1

ISSN 2069 - 8917 #2Decembrie 2012

„n”

Profil d

e ONG:

OSKAR te întreabă

oportunități pentru

tineri

maibine

KreativitateImaginație

Transformare

2

RedacțiaUn nou început KIT!

Sper unul de bun augur

Fiecare început are o ,,aromă” specifică. Fiecare început ni se pare uneori mai greu. Fiecare în-

ceput ne lasă pe gânduri... parcă aşteptând la... ce va fi. Fiecare început este şi uşor. Mai greu este

să te menţii în echilibru şi să creşti încet, dar sigur... să te menţii, să fii constant şi să nu

înşeli niciodată aşteptările. Am speranţa, alături de echipa mea, alături de Asociaţia

pentru Iniţiative Durabile Alternative, că vom putea face faţă tuturor obstacolelor ce

ar putea să fie în calea noastră şi că vom fi din ce în ce mai buni!

Revista KIT îşi doreşte să fie o revistă a tu-turor tinerilor (şi, nu numai!) din care să învăţăm

şi noi şi voi cât mai multe lucruri prin creativitate, imaginaţie, transformare. În fiecare lună vom in-tra în casele voastre cu articole despre educaţie (cu accent pus pe educaţia non-formală), dez-voltare personală, economie socială, dezvoltare durabilă, voluntariat, proiecte, poveşti de succes, ong, fundraising, ecologie, marketing, antre-prenoriat, cercetare şi multe alte domenii care îi interesează şi, în aceeaşi măsură, care îi pot învăţa să înveţe pe toţii tinerii. Îmi doresc să avem cât mai mulţi cititori şi întotdeauna la înălţimea aşteptărilor voastre! Închei cu un citat (care îmi place foarte mult) al lui Leo Buscaglia: ,,Fiecare zi reprezintă un nou început, o nouă mică viaţă. Mulţi s-au luptat pentru a trăi până în acest moment, până în această zi. Această zi ne dă oca-zii pentru a învăţa ceva nou: există lucruri care ni se vor întampla doar o dată în viaţă, şi depinde de noi dacă vom profita de acestea sau nu”.

La mulţi ani, sărbători luminate şi un An Nou 2013 cu împliniri şi gânduri alese.

Cu drag,

Adrian Stângă

Adrian Stângă

Mihaela Alieta

Cătălina Bordianu

Sabina Coldea

Iuliana Dinu

Sonia Donca Bercuci

Raluca Găiseanu

Raluca Gheorgheș

Anca Mihai

edit

oria

l

redactor șef

redactor

redactor

redactor

redactor

redactor

redactor

redactor

redactor

Voicu Rob

Cătălina Bordianu

Iuliana Dinu

Anca MihaiSonia Donca Bercuci

Layout

corector

Redacția nu își asumă răspunderea asupra conținutu-lui articolelor publicate, smenatarii acestora fiind unici răspunzători celor afirmate. Articolele nu pot fi repro-duse fără a obține în prealabil permisiunea redacției și a autorului.

Imagini

3

CuprinsCreativitate

Creativitatea și captarea atenției

Son’s mind mapsglobal education has to be global

Tineret în acțiuneapel către captain planeta

”n” oportunități pentru tineri

CoachingOSKAR te întreabă

Educațiebasmul cu efect terapeutic la școalrul cu ces

Unelte de nonformal”indicaii prețioase”

Proiecte

Despre proiecte și experiențe

Lucrător de tineret

Dream jobDream job: social worker

Prof i l de ONG

5

8

12

15

19

23

26

32

30

35

39

mai bine

4

C re a

t i vi t a

t e

5

Un individ creativ este o sursă de dezvoltare a so-

cietății, un factor de progres, iar o minte creativă, cu cât este mai timpuriu descoperită și dezvoltată, cu atât va însemna un câștig pentru viitorul acelei co-munități. Este obligatorie respectarea personalității creatoare a elevului, dar acest lucru nu este tocmai ușor. Elevul creativ pune cel mai adesea întrebări in-comode, oferă soluțiile cele mai inedite în rezolvarea unor probleme, nu respectă standardele, manifestă o curiozitate supărătoare și este întotdeauna non-conformist. Prin studiile sale, Ann Eriksson a dovedit că, în școlile suedeze, profesorii consideră elevii creativi ca fiind enervanți, doritori să facă totul altfel, pertur-batori ai liniștei din clasă, egocentrici și egoiști, plini de idei ciudate, indis-ciplinați și neobedi-enți. Ana Stoi-ca-Constantin a cerce-tat (în 1988) acest as-pect în rândurile profesorilor din școlile românești și concluzia sa a fost că doar 38% dintre aceștia apre-ciază în mod favorabil o conduită creativă și sem-nalează încă de atunci că accen-tul este pus pe stilul convergent de gândire.Este evident, așa-dar, că cel mai adesea sistemele educaționale nu numai că nu în-curajează, ci chiar oprimă elevilor orice tentativă de a fi creativi, prin cultivarea unui compor tament stereotip. Profesorii

apreciază mai mult elevii care își rezolvă sarcinile în mod disciplinat, fără să comenteze și care sunt oricând dispuși să accepte modul de gândire al pro-fesorului sau al majorității. La rândul lor, elevii știu ce le place profesorilor și se conformează cu obediență. A.J.Cropley consideră că nimic din această stare de fapte nu trebuie să constituie o surpriză, dat fiind că cei mai mulți dintre elevii creativi nu se adaptează la condițiile oferite de școală. E.P.Torrance merge chiar mai departe și afirmă că elevii creativi sunt sufocați de conformism și cel mai adesea sunt puși să aleagă între a fi origi-nali și creativi, și a fi acceptați de mediul în care trăi-esc și învață.Prin stimularea creativității, personalitatea elevilor cunoaște evidente îmbunătățiri:• pun întrebări, devin curioși față de multitu-

dinea de probleme din lumea care-i înconjoară;•dobândesc curaj în abordarea sarcinilor de lucru ;•învață să-și cunoască

propriile capacități și să le compare cu ale celorlalți;• dobândesc încredere în forțele proprii;• comunică mai ușor cu ceilalți;

• s c a p ă de precon-cepția falsei modestii;• își man-ifestă cu mai mult curaj opi-niile în cadrul grupului din care fac parte, nu se mai tem de faptul că ar putea fi în-depărtați din grup din cauza felului lor de a gândi și acțio-na.

