de piaþã deþinutã, sezonalitateavânzãrilor etc.

Alte elemente de naturã calitativã cum ar fi:calitatea organizaþiei, pregãtirea ºi abilitãþile echipeimanageriale, gradul de adecvare a sistemului de ges-tiune, climatul în entitate ºi calitatea relaþiilor de muncãetc.

Astfel, în urma analizei modelelor oferite de pro-fesioniºti, am ajuns la concluzia cã obiectul acestoraeste de a propune o informaþie financiarã mai clarã,adicã mai transparentã vizavi de practicile întreprinde-rii ºi, de asemenea, mai lizibilã. Totodatã, rezultateleanalizelor sunt cu atât mai complexe cu cât se iau încalcul mai mulþi factori, cu alte cuvinte, importanþa ºidiversitatea informaþiilor folosite determinã comple-xitatea analizei financiare pentru stabilirea unui diag-nostic financiar.

Tabloul prezentat mai jos sintetizeazã câteva din-tre dezideratele afiºate în scopul de a face ca raportã-rile anuale sã evolueze.

Concluzii

În zilele noastre, în multe situaþii informaþia fi-nanciar-contabilã prezintã un defect major: lipsa detransparenþã. Fiind vitalã pentru luarea tuturor deci-

ziilor, informaþia financiar-contabilã ar trebui sã fieperfecþionatã continuu pentru a deveni mai fiabilã,mai pertinentã ºi mai inteligibilã. De asemenea, artrebui sã se acorde o atenþie sporitã informaþiilor denaturã calitativã, alãturi de cele de naturã cantitativã.

Caracteristicile actuale ºi de perspectivã ale informaþiilor financiare

Caracteristicile informaþiilor financiare Situaþie actualã Situaþie de dorit

Destinatari În principal acþionarii Toate pãrþile participante

Format Hârtie Electronic

Periodicitate Anualã Informare continuã

Focalizare Performanþe trecute Performanþe trecute ºi viitoare

Evaluare Costuri istorice Valoare „realã”

Prezentare Aspect cifrat, monoliticDate cifrate, grafice, informaþie

personalizabilã

Informaþie suplimentarã LimitatãGestiunea riscurilor, alegeri

strategice, eticã etc.

BIBLIOGRAFIE1. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie

2009, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2009.2. Negescu M.D., Caracteristicile informaþiei financiare în contextul evoluþiilor contemporane, revista

Contabilitate ºi informaticã de gestiune, nr. 9/2004, ASE.3. Rival M., Torset C., Gestion financière, analyse de l’activité, Série 01, INTEC, Paris, 2008.

Practic

ã cont

abilã


Contabilitatea decontãrilorîntre unitate ºi subunitãþi

Constantin ªerban STÃNESCU, expert contabilDolj

Dezvoltarea ºi diversificarea activitãþilor econo-mice ale societãþilor comerciale care desfãºoarã maimulte activitãþi dispersate teritorial impun în prezentconstituirea unor subunitãþi operative (productive) fãrãpersonalitate juridicã ale societãþilor, cãrora li se con-ferã autonomie gestionarã ºi comercialã, dar care suntdependente patrimonial. Acestea conduc contabilitateproprie pânã la nivel de balanþã de verificare.

În aceste situaþii, între societatea comercialã(denumitã ºi unitate) ºi subunitãþile fãrã personali-tate juridicã constituite în condiþiile legii apar relaþiide decontãri reciproce. Creanþele ºi datoriile reci-

proce ale subunitãþilor componente apar în legãturãcu miºcãrile de active (active imobilizate, stocuriºi disponibilitãþi bãneºti) ºi cu datoriile ce rezultãdin desfãºurarea activitãþii (activitãþi de investiþiiºi de exploatare) la nivelul unitãþii ºi al subunitãþiloracesteia.

Toate aceste operaþii se înregistreazã reciprocîn aceleaºi conturi ºi în aceeaºi perioadã de gestiune,atât în contabilitatea unitãþii, cât ºi în contabilitateasubunitãþii, în balanþele de verificare întocmite de sub-unitãþi ºi reflectate în balanþa de verificare întocmitãla nivelul unitãþii.

Key terms: operative subunit, group society, mutual settlement, management autonomy

ABSTRACT

Accounting for the Settlements between Unit and Subunits

The development and diversity of trade companies that undergo several activities indifferent areas are now setting down the creation of some operative subunits(productive) without legal personality of the societies, that are granted managingand trading autonomy but that are patrimonial dependent. Those are managing theirown accounting including the trial balance.

In such cases there are generated mutual settlement relations between the tradingcompany (also named the unit) and the subunits without legal personality createdaccording to the law. The receivables and the mutual debts of the constituent subunitsare generated by the asset changes (long term assets, inventory and cash) and thedebts generated by the work (investment and operation works) within the unit and itssubunits. All those operations are mutually registered in the same accounts and inthe same management period, in the accounting of the unit and also in the accountingof the trial balance prepared by the subunits and reflected in the trial balanceprepared by the unit.

Studiu de caz

O societate comercialã pe acþiuni cu sediul în Craiova, judeþul Dolj, cu obiect de activitate prestãri deservicii, are în structura sa organizatoricã trei subunitãþi productive fãrã personalitate juridicã, cu contabilitateproprie, situate în localitãþile Segarcea, Filiaºi ºi Bãileºti din judeþul Dolj.


1. În luna aprilie anul N, societatea comercialã achiziþioneazã pentru activitatea de bazã materiale diverseîn valoare de 12.500 lei ºi TVA aferentã de 2.375 lei, din care repartizeazã cãtre subunitãþile din Filiaºi (F) ºiBãileºti (B) materiale în valoare de 3.500 lei, respectiv de 4.000 lei.

În contabilitatea societãþii se înregistreazã:

– Factura de achiziþie a materialelor:

% = 401 14.875

3021 „Furnizori” 12.500

„Materiale auxiliare”

4426 2.375

„TVA deductibilã”

– ªi distribuirea materialelor cãtre subunitãþi (Avizul de însoþire a mãrfii ºi Nota de debitare-cre-ditare):

481 = % 7.500

„Decontãri între unitate 3021 3.500

ºi subunitãþi” „Materiale auxiliare” /

subunitatea F

3021 4.000

„Materiale auxiliare” /

subunitatea B

Se înregistreazã intrarea materialelor în contabilitatea fiecãrei subunitãþi.

– În contabilitatea subunitãþii din Filiaºi:

3021 = 481 3.500

„Materiale auxiliare” / „Decontãri între unitate

subunitatea F ºi subunitãþi” /

analitic distinct

– În contabilitatea subunitãþii din Bãileºti:

3021 = 481 4.000

„Materiale auxiliare” / „Decontãri între unitate

subunitatea B ºi subunitãþi” /

analitic distinct

2. În cursul lunii aprilie anul N, societatea se aprovizioneazã, pentru depozitul propriu de carburanþi, cubenzinã în valoare de 10.000 lei ºi motorinã în valoare de 12.000 lei, cu TVA aferentã de 4.180 lei. Dinaceste stocuri, subunitatea din Filiaºi se alimenteazã cu benzinã în valoare de 3.000 lei, iar subunitatea dinSegarcea (S), cu motorinã în valoare de 5.000 lei.


– Factura fiscalã de cumpãrare a carburanþilor:

% = 401 26.180

3022 „Furnizori” 22.000

„Combustibili”

4426 4.180

„TVA deductibilã”


– ªi distribuirea carburanþilor subunitãþilor din Filiaºi ºi Segarcea (Avizul de însoþire a mãrfii ºi Nota dedebitare-creditare):

481 = % 8.000„Decontãri între unitate 3022 3.000

ºi subunitãþi” / „Combustibili” /analitic distinct subunitatea F

3022 5.000„Combustibili” /subunitatea S

Se înregistreazã intrarea de carburanþi în contabilitatea fiecãrei subunitãþi (Nota de recepþie ºi Nota dedebitare-creditare).


3022 = 481 3.000„Combustibili” / „Decontãri între unitatesubunitatea F ºi subunitãþi” /

analitic distinct

– În contabilitatea subunitãþii din Segarcea:

3022 = 481 5.000„Combustibili” / „Decontãri între unitatesubunitatea S ºi subunitãþi” /

analitic distinct

3. La data de 30 aprilie anul N se înregistreazã consumurile de materiale ºi carburanþi în contabilitateafiecãrei subunitãþi (bonul de consum materiale ºi fiºa de alimentare carburanþi + foaia de parcurs).


6021 = 3021 3.500„Cheltuieli cu materialele „Materiale auxiliare” /

auxiliare” subunitatea F

6022 = 3022 3.000„Cheltuieli privind „Combustibili” /

combustibilii” subunitatea F


6021 = 3021 4.000„Cheltuieli cu materialele „Materiale auxiliare” /

auxiliare” subunitatea B


6022 = 3022 5.000„Cheltuieli privind „Combustibili” /

combustibilii” subunitatea S

4. În cursul lunii aprilie anul N, societatea efectueazã cheltuieli diverse:

cheltuieli cu energia ºi apa pentru consum propriu la nivel de societate, în sumã de 1.700 lei;

cheltuieli cu energia ºi apa pentru consum productiv, în sumã de 7.800 lei; ºi


cheltuieli cu lucrãri executate de terþi pentru secþiile productive (subunitãþi), în sumã de 5.500 lei,TVA aferentã celor trei sume fiind de 2.850 lei; precum ºi

cheltuieli cu primele de asigurare pentru mijloacele de transport proprii, în sumã de 3.000 lei, petrimestrul II anul N.


– Cheltuielile efectuate, pe baza facturilor fiscale emise de furnizori:

% = 401 17.850605 „Furnizori” 1.700

„Cheltuieli privindenergia ºi apa”

481 13.300„Decontãri între unitate

ºi subunitãþi” /analitic distinct

4426 2.850„TVA deductibilã”

– ªi cheltuielile cu primele de asigurare pe trimestrul II ºi pe luna aprilie anul N:

471 = 401 3.000„Cheltuieli înregistrate „Furnizori”

în avans”

613 = 471 1.000„Cheltuieli cu primele „Cheltuieli înregistrate

de asigurare” în avans” / luna aprilie

5. Cheltuielile cu energia ºi apa pentru consum productiv se defalcã astfel: suma de 2.700 lei pentrusubunitatea din Filiaºi, suma de 3.000 lei pentru subunitatea din Bãileºti, ºi suma de 2.100 lei pentru subunitateadin Segarcea.

– În contabilitatea subunitãþilor productive se înregistreazã (procesul-verbal de repartizare consumurienergie, pe subunitãþi, ºi Nota de debitare-creditare):

% = 481 7.800605 „Decontãri între unitate 2.700

„Cheltuieli privind ºi subunitãþi” /energia ºi apa” / analitic distinct

subunitatea F605 3.000

„Cheltuieli privindenergia ºi apa” /

subunitatea B605 2.100

„Cheltuieli privindenergia ºi apa” /

subunitatea S

6. Cheltuielile cu servicii prestate de terþi, în sumã de 5.500 lei, se repartizeazã pe subunitãþi astfel: sumade 1.800 lei pentru secþia Filiaºi, suma de 2.000 lei pentru secþia Bãileºti, ºi suma de 1.700 lei pentru secþiaSegarcea.


– În contabilitatea subunitãþilor productive se înregistreazã (devize/situaþii de lucrãri confirmate defiecare subunitate ºi Nota de debitare-creditare, pe fiecare subunitate):


„Alte cheltuieli cu serviciile ºi subunitãþi” /executate de terþi” / analitic distinct

subunitatea F628 2.000

„Alte cheltuieli cu serviciileexecutate de terþi” /


„Alte cheltuieli cu serviciileexecutate de terþi” /

subunitatea S

7. La data de 20 aprilie anul N, unitatea vireazã fiecãrei subunitãþi suma de 50.000 lei în vederea plãþiisalariilor pe luna martie ºi a unor furnizori, precum ºi suma de 8.000 lei în numerar, pentru plãþi curente peluna aprilie.


– Virarea în contul fiecãrei subunitãþi a sumei de 50.000 lei (ordinul de platã ºi Nota de debitare-creditare):

481 = 5121 150.000„Decontãri între unitate „Conturi la bãnci

ºi subunitãþi” / în lei”analitic distinct

– ªi depunerea în numerar a sumei de 8.000 lei, în casieria fiecãrei subunitãþi (dispoziþia de platã ºiNota de debitare-creditare):

481 = 5311 24.000„Decontãri între unitate „Casa în lei”


În contabilitatea subunitãþilor se înregistreazã:

– Sumele virate în contul subunitãþilor:

% = 481 150.0005121 Decontãri între unitate 50.000

„Conturi la bãnci ºi subunitãþi” /în lei” / subunitatea F analitic distinct

5121 50.000„Conturi la bãnci

în lei” / subunitatea B5121 50.000

„Conturi la bãnciîn lei” / subunitatea S

– Precum ºi sumele încasate în numerar de la societate (dispoziþia de încasare + chitanþa ºi Nota dedebitare-creditare):



„Casa în lei” / ºi subunitãþi” /subunitatea F analitic distinct

5311 8.000„Casa în lei” /subunitatea B

5311 8.000„Casa în lei” /subunitatea S

8. La data de 28 aprilie anul N, subunitãþile întocmesc situaþia lucrãrilor ºi serviciilor prestate în cursullunii aprilie (devize/situaþii de lucrãri, pe fiecare beneficiar, ºi Nota de debitare-creditare), pe care o transmitla societate.

– În contabilitatea subunitãþilor se înregistreazã veniturile din prestãri servicii:

481 = % 240.000„Decontãri între unitate 704 85.000

ºi subunitãþi” / „Venituri din serviciianalitic distinct prestate” / subunitatea F

704 78.000„Venituri din servicii

prestate” / subunitatea B704 77.000

„Venituri din serviciiprestate” / subunitatea S

– În contabilitatea unitãþii se înregistreazã serviciile prestate de subunitãþi, pe fiecare client (facturifiscale emise cãtre clienþi ºi Nota de debitare-creditare):

411 = % 285.600„Clienþi” 481 240.000

„Decontãri între unitateºi subunitãþi” /analitic distinct

4427 45.600„TVA colectatã”

9. La data de 29 aprilie anul N, subunitatea din Filiaºi încaseazã de la clienþi suma de 4.000 lei, înnumerar, cu care achitã în numerar energia ºi apa consumatã, precum ºi materialele (parþial) consumate înscopuri productive pe luna aprilie (chitanþa, dispoziþia de încasare/platã ºi Nota de debitare-creditare):

În contabilitatea subunitãþii din Filiaºi se înregistreazã:

– Încasarea serviciilor prestate:

5311 = 481 4.000„Casa în lei” „Decontãri între unitate


– ªi achitarea în numerar a consumurilor de energie, apã ºi materiale:

481 = 5311 4.000„Decontãri între unitate „Casa în lei”



În contabilitatea unitãþii se înregistreazã:

– Încasarea serviciilor prestate clienþilor (Nota de debitare-creditare):

481 = 411 4.000„Decontãri între unitate „Clienþi”


– ªi achitarea facturii de energie ºi apã ºi a facturii de materiale (parþial) pe luna aprilie (Nota de debi-tare-creditare):

401 = 481 4.000„Furnizori” „Decontãri între unitate


10. La data de 30 aprilie anul N se închid conturile de cheltuieli ºi de venituri pe luna aprilie, în contabili-tatea fiecãrei subunitãþi (balanþa de verificare lunarã).


121 = % 11.000„Profit sau pierdere” 6021 3.500

„Cheltuieli cu materialeleauxiliare”

6022 3.000„Cheltuieli privind

combustibilii”605 2.700

„Cheltuieli privindenergia ºi apa”

628 1.800„Alte cheltuieli cu lucrãrile ºiserviciile executate de terþi”

respectiv:

704 = 121 85.000„Venituri din servicii prestate” „Profit sau pierdere”



„Cheltuieli cu materialeleauxiliare”


energia ºi apa”628 2.000

„Alte cheltuieli cu lucrãrile ºiserviciile executate de terþi”

respectiv:

704 = 121 78.000„Venituri din servicii prestate” „Profit sau pierdere”


BIBLIOGRAFIE1. Ministerul Finanþelor Publice, Reglementãri contabile pentru agenþii economici, Editura Economicã,

Bucureºti, 2002.2. Pãtruþ V., Rotilã A., Drehuþã E. ºi alþii, Manualul expertului contabil ºi al contabilului autorizat,

ediþia a IV-a, Editura Agora, 2002.3. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile

conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009.



„Cheltuieli privindcombustibilii”


energia ºi apa”628 1.700

„Alte cheltuieli cu lucrãrileºi serviciile executate de terþi”

respectiv:704 = 121 77.000

„Venituri din servicii prestate” „Profit sau pierdere”

11. Pentru închiderea balanþei de verificare la nivel de societate comercialã pe luna aprilie se preiaurulajele debitoare ºi creditoare ale contului 121 „Profit sau pierdere”, din balanþele de verificare întocmite defiecare subunitate (Nota de debitare-creditare).

– În contabilitatea societãþii comerciale se înregistreazã:% = 481 28.800

121 „Decontãri între unitate 11.000„Profit sau pierdere” / ºi subunitãþi” /

subunitatea F analitic distinct121 9.000

„Profit sau pierdere” /subunitatea B

121 8.800„Profit sau pierdere” /

subunitatea S

respectiv:481 = % 240.000

„Decontãri între unitate 121 85.000ºi subunitãþi” / „Profit sau pierdere” /analitic distinct subunitatea F

121 78.000„Profit sau pierdere” /


„Profit sau pierdere” /subunitatea S

La sfârºitul lunii sau perioadei de raportare, la nivelul societãþii comerciale se efectueazã punctajul lacontul 481 (pe analitice) între unitate ºi subunitãþi.

Practic

ã cont

abilã


Studiu de cazprivind evidenþierea înregistrãrilor contabilela societatea de asigurare „MDO” a operaþiunilorprivind asigurarea obligatorie auto (RCA)printr-un broker de asigurare

Marinicã DOBRIN, conf. univ. dr.Universitatea „Spiru Haret” Bucureºti

Societatea de asigurare „MDO” SA încaseazã în luna decembrie 200N-1, prin brokerul „Venus”, osumã de 14.000 lei pentru asigurarea obligatorie auto (RCA), cu valabilitate de la 01.01.200N la 31.12.200N.Comisionul de brokeraj este de 20%.

În contabilitatea asigurãtorului autorizat pentru practicarea asigurãrii obligatorii RCA se efectueazãurmãtoarele înregistrãri contabile:

1. Evidenþierea primelor de asigurare de rãspundere civilã auto încasate în exerciþiul financiar precedent,respectiv în luna decembrie 200N-1, ºi aferente exerciþiului financiar urmãtor, respectiv pentru perioada01.01.200N – 31.12.200N:

54421 = 404 14.000„Conturi la bãnci „Decontãri privind

în lei privind intermediarii în asigurãri”asigurãrile generale”

– ªi concomitent:

404 = 4742 14.000„Decontãri privind „Venituri înregistrate

intermediarii în asigurãri” în avans privindasigurãrile generale”

2. Evidenþierea cheltuielilor cu comisioanele datorate ºi plãtite brokerului:14.000 lei × 20% = 2.800 lei

Key terms: insurance broker, auto mandatory insurance (RCA), the accounting for of theinsurance bonus for the legal liability insurance, the broker’s fee, bonus reserve, amounttransferred in the CSA account

ABSTRACT

Case Study Concerning the Enhancement of the Accounting Recordsat the Insurance Company “MDO” of the Operations Concerningthe Mandatory Auto Insurance (RCA) Through an Insurance Broker

This case study enhance the accounting records made in the insurer’s accountingwho is authorized to practice the mandatory insurance for the auto legal liability(RCA).


4732 = 4222 2.800„Alte cheltuieli înregistrate „Sume datorate

în avans privind intermediarilor privindasigurãrile generale” asigurãrile generale”


4222 = 54421 2.800„Sume datorate „Conturi la bãnci

intermediarilor privind în lei privindasigurãrile generale” asigurãrile generale”

3. La începutul exerciþiului financiar urmãtor, respectiv la 01.01.200N, se vor efectua urmãtoarele înregistrãri:

– Înregistrarea subscrierii poliþei de asigurare (la momentul intrãrii în vigoare):

4012 = 702 14.000„Decontãri privind primele „Venituri din primele (cu primele de

de asigurare aferente brute subscrise privind asigurare bruteasigurãrilor generale” asigurãrile generale directe” subscrise)


4742 = 4012 14.000„Venituri înregistrate „Decontãri privind primele (cu primele de

în avans privind de asigurare aferente asigurare încasateasigurãrile generale” / asigurãrilor generale” în exerciþiul

analitic distinct financiar precedent)

– Concomitent se înregistreazã rezerva de primã aferentã:

3151 = 6151 14.000„Rezerve de prime privind „Cheltuieli privind rezerva

asigurãrile directe” de prime aferentãasigurãrilor directe”

– Precum ºi cheltuiala cu comisionul aferent primei brute subscrise:

65622 = 4732 2.800„Cheltuieli privind „Alte cheltuieli înregistrate

comisioanele ºi onorariile” în avans privindasigurãrile generale”

– ªi cheltuielile de achiziþie reportate:

4722 = 657 2.800„Cheltuieli de achiziþie „Variaþia cheltuielilor

reportate privind de achiziþie reportate”asigurãrile generale”

4. Ulterior, lunar, se evidenþiazã diminuarea rezervei de prime cu valoarea aferentã riscului expirat:14.000 lei/12 luni (perioada de valabilitate a contractului) = 1.166,67 lei

6151 = 3151 1.166,67„Cheltuieli privind rezerva „Rezerve de prime privind

de prime aferentã asigurãrile directe”asigurãrilor directe”

– ªi concomitent se reporteazã cheltuielile de achiziþie:2.800 lei/12 luni = 233,33 lei


657 = 4722 233,33„Variaþia cheltuielilor „Cheltuieli de achiziþiede achiziþie reportate” reportate privind

asigurãrile generale”

4. Evidenþierea sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor:14.000 lei × 1,38% = 193,20 lei

Pentru gestionarea programului de monitorizare a activitãþii asigurãtorilor care practicã RCA, pentruimplementarea ºi întreþinerea unei baze unice de date la nivel naþional, pentru protejarea corespunzãtoare aintereselor asiguraþilor ºi prevenþie rutierã, în sensul legislaþiei rutiere în vigoare, se prelevã o cotã procentualãde 1,38% din volumul primelor de asigurare încasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA, care esteremisã în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor pânã la data de 25 ianuarie 200N.

– În decembrie 200N-1 se înregistreazã datoria privind contribuþia RCA, deoarece datoria privind taxatrebuie reflectatã în bilanþ la sfârºitul exerciþiului, dar ea nu reprezintã o cheltuialã a exerciþiului, deoarece esteaferentã unui venit în avans:

4732 = 44323 193,20„Alte cheltuieli înregistrate „Contribuþia procentualã

în avans privind pentru asigurareaasigurãrile generale” obligatorie RCA”

– În ianuarie 200N se înregistreazã cheltuiala aferentã exerciþiului:6432 = 4732 193,20

„Cheltuieli cu alte impozite, „Alte cheltuieli înregistratetaxe ºi vãrsãminte asimilate în avans privindprivind asigurãrile generale” asigurãrile generale”

– Plata sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor:44323 = 54421 193,20

„Contribuþia procentualã „Conturi curentepentru asigurarea la bãnci privindobligatorie RCA” asigurãrile generale”

BIBLIOGRAFIE1. Constantinescu Dan Anghel, Reglementarea ºi supravegherea asigurãrilor în Uniunea Europeanã,

Editura Semne ’94, Bucureºti, 2004.2. Dobrin Marinicã, Contabilitatea specificã domeniului asigurãrilor, Editura Bren, Bucureºti, 2005.3. Dobrin Marinicã, Contabilitatea societãþilor de asigurãri, Editura Fundaþiei România de Mâine,

Bucureºti, 2007.4. Dobrin Marinicã, Gãliceanu Mihaela, Asigurãri ºi reasigurãri, Editura Fundaþiei România de Mâine,

Bucureºti, 2003.5. Dobrin Marinicã, Tãnãsescu Paul, Teoria ºi practica asigurãrilor, ediþia a II-a, Editura Economicã,

Bucureºti, 2003.6. Vãcãrel Iulian, Bercea Florian, Asigurãri ºi reasigurãri, ediþia a IV-a, Editura Expert, Bucureºti, 2007.7. Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor, publicatã în Monitorul

Oficial nr. 148/10.04.2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.8. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.9. Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 3.129/2005 pentru aprobarea

reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurãrilor, publicatîn Monitorul Oficial nr. 1.187/29.12.2005, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Practicã contabilã


Unele aspecte contabile pentrucompletarea registrului-inventar

Andrei COZOª, expert contabilMureº

Persoanele fizice ºi juridice care au obligaþia sãorganizeze ºi sã conducã contabilitatea proprie au ºiobligaþia sã efectueze inventarierea generalã a ele-mentelor de activ ºi de pasiv deþinute la începutulactivitãþii, cel puþin o datã pe an pe parcursul funcþio-nãrii lor, în cazul fuziunii sau al încetãrii activitãþii,precum ºi în alte situaþii prevãzute de lege. Rezultateleinventarierii se înregistreazã în contabilitate potrivitreglementãrilor contabile aplicabile.

Ministerul Finanþelor Publice este autorizat prinlege sã emitã norme privind organizarea ºi efectuareainventarierii elementelor de natura activelor, datoriilorºi capitalurilor proprii, pe baza stadiului de dezvoltarea economiei ºi de integrare a ei în economia comunitã-þilor economice europene.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea si-tuaþiei reale a tuturor elementelor de natura activelor,datoriilor ºi capitalurilor proprii ale fiecãrei entitãþi,precum ºi a bunurilor ºi valorilor deþinute cu oricetitlu, aparþinând altor persoane juridice sau fizice, învederea întocmirii situaþiilor financiare anuale, caretrebuie sã ofere o imagine fidelã a poziþiei financiare

ºi a performanþei entitãþii pentru respectivul exerciþiufinanciar.

Pe lângã obligaþia de inventariere a elementelorde natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor propriideþinute la începutul activitãþii, acestea se inventariazãcel puþin o datã în cursul exerciþiului financiar pe par-cursul funcþionãrii lor, în cazul fuziunii sau al încetãriiactivitãþii, precum ºi la cererea organelor de controlsau a altor organe prevãzute de lege; ori de câte orisunt indicii cã existã lipsuri sau plusuri în gestiune;ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;cu prilejul reorganizãrii gestiunilor; ca urmare a cala-mitãþilor naturale sau a unor cazuri de forþã majorã;în alte cazuri prevãzute de lege.

Inventarierea anualã a elementelor de natura acti-velor, datoriilor ºi capitalurilor proprii se face, de regulã,cu ocazia încheierii exerciþiului financiar, avându-seîn vedere ºi specificul activitãþii fiecãrei entitãþi.

La unele unitãþi cu o activitate mai complexã, bu-nurile pot fi inventariate ºi înaintea datei de încheiere aexerciþiului financiar, situaþie determinatã ºi de numãrulde personal care poate fi utilizat pentru inventariere.

Key terms: annual accounts book, stock taking, balance sheet, trial balance

ABSTRACT

Some Accounting Aspects for the Completion of the Annual Accounts Book

The annual accounts book is a mandatory accounting document where are recordedthe results of the stock taking of the assets, liabilities and equity, distributed on theirnature, according to their balance sheet items. This has to be completed at the annualstock taking; even if stock taking is made during the year, this has to be completedat the end of the year. Taking into consideration the annual accounts book and thetrial balance at the end of the financial year, the balance sheet can be prepared,which is part of the annual financial statements those items have to correspond tothe data recorded in the accounting that are in accord with the real situation of theassets, liabilities and equity, established taking into consideration the inventory.

The annual accounts book can be adapted taking into consideration the particularityand the requests of the entities, if the minimum of its information is respected.


În situaþia inventarierii unor gestiuni pe parcur-sul anului, în registrul-inventar se va cuprinde valoareastocurilor faptice inventariate actualizate cu intrãrileºi ieºirile de bunuri din perioada cuprinsã între datainventarierii ºi data încheierii exerciþiului financiar.Operaþiunea de actualizare a datelor rezultate din in-ventariere se va efectua astfel încât la sfârºitul exerci-þiului financiar sã fie reflectatã situaþia realã a elemen-telor de activ ºi de pasiv.

În cazul în care unitatea are subunitãþi dispersateteritorial care conduc contabilitatea pânã la nivel debalanþã de verificare, registrul-inventar se poate con-duce de cãtre subunitãþi, în condiþiile înregistrãrii aces-tuia în evidenþa subunitãþii.

Registrul-inventar este un document contabilobligatoriu în care se înscriu rezultatele inventarieriielementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalu-rilor proprii, grupate dupã natura lor, conform postu-rilor din bilanþ.

Elementele de natura activelor, datoriilor ºi capi-talurilor proprii înscrise în registrul-inventar au la bazã

liste de inventariere, procese-verbale de inventariereºi situaþii analitice, dupã caz, care justificã conþinutulfiecãrui post din bilanþ.

Completarea registrului-inventar se efectueazãîn momentul în care se stabilesc soldurile tuturor con-turilor bilanþiere, inclusiv cele aferente impozituluipe profit, ºi ajustãrile pentru depreciere sau pierderede valoare, dupã caz.

Registrul-inventar poate fi adaptat în funcþie despecificul ºi de necesitãþile entitãþilor, cu condiþiarespectãrii conþinutului minim de informaþii prevãzutpentru acesta.

Pe baza registrului-inventar ºi a balanþei de verifi-care întocmite la finele exerciþiului financiar se întoc-meºte bilanþul, parte componentã a situaþiilor financiareanuale, ale cãrui posturi trebuie sã corespundã cu dateleînregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaþiarealã a elementelor de natura activelor, datoriilor ºicapitalurilor proprii, stabilitã pe baza inventarului.

Pentru exemplificare se prezintã urmãtoarea apli-caþie practicã:

Contul 301 „Materii prime” este cuprins în douã gestiuni: gestiunea 1, care include materii prime de20.000 lei, la care sunt aferente diferenþe nefavorabile de preþ de 2.000 lei, ºi gestiunea 2, care conþine materiiprime de 25.000 lei, cãrora le sunt aferente diferenþe nefavorabile de preþ de 3.000 lei.

Inventarierea s-a efectuat la 01.12.2009 la ambele gestiuni.

Tabelul 1. Balanþa de verificare la data de 01.12.2009

ConturiSolduri

Debitoare Creditoare

1 2 3

1012 - 75.000

121 - 32.960

212 50.000 -

2131 60.000 -

2812 - 26.000

2813 - 27.000

301 45.000 -

302 35.000 -

308 5.000 -

371 22.000 -

378 - 6.000

401 - 55.000

4111 6.000 -

4118 3.000 -

4428 - 3.040

5121 20.000 -

5191 - 21.000

TOTAL 246.000 246.000

Studiu de caz


Intrãrile ºi ieºirile din gestiunea 1 au fost urmãtoarele:

Gestiunea 1 a avut stoc la 01.12.2009 de 18.000 lei;

În luna decembrie 2009 au avut loc intrãri de materii prime de 7.000 lei ºi ieºiri de materii prime de5.000 lei;

La inventariere s-au constatat materii prime parþial degradate de 1.000 lei, care pot fi parþial valorificatefolosind cantitãþi cu 50% mai mari, pentru care se creeazã ajustãri de 500 lei.

Intrãrile ºi ieºirile din gestiunea 2 au fost urmãtoarele: Gestiunea 2 a avut stoc la 01.12.2009 de 20.000 lei;

Intrãrile în luna decembrie 2009 au fost de 8.000 lei, ºi ieºirile, de 3.000 lei; La inventariere s-au constatat materii prime complet degradate de 800 lei, care nu pot fi utilizate ºi

deci trebuie distruse (deoarece nu sunt recuperabile), pentru care se creeazã o ajustare de 800 lei.

Înregistrarea în registrul-inventar se va face prin cuprinderea contului 301 „Materii prime”, de 45.000 lei,plus diferenþele de preþ nefavorabile de 5.000 lei, deci în total 50.000 lei.

În gestiunea 1, înregistrarea se va face dupã cum urmeazã:

Stoc la 01.12.2009 ..................................................................................................... 18.000 lei Intrãri în luna decembrie 2009 ................................................................................... 7.000 lei

Ieºiri în luna decembrie 2009 ..................................................................................... 5.000 lei

Total ..................................................................................................................... 20.000 lei Se adaugã diferenþele nefavorabile de la diferenþele de preþ ....................................... 2.000 lei

Total ..................................................................................................................... 22.000 lei Materii prime degradate de 1.000 lei, care duc la creºtereacu 50% a consumului ºi pentru care se creeazã ajustãri .................................................. 500 lei

Total sold bilanþ .................................................................................................. 21.500 lei

În gestiunea 2, înregistrarea se va face dupã cum urmeazã:

Stoc la 01.12.2009 ..................................................................................................... 20.000 lei

Intrãri în luna decembrie 2009 ..................................................................................... 8.000 lei Ieºiri în luna decembrie 2009 ..................................................................................... 3.000 lei

Total ..................................................................................................................... 25.000 lei Se adaugã diferenþele nefavorabile de la diferenþele de preþ ....................................... 3.000 lei

Total ..................................................................................................................... 28.000 lei Materii prime complet degradate pentru care se creeazã ajustãri ................................ 800 lei

Total sold bilanþ .................................................................................................. 27.200 lei

– Înregistrarea ajustãrilor de valoare:

6814 = 391 1.300„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustãri pentru deprecierea

ajustãrile pentru deprecierea materiilor prime”activelor circulante”

În contul 302 „Materiale consumabile” existã valori materiale de 35.000 lei, dintre care piesele de schimbsunt de 20.000 lei, cont care s-a inventariat la 31.12.2009; s-a constatat cã existã piese de schimb în valoarede 1.000 lei care nu mai sunt utilizabile, fiind uzate moral, ºi care nu mai pot fi valorificate nici ca materialerecuperabile, motiv pentru care urmeazã a fi distruse.


ConturiSolduri

Debitoare Creditoare

1 2 3

1012 - 75.000

121 - 27.660

212 50.000 -

2131 60.000 -

2812 - 26.000

2813 - 27.000

301 45.000 -

302 35.000 -

308 5.000 -

371 22.000 -

378 - 6.000

401 - 55.000

4111 6.000 -

4118 3.000 -

4428 - 3.040

5121 20.000 -

5191 - 21.000

391 - 1.300

491 - 3.000

3921 - 1.000

TOTAL 246.000 246.000

– Înregistrarea ajustãrii:


ajustãrile pentru deprecierea materialelor consumabile”activelor circulante”

– Înregistrarea ajustãrii pe rezultate:121 = 6814 1.000

„Profit sau pierdere” „Cheltuieli de exploatare privindajustãrile pentru deprecierea

activelor circulante”

– În contul 4118 „Clienþi incerþi sau în litigiu” apare suma de 3.000 lei, pentru care avocatul societãþiiaratã cã nu sunt ºanse de câºtigare a procesului, deoarece creanþele au ajuns în stadiul de prescripþie, ºi secreeazã ajustãri dupã cum urmeazã:


ajustãrile pentru deprecierea creanþelor – clienþi”activelor circulante”

– Înregistrarea ajustãrii pe rezultate:121 = 6814 3.000

„Profit sau pierdere” „Cheltuieli de exploatare privindajustãrile pentru deprecierea

activelor circulante”

Dupã efectuarea ajustãrilor ºi înregistrarea tuturor operaþiunilor se întocmeºte balanþa de verificaredefinitivã, care se prezintã în cele ce urmeazã. Aceastã balanþã definitivã încheiatã la 31.12.2009 va servipentru întocmirea bilanþului, împreunã cu registrul-inventar.

Tabelul 2. Balanþa de verificare definitivã la data de 31.12.2009


Pe baza balanþei de verificare definitive se procedeazã la întocmirea bilanþului dezvoltat sau prescurtat.În cazul nostru, pentru simplificare se întocmeºte bilanþul prescurtat. În cele ce urmeazã redãm bilanþul prescurtatfãrã prezentarea soldurilor de la exerciþiul precedent.

Pentru simplificare nu s-au fãcut înregistrãrile privind impozitul pe profit.

Dupã cum am mai arãtat, bilanþul se întocmeºte pe baza balanþei de verificare ºi a registrului-inventar.Însã în acest caz se prezintã complet ultimul registru-inventar.

Tabelul 3. Bilanþul prescurtat la data de 31.12.2009

Denumirea elementuluiSold la finele

exerciþiului 2009

1 2

II. Imobilizãri corporale 57.000

ACTIVE IMOBILIZATE 57.000

– Stocuri 101.700

– Creanþe 3.000

– Casa ºi conturi la bãnci 20.000

ACTIVE CIRCULANTE 124.700

DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLÃTITE ÎNTR-O PERIOADÃDE PÂNÃ LA UN AN

79.040

ACTIVE CIRCULANTE NETE 45.660

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 102.660

Capital subscris ºi vãrsat 75.000

Profitul exerciþiului financiar 27.660

CAPITALURI PROPRII 102.660

CAPITALURI – TOTAL 102.660

Tabelul 4. Registrul-inventar la data de 31.12.2009

Nr. Recapitulaþia evenimentelor Valoarea Valoarea

Diferenþe de evaluat

crt. contabilã

de inventar

(de înregistrat caurmare a inventarului)

ValoareCauze

diferenþe

0 1 2 3 4 5

1. Cont 212 „Construcþii” 50.000 24.000 26.000 Amortizare

2. Cont 2131 „Echipamente tehnologice” 60.000 33.000 27.000 Amortizare

Cont 301 „Materii prime” 50.000 48.700 1.300 Ajustare

3. - gestiunea 1 22.000 21.500 500 Ajustare

- gestiunea 2 28.000 27.200 800 Ajustare

4. Cont 302 „Materiale consumabile” 35.000 34.000 1.000 Ajustare

Cont 308 „Diferenþe de preþ la materii prime ºi5.

materiale”5.000 5.000 - -

6. Cont 371 „Mãrfuri” 22.000 16.000 6.000Diferenþã

preþ

7. Cont 4111 „Clienþi” 6.000 6.000 - -

8. Cont 4118 „Clienþi incerþi sau în litigiu” 3.000 - 3.000 Ajustare

9. Cont 5121 „Conturi la bãnci în lei” 20.000 20.000 - -

X TOTAL ACTIV 246.000 181.700 64.300 X


BIBLIOGRAFIE

1. Cozoº Andrei, Unele aspecte legate de conducerea registrului-inventar, revista Contabilitatea,expertiza ºi auditul afacerilor, nr. 4/2000, CECCAR, pp. 36-43.

2. ***, Catalogul documentelor financiar-contabile, ediþia IV-a, actualizatã la 9 ianuarie 2009, EdituraBest Publishing.

3. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.

4. Legea nr. 420/2004 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/2004 pentru modificarea ºicompletarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991, publicatã în Monitorul Oficial nr. 993/28.10.2004.

5. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabileconforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009.

6. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizareaºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, publicatîn Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.

0 1 2 3 4 5

10. Cont 1012 „Capital subscris vãrsat” 75.000 75.000 - -

11. Cont 121 „Profit sau pierdere” 22.660 22.660 - -

12. Cont 2812 „Amortizarea construcþiilor” 26.000 26.000 - -

Cont 2813 „Amortizarea instalaþiilor, mijloacelor13.

de transport, animalelor ºi plantaþiilor”27.000 27.000 - -

14. Cont 378 „Diferenþe de preþ la mãrfuri” 6.000 6.000 - -

15. Cont 401 „Furnizori” 55.000 55.000 - -

16. Cont 4428 „TVA neexigibilã” 3.040 3.040 - -

17. Cont 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 21.000 21.000 - -

Cont 391 „Ajustãri pentru deprecierea18.

materiilor prime”1.300 1.300 - -


materialelor consumabile”1.000 1.000 - -


creanþelor – clienþi”3.000 3.000 - -

X TOTAL PASIV 246.000 246.000 - -

Concluzii

Din cele prezentate rezultã cã registrul-inventareste un document contabil obligatoriu în care se în-scriu rezultatele inventarierii elementelor de naturaactivelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, grupatedupã natura lor, conform posturilor de bilanþ.

Elementele de natura activelor, datoriilor ºicapitalurilor proprii înscrise în registrul-inventar aula bazã listele de inventariere, procesele-verbale de

inventariere ºi situaþiile analitice, dupã caz, care justi-ficã conþinutul fiecãrui post de bilanþ.

Pe baza registrului-inventar ºi a balanþei de ve-rificare întocmite la finele exerciþiului financiar seîntocmeºte bilanþul, parte componentã a situaþiilorfinanciare anuale, ale cãrui posturi trebuie sã cores-pundã cu datele înregistrate în contabilitate, puse deacord cu situaþia realã a elementelor de natura acti-velor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, stabilitã pe bazainventarului.

Standarde internationale,


Situaþia fluxurilor de trezorerie– mijloc de reflectare a sãnãtãþiifinanciare a întreprinderii– partea a II-a –

Neculai TABÃRÃ, prof. univ. dr.Alina RUSU, drd. ec.Alina NEAGU, drd. ec.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Key terms: cash flows, treasury, users, accounting information, decision process, financialreporting, financial statements

ABSTRACT

Situation of Cash Flows – Reflection Mean of Company’s Financial Health

The profit or loss account illustrates the extent that an enterprise is efficient or not interms of the objective of obtaining a positive result of its work, but doesn’t provideinformation on actual cash inflows and outflows, which provides confidence in termsof the lay. To remove these shortcomings in performance measurement, the companiescan elaborate a statement of cash flows – a board which, unlike the profit or lossaccount, made a projection on the real possibilities of the company to provide financialsupport and to pay its debts with real resources available and not with the future ones.

Analysis of financial balance in terms of the cash flows is used to estimate futurecash needs based on past situation, their knowledge is useful both shareholders andcreditors. Equally, the knowledge of future cash flows concerns the potential investors,the updated cash flow method being one of the methods of company assessment. Acompany that consistently generates a significant treasury is also solvent, profitableand able to secure its development.

1 Aplicaþie adaptatã dupã M.M. Gîrbinã, ªt. Bunea, Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS,vol. 3, Editura CECCAR, Bucureºti, 2008.

Pentru a ilustra întocmirea situaþiei fluxurilor de trezorerie ºi calculul fluxurilor de numerar din activitateade exploatare prin metoda directã ºi prin cea indirectã vom folosi datele din bilanþul ºi din contul de profit ºipierdere prezentate în continuare1.

Tabelul 3. Bilanþul la 31 decembrie 200N

Denumirea indicatoruluiExerciþiul financiar

N-1 N

A. Active imobilizate

I. Imobilizãri necorporale (1) 2.625.000 3.125.000

II. Imobilizãri corporale (1) 3.750.000 4.000.000

III. Imobilizãri financiare (2) 1.875.000 1.875.000

Active imobilizate – Total 8.250.000 9.000.000


Note:1. Amortizarea aferentã imobilizãrilor corporale

ºi necorporale existente la începutul anului a fost de3.000.000 lei, iar cea aferentã imobilizãrilor existentela sfârºitul anului a fost de 3.500.000 lei;

2. Imobilizãrile financiare sunt reprezentate deinterese de participare, iar în cursul anului întreprin-derea nu a achiziþionat ºi nici nu a cedat astfel deimobilizãri;

3. Stocurile sunt reprezentate de mãrfuri; la sfâr-ºitul exerciþiului N-1, stocurile de mãrfuri au fostdepreciate pentru suma de 125.000 lei, iar în cursulexerciþiului N, aceste stocuri au fost vândute; stocurileexistente la sfârºitul exerciþiului N nu au fãcut obiectulunei deprecieri;

4. Creanþele – clienþi sunt aferente vânzãrilor înþarã (nu includ diferenþe de curs valutar) ºi nu au fãcutobiectul unor deprecieri;

5. Investiþiile pe termen scurt sunt reprezentatede titluri de plasament achiziþionate în exerciþiul N-1ºi vândute în exerciþiul N; în cursul anului nu s-auachiziþionat investiþii pe termen scurt;

6. Cheltuielile în avans sunt reprezentate de chi-rii de exploatare; cele de la începutul anului au fostfacturate ºi plãtite în anul N-1 în contul anului N (chi-riile sunt facturate fãrã TVA de cãtre furnizori);

7. În cursul exerciþiului N s-au primit credite petermen scurt de 1.250.000 lei;

8. Din totalul furnizorilor, furnizorii de imobi-lizãri reprezintã 2.187.500 lei la începutul anului ºi162.500 lei la sfârºitul anului;


N-1 N

B. Active circulante

I. Stocuri (3) 525.000 25.000

II. Creanþe (4) 4.687.500 2.187.500

III. Investiþii pe termen scurt (5) 1.000.000 0

IV. Casa ºi conturi la bãnci 537.500 21.110.000

Active circulante – Total 6.750.000 23.322.500

C. Cheltuieli în avans (6) 625.000 375.000

D. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã de un an 8.250.000 4.072.500

Sume datorate instituþiilor de credit (7) 2.500.000 1.875.000

Datorii comerciale (8) 3.125.000 1.572.500

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale ºi alte datorii pentru asigurãrilesociale (9)

2.625.000 625.000

E. Active circulante nete, respectiv obligaþii curente nete -1.750.000 19.375.000

F. Total active minus obligaþii curente 7.375.000 28.625.000

G. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioadã mai mare de un an 1.500.000 2.375.000

Împrumuturi din emisiunea de obligaþiuni (10) 0 875.000

Sume datorate instituþiilor de credit (11) 1.500.000 1.500.000

H. Provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli 0 0

I. Venituri în avans 1.500.000 4.125.000

Venituri în avans – termen scurt (12) 875.000 250.000

Venituri în avans – termen lung (13) 625.000 3.875.000

J. Capital ºi rezerve

I. Capital (14) 1.250.000 3.750.000

II. Prime de capital 0 250.000

III. Rezerve 375.000 875.000

IV. Rezultat reportat 250.000 2.250.000

V. Rezultatul exerciþiului – sold creditor (15) 2.500.000 15.000.000

Total capitaluri proprii 4.375.000 22.125.000

Total capitaluri 4.375.000 22.125.000


10. Împrumutul din emisiunea de obligaþiunieste evaluat în valori nete (dupã deducerea primei derambursare de 375.000 lei);

11. În cursul anului nu au avut loc fluxuri pri-vind creditele primite pe termen lung;

12. Veniturile în avans – termen scurt sunt repre-zentate de subvenþii pentru investiþii;

13. Veniturile în avans – termen lung de la înce-putul anului sunt aferente activitãþii de exploatare; celede la sfârºitul anului includ subvenþii pentru investiþiide 3.250.000 lei, restul fiind aferente activitãþii deexploatare;

14. În cursul exerciþiului N nu au avut loc retra-geri de capital social ºi nici modificãri ale acestuia caurmare a unor operaþii interne;

15. Rezultatul net este prezentat în bilanþ înaintede repartizare;

16. Întreprinderea ºi-a achitat integral datoriaprivind TVA de 4.227.500 lei aferentã activitãþilorde exploatare ºi a încasat (recuperat) TVA aferentãactivitãþilor de investiþii de 332.500 lei;

17. În cursul anului au fost vândute, cu deconta-re în contul de la bancã, instalaþii tehnologice al cãrorcost de achiziþie este de 1.250.000 lei, iar amortizareacumulatã, de 1.000.000 lei;

18. Datoriile privind dobânzile au fost integralachitate;

19. Rezultatul net al exerciþiului N-1, în valoarede 2.500.000 lei, a fost distribuit la rezerve ºi la rezul-tatul reportat.

9. Datoriile curente au urmãtoarea structurã:

Tabelul 4. Structura altor datorii curente

Valori la începutul anului Valori la sfârºitul anului

– datorii privind impozitul pe profit 1.087.500 – datorii privind impozitul pe profit 462.500

– dobânzi de plãtit 375.000 – datorii salariale ºi sociale 162.500

– datorii salariale ºi sociale 787.500

– dividende de platã 375.000

Total 2.625.000 Total 625.000


N-1 N

Cifra de afaceri netã 16.591.000 30.000.000

Producþia vândutã (prestãri de servicii) 5.357.000 7.500.000

Venituri din vânzarea mãrfurilor 11.234.000 22.500.000

Alte venituri de exploatare 2.321.429 3.250.000

Venituri de exploatare 18.912.429 33.250.000

Alte cheltuieli din afarã (cu energia ºi apa) 208.023 250.000

Cheltuieli privind mãrfurile 6.231.545 6.875.000

Cheltuieli cu personalul 4.785.214 5.000.000

Amortizarea imobilizãrilor corporale ºi necorporale 1.071.429 1.500.000

Alte cheltuieli de exploatare 3.456.851 2.750.000

Cheltuieli de exploatare 15.753.062 16.375.000

Rezultatul din exploatare 3.159.367 16.875.000

Venituri din investiþii financiare pe termen scurt 1.416.235 625.000

Venituri financiare 1.416.235 625.000

Cheltuieli cu dobânzile 446.640 625.000

Cheltuieli financiare 446.640 625.000

Rezultatul financiar 969.595 0

Rezultatul curent 4.128.962 16.875.000

Tabelul 5. Contul de profit ºi pierdere la 31 decembrie 200N



N-1 N

Venituri totale 20.328.664 33.875.000

Cheltuieli totale 16.199.702 17.000.000

Rezultatul brut 4.128.962 16.875.000

Impozit pe profit 1.628.962 1.875.000

Rezultatul net al exerciþiului 2.500.000 15.000.000

Note:

1. Alte venituri din exploatare ................................................................................... 3.250.000 lei

din care:

din cesiunea imobilizãrilor corporale .................................................................... 750.000 lei

din subvenþii de exploatare pentru plata personalului ........................................ 1.250.000 lei

din subvenþii pentru investiþii ............................................................................. 1.125.000 lei

din ajustãri pentru deprecierea mãrfurilor ............................................................. 125.000 lei

2. Alte cheltuieli de exploatare .................................................................................. 2.750.000 lei

din care:

servicii primite de la furnizori ............................................................................ 1.250.000 lei

cheltuieli cu chiriile de exploatare (plãtite în anul anterior) ................................... 625.000 lei

impozite/taxe de exploatare, plãtite integral pânã la sfârºitul anului ...................... 625.000 lei

cu activele cedate ................................................................................................. 250.000 lei

Denumirea elementului

Fluxuri de numerar din activitãþi de exploatare:

(+) Încasãri de la clienþi

(–) Plãþi cãtre furnizori ºi angajaþi

(–) Dobânzi plãtite

(–) Taxa pe valoarea adãugatã plãtitã

(–) Alte impozite, taxe ºi vãrsãminte asimilate

plãtite

(–) Impozit pe profit plãtit

(=) Numerar net din activitãþi de exploatare (1)

Tabelul 6. Situaþia fluxurilor de trezorerie la 31 decembrie 200N (metoda directã)

Mod de calcul

Rccreanþe = 4.687.500 + 30.000.000 × 1,19 –

2.187.500

Rddatorii comerciale = (3.125.000 – 2.187.500) +

[(6.250.000 + 250.000 + 1.250.000) × 1,19

+ 375.000] – (1.572.500 – 162.500)

Rddatorii salariale = (787.500 + 5.000.000 –

162.500) – 1.250.000

Rddobânzi de plãtit = 375.000 + 625.000 – 0

Rddatorii impozit profit = 1.087.500 + 1.875.000 –

462.500

FNTE = 38.200.000 – 13.500.000 –

1.000.000 – 4.227.500 – 625.000 –

2.500.000

Valori

(200N)

38.200.000

13.500.000

1.000.000

4.227.500

625.000

2.500.000

16.347.500


Denumirea elementului

Fluxuri de numerar din activitãþi de investiþii:

(–) Plãþi pentru achiziþionarea de acþiuni

(–) Plãþi pentru achiziþionarea de imobilizãri

(+/–) Încasãri ºi plãþi în numerar din alte activitãþi de

investiþii

(+) Încasãri din vânzarea de imobilizãri

(+) Dobânzi încasate

(+) Dividende încasate

(+) Taxa pe valoarea adãugatã încasatã

(=) Numerar net din activitãþi de investiþii (2)

Fluxuri de numerar din activitãþi de finanþare:

(+) Încasãri din emisiunea de acþiuni

(+/–) Încasãri/rambursãri din împrumuturi pe termen

lung

(+/–) Încasãri/rambursãri din împrumuturi pe termen

scurt

(+/–) Încasãri/rambursãri din împrumuturi din

emisiune de obligaþiuni

(–) Plata datoriilor aferente leasingului

financiar

(–) Dividende plãtite

(=) Numerar net din activitãþi de finanþare (3)

Creºterea netã a numerarului ºi a echivalentelor de

numerar (1 + 2 + 3)

Numerar ºi echivalente de numerar la începutul

exerciþiului financiar

Numerar ºi echivalente de numerar la sfârºitul

exerciþiului financiar

Mod de calcul

Rdfurnizori de imobilizãri = 2.187.500 + [(7.125.000

+ 1.250.000 – 6.375.000) × 1,19] –

162.500

Încasãri din vânzarea investiþiilor

financiare pe termen scurt = 1.000.000 +

625.000

Subvenþii pentru investiþii încasate

= (3.250.000 + 250.000) + 1.125.000 –

875.000

Rcdebitori diverºi = 750.000 × 1,19

FNTI = (-)5.000.000 + 5.375.000 + 892.500

+ 332.500

Majorare de capital = (3.750.000 +

250.000) – 1.250.000

Încasãri din împrumuturi pe termen scurt

= 1.250.000

Rambursãri de împrumuturi pe termen

scurt = 2.500.000 + 1.250.000 –

1.875.000

Încasãri din împrumuturi din emisiune de

obligaþiuni = 875.000

FNTF = 2.750.000 – 625.000 + 875.000 –

375.000

FNT = 16.347.500 + 1.600.000 + 2.625.000

Valori

(200N)

0

5.000.000

5.375.000

892.500

0

0

332.500

1.600.000

2.750.000

0

625.000

875.000

0

375.000

2.625.000

20.572.500

537.500

21.110.000



N-1 N

Fluxuri de numerar din activitãþi de exploatare:

Profit brut 4.128.962 16.875.000

(+) Cheltuieli cu amortizarea 1.071.429 1.500.000

(+) Cheltuieli cu provizioanele ºi ajustãrile pentru depreciere sau

pierdere de valoare0 0

(+) Cheltuieli în avans (plãtite în anul anterior) 452.000 625.000

(–) Venituri din reluãri de provizioane ºi ajustãri pentru depreciere

sau pierdere de valoare12.500 125.000

(+) Cheltuieli financiare 0 0

(–) Venituri financiare 1.416.235 625.000

(+) Cheltuieli privind activele cedate 178.571 250.000

(–) Venituri din vânzarea activelor 535.714 750.000

(–) Venituri din subvenþii pentru investiþii 803.571 1.125.000

(–) Variaþia soldurilor conturilor de creanþe comerciale ºi alte

creanþe din exploatare1.964.286 2.750.000

(+) Variaþia soldurilor conturilor de datorii comerciale ºi alte

datorii din exploatare108.929 152.500

(–) Variaþia soldurilor conturilor de stocuri 446.429 625.000

(=) Numerar generat din exploatare 5.364.727 19.847.500

(–) Dobânzi plãtite 714.286 1.000.000

(–) Impozit pe profit plãtit 1.628.962 2.500.000

(=) Numerar net din activitãþi de exploatare (1) 3.021.479 16.347.500

Fluxuri de numerar din activitãþi de investiþii:

(–) Plãþi pentru achiziþionarea de acþiuni 2.345.689 0

(–) Plãþi pentru achiziþionarea de imobilizãri 3.571.429 5.000.000

(+/–) Încasãri ºi plãþi în numerar din alte activitãþi de investiþii 3.839.286 5.375.000

(+) Încasãri din vânzarea de imobilizãri 637.500 892.500

(+) Dobânzi încasate 0 0

(+) Dividende încasate 0 0

(+) Taxa pe valoarea adãugatã încasatã 0 332.500

(=) Numerar net din activitãþi de investiþii (2) -9.118.903 1.600.000

Fluxuri de numerar din activitãþi de finanþare:

(+) Încasãri din emisiunea de acþiuni 0 2.750.000

(+/–) Încasãri/rambursãri din împrumuturi pe termen lung 2.965.965 0

(+/–) Încasãri/rambursãri din împrumuturi pe termen scurt 446.429 625.000

(+/–) Încasãri/rambursãri din împrumuturi din emisiune de obligaþiuni 625.000 875.000

(–) Plata datoriilor aferente leasingului financiar 0 0

(–) Dividende plãtite 548.263 375.000

Numerar net din activitãþi de finanþare (3) 2.596.273 2.625.000

Creºterea netã a numerarului ºi a echivalentelor de numerar

(1 + 2 + 3)-3.501.151 20.572.500

Numerar ºi echivalente de numerar la începutul exerciþiului financiar 4.038.651 537.500

Numerar ºi echivalente de numerar la sfârºitul exerciþiului financiar 537.500 21.110.000

Tabelul 7. Situaþia fluxurilor de trezorerie la 31 decembrie 200N (metoda indirectã)


Din analiza datelor din Tabelele 6 ºi 7 privindfluxurile de numerar la întreprinderea analizatã, sedesprind urmãtoarele concluzii:

1. Activitatea de exploatare a generat în exerci-þiul N fluxuri de numerar care au crescut faþã de anulprecedent cu peste 13.000.000 lei, încasãrile fiind su-perioare plãþilor.

2. Activitatea de investiþii a generat fluxuri denumerar care au crescut faþã de anul precedent cupeste 10.000.000 lei, ca urmare a unor încasãri dininvestiþii superioare plãþilor aferente.

3. Activitatea de finanþare a generat fluxuri denumerar aproximativ egale cu cele din anul precedent.

4. Pe ansamblu, fluxul de numerar total a cres-cut faþã de anul precedent cu peste 24.000.000 lei,numerarul ºi echivalentele de numerar la finele peri-oadei fiind mai mari cu peste 20.000.000 lei faþã deînceputul perioadei. Situaþia fluxurilor de numerar ex-primã evoluþia poziþiei financiare a întreprinderii faþãde situaþia de la începutul anului, generând dimensiu-nea ipoteticã a performanþelor, deoarece profitul pre-zentat la sfârºitul anului (15.000.000 lei) nu coincidecu soldul disponibilitãþilor bãneºti la acel moment(21.110.000 lei), singurele care conferã autenticitatebunei gestionãri a întreprinderii.

3. Limitele situaþiei fluxurilorde trezorerie2

Principalele limite ale situaþiei fluxurilor de tre-zorerie privesc urmãtoarele elemente: conþinutul ºimodalitãþile de prezentare sau de determinare a flu-xului net de trezorerie din exploatare, evaluarea per-formanþelor prin intermediul fluxurilor de trezorerie,lipsurile sale în ceea ce priveºte aprecierea evoluþieisituaþiei financiare a unei întreprinderi.

Funcþia de exploatare este definitã în manierãrezidualã ºi depinde de conþinutul funcþiilor de finan-þare ºi de investiþii. Clasificarea fluxurilor care o com-pun este influenþatã de o logicã contabilã conformcãreia fluxul net de trezorerie din exploatare trebuiesã reflecte efectul operaþiunilor care determinã rezul-tatul asupra trezoreriei.

Modalitãþile de prezentare ºi de determinare afluxului net de trezorerie din exploatare utilizate înpracticã limiteazã posibilitãþile de interpretare ale a-cestui indicator. Utilizarea metodei indirecte împie-dicã orice identificare a fluxurilor care compun acestagregat.

Aprecierea performanþelor întreprinderii prinintermediul acestei situaþii, în special pe baza fluxuluide trezorerie din exploatare, nu se poate realiza decâtpe termen mediu sau lung. Volatilitatea fluxurilor detrezorerie nu permite utilizarea lor ca indicator de per-formanþã pe termen scurt.

Fluxurile de trezorerie, ca de altfel multe altecaracteristici financiare, sunt în strânsã legãturã cuciclul de viaþã al activitãþilor ºi produselor. Interpre-tarea lor face necesarã cunoaºterea unei distribuiri aacestor fluxuri financiare pe sectoare de activitate.

Deºi tabloul fluxurilor de trezorerie este o situa-þie de sintezã care permite explicarea variaþiei tre-zoreriei, el nu oferã posibilitatea aprecierii evoluþieisituaþiei financiare a unei întreprinderi. Un anumit nu-mãr de operaþiuni care au incidenþã asupra structuriicapitalului ºi asupra datoriilor întreprinderii, dar carenu au un corespondent direct în trezorerie nu este luatîn considerare. Or operaþiunile de acest tip, cum suntcele înregistrate în afara bilanþului, au tendinþa de ase înmulþi ca urmare a dezvoltãrii ingineriilor finan-ciare, a „contabilitãþii creative”.

Concluzii

Varietatea ºi complexitatea aspectelor legate debuna gestionare a trezoreriei întreprinderii creeazã unamplu câmp de analizã ºi dezbatere pentru specialiºtiiºi practicienii domeniului, cu atât mai mult cu cât acestsubiect priveºte în mod practic activitãþile desfãºuratede toþi agenþii economici.

Analiza fluxurilor de numerar permite proprie-tarilor actuali sau potenþiali, dar ºi creditorilor exami-narea unor aspecte ale afacerii precum:

sursa finanþãrii activitãþilor întreprinderii, fieprin fonduri generate intern, fie prin fonduri externe;

capacitatea întreprinderii de a-ºi îndeplini obli-gaþiile de platã (dobânzi ºi plãþi principale);

2 B. Colasse (coord.), Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de Gestion et Audit, 2ème édition, Ed. Economica, Paris, 2009,pp. 1344-1345.


BIBLIOGRAFIE

1. Colasse B. (avec la collab. de Lesage C.), Introduction à la comptabilité, Ed. Economica, Paris,2007.

2. Colasse B. (coord.), Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de Gestion et Audit, 2ème édition,Ed. Economica, Paris, 2009.

3. Feleagã N., Malciu L., Politici ºi opþiuni contabile, Editura Economicã, Bucureºti, 2002.

4. Gheorghiu A., Analiza economico-financiarã la nivel microeconomic, Editura Economicã, Bucureºti,2004.

5. Gîrbinã M.M., Bunea ªt., Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS,vol. 3, Editura CECCAR, Bucureºti, 2008.

6. IASB, Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), incluzând Standardele Inter-naþionale de Contabilitate (IAS) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2007, traducere realizatã deCECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

7. Petrescu S., Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a II-a, EdituraCECCAR, Bucureºti, 2008.

8. Pham D., Collins L., Comprendre les états financiers anglo-saxons, Ed. Dalloz, Paris, 1995.

9. Ristea M., Opþiuni ºi metode contabile de întreprindere, Editura Tribuna Economicã, Bucureºti,2001.

10. Stancu I., Finanþe, ediþia a IV-a, Editura Economicã, Bucureºti, 2007.

11. Tabãrã N., Mircea C., De la tabloul fluxurilor de finanþare la tabloul fluxurilor de trezorerie– perspective internaþionale (I), revista Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor, nr. 9/septembrie2000, CECCAR.

12. Þugui I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie: modelãri, analize ºi previziuni financiar-contabile,Editura Economicã, Bucureºti, 2002.

13. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabileconforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

capacitatea întreprinderii de a-ºi finanþa dez-voltarea prin fluxuri de numerar din activitatea de ex-ploatare;

capacitatea întreprinderii de a plãti dividendecãtre acþionari;

flexibilitatea pe care o are întreprinderea înfinanþarea propriilor activitãþi.

În cazul întreprinderilor mici, necesitatea acestuitablou este adesea contestatã, normele contabile ne-considerând obligatorie întocmirea acestuia. Dar bãn-cile solicitã o asemenea situaþie ca parte a proiectuluide creditare, iar managerii sunt îndrumaþi a acordaun loc important nu numai profitului ºi rentabilitãþii,ci ºi fluxurilor de trezorerie.

Într-o economie de piaþã, întreprinderea trebuieprivitã ca un sistem care existã ºi funcþioneazã prinrelaþiile sale cu terþii (investitori, creditori, buget, furni-zori etc.), relaþii ce se concretizeazã prin fluxuri patri-moniale. De mãsura în care aceste fluxuri îmbrãcãforma lichiditãþilor sunt interesaþi atât terþii (pentrurecuperarea sumelor investite ºi obþinerea unui câºtigsau pentru recuperarea unor creanþe), cât ºi condu-cerea unitãþii, pentru cã numai astfel sistemul poatefuncþiona.

Deºi situaþia fluxurilor de trezorerie nu permitesingurã evaluarea completã a situaþiei financiare a în-treprinderii, ea constituie un instrument important pen-tru analiza solvabilitãþii ºi a riscului financiar.

Spãlarea banilor


Etape, metode, modalitãþi, sistemeºi trãsãturi specifice spãlãrii banilor– partea a II-a –

Gheorghe RAICU, ec.

Key terms: money laundering and terrorist financing, underground economy (the black market),tax avoidance, double taxation, economics of tax evasion, tax evasion, due diligences,OFAC – Office of Foreign Assets Control

ABSTRACT

Stages, Methods, Ways, Systems and Characteristicsof Money Laundering

Times are tougher than ever before. The current economic crisis has created pressurefor all companies to limit their budgets while increasing efficiency. However,regulators aren’t lowering their expectations of financial institutions’ Anti-MoneyLaundering (AML) and Combating the Financing of Terrorism (CFT) compliance.

If you work for a financial services institution, there’s an 85% chance that right nowyour company is breaking the law. Whilst no respectable financial institution oremployee wants to deliberately breach legislation, as any lawyer will tell you,ignorance of the law is not a defense – especially when it’s a fundamental part ofyour job.

The present article intended to contribute to global understanding of the devastatingconsequences of money laundering and terrorist financing on development growth.

Sistemele alternativede transmitere a banilor

Sistemele alternative de transmitere rapidã a ba-nilor (SAT) permit ca banii sã circule în jurul lumiifãrã a utiliza sistemul bancar convenþional. SAT poatefi utilizat în scopuri legale ºi ilegale ºi poate exista înforme diverse. De obicei sunt pãstrate evidenþe aletuturor tranzacþiilor, dar acestea pot fi fãcute în dialect,prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliar inves-tigatorilor ºi de aceea pot fi dificil sau imposibil deinterpretat.

Din motive evidente, SAT este un sistem atractivºi folosit pe scarã largã de cãtre reþelele crimei organi-zate ºi infractorii periculoºi. SAT este utilizat nu numai

pentru a spãla veniturile obþinute din infracþiuni, ciºi pentru a evita impozitele ºi taxele fiscale, inclusivobligaþiile vamale. Existã ºi o îngrijorare la nivel in-ternaþional asupra faptului cã SAT poate fi folosit uºorîn finanþarea terorismului. Se estimeazã faptul cã existãîn Europa mii de bancheri SAT, majoritatea aparþi-nând comunitãþilor asiatice, iar clienþii lor sunt persoa-ne fizice obiºnuite, ºi nu infractori.

Deºi este o afacere discretã, bancherii din econo-mia subteranã sunt probabil cunoscuþi în cadrul co-munitãþii ºi respectaþi pentru serviciile pe care le oferãîn transmiterea banilor care au fost câºtigaþi în strãinã-tate, cãtre familiile de acasã, adesea la o ratã de schimbmai bunã ºi cu un comision mai scãzut decât cel aplicat


de bãnci sau de sistemele oficiale de transmitere ra-pidã de bani.

Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite decãtre persoane care nu pãstreazã o relaþie tradiþionalãcu banca ºi care vor sã transfere banii în þara lor deorigine cu cheltuieli cât mai mici. Aceste transferuripot fi folosite ºi de cãtre spãlãtorii de bani. Prin inter-mediul unei reþele internaþionale de agenþii localizatepeste tot în lume, o persoanã poate transfera electronicbani rapid (de obicei, în circa 10 minute), cu încredere,convenabil ºi la preþuri atractive, unor alte persoaneaflate în una dintre cele peste 150 de þãri care practicãasemenea operaþiuni.

Cazinourile ºi internetul

Un cazino este un club comercial care oferã maimulte tipuri de jocuri, de exemplu, jocuri mecanicecare solicitã monezi sau jetoane pentru a fi activate.

Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulatede cãtre spãlãtorii de bani din cauza vitezei ºi a na-turii intensive a jocurilor cu numerar ºi a faptului cãîntr-un numãr mare de þãri ele furnizeazã clienþilorlor o gamã largã de servicii financiare. Aceste serviciidisponibile la cazinouri sunt similare, în multe cazuri,cu cele furnizate de bãnci ºi pot include conturi dedebit sau de credit, facilitãþi pentru transmiterea sauprimirea de fonduri direct de la alte instituþii, precumºi servicii de schimb valutar ºi de încasare în numerara cecurilor.

Cazinourile din România încã nu practicã serviciiformale financiare, dar nu putem exclude cã acestea arputea fi interesate de serviciile respective într-o scurtãperioadã de timp.

Riscul spãlãrii banilor este foarte mare din cauzafaptului cã internetul folosit în aceste cluburi oferãaccesul uºor ºi aproape universal, eliminã contactulfaþã în faþã ºi este extrem de rapid ºi eficient în elimi-narea frontierelor. Existã trei caracteristici ale inter-netului care împreunã tind sã agraveze anumite riscuriconvenþionale de spãlare a banilor:

accesul uºor prin internet; contactul dintre client ºi instituþie este unul

depersonalizat; rapiditatea tranzacþiilor electronice.

Societãþile cu titluri nominaleºi la purtãtor

Certificatele de acþionar sunt documente caredovedesc dreptul de prioritate asupra companiei sau asocietãþii comerciale. În majoritatea þãrilor, deþinãtorulde acþiuni este înregistrat ºi orice transfer de acþiunicãtre o altã persoanã trebuie sã fie înregistrat într-unregistru oficial. Totuºi, unele jurisdicþii oferã posibi-litatea deþinerii sau transferãrii acþiunilor într-o formã„la purtãtor”.

Aceste acþiuni „la purtãtor” conferã drepturi deproprietate asupra companiei. În cazul acestor acþiuni„la purtãtor” nu existã nicio înregistrare cu privire laacþionar ºi cel care se aflã în posesia fizicã a certifica-tului de acþionar ºi care este proprietarul unei pãrþicorespunzãtoare din societatea comercialã. De aceea,este posibil ca adevãratul proprietar al companiei sãnu aparã în nicio evidenþã a companiilor sau în vreostatisticã guvernamentalã. Atunci când identitatea ac-þionarilor nu este înregistratã la emiterea ºi transferareaunei acþiuni, dreptul de proprietate este anonim. Astfelde companii reprezintã mijloace excelente pentru pri-mirea, deþinerea ºi transferul averii în mod anonim,la adãpostul controlului financiar sau al organelor ju-diciare.

Folosirea organizaþiilor non-profit

Organizaþiile non-profit adunã sute de miliardede dolari anual de la donatori ºi distribuie aceºti bani,dupã plata costurilor lor administrative, cãtre benefi-ciari. Atât cheltuielile lor administrative, cât ºi cuan-tumul ºi necesitatea cheltuielilor beneficiarilor pot fiexagerate ºi poate fi dificil de apreciat utilitatea lor.

Folosirea cu rea-credinþã a organizaþiilor non-pro-fit pentru spãlarea banilor ºi finanþarea terorismuluieste o modalitate frecvent utilizatã de reþelele crimeiorganizate, de multe ori aceste entitãþi fiind create spe-cial în astfel de scopuri.

Problema aceasta a captat atenþia Grupului deAcþiune Financiarã Internaþionalã (GAFI)1, G8, OCDEºi Naþiunilor Unite, precum ºi a autoritãþilor naþionaledin mai multe regiuni.

Pentru a putea utiliza fondurile depuse în bãncileoff-shore, proprietarii solicitã certificate de depozit

1 Grupul de Acþiune Financiarã Internaþionalã – GAFI (termen consacrat în limba francezã) ori FATF (termen consacrat în limbaenglezã) – sau Grupul de Acþiune Financiarã în domeniul spãlãrii banilor este un organism interguvernamental al cãrui scopconstã în prevenirea utilizãrii sistemului bancar ºi a instituþiilor financiare în scopuri ilicite.


prin care este confirmatã existenþa fondurilor, garan-tându-se astfel obþinerea de credite în þara de domi-ciliu a proprietarilor de fonduri din þara paradis fiscal,rambursarea creditelor fãcându-se prin executareagaranþiei.

O altã metodã prin care fondurile depuse într-uncont al unei companii off-shore pot fi repatriate o con-stituie înscenarea unui proces între companie ºi pro-prietarul sãu, iar în urma pierderii procesului de cãtrecompanie, aceasta este obligatã la plata unor sumede bani cãtre propriul proprietar, suma obþinutã apã-rând ca o sursã perfect legalã pentru fondurile ce auca sursã iniþialã fonduri ilicite.

O altã metodã care îngreuneazã mult procesulde investigare a spãlãrii banilor este folosirea tehni-cii trusturilor. Aceasta presupune crearea unui trustîntr-un paradis fiscal, acest trust la rândul sãu creeazãun alt trust ºi aºa mai departe. Reciclatorul apare camandatar al acestor trusturi; astfel el le controleazã înfapt. Dupã ce numerarul este depus în contul primuluitrust, banii sunt transferaþi electronic celui de al doilea,apoi cãtre al treilea ºi aºa mai departe, pânã la ultimul.Având în vedere legislaþia din paradisurile fiscale carede fiecare datã impune tãcerea asupra secretului co-mercial ºi bancar, elucidarea unor astfel de tranzacþiidevine aproape imposibil de realizat.

V. Metode de spãlare a banilor

1. Metoda Pizza

Este folositã mai ales de cãtre traficanþii de dro-guri ºi se desfãºoarã în douã faze, ºi anume:

în prima fazã sunt transferate în afara þãrii su-me importante de bani lichizi proveniþi din distribuireadrogurilor, aceste fonduri fiind depuse în conturi ban-care, iar apoi virate în conturi deschise de o societateparavan din þãri cu renume în spãlarea banilor;

a doua fazã reprezintã repatrierea fondurilorîn þarã pentru a fi utilizate în mod legal, acordândîmprumuturi, achiziþionând bunuri imobiliare sau co-merciale, tranzacþiile comerciale fiind alese în funcþiede cifra de afaceri, unde componenþa principalã tre-buie sã fie banii în numerar; un al doilea criteriu încadrul cifrei de afaceri este dificultatea controlãriiacesteia.

Acest sistem este foarte ingenios, fiind greu dedetectat. În cazul acestui circuit au fost atraºi patroniai reþelelor de restaurante, magazine de bijuterii,

societãþi prestatoare de servicii, care au cedat tenta-þiei de a se îmbogãþi cât mai rapid ºi au început sãcomercializeze ºi droguri pe lângã serviciile de bazãoferite.

2. Metoda Hawala

Hawala este o metodã de o manierã foarte inge-nioasã, bazându-se pe sistemele bancare neautorizate.Entitãþile care nu au încredere în sistemul bancar tra-diþional sau mai ales vor sã-l concureze au stabilitsisteme paralele pentru transferarea fondurilor.

Principiul acestui sistem constã în depozitareafondurilor la un particular din þara sa, recuperareafãcându-se de la o altã persoanã dintr-o þarã terþã. Per-soanele care practicã de regulã acest sistem sunt parte-neri, prieteni sau membri ai aceleiaºi familii, acestsistem bazându-se pe încrederea reciprocã, nelã-sând urme scrise: „contabilitatea” este globalã întrecei doi afaceriºti, ei comparând periodic solduriletransferurilor.

Aceastã tehnicã este folositã de regulã de comu-nitãþile indiene, chineze sau de cãtre cele din OrientulMijlociu. Originalitatea acestei metode poate pãreadepãºitã ºi demodatã, dar practica a confirmat faptulcã este intens folositã mai ales de reþelele crimei or-ganizate, principala atracþie fiind absenþa oricãror evi-denþe ºi natura relaþiilor dintre practicanþi.

3. Modelul francez

Transferurile reprezintã o importantã problemãce meritã atenþie pentru a crea o imagine corectã înacest domeniu. Serviciile de poliþie franceze au urmãritactivitatea unei importante bãnci pariziene care, pentrua facilita relaþiile economice dintre Franþa ºi anumiteþãri africane, a deschis o agenþie rezervatã repatrieriieconomiilor muncitorilor emigranþi. Aceºtia puteausã-ºi deschidã un cont în þara lor de origine ºi sã de-punã fonduri care tranzitau printr-un cont intern detrecere. Atenþia poliþiei a fost atrasã de faptul cã nume-roºi traficanþi deschiseserã, fie ºi sub domicilii falsesau nume împrumutate, unul sau mai multe conturibancare pentru transferarea beneficiilor realizate dintraficul de droguri, prin justificarea falsã a unor eco-nomii din salarii.

4. Lumea jocurilor de noroc

Lumea jocurilor de noroc este în mod tradiþionalo lume închisã. Ea poate deveni unul dintre domeniile


privilegiate ale spãlãrii fondurilor, aceasta ca urmarea unor tehnici diverse, ca de exemplu: convertireasumelor cash, a cãror origine ilicitã poate fi identi-ficatã, în sume anonime. Pentru aceasta s-a recurs lacazinouri, unde se poate schimba suma de bani cashîn jetoane, dupã care jetoanele se reconvertesc în ce-curi sau în sume cash; justificarea resurselor prin câº-tiguri de joc, fiind vorba de achiziþionarea fondurilorprin plãtirea unei supraprime la biletele câºtigãtoarela loterie ºi de multe ori de a face apel la complicitateaorganismelor de platã; utilizarea mecanismelor defuncþionare a lumii jocurilor – în jurul oricãrei tablede joc sunt jucãtorii care þin banca, aºa-numiþii „ban-cheri”, care joacã împotriva celorlalþi, pentru acoperi-rea pierderilor de moment aceºtia trebuind sã dispunãde rezerve destul de importante.

VI. Spãlarea banilor în România

În primii ani ai tranziþiei spre economia de piaþãs-a creat un imens capital negru, cãruia s-a încercatsã i se dea de cãtre posesorii ilegali o aparenþã delegalitate. Deºi în aceºti ani a continuat sã existeLegea nr. 18/1968, conform cãreia persoanele puteaufi obligate sã justifice provenienþa bunurilor ºi valo-rilor dobândite, nimeni nu a avut curajul sã o aplice.

În lupta împotriva fenomenului de spãlare a bani-lor, organele abilitate prin Legea nr. 656/2002 încearcãsã controleze mecanismele utilizate de infractori pen-tru reciclarea fondurilor ºi a proprietãþilor provenitedin asemenea activitãþi.

Fiind cunoscut faptul cã în toate sistemele econo-mice coexistã în proporþii diferite capitalul public ºicapitalul privat, cel din urmã este alimentat cu surseilegale provenite din afaceri ilicite. Deci capitalulprivat poate fi alimentat în mod repetat cu fonduriprovenite din activitãþi ilicite, un procedeu deloc com-plicat ºi care nu reclamã includerea circuitelor finan-ciare în operaþiunea de reciclare a fondurilor.

Oficiul Naþional de Prevenire ºi Combatere aSpãlãrii Banilor (ONPCSB) analizeazã toate infracþiu-nile care au drept scop spãlarea banilor sau finanþareaterorismului, raportate conform prevederilor Legiinr. 656/2002. Organ de specialitate cu personalitatejuridicã în subordinea Guvernului, Oficiul primeºte,analizeazã, prelucreazã informaþii privind spãlareabanilor ºi sesizeazã Parchetul de pe lângã Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie, iar în situaþia în care se constatã

finanþarea unor acte de terorism, sesizeazã de îndatãServiciul Român de Informaþii cu privire la operaþiu-nile suspecte de finanþare a actelor de terorism, inclusivinfracþiunile predicat cum ar fi: înºelãciunea, neres-pectarea regimului materialelor nucleare sau al altormaterii radioactive; nerespectarea regimului materiilorexplozive; falsificarea de monede sau de alte valori;proxenetismul; contrabanda; ºantajul; lipsirea de liber-tate în mod ilegal; înºelãciunea în domeniul bancar,financiar sau de asigurãri; bancruta frauduloasã; ne-respectarea regimului de ocrotire a unor bunuri; in-fracþiunile sãvârºite prin intermediul calculatoarelor;infracþiunile sãvârºite cu cãrþi de credit; nerespectareadispoziþiilor privind importul de deºeuri ºi de reziduuri;nerespectarea dispoziþiilor privind jocurile de noroc;nerespectarea regimului armelor ºi muniþiilor în formãagravantã etc.

În baza numeroaselor protocoale încheiate cuautoritãþile similare din alte state, ONPCSB este Uni-tatea de Informaþii Financiare (FIU) a României, unorganism independent, nesubordonat niciunei alteautoritãþi, de aplicare a legii sau de control financiar.„FIU-ul din România are acces, în mod direct sauindirect, în timp util la informaþiile financiare, admi-nistrative ºi de aplicare a legii de care are nevoie pentrua-ºi îndeplini sarcinile în mod adecvat. Oficiul operea-zã efectiv cu partenerii internaþionali ºi demonstreazão bunã cooperare în privinþa prevederilor legale ºi aschimbului de informaþii, reprezentând o garanþie pen-tru lupta împotriva spãlãrii banilor ºi finanþãrii actelorde terorism. Prin urmare, orice modificare a acestuistatut echivaleazã cu o încãlcare a obligaþiilor asumatede România la momentul aderãrii la Uniunea Euro-peanã, 1 ianuarie 2007”, a spus Adriana Popa, preºedin-tele ONPCSB, menþionând cã necesitatea asigurãriiindependenþei operaþionale a ONPCSB este ºi cerinþaRaportului de evaluare a României în domeniul pre-venirii ºi combaterii spãlãrii banilor ºi finanþãrii tero-rismului al Comitetului Moneyval. Conform docu-mentului întocmit de experþii evaluatori ai ComisieiEuropene, „în efectuarea activitãþilor specifice, Oficiulprimeºte, obþine fãrã limite, analizeazã ºi difuzeazãinformaþii cãtre organismele relevante (unitãþile deparchet competente, Serviciul Român de Informaþiiºi alte FIU-uri partenere)”. De asemenea, FIU-ul dinRomânia este responsabil ºi pentru supravegherea en-titãþilor financiare non-bancare (DNFBP) ºi pentrucombaterea finanþãrii terorismului.


Oficiul Naþional de Prevenire ºi Combatere aSpãlãrii Banilor – Unitatea de Informaþii a Românieiare propriul sãu buget ºi acþioneazã ca un filtru întrepersoanele raportoare prevãzute de Legea nr. 656/2002ºi agenþiile de aplicare a legii, respectiv cele cu atri-buþii de control financiar, cum este cazul Gãrzii Fi-nanciare sau al Agenþiei Naþionale de AdministrareFiscalã.

Legiuitorul român a ales acest mod de organi-zare ºi funcþionare a Unitãþii de Informaþii Financiarea României pentru a evita crearea unor legãturi institu-þionale directe între entitãþile raportoare ºi agenþiilede aplicare a legii, facilitând totuºi transmiterea deinformaþii cãtre autoritãþile de aplicare a legii.

Potrivit prevederilor Legii nr. 656/2002, modi-ficatã prin OUG nr. 53/2008, Oficiul precizeazã cãfuncþiile sale de bazã, în calitate de Unitate de Infor-maþii Financiare, sunt cele de colectare, procesare,

analizã ºi diseminare a informaþiilor financiare cãtreautoritãþile competente, precum ºi cele de suprave-ghere, verificare ºi control al entitãþilor raportoare carenu sunt supravegheate de o altã autoritate de suprave-ghere prudenþialã.

Totodatã, Oficiul este autoritatea competentã înimplementarea regimului sancþiunilor internaþionale(a mãsurilor restrictive adoptate la nivelul UE ºi alConsiliului de Securitate al ONU), luând în conside-rare calitatea sa de supraveghetor pentru acele entitãþiraportoare care nu au o autoritate de supraveghereprudenþialã.

În conformitate cu prevederile Directivei 2005/60/CE, Unitatea de Informaþii Financiare este centrulnaþional de primire, analizã ºi comunicare cãtre autori-tãþile competente a rapoartelor privind tranzacþiile sus-pecte ºi a altor informaþii privind posibile fenomenede spãlare a banilor sau de finanþare a terorismului.

BIBLIOGRAFIE

1. Allingham M.G., Sandmo A., Income Tax Evasion: A Theoretical Analysis, Journal of PublicEconomics, vol. 1, 1972.

2. Dauphin C., Ghidul cu adevãrat practic al paradisurilor fiscale, Editura Tribuna, Bucureºti, 1999.

3. Lyman D., Money Laundering.

4. Popa ªt., Cucu A., Economia subteranã ºi spãlarea banilor: Abordare teoretico-metodologicã,Editura Expert, Bucureºti, 2000.

5. Spiro P.S., Tax Policy and the Underground Economy, în Bajada C., Schneider F. (editors), Size,Causes and Consequences of the Underground Economy, Ashgate Publishing, 2005.

6. Voicu C., Spãlarea banilor murdari, Editura Sylvi, Bucureºti, 1999.

7. Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, publicatã în Monitorul Oficialnr. 904/12.12.2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

8. Hotãrârea Guvernului nr. 594/2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilorLegii nr. 656/2002 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, precum ºi pentru instituireaunor mãsuri de prevenire ºi combatere a finanþãrii actelor de terorism, publicatã în Monitorul Oficialnr. 444/13.06.2008.

9. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 99/2006 privind instituþiile de credit ºi adecvarea capitalului,publicatã în Monitorul Oficial nr. 1.027/27.12.2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

10. Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaºterea clientelei în scopul prevenirii spãlãrii banilor ºifinanþãrii terorismului, publicat în Monitorul Oficial nr. 527/14.07.2008.

11. Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privindprevenirea utilizãrii sistemului financiar în scopul spãlãrii banilor ºi finanþãrii terorismului, publicatãîn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 309/25.11.2005.


12. Directiva 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a mãsurilor de punere în aplicare aDirectivei 2005/60/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului în ceea ce priveºte definiþia „persoanelorexpuse politic” ºi criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauþie privind clientela,precum ºi de exonerare pe motivul unei activitãþi financiare desfãºurate în mod ocazional sau lascarã foarte limitatã, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 214/04.08.2006.

13. Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European ºi al Consiliului din 26 octombrie 2005privind controlul numerarului la intrarea sau la ieºirea din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial alUniunii Europene seria L nr. 309/25.11.2005.

14. Regulamentul (CE) nr. 1.781/2006 al Parlamentului European ºi al Consiliului din 15 noiembrie2006 cu privire la informaþiile privind plãtitorul care însoþesc transferurile de fonduri, publicat înJurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 345/08.12.2006.

15. MLRO’s Annual Report.

16. http://www.fatf-gafi.org/dataoecd/11/58/43384540.pdf

17. http://www.egmontgroup.org

18. http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/moneyval/default_en.asp

19. http://www.yorku.ca/nathanson/bibliography/enforcement.htm

20. http://www.banknews.ro/stire/26010_romania_este_vulnerabila_la_infractiuni_financiare_ºi_spalare_de_bani.html

21. http://www.onpcsb.ro/html/oficiu.html

Autoarea Virginia Greceanu-Cocoº a publicat în aprilie 2010, prin Editura Pro Universitaria,lucrarea intitulatã Contabilitatea în partidã simplã ºi legislaþia utilã unitãþilor de cult

religios (parohii). Obiectul lucrãrii îl constituie Anexa nr. 2 la OMEF nr. 1.969/2007 privind contabilita-tea în partidã simplã la: biserici parohiale, mãnãstiri, catedrale, lichidatori persoane fizice ºi juridice,reprezentanþe ale firmelor strãine în România, grupuri de asociaþi, alte entitãþi.

Lucrarea cuprinde ºase pãrþi: organizarea, funcþionarea unitãþilor de cult; contabilitatea înpartidã simplã; legislaþie utilã comentatã (inclusiv impozitarea activitãþilor economice); modul deprocurare a bunurilor; legislaþie utilã necomentatã; transpunerea datelor din evidenþa simplã înevidenþa dublã.

Preþul lucrãrii este de 50 lei (inclusiv TVA), cu plata ramburs la primirea coletului; aceastaeste editatã în tiraj limitat.

Comenzile se pot face la tel./fax: 021 - 314.93.13 sau 021

- 781.23.23, la e-mail: [email protected]

sau la adresa: B-dul Iuliu Maniu nr. 7, corp A, et. 3, sector 6, Bucureºti.

Contabilitatea în partidã simplãsi legislatia utilã unitãtilor de cult religios (parohii)

Autor: Virginia Greceanu-Cocos

,, ,

,

Audit


Consideraþii privind importanþapragului de semnificaþie încontextul auditului financiar

Ioan Alexandru SZABO, conf. univ. dr.Universitatea de Vest „Vasile Goldiº”, Arad

1. Aspecte preliminare

Obiectivul auditului financiar constã în furniza-rea unei asigurãri cã situaþiile financiare examinatesunt complete ºi întocmite cu acurateþe ºi cã operaþiu-nile economice au fost efectuate în concordanþã cureglementãrile în vigoare. În practica de zi cu zi, înde-plinirea acestui obiectiv în condiþiile de performanþãeste imposibil de realizat, astfel cã misiunile de auditfinanciar realizate pe bazã de teste asigurã în modrezonabil (nu absolut) cã situaþiile financiare sunt com-plete, fidele ºi exacte ºi cã au fost întocmite în confor-mitate cu un cadru general de raportare adoptat.

De altfel, caracterul limitat al asigurãrilor furni-zate de auditul financiar rezultã din totalul Standardu-

lui Internaþional de Audit 320 Pragul de semnificaþieîn audit, care stabileºte cã „obiectivul unui audit alsituaþiilor financiare este acela de a oferi auditoruluiposibilitatea de a exprima o opinie privind întocmireasituaþiilor financiare, din toate punctele de vedere sem-nificative, în conformitate cu cadrul general aplicabilpentru raportarea financiarã”.

Realizarea acestui deziderat impune în mod im-perios cunoaºterea ºi evaluarea a tot ce este importantîn legãturã cu informaþiile furnizate pe baza situaþiilorfinanciare, proces care în prealabil presupune adoptareapragului de semnificaþie (nivelului de materialitate).

Pragul de semnificaþie este definit de cãtre Con-siliul pentru Standarde Internaþionale de Contabili-tate (IASB), în Cadrul general pentru întocmirea ºi

Key terms: financial auditing, materiality, audit risk, misstatement

ABSTRACT

Considerations Regarding the Importance of the Materialityin the Financial Auditing Framework

The work deals with a very important field of the audit of the public entities’ managementperformance that is the evaluation of the risks in the public-private partnerships.

After the presentation of some considerations about the necessity of the public-privatepartnerships and of some forms of their manifestations, there are treated the key risksaimed by the management audit to the risks in the public-private partnerships, as wellas the demands of these risks’ management, in the sense of diminishing their effects.These risks that make the performance of the public-private partnerships refers to:the clarity of the partnerships’ objectives, the negotiation of a suitable partnership,the protection of the state’s interests as the main shareholder, the monitoring of thestate’s interests in the partnership, the state’s exposure in the case of some difficulties.In the end of the work, the author presents the conclusion about the importance ofthe identification of the areas predisposed to risks and the evaluation of these risks inthe context of the audit missions of risks management performance involved in thepublic-private partnerships, with the object of the realization of a performance auditin an economic, efficient and effective manner.


prezentarea situaþiilor financiare, în termenii urmã-tori: „Informaþiile sunt semnificative dacã omiterealor sau prezentarea lor eronatã ar putea influenþa deci-ziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situa-þiilor financiare. Pragul de semnificaþie depinde dedimensiunea elementului sau a erorii apreciat(e) înanumite circumstanþe ale omiterii sau prezentãrii saleeronate. Aºadar, pragul de semnificaþie este, mai de-grabã, un prag limitã sau un punct limitã, ºi nu o carac-teristicã principalã calitativã pe care informaþia trebuiesã o deþinã pentru a fi utilã”.

Cu alte cuvinte, pragul de semnificaþie adoptatva reprezenta valoarea în raport cu care se determinãdacã erorile, omisiunile sau greºelile identificate înconturi, considerate individual sau cumulat, aratã dacãrespectivele conturi oferã o imagine fidelã, completãºi exactã a poziþiei ºi performanþei financiare a uneientitãþi.

În acelaºi context, pragul de semnificaþie repre-zintã, pe de o parte, ceea ce în contabilitatea anglo-saxonã poartã denumirea de materialitate – nivelulde eroare sub care înþelegerea ºi interpretarea situaþiilorfinanciare nu vor fi afectate semnificativ, ºi pe de altãparte, nivelul admisibil de eroare acceptat pentru aputea decide dacã conturile sunt corecte sau nu.

2. Determinarea materialitãþii

În vederea proiectãrii planului de audit, auditoriifixeazã un nivel de semnificaþie acceptabil, în mã-surã sã fie detectate prezentãrile eronate semnificativedin punct de vedere valoric (cantitativ) ºi dupã naturã(calitativ).

Exprimarea pragului de semnificaþie din punctde vedere valoric se poate efectua în mod direct sauindirect. Varianta directã constã în determinarea uneianumite valori absolute, în timp ce varianta indirectãpresupune utilizarea unui procent dintr-un anumit in-dicator pentru a calcula o astfel de valoare.

În cazul entitãþilor publice finanþate din resursebugetare, baza pentru stabilirea materialitãþii o consti-tuie nivelul total al cheltuielilor publice.

La entitãþile publice cu atribuþii în colectarea re-surselor publice, indicatorul pentru stabilirea mate-rialitãþii utilizat în cadrul metodei indirecte îl constituienivelul veniturilor.

În ceea ce priveºte entitãþile private, auditorii sta-bilesc materialitatea prin aplicarea unei cote procen-tuale asupra activelor brute ºi nete, a profitului sau acifrei de afaceri.

Pentru a stabili nivelul pragului de semnifica-þie prin naturã, auditorul trebuie sã decidã dacã unelement nematerial ca valoare poate fi considerat

material datoritã naturii inerente sau caracteristicilorsale.

În cadrul acestui demers este necesarã examina-rea tranzacþiilor auditate în raport cu reglementãrilecare privesc entitatea ºi sectorul din care face parte,mãrimea entitãþii ºi diferiþi factori asociaþi, cum ar fidata înfiinþãrii ei. Exemplele de prezentãri eronatedupã natura lor (calitative) sunt descrierea inexactã ºinecorespunzãtoare a unei politici contabile, în cazurilecând existã posibilitatea ca prin aceste deficienþe sãfie indus în eroare un utilizator al situaþiilor financiare,precum ºi neprezentarea încãlcãrii unor cerinþe dereglementare în situaþia în care este posibil ca impu-nerea ulterioarã a unor restricþii de reglementare sãafecteze considerabil funcþionarea normalã a entitãþii.

Deosebit de posibilitatea stabilirii materialitãþii înfuncþie de valoare ºi de natura inerentã ºi caracteris-ticile unui element sau unor grupuri de elemente, nivelulpragului de semnificaþie poate fi stabilit prin context.

O eroare sau o omisiune poate fi consideratãmaterialã datoritã contextului sau circumstanþelor încare apare. În acelaºi timp, un element poate fi materialdatoritã efectelor sale asupra unor puncte-cheie alesituaþiilor financiare, ºi anume: transformarea unuiexcedent bugetar în deficit bugetar ºi invers, transfor-marea unui profit în pierdere sau invers etc.

Auditorii determinã pragul de semnificaþie atâtla nivelul general al situaþiilor financiare, cât ºi în le-gãturã cu clasele de tranzacþii, cu soldurile conturilorºi cu prezentãrile de informaþie. Dacã utilizatorii situa-þiilor financiare solicitã o acurateþe mai mare pentruunele conturi, auditorii pot stabili un nivel al materia-litãþii mai redus pentru acestea.

Tot legat de evaluarea de cãtre auditor a praguluide semnificaþie, determinat la momentul iniþial al pla-nificãrii misiunii de audit, trebuie evidenþiat faptul cãnivelul acestuia poate diferi de cel din momentul eva-luãrii rezultatelor procedurilor de audit. Aceste modi-ficãri sunt generate de apariþia unor circumstanþe noisau din cauza unor cunoºtinþe acumulate de auditorîn timpul misiunii de audit.

Spre exemplu, dacã auditul este planificat înain-tea închiderii exerciþiului financiar, auditorul va faceo proiecþie a performanþei ºi a poziþiei financiare aentitãþii. Dacã datele curente diferã semnificativ decele previzionate vizând performanþa ºi poziþia finan-ciarã a entitãþii, evaluarea pragului de semnificaþie sepoate modifica. Din aceastã cauzã, când planificã mi-siunea de audit, auditorul poate sã stabileascã un nivelmai scãzut al pragului de semnificaþie decât cel pecare intenþioneazã sã îl utilizeze la evaluarea rezulta-telor auditului. Aceastã manierã de lucru are ca scopreducerea posibilitãþii nedescoperirii informaþiilor


eronate ºi de a oferi auditorului o marjã de siguranþãatunci când se evalueazã efectul informaþiilor eronatedescoperite în timpul auditului.

Alegerea bazei de stabilire a materialitãþii ºi mo-dul de determinare a nivelului pragului de semnificaþietrebuie sã fie înscrise în documentele de lucru. Acestedocumente sunt menite sã reflecte ºi raþionamentulprofesional al auditorului, de exemplu, cazul în careacesta stabileºte un nivel diferit al materialitãþii pen-tru elementele mai sensibile prin natura lor sau princontext.

3. Rolul pragului de semnificaþieîn contextul stabilirii naturii,momentului ºi amploriiprocedurilor de audit

Dupã cum se cunoaºte, între pragul de semnifi-caþie ºi nivelul riscului de audit existã un raport inversproporþional, în sensul cã, cu cât este mai mare nivelulde semnificaþie, cu atât este mai mic riscul de audit, ºiinvers. În cadrul misiunilor de audit, auditorii au învedere aceastã corelaþie cu ocazia stabilirii naturii,momentului ºi amplorii procedurilor de audit.

Concret, dacã dupã planificarea procedurilor deaudit auditorul stabileºte cã nivelul acceptabil de sem-nificaþie este mai mare, riscul de audit este mai mare.În vederea diminuãrii riscului de audit, auditorul ur-mãreºte, pe de o parte, reducerea riscului evaluat deprezentãri eronate ºi susþinerea nivelului redus prinrealizarea unor testãri suplimentare sau extinse alecontrolului, ºi pe de altã parte, reducerea riscului ne-detectãrii externe, prin modificarea naturii, a momen-tului ºi a amplorii controlului de fond planificat.

4. Rolul pragului de semnificaþieîn cadrul evaluãrii efectuluiprezentãrilor eronate

Pragul de semnificaþie este luat în considerarede cãtre auditor ºi în procesul de exprimare a opinieisale. În esenþã, pentru a evalua dacã situaþiile finan-ciare sunt întocmite, din toate punctele de vedere sem-nificative, în concordanþã cu cadrul general aplicabilpentru raportarea financiarã, auditorul trebuie sã exa-mineze dacã totalul prezentãrilor eronate necorectate

care au fost constatate pe parcursul auditului este sem-nificativ.

Aceste prezentãri eronate le cuprind pe cele iden-tificate de auditor, inclusiv efectul net al prezentãriloreronate necorectate identificate în cursul audituluiperioadelor anterioare, precum ºi alte prezentãri ero-nate care nu pot fi identificate exact.

Pentru a concluziona asupra efectului prezentãri-lor eronate necorectate identificate, auditorul comparãtotalul acestora cu nivelul pragului de semnificaþie,urmând ca în cazul în care totalul prezentãrilor neco-rectate se apropie de nivelul de semnificaþie sã acþio-neze pentru reducerea riscului prin realizarea unorproceduri suplimentare de audit sau prin a solicitaconducerii sã ajusteze situaþiile financiare pentru pre-zentãrile eronate identificate.

În situaþia în care, dupã finalizarea procedurilorextinse de audit, auditorul nu este în mãsurã sã con-cluzioneze dacã totalul prezentãrilor eronate necorec-tate este semnificativ, sau în cazul în care conducereaentitãþii refuzã sã ajusteze situaþiile financiare, esteoportunã luarea în considerare a modificãrii corespunzã-toare a raportului de audit în conformitate cu ISA 701Modificãri ale raportului auditorului independent.

5. Consideraþii finale

Pragul de semnificaþie constituie expresia mate-rialitãþii ºi exprimã nivelul maxim admisibil de eroareacceptabil al datelor raportate în situaþiile financiarepentru a fi evitatã posibilitatea afectãrii deciziilor uti-lizatorilor.

Fiind un nivel maxim al materialitãþii – conceptal importanþei –, pragul de semnificaþie (nivelul de ma-terialitate) constituie un element esenþial în procesuldecizional al auditului financiar, în faza de planificarea acestuia, în etapa de punere în execuþie a prevede-rilor planului de audit aprobat, precum ºi în partea deraportare a concluziilor auditului financiar.

Ori de câte ori auditorii realizeazã un audit finan-ciar, aceºtia au obligaþia sã ia în considerare pragulde semnificaþie ºi relaþia cu riscul de audit.

Nu în ultimul rând, în vederea raportãrii concluzii-lor, autorii trebuie sã aibã în vedere rezultatul corelãriitotalului prezentãrilor eronate identificate ºi necorectatecu nivelul stabilit ºi adoptat al pragului de semnificaþie.

BIBLIOGRAFIE

1. Arens Loebbecke, Audit. O abordare integratã, ediþia a 8-a, Editura Arc, Chiºinãu, 2006.

2. Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Manualul pentru Standarde Internaþionale de Audit, Certificareºi Eticã, traducere realizatã de CECCAR, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

Expert

izã con

tabilã


Rolul expertizei contabileextrajudiciare în perfecþionareaactivitãþii economice

Luminiþa IONESCU, dr. ec., expert contabilBucureºti

Activitatea de expertizã contabilã este reglemen-tatã în România. Astfel, la nivelul Corpului ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi existã Tabloul Ex-perþilor Contabili, unde sunt înregistraþi toþi experþiicontabili din România. În prezent, se remarcã o creºterea solicitãrilor din partea publicului larg cãtre serviciileexpertului contabil.

Aceastã lucrare cuprinde o scurtã parte teoreticãîn care sunt prezentate concepte specifice expertizeicontabile, dar ºi o parte practicã, unde este inclus unstudiu de caz inspirat din realitatea practicã. Profesiilede expert contabil ºi de contabil autorizat se exercitãde cãtre persoanele care au aceastã calitate, în condiþiile

prevãzute de lege1. În ultimii ani, profesiile de expertcontabil ºi de contabil autorizat au cãpãtat noi valenþe,ca urmare a complexitãþii legislaþiei fiscale ºi comer-ciale, precum ºi ca urmare a adoptãrii directiveloreuropene, ceea ce a condus la un profund proces dearmonizare contabilã.

Expertizele contabile2 pot fi efectuate numai decãtre experþii contabili înscriºi în Tabloul Corpului.Expertul contabil solicitat în efectuarea unei exper-tize contabile este obligat sã fie independent faþã depãrþile interesate în expertizã, evitând orice situa-þie care ar presupune o lipsã de independenþã sau o

1 Art. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi,republicatã în Monitorul Oficial nr. 13/08.01.2008.

2 CECCAR, Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

Key terms: licensed accountant, expert accountant, extrajudicial accounting expertise,professional competence

ABSTRACT

The Role of Extrajudicial Accounting Expertise in Perfecting the Economic Activity

Accounting expertise is a regulated activity in Romania. Thus, within the Body ofExpert and Licensed Accountants of Romania, there is a Register of Expert Accountantswhich comprises all of the expert accounts in Romania. Presently, a growth hasbeen perceived in the public demand for services provided by expert accountants.

This work includes a short theoretical presentation of accounting expertise specificconcepts, as well as a practical approach, including a case study inspired by realsituations encountered in practice. The expert and licensed accountant professionsmay be performed only by persons with this qualification, in accordance with the law.The expert and licensed accountant professions were given new meanings in thelast several years as a result of the complexity of fiscal and trading regulations, as wellas a result of the European Directives adoption, which generated a comprehensiveaccounting harmonization process.


În urma analizei documentelor financiar-con-tabile ºi juridice ale societãþii mai sus menþionate,care este ºi beneficiarul raportului de expertizãcontabilã extrajudiciarã, expertul contabil a încheiat

urmãtorul raport de expertizã contabilã. Concluziilestabilite în acest raport de expertizã sunt destinatebeneficiarului, precum ºi societãþilor cu care acestaa fuzionat.

Contract de prestãri serviciiÎncheiat astãzi, 19 septembrie 2008, între:

Dna Ionescu Luminiþa, expert contabil, cu domiciliul în Bucureºti, Str. Timiºului nr. 30, sector 1, posesoral carnetului de expert contabil nr. 17.996/2003, înscrisã în Tabloul Corpului Experþilor Contabili ºi ContabililorAutorizaþi din România (CECCAR) în Secþiunea Experþi contabili, denumitã în continuare PRESTATOR,ºiSC Alpha SRL, persoanã juridicã românã, cu sediul în Bucureºti, Valea Ialomiþei nr. 20, sector 6, înregistratãla Registrul Comerþului Bucureºti sub nr. J40/1747/2006, CUI R 111111111, aici ºi în continuare numitã„Societatea”, legal reprezentatã prin dl Ionescu Ion, denumitã în continuare BENEFICIAR.

Pãrþile au convenit dupã cum urmeazã:

I. Obiectul contractuluiObiectul contractului îl constituie efectuarea unei expertize contabile, în luna septembrie 2008, având caobiect: Majorarea capitalului social al SC Alpha SRL cu suma de 17.000 lei (ºaptesprezecemii lei), ca urmarea fuzionãrii Societãþii cu urmãtoarele societãþi comerciale: SC Beta SRL, SC Gama SRL, SC Delta SRL,SC Teta SRL, SC Omega SRL.

II. Valoarea contractuluiPreþul serviciilor executate de PRESTATOR conform prezentului contract este de 700 lei (ºaptesute lei).

III. Modalitãþi de platãSã îi plãteascã PRESTATORULUI onorariul prin cec bancar sau direct la casieria PRESTATORULUI pe bazãde facturi, chitanþe sau alte documente legale. Pentru nerespectarea termenului de platã, PRESTATORULva percepe penalizãri de întârziere în sumã de 0,05% pe zi de întârziere.

IV. Alte clauzeBENEFICIARUL se obligã sã asigure condiþiile necesare pentru realizarea lucrãrilor ºi prestaþiilor prinpunerea la dispoziþia PRESTATORULUI a tuturor documentelor ºi informaþiilor necesare.PRESTATORUL se obligã sã pãstreze secretul operaþiunilor economico-financiare efectuate de BENEFICIAR.PRESTATORUL este rãspunzãtor de organizarea contabilitãþii numai în limita documentelor puse ladispoziþie de BENEFICIAR.

Prezentul contract s-a întocmit în douã exemplare ºi intrã în vigoare începând cu data semnãrii. Secompleteazã cu prevederile legislaþiei civile în materie.

PRESTATOR, BENEFICIAR,

constrângere ce ar putea sã-i impieteze integritatea ºiobiectivitatea.

Conform Standardului profesional nr. 35, exper-tizele contabile extrajudiciare sunt cele efectuate înafara procedurilor reglementate privind rezolvareaunor cauze supuse verdictului justiþiei. Acestea suntefectuate în afara unui proces justiþiar. Nu au calitateade mijloc de probã în justiþie, ci, cel mult, de argumen-te pentru solicitarea de cãtre pãrþi a administrãrii probeicu expertiza contabilã judiciarã sau pentru rezolvareaunor litigii pe cale amiabilã.

Studiu de caz:Expertiza contabilã extrajudiciarã

Studiul de caz îl constituie efectuarea unei experti-ze contabile, în luna septembrie 2008, având ca obiectmajorarea capitalului social al SC Alpha SRL cu sumade 17.000 lei, ca urmare a fuzionãrii societãþii cu urmã-toarele societãþi comerciale: SC Beta SRL, SC GamaSRL, SC Delta SRL, SC Teta SRL, SC Omega SRL.Pentru aceasta a fost încheiat un contract de prestãriservicii, pe care îl prezentãm în cele ce urmeazã:


RAPORT DE EXPERTIZÃ CONTABILÃ

Capitolul I. INTRODUCERE

Subsemnata, Ionescu Luminiþa, expert contabil, cu domiciliul în Bucureºti, Str. Timiºului nr. 30,sector 1, posesor al carnetului de expert contabil nr. 17.996/2003, înscrisã în Tabloul Corpului ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi din România (CECCAR) în Secþiunea Experþi contabili, în baza contractuluide prestãri servicii din data de 19 septembrie 2008 încheiat cu SC Alpha SRL, am efectuat verificareaobiectivelor stabilite de aceasta, obiective necesare clarificãrii unor aspecte financiar-contabile ale activitãþiisocietãþii în luna decembrie 2006.

Conform contractului din data de 19 septembrie 2008, obiectivul fixat prezentei expertize contabile este:

Obiectiv:Majorarea capitalului social al SC Alpha SRL cu suma de 17.000 lei (ºaptesprezecemii lei), ca urmare

a fuzionãrii Societãþii cu urmãtoarele societãþi comerciale: SC Beta SRL, SC Gama SRL, SC Delta SRL,SC Teta SRL, SC Omega SRL.

Lucrãrile expertizei contabile s-au desfãºurat în perioada 19-23 septembrie 2008, la sediul societãþii.Documentele verificate sunt cele din evidenþa financiar-contabilã a societãþii SC Alpha SRL pe perioada

decembrie 2006 – august 2008.Legislaþia utilizatã pe parcursul desfãºurãrii expertizei este: Legea nr. 31/1990 privind societãþile comer-

ciale, cu modificãrile ulterioare, Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, Legea nr. 259/2007 pentrumodificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991, OMFP nr. 1.752/2005 pentru aprobarea regle-mentãrilor contabile conforme cu directivele europene.

Redactarea prezentului raport de expertizã contabilã s-a fãcut în luna septembrie 2008. În cauzã nu s-auefectuat alte expertize contabile ºi nu s-au utilizat lucrãrile altor experþi.

Capitolul II. DESFÃªURAREA EXPERTIZEI

Obiectiv:Majorarea capitalului social al SC Alpha SRL cu suma de 17.000 lei (ºaptesprezecemii lei), ca urmare


Rãspuns:Din verificarea proiectului de fuziune din data de 27 decembrie 2006, au rezultat urmãtoarele:S-au emis 17 (ºaptesprezece) noi pãrþi sociale de cãtre SC Alpha SRL. Prin urmare, capitalul social alacestei societãþi se va majora cu 17.000 lei, dupã cum urmeazã:– 5.000 lei, corespunzãtor a 5 (cinci) pãrþi sociale emise în favoarea lui Popescu Pop;– 5.000 lei, corespunzãtor a 5 (cinci) pãrþi sociale emise în favoarea lui Georgescu George;– 7.000 lei, corespunzãtor a 7 (ºapte) pãrþi sociale emise în favoarea lui Vasilescu Vasile.

Din eroare s-a menþionat în Hotãrârea Adunãrii Generale a Asociaþilor din data de 18 iunie 2007 faptulcã „majorarea capitalului social al societãþii, care avea urmãtoarea structurã:

3.900.000 lei, împãrþit în 3.900 de pãrþi sociale, cu o valoare nominalã de 1.000 lei fiecare,

se face cu urmãtoarele sume:

– 17.000 lei, sumã ce reprezintã prima de fuziune;

– 1.294.100 lei, sumã rezultatã din absorbþia capitalurilor sociale ale societãþilor absorbite în urmafuziunii, respectiv SC Beta SRL, SC Gama SRL, SC Delta SRL, SC Teta SRL, SC Omega SRL”.

În evidenþa contabilã, capitalul social a fost majorat cu suma de 17.000 lei, conform proiectului defuziune, astfel încât în evidenþa contabilã capitalul social este în sumã de 3.917.000 lei.


BIBLIOGRAFIE

1. Boulescu Mircea, Ghiþã Marcel, Control financiar ºi expertizã contabilã, Editura Eficient, Bucureºti,1997.

2. CECCAR, Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, Editura CECCAR, Bucureºti, 2007.

3. Ionescu Luminiþa, O necesarã delimitare între expertiza contabilã, audit ºi control de gestiune,Adevãrul economic, nr. 34/1997.

4. Ionescu Luminiþa, Controlul financiar-fiscal ºi expertiza contabilã, fundamente teoretice ºi practice,Editura Cartea Universitarã, Bucureºti, 2008.

5. Ionescu Luminiþa, Internal Control and Auditing Procedures, Addleton Academic Publishers, NewYork, 2009.

Capitolul III. CONCLUZII

Privind obiectivul expertizei:Majorarea capitalului social al SC Alpha SRL cu suma de 17.000 lei (ºaptesprezecemii lei), ca urmare


Rãspuns:Expertiza a constatat cã majorarea capitalului social a fost înregistratã corect în contabilitatea societãþii,

conform proiectului de fuziune din data de 27 decembrie 2006. În prezent, valoarea capitalului social înregistratîn evidenþa contabilã este de 3.917.000 lei.

Având în vedere cele descrise mai sus, capitalul social al societãþii comerciale SC Alpha SRL este însumã de 3.917.000 lei, împãrþit în 3.917 pãrþi sociale, cu o valoare nominalã de 1.000 lei fiecare, aºa cumcorect este menþionat în Hotãrârea Adunãrii Generale a Asociaþilor din data de 26 august 2008, ºi va fi deþinutdupã cum urmeazã:

– Popescu Pop, deþinãtor al 1.305 pãrþi sociale, fiecare având o valoare nominalã de 1.000 lei, rezultândo valoare totalã de 1.305.000 lei, reprezentând 33,32% din capitalul social total al Societãþii;

– Georgescu George, deþinãtor al 1.307 pãrþi sociale, fiecare având o valoare nominalã de 1.000 lei,rezultând o valoare totalã de 1.307.000 lei, reprezentând 33,36% din capitalul social total al Societãþii;

– Vasilescu Vasile, deþinãtor al 1.305 pãrþi sociale, fiecare având o valoare nominalã de 1.000 lei,rezultând o valoare totalã de 1.305.000 lei, reprezentând 33,32% din capitalul social total al Societãþii.

Data: 30.09.2008Expert contabil,.........................

Concluzii

Constatãrile acestei expertize sunt bazate pe date,documente ºi fapte reale ºi verificabile, iar concluziilesunt trase cu bunã-credinþã, într-un mod imparþial,obiectiv, profesional, echilibrat ºi constructiv, în acordcu poziþia expertului contabil faþã de reprezentanþiibeneficiarului, cu natura relaþiei contractuale dintrepãrþi ºi cu toate normele legale, etice ºi profesionaleaplicabile.

Conform normelor profesionale, expertul contabiltrebuie sã respecte secretul ºi caracterul confidenþial alinformaþiilor la care a avut acces ºi de care a luat cunoº-tinþã cu ocazia efectuãrii expertizelor contabile, fiindobligat sã se abþinã de la divulgarea lor cãtre terþi, cuexcepþia cazurilor în care a fost autorizat expres în acestscop sau dacã are obligaþia legalã ori profesionalã sãfacã o astfel de divulgare. În concluzie, expertizelecontabile trebuie efectuate în mod responsabil. Respon-sabilitatea expertizelor contabile judiciare este întãritãprin jurãmânt, iar a celor extrajudiciare, prin contract.

Opinii


Propunere: Eliminarea totalãa obligaþiilor declarative

Adrian Gabriel ªERBU, expert contabilCãlãraºi

Ipotezã

Consider o provocare relansarea unei dezbatericruciale pentru clarificarea colaborãrii între statul ro-mân ºi organismele profesionale neguvernamentaleprin acceptarea parteneriatului public-privat ºi defini-rea rolului statului în economie.

În calitate de membru activ independent al unuiadintre ele, lider de opinie ºi de experienþã în rândulfurnizorilor de servicii liberale întreprinderilor, orga-nism aliniat celor similare europene, fac urmãtoareapropunere de reglementare unitarã a sistemului conta-bil ºi fiscal românesc, ºi, de ce nu, la nivelul Comuni-tãþii Europene.

În acest sens, încep cu Ghidul de aplicare a Stan-dardului profesional nr. 21 al CECCAR, Misiuneade þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare, ºi recomand statului român

transpunerea normelor de comportament profesional,de lucru ºi de raportare contabile, în ceea ce priveºtedreptul sãu suveran în fiscalitatea României, tot aºacum profesionistul contabil o face în activitatea sa,cu grija de a rãspunde necesitãþilor clientului sau con-tribuabilului.

Cerinþã

Aºa cum pentru profesionistul contabil este ne-cesar sã obþinã o cunoaºtere globalã a întreprinderii,a evoluþiei sale recente ºi a mediului sãu înconjurãtor,în scopul asigurãrii cã conturile anuale dau o informa-þie coerentã ºi credibilã, pentru statul român este ne-cesarã o pliere rapidã asupra activitãþii ansambluluiagenþilor economici în scopul realizãrii maximuluide venituri ca sursã de acoperire a costurilor socialeale transformãrilor economice în procesul de integrare

Key terms: unitary reporting system, dues, required statements

ABSTRACT

Proposal: Complete Removal of Required Statements

The author proposes the development of an unitary (unique) reporting system oftransactions between market players based on the four taxable operations: inputs(purchases of goods and services); outputs (deliveries of goods and provisions ofservices); fixed assets (purchases the value of which is incurred over more than onereporting or fiscal period); and payrolls (or any other similar indemnification providedby the taxpayers, withheld or not).

This report shall comprise, as a file, every taxable transaction which took place overthe referred fiscal period, whether monthly, quarterly, biannual or annual. The reportshall be sent on an electronic device to a location established by the government,where the authorized ministries shall collect the necessary data and shall automaticallyestablish the dues.

The objective of this proposal is the complete removal of required statements.


europeanã ºi de combatere a corupþiei, a evaziunii ºia altor crime economice.

Rezolvare

O bunã desfãºurare a misiunii profesionistuluicontabil depinde de transmiterea datelor convenite ºi ainformaþiilor necesare de cãtre client. Aºadar este ne-voie de stabilirea unor modalitãþi eficace de transmiterea datelor în cursul anului ºi cu ocazia închiderii anuale.

ªi atunci „norma aplicabilã este norma genera-lã” (extras din Standardul profesional nr. 21).

Ieºirea din birocraþia excesivã care înãbuºã spiri-tul de întreprinzãtor ºi din neîncrederea celor mulþi învirtuþile economiei de piaþã se poate face prin aban-donarea modului actual de declarare a obligaþiilor fis-cale ºi prin punerea la dispoziþia statului a întreguluipachet de date (înregistrãri informatice ale documen-telor primare) necesar stabilirii acestora (impozitelorºi taxelor legale).

Aceasta datoritã faptului cã atât finanþele publice,cât ºi cele private se confruntã cu necesitãþi de echi-libru financiar, în sensul cã fluxurile de ieºire nu potavea loc decât în limita fluxurilor de intrare. ªi cumechilibrul financiar este parte a echilibrului econo-mic general, acesta are loc doar în cazul în care exis-tã o echivalenþã între resursele realizãrii diverselorproiecte ºi posibilitãþile de procurare a acestora.

Pãrerea mea este cã aplicarea concepþiei clasicedespre finanþele publice reflectate de doctrina eco-nomicã liberalã, conform principiului „laissez-faire,laissez-passer”, a fost fãcutã în ultimii ani în Româniaîntr-un mod amator, cu toate cã doctrinele liberale sepronunþã pentru o „guvernare ieftinã” ºi pentru micºo-rarea aparatului de stat ºi a cheltuielilor ce le incumbã,astfel încât venitul naþional sã fie utilizat în cea maimare parte pentru creºtere economicã (în traducere,pentru investiþii), ºi nu pentru întreþinerea organelorºi instituþiilor publice.

Astãzi, în condiþiile în care statul trebuie sã îºilãrgeascã sfera preocupãrilor, sã intervinã în economie,sã influenþeze procesele economice, sã preîntâmpinesau sã ia mãsuri de atenuare a efectelor crizei economi-ce, de combatere a ºomajului, de protecþie socialã ºide redresare a economiei stagnante sau în picaj, esteevident cã bugetul statului este un adevãrat „filtru uriaº”pentru prelevare (colectare) ºi distribuire. Impoziteletrebuie sã serveascã drept mijloc de intervenþie din

partea statului, pe de o parte pentru acoperirea cheltuie-lilor publice administrative, iar pe de altã parte pentruegalizarea condiþiilor sociale prin detaxarea catego-riilor defavorizate, prin stimularea unor investitori sauîntreprinzãtori calaþi spre activitãþi eligibile la finanþãriinterne ºi externe, ºi, în egalã mãsurã, prin descura-jarea altor categorii de întreprinderi (cele care nu gene-reazã o valoare de adãugat la produsul intern naþionalsau nu contribuie efectiv prin plãþi în termenul legalal taxelor ºi impozitelor instituite de statul român).

Spre deosebire de finanþele publice, finanþeleprivate se supun normelor dreptului comercial ºi nueste cazul sã sufere alt amestec din partea statuluiromân (adicã o suprareglementare) decât aspectelefiscale.

ªi, pentru cã totalitatea finanþelor private ºi mo-dul lor de organizare sunt astfel concepute încât sãsatisfacã activitatea specific rentabilã ºi o strategie dedezvoltare optimã pentru fiecare agent economic, per-soane juridice de utilitate publicã ºi autonome (deexemplu, Corpul Experþilor Contabili ºi ContabililorAutorizaþi din România) ºi-au statuat prin Regula-mentul de organizare drept principalã caracteristicã aprofesiei acceptarea responsabilitãþii acesteia faþã depublic. Publicul profesiunii contabile este format dinclienþi, donatori de credite, guvernanþi, patroni, anga-jaþi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, afinanþatorilor ºi alte persoane care se bazeazã pe obi-ectivitatea ºi pe integritatea profesioniºtilor contabilipentru a menþine funcþionarea corespunzãtoare a eco-nomiei. Aceastã încredere impune profesiunii con-tabile o rãspundere publicã doar în mãsura în careinteresul public este definit drept bunãstarea colectivãa comunitãþii ºi a instituþiilor deservite de profesionis-tul contabil. Profesioniºtii contabili au un rol importantîn societate. Investitorii, creditorii, patronii ºi alte sec-toare ale comunitãþii financiare, inclusiv guvernul ºipublicul conteazã pe profesioniºtii contabili pentru ocontabilitate financiarã ºi raportãri corecte, pentru unmanagement financiar eficient ºi sfaturi competentereferitoare la o varietate de aspecte legate de afaceriºi impozite.

Concluzia mea este cã guvernanþii României tre-buie sã distingã cã obiectivele profesiunii contabilesunt stabilite sã rãspundã necesitãþilor interesului pu-blic prezentate mai sus, prin satisfacerea a patru cerinþede bazã: credibilitate, profesionalism, calitatea servi-ciilor ºi încredere.


În spiritul celor scrise, rog puterile statului (le-gislative, executive, judecãtoreºti, mass-media) sãdelimiteze (sã separe) aspectele fiscale urmãrite încursul anului pentru încasarea contribuþiilor datoratede contribuabili la buget de activitatea de þinere a con-tabilitãþii, întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financia-re, aºa cum sunt prevãzute în Standardul profesionalnr. 21.

Pentru cã în domeniul privat fluxurile de intrarenu pot avea un caracter obligatoriu, în sensul cã procu-rarea resurselor în completarea celor proprii se face pebaze contractuale, de pe piaþa capitalurilor, în condiþiileacþiunii cererii ºi ofertei de capital, în cazul finanþelorpublice fluxurile de intrare au, în cea mai mare parte,un caracter obligatoriu, în sensul cã veniturile statuluidecurg din lege, ºi nu din acorduri contractuale.

Din punct de vedere tehnic, recomand creareaunui sistem unitar (unic) de raportare a tranzacþiiloragenþilor economici, modulat pe cele patru operaþiitaxabile (sau care influenþeazã cuantumul impozitelorºi taxelor):

intrãri (achiziþii de bunuri ºi de servicii); ieºiri (livrãri de bunuri ºi prestãri de servicii); imobilizãri (achiziþii care îºi transferã valoa-

rea pe mai multe exerciþii financiare sau fiscale); ºi state salarii (sau orice alte indemnizaþii de

aceastã naturã plãtite de contribuabili, cu sau fãrã re-þinere la sursã).

Acest raport ar trebui sã conþinã, sub forma unuifiºier (tabel, matrice, algoritm) al unui program infor-matic (sisteme sau aplicaþii de gestiune a bazelor dedate), totalitatea tranzacþiilor taxabile desfãºurate înperioada fiscalã de referinþã – lunarã, trimestrialã,semestrialã sau anualã (conform situaþiei legale saustatutare a contribuabilului). Agenþii economici (con-tribuabilii) ar trebui sã îl transmitã statului pânã pedata de 15 a lunii urmãtoare perioadei fiscale dereferinþã (pe orice suport magnetic: floppy disk, CD,DVD, stick de memorie etc. sau prin orice mijloc princare se poate face dovada personalizatã a transmiteriidatelor), ministerele abilitate (finanþe, muncã, sãnã-tate, economie, mediu, turism etc.) urmând sã extragãdin acesta datele necesare ºi sã stabileascã automat,pe baza identificãrii unice a contribuabilului (sediusau domiciliu, naþionalitate sau rezidenþã, CNP, CUI,CI, sex, vârstã, CAEN, COR etc.), provizoriu (plãþi,taxe anticipate) sau definitiv (impozit final anual), prin

metodele evaluãrii fiscale indirecte sau directe, parþialsau global (pe grade de impunere), impozitele ºi taxelefiscale cuvenite statului:

impozitul pe profit; impozitul pe venit; impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; impozitul pe veniturile obþinute din România

de nerezidenþi ºi impozitul pe reprezentanþele firmelorstrãine înfiinþate în România;

taxa pe valoarea adãugatã (naþionalã, comu-nitarã ºi extracomunitarã);

accize; impozite ºi taxe locale; precum ºi orice alte obligaþii de platã la buge-

tul de stat consolidat sau la bugetele locale.

Finalitatea demersului este eliminarea totalã aobligaþiilor declarative:

declaraþiile de înregistrare fiscalã (010, 030,050, 060 etc.) care pot fi transmise de cãtre camerelede comerþ cu ocazia înfiinþãrii sau modificãrii activi-tãþii agenþilor economici;

declaraþiile de autoimpunere (100, 101, 102,103, 300, 301, 390 etc.);

declaraþiile informative (094, 200, 210, 392,394 etc.);

declaraþiile de naturã salarialã: state de platã,pentru evidenþa nominalã a asiguraþilor ºi a obligaþiilorde platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, pri-vind evidenþa nominalã a asiguraþilor ºi a obligaþiilorde platã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, referitoa-re la obligaþiile de platã ale angajatorului la FNUASS,nominalã cuprinzând persoanele asigurate pentru carese plãteºte contribuþia de asigurãri sociale de sãnãtate,nominalã cuprinzând persoanele aflate în întreþinereaasiguraþilor pentru care se plãteºte contribuþia de asi-gurãri sociale de sãnãtate, pentru evidenþa obligaþiilorde platã cãtre FNUASS pentru concedii ºi indem-nizaþii, fiscalã pentru stabilirea comisionului ITMº.a.m.d.

Considerând o eventualã opinie personalã la pro-cesul de informatizare a raportãrii pachetului de datedescris mai sus, deºi participarea profesionistului conta-bil la informatizarea întreprinderii ºi/sau a contabilitãþiieste o misiune specificã ce nu intrã în cadrul misiuniide þinere a contabilitãþii, de întocmire ºi prezentare aconturilor anuale, este evident cã existã suficiente


softuri informatice „freeware”(gratuite) internaþionale(BASIC, dBase, OpenOffice) ºi naþionale (de tip Sagasau altele) capabile sã opereze în sisteme informaticede asemenea „freeware” (DOS, UNIX) în aºa fel încâtcosturile proprietãþii intelectuale asupra aplicaþiilorinformatice de gestionare a datelor (softurilor) sã fienule (zero).

Analizând implicaþiile sistemelor de impunere:impunerea separatã ºi impunerea globalã, distingemcã impunerea separatã prezintã avantajul tratãrii înmod diferenþiat a veniturilor ca mod de aºezare ºi nivelde cote, dupã cum acestea provin din muncã salariatã,profesii liberale, afaceri, proprietate etc., ºi aceastaavantajeazã persoanele care realizeazã venituri dinmai multe surse ce cad sub incidenþa unor impozitediferite, nemaisuportând efectele progresivitãþii impu-nerii, inerente în cazul cumulãrii tuturor veniturilorîn vederea impunerii lor globale. De asemenea, impu-nerea globalã prezintã neajunsul cã nu mai þine seamade natura veniturilor: muncitorul, micul meseriaº,micul fermier sunt trataþi din punct de vedere al impo-zitului în acelaºi mod ca ºi industriaºul, comerciantul,proprietarul funciar ori rentierul.

În prezent, tendinþa care se manifestã pe planmondial este aceea de a se trece la impunerea globalã,dar orientarea spre o impunere unicã ºi globalã nuconstituie un pas înainte spre traducerea în viaþã aprincipiului justeþei fiscale. Dimpotrivã, acest sistemde impunere înlãturã orice posibilitate de diferenþierea sarcinii fiscale în funcþie de natura veniturilor ºi, înplus, rezervã acelaºi tratament veniturilor corect eva-luate în vederea impunerii, mai cu seamã a salariilor(chiar ºi a celor plãtite de stat), a pensiilor ºi indemni-zaþiilor, tratament fiscal identic cu alte tipuri devenituri de regulã subevaluate (declarativ sau prinacele declaraþii de autoimpunere), cum ar fi venituriledin industrie, comerþ, profesii liberale etc. (în fapt, aveniturilor care nu au norme minime taxabile stabiliteprin lege).

Concluzia care se poate trage analizând implica-þiile celor douã sisteme de impunere arãtate mai susºi eliminarea propusã a celui mai des întâlnit instru-ment de impunere – „Declaraþia de impunere” –este cã, dacã impunerea are ca rezultat final stabilireape fiecare plãtitor în parte a obiectului impozabil ºi acuantumului impozitului datorat, statului român îi re-vine în acest caz folosirea iniþialã (directã) a aceluiinstrument al impunerii (impozite sau taxe identificate,

determinate, calculate, stabilite sau instituite de anga-jaþii bugetari) care se utilizeazã în relaþiile între orga-nele financiare ºi contribuabili numit: înºtiinþare deplatã, proces-verbal de impunere sau proces-verbalde control ulterior, prin actele normative emanatede la Parlament sau de la alte organe ale autoritãþiipublice de instituire a impozitelor ºi taxelor.

ªi asta pentru cã interpretarea corectã a prevede-rilor constituþionale este cã mai întâi „sistemul legalde impunere trebuie sã asigure aºezarea justã asarcinilor fiscale”, pentru ca abia apoi „cetãþeniisã contribuie prin impozite ºi taxe la cheltuielilepublice”.

Este evident cã a lãsa la libera alegere sau labunul simþ al contribuabilului cunoaºterea ºi/sau in-terpretarea neprofesionalã a unor acte normative înpermanentã dinamicã, potrivit conjuncturii economiceschimbãtoare (boom economic, stagnare, crizã), nuduce decât la un grad redus de colectare a drepturilor(veniturilor) cuvenite statului sau autoritãþilor locale.

ªi atunci aceastã sarcinã trebuie sã fie preluatãde salariaþii bugetari, care, mai degrabã decât sã fiedisponibilizaþi, meritã centraþi (masaþi, orientaþi, iden-tificaþi prin fiºa postului) spre acþiunile de stabilire,urmãrire ºi încasare a taxelor ºi impozitelor cuvenitestatului sau autoritãþilor locale (transformaþi practicîn „perceptori”).

Continuând paralela sau comparaþia de la înce-putul acestui articol, observ cã un profesionist contabiltrebuie sã îºi îndeplineascã sarcinile profesionale în con-formitate cu normele tehnice ºi profesionale relevante.Profesioniºtii contabili au datoria de a executa cu grijãºi abilitate instrucþiunile clientului sau patronului, înmãsura în care sunt compatibile cu cerinþele de inte-gritate, obiectivitate ºi, în cazul liber-profesioniºtilorcontabili, cu independenþa. În plus, ei trebuie sã se con-formeze normelor profesionale ºi tehnice emise de:

Federaþia Internaþionalã a Contabililor (IFAC)(de exemplu, Standardele Internaþionale de Audit);

Consiliul pentru Standarde Internaþionale deContabilitate (IASB);

Ministerul Finanþelor Publice (MFP); Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor

Autorizaþi din România (CECCAR) ºi Camera Audi-torilor Financiari din România (CAFR);

precum ºi legislaþiei relevante.De cealaltã parte, salariaþii bugetari au ca obli-

gaþie majorã respectarea fiºei postului.

Legisla

tie com

entatã

,


S-a modificat conþinutul Declaraþiei 100

Sursa: Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 1.709 din8 aprilie 2010 privind modificarea modelului ºi conþinutului unor formulare utilizate pentrudeclararea impozitelor ºi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reþinere lasursã, publicat în Monitorul Oficial nr. 231/13.04.2010.

ANAF a modificat conþinutul formularului 100 „Declaraþie privind obligaþiile de platãla bugetul de stat”.

OPANAF nr. 1.709/2010 modificã OPANAF nr. 101/2008 privind aprobarea modeluluiºi conþinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor ºi contribuþiilorcu regim de stabilire prin autoimpunere sau reþinere la sursã.

Conform pct. 1, se abrogã lit. d) a art. 1 din OPANAF nr. 101/2008, abrogându-se înacest fel modelul ºi conþinutul formularului 103 „Declaraþie privind accizele”.

Potrivit pct. 5 din ordin, se eliminã ºi Anexa nr. 11 „Instrucþiuni de completare aformularului 103 «Declaraþie privind accizele»”, precum ºi Anexa nr. 17 „Nomenclatorulprivind accizele”.

Se introduce prin aceastã modificare un nou model al formularului 100 „Declaraþie privindobligaþiile de platã la bugetul de stat”, ce va înlocui Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 101/2008.În acest sens, obligaþia de declarare a accizelor se va îndeplini tot prin intermediul Decla-raþiei 100 (anterior Declaraþia 103).

Declaraþia 102 privind obligaþiile de platã la bugetele asigurãrilor sociale ºi fondurilorspeciale rãmâne neschimbatã.

Instrucþiunile de completare a formularului 100 „Declaraþie privind obligaþiile de platãla bugetul de stat”, reprezentând Anexa nr. 2, se modificã ºi se completeazã.

Noul program utilizat pentru completarea declaraþiilor a fost ºi el modificat ºi se poatedescãrca de pe site-ul ANAF.

Aspecte referitoare la întocmirea raportãrilor anuale

Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 864 din 29 martie 2010 privind unele aspecte referitoarela întocmirea raportãrilor anuale ºi a situaþiilor financiare anuale, publicat în Monitorul Oficial nr. 229/12.04.2010.

S-a aprobat Sistemul de raportare anualã la 31 decembrie 2009 pentru entitãþile care au optat pentru unexerciþiu financiar diferit de anul calendaristic. Astfel, pentru scopuri contabile, exerciþiul financiar poate fidiferit de anul calendaristic în cazurile prevãzute la art. 27 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicatã, respectiv:

pentru sucursalele cu sediul în România care aparþin unei persoane juridice strãine, cu excepþiainstituþiilor de credit, instituþiilor financiare nebancare, definite potrivit legii, înscrise în Registrulgeneral, entitãþilor autorizate, reglementate ºi supravegheate de Comisia Naþionalã a ValorilorMobiliare, societãþilor de asigurare, asigurare-reasigurare ºi de reasigurare, entitãþilor autorizate,reglementate ºi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dacãexerciþiul financiar diferã pentru societate;

pentru filialele consolidate ale societãþii-mamã, precum ºi pentru filialele filialelor, cu excepþiainstituþiilor de credit, instituþiilor financiare nebancare, definite potrivit legii, înscrise în Registrulgeneral, entitãþilor autorizate, reglementate ºi supravegheate de Comisia Naþionalã a ValorilorMobiliare, societãþilor de asigurare, asigurare-reasigurare ºi de reasigurare, entitãþilor autorizate,reglementate ºi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dacãexerciþiul financiar diferã pentru societatea-mamã.

Acest sistem de raportare anualã se aplicã societãþilor comerciale ºi sucursalelor care au optat pentruun exerciþiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicatã,ºi care au aplicat în anul 2009 Reglementãrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunitãþilorEconomice Europene, parte componentã a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene,aprobate prin OMFP nr. 1.752/2005, abrogat prin OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilorcontabile conforme cu directivele europene.


Obligaþii

Aceste entitãþi au urmãtoarele obligaþii:

sã întocmeascã ºi sã depunã raportãri anuale la 31 decembrie 2009 la unitãþile teritoriale aleMinisterului Finanþelor Publice, în condiþiile prevãzute de OMFP nr. 864/2010.

Formularele „Situaþia activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii”, respectiv „Situaþia prescurtatã aactivelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii”, „Situaþia veniturilor ºi cheltuielilor”, „Date informative” ºi„Situaþia activelor imobilizate”, cuprinse în raportarea anualã la 31 decembrie 2009, sunt întocmite pebaza balanþei de verificare a conturilor sintetice la data de 31 decembrie 2009, întocmite dupã efectuareaevaluãrilor, calcularea ºi înregistrarea în contabilitate a impozitelor.

În scopul întocmirii raportãrilor anuale la 31 decembrie 2009, pentru coloana aferentã datei de 1 ianua-rie 2009, respectiv perioadei 2008, se preiau informaþiile din situaþiile financiare anuale depuse de entitãþipentru 31 decembrie 2008.

sã înºtiinþeze în scris unitatea teritorialã a Ministerului Finanþelor Publice despre exerciþiul financiarales cu cel puþin 30 de zile calendaristice înainte de începutul exerciþiului financiar ales.

Entitãþile care la data intrãrii în vigoare a OMFP nr. 864/2010 au optat pentru un exerciþiu financiardiferit de anul calendaristic înºtiinþeazã în scris unitatea teritorialã a Ministerului Finanþelor Publice despreexerciþiul financiar ales, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la publicarea OMFP nr. 864/2010în Monitorul Oficial al României, Partea I.

pentru primul exerciþiu financiar încheiat, sã întocmeascã situaþii financiare anuale în urmãtoarelecondiþii:

– sã întocmeascã, sã aprobe ºi sã depunã la oficiile registrului comerþului, potrivit legii, situaþiifinanciare anuale încheiate la data stabilitã;

– sã asigure comparabilitatea informaþiilor referitoare la solduri, rulaje ºi alte informaþii cuprinseîn situaþiile financiare anuale întocmite pentru primul exerciþiu financiar diferit de anul calendaristic.În acest scop, informaþiile respective trebuie sã acopere întotdeauna o perioadã de 12 luni,respectiv 365 de zile, cu excepþia entitãþilor înfiinþate în cursul anului de raportare. De asemenea,la întocmirea bilanþului, pe lângã sumele corespunzãtoare celor douã perioade consecutive, sevor înscrie ºi soldurile la data de 1 ianuarie a exerciþiului financiar precedent celui la care sereferã situaþiile financiare anuale.

Exemplu:

O entitate care a ales ca datã de raportare pentru situaþiile financiare anuale 30 septembrie 2010întocmeºte:

bilanþul – care este parte componentã a situaþiilor financiare anuale încheiate la 30 septembrie2010 ºi cuprinde trei coloane cu solduri referitoare la urmãtoarele date: 1 ianuarie 2009, 1 octombrie2009 ºi 30 septembrie 2010;

contul de profit ºi pierdere – care este parte componentã a situaþiilor financiare anuale încheiate la30 septembrie 2010 ºi cuprinde douã coloane cu rulaje corespunzãtoare perioadelor 1 octombrie2008 – 30 septembrie 2009 ºi 1 octombrie 2009 – 30 septembrie 2010.

Trebuie avut în vedere faptul cã aceste prevederi se aplicã pentru situaþiile financiare anuale fãcutepublice începând cu 1 ianuarie 2010. În acest sens, ultima coloanã din bilanþ, respectiv contul de profit ºipierdere, poate cuprinde numai informaþii corespunzãtoare unei date, respectiv perioade de raportare,ulterioare datei de 1 ianuarie 2010, respectiv unei perioade de raportare care se încheie ulterior acesteidate.

sã calculeze ºi sã declare obligaþiile fiscale potrivit legislaþiei în domeniu.

Evaluarea elementelor monetare în valutã ºi a celor exprimate în lei, a cãror decontare se faceîn funcþie de cursul unei valute

În scopul întocmirii raportãrilor anuale la 31 decembrie 2009, entitãþile care au optat pentru un exerciþiufinanciar diferit de anul calendaristic efectueazã evaluarea elementelor monetare în valutã (disponibilitãþibãneºti ºi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele ºi depozitele bancare, creanþe ºi datorii în valutã)


ºi a celor exprimate în lei, a cãror decontare se face în funcþie de cursul unei valute, cu reflectarea încontabilitate a diferenþelor rezultate, respectând aceleaºi reguli aplicabile pentru acestea la întocmireasituaþiilor financiare anuale, conform reglementãrilor contabile aplicabile.

Cursul de schimb utilizat pentru evaluarea la 31 decembrie 2009 este cursul de schimb al pieþeivalutare, comunicat de Banca Naþionalã a României, din data de 31 decembrie 2009 (de exemplu, cursulde schimb al pieþei valutare, comunicat de Banca Naþionalã a României, din data de 31 decembrie 2009este 4,2282 lei/euro).

Cursul de schimb utilizat pentru evaluarea lunarã efectuat începând cu 1 ianuarie 2010 este cursulde schimb al pieþei valutare, comunicat de Banca Naþionalã a României, din ultima zi bancarã a lunii încauzã.

Cursul de schimb utilizat pentru evidenþierea în contabilitate a tranzacþiilor în valutã, precum ºi acreanþelor ºi datoriilor exprimate în lei, a cãror decontare se face în funcþie de cursul unei valute, estecursul de schimb de la data efectuãrii operaþiunii respective. În vederea asigurãrii unui tratament contabilunitar, prin curs de schimb de la data efectuãrii operaþiunii se înþelege cursul de schimb al pieþei valutare,comunicat de Banca Naþionalã a României, din ultima zi bancarã anterioarã operaþiunii, disponibil cainformaþie la momentul efectuãrii operaþiunii (încasare, platã, emitere de documente).

Pentru ultima zi a lunii se efectueazã atât contabilizarea tranzacþiilor în valutã, a creanþelor ºi datoriilorexprimate în lei, a cãror decontare se face în funcþie de cursul unei valute, cât ºi evaluarea lunarã lacursul Bãncii Naþionale a României, utilizându-se:

a) pentru contabilizarea tranzacþiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al pieþei valutare,comunicat de Banca Naþionalã a României, din ultima zi bancarã anterioarã operaþiunii;

b) cursul de schimb al pieþei valutare, comunicat de Banca Naþionalã a României, din ultima zibancarã a lunii în cauzã, pentru evaluarea creanþelor ºi datoriilor în valutã, a disponibilitãþilor învalutã ºi a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valutã, acreditivele ºi depozitele învalutã, existente în sold la sfârºitul lunii.

Exemplu:

O societate vinde la export mãrfuri în valoare de 15.000 euro la data de 31 martie 2010.Cursul de schimb al pieþei valutare comunicat de Banca Naþionalã a României în data de 30 martie 2010,

ultima zi bancarã anterioarã operaþiunii de vânzare din data de 31 martie 2010, este 4,0729 lei/euro.Veniturile din vânzarea mãrfurilor evidenþiate în contabilitate sunt în sumã de 15.000 euro ×

4,0729 lei/euro, reprezentând 61.094 lei.Cursul de schimb al pieþei valutare comunicat de Banca Naþionalã a României în data de 31 martie

2010, ultima zi bancarã a lunii în cauzã, este 4,0958 lei/euro.Creanþa nedecontatã la finele lunii martie 2010, în sumã de 15.000 euro, este evaluatã în contabilitate

la cursul de 4,0958 lei/euro, reprezentând 61.437 lei.Astfel, din evaluarea creanþei la 31 martie 2010 rezultã o diferenþa favorabilã în sumã de 343 lei,

recunoscutã în contabilitate ca venit din diferenþe de curs valutar.

Informaþii utile

Cu excepþia cazului în care persoana juridicã strãinã sau societatea-mamã strãinã îºi schimbãdata de raportare ori au loc operaþiuni de reorganizare, potrivit legii, data aleasã pentru întocmirea desituaþii financiare anuale nu poate fi modificatã de la un exerciþiu financiar la altul.

Entitãþile care au optat pentru un exerciþiu financiar diferit de anul calendaristic întocmesc raportãrianuale la 31 decembrie 2009, distinct de situaþiile financiare anuale încheiate la data aleasã pentru acestea.

Entitãþile care opteazã pentru un exerciþiu financiar diferit de anul calendaristic au obligaþia sãdepunã la unitãþile teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice raportãri anuale la 31 decembrie 2009,însoþite de dovada predãrii la oficiul registrului comerþului a situaþiilor financiare anuale pentru publicare.Fac excepþie de la obligaþia depunerii acestei dovezi entitãþile care au optat pentru un exerciþiu financiardiferit de anul calendaristic ºi nu au aprobate situaþiile financiare anuale în termen de 150 de zile calenda-ristice de la încheierea anului calendaristic 2009.


Declaraþia de neactivitateEntitãþile care au optat pentru un exerciþiu financiar diferit de anul calendaristic ºi care nu au desfãºurat

activitate de la data înfiinþãrii pânã la 31 decembrie 2009 nu întocmesc raportãri anuale la 31 decembrie2009, urmând sã depunã în acest sens o declaraþie pe propria rãspundere a persoanei care are obligaþiagestionãrii entitãþii, la unitãþile teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice, în termenul prevãzut la pct. 3din anexa la OMFP nr. 864/2010.

Dreptul de semnãturãRaportãrile anuale la 31 decembrie 2009 sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând: numele ºi

prenumele persoanei care le-a întocmit, înscrise în clar, calitatea acesteia (directorul economic, contabilul-ºefsau altã persoanã împuternicitã sã îndeplineascã aceastã funcþie, potrivit legii, persoanã autorizatã potrivitlegii, membrã a Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România) ºi numãrul de înregistrareîn organismul profesional, dacã este cazul.

Prin altã persoanã împuternicitã sã îndeplineascã aceastã funcþie se înþelege orice persoanã angajatã,potrivit legii, care îndeplineºte condiþiile prevãzute de Legea nr. 82/1991, republicatã.

RãspundereaRãspunderea pentru aplicarea corespunzãtoare a prevederilor OMFP nr. 864/2010 revine administrato-

rului sau altei persoane care are obligaþia gestionãrii entitãþii.

O nouã modificare a legii pensiilor

Sursa: Legea nr. 49 din 19 martie 2010 privind unele mãsuri în domeniul muncii ºi asigurãrilor sociale(pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale,publicatã în Monitorul Oficial nr. 140/01.04.2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare), publicatã înMonitorul Oficial nr. 195/29.03.2010.

Cererea de pensionare împreunã cu actele care dovedesc îndeplinirea condiþiilor prevãzute de Legeanr. 49/2010 se depun de solicitant sau, dupã caz, de angajator la casa teritorialã de pensii în raza cãreia seaflã domiciliul solicitantului, cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii condiþiilor de pensio-nare prevãzute de lege (completare art. 82 din Legea pensiilor nr. 19/2000).

Se considerã depuse în termen cererile de pensionare înregistrate în intervalul cuprins între dataîndeplinirii condiþiilor de pensionare ºi cea de-a 30-a zi calendaristicã anterioarã acestei date (completareart. 83 din Legea pensiilor nr. 19/2000).

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisã de casa teritorialã depensii, în termen de 45 de zile calendaristice de la data depunerii cererii. Decizia casei teritoriale depensii cuprinde temeiurile de fapt ºi de drept pe baza cãrora se admite sau se respinge cererea de pensionare.Ea se comunicã în scris atât persoanei care a solicitat pensionarea, cât ºi angajatorului, în termen de 5 zilede la data emiterii acesteia (completare art. 86 alin. (1) ºi (2) din Legea pensiilor nr. 19/2000).

Una dintre situaþiile de încetare de drept a contractului individual de muncã existent este la dataîndeplinirii cumulative a condiþiilor de vârstã standard ºi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare,ºi nu la data comunicãrii deciziei de pensionare pentru limitã de vârstã, pensionare anticipatã, pensionareanticipatã parþialã sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii (modificare art. 56 litera d)din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii).

Constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncã se face în termen de 5 zilelucrãtoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, ºi se comunicã persoaneloraflate în situaþiile respective în termen de 5 zile lucrãtoare pentru urmãtoarele cazuri de încetare a contractuluide muncã:

– la data îndeplinirii cumulative a condiþiilor de vârstã standard ºi a stagiului minim de cotizarepentru pensionare;

– ca urmare a constatãrii nulitãþii absolute a contractului individual de muncã, de la data la carenulitatea a fost constatatã prin acordul pãrþilor sau prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã;

– ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcþia ocupatã de salariat a unei persoane concediatenelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreºti dereintegrare;


– ca urmare a condamnãrii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rãmâneriidefinitive a hotãrârii judecãtoreºti;

– de la data retragerii de cãtre autoritãþile sau organismele competente a avizelor, autorizaþiilor oria atestãrilor necesare pentru exercitarea profesiei;

– ca urmare a interzicerii exercitãrii unei profesii sau a unei funcþii, ca mãsurã de siguranþã oripedeapsã complementarã, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreºti prin care s-adispus interdicþia;

– la data expirãrii termenului contractului individual de muncã încheiat pe duratã determinatã;– retragerea acordului pãrinþilor sau al reprezentanþilor legali, în cazul salariaþilor cu vârsta cuprinsã

între 15 ºi 16 ani (alineat nou – art. 56 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii).

O nouã modificare a Codului fiscal

Sursa: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 22 din 24 martie 2010 pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 201/30.03.2010.

Noua modificare a Codului fiscal a dus în cazul societãþilor comerciale la amânarea plãþilor anticipatepentru anul 2012. Aceasta ar fi prima modificare majorã conform cãreia, pentru primul trimestru al anului2010 (la fel ºi pentru trimestrele II ºi III), societãþile vor calcula impozitul pe profit potrivit regulilor fiscaleaplicabile. Obligaþia acestora va fi ca, în cazul în care impozitul rezultat va fi mai mic decât impozitulminim aferent tranºei de venituri în care se încadreazã, sã declare ºi sã plãteascã impozitul minim.

Un al doilea aspect care trebuie evidenþiat reprezintã o completare, respectiv faptul cã în situaþia încare contribuabilul nu a existat de-a lungul unui întreg trimestru, calculul impozitului minim se facecorespunzãtor numãrului de zile aferent trimestrului respectiv.

Exemplu:

O societate înfiinþatã în data de 20 martie 2010 datoreazã impozit minim pentru 10 zile din cele 90ale trimestrului, aferente primei tranºe de venit. Impozitul minim anual este de 2.200 lei. Impozitul minimdatorat va fi:

(2.200 lei/4) × (10 zile/90 zile) = 61 lei

Un alt aspect se referã la contribuabilii obligaþi la efectuarea de plãþi anticipate, înfiinþaþi în cursulanului precedent, care nu au fost obligaþi la plata impozitului minim ºi care la sfârºitul anului fiscal în cares-au înfiinþat înregistreazã pierdere fiscalã – aceºtia efectueazã trimestrial plãþi anticipate în contul impo-zitului pe profit în sumã de o pãtrime din impozitul minim anual, recalculat în mod corespunzãtor pentruperioada impozabilã aferentã anului în care s-au înfiinþat.

Prevederile OUG nr. 22/2010 se aplicã pentru determinarea impozitului pe profit începând cu anul 2010.

S-au modificat normele pentru impozitarea câºtigului pe capital

Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice ºi al preºedintelui Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliarenr. 768/2010/68/2009 din 11 martie 2010 pentru modificarea Normelor privind determinarea, reþinerea ºivirarea impozitului pe câºtigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare, obþinut de persoanelefizice, aprobate prin Ordinul ministrului economiei ºi finanþelor ºi al preºedintelui Comisiei Naþionale aValorilor Mobiliare nr. 3.483/144/2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 175/18.03.2010.

Modificãrile constau în extinderea modului de determinare a câºtigului pe capital ºi a obligaþiilor decalcul, reþinere ºi virare a impozitului asupra instrumentelor financiare derivate fãrã scadenþã, dupã cumurmeazã:

Determinarea câºtigului din transferul instrumentelor financiare derivate se efectueazã la datascadenþei instrumentului financiar derivat, respectiv la data lichidãrii, în cazul instrumentului financiarderivat fãrã scadenþã, ºi reprezintã câºtigul obþinut de persoana fizicã beneficiarã ºi evidenþiat în extrasulcontului în marjã emis de intermediar (completare art. 8).


Intermediarii au obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii impozitului aplicat asupra câºtigului realizatdin tranzacþiile cu titluri de valoare, altele decât titlurile de participare, pentru fiecare tranzacþie devânzare sau la scadenþã, în cazul instrumentelor financiare derivate, respectiv la data lichidãrii, în cazulinstrumentelor financiare derivate fãrã scadenþã, acest impozit reprezentând o platã anticipatã în contulimpozitului anual datorat. Cota de impozit aplicatã de cãtre intermediari asupra câºtigului evidenþiat lamomentul vânzãrii este de 1% (completare art. 12 alin. (1)).

Calcularea ºi evidenþierea impozitului se realizeazã la data efectuãrii tranzacþiei de vânzare saula scadenþã, în cazul instrumentelor financiare derivate, respectiv la data lichidãrii, în cazul instrumentelorfinanciare derivate fãrã scadenþã, iar reþinerea impozitului se realizeazã în momentul decontãrii tranzacþieide vânzare sau al decontãrii efectuate la scadenþã, în cazul instrumentelor financiare derivate, respectival decontãrii efectuate la data lichidãrii, în cazul instrumentelor financiare derivate fãrã scadenþã, iartermenul de virare ºi declarare a impozitului este pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei încare a fost reþinut (completare art. 12 alin. (1)).

Ministerul Finanþelor Publice ºi Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare vor urmãri ducerea laîndeplinire a prevederilor Ordinului nr. 768/2010/68/2009.

Scutire de la plata asigurãrilor pentru angajãri din rândul ºomerilor

Sursa: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din 23 februarie 2010 privind reglementarea unormãsuri în vederea stimulãrii creãrii de noi locuri de muncã ºi diminuãrii ºomajului în anul 2010, publicatãîn Monitorul Oficial nr. 136/01.03.2010.

Angajatorii care în anul 2010 pe locurile de muncã nou-create stabilesc, în condiþiile legii, raporturide muncã cu persoane provenite din rândul ºomerilor aflate în evidenþa agenþiilor pentru ocuparea forþeide muncã cu minimum 3 luni anterioare datei stabilirii raporturilor de muncã potrivit OUG nr. 13/2010 ºipe care le menþin în activitate pe o perioadã de cel puþin 12 luni beneficiazã, pe o perioadã de 6 luni dela data încadrãrii, de scutire de la plata contribuþiilor de asigurãri sociale pentru aceste persoane.

Cazuri în care nu se acordã scutirea de la plata contribuþiilor de asigurãri socialea) angajatorilor care în ultimele 6 luni premergãtoare datei stabilirii raporturilor de muncã potrivit

OUG nr. 13/2010 au mai avut raporturi de muncã stabilite cu persoanele prevãzute anterior;b) angajatorilor care stabilesc raporturi de muncã cu persoanele prevãzute anterior, pe locuri de

muncã devenite vacante, rezultate în urma încetãrii unor raporturi de muncã în ultimele 6 lunianterioare datei stabilirii raporturilor de muncã potrivit OUG nr. 13/2010.

Contribuþii sociale scutite de la platãPrin noþiunea de contribuþii de asigurãri sociale se înþelege:– contribuþia de asigurãri sociale;– contribuþia de asigurãri pentru ºomaj;– contribuþia de asigurãri pentru accidente de muncã ºi boli profesionale;– contribuþia la fondul de garantare pentru plata creanþelor salariale;– contribuþia pentru asigurãri sociale de sãnãtate;– contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii de asigurãri sociale de sãnãtate, datorate, potrivit legii,

de angajatori.

Aplicarea scutiriiScutirea de la plata contribuþiilor de asigurãri sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru

persoanele prevãzute la art. 1 alin. (1) se acordã începând cu luna urmãtoare lunii stabilirii raporturilor demuncã.

Dacã stabilirea raporturilor de muncã se realizeazã începând cu data de întâi a lunii, scutirea de laplata contribuþiilor de asigurãri sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru persoanele prevãzuteanterior se acordã începând cu aceastã datã.


PenalizãriÎn situaþiile în care raporturile de muncã ale persoanelor angajate înceteazã anterior perioadei de

12 luni, în temeiul art. 55 lit. b) sau al art. 65 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, angajatorii sunt obligaþi sã plãteascã sumele de care au fost scutiþi, reprezentândcontribuþiile de asigurãri sociale datorate pe perioada menþinerii în activitate, pentru fiecare persoanãcare a fost încadratã în baza prevederilor OUG nr. 13/2010.

În plus, angajatorii care au beneficiat de scutirea de la plata contribuþiilor de asigurãri sociale ºi care,în perioada cuprinsã între data intrãrii în vigoare a OUG nr. 13/2010 ºi data expirãrii celor 12 luni, efectueazãºi alte concedieri, pentru motive care nu þin de persoana salariatului, sunt obligaþi sã plãteascã contribuþiilede asigurãri sociale de care au fost scutiþi.

Pentru angajaþi, perioada de 6 luni constituie stagiu de cotizare fãrã plata contribuþiei angajatorului.

Valoarea tichetelor de masã pentru semestrul I 2010 a rãmas neschimbatã

Sursa: Ordinul ministrului muncii, familiei ºi protecþiei sociale nr. 135 din 10 februarie 2010 privindstabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masã pentru semestrul I al anului 2010, publicat înMonitorul Oficial nr. 104/16.02.2010.

Pentru semestrul I al anului 2010, începând cu luna martie, valoarea nominalã a unui tichet de masã,stabilitã conform prevederilor art. 31 alin. (3) teza a II-a ºi alin. (4) din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998privind acordarea tichetelor de masã, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999, cu modificãrileulterioare, ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2006 pentru completarea art. 3 din Ordonanþade urgenþã a Guvernului nr. 59/2005 privind unele mãsuri de naturã fiscalã ºi financiarã pentru punerea înaplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naþionale, aprobatã prin Legea nr. 187/2006,ºi ale prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2007 pentru completarea art. 3 din Legeanr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masã, aprobatã prin Legea nr. 154/2007, se menþine la nivelulultimei valori nominale indexate de 8,72 lei.

Valoarea tichetelor de creºã pentru semestrul I 2010

Sursa: Ordinul ministrului muncii, familiei ºi protecþiei sociale nr. 62 din 20 ianuarie 2010 privindstabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordã sub formã de tichete de creºã pentru semestrul I2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 56/25.01.2010.

Pentru semestrul I 2010, începând cu luna februarie, valoarea sumei lunare indexate ce se acordãsub formã de tichete de creºã, stabilitã potrivit prevederilor pct. 6.1 ºi 6.3 din Normele metodologice deaplicare a dispoziþiilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã,aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.317/2006, este de 370 lei.

Adriana Florina POPA, lect. univ. dr.ASE Bucureºti

Lucrãri publicate de Editura CECCARBiblioteca de specialitate

Lucrãri publicate de Editura CECCAR


1. Nadia Albu, Cãtãlin Albu – Soluþii practice de eficientizare a activitãþilor ºi de creºtere aperformanþei organizaþionale – Gestiunea dezvoltãrii durabile prin Balanced Scorecard,2005 – 8 lei

2. Mircea Boulescu, Marcel Ghiþã, Valericã Mareº – Controlul fiscal ºi auditul financiar-fiscal,2003 – 12 lei

3. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate degestiune, 2007 – 45 lei

4. Iuliana Cenar, Sorin-Constantin Deaconu – Viaþa contabilã a întreprinderii de la constituirela faliment, 2006 – 20 lei

5. Alberta Gisberto-Chiþu, Corina Ioanãº – Auditul în instituþiile publice, 2006 – 12 lei

6. Alberta Gisberto-Chiþu, Mihai Pitulice, Andrei Chiþu – Studii de caz privind auditul publicintern, 2005 – 10 lei

7. Horia Cristea, Nicolae ªtefãnescu – Finanþele întreprinderii, 2003 – 8 lei

8. Cornelia Dascãlu, Ileana Niºulescu, Chiraþa Caraiani, Aurelia ªtefãnescu, Cosmina Pitulice– Convergenþa contabilitãþii publice din România la Standardele Internaþionale de Conta-bilitate pentru Sectorul Public, 2006 – 32 lei

9. Adriana Duþescu, Lavinia Olimid – Financial accounting, 2004 – 4 lei

10. Adriana Duþescu – Politici contabile de întreprindere, 2003 – 3 lei

11. Niculae Feleagã, Liliana Malciu – Recunoaºtere, evaluare ºi estimare în contabilitatea internaþionalã,2004 – 10 lei

12. Ion Florea, Ionela-Corina Macovei, Radu Florea, Maria Berheci – Introducere în expertiza contabilã ºiîn auditul financiar, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2008 – 25 lei

13. Ion Florea, Ionela-Corina Macovei, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar, 2007 – 30 lei

14. Marcel Ghiþã, Marin Popescu – Auditul intern al instituþiilor publice: teorie ºi practicã, Colecþia SectorulPublic, 2006 – 30 lei

15. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, volumul 1, 2009– 35 lei

16. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, volumul 2, 2007– 30 lei

17. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, volumul 3, 2008 – 38 lei

18. Maria Carmen Huian – Instrumente financiare: tratamente ºi opþiuni contabile, 2008 – 40 lei

19. Iulia Jianu – Evaluarea, prezentarea ºi analiza performanþei întreprinderii. O abordare din prisma Stan-dardelor Internaþionale de Raportare Financiarã, 2007 – 45 lei

20. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare,2007 – 30 lei


21. Liliana Malciu, Niculae Feleagã – Reglementare ºi practici de consolidare a conturilor, 2004 – 11 lei

22. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei

23. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a II-a, revizuitãºi adãugitã, 2008 – 35 lei

24. Andreea Ponorîcã, Oana Stãnilã, Adriana Popescu – Practice guide of basic, financial and managementaccounting, 2006 – 9 lei

25. Petre Popeangã, Gabriel Popeangã – Control financiar ºi fiscal, 2004 – 15 lei

26. Mihai Ristea, Lavinia Olimid, Daniela Artemisa Calu – Sisteme contabile comparate, 2006 – 21 lei

27. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, ColecþiaDoctrinã – Deontologie, 2008 – 50 lei

28. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,2009 – 35 lei

29. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a III-a, revizuitã, 2009 – 35 lei

30. Marin Toma – Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, 2003 – 7 lei

31. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008– 25 lei

32. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea ºi prezen-tarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Standarde Profesionale,2008 – 25 lei

33. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 25 lei

34. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privindmisiunile standardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 45 lei

35. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profesionale,2010 – 25 lei

36. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a III-a, revizuitã,Colecþia Standarde Profesionale, 2009 – 25 lei

37. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghidde aplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 30 lei

38. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor,Colecþia Standarde Profesionale, 2006 – 20 lei

39. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate încadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare ProfesionalãContinuã, 2010 – 20 lei

40. CECCAR – Întrebãri ºi studii de caz privind accesul la stagiu pentru obþinerea calitãþii de expert contabilºi de contabil autorizat (cadrul general), ediþia a III-a, revizuitã, Colecþia Ghidul Expertului Contabil,2010 – 75 lei

41. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expertcontabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, 2010 – 16 lei

42. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãriale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei

43. CECCAR – Programul Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, ediþia a III-a, revizuitã, 2008 – 8 lei

44. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2009 – 20 lei

45. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2007 – 15 lei

46. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2009 – 20 lei

47. CECCAR – Cartea expertului evaluator. Norme profesionale, ediþia a II-a, revizuitã, 2005 – 18 lei

48. CECCAR – Congresul Profesiei Contabile din România – „Profesia contabilã între reglementare ºi interesulpublic”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 25 lei

49. CECCAR – Din lucrãrile celui de-al XVII-lea Congres al Profesiei Contabile din România – „Profesiacontabilã între reglementare ºi interesul public”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 35 lei

50. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii – 2009(IFRS pentru IMM-uri), Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri, Situaþii financiare ilustrative. Listapentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei

51. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2009, 2009 – 200 lei

52. CECCAR – Manualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public – 2009,vol. 1 ºi 2, 2009 – 120 lei

53. CECCAR – Actualizare suplimentarã a Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs),inclusiv Standardele Internaþionale de Contabilitate (IASs) ºi Interpretãrile lor publicate între martie2007 ºi ianuarie 2008, 2009 – 50 lei

54. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs®), incluzând Standardele Interna-þionale de Contabilitate (IASsTM) ºi Interpretãrile lor la 1 ianuarie 2006, 2006 – 60 lei

55. CECCAR – Ghid de utilizare a Standardelor Internaþionale de Audit în auditarea întreprinderilor mici ºimijlocii, 2009 – 50 lei

56. CECCAR – Manualul pentru Standarde Internaþionale de Audit, Certificare ºi Eticã, 2007 – 45 lei

57. CECCAR – Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, 2005 – 72 lei


În afara acestor titluri, CECCAR publicã revistalunarã CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITULAFACERILOR, la care se pot face abonamente.

Pentru comenzi, adresaþi-vã la CECCAR,sediul central – Bucureºti,tel.: 021

-

330.88.69

/

330.88.70

/

330.88.71,

fax: 021 -

330.88.88, sau la filialele teritoriale

ale Corpului.

Revista Mai 2010 Ceccar

Documents

Transcript of Revista Mai 2010 Ceccar