Revista IUVENTA - Nr. 3

3

Elena Ungureanu, redactor-şef, IaşiDragoş-Andrei Preutescu, redactor-şef adjunct, IaşiIrina Ivanov, responsabil editare şi tehnoredactare, IaşiDenis Iuliana Diaconu, responsabil desene pagină-copertă, IaşiIonela Radu, Iaşi – corector articoleProf. Ilie Istrati, coordonator al revistei şcolare „Tracitas atque latinitas”, IaşiProf. Gâlcă Mihai Cornel, IaşiAlina Ionescu, IaşiOlga Bondari, Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi, (Rep. Moldova) Rotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism, UAIC, Iaşi Ioana Mădălina Gâdinceanu, IaşiTopcian Marina Georgiana, Iaşi Cornelius Drăgan, Vaslui Mădălina Mihaela Irava, Iaşi Pop-Cozac Iulia, Jibou, Judeţul Sălaj Luciana Muraraşu, Iaşi Ioana Păltinel, IaşiNetcă Adina Mălina, Vaslui Roxana Lixandru, Câmpulung Dr. Simina Renţea, Constanţa Alina Voinea, Iaşi

Membrii redacției

4

Cuprins

CuprinsEditorial Elogiu iubirii pag. 5

Persoana XParis, je t’aime pag. 6

Drept și societateCe aduce nou proiectul de modificare a codului de muncă? pag. 60

CredințaTaina Sfintei Cununii pag. 59

Octavian Paler, ,,Viaţa pe un peron” pag. 55Pânza de păianjen

Invitație la vis Vis colorat pag. 11 Întâi iubești la un om mirosul corpului... pag.12

Sentimente pe malul mării pag. 20“Tumultul valurilor” – sincronismul naturii cuspiritualitatea pag. 22

Recenzie

Compoziția frumosuluiDimineața devreme pag. 29

Îndrăgostit pag. 29

În noapte pag. 29

Atlantic pag. 30

Imposibil pag. 30

Sufletul tău a fost o boală pag. 31

Aripi pag. 32

Omagiu pag. 32

A mea copilărie pag. 33

Ex Silentio pag. 34

Provizorie piesă pag. 36

Sfatul - între decizie și deznodământ pag. 38 Sfaturi putem da, dar minte nu

Hobby- lectura(partea a II-a) pag. 44

pag. 40Importanța culturii în viață pag. 42

Eseu

Domenii de interesLansarea cărţii “Nouă comentarii despre Partidul

Comunist”,un volum interzis în China pag. 46 De la ceaslovul lui Creangă la sistemul electronic de notare pag. 49Anticipări științifice prin prisma politicii pag. 51

MulticulturalitateJeux avec la mort pag. 58Ombre vieille pag. 58

Trebuia construit un pod pe 28 noiembrie!Indiferent de numele sărbătorii, iubirea rămâne iubire pag. 24

Trei poduri peste Prut

Strămoșii poporului latin Ianus pag. 13Floare de latinitate

DedicațiiScumpului meu frate pag. 26Aniversare pag. 26

Câștigătorii concursului ,,Dragobete te provoacă’’

Locul I-Ție pag. 27 Locul II- Voi intra în ploaia ta! pag. 28Locul III- De n-ai fi.. pag. 28

5

Cu slove din suflet desprinse,Cu simţiri de taină pătrunse –Te aşteaptă cu ardoare,Dulce şi fermecătoare,Iubirea.

Ataşează la simple chemări,Dorinţe şi fapte în stări,Pe urme de inimi curate,Dezleagă mistere înnodate,Iubirea.

Pictată cu armonie,Ne aduce bucurie,Clipe de amor, visare,Gesturi tandre, sclipitoare,Iubirea.

Şi apoi, ca o simplă fervoareTe provoacă la încântare,Te pune în mişcare,Pe clădiri înalte, nemuritoare,Iubirea.

Editorial

Elogiu iubiriiElogiu iubirii

Dragoș-Andrei PreutescuElena Ungureanu

6

Persoana X

Carmen Rotaru: Cum ai defini

termenul de francofonie?

Anca Tănase:

C.R.: Cu ce ai rămas după

experienţa Erasmus?

C.R.: De ce ai ales tu francofonia?

pentru ca să candidez pentru

preşedinte a fost că am plecat în Franţa

cu Erasmus ceea ce m-a apropiat şi Nu aş putea să

mai mult de cultura franceză şi de îmi asum neapărat o definiţie. Definiţia

modul lor de a privi viaţa şi de clasică e acea comunitate de persoane

i m p l i c a r e a l o r î n d o m e n i u l care vorbesc limba franceză. Aceasta-i

voluntariatului.definiţia de bază a francofoniei la care

se adaugă faptul că acele persoane

aderă la nişte principii şi valori ale

conceptului de francofonie, cum ar fi: A.T.: Am să sparg acea

diversitatea şi democraţia.prejudecată care spune că tinerii care

se duc cu Erasmus, se duc să se

distreze. Eu am fost un caz atipic, am A.T.: Am învăţat limba franceză

învaţat mult. Mi-am dedicat timpul încă de la grădiniţă, am continuat în

specializării mele, sociologiei şi liceu la intensiv, apoi venind la

totodată am încercat să intru în contact facultate am auzit de francofoni şi m-a

cu mediul asociaţiilor studenţeşti de tentat. O motivaţie şi mai puternică

acolo. Am intrat în Asociaţia Tinerilor

Paris, je t'aime!Paris, je t'aime!

- interviu cu Anca Tănasă, preşedinta Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iași -

Energică, deschisă şi un pic emţionată, Anca Tănasă,

preşedinta Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iaşi (ASFI) mi-a

povestit despre iubirea ei cultivată încă de la grădiniţă, limba

franceză. După terminarea interviului, deşi obosită, Anca nu s-a

putut ţine departe de a doua ei iubire, ASFI, şi a pornit spre locul în

care se desfăşura şedinţa asociaţiei în acea seară.

7

Persoana X

Români de acolo. M-am întors de acolo program atât de încărcat la facultate,

plină de entuziasm, dornică să fac ceva însă atunci când nu sunt la facultate îmi

şi aici. dedic timpul asociaţiei.

A . T. : N u n u m a i . D u p ă A.T.: Cred că ar trebui să aibă

întoarcerea de acolo am fost foarte abilităţi de coordonare un pic native, şi

motivată să mă implic, am participat la un pic prelucrate în timp. Un alt aspect

toate proiectele şi m-a atras ideea mult ar fi că trebuie să aibă cunoştiinţe în

mai mult decât în anul I. acel domeniu, spre exemplu în ASFI

trebuie să ştii limba franceză.

A.T.: ASFI e singura pe acest A.T.: Vorbesc bine franceza.

profil din Iaşi şi sunt puţine şi în ţară.

În momentul de faţă sunt două la

Bucureşti, din câte ştiu eu, la

Timişoara mai este una, urmează să se A.T.: Iaşul este mult mai puţin

înfiinţeze în Oradea, cei de la Craiova francofon decât odinioară. Licenţa mea

s-au desfiinţat şi ne-au contactat ca chiar despre acest subiect va fi. Doresc

să-i ajutăm să se reînfiinţeze, iar la să fac un studiu asupra celor care

Cluj nu ştiu. frecventeaza Centrul Cultural Francez.

Într-adevăr, premisa de la care pornesc

este că publicul francofon este în

scădere şi pentru că este în scădere şi

noi ca asociaţie am încercat să ne

adaptăm. În ASFI vin persoane care nu

vorbesc neapărat franceza, dar care îşi

doresc să facă proiecte culturale, cu

specific francofon.

A.T.: Nu imi mănâncă, îmi

răpeşte. În afară de faptul că merg la

cursuri, am norocul că nu am un A.T.: Franceza nu mai este prima

C.R.: Candidatura ta se datorează C.R.: Ce calităţi ar trebui să aibă un

doar plecării în Franţa? preşedinte de asociaţie?

C.R.: De ce tocmai ASFI? E singura

asociaţie cu profil francofon din C.R.: Care dintre aceste calităţi se

Iaşi? manifestă cel mai vizibil la tine?

C.R.:Mai este francofonia actuală la

Iaşi?

C.R.: Cât timp ,,îţi mănâncă”

preşedinţia asociaţiei?

C.R.: De ce crezi că a scăzut

franceza în popularitate?

,,Preşedinţia asociaţiei nu

îmi mânâncă timp, îmi

răpeşte.”

8

Persoana X

limbă predată în şcoli, ci engleza. Pe

de altă parte nici aplicabilitatea ei în

câmpul muncii nu mai este atât de

evidentă. Puţini tineri ştiu că există A.T.: Cred că deschiderea

foarte multe firme cu capital francez noastră i-a atras. An de an precizăm

care vin aici şi se dezvoltă şi care au faptul că nu este obligatoriu să cunoşti

nevoie de tineri vorbitori de limba limba franceză deoarece ne lovim de

franceză. Jumătate dintre membrii fiecare dată de studenţi dornici să

ASFI care au terminat, lucrează intre în asociaţie, dar care au poate

acum la o firmă din Iaşi care are cunoţiinţe minime de limbă franceză.

capital francez. Dar acest lucru nu Noi suntem o asociaţie cu profil

este cunoscut din cauza faptului că cultural, în primul rând, şi prin chestia

engleza a luat un asemenea avans asta atragem. Când facem campania

datorita globalizării. de recrutare ne prezentăm ca cei care fac proiecte culturale cu specific

francofon şi le enumerăm. Pe de altă

parte, avem un departament unde ei

îşi pot valorifica cunoştiinţele de limbă

franceză. Nu ne-am dezis în totalitate A.T.: I-a ajutat foarte mult

de ea. Acolo şedinţele au loc lucrul acesta şi au adus pe parcurs şi

preponderent în limba franceză.alţi tineri din ASFI acolo. Când fac ei

angajări obişnuiesc să vină şi la noi.

A.T.: Nu ştiu cum să le

cataloghez pentru că dacă stau şi fac o

analiză, există patru proiecte mari de

tradiţie în ASFI, dar fiecare necesită A.T.: Ceea ce ne dorim noi este

un volum mare de muncă şi implicare. că studenţii din Iaşi să vadă că în

Primul proiect este ,,Arată că-ţi acest spaţiu care odinioară a fost

pasă!”, care se desfăşoară în puternic francofon, există persoane

decembrie pe parcursul a trei zile. În care îşi doresc să păstreze tradiţia.

prima zi are loc un concert umanitar, a

doua zi mergem la copiii dintr-un

C.R.:Pe foştii tăi colegi care

lucrează acum la acea firmă cu

capital francez, i-a ajutat faptul

că au fost membrii ASFI?

C.R.: Care este cel mai mare sau

mai important proiect realizat

până acum de ASFI?

C.R.Care este scopul principal al

ASFI?

,,Francofonia nu mai este

la modă.”

C.R.:

membri dacă francofonia nu mai

este la modă?

Cum reuşiţi să vă atrageţi noi

9

Persoana X

centru, anul acesta şi anul trecut am Studentului Francofon”.

colaborat cu Centrul Ciurea şi a treia

zi mergem la case, la apartamentele

bătrânilor şi le oferim pachete. În

semestrul doi după vacanţă şi sesiune

începem pregătirea pentru trei

proiecte mari, Balul Mascat,

Concursul Internaţional de Poezie

Francofonă, anul trecut a fost

A.T.: Nu. Întdeauna am luptat ca naţional, anul acesta este la a şasea

să avem finanţe. Chiar dacă am primit ediție şi am adus o nouă dimensiune

şi răspunsuri negative sau puţini bani, internaţională prin faptul că

am găsit diverse metode prin care să colaboram cu alte asociaţii din ţări

ne promovam proiectele. Pe ideea europene şi al treilea este Festivalul

aceasta mergem, că fiind tineri şi Zilelor Studentului Francofon care are

dornici să facem ceva oriunde gaseşti loc în aprilie, în prima jumatate a

un sprijin.lunii.

A.T.: Da, chiar astăzi am dus

A.T.: De abia aştept a doua ediţie ideile de proiect la Casa de Cultură a

a Festivalului Zilele Studentului Studenţilor. Să vedem care vor fi

Francofon. Anul trecut a fost prima aprobate.

ediţie, am avut emoţii imense din cauza

fondurilor. Anul acesta chiar imi doresc

să iasă foarte bine şi ideile pe care le

avem, aprobările de până acum, ne

spun că aşa va fi. A.T.: Nu ştiu cum ne va aproba

Casa de Cultură a Studenţilor bugetul

şi atunci nu vreau să creez speranţe.

Sperăm să rămână Maratonul

Festudis pe care l-am organizat în

A.T.: În mai, nu am stabilit încă fiecare an şi vom vedea. Am dori o

data concretă.seară de filme sau o seară de bancuri.,,De abia aştept Festivalul Zilele

C.R.: Aţi avut vreodată un proiect

pe care v-aţi dorit foarte mult să-l

realizaţi, dar nu aţi reuşit din cauza

lipsei de fonduri?

C.R.: Care dintre toate aceste C.R.: În Festudis vă implicaţi în

proiecte este cel mai apropiat de fiecare an?

sufletul tău?