Creativitatea și captarea atenției

Spune STOP cultivării com-portamentelor stereotipe în

educație!

Mihaela – Alieta Holczinger

6

7

S on ’

s M

i nd

Ma p

s

8

Global education has to be Global!

Education is a world to discover. Every day someone somewhere makes something incredible in the name of education. Every day we can learn something just for us, for our personal development not

only to fit into a job profile. Global education is one educational perspective of life in this decade. Global Education (GE) is the education that opens eyes and minds through transformative learning. The learners have the opportunity to reflect and share different opinions in order to create and analyze new ways of thinking and acting in ecological, political and economic systems.

The goals of the Global Education are:

• to develop knowledge, skills, attitudes and values that enable people to face the world challenges;

• to enable learners to participate in the community life;• self-awareness;• to develop solidarity between different persons;• to learn how to work on global issues and• o develop innovative teaching and pedagogy.

The topics that can be discovered in Global Education programs are really valuable for our gen-eration present and the future ones. Learners can experience human rights education, citizenship education, development education, education for peace, education for sustainability and intercultural education. The methods used in the GE programs vary from teacher to teacher or from trainer to trainer but as we face a paradigm change, we need more inter-active learner-centered methods. Non-formal edu-cation perspective is a recommendation for every educator. Learning can happen through Internet to

gardening, through role-plays, trips, games, stories and story-telling, creative writing, living libraries, drawing, film-making, photo voice method and so many others. In Romania we have some NGOs that are creating GE programs. The NGOs that want to find more about GE in our country can access the resources from FDSC, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (The Foundation for Civil Society Development). Discover the beauty of Global Education in the world on YouTube, Vimeo or different GE websites. Get involved and take the chance to develop your own GE project!

I wrote this

article for

you to disco

ver another

way to mak

e valuable

education i

n this deca

de.

Sonia Donca Bercuci

9

10

11

Tin

eret

î n

Acțiune

12

Apel către Captain

Sănătatea noastră, a viețuitoarelor și a mediului înconjurător este intr-un perma-nent pericol!

Din cauza obiceiurilor noastre, a neglijenței voite și/sau involuntare, a consumului extremist, a lipsei de ed-ucație sau informații, am împis aceste două aspecte spre limită. Însă tot de noi depinde viitorul mediului în care trăim și stilul de viață ales! Prima cauză fundamentală a problemelor de mediu este numărul ridicat al populației: Suntem mulți oameni care trăim pe același Pământ – peste 7 miliarde și avem nevoie de multe resurse pentru a trăi. Când e vorba despre a face ceva benefic pentru lumea ce ne înconjoară, puterea stă în în mâinile noastre, după cum spune și mottoul lui Captain Planet. Principiile de bază sunt:

Redu – Refolosește – Reciclează Ce poți face:-nu lăsa apa să curgă în timp ce te speli pe dinți-asigură-te că ai stins lumina sau alte aparate elec-tronice când ieși dintr-o încăpere sau din casă-folosește becuri ecologice-folosește electrocasnice cu consum redus de ener-gie-folosește produse de curățenie biodegradabile-predă aparatele electrocasnice pe care nu le mai folosești centrelor de colectare-colectează deșeurile selectiv în vederea reciclării-nu evacua produse toxice sau uleiuri în rețeaua de canalizare

-folosește apă caldă numai dacă estestrict necesar-folosește produse reciclate-folosește partea de verso a unei foi pentru ciornă-folosește bicicleta sau transportul în comun pentru deplasări pe distanțe mici-evită achiziționarea produselor de unică folosință-folosește sacoșe din materiale textile, hârtie sau alte materiale biodegradabile-evită folosirea produselor cu aerosoli-achiziționează produse și servicii ecologice obțin-ute cu un minim de energie și care pot fi reciclate cu ușurință

Pe lângă faptul că nu poluează mediul înconjurător, produsele ecologice sunt benefice și pentru noi. Iată câteva rețete pentru astfel de produse care se pot face ușor acasă:

Planet

D

eter

gent

bio

logi

c pe

ntru

vas

e3

lăm

âi m

ari

400

ml a

pă20

0 gr

sar

e10

0 m

l oțe

t de

mer

e

Lă

mâi

le s

e sp

ală

și s

e da

u pr

in b

lend

-er

împr

eună

cu

sare

a și

cu

200

ml a

pă p

ână

se

obțin

e o

crem

ă. A

ceas

ta s

e am

este

că c

u re

stul

de

200

ml d

e ap

ă și

cu

100

ml o

țet

de m

ere.

Co

mpo

ziția

se

fierb

e 10

-15

min

ute

apoi

se

lasă

la

răci

t. Se

dep

ozite

ază

în s

ticle

.

D

eter

gent

ec

olog

ic

pent

ru

cură

țare

univ

ersa

lă2

lingu

ri de

bic

arbo

nat d

e so

diu

3 lin

guri

de o

țet d

e al

cool

2 lit

ri de

apă

3 lin

guri

de u

lei e

senț

ial c

u ar

oma

pref

erat

ă

Bi

carb

onat

ul d

e so

ciu

se d

izol

vă în

cei

2

litri

de a

pă c

aldă

dup

ă ca

re s

e ad

augă

una

mes

-te

c de

3 li

ngur

i de

oțet

și 3

ling

uri d

e ul

ei e

s-en

țial.

Se a

gită

înai

nte

de fo

losi

re.

D

eter

gent

de

rufe

400

gr s

ăpun

de

rufe

200

gr s

odă

de ru

fe20

0 gr

bor

ax10

pic

ătur

i de

ulei

ese

nția

l

Se

am

este

că s

ăpun

ul d

at p

rin ră

zăto

are

cu s

oda

și b

orax

ul, a

poi s

e da

u pr

in b

lend

er. L

a sf

ârși

t se

ada

ugă

ulei

ul e

senț

ia. S

e po

ate

folo

si

și în

maș

ina

de s

păla

t ruf

e.

Raluca Gheorgheș

13

Idei istețe

Bureții și lavetele de bucătărie se pot curăța foarte bine dacă sunt puse la microunde timp de 90 de secunde cât timp sunt ude. Căldura va distruge microbii.Spală legumele și fructele proaspăt culese afară. Astfel, apa care nor-mal ar ajunge în canal- izare, va uda pământul și plantele.Folosește cartonul de la rolele de hârtie igienică pentru suport de creioane sau pixuri.Cofragele de la ouă sunt perfecte pentru a păstra separat cuie mici, șuruburi și piulițe.Sticlele de din sunt potrivite ca supor- turi de lumânări sau vaze.Folosește cutiile de aluminiu de la sucur sau conserve ca și ghiveci sau suport pentru creioane.Folosește ziarele vechi pentru împachetat și pentru spălat geamuri.Cauciucurile vechi pot fi folosite ca si ghivece pentru grădină, sunt perfecte pentru leagăne sau pot fi învelite și folosite ca tabureți.

Săpun pentru

corp

300 gr cris

tale de sodă causti

că

4 căni cu apă rece

800 ml u

lei de cocos

1 litru de ulei d

e măslin

e

3 căni de untură vegetală

1 lingură cu ulei p

arfumat

Se dizolvă so

da în apa re

ce, grăsim

ea se

topește, d

upă care se adaugă uleiul d

e măslin

e

și cel d

e cocos. Se adaugă tr

eptat soluția

din

sodă și

apă, amestecând mereu aproxim

ativ

30 de minute. În

ainte de turnarea în

form

e se

daugă uleiul parfu

mat.

14

15

Raluca Gheorgheș „N” opurtunități

Aceștia au parte de foarte multe oportunități de dez-

voltare personală, profesională, multiculturală și integrare socială. În ultimii zece ani, Uniunea Euro-peană a pus mare accent pe dez-voltarea acestor tineri, oferind un set de programe educaționale, ex-change multicultural, internship etc. Până și Universitățiile inter-naționale de renume, au adoptat acest stil, încura-jând tinerii prin oferirea unor programe bur-siere de studiu mai numeroase.Lucrând cu tin-erii, am realizat că mulți din-tre aceștia nu știu de aceste o p o t u n i t ă ț i . Acesta este și motivul pentru care am ales să scriu acest arti-col.În România tip-izatul social ne împinge în piața muncii de frage-zi, mulți dintre tineri ajungând să muncească după terminarea li-ceului sau a studiilor superioare, devenind niște roboței. Dintre 30 de tineri clujeni între-bați dacă sunt mulțumiți de locul de muncă, 2 au răspuns favora-bil. E trist să observi că 28 sunt nemulțumiți (aceștia lucrează în cadrul unor multinaționale, vân-

zări și/sau localuri) atât din punct de vedere financiar cât și a muncii depuse. La celălalt set de intrebări, din care să reiasă sentimentele lor față de această situație, răspunsul cel mai adesea oferit a fost frustrare, mo-notonie, depresie, nemulțumire, lipsa de apreciere.Consider că înainte de a ne arunca în „brațele” muncii, ar trebui să ne

descoperim, să fim realiști cu noi, să studiem ce capacități, compe-tențe, abilități deținem și unde ne-am potrivi în acest sistem.De ce majoritatea primelor job-uri alese de tineri sunt în localuri, vânzări sau alte cele?!? Răspunsul oferit a fost ceva de genul: pentru că doar acolo se angajează fără experiență. Toate locurile de muncă bune, în do-

meniile vizate, cer experiență. De unde să am acea experiență, dacă nu mă lasă nimeni să încep de un-deva? etc. Ei bine, în prezent, poți dobândi acea experiență prin programele de internship sau de voluntariat oferite.De asemenea sunt nenumărate training-uri, workshop-uri, pro-grame de voluntariat sau chiar

proiecte, care iți oferă posibil-itatea de dez-voltare person-ală și îndrumare profesională.Cu ce bani? Nu toate sunt cu bani! Majorita-tea sunt gratu-ite, pe diferite programe euro-pene.Bun! M-aș duce ca voluntar un an de zile, dar pe ai mei cine îi convinge?Într-adevăr, aici

este o barieră mai serioasă, care poate fi depășită doar de voi. Tradițiile și gândirea românească poate fi o mare piedică pentru a beneficia de aceste oportunități. Aici, conceptul de voluntariat nu este luat în serios și nici acceptat de oricine...În Germania de exemplu, major-itatea părinților își încurajează copiii, ca după finalizarea liceului

În zilele noastre, tinerii sunt extrem de norocoși!

pentru tineri

16

să facă o pauză de un an, înainte de a aplica la o universitate; să aleagă un program de voluntariat, care să le deschidă orizonturile, să îi învețe să devină independenți, etc.În România mai avem nițel de lu-crat la acest aspect, dar nu este imposibil. Soluția este tot în mâi-nile tinerilor, care trebuie să știe cum să prezinte aceste oportu-nități în fața părinților, să redea avantajele unui astfel de program și în același timp încrederea nece-sară...

De asemenea avem foarte multe programe de finanțare care în-curajează tinerii să aibă inițiativă, atitudine proactivă, să imple-menteze proiecte, să se implice în comunitate. Dacă până acum știați că doar o organizație poate accesa fonduri pentru un proiect, țin să vă menționez că și tiner-ii simpli pot scrie și implementa un astfel de proiect. De exemplu, programul Tineret în Acțiune (și nu este singurul), finanțează id-eile bune, cu impact pentru tineri și comunitate și unui grup infor-

mal (grup informal – un minim de „n” tineri, simpli cetățeni, care do-resc să implementeze un proiect). În cadrul acestor proiecte, salariile nu sunt cheltuieli eligibile, însă cel mai important este faptul că acest program investește în dezvoltar-ea ta ca tânăr!Iar exemplele pot continua la nes-fârșit! Dacă vrei să te documentezi și/sau să beneficiezi de astfel de oportunități, caută pe internet și vei fi uimit cât de multe sunt.

Între timp, ca punct de pornire, am să îți dau eu câteva hint-uri:

Programul Tineret in Actiune - www.tinact.ro/ce-este-tiaProgramul de voluntariat - www.tinact.ro/serviciul-european-de-voluntariatProgramul de invatare pe tot parcursul vietii - www.llp-ro.roServiciu de informare pentru tineri - www.eurodesk.roEvenimente si formari - www.salto-youth.netFonduri, burse, formari etc. -www.granturi.rowww.europass-ro.rowww.studenterasmus.eu

S U C C E S !

17

18

C o a c h i n g

19

OSKARAm descoperit coachingul acum câţiva ani, din

postura de coachee într-o firmă la care eram angajată şi care, deşi era o firmă mică era foarte at-entă la angajaţii săi. Acum, după câţiva ani de atunci îmi pare rău că nu am fructificat mai mult acea ex-perienţă. Iar regretul ăsta îl am din ce în ce mai des: descopăr că am trecut prin nişte oportunităţi de care nu m-am bucurat la maxim la momentul respectiv, însă tot ceea ce pot face acum este să mă bucur de ceea ce mi se întâmplă în prezent, gândindu-mă că peste ani nu voi avea regretele de azi. Aşa că am ales să mă bucur şi mai mult de lucrurile de pe lângă

mine, împărtăşindu-le cu voi. Această serie de arti-cole despre coaching le adresăm coachilor în-cepători şi tinerilor care vor să afle mai multe despre acest domeniu, poate chiar să se implice într-un self-coaching. Sigur, există numeroase forme de coaching, de la life coaching la busi-ness coaching. Ceea ce e

important însă e că pentru a fi coach ai nevoie de o mare doză de responsabilitate, fidelitate faţă de ac-tivitate şi faţă de relaţia cu clientul (sau beneficiarul activităţii de coaching). Coaching-ul în proiectele de tineret vine din business coaching care la rândul lui vine din sport. Dacă în business el se axează pe angajat în ideea de a produce mai mult în afacerea respectivă, coachingul pentru tineri poate fi axat pe dezvoltarea personală sau pe atingerea unor obiec-tive de proiect/ de program sau ale unei anumite acţiuni, prin dezvoltarea personală a tânărului, ceea ce înseamnă o dublă acţiune. În ultimii ani coachingul de tineret a luat amploare datorită Programului Tineret în Acţiune care prevede ca unul dintre lucrătorii de tineret din proiectele finanţate de program să fie coach/ îndrumător. Agenţia Naţională din România a dez-voltat împreună cu reţeaua de formatori TIA un curs

pentru tinerii care doresc să fie îndrumători (termen folos-it cu precădere în program) în proiectele de iniţiativă ale tinerilor. Acest eveniment are loc de două ori pe an, tinerii putând aplica pentru un loc pe site-ul pro-gramului www.tinact.ro Pe lângă acest curs, Agenţia

Naţională pentru Programe Comunitare în Dome-niul Educaţiei şi Formării Profesionale a pus bazele unei comunităţi pentru lucrătorii de tineret din proiectele TIA. Programul Tineret în Acţiune reprez-intă o mare oportunitate pentru voi aşa că merită să vă îmbogăţiţi experienţele de coach cu ajutorul lui. Dar coachingul înseamnă mai mult decât a citi un articol sau a participa la un curs. Înseamnă în primul rând activitate, practică şi îmbunătăţire continuă a abilităţilor dar şi a resurselor utilizate. Ei bine, pentru a vă ajuta să (re)descoperiţi acest domeniu, lună de lună vom publica în KIT metode, instrumente, mod-ele de coaching, iar primul sprijin reprezintă mode-lul OSKAR. OSKAR este un acronim pentru Outcome, Scaling, Know How, Affirm & Action şi Review, adică pentru Rezultate, Scalare, Abilităţi şi cunoştinţe, Afir-mare şi Acţiune şi Revizuire/ Monitorizare. Modelul OSKAR este unul de ghidare a între-bărilor şi răspunsurilor utilizat în mai multe întâniri de coaching (de regulă este utilizat până la rezolva-rea unei probleme sau atingerea obiectivelor pro-puse). Ca orice instrument însă el poate fi folosit şi în altă manieră: ca mind map completat în timp de coachee (funcţionează mai ales în self-coaching), ca tabel ce se completează şi adaptează pe termen me-diu sau ca diferite metode non-formale. Cu ceva

Sonia Donca Bercuci

întreabăte

20

creativitate, OSKAR poate fi mult mai prietenos cu tânărul sau tinerii (atunci când avem coaching de echipă). OSKAR a fost inventat de Paul Z. Jackson și este un model destul de cunoscut și apreciat, mai ales datorită faptului că este focalizat pe rezolvarea unei probleme sau situaţii nu pe analiza ei. Dar hai să vedem ce presupune fiecare literă din acronim: Outcome reprezintă eta-pa în care se contextualizează relaţia de coaching. Este o etapă de clarificare a problemei sau situaţiei în care clientul se află şi se stabilesc sau identifică obiectivele de dezvoltare pe care acesta vrea să le atingă cu ajutorul întâlnirilor de coaching. În baza contextului stabilit în această etapă se va lucra în întâlnirile viitoare. Scaling este o etapă scurtă, care pare uşoară dar nu este neapărat uşor de îndeplinit deoarece presupune identificarea nivelului la care se află beneficiarul în îndeplinirea obiectivului său. Pentru această identificare trebuie utilizată una dintre teh-nicile de scalare. Poate fi scala de la 1-10, cea mai familiară ţărilor unde sistemul de notare din şcoală este de la 1 la 10 sau pot fi utilizate alte tehnici pre-cum: scalele numerice (1-10, 1-5, 1-7 sau chiar -5 – 5) sau scale grafice (un segment de dreaptă marcat sau un termometru desenat, fie grafic de tip plăcintă sau tort). Coach-ul trebuie să scoată coachee-ul din zona de comfort aşa încât acesta din urmă să nu se simtă ruşinat dacă se poziţionează prea jos pe scală aşa că este recomandată o scală mai puţin cunoscută pen-tru client. Know How este etapa în care coachee-ul identifică, prin întrebările coach-ului care sunt com-petenţele pe care le are deja şi care l-au ajutat în poziţionarea sa la un anumit nivel din scală. De cele mai multe ori persoana nu va fi la prima treaptă a scalei ceea ce înseamnă că interacţiunea sa cu ac-tivităţile întreprinse în urmărirea obiectivului setat a fost bazată pe anumite elemente de Know How: an-umite abilităţi, anumite cunoştinţe sau unele atitu-dini, nu neapărat o competenţă completă. Această etapă nu este deloc uşoară deoarece presupune o auto-evaluare sinceră şi corectă pentru că dacă sca-larea şi abilităţile nu sunt identificate corect nu se va lucra eficient în rezolvarea problemei sau atingerea

obiectivului. De ce este necesară identificarea aces-tor abilităţi? Pentru a şti ce trebuie repetat şi/sau dezvoltat. Affirm & Action reprezintă o etapă cu 2 părţi. Prima, cea de afirmare este etapa în care coach-ul este cel care vorbeşte mai mult. Coachul va face un rezumat a contextului, a poziţionării pe o scală şi a know-how-ului clientului. Coachul va folosi aşadar tehnici de ascultare activă precum: repetiţia, para-

frazarea, rezumatul, confirmar-ea pentru a sublinia elementele pozitive în situaţia cochee-ului. Cea de-a doua parte, de acţiune, reprezintă planificarea pe care o va face clientul pentru atingerea obiectivului său. Coach-ul poate întreba care este următorul pas mic sau poate provoca beneficiarul să se gândească pe termen mediu

sau lung, totul depinzând de client, context şi de relaţia de coaching. Review reprezintă ultima etapă a modelului însă nu şi finalul activităţii. Acest review reprezintă o evaluare continuă (monitorizare) şi o evaluare fi-nală, de asemenea bazată pe tehnica întrebărilor. Review-ul este făcut de obicei la începutul întânirilor următoare pentru a evalua acţiunile planificate an-terior şi rezultatele lor. Uneori este necesar ca după acest review să se treacă iar în scalare, know-how şi acţiuni. Aşadar, OSKAR poate fi văzut şi ca un ciclu prin care coachee-ul trece până la atingerea obiec-tivului propus. OSKAR este un model de a adresa întrebări clientului vostru care poate fi combinat în fiecare etapă cu alte instrumente atâta timp cât sesiunea de coaching rămâne eficientă pentru coachee. Dis-cuţiile trebuie sa fie clare şi axate pe rezolvarea prob-lemei şi nu pe consilierea emoţională a clientului. Aşteptăm opiniile tale despre acest articol sau despre modelul de coaching pe adresa noastră de mail kit@initiativedurabile.ro Spune-ne dacă mod-elul îţi este con-fortabil, dacă lu-crezi cu el şi dacă ţi se pare eficient.

21

22

E d u c a ț i e

23

Basmul Cătălina Bordianu

cu efect terapeutic la școlarul cu CES

În societatea contemporană preocuparea pentru copilul deficient mintal se regăseşte în domenii foarte variate şi este analizată din perspective tot mai diverse. Medicul pediatru, psihologul, logopedul, asisten-

tul social, cadrele didactice din învăţământul de masă şi din cel special, părinţi şi organizatori din sănătate, ONG, se găsesc în mod frecvent puşi în faţa elevului deficient mintal, încercând să rezolve, fiecare din punc-tul lor de vedere, probleme complexe şi dificile. În gândirea cu profunde implicaţii umaniste , după care se modelează personalitatea umană, inte-grarea socială totală constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului educaţional - recupera-tor. Ca dascăli, suntem datori să le oferim elevilor noştri modele de comportament prin tot ceea ce facem.Copilăria tuturor timpurilor nu poate fi concepută fără lumea fabulosului oferită de basme şi poveşti.Şi nimic nu se lipeşte mai frumos de suflet decât un basm. Cuvântul ‘’basm’’ deşteaptă, în egală măsură ,atât în mintea copilului cât şi în mintea înflăcărată a tânărului sau în sufletul blând al bunicului, un interes şi o bucurie de nespus: copilul este fermecat de lumea nouă ce i se dezvăluie, tânărul atribuindu-şi multe din calităţile personajelor, se simte mai puternic, curajos, bătrânul, întocmai împăratului înţelept din poveste este fericit că are pe cine juca pe genunchi şi cui spune basme cu voinici fără frică, cu păsări măiestre, cu animale care vorbesc, cu flăcăi care cântă şi fac numai fapte bune. Literatura pentru copii dispune de un nesecat izvor de exemple, pe care le putem oferi copiilor de-ficienţi mintal, în dorinţa de a-i face mai comunicativi, mai atenţi, mai aproape de valorile morale. Prin lit-eratură, ca mijloc instructiv-educativ, copilul deficient mintal îşi lărgeşte experienţa de viaţă, îşi dezvoltă vocabularul şi imaginaţia creatoare. Ascultând poveşti, copilul deficient mintal face comparaţii, asemănări, deosebiri, din această confruntare reieşind atitudinea personală, critică faţă de situaţiile povestite. Lumea de ficţiune a basmului iniţiază copilul în legi ale relaţiilor umane. Copilul trăieşte într-un plan fabulos o problematică fundamentală care vehiculează anumite experienţe şi valori umane. Prin ecourile sale afective, basmul,este menit să-l ancoreze pe copil în realul însuşi, să nu rămână în ţara zânelor decât spre a privi lumea din jurul său dintr-o perspectivă mai largă şi accesibilă.Urmărirea unui basm cu itinerarul sau imprevizibil aduce copilului deficient mintal satisfacţia unui efort de atenţie şi de structurare. El ia parte mental la rezolvarea unor dileme şi este încantat să fie martorul des-făşurării lor concrete. Înţelegerea unor legi elementare, dar fundamentale ale lumii îi este înlesnită copilului prin specifi-cul confruntărilor din lumea basmelor, care se întemeiază întotdeauna pe ciocnirea dintre ascultare şi neas-cultare, adică pe ciocnirea dintre virtuţi şi defecte, dintre bine şi rău, dintre adevăr şi minciună. Energia psihică afectivă, trăită de elevii deficienţi mintal, este un vector al întregii personalităţi, iar basmul contribuie atât la îmbogăţirea cunoştinţelor teoretice cu noi date, cât şi la formarea personalităţii acestor copii din punct de vedere moral.

„Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini ,în cea mai mare măsură,dacă voi eşua în viaţă.Dă-mi ,te rog ,dă-mi acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.Educă-mă ,te rog,ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.” (Din „Child’s Appeal”)

24

25

U n e l t e

p e nt r u

n o nf o r

m a l

26

„Indicații prețioase”

Raluca Găiseanu

Dragii mei cititori, Pentru acest număr al revistei KIT, v-am pregătit un exercițiu simpatic care poate fi aplicat mai ales în

cadrul sesiunilor de instruire pe teme ce țin de scrierea propunerilor de finanțare. De altfel, chiar eu am în-vățat acest joculeț într-un training Tineret In Acțiune, pe această temă. Pentru început, va trebui să tipăriți următorul text pe o jumătate de coala albă, urmând a da câte un exemplar fiecărui cursant. Chiar dvs. puteți încerca acum, citind regulile să rezolvați exercițiul, pe o coală alba, citind textul.

Urmând regulile de mai jos, în maxim 3 minute vă rugăm să rezolvați următorul exercițiu:1. Citește totul înainte de a începe.2. Scrie-ți numele în colțul dreapta sus al acestei coli.3. Încercuiește cuvântul numele de la punctul 2.4. Desenează 4 pătrate în colțul stâng-sus al acestei coli5. Înscrie în fiecare pătrat câte un cerculeț6. Semnează sub numele tău (colțul dreapta sus)7. Pune titlul acestei foi DA,DA,DA8. Subliniază complet rândurile 6 și 79. Desenează o cruce în colțul dreapta-jos al acestei coli10. Desenează un triunghi în jurul crucii11. Încercuiește cuvântul ”stânga sus” de la punctul 412.Pe spatele acestei foi, înmulțește 70 cu 4513.Rostește tare numele tău14. Strigă: Urmez instrucțiunile!15. În josul paginii, adună 107 cu 23416. Încercuiește rezultatul obținut17. Numără cu voce tare de la 1 la 1018. Înțeapă foaia de 3 ori aici19. Dacă ești primul din grup care ai ajuns aici strigă: ”Eu urmez cel mai bine instrucțiunile!”

27

20. După ce citești, nu urma decât instrucțiunile 1 și 221. Agaugă-ți prenumele în fața numelui22.Subliniază-ți prenumele 23. Pune jos creionul

Să nu vă fie mare mirarea dacă ați strigat, numărat sau v-ați lăudat că urmați bine instrucțiunile ca mai apoi să va dați seama că trebuia doar să vă scrieți numele în colțul dreapta sus, să va treceți apoi prenu-mele și să îl subliniați pe cel din urmă, punând creionul jos. Dacă prima regula a fost urmată cu ”sfințenie„ și ați citit TOTUL înainte de a începe, ați fi rezolvat acest exercițiu în cel mai scurt timp. Instrucțiunea 20 ne zice că nu trebuie să urmăm decât instrucțiunile 1 și 2. Însă majoritatea, încearcă să rezolve fiecare cerință în ordinea în care apare, din dorința de a se încadra în timp, de a fi primii sau din pură neatenție. Însă deseori, putem rata detalii extrem de importante. În scrierea unui proiect, citirea atentă a ghidului este esențială pentru redactarea corectă a pro-punerii de finanțare. Așa că nu ezitați să aplicați acest joc colegilor voștri în următoarea sesiune de team-building sau în următorul vostru training. Ne citim data viitoare cu un nou joculeț! Până atunci puteți să îmi trimiteți un feedback pe adresa gaiseanu_raluca@yahoo.com.

Numai bine

28

29

P r o i e c t e

30

Lucrătorul de tineret

Sonia Donca Bercuci

Sloganul proiectului zice despre EL că e pri-ceput la şcoala vieţii însă cei care nu l-au întâl-

nit niciodată sunt puţini confuzi cu privire la titu-larura lui. Unii îl confundă cu un lucrător în comerţ alţii cu un adevărat luptător. El este însă mai mult decât o denumire şi mai mult decât un proiect. Este lucrătorul de tineret care până acum nu a existat ca me-serie în România, de aceea unii dintre noi mai spuneam că suntem Youth Workeri, aşa pe engleză ca să ne înţeleagă tot poporu`.

Proiectul „Lucrătorul de tineret” implementat de către ANST şi Schultz Consulting nu este unul nou însă anul acesta

a devenit o oportunitate pentru sute de tineri care au dorit să înveţe ce este un lu-crător de tineret, care sunt atribuţiile sale, cum le poate îndeplini şi pentru

ca în final, să obţină certificatul acreditat de lucrător de tineret: prima generaţie din România.

Programele de formare a primilor lucrători de tineret au început în vară şi s-au finalizat în

luna octombrie. Cursurile au fost livrate de o reţea de formatori special se-

lectaţi pentru acest proiect ş i s-au derulat în staţiunile Sinaia şi Mamaia. P r o i e c t u l însă nu a conţinut doar aceste programe de formare ci a cercetat cum arată meseria de lucrător de tineret în 10 ţări europene, a creat profilul lucrăto-rului de tineret pentru România, a introdus în COR această me-serie căreia i-a realizat şi un standard ocupaţional. Toate astea d i n dragoste pentru lucrul cu tinerii! „Lucrătorul de tineret” este un proiect cu o vizibilitate foarte mare în rândul tinerilor, mai ales a celor care lucrează sau voluntariază în or- ganizaţiile nonguvernamentale de ti- neret. Această vizibilitate este benefică nu doar pentru posibili indicatori în proiect ci şi pentru a poziţiona această meserie în rândul oamenilor de rând care vor beneficia de activitatea lucrătorilor de tineret. Revenind la cursurile de formare a primei generaţii de lucrători de tineret, tinerii minunaţi care au luat parte la curs în perioada 16-23 septembrie, la Sinaia, au lansat un serviciu de informare şi con-s i l i e r e specific lucrătorilor de tineret de azi, online. Le puteţi cere sprijinul pen- tru informare, consiliere, îndru-

mare sau implementarea unei idei p e blogul lor: http://lucratordetineret.wordpress. com/ şi pe pagina de facebook a mas-cotei cursului: Lil- ly – Lucratorul de tineret. Fii sigur că vei primi un răspuns promt şi eficient căci sunt o echipă destul de unită de 12 tineri entuziaşti şi plini de pasiune.

31

32

Despre proiecte și experiențe

Parcurgând fiecare capitol am reuşit să îmi dau seama în ce

direcţie aş vrea să meargă acest articol. Ca şi ceilalţi au-tori şi păstrând conceptul acestei reviste, a vorbi despre experienţa ta, poate să fie de ajutor celorlalţi. Astfel că, m-am decis să vă povestesc cum m-am hotărât eu să îmi transform vacanţele, dintr-o perioadă în care să stau la plajă, să mănânc şi să dorm într-o experienţă relaxantă, dar unică. Care este primul lucru la care te gândeşti când

spui – Vacanţă? Cred că cei mai mulţi dintre voi vor răspunde relaxare, somn, mare, munte sau să vezi lo-curi noi. Asta aş fi răspuns şi eu cu ceva timp în urmă, dar acum aş spune cu siguranţă “O experienţă unică”. Companiile de turism concurează în a oferi pachete all inclusive cât mai atractive pentru care oamenii plătesc

foarte mulţi bani, să mănânce mult şi să se relaxeze în locaţii cât mai exotice. În anul 2010, la propunerea unor prieteni am ales să folosesc zilele de concediu şi banii econo-misiţi pentru asta, pentru a merge într-un program de voluntariat de o lună în Cambodgia. Atunci cei din

jurul meu nu m-au înţeles şi mi-au spus că va fi greu şi o să mă întorc mai obosită de cât am plecat, dar acum pot să vă spun că a fost cea mai reconfortantă vacanţă din viaţa mea. Am văzut o ţară minunată şi pot spune că am reuşit să bifez cam toate atracţiile turistice, am mâncat pe săturate, m-am relaxat, am dormit, dar m-am încărcat, lucrând zilnic cu peste 70 de copii, dornici să se joace, să înveţe, să râdă, să se bucure şi să se distreze.

Iuliana Dinu

33

Da, a fost o experienţa unică din care am învăţat foarte multe, am descoperit o cultură nouă, am întâl-nit oameni şi am trăit alături de ei. Câţi dintre cei care aleg să petreacă vacanţe în resorturi de 5 stele pot spune acelaşi lucru? De atunci de fiecare dată când spun vacanţă această va fi alegerea mea şi sunt bucuroasă să vă spun că poţi avea această oportunitate şi în România sau oriunde în lume, depinde de ce vrei să vezi, ce vrei să faci.

Transfo

rmați vac

anța în

tr-o exp

eriență

unică!

34

Dr e a m J o b

35

Dream JobSocial Worker

Working with homeless

Anca MIhai

Last year I was walking on the streets of Bucharest. I was going to my faculty. I was taking pictures,

so I was paying more attention to the sky, than to what is going on in front of me. I got closer to ANEFS and I looked on the other side. There I saw a mid-dle aged man, standing and holding a beer plastic bottle in his left hand. His clothes were dirty and his hair was all over his head and face. He was looking around. And there I was, looking at him and I caught myself thinking: “Oh, dear, there, in this man, one can find the world’s biggest unhappiness!” If you’d meet me, you’d never think I could be so easily im-pressed, but in that moment I felt love for anoth-er human being in the saddest possible way. And so I knew: I might like working with homeless people. That “might” made me not to jump in, but to study what it means. After three years of studying social work in the faculty, I thought I have to study not only from the library. I ap-

p l i e d for a per-f o r m a n c e s c h o l a r s h i p and the Univer-sity of Bucharest decided I deserve it, so they practically gave me money to study homelessness in Romania, f o r one year. I used PhotoVoice as a technic

of research, but I also used unstructured interviews to make a statement. Because I was more interest-ed in services for rough sleepers, who are those who spend their lives on the streets of our beautiful country, I went in some cities to find some shelters. I went to the shelters for homeless people in Sibiu, Alba Iulia and in Bucharest, but I also made research in Timisoara and Cluj. I talked to ten social workers and I find their work fascinating, even if they don’t find it this way all

the time. It is not easy. I met people who loved

what they do and peo-ple who don’t like it

all the time, but all in all I was

e n e r g i z e d . W o r k i n g

with/for

h o m e -less requires

a lot of passion and love for people,

in the first place. If you are scared or if you are not

dedicated then it is better to stay away. At the beginning, you

think about integrating them, but not long after one starts, one will change the

goal to simply keeping a homeless person alive.

The second requirement is to know the law. Without the law, a social worker is a dead man. Not so many people tell you that in school, but really, as a person whose job is to prevent social marginaliza

36

tion and to promote integration of the poor, law is the basis. And to the Romanian law I’d add Europe-an law. A social worker also is/should be connected to European realities. There are some Treaties Romania has sign and which are crucial in your work. They could make the differ-ence for having better services, more money and more results. The third characteristic is to actually know social work theories, mod-els, method of inter-vention. You need to know what to do and how to do it. One has to treat each case separate-ly and to take into con-sideration all the resourc-es he/she could use. Case supervision, monitoring

of the processes and evaluation of staff members and of the cases are crucial for next intervention. For each one of this is a big literature social workers

have to read. The fourth important fea-ture of social workers is the ability to spend time on the field, on the streets, to actually know what is happening, who is at risk and what can be done to prevent them from losing their home. A “not to forget” fact is that so-cial workers are working for hu-man beings, so being successful from the beginning is a must. Also, a social worker needs money, knowledge, a good de-veloped social network, pas-sion, creativity and a support group formed by colleagues who are opened to discuss their job at any given time.

Dear reader, you are

free

to judge whoever you

want, but please, b

efore

you think about doin

g so

with homeless people, re-

member they can be vic-

tims of eviction from the

nationalized houses, they

grow up in foster care

institutions, they have

mental/medical problems,

they are looking for a

job, they left the h

ous-

es to their children

who

sold it and moved to oth

-

er countries leaving

they

parents on the street

s or

they were just released

from prison and the fam-

ily won’t take them back.

Just think about it!

Working with\for homeless people

is not a simple job

it is a way of living

faracasa.wordpress.com

37

38

P r o f i l d e

O N G

39

Mai bineEt ic.Ecologic.Echitabil

Misiune și valori

ProiecteAșa cum e cazul oricărui ONG, misiunea și valorile se deduc cel mai

bine din proiectele organizate și desfășurate. Astfel, în cazul aso-ciaţiei Mai bine regăsim o multitudine de proiecte realizate cu multă muncă de către voluntarii devotaţi. Proiectele lor sunt ample şi sunt împărţite în mai multe categorii , precum proiectele ecologice , de susţi-nere a grupurilor defavorizate şi de organizare a diverse ateliere de lucru, unde toată lumea este invitată să participe. Ecologia este importantă , iar acest lucru se vede din numărul mare de proiecte ecologice pe care asociaţia le-a realizat până acum: „Iaşul pe bicicletă” , „Skirt bike” „, Colocviu: Şi după Copenhaga?”, „Zile verzi” , „Iaşi plantează” , „7 coline pe 2 roţi” ,şi „Consultare publică privind managementul deseurilor în municipiul

Iaşi” Proiectul „Consultare publică privind managementul deseurilor în municipiul Iaşi” are ca şi scop completarea unor chestionare de către ieşeni , iar pe baza răspunsurilor se vor elabora documente de poziţii şi propuneri de polit-ici publice ce vor fi trimise administraţiilor locale care au rolul de a rezolva problemele regăsite în respectivele doc-umente. Proiectul enunţat este, finanțat de Fundația pen-tru Parteneriat și Trust for Civil Society in Central & Eastern Europe, prin intermediul programului ATITUDINE SI IMPLI-CARE, destinat organizaţiilor neguvernamentale de mediu din România. În aceeași ordine de idei, proiectul „Iaşul pe bicicletă” poate fi considerat mai mult un concurs destinat tuturor

doritorilor, unde participanţii trebuie să recunoască cât mai multe obiective turistice din orașul Iaşi. Concur-sul a fost realizat de către Centrul de Informare Turistică în partenriat cu CCE Iaşi Bike.Voluntarii asociaţiei au lansat un îndrumator civic numit „Deșeurile domestice și salubri-tatea”, material care informează publicul larg cu privire la impor-tanţa mediului înconjurător şi modul în care ar trebui protejat. Proiectele referitoare la susţinerea grupurilor defavorizate sunt şi ele numeroase: „Bazar caritabil” , „O zi pentru copii” , De Mărțișor cumpără Mai Bine” , „Ascultă mai bine la Mojo” și altele . Proiectul intitulat „Bazar Craitabil” se ocupă cu vânzarea şi donar-ea de către oameni a obiectelor care nu le mai folosesc şi banii strânşi din vânzări sunt donaţi unui centru care se ocupă de recu-perarea copiilor care suferă de un handicap sever din Iaşi.

Asociația „Mai bine” dorește să promoveze un stil de viaţa etic, ecologic și echitabil fundamentat pe un sistem de valori autentice demne de adoptat: toleranţa, solidari-

tatea, altruismul, echitatea, nonviolenţa, protecţia naturii, respectarea drepturilor naturii, ale omului, ale animalelor şi demnităţii umane, di-versitatea culturală, simplitatea, responsabilitatea, voluntariatul, cre-ativitatea, fiind doar câteva din ele.

Mail

Web

Facebook

contact@miabine.eu

www.maibine.eu

www.facebok.com/mai.bine

40

Pentru toți doritorii care sunt interesați să se implice „mai bine” în cadrul acestei asociații există mai multe posibilități. În primul rând, Mai bine este mereu în căutare de membrii noi, plini de entuziasm și dedicați

valorilor pe care le promovează și care pot alege să participe la evenimentele săptămânale, să ajute la ad-ministrarea magazinului online sau în campanii de strângere de fonduri, să se implice în proiectele perîÎma-nente, sau să propună noi activităţi. În plus, „Mai Bine” oferă oportunități de internship-uri care pot dura 3, 6 sau 9 luni și presupun asu-marea unor roluri specifice pe anumite proiecte. Stagiarii lucrează în medie, 15 ore pe săptămână, și cu toate că aceste stagii nu sunt plătite, se acoperă costurile de trans-port, masă și se oferă o alocație lunară.Orice tip de implicare de acest gen rereprezintă o oportunitate de a câştiga expe-rienţă de lucru într- un ONG de succes. Pentru mai multe detalii, accesați site-ul: www.maibine.eu

Modalități de implicare

Proiectul „O zi pentru copii” desfăşurat în 29 mai 2012 a fost destinat atât tinerilor cât şi adolescenţilor deoarece a început cu un târg de donaţii cu vânzare numit “Lucruri dragi de-acasă pentru zâmbete copilăroase”,apoi au fost organizate mai multe evenimente unde tinerii şi adulţii puteau merge pe baza cumpărării unui bilet.Astfel cei interesaţi aveau de ales în-tre un concert rock şi un afterparty, am-bele în Club Mojo, să asculte muzică şi să danseze impreună cu Dan Basu în cafene-aua Acaju sau să mearga la o petrecere cu muzică dubstep în Club Brian. Toţi ba-nii obţinuţi din acest eveniment au fost

donaţi Centrului de Recuperare pentru Copii cu Handicap Sever Galata. Atelierele de lucru manual sunt organizate în mod regulat. Printre ele regăsim: „Atelier hârtie reci-clată” , „Atelier Handmade” , şi „Reciclam pentru un cadou de Crăciun”. Anul acesta, proiectul „Atelier hârtie reciclată” a avut loc pe data de 11 decembrie şi scopul principal a fost învăţarea publicului ieşean să reci-cleze şi să reutilizeze hârtia veche şi aruncată. Proiectul „Reciclăm pentru un cadou de Crăciun” s-a des-fășurat și el în perioada 6-17 decembrie, timp în care participaţii au reușit să creeze un cadou ecologic din lucruri care nu le mai folosesc.

Sabina Coldea

41

42

www.initiativedurabile.ro

Kreativitate

Imaginație

Transformare