C.R.: Cam care ar fi proiectele pe

care le aveţi anul acesta în vedere

în cadrul Festudis?

C.R.: Când vor avea loc, din nou,

alegeri pentru preşedintele

asociaţiei?

,,Întdeauna am luptat ca să

avem finanţe.”

10

Persoana X

C.R.: Vei candida din nou? C.R.: Intenţionaţi să participaţi pe

şapte martie la protestele

organizate în Capitală?

C.R.: De ce?

C.R.: Aţi participat în vreun fel la C.R.: Crezi că aceste proteste ale

protestele studenţilor de luni? studenţilor din România vor avea

vreun ecou?

A.T.: Aş vrea, dar nu mai pot.

A.T.: Am discutat aceste aspecte

în cadrul asociaţiei, însă nu exista A.T.: Nu mai pot pentru că sunt în

nicun student care să-şi dorească sau anul III la licenţă, iar la master nu voi

să aibă timpul necesar pentru mai rămâne în Iaşi. Însă nu voi pleca din

proteste. Noi suntem solidari cu ei, ASFI. Îmi doresc să ţin legatura cu ei

însă nu putem participa activ. Nu ştiu pentru a exista o continuitate. De asta

cât în Universitatea ,,Alexandru Ioan are nevoie orice asociaţie pentru a

Cuza” problema aceasta a celor 25% supravieţui, de continuitate a resursei

se reflectă ca o adevarată problemă în umane.

mentalitatea studenţilor.

A.T.: Nu.

A.T.: Putem spera.

Interviu realizat deRotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism,

UAIC, Iaşi

11

Invitație la vis

Vreau să fiu absorbită de fulgii de nea care cad,Şi să mă contopesc cu pământul,Vreau să simt lutul pe picioarele goale,Să trăiesc îmbrăţişarea lui permanentă,Să-mi pompeze inima la infinit,Iubirea eternă ce-mi curge prin vene.

Vântul îmi domoleşte cu aripile lui furtuna interioară,Ploaia mă inundă cu fericirea ei,Vreau să fur naturii câte-un strop de fericire,Să îi impregnez în piele, sa rămân cu parfumul eternCa iubirea să-mi fie pe veci!

Îmi pun curcubeul pe retină,Dau la o parte ceaţa de false iluzii,Primăvara din mine înfloreşte ca ploaia din deşertCa o revoluţie ce-ncătuşează muze,Pământul roditor să-mi fie călăuzaŞi iubirea toată Dumnezeul meu.

Ioana Mădălina Gâdinceanu (Iași)– Student anul II,

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

Specializarea “Psihologie Generală”

12

Invitație la vis

Şi de-abia după aceea construieşti restul. Construieşti totul. E un tot al tău şi

al ei sau al lui. E acel tot care te hrăneşte şi care-ţi invadează partea de entuziasm

din tine. Partea pe care o arăţi zilnic în mii de feluri. Te-ncurci în mii de cuvinte pe

care tinzi să le numeşti nenorocite. Da. Nenorocite. Pentru că în orice ordine le-ai

pune parcă nu poţi să formezi imaginea aceea încărcată, care în mintea ta călărită

de prima iubire sau a doua sau a treia, pare să fie transmisă şi percepută corect.

Dar nu te gândeşti că e posibil să nu poţi introduce termenul corectitudine într-o

astfel de ecuaţie, care aparent simplă şi inocentă, suge din tine drăgălăşenie,

sentimente şi implicare.

Iubim cu corpul, iubim cu dăruire, iubim fără să punem în balanţă, iubim

cenzurat, iubim extrovertit, iubim introvertit, iubim egoist, dar iubim. Iubim

oamenii şi iubim muzica. Iubim marea şi cafeaua de dimineaţă. Iubim chiar şi frigul

atunci când avem o pereche de mănuşi. Dar unii dintre noi îl iubesc şi atunci când

sunt goi şi frământaţi de ideea sau de certitudinea că acea pereche de mănuşi nu va

intra niciodată pe mâna lor. Sunt oameni slabi sau, dimpotrivă, oameni care ştiu să

accepte şi să caute un fes sau o pereche de bocanci.

Întâi iubeşti la un om mirosul corpului. Îl iubeşti pentru că e diferit şi acelaşi

mereu. Dar e mereu altfel de la persoană la persoană, de la cameră la cameră, de la

iubire la iubire. Îl iubeşti pentru că te ameţeşte şi pentru că te obligă să o faci. Îl

iubeşti pentru că îţi aminteşte de locuri. E ciudat, dar eşti dependent de el chiar şi

atunci când nu îl mai ai. Sau, da. Atunci te chinuie pentru că amărâtul te aruncă în

retrăirea aceea de câteva secunde. Îşi umple mintea cu imagini care se derulează

rapid, imagini pe care vrei să le prinzi, afundat în certitudinea că odată stăteau ore

în şir în faţa ta. Da, atunci când poate erai superficial şi ţi se păreau obişnuite. Da, şi

atunci când nu le apreciai pentru că erai convins că ţi se cuvin. Dar...

Iubeşti până şi amintirile astea mici care te-au făcut să zâmbeşti cândva.

Iubeşti fiecare om care te-a ţinut de mână vreodată, fiecare parc prin care ai trecut

şi fiecare miros care are puterea să mai trezească ceva în tine chiar şi atunci când

devii din ce în ce mai superficial.

Topcian Marina Georgiana, studentă, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Iaşi, Specilizarea Comunicare şi Relaţii Publice

Întâi iubeşti la un om mirosul corpului...

13

Floare de latinitate

Vergilius în Eneida ne relatează foarte frumos

şi sugestiv istoria poporului latin şi a strămoşilor

acestora. După distrugerea Troiei Enea soseşte pe

meleagurile italice însoţit de compatrioţii săi troieni şi

fiul său Ascaniu-Iulus în faţa oraşului Laurentum,

capitala regelui Latinus.

Vergilus apoi ne prezintă o frumoasă

descriere a palatuiui regelui Latinus cât şi a

strămoşilor neamului latin, de unde putem cunoaşte

cu exactitate cine au fost cu adevarat aceştia. El descrie foarte frumos ţinutul în

care domnea regele Latinus :

«Cetăţi şi mănoase ţinuturi,Regele vârstnic acum, Latinus, le cârmiue-n pace.Fiul lui Faun şi al nimfei din crâng laurentic Marica.Astfel s-aude.Pe Faun născutul-a Picus, pe acestaTatăl Saturn preamăritul,dintâiul strămoș al seminţiei(...)Mare,palatul stătea răzimat pe picioare, pe o sută,Cel mai înalt în oraş, şi măreţ ,ridicatul de Picus (...)Chipuri în şir pe pereţi, de strămoşi ai seminţiei latineVechi şi din cedru cioplite: Italus şi tatăl SabinusVrednic vier, şi sub chip şi- acum îi atârna cosorul.Ianus cu gemene frunți, şi bătrânul Saturn în icoanăStau prin întinsele tinzi, şi alţi principi ai primelor timpuri.Însuşi se vede cu toiagul quirinic în mânăPicus, în scurtul suman îmbrăcat, şi cu stânga pe tolbăBun călăreţ şi destoinic, pe care soţia sa CircePrinsă de patimi, cu braţul lovindu-l, schimbatu-l-a graur.» (1)

Din aceste frumoase vrersuri putem vedea clar cine au fost strămoşii

latinilor. Din punct de vedere istoric și cronolgic, în anul 1500 a. Chr,/sec XVI/, zeul

Ianus a fost primul rege în Latium.

Conform legendei, Ianus a venit din Tesalia în Latium şi a fost primit de nimfa

Camese în ţinutul Camesene. Camese/ Iuturna şi Ianus au fondat apoi un regat.

Ei s-au căsătorit şi au avut câţiva copii. Când soţia sa a murit, Ianus a început el

Strămoşii poporului latinIanus

14


singur să conducă Latiumul.(2) Ianus a întemeiat un oraş pe colina Ianiculum care

s-a numit Ianiculum, de la numele său ... Ianus a avut cu nimfa Camese/Iuturna

mai mulţi fii, Tiber eroul eponim al Tibrului şi Fontus zeul izvoarelor.

Zeul Ianus a adus în Latium civilizaţia; el i-a învățat pe aborigeni să conducă

corăbiile, să cultive câmpurile şi ogoarele şi să folosească moneda.

Zeul Ianus primise în Latium pe zeul Saturn care venise la fel din Tesalia şi

care a inaugurat vârsta de aur a omenirii. Ianus l-a facut părtaş la domnie pe zeul

Saturn şi i-a dat în stăpânire colina Capitolium, pe care divinitatea şi-a fondat

oraşul Saturnia. Aceştia au domnit mult timp împreuna în pace. La un moment dat,

Satun s-a facut nevăzut iar Ianus i- a dat denumirea de «Saturnia

terra», adică ţara lui Saturn. Luna Decembrie era denumită în onoarea zeului

Saturn şi a fost celebrată prin 'Saturnalii', iar luna Ianuarie în onoarea zeului

Ianus.(3) Se spune că pentru ospitalitatea cu care a fost primit de Ianus, Saturn i-a

dat acestuia darul de a vedea viitorul şi trecutul. Grafic, Ianus era reprezentat ca un

zeu care avea două feţe și ţinând în mâna stângă un toiag, iar în dreapta cheile.

Zeul Ianus ocrotea începutul oricăror întreprinderi sau activităţi şi de aceea

era invocat la începutul fiecărei acţiuni chiar înaintea lui Jupiter. El începea anul şi

inaugura anotimpurile. Era considerat portarul cerului şi era numit Patulcus sau

Patulcius, 'cel care deschide' şi Clusius sau Clusivus ,'cel care închide'. Pe pământ,

Ianus era cel care apăra porţile şi adesea era reprezentat cu două chipuri, pentru că

porţile se deschid în două direcţii opuse /Ianus Bifrons/. Alteori era reprezentat cu

patru capete, deoarece era protectorul celor patru anotimpuri /Ianus Quadrifrons/.

Ianus era patronul lucrurilor concrete şi abstracte în lume în viaţa umană, în

afacerile economice. Era, de asemenea, zeul intrării în casă /ianua/ porţilor şi

podurilor. El simboliza schimbul şi tranzacţiile, trecerea progresului din trecut spre

viitor. Ianus reprezenta timpul pentru că putea să vadă cu o faţă în trecut şi cu una

în viitor.

Ianus a intervenit odată în favoarea romanilor. După răpirea Sabinelor, sabinii

cu ajutorul Tarpeii, erau pe punctul de a-i învinge pe romani. Invadatorii au fost

respinşi graţie intervenţiei lui Ianus care a făcut să ţâşnească în faţa lor un izvor

de apă caldă, punându-i pe fugă. În religia romană Ianus ocupa o poziţie

importantă. El era zeul superior celorlaţi zei şi era numit 'Deus deorum.'. Era

invocat în cântecele salienilor şi iniţial numele său indica un vechi rege din Latium.

acelei zone

15


Zeul Ianus şi zeiţa Iana erau o pereche de divinităţi latine vechi, iar în opinia

unora erau veneraţi iniţial ca Soarele si Luna. Ianus şi Iana erau aceleaşi divinităţi

ca Dianus şi Diana.

Zeul Ianus era venerat în special la Roma. Sărbătorile în onoarea lui erau

solemne, având loc în prima zi a anului considerată o'zi sacră'. Cu această ocazie

exista obiceiul ca oamenii să-şi facă unul altuia daruri, mai ales prăjituri şi monede

de aramă care aveau pe o parte chipul bi-frontal al zeului, iar pe cealaltă parte o

corabie. Darurile respective erau numite 'strenae'. Partea rituală a acestei

sărbători în onoarea zeului se numea 'Agonium' şi se desfăşura în casa preotului

responsabil de cultul lui Ianus, numit 'rex sacrorum'. Cu ocazia 'Agonaliilor' în

onoarea zeului se sacrifica un berbec. La Roma se afla un templu în Forum, numit

'Ianus geminus', un alt templu al zeului se afla în Forum Olitorum inuagurat în 260

a. Chr. În mod indirect noi putem cunoaşte personalitatea zeului Ianus din 'Fastele'

lui Ovidius /I.v.90/

Zeul Ianus îi confesează poetului trecutul său pe care puţini oameni îl

cunoşteau:

«Oamenii vechi-căci stăvechi sunt şi eu-mi-au zis ChaosAerul ăst străveziu, ca şi celelalte trei corpuri,Foc și apă, pământ, toate grămadă erau.Dar cum această –adunare de firi osebite se sparseŞi fiece element trasu-s-a-n locul său nou,Flacăra-n sus s-a îndreptat, iar aerul sta de desubtu-i,Apa, precum şi pamântul s-au aşezat la mijloc.Tot atunci eu, ce fusesem un bulgăr, grămadă informă,Trup şi figură de-un zeu vrednice am dobândit.»

Din acest fragment putem afla că primul nume al zeului Ianus, necunoscut de

oameni, era cel de «Chaos».

Apoi, Ianus îi spune poetului ce funcţie avea după ce a devenit zeu în ceruri.

«Orşice vezi; pământul, şi cerul şi marea, şi norii,Toate cu mâna mea şi le închid, şi le deschid.Mie mi-e dată în pază lumea cea fără de margini,Dreptul doar mie mi-e dat s-o învârtesc pe ţâţâni.Pacea, să o slobozesc de-mi place din casa-tihnită,

Liberă umbla ea pe netezite poteci.Dar de sânge şi-omor universul întreg se va umple

16


Dacă nu ţin sub zăvor tare războiul închis.Eu şi cu blândele Hore păzesc a cerului poartă,Joe nu poate intra şi nici ieşi, de nu vreau.Iată de ce mi se spune Ianus.»

Din cel de-al doilea fragment putem afla că Ianus este un alt nume al zeului

pe care-l cunoşteau oamenii. După aceea, zeul adăuga:

«Tu ai să râzi de numirile ce mi le aud, căci la jertfăMie Cluisiu şi tot mie Patulciu îmi zic.Căci nenvăţata vechime prin numele astea-amândouăVrut-a s-arate şi-un rol, şi celălat ce–mplinesc.»

Din pasajul de faţă, deducem că Ianus mai era numit Clusiu pentru că

închidea cerurile şi Patulciu pentru că tot el deschidea cerurile. Apoi zeul Ianus îi

explică poetului de ce are două feţe care, pentru noi oamenii, pare un lucru destul

de straniu:

«Orşice ușă-are geamănă faţă, de-o parte şi de alta,Una privind spre popor, iar cealaltă spre lar.Şi cum portarul la voi, stând în pragul căminului, vedePe-oricine intră în el, ca şi pe cei ce ies,Astfel şi eu, ca portar la palatul ceresc,văd deodatăŞi pe răsăriteni, ca şi pe hesperieni(…)Tot aşa şi eu, ca să nu pierd vremea-ntorcându-mi grumazul,Fără ca trupul să-mi mişc, pot vedea–n ambele părţi.»

Astfel, reiese că prin acele două feţe pe care le avea zeul Ianus, el se compara

cu uşa care are două feţe. Deci o altă funcţie a zeului era cea de zeu al uşilor, al

porţilor, al intrărilor şi ieşirilor, atât în cer cât şi pe pământ. Apoi poetul îl întreabă pe

zeu de ce începe anul nou în ianuarie pe un timp aşa de geros. Şi iată ce-i răspunde

zeul Ianus:

«Bruma e ziua dintâi a soarelui nou, iar a celuiVechi cea din urmă; deodată Phoebus şi anul începe.»

Prin afirmaţia zeului înţelegem că începutul anului nou în ianuarie se

datorează faptului că bruma este ziua dintâi a soarelui nou, deci începutul anului

nou solar căci Phoebus reprezintă soarele. Și tot bruma este ultima zi a anului

vechi, deci finele anului vechi. Apoi poetul îl intreabă iarăşi pe zeu de ce este atât de

importantă ziua de 1 ianuarie. Şi Ianus îi răspunde solemn:

«Eu am lăsat să lucrați de la naşterea vremii, căci altfel,

17


Chiar prin al său început, fără spor anul va-r fiTot de aceea orice muncitor pune măna pe lucruDoar pentru a-şi arăta obişnuitele munci»

Poetul îl mai intreabă iarăşi:

«Pentru ce, când împac pe alţi zei prin jertfe,Ţie întâi îşi aduc, Ianus, tamâie şi vin?»

Ianus atunci îi răspunse:

«Ca prin mine, portarul , să capeţi intrareLa oricare din zei, unde să vrei ai dori»

Din aceste versuri se întelege că zeul Ianus era și mediatorul între oameni şi

zei şi era prima divinitate între zeii romani prin faptul că în rugăciuni se pomenea

mai întâi numele său şi tot lui i se aduceau mai intâi tămâie şi vin în semn de respect

şi veneraţie faţă de zeul Ianus . Poetul îl mai întreabă:

«Dar de ce la a tale calende ne spunem cuvinteVesele, şi trimiţând felicitări, şi primind?»

Atunci zeul îi răspunse gânditor:

«De-orşicare-nceput este legat câte un semn.Prima vorbă –ascultaţi cu urechi temătoare; augurulPasărea-ntâie văzând, sfatul şi-l ia după ea.Temple-s deschise şi zeii ascultă, poporul înalţăRugi care nu merg în van şi-orice cuvânt este greu.»

La calendele lui ianuarie, oamenii îşi făceau cadouri şi se felicitau reciproc la

această sărbătoare care coincide perfect cu sărbătoarea cadourilor din zilele

noastre, semn că încă şi astăzi noi mai păstrăm sfintele sărbători latine şi romane,

instituite de marele zeu Ianus acum mult timp în urmă. În legătură cu cadourile

care se fac de anul nou poetul îl întreabă iarăşi pe zeu:

« Dar pentru ce dăruim curmale,smochine zbârcite,Limpede miere ce-o ţin vasele albe de lut ?'Tot o dorință-i pricina ; că gustul lor dulce să-l simtăCursul anului tot, cum a pornit la -nceput.

Dulciuri văd pentru ce dăm,dar daruri în bani ce cauze –au ?»

18


Zeul Ianus răspunse:

«O, rău îţi cunoşti tu vremea, de crezi căDecât bani căpătaţi mierea mai dulce ar fi!Chiar când Saturnus domnea, eu abia de vedeam câte unulCare, în inima lui, dulce câștigul n-avea.»

Zeul îi aminteşte poetului că banii şi mierea au valoare când le avem cu

măsură Poetul îi adresează lui Ianus o altă întrebare:

«Dar de ce – e gravată o navă pe-o parte-aBanului, pe alta un chip ce are un cap îndoit ?»

Atunci zeul îi răspunse:

«Ca să mă poţi recunoaşte pe mine-n-imaginea dublă.»

Ianus explică în continuare imaginea corăbii de pe monedă:

«Cu o navă în unda etruscăZeul cu coasa veni,lumea întreagă umblând.Eu mi-amintesc că Saturn fu primit pe pământul acesta,Când din regate cerești fost-a de Joe gonit.Mult timp de-aceea saturnic neamul acesata numit-auŞi, că pe zeul-a ascuns, Latulm ţării i-au zis.Iar pioşii urmaşi au gravat pe monedă o pupăSpre a aminti că un zeu oaspete aici a sosit.Eu locuiam în ținutul în stânga căruia TibrulRostogoleşte domol valul cel plin de nisip.Unde e Roma acum,înverzeau păduri netăiate,Câţiva boi păşteau locul acesta măreţ ;Dealul mi –era cetăţuie ; şi astăzi lumea pioasăDatu-i-a numele meu, locul Ianiculum numind.Rege eram eu atunci când pământul primea şi pe zei,ceAmestecaţi locuiau printre-aşezări omeneşti.Crimele oamenilor nu goniseră încă Dreptatea,Ea pământul ,din zei ultima l-a părăsit.Nu silnicia, nici teama,ruşinea-ţinea-n frâu pe oameni;Iar dreptate să-mparţi drepţilor nu era greu.N-aveam nimic cu războiul, păzeam numai poarta şi paceaŞi, o cheie arătând 'asta mi-e arma' a zis.»

Zeul Ianus îi povesteşte poetului semnificaţia imaginii sale duble de pe

monedă, cât şi imginea de pe verso a monezii legate de zeul Saturnus, zeul care

adusese pacea şi prosperitatea pe pământ. Din cauza crimelor comise de oameni ,

19


zeii s-au refugiat în cer. Un adevăr dureros care şi astăzi tulbură inima şi sufletul

oamenilor iubitori de dreptate, frumuseţe, adevăr şi credinţă. După ce zeii s-au

retras în cer, oamenii au rămas asemenea unor copii fără părinţi. Apoi, toate

greutăţile şi necazurile au dat peste ei.

Dar Destinul şi zeii din cer continuă să ne ajute pe noi, oamenii de bună

credinţă, prin intermediul virtuţilor şi a înţelepciunii, pentru a trăi fericiţi. Destinul

premiază pe oamenii buni pentru virtuţi şi îi pedepseşte pe cei răi pentru vicii şi

greşelile lor (4). Zeul Jupiter a spus: Omul prin munca asiduă să-şi dobândească

fericirea şi să nu o primească gratuit de la zei ca mai înainte. De aici, de la porunca

divină a apărut mai târziu proverbul latin: 'Labor omnia vincit improbus' –«Munca

asiduă le învinge pe toate». De la zeul Ianus am învăţat prudenţa, înţelepciunea,

cum să ţinem o legătură în acţiunile noastre a trecutului cu viitorul dacă

vrem să reuşim în acţiunile noastre.

De la acest îndemn al zeului Ianus a apărut apoi proverbul latin: «Quidqiud

agas prudenter agas» –«Orice ai face, fă cu prudenţă», căci prudenţa

înseamnă 'înţelepciune şi cuminţenie.' «Ita nos adiuvat Deus Fidius » « Aşa să ne ajute Dumnezeul bunei credinţe»

Bibliografie

1.Publiu Vergilius Maro, Eneida,/cartea-VII-a pag 181/ Editura Mondero,Bucureşti,

2007

2. Pubius Ovidius Naso, Faste/cartea-I-a/ Editura Gunivas,Chişinău, 2001

3. Macrobius, Saturnalia/cartea-VIII-a pag, 319

4. Titus Livius.Ab urbe condita/cartea-I-a/ Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1961

Prof. Ilie Istrati, profesor de limba latină şi greacă veche, Iaşi

'

permanent

20

Recenzie

Sentimente pe valurile mării

R o m a n u l copleşit şi nu vrea să înţeleagă nimic.

, scris de Yukio Mishima, Dar apoi apare dorinţa de a cunoaşte,

mă face să constat încă o dată că şi dintr-o dată parcă toată lumea ar

scriitorii japonezi reuşesc cu o foarte trebui să vorbească despre fata pe

mare uşurinţă să transfere către care o întâlnise. Simţirea pentru fată

cititor fragmente reale ale vieţii. Fie și a t en t ează l a a t i t ud i nea sa

să se întâmple în trecut,ele pot avea o bărbătească iar astfel “mândria îi era

foarte mare greutate pentru viitorul rănită de faptul că simţea în el

istoric al celor care vor iubi. Cumva în prezenţa unei alte fiinţe, neştiute, iar

romanul autorului japonez lupta se dă mânia îi îmbujora obrajii şi mai tare”.Pe insulă începea să se între natura care poate stăpâni şi

vorbească despre Hatsue, o fată ce va adăposti sentimente şi erori ale vieţii, deveni frumoasă, şi care aparţinea dar şi latura geloasă a omului prins în unei familii mai înstărite. Toate astea capcanele unei rătăciri întunecate, în par semne pentru băiat, iar într-o speranţe ce sunt false.seară face câteva rugăminţi către zeul

Acțiunea îi pune în plan central templului Yashiro, pentru a deveni un pe doi tineri, de pe o insulă japoneză, pescar iscusit, pentru a fi Utajima, un pământ departe de stăpân pe sine. El încearcă să devină nefericitele lucruri inutile ale lumii responsabil odată ce sentimentele îl civilizate, care se luptă pe parcursul stăpânesc. Totuşi se întreabă dacă poveştii de a-şi înţelege dorinţele şi zeul nu va fi mânios că şi-a permis să mai mult pentru a le dărui spre se gândească la o fată frumoasă, el, protecţia destinului curat. care era sărac.

Dragostea este văzută mai mult Într-o seară se întâlnesc, când din perspectiva băiatului, a lui Shinji, afară o furtună stăpânea totul, parcă care odată lovit de chipul unei fete prevestind regăsirea dintre cei doi, începe să se piardă în propriile într-o peşteră, cu “focul între ei” necunoscute. Apare prima dată aprins pentru a se încălzi. Trec ruşinea, ca un factor al sentimentelor amândoi la fapte copilăreşti, se care i se par nefireşti, se simte

“ T u m u l t u l

valurilor”

bun și

21

Recenzie

dezbracă, îşi simt trupurile, dar Chiyoko, studentă în Tokio, care ţine

aşteaptă prin refuz clipa nemuritoare, la Shinji, dar face o greşeală din

iar aici Shinji află de “esenţa moralei gelozie pe care mai târziu o va

feminine”, când ea, Hatsue, refuză să regreta. Totuşi nu era o fată care să se

fie a lui. Îi promite că întotdeauna îl va simtă frumoasă, “felul cum gândea că

iubi, doar că nu era momentul potrivit. nu era atrăgătoare, pentru că avea Sentimentele lor trebuiau trăsături comune, era poate tot atât

ascunse. Bârfele oamenilor sau limba de trufaş ca şi convingerea de ascuţită a acestora le puneau în nezdruncinat a alteia că e o mare primejdie poziţia firească în care se frumuseţe”. Shinji însă se afla într-o aflau fără a conştientiza asta la situaţie complicată: “era lipsit de î n c epu t . De s c r i e r ea na tu r i i imaginaţie, nu cunoştea arta eficace accentuează stările de spirit sau de a ucide timpul şi complică sentimentele oamenilor, pun lăcaş pe sentimentele de nelinişte sau de gesturile lor şi parcă luptă pentru bucurie”.fericirea tinerilor. De fiecare dată totul

Ura unui alt băiat, îndrăgostit şi era adus la tumultul valurilor, care el de Hatsue, nu de sufletul fetei, ci de aveau un dublu efect: de a se izbi de frumuseţea ei, îl provoacă în paralel un zid şi de a potoli totul, o linişte cu Chiyoko la gelozie, la fapte rele, îi venită din adâncurile mării. În transformă gândurile în tot ce este rău momentele de linişte, de nervozitate despre Shinji. Deja considera că şi ruşine, pe insulă doar valurile mai acesta din urmă este şiret, un băiat cu erau cele care se auzeau. Ele dădeau experienţă la femei, mai ales dacă o în astfel de clipe sens împlinirii şi fată atât de frumoasă i s-a dăruit. parcă făceau ca totul să se mişte în jur.Gelozia transformă totul în diferite

Iubirea păşeşte în gândurile forme de dispută: bârfe, certuri, băiatului prin intermediul poveştilor, învinuiri, încât o simplă dragoste poveşti de viaţă, o viaţă fericită cu dintre doi tineri provoacă o întreagă “oameni la care dragostea nu-i agitaţie în tot satul de pe insulă. De niciodată taler cu două feţe, oameni fapt Shinji nu a urmat decât o cale care n-au nimic josnic în ei”. Vroia să îi curată a sentimentelor, cale pe care facă o dovadă lui Hatsue despre cum nu a prevăzut-o, pentru că a fi vede el fericirea şi viaţa liniştită. îndrăgostit de obicei te schimbă, ai un

alt fel de fi. Doar “singurătatea îl În roman apare o altă fată,

22

Recenzie

făcuse să uite că oamenii ar putea remarcă a schimbat şi a condus

avea gânduri rele” atunci când i se întreaga poveste către adevăr.

intrezice să o mai vadă pe Hatsue.Romanul se termină cu cei doi

Este de neînţeles, cum Yukio tineri în farul de pe insulă, privind la

Mishima, o persoană care avea alte stele şi lumini ce se băteau în faţa lor,

atracţii şi orientări, a reuşit să concurând fiecare pentru un viitor ce a

transmită atât de bine vieţile unor fost deja smerit.

tineri în completare cu tot satul,

despărţit de lumea “exterioară”. “Mi-a

Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) – spus că sunt drăguţă”- o simplă

Student anul I, Facultatea de Filosofie şi

Ştiinţe Social-Politice,Iași, Specializarea

“Relaţii Internaţionale şi Studii

Europene”

“Tumultul valurilor” – sincronismul naturii cu spiritualitatea

întregului roman prin intermediul unei

emoţionante poveşti de dragoste

plină de prospeţime şi puritate.Tumultul valurilor este văzut ca o

pornire a omului în saltul de regăsire a

iubirii desăvârşite. Corelaţia spirit-

natură este posibilă datorită apei,

element al nemuririi, al tinereţii

veşnice (conform mitologiei greceşti)

care domină şi regizează o teribilă

gamă de trăiri interioare ale celor doi Singularitatea lui Yukio Mishima protagonişti, Shinji şi Hatsue. în spaţiul literaturii nipone se

evidenţiază prin faptul că opera sa Acţiunea se petrece pe insula

literară tentează o artă care să Utajima, acolo unde cei doi au luptat

reînnoade natura cu spiritualitatea, „cu o inimă curajoasă” spre a se înălţa

artă ce prinde contur pe parcursul deasupra ideilor preconcepute şi a

23

Recenzie

răutăţii celor din jur. „Plaja părea o

minunată grădină. Sumedenie de

stânci de gresie o înconjurau părând

special aranjate ca băieţii să se poată

ascunde acolo şi să se joace de-a

indienii, trăgând focuri de pistol.

Suprafaţa stâncilor era netedă la

pipăit; din loc, în loc, găuri de

grosimea degetului mic serveau de

adăpost crabilor şi altor vietăţi ale

mării. Nisipul era de un alb pur. În

vârful falezei – având marea la stânga

– crinumii erau în plină floare; nu erau

flori de sfârşit de sezon, ca o chică

zbârlită abia ieşită din aşternut, ci

grele petale albe, umflate de sevă,

strălucitoare, ce se profilau pe cerul

de un albastru de cobalt.”

Semantismul metaforic al apei

prezent în roman sugerează masca

expresiv-emoţională a celor doi

îndrăgostiţi care se degradează lent în

momentul în care Shinji este departe

de Hatsue, „Spuma ridicată proiecta

pe fundul apei umbre ondulate.

Valurile mai înalte, veneau să se

spargă pe plajă. Atunci zgomotul se

repercuta pe toată coasta, asemeni

unui oftat adân

spiritualitate. Ea ilustrează în fapt

armonia la care visau cei doi,

mărturisită pe pacursul discursului

narativ. Cu preţul unor frământări

interioare ale personajelor, Yukio

Mishima declanşează prin intermediul

„tumultului valurilor” o adevărată

febră creatoare.

Finalul romanului urmează

acelaşi traseu procedural, o oglindire

a spiritualităţii în natură; „Şi natura le

surâdea. Când ajunseră în vârf, priviră

golful Ise. Cerul era plin de stele şi nu

erau alţi nori decât un strat subţire

înspre insula Chita – sfâşiat când şi

când de fulgere mute. Zgomotul

valurilor era molcom; se auzea ca

răsuflarea regulată şi liniştită a unei

fiinţe sănătoase, aţipite.”

Valurile, cu tumultul lor,

distructiv sau creator pentru evoluţia

iubirii dintre Shinji şi Hatsue imprimă

operei o notă de originalitate şi

totodată invită cititorul să caute, să

cerceteze, să interpreteze prezenţa

sincronismului, întâmplător sau nu, în

evoluţia firului epic.

c” şi care capătă

conotaţii pozitive atunci când devine

martor al iubirii lor „Valurile care legănau încetişor barca îi linişteau

sufletul”. Elena Ungureanu (Iaşi) – Student anul Romanul are o structură II, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale caracterizată prin echilibru datorită Educaţiei,Iași, Specializarea “Psihologie

prezenţei axului literar natură-Generală”

24

3 Poduri peste Prut

Ei s-au iubit în altă vreme. Şi atunci

Atunci luna februarie nu însemna c â n d

mese pline cu inimioare roşii peste tot m a m a

în oraş. Nu însemna nici măcar îmi po-

Dragobete, pentru că Republica vesteşte

Moldova era rusificată cu mare grijă despre ei

de către cei de sus şi tot ce era regăsesc

românesc era periculos. Din afară în viaţa

informaţiile ajungeau filtrate. De pe care

aceea controversata sărbătoare au dus-o,

Valentin şi Valentina încă nu a c e l e

răzbătuse prin cenzura comunistă. lucruri mici pe care noi astăzi nu mai

Câteodată am impresia, că atunci ştim să le apreciem.

oamenii se iubeau mai mult, pentru că Valeriu şi Sara s-au cunoscut în

vorbeau mai puţin despre iubire. Şi vara anului 1958. El avea 27 de ani şi

pentru că nu făceau comerţ cu dânsa. lucra instructor la Comitetul Raional al Pe vremea aceea rochiile de mireasă Partidului Comunist. Atunci nu exista se făceau din tifon, iar fotografii la alt partid. Iar cel care exista era nuntă făceau doar cei bogaţi. La nuntă omniprezent și omnipotent. Ea avea 22 ea a purtat rochia din tifon, pe care o de ani şi era tânăr specialist - împrumutase de la o vară. Dar cred că ”agronom”. După facultate au vrut să o ar trebui să încep cu începutul.

Este vorba despre bunicii mei. repartizeze în Kazahstan, ”la ţelină”.

M-am gândit mult ce aş putea scrie Aşa era politica partidului. În Moldova

despre ce înseamnă această erau trimişi ruşi de sub Moscova, iar

sărbătoare în Republica Moldova. Am Moldovenii erau trimişi în toată

decis să scriu povestea bunicilor mei. Uniunea Sovietică. Ea a umblat zile în

Povestea lor a avut de toate, dar mai şir pe la Minister şi Consiliul Raional şi a

important decât orice – a avut iubire. reuşit să obţină o repartizare la Rezina.

Până la urmă iubirea e la fel în orice Amândoi au avut cabinete la etajul I.Bunicul a fost un rebel din fire. ţară, în orice cultură, în orice timpuri.

Trebuia construit un pod pe 28 noiembrie!

Indiferent de numele sărbătorii, iubirea rămâne iubire

25

3 Poduri peste Prut

Era ateu şi avea motocicletă. Pe însă doar pe ai săi. După treizeci de ani de căsnicie, bunica a cunoscut-o când au fost

el s-a stins din viaţă. Ea a mai trăit trimişi amândoi la o adunare într-un încă 12 ani. În tot acest timp l-a visatsat din raion şi ea nu avea cu ce se zi de zi. De fiecare dată când

întoarce acasă. Atunci a luat-o bunicul adormea, îl vedea. El venea şi o ajuta,

cu motocicleta. Iar după a invitat-o la o ducea unde avea nevoie, dar nu i-a

film. Pe vremea aceea toţi se duceau vorbit niciodată. De câteva ori a vrut

la film. Altă distracţie în oraş nu să o ia cu el. Până la urmă, ea nu a

exista. Şi biletul costa 10 copeici. rezistat fără el şi l-a urmat. Acum sunt După o lună de cunoştinţă, împreună sus.bunelul a cerut-o în căsătorie pe

Probabil vă întrebaţi ce era bunica. Nu de la părinţi. De la doamna

deosebit în viaţa lor? La prima vedere la care bunica stătea la gazdă. Acolo îi

nimic. Au dus o viaţă ca toţi cei din gătea ea. A vrut să-l impresioneze, să

acea vreme. O viaţă simplă, normală. arate că este gospodină, şi a fiert

Doi oameni, născuţ i români, colţunaşi. Doar că a pus colţunaşii la

transformaţi în moldoveni, dar cu fiert odată cu apa rece. A ieşit un terci

acelaşi suflet. Probabil şi voi vă din colţunaşi. El însă a spus că sunt

regăsiţi bunicii, sau chiar părinţii, sau foarte buni. Ştia încă de atunci să

chiar pe voi înşivă în această poveste. aprecieze eforturile femeii iubite.

Deosebit este faptul că această Toată viaţa a mâncat doar ce pregătea

simpleţe ascunde în spatele său atâta ea. Atunci când se întorceau de la vreo

suflet. Este universal valabilă. Va fi nuntă sau cumătrie, bunica îi gătea

cândva şi povestea mea, doar cu alte câte ceva, pentru că el nu mânca

detalii. Această simpleţe le-a păstrat decât acasă.

iubirea vie, iar ei au învăţat să o Părinţii au aflat de dragostea lor transmită mai departe copiilor, iar doar după ce ei s-au înregistrat la apoi nepoţilor. Ei ne-au umplut Oficiul Stării Civile. Au jucat două copilăria de dragoste, chiar dacă nu nunţi – una în satul bunicului şi una în au vorbit niciodată despre ea. Și satul bunicii, pentru că bunicul era din acum, chiar dacă ei nu mai sunt de oameni înstăriţi, străbunica a fost mult, iubirea lor este încă aici, ea mare cucoană, bunica era din oameni trăieşte prin noi. Ea este autentică. simpli. Dar el a ştiut întotdeauna că ei

au fost făcuţi să fie împreună. Au avut

Olga Bondari (Rep. Moldova) – trei copii şi şase nepoţi. Bunicul a iubit

Preşed in te Asoc ia ţ i a T iner i l o r foarte mult copiii. Şi bunica i-a iubit, Basarabeni din Iaşi

26

Dedicații

Scumpului meu frate

Grăbite-n noapte stele cad

Când lumea tainică-mi zâmbeşte

Şi lacrimile-adânc mă ard

Căci tu nu eşti doar o poveste.

Printre morminte, printre stânci

Cornelius Drăgan, (Iaşi), Masterand în Nu pot să şterg iubirea taDrept European, UAICPrivesc în ochii tăi adânci

În ei uşor se stinge marea.

Mă rog aproape să-ţi fiu eu

Şi razele să-ţi fie calea

Te voi iubi frate mereu

În umbra ta se-ascunde zarea...

Mădălina Mihaela Irava (Iaşi), studentă

la Facultatea de Litere, UAIC,

Specializarea Română-Spaniolă

Draga mea,Binecuvântează-mă.Sărută-mă sălbatic în loculNumit gură,Plânge-mă în locul cuvântatDrept inimă,Atinge-mă, arde-mă, să fii Simţirea mea, iubita mea,Draga mea. Iubito-cer şi pământ,Marea mea;Fă-mă să mă mai Îndrăgostesc o dată,Încă o dată,Şi încă o dată,Ultima dată,Marea mea,Dragostea mea.

ANIVERSARE

27

Câştigătorii concursului de creativitate „DRAGOBETE TE PROVOACĂ”, ediţia a-II-a 2011

LOCUL I

ŢIE…

Ţi-am luat INIMĂsă înveţe să iubeascăiarna…Ţi-am trecutdegeteleprin părul secundelorsă înveţe să ticăie tremur…Ţi-am ascunsnedumerirea îndrăgostiriisă înveţi să trăieştipentru mine…Ţi-am târât valul iubiriipână la picioarele sentimentelorsă înveţi să te deschiziîntr-un suflet…Ţi-am redat vocea,şi m-a strigat:”- Te-am învăţat…sunt EU!”Şi este…iarnă.

Prof. Simona Mihăilă, Liceul "Udrişte Năsturel",( jud. Giurgiu)

28

Câştigătorii concursului de creativitate „DRAGOBETE TE PROVOACĂ”, ediţia a-II-a 2011

LOCUL II

Voi intra în ploaia ta!

Loret Andreea David, jud. Iaşi

Maria Ileana Belean, jud. Mureş

LOCUL III

De n-ai fi…

De n-ai fi, te-aş făuriMă-nfior

Din spuma mării şi alge verzi,ca marea caldă,

Din miros de verde măr,când roua o atinge,

Cu rouă să te acopăr.aşa mult vreau să-ţi întâlnesc

Te-aş coborî din cerprivirea

S-aşezi cununi de fericire,încât ochii

Pe fruntea mea de muritor.păşesc tot mai aproape de tine,

Să împărţim secretul nemuririi.sărutul

Printre culori de curcubeuse prelinge tandru pe firul de gând

Să prindem vise şi dorinţe,te caută prin alge de nisip

Să ne udăm cu stropi de soare, prind prima stea

Iar lumea s-o uităm...căzută din inimă.

Te iubesc cu inima-mi tânără,suspinul pluteşte în aer...

Te iubesc prinzându-te de mână,ştergi

Te iubesc cu suflet de păgână,roua ceruită

te iubesc, te iubesc...nebună.în jurul ochilor,

acum

te văd parte din soare,

stele-mi prinzi în păr,

tăceri atârni dincolo de gânduri,

fără să întrebi

dacă şi mâine va ploua cu aceeaşi

putere.

sărut

adăpostul zorilor

din fiecare ungher al jurămintelor

cu speranţa

că de azi

voi rămâne-n ploaia ta

să am de unde curge veşnic.

29

Compoziția frumosului

Dimineaţa în braţele tale Eu te ating.e Altfel. Tu surâzi,

Eu,simplu, te doresc.Mă mişc, mişcător de eram- Tu mă săruţi,Tu mă săruţi, Eu te iubesc.Eu îţi întorc sărutul.Tu mă cuvânţi, Mă mişc, mişcător de eram,Eu îţi ascult cuvântul. În marea dragostei tale,Tu mă dezmierzi, Dis-de-dimineaţă.

-Dimineața devreme-

Între coloanele pământului, Arăt ca un copilCa o formă ancestrală, Ce-şi caută sânul mamei,O adevărată statuie- Ating doar gura ta Stai tu în sufletul meu. Ca să mă adăp.

Veghezi, mă strângi între Mi-e plânsetul veseliePulpele tale, Iar curgerea paşilor ondulaţiMă dezmierzi precum Mă duce uşor, uşorO antică zeitate romană. În infinitul dragostei tale.

ÎndrăgostitÎndrăgostit

Iubito, hai, Iubito ,hai,Hai vino şi stai Hai înalţă-mă cu dragostea Ta.În noaptea înaltă. Dă-mi aripi de Icar îndrăgostit,Sărută-mă-n călcâi, Zboară-mă cât mai aproape de lună,Sărută-mă antic, Înşelându-mi astfel căderea.Ca mersul meu să fie albastru.

În noapte

Cornelius Drăgan, Masterand în Drept European, UAIC, Iaşi

30


Atlantic, e oceanul din mine, E greu s-ajung la tine, Soare impunător Copilul- mereu jucăuşă, Ce-n zori eşti prea curat, de raze dătător Fata - mereu sfioasă, Muritor fiind, visez să mă-ncălzesti Revărsarea luminii la ţărm, Să-mi iei faţa-n palme, să mi-o ocroteşti. Femeia -luptătoare şi furioasă.

E greu s-ajung la tine, şi-atunci când eşti Atlanticul meu are atâtea forme, Lună Încât nu-l poţi cuprinde din priviri, Că-n noapte mă tot pierd vrând să te Iar magia focului sacru, din adâncuri.

prind de mână O mai poţi găsi uneori,Luminezi tu drumul şi vrei să mă îndrumi În sclipirea rarilor luceferi.Dar este întuneric, şi stelele-s minciuni. Şi paznicii împărăţiei, E greu căci perfecţiunea în veci n-am s-o Delfinii- jucăuşi şi inocenţiating Cu al treilea ochi veghează Fiind perfect de-a pururi ai să rămâi un Inima ascunsă,

Şi tainele bătrânului înţelept . mit Aş vrea , însă o clipă, din ceruri tu să-mi

O, Atlantice măreţ,dai

Ia şi ale mele visuri! Să te ating o dată , o dată să mă ai.

Înălţă-le ca spuma apei în furtuni,

Aruncă-mă în zarea cea îndepărtată,Se ne-mpletim în vise, cu şoapte de amor

Unde se săvârşesc minuni. Fiind apoi Soare, tu să mă laşi să mor Împleti-voi trupul cu raze de căldură Voi îmbrăca în şoapte misterul clar de

Ioana Mădălina Gâdinceanu – Student

Lună. anul II, Facultatea de Psihologie şi

Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea

“Psihologie Generală” Netcă Adina Mălina – Studentă anul II,

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale

Educaţiei, Specializarea “Psihologie

Generală”

Atlantic Imposibil

31


Pulsează în mine gândul tăuCa o stea care arde,Puţin cam trist şi puţin cam amăgitorŞi-mi vin în minte nopţileÎn care muream între gheţariAgăţaţi puţin stupid în draperiiŞi înviam dimineţileÎn răsăritul iubirilor cu nume de amor.

Îmi vin în minte clipele cândÎmi căram zilele în ghiozdanCa pe nişte agende scrise prostŞi mi-era teamă de trecerea în nefiinţăPână în ziua când mi-am dat seamaCă viaţa omului e făcută să moriUneori şi de trei ori pe ziDacă vrei să iubeşti, dar să uiţiMăcar puţin că îţi lipseşte dragostea.

Muream cu dorul tău Gen palindrom puteamPe care îl sfâşiam înainte de culcare Să stau să sufăr în tăcere murind mai Ca un ritual al înmormântării amintirilor, mereu la felDar îmi rămânea între dinţi Cu inima de metalŞi, mult prea morbid, dimineaţa Şi ochii în care se zbat nopţi;Îmi înflorea la loc pe inimă ca din nimic: Cancerul sufletului nu poate fi numit Atunci tu ai devenit un cancer iremediabil

suferinţăPentru plămânii meiSau metastaze de gânduri rătăcite,Care prindeau mai greu bule de aerCi e doar dor care se trece mai uşorŞi făceam citostaticeCu uitarea.Ca să te scot din sufletul meu...Sufletul tău a fost boală.

Dar ştii tu, cancerul nu trece doar

Cu nişte substanţe amărâte care,Până la urmă, doar mă distrugeau

înăuntru,Căci dorul tău tot acolo era.

Roxana Lixandru, Şcoala Nr.3

”Nanu Muscel” Câmpulunghttp://jurnaluluneiscriitoare.blogspot.com

Sufletul tău a fost boală

32


Lacrima înduioşată a măriidin care a răsărit splendoarea

soareluise prelinge din căuşul palmelor mele

micipe trupul tău frumos,sculptat dumnezeieşte,pe fruntea ta senină,printre firele de păr ce-ţi acoperă

masculintinereţea obrajilor,pe buzele tale îmbogăţite cu

Picuri de rouă sublim sclipesc sărutările nopţii.pe aripile mele însetate de zbor,cu petale roşii ning trandafirii Privesc lenta curgere a măriipe aripi mele îndrăgostite, îmbujorată de soarestrălucitor se reflectă lumina la picioarele tale omagii aducându-ţi,pe aripile mele imaculate. mă alătur ei în tainica ofrandă,Culori se preling din curcubeu mă închin în faţa frumuseţii tale,

în genunchi contemplupe aripile mele deschise spre cer, iubireanote angelice în eter vibrează izvorâtă din inima ta, iubite!pe aripile mele melodioase,suavă mireasmă risipesc stelelepe aripile mele acoperite de dor.

Stropite cu apa sfinţită a iubiriisunt aripile mele avântându-se spre

tine,senin al inimii mele bogate!

Dr. Simina Renţea (Constanţa) –

http://poeziaiubirii.blogspot.com/

Aripi Omagiu

33


Ramură de vis şi eternitate,

Rază de soare, pace şi dreptate,

Eter stropit cu lumini şi sărut.

Nu voi putea să te uit!

Aripi de îngeri, nemiloase, se desfăşor

Sub ochiul universului transparent.

Copilărie, eşti dulcele somn

Din care nu vreau să mă deştept.

Geana brodată cu aur,

Prea curând pătată de lacrima adolescenţei

Ai păstrat doar aripa de speranţă

Sub care m-am adăpostit.

Am scris cu litere de sticlă

Pe alba timpului aripă

Şi am cules din ploi de stele

Oda copilăriei mele.

Madălina Mihaela Irava (Iaşi), studentă la Facultatea de Litere, UAIC, Specializarea Română-Spaniolă

A mea copilarie A mea copilarie ~

34


Mă aşezi cu bruscheţe pe minusculă, erodată şi răsuflată lume,

scaunul prăfuit. Mă priveşti cu ochi motivul pentru care exist. Crezul ce

injectaţi şi reci, cu faţa aproape mă defineşte.

vânătă. Îmi vine să urlu, dar mă abţin,

căci cunosc urmările afişării vreunui

sentiment în faţa ta.

M-ai târât prin grotescul şi

inanimatul citadin, până…aici, oriunde

ne-am afla. Dar nu ţi-a folosit la nimic,

nu-i aşa?! În zadar încerci să mă faci

să-mi pierd credinţele, nu vei reuşi. Şi

pari dureros de conştient de această

realitate. M-ai anexat demult unui

dosar fad şi te mişti sistematic şi

precis prin toate elementele acestuia.

Mă gândeşti raţional, în funcţii şi

programe greoaie. Nu mă înţelegi mai

mult decât îţi înţelegi propria viaţă.

Eşti nevoit să mă înfrunţi şi asta te

sperie. Sunt trasată pe coordonate Ascultă, figură ciobită de ceară!

complet opuse faţă de cele uzuale Cu tine vorbesc. Tu, infidelul meu

logisticii tale. cititor, zămislit în pură raţiune. Ai uitat

să fii om. Să descrii chiar şi cea mai O întrebare aruncată în mod

mică traiectorie sentimentală. Ai evident, pe cât de calculat posibil, îmi

rămas doar o banală păpuşă de cârpă, străpunge fluxul de gânduri: “Cine

pe care nimeni altul decât sistemul în eşti?”. Restul întrebării, sau

care te-ai închegat, o târăşte în subliniatul fapt că nu apar în nici o

mocirla violentă a lumii. În slabele evidenţă sau altă condică, îmi vâjâie

tale momente de conştienţă umană pe lângă ureche, inexpresiv şi gol. Îţi

îţi pledezi însă nevinovăţia şi încerci voi oferi ce vrei, îţi voi oferi, în această

singur să ţi-o demonstrezi. Cu toate

Ex SilentioEx Silentio

35


acestea, eu rămân solitara constantă caracteristică se crapă sub greutatea

a candorii tale uitate. stropilor de apă…şi totuşi nu cunoşti

valul… Poţi zări un copil, dar nu îi poţi Mă întrebi, aşadar, cine

auzi gângureala. Nu poţi să “citeşti” sunt?!

cristalinele unde sonore ale râsului

său.Sunt…un desen scrijelit în A p a r e n t , c e l e m a i pulbere stelară. Sunt un amalgam de

nesemnificative lucruri. Lătratul ne înţe legere, compas iune ş i enervant al unui câine. Zumzetul naivitate. Sunt speranţa spre un viitor albinelor. Ţipătul sfâşietor. Vântul. mai bun şi dorinţa. Cred în paradox şi Vioara. Apa. Foşnetul. Tempo-ul în puterea iluziei.inimii. Totul. Absolut totul furnizat în

Sunt el. Sunt tu. Sunt. muţenie.

Mă puteţi găsi, cu puţină trudă, Te văd cum scrâşneşti din dinţi

în fiecare dintre voi. Nu, nu vă şi refuzi imaginile şocante. Nu poţi

imaginaţi că aş putea primi un anume juca cel mai elementar dintre roluri -

chip. Sunt o infimă particulă de cel al ignorantului copil pe care nici măcar nu l-ai privit. Înţelegi tu oare conştiinţă, afirmată în colţurile cele

dramă pe care o trăieşte el zi de zi?mai intime ale sufletului. Prind forme Aşadar, te întrebi cine sunt.diverse şi mă încadrez în orice tipar

uman. Iată, un răspuns. Nu mai

încerca să mă ademeneşti în straniul “Dar tu nu vezi acolo, pe geamul tău spaţiu birocratizat. Nu vei reuşi de vizavi de la şcoala de hipoacuzici, decât să-ţi închizi şi mai mult destinul.ceva ca o caracatiţă mică? Nu, e

palma unui copil handicapat, vrea să G â n d e ş t e - t e l a m i n e . acopere soarele.” Gândeşte-te la dezbinatele tale

ventricule. La tine. La mare. La el.Imaginează-ţ i , manechin

mediocru, o viaţă în tăcere. Încearcă

să priveşti de aici, din faţa

claustrantului cub de mortar, traiul

acelui copil.

Alina Voinea, Clasa a XII a, ( ), Cum ar fi să priveşti marea, dar student Colegiul Naţional „Costache fără a-i cunoaşte sunetul valurilor Negruzzi”

sparte la mal? Poţi simţi cum masca-ţi

Iaşi

ă,

36


Împrumută-mi, fie şi pentru o regulile jocului pe care l-ai aruncat în

clipă, ochiul de sticlă prin care m-ai galbenul meu drum. Însă, atunci când

văzut. Poate că aşa voi reuşi să te nu-mi voi primi aşteptata inimă, mult-

reţin ca martor al devenirii mele, sau doritul curaj, ori îndrumările către

poate…mi se va aşterne la picioare casă, vei fi rămas singur în spatele

lumea din hârtie creponată pe care ciobitei tale măşti.

am clădit-o demult peste imaginea Tu, cel mai frumos dintre vise,

noastră. Poate că visul ce mi te-a adus mă aduci cu o banală atingere de

îmi va deschide lin pleoapele obosite mâini în pragul disperării. Te simt

şi îmi va şopti colorat:” E aievea”.acolo unde sunt şi tu nu poţi fi, te simt

Voi fi, aşadar, o Alice în propria- în suflul rapid al inimii şi în halucinanta

mi Ţară a Minunilor; te voi urmări pas stare a fiinţei. Nu mă laşi să te prind în

cu pas, îngrijorată până la disperare capcana mea de adevăruri, dar te

de ceasul ce ne ticăie vieţile. Iar tu, întorci mereu, comfortabil aş putea

nepăsător şi rece în costumu-ţi regal, spune, în oniricul meu spaţiu.

îmi vei întâlni privirea şi vei striga Te simt aşa cum nu credeam că

dispreţuitor. Zâmbeşti acum, străin cu voi putea simţi vreodată. Te regăsesc

ochi de mentă, căci rolul ţi se pare mereu în ceea ce scriu, ce spun, ce

absurd, dar dintre toate paradoxurile fac, ce gândesc. În fine, te semnez în

şi limitele banale ale vieţii dragostea propria-mi existenţă. Îmi curgi latent

ta este poate cea mai dureroasă, cea prin vene şi mă menţii cu susur de

mai lipsită de sens, cea mai... ireală.iubire. Fără tine nu sunt eu, iar fără

Promit că nici măcar nu voi dragostea mea tu nu ai fi în stare să-ţi

încerca să descopăr ce este în spatele găseşti o poartă spre palpabil. Ne

mutilantei tale cortine. Nu voi băga completăm în cel mai elementar

măcar de seamă că “măreţul” Vrăjitor dintre moduri, şi totuşi, ne obiectăm

din Oz pe care l-am căutat viaţă- unul altuia traiul.

ntreagă nu e decât un şarlatan. Voi fi o Apăsat, aproape tangibil, se

Dorothy diferită, precaută şi lipsită de aude staccato-ul inimii în chin. Nu te

magia poveştii. Voi urma întocmai pot iubi îndeajuns încât să te fac să

Provizorie piesăProvizorie piesă

37


exişti. Un stol negru şi rece de păsări Acolo însă, mult prea fragilul balon de săpun al sufletului meu s-a spart.de pradă mi-au înconjurat cortul de

şaradă. Am dat ţie tot ce aveam de

oferit: trupul, sufletul, gândul meu. Am sperat că te vei dovedi a fi

un Lucifer căzut şi că vei rămâne în

plicul meu cu realităţi. Tu însă, nu ai

fost decât un timbru fantastic, refuzat

la poştă. Iar eu... Eu rămân aici, pe

peticul meu sumbru de ţărână din

care m-am născut, din care ţi-am

făurit chipul şi în care mi-am îngropat,

în cea din urmă secundă, visele.

Ireparabilele tale greşeli m-au Corespondentul halucinant făcut ceea ce sunt. Am învăţat să ce-ţi poartă numele se oglindi atunci trăiesc aşa cum nu ştiam că se poate. în bontul ciob de porţelan al inimii. Am învăţat că trebuie să-mi crească “Aruncă bucată de săpun şi începu s-o gheare şi nu aripi - căci, nu-i aşa, calce în picioare. Alunecă şi căzu. Se îngerii nu rănesc. Am învăţat că lumea zbătea în praf, zguduit de convulsii. L-e un spaţiu claustrant ce nu respectă am zărit acolo şi am plecat. Mă legile reciprocităţii. Am învăţat că o clătinam pe picioare, urechile îmi simplă nuanţă nu poate defini vâjâiau, vorbeam singură. Săpunul... Universul, căci, totuşi, verdele nu ştie ce să facă cu el. Nu ştie ce să rămâne o culoare rece.facă cu el!”

Astfel, totul rămâne doar un Iată, aşadar, că te acuz. Te basm ideologic, spus într-un suspin acuz, căci ai încredinţat unui simplu nocturn, cu un veşnic final de sol destinul meu. Acea bucată de tragedie.săpun, deşi insignifiantă pentru tine,

păstra ultimul strop de candoare

topită al fiinţei mele. Iar bruta, - SFÂRŞITUL PRIMULUI ACT -

ignoranta şi trista realitate în care m-

am închegat nu a putut decât să o

liciteze într-un bazar sentimental.

Alina Voinea, Clasa a XII a ( ),

studentă, Colegiul Naţional. „Costache

Negruzzi”

Iaşi

38

Eseu

De ceva vreme încerc să înţeleg sfat util trebuie să cunoşti persoana,

dacă noi posedăm o “artă” nu tocmai ce efecte are asupra viitoarei sale

portivită de a ne iniţia în a oferi sfaturi. acţiuni, cumva ne responsabilizăm

Fie că avem nevoie de ele, fie că nu, pentru a face ceva corect în

de multe ori suntem dispuşi să avem o perspectiva altuia, lucru nicidecum

alternativă pentru cel care nu iese din uşor. Imediat avem şansa de a cădea

impas, sau cel care are diferite în patima pedagogiei, dacă nu ne

probleme obişnuite ale zilei. limităm strict la a da sfatul util şi

începem teoria acţiunii viitoare, ce De fapt noi ne scufundăm foarte

paşi trebuie să urmeze, cum, cu cine, mult în ideea de a avea păreri, de a fi

de ce etc.bun pedagogi, cu toate că Nicolae Un exemplu de acest fel sunt Iorga încerca într-o carte de a sa să ne cărţile motivaţionale. Imaginaţi-vă ce spună că trebuie să încercăm să fim efect are o carte de genul acesta cât mai puţin pedagogi. De ce? S-au în pentru un tânăr de 16-17 ani, care nu ce sens? Încă nu am reuşit să e pregătit pentru a da frâu liber dezvelesc această perspectivă a lui N. acţiunii, dar el conştientizează prin Iorga, dar nu voi renunţa. aşa numitele teorii bune de aplicat că

Ne poziţionăm într-un sistem e pregătit să facă asta.

interesant, pedagog – sfătuitor – om A doua posibilitate de a da cu o părere (care de multe ori nu e sfaturi e atunci când noi considerăm acelaşi cu omul care are idei). că omul e “gata”, e răvăşit de

probleme, citim în ochii lui impasul şi Merg pe ideea că avem două simţim că e nevoie să îl îndrumăm, să posibilităţi când putem oferi sfaturi îi arătăm o nouă direcţie pe care sau idei, părerea e ultima instanţă de trebuie să o atingă. Din nou e nevoie judecata a viitoarelor fapte. În primul de precauţie.rând avem acreditarea de a da sfaturi

atunci când cineva ni-l cere în mod

“abuziv”, simte că de la noi primeşte Immanuel Kantinformaţia de care are nevoie. Dar aici

Interesant ceea ce a spus Kant e nevoie de precauţie. Pentru a da un şi care relevă destul de bine acea

“Nu-mi daţi sfaturi. Ştiu să

greşesc şi singur!”

Sfatul – între decizie şi deznodământ

39

Eseu

“responsabilitate” de care vorbesc, receptor, o interpretare care ţine aşa

atunci când suntem în poziţia de cum am menţionat şi mai sus de

sfătuitori. De obicei omul este pe caracter, personalitate, empatie,

drumul cel bun atunci când ştie să ia deschidere, intuiţie.De obicei când mi se cer sfaturi, încerc singur decizii, să aleagă între bine şi să fiu cât mai precaut, nu vreau să rău, între motive şi concepţii, idei şi ofer o direcţie greşită celui care îmi păreri. Dacă un om nu este pregătit să cere asta. Sunt conştient că pot avea facă asta, de ce credeţi că sfatul soluţii şi idei foarte bune, dar pun în nostru îl va ajuta? Asta doar dacă nu balanţă acea nevoie de a da sfaturi şi vrem să intrăm pe o poartă mai aceea de a le pune în mişcare de nocivă, numită poarta manipulării, receptor/ascultător. Unii folosesc pozitivă, negativă.metoda “testului', să vadă “ce părere

Atunci când cineva are decizii de are X”, iar sfatul tău poate fi un fel de luat, sunt puse în faţă caracterul şi “fumigenă” pentru el/ea.personalitatea acestuia: conştient,

În concluzie, dacă e să adunăm realist, utopic, dramatic, ironic etc., în un număr de tineri într-o sală şi apoi funcţie de acestea el manifestă un alt să cerem sfaturi pe o problemă de tip scop, obiectiv de urmat. Sfatul de personală, vom vedea o abundenţă de multe ori nu ţine cont de toate astea, păreri, idei, prejudecăţi şi nu are cum vine repede, în “sprijin”. să fie altfel. Sfatul prima dată e un

E adevărat că sfatul poate exerciţiu personal şi abia apoi poate debloca o activitate eşuată, dar o şi deven i pub l i c ca mi j loc de poate iniţia în alta mai mult decât comportament social. Practic e un negativă, ce poate avea consecinţe nu exerciţiu mai sofisticat şi necesită numai pentru persoana care primeşte abilităţi responsabile.sfatul, dar şi pentru cele din jurul său.

Dacă luăm decizia de a da

sfaturi trebuie să ne gândim şi la

deznodământul provocat de acesta,

iar soluţia vine de obicei prin Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) – interpretarea sfatului de cătreStudent anul I, Facultatea de Filosofie şi

Ştiinţe Social-Politice, Specializarea

“Relaţii Internaţionale şi Studii

Europene”

40

Eseu

Sfat! Ce cuvânt ambiţios şi plin calitativă, a comportamentului,

de încărcătură afectivă! Cât de acţiunilor şi performanţelor noastre.

frumoşi sunt oamenii care ştiu să-şi Gerhard Schröder, un politician de

plece urechea spre povaţa celor elită al Germaniei susţine necesitatea

înţelepţi. Personal, cred că a şti să sfatului pentru reuşita în viaţă. Teoria

primeşti un sfat este o dovadă de sa susţine faptul că povăţuirea este o

maturitate şi de modestie. Pe de altă mişcare permanentă, căreia oamenii

parte, anumite persoane sunt mai îi atribuie diverse conotaţii, pozitive

circumspecte în ceea ce priveşte sau negative, în funcţie de context şi

povaţa, fiind percepută ca un amestec de aspectul cuprins prin intermediul

ambiguu între bine şi rău. Într- său, dar niciodată nu trebuie

adevăr, este un concept fundamental neglijată.

relativ, iar efectul unui sfat îşi poate Concepţia mea cu privire la sfat

demonst ra ap l i cab i l i ta tea ş i în general, se asociază cu progresia şi

rezultatele doar în timp. El ne ascensiunea, aspect ce îşi capătă

dirijează, ne ghidează şi ne concretizare doar datorită capacităţii

controlează, permiţându-ne să ţinem noastre de a asimila şi valorifica tot

cârma dreaptă prin vânt şi furtuni. Ne ceea ce „înţelepciunea” ne aşterne în

face să progresăm, să evoluăm, să ne faţă.

perfecţionăm pornind de la un anumit reper, în funcţie de importanţa şi Astăzi trăim într-un mediu

încrederea pe care o acordăm complex, în care se conjugă o agitaţie

persoanei de la care vine sfatul. frenetică – pe care unii experţi o

cailifică drept haotică – instabilitatea De asemenea, sfatul ne face să

şi turbulenţa, neputinţa de a prevedea înaintăm prudent, cu răbdare în viaţă,

viitorul, incertitudinea şi riscurile, fiind în mod cert o dinamică de

punerea permanentă a ideilor sub progres, întreţinută cu grijă de

semnul întrebării, goana înverşunată indivizii care i se consacră în

după performanţă, necesitatea totalitate. Este o oportunitate venită

acerbă de a evolua, pierderea din exterior care ne conduce la

reperelor tradiţionale, totul ne obligă îmbunătăţire continuă, progresivă,

Sfaturi putem da, dar minte nu!

41

Eseu

la o investire şi o mobilizare a atenţiei călăuzeşte cu un minunat elan să

noastre asupra evoluţiei calitative, tindem mereu spre înainte şi mai sus?

lucru realizabil doar prin atenţia Nu prin intermediul unui sfat valoros

acordată celor care au trecut prin din partea celui drag simţim că orice

viaţă. Ori, nu degeaba o vorbă din s l ăb i c iune ca re n i se pa re

popor zice că „Cine nu are bătrâni, insurmontabilă îşi găsește un răspuns

să-şi cumpere”. în cuvintele primite?

Elena Ungureanu (Iaşi) – Studentă anul

II, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale

Educaţiei, Specializarea “Psihologie

Generală”

Trebuie să ştim să selectăm din

vasta paletă de informaţii „cu tâlc”

ceea ce ne reprezintă şi simţim că ne

poate ajuta să ne dezvoltăm. A sfătui

pe cineva şi a primi un sfat poate

înseamna deopotrivă urcuşuri şi

coborâşuri, plusuri sau minusuri,

lumini sau umbre. Dar, nu cumva

aspectele pozitive ale unui sfat

eclipsează aspectele negative? Nu

este lumina unui sfat cea care ne

42

Eseu

Termenul de “cultură” provine momente le de cumpănă, să

din latinescul “colere”, în traducere “a t r a n s f o r m e d i f i c u l t ă ţ i l e î n

cultiva”/ “a onora” şi se referă în oportunităţi, iar în momentele fericite

special la o “moştenire” ce se să te facă să pricepi înţelepciunea şi

transmite cu ajutorul căilor de frumuseţea jocului.

comunicaţie, cum sunt gesturile ori Cultura înseamnă artă. Arta este

cuvintele, scrisul şi artele,mass în esenţă cea mai profundă expresie a

media. În acelaşi timp, se transmit creativităţii umane. Pe cât de dificil de

ritualurile, cunoştinţele teoretice, definit, pe atât de dificil de evaluat,

religia.având în vedere faptul că fiecare artist

Pentru mine, cultura este un al îşi alege singur regulile şi parametrii

doilea soare. Insul se naşte şi are de lucru.

nevoie de hrană spirituală, aceasta Există o relaţie stânsă între

hrană este cultura, care ii oferă o artă, religie şi filosofie: Gerhard

aură, ce-l face valoros, iar la sfarşitul Richter spunea că “Arta este cea mai

vieţii, omului nu-i rămâne decât înaltă formă de speranţă”, iar

cultura şi amintirile frumoase.Benedict spune că “Omul are nevoie

Orice om în evoluţia sa are parte de Dumnezeu, altfel rămâne fără

de picături de fericire, de momente de speranţă”. De asemenea, faimosul

bucurie, dar şi de conjuncturi care îl medic grec, Hipocrit, afirma că “Arta e

pun în dificultate, îl fac nefericit, îl lunga, iar viaţa este scurta”. Prin artă,

obligă să se transforme pentru a-i omul poate trăi mai pur şi mai intens.În lucrarea “Metamorfozele”, Ovidiu, curma suferinţa. Poate că nu există face referire la Pygmalion, celebrul profesori mai indulgenţi şi mai sculptor grec din Cipru, spunând ca s-răbdători decât cărţile. În paginile lor ar fi îndrăgostit de statuia de fildeş a poţi găsi exemple care să te inspire în

Importanţa culturii în viaţă

Motto:

(Simion Bărnuţiu)

”Cultura fiecărui popor astăziE măsura fericirii şi a singurătăţii lui”

43

Eseu

unei femei, pe care chiar el o Apreciez arta, iubesc frumosul şi

sculptase şi o numise Galathea. militez pentru cultură, pentru ca

oamenii să deţină o bogaţie Mircea Eliade afirma: “Cultura

sufletească care să-i valorifice.rămâne atât timp cât exista atmosferă

spirituală, dogmele din care a izvorât.Îmbătrâneşte, apoi se usucă şi moare.

Pop-Cozac Iulia, Liceul Teoretic "Ion De aceea există o singură civilizaţie

Agârbiceanu", localitatea Jibou, Judeţul greacă, risipită o mie de ani pe atâtea Sălaj

tărâmuri şi există mai multe culturi,

care nu sunt decât poziţiile spirituale

ale poporului elen”.

Î n op i n i a mea cu l t u ra

înnobilează omul; sub influenţa

culturii, omul devine mai bun şi mai

nobil în toate privinţele, are o linişte

sufletească deplină şi trăieşte mai

frumos.

44

Eseu

rezultatele studiului realizat de cei de

la FamousWhy, acel top 10 al celor mai

citite reviste din România ( Tabu, Ciao,

Joy, Glamour, Bravo Girl, Popcorn,

Bolero, Spy, Diva şi Cosmopolitan ) şi

cel de pe www.topfeminin.ro, care

relevă o altă distribuţie a preferinţelor

femeilor în domeniul lecturării

revistelor: Ioana, Formula As,

Avantaje, Unica, Tabu, Lumea În articolul cu acelaşi nume din femeilor, Joy, Cosmopolitan, Bolero şi numărul 2 al revistei Iuventa am The One. Bineînţeles, acestora, care concluzionat că lectura încă se află în apar ca obiect fizic, palpabil, cu un tagma pasiunilor femeilor, după ce am design atractiv, cu subiecte de răspuns la întrebarea Ce mai citesc actualitate, dar iterative şi cu figuri astăzi femeile? prin evidenţierea lucrate artistic ( cu photoshop!), li se rezultatelor studiilor recente privind adaugă şi numeroasele reviste on-preferinţele femeilor în domeniul line, care fac mailurile tinerelor femei cititului. Lăsând deoparte beletristica, să abunde în newsletters legate de încadrată în continuare în alegerile reţete miraculoase de slăbit, de reprezentantelor sexului frumos, ultimele tendinţe în materie de remarcăm creşterea neaşteptată a accesorii sau de must-have-urile vânzărilor în rândul scrierilor de tip anului 2011.jurnal, făcute mai ales de către femei

ce apar des pe sticlă, considerate – a De unde acest t imp a l priori, după mine,- modele de viaţă, dominaţiei revistelor? La fel ca în de n ori femeie şi ni se demonstrează istorie, schimbările s-au produs mai că, în privinţa lecturii, ne aflăm în ales pe cale revoluţionară, în sensul că epoca revistelor destinate femeilor. avem parte în mass-media de o

revoluţie a informaţiei, una mai Spre exemplificare, aducem

Hobby: Lectura…

- Partea a doua-

45

Eseu

degrabă cantitativă decât calitativă, Ş i - a u p ă s t r a t r e v e r i a ,

mulată pe silueta fenomenului numit romantismul, dar şi le relevă într-un

globalizare. mod distinct, în faţa unei ciocolate

aburinde, răsfoind revistele pline de Răspund aceste rev is te

promisiuni, de reţete ale succesului, raportului cerere- ofertă? Sau acesta

de imaginile retuşate ale realităţii. este un pseudo-raport, în sensul că se

Identificăm un cod al lecturii în zilele induce o nevoie de lecturare, o falsă

noastre, un cod al preferinţelor, al dependenţă de mondenităţi,o

stilului de scriere, de căutare și exacerbare a dorinţei de publicitate

reperare a modelelor.îndreptată contra conservării planului

intim, privat? Revistele mondene sunt În ciuda acestei uniformizări în

atât de… cumpărate, pentru că masă prin accederea la regulile

publicul feminin simte nevoia de creaţiilor mondenităţilor (şi/ sau

îmbogăţire socio-culturală, ştiinţifică, despre mondenităţi, vedete, staruri),

educativă etc. sau pentru că e la modă femeile reuşesc să se reinventeze

să ştii despre lumea mondenă? Iar continuu, renunţând la a mai fi cevá

această ultimă posibilă explicaţie, din coasta lui Adam- .

traduce cumva afinitatatea femeii faţă Întrebare: Ce este lectura

de modă, modernitate, public, faţă de pentru femeile de astăzi?

euforia generată de acel a fi mereu în

centrul atenţiei? Poate nu ar trebui să Răspuns: Un hobby care se

mergem chiar atât de departe cu perpetuează, prin reinventare.

presupoziţiile, însă, după secole

guvernate de masculinitate, după ce

sfera mondenă, publică, a fost http://www.famouswhy.ro/List/Top_10_celepigmentată exclusiv de testosteron, _mai_citite_reviste_pentru_femei/35.html

după ce bărbaţii au deţinut controlul şi http://www.topfeminin.ro/hobby/reviste+pe

conducerea, era timpul ca femeile să ntru+femei

se facă auzite şi văzute, admirate,

cucerind spaţiul public.

Femeile de azi nu mai sunt

domniţele de altă dată, care citeau înLuciana Muraraşu, studentă, Facultatea balcon, cufundându-se în romanele de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,

de dragoste, sub clar de lună, Specializarea Comunicare şi Relaţii

învăluite în mireasmă de trandafiri. Publice

Tudor Arghezi

46

Domenii de interes

Lansarea cărţii “Nouă comentarii despre Partidul Comunist”,

un volum interzis în China

o dezbatere despre caracterul

Partidului Comunist, pornind de la

analiza extrem de documentată a

istoriei teroriei comunismului chinez,

prezentată în lucrarea de faţă. Referitor

la cartea “Nouă comentarii despre

comunism”, preşedintele The Epoch

Times România, Adrian Sturdza,

afirma în deschiderea prezentării, că

“este o serie de nouă articole care au

Şapou: Miercuri, 8 decembrie, apărut prima dată ca editoriale în ziarul

ora 17:00, la Muzeul Unirii din Iaşi, DaiJiYuan (www.epochtimes.com),

avut loc o manifestare deosebită, ediţia în limba chineză a ziarului The

prilejuită de împlinirea a 21 de ani de Epoch Times”. Acesta a menţionat de

la prăbuşirea Comunismului în asemenea şi faptul că publicarea

România. Este vorba despre lansarea primului dintre aceste editoriale în

cărţii “Nouă comentarii despre ziarul chinez, a fost pe data de 19

Partidul Comunist”, tradusă în noiembrie 2004. “Începând de atunci,

limba română de către ziarul The ele au avut un efect extraordinar

Epoch Times, România. Acest asupra cititorilor din întreaga lume şi în

eveniment a restrâns într-o seară special în China, unde au declanşat un

friguroasă de iarnă în incinta val uriaş de demisii din Partidul

muzeului, minţi luminate ale Iaşului, Comunist Chinez “, iar până în prezent,

ziarişti, dar şi câţiva tineri studenţi la numărul celor care şi-au dat demisia

istorie sau pur şi simplu interesaţi de din PCC (Partidul Comunist Chinez), a

acest gen de evenimente. ajuns la 80 de milioane. Acestă carte

este cu atât mai importantă cu cât Prin publicarea acestei colecţii,

astăzi în China, se iau 4 ani de lagăr editorii secţiei române a ziarului The

pentru deţinerea ei. Bazate pe Epoch Times (www.epochtimes-

documente oficiale, mărturii oculare, romania.com) şi-au propus să iniţieze

documente independente şi declaraţii

47

Domenii de interes

personale, cele ”Nouă Comentarii număraţi printre cei care nu obişnuiesc

despre Partidul Comunist” alcătuiesc să meargă pe stradă “cu ochii închişi”,

cea mai cuprinzătoare analiză a vă veţi lovi la tot pasul de comunism şi

dictaturii Partidului Comunist în de opera sa. Acest diabolic regim politic,

China, dezvăluind modul în care a a fost acelaşi peste tot şi tocmai de

ajuns la putere şi descriind politica şi aceea, se doreşte ca lectura acestei

metodele cu care a condus China în cărţi să trezească impresia retrăirii

ultimii 61 de ani. evenimentelor care s-au întâmplat în

România în acea perioadă. Cele “Nouă Comentar i i ”

analizează şi denunţă politica Adrian Sturdza speră că cititorii

P a r t i d u l u i C o m u n i s t c u o acestui volum vor crede, aşa cum au

surprinzătoare clarviziune şi curaj. crezut şi editorii de la The Epoch Times,

E l e t r e c î n r ev i s t ă i s t o r i a că aceste “Comentarii” îi privesc pe toţi

comunismulu i , încercând de cei care au trăit sub comunism şi care

asemenea trezirea conştiinţei au fost de-a lungul vremii influenţaţi de

cititorilor, având ca punct de plecare “maleficele doctrine comuniste”.

moralitatea,împletită strâns cu Sturdza a subliniat faptul că această

tradiţiile culturale străvechi”, a spus carte îţi trezeşte conştiinţa şi te face să

Adrian Sturdza. Cercetătorul de la realizezi că “în adâncurile minţii tale

Institutul de istorie “A. D. Xenopol” î n c ă m a i b â n t u i e f a n t o m a

Iaşi, a amintit, făcând o paralelă, şi comunismului . Întradevăr, probabil că

despre rolul important pe care l-au pe acei care sunt adevăraţi contestatari

avut scriitori ca Virgil Maxim sau ai comunismui, lectura acestei cărţi îi

Virgil Ierunca, autori ai unor cărţi ajută să descopere faptul că sufleteşte

despre regimul comunist în România şi mental nu s-au eliberat complet de

apărute după 90, în prezentarea jugul tiranicului regim. Atunci mă întreb

adevărului despre ce a fost oare pe câţi dintre nostalgicii acelei

comunismul şi cum a reuşit să epoci lectura celor “nouă comentarii” îi

distrugă idealuri, vieţi omeneşti şi să va ajuta să descopere şi să recunoască

denatureze fiinţa umană prin tortură torturile atât fizice, şi mai ales

dusă la extrem şi prin înjosire. psihologice, la care au fost supuşi Este cunoscut faptul că, oficial, oamenii sub stăpânirea “fiarei roşii” şi

comunismul a murit în 1989, dar el care au dus la moartea multora dintre continuă să existe astăzi în conştiinţa ei? Cu siguranţă, nu pe mulţi. Asta românilor şi nu numai. Dacă vă pentru a dovedi încă o dată marea

”

48

Domenii de interes

putere pe care a avut-o comunismul în majoritatea invitaţilor în vârstă, să ne

î ndoc t r i na rea mase l o r, p r i n atace dur şi dispreţuitor. În schimb,

promovarea unei ideologii malefice m-a impresionat atitudinea unui

învăluită adesea în aspecte pozitive de profesor de la Universitatea Al. I. Cuza

suprafaţă, care au îmbolnăvit mintea care a luat cuvântul afirmând că

umană atât de mult, încât nici după 20 tinerii din ziua de astăzi citesc foarte

de ani ea nu mai poate fi vindecată. mult, iar unii ştiu chiar mai multe

lucruri despre regimul comunist decât Acest eveniment nu putea să

ştiu cei care au trăit atunci. A mai spus nu capete o dimensiune politică prin

şi faptul că în ziua de astăzi se iniţierea unei dezbateri pro şi contra

obişnuieşte să se discute numai de după. Nu am fost deloc surprinsă

despre victimele holocaustului, în să asist din nou la aceleaşi întrebări,

timp ce discuţiile despre numărul aceleaşi puncte de vedere susţinute

impresionant al celor care au fost ucişi de aceiaşi oameni, în mare parte

de comun i sm sun t ev i t a te . bătrâni, pe care îi întâlnesc mereu la

Intervenţia onorabilă a acestui evenimente culturale de acest gen.

profesor m-a impresionat foarte mult, Comunismul a avut şi aspecte

aşa încât am plecat de la această pozitive, Gheorghe Gheorghiu Dej a

manifestare împăcată şi fericită la fost un mare patriot, iar tinerii din ziua

gândul că mai avem în ţară oameni de astăzi nu ştiu nimic, sunt nişte

curajoşi, demni, oameni care iubesc şi inculţi şi habar nu au despre ce a

promovează adevărul, oameni pe însemnat comunismul şi prin ce au

care politica nu i-a pervertit. trecut oamenii atunci. Acestea sunt

cele mai întâlnite aspecte care se De asemenea, Lidia Melinte, o

dezbat la manifestările în care se mai profesoară care a făcut parte dintre

prezintă şi fapte istorice adevărate şi organizatori, mi-a dăruit cartea “Nouă

la care este inevitabilă prezenţa unor comentarii despre comunism”, fapt

persoane care se hrănesc din discuţii care mi-a constituit un motiv în plus

contradictorii şi din negarea unui de fericire şi m-a făcut să uit gustul

adevăr care este atât de evident şi amar pe care mi l-au lăsat opiniile şi

incontestabil, acela că regimul comentariile care încercau să

comunist a fost unul diabolic şi deloc “dreagă”(dacă mai era ceva de dres)

benefic. De această dată, noi, tinerii, imaginea odioasă a comunismului sub

eram în jur de şapte inşi, dar acest aripa căruia mulţi s-au lansat, au trăit

lucru nu a împiedicat în niciun fel şi au mâncat bine, în timp ce oameni

49

Domenii de interes

În zilele noastre se constată o sistemuui este foarte simplă: fiecare

evoluţie a tehnologiei într-un mod elev,părinte şi profesor are un cont de

alert şi din ce în ce mai performant. La unde ei pot accesa în funcţie de

noi în ţară, în domeniul educaţiei, preferinţe ce informaţie doresc să

tehnologia a început să îşi facă simţită v i z u a l i z e z e ( a b s e n ţ e , n o t e ,

prezenţa, cei drept în ultimii ani, când clasamentul clasei ş.a).

în alte ţări lucruri precum:laptop-Proiectul este la început, iar

ur i ,v ideopro iectoare ş i tab le utilizarea lui este încă stângace, mai

magnetice erau deja existente de ales în ceea ce priveşte pe părinţi.

ceva timp în şcoli.

Ideea proiectului este foarte Ultima noutate tehnologică din

bine punctată în descriere, dar oare şcolile noastre este sistemul

sistemul nostru nu are o nevoie electronic de notare care se face prin

urgentă de comunicare directă cu intermediul catalogului electronic-la

părinţii în mod special, de ce trebuie nivelul oraşului Iaşi un proiect

să ne ascundem pesoana în faţa unui ambiţios implementat deja în 5 licee.

monitor?Sistemul este un program educaţional

care doreşte să ţină părinţii,în Elevii zilelor noastre sunt

permanenţă informaţi cu privire la capabili de mult mai multe lucruri de

situaţia şcolară a copiilor. Utilizarea cât credem-atât pozitive cât şi

îi

De la ceaslovul lui Creangă la sistemul electronic de notare

ca Lucreţiu Pătrăşcanu sau Gheorghe

I .Brăt ianu mureau în iadu l Ioana Păltinel, Colegiul Naţional

închisorilor create special de “M.Eminescu” din Iaşi, clasa a XII-a D

c o m u n i ş t i p e n t r u a ş a - z i s a

“reeducare”.

50

Domenii de interes

negative. De ce nu se mai încearcă siguranţă şi pentru dascăli este o

consolidarea relaţiilor interumane, muncă în plus pentru care nu sunt

mai ales la nivel educaţional între plătiţi, însă deocamdată aceasta este

e l e v - p ă r i n t e - p r o f e s o r ? D i n ceea ce sistemul oferă, iar noi trebuie

comoditate,neştiinţă sau dezinteres? să ne adaptăm indiferent de vârstă,

studii sau clasă socială. Nu trebuie sa trăim cu impresia

că tot ceea ce funţionează peste În mare parte acest sistem

hotare va funcţiona şi la noi,spre electronic este un start deosebit de

deosebire de ei noi nu avem în primul bun spre o evoluţie a sistemului

rând o bază prin care să ştim să educaţional de care trebuie să ne

comunicăm sau să aducem în discuţie îngrijim pentru că numai prin educaţie

o problemă în mod civilizat. O lucrurile se mai pot îmbunătăţi în jurul

societate normală se bazează în nostru.

primul rând pe modul în care oamenii

comunică între ei,iar când lucrul

acesta nu este învăţat la timp în locul

oamenilor vor „comunica” maşinării Ionela Radu, Liceul Teoretic,( ),

setate să răspundă printr-o simplă elevă, “Garabet Ibrăileanu”

apăsare de buton.

Bineînţeles nu trebuie să

stopăm evoluţia lucrurilor, mai ales

într-un domeniu precum educaţia,

însă tinerii sunt ca şi un proces de

costrucţie a unei clădiri: au nevoie de

o bază solidă care să conţină lucruri

morale elementare care ţin de

educaţie, modul de a vorbi, de a se

comporta în societate, în familie, la şcoală, toate acestea pentru a-i ajuta

să facă faţă contextelor ce vor apărea

de-a lungul vieţii lor.

Momentan părer i le sunt

împărţite atât în rândul profesorilor şi

părinţilor, dar şi cel al profesorilor. Cu

Iaşi

51

Domenii de interes

Dincolo de lucrurile şi interesele fi o ameninţare mai mare decât cea

mărunte, problemele individuale de teroristă” . O simplă lectură a acestui

care sunt impregnate zilele obişnuite raport proiectează în mintea oricăruia

din viaţa fiecărui om, dincolo de aşa- o imagine aproape apocaliptică a

numita realitate personală, există o întregii umanități și desființează orice

realitate colectivă , singura care funcție, protocol ori alte reguli de

uniformizează întreaga omenire, împărțire a statutului social. O

anu lând s ta tu tu r i l e soc ia l e , catastrofă naturală este cea care ar

importanţa politică, diferenţele de stabili o veritabilă egalitate în rândul

opinie, de rasă, sex etc. locuitorilor Terrei.În 2004, Fortune Magazine şi

The Guardian au făcut public un raport

secret până atunci al Pentagonului ;

raportul, invocat şi de filmul The

D a y A f t e r To m o r r o w , a f i r m a

următoarele :”în câţiva ani, ne putem

aştepta la schimbări bruşte de climă,

care vor duce planeta la anarhie; după

anul 2010, Europa va suporta o

schimbare radicală de climă, care va

face milioane de victime omeneşti,

foametea va stârni revolte şi conflicte

interne care vor distruge India, Africa

de Sud şi Indonezia; numeroase

Din păcate, aceste schimbări perioade de secetă vor afecta

climatice care anticipează o nouă majoritatea grânarelor lumii; Marea

epocă glaciară sunt probate ştiinţific , Britanie şi ţările vecine se vor îndrepta

reprezintă un real pericol pentru către un climat siberian; conflictele şi

planetă şi culmea, sunt cauzate de neîncrederea vor pătrunde în toate

întreaga activitate umană, căci, după aspectele vieţii; schimbarea climei va

Anticipări ştiinţifice prin prisma politicii

52

Domenii de interes

cum sublinia AlvinToffler, „Pentru consecutiv, extinderea deşerturilor în

prima dată, o civilizaţie consumă din zonele tropicale(ducând la pierderi

capitalul naturii, în loc să trăiască din teritoriale, la refugiaţi ecologici),

dobânzile pe care le dădea acest modificarea vegetaţiei, dispărând

capital .” marele rezervoare de oxigen-

pădurile, răcirea stratosferei din Însă în ce constau aceste

cauza încălzirii Pământului, ceea ce va modificări climatice radicale, cauzate

accelera procesul de distrugere a de emisiile exagerate de gaze cu

stratului de ozon .Dintre aspectele efect de seră, de poluanţi generaţi de

menţionate, trebuie subliniată activitatea industrial-economică a

importanţa Golfstream-ului şi, pentru omenirii?

ca explicaţia şti inţif ică să-şi

evidenţieze validitatea, consider că În primul rând este identificată

este necesar să explic de ce curentul creşterea temperaturii, prognozându-

de convecţie termosalină nord-se , până în anul 2100, o creştere a

atlantic prezintă un grad sporit de temperaturii medii cu 1,4-5,8 °C, care

influenţare a climei emisferei nordice; va duce inevitabil la topirea gheţarilor

acesta este un curent de apă caldă şi a calotelor glaciare-ce constituie un

care se deplasează dinspre ecuator, la mare rezervor de apă dulce de pe

suprafaţa oceanului şi se îndreaptă planetă-la încălzirea oceanului şi

spre zonele nordice, unde are loc creşterea nivelului mărilor-deci la

schimbul de căldură, prevenind pierderea unor întregi teritorii sub

răcirea excesivă a ţărmurilor ape- constituind, în fond, partea de

Atlanticului. Totodată, acest curent încălzire globală a schimbării

susţine întreaga structură climatică climatice. Premergătoare glaciaţiunii sunt de anotimpuri cu care suntem

fenomenele meteorologice extreme obişnuiţi.Când curentul începe să se

existente atât la tropice şi ecuator, cât răcească, el se lasă în adâncurile

şi în zona temperată, scăderea oceanului şi îşi schimbă direcţia de

conţinutului salin al Atlanticului de deplasare , spre sud, unde se

Nord şi astfel diminuarea sau chiar încălzeşte din nou şi se ridică treptat

stoparea intensităţii Golfstream-ului- la suprafaţă, reluând ciclul.Motorul

curentul de convecţie termosalină, termosalin care face posibilă această

transportul de căldură către Europa- mişcare a curentului se află în nord,

ceea ce ar duce la răcirea excesivă a unde el întâlneşte diferenţa de

climei în Europa şi Canada şi, salinitate dintre apa sărată a

53

Domenii de interes

ecuatorului şi cea dulce de la poli. P ămân tu l u i ş i i n t r oduce r ea

Această diferenţă face ca aşa- numitul principiului dezvoltării armonioase şi

râu să se scufunde în adâncuri, după de durată în locul criteriului pur

ce a eliberat o anumită cantitate de economic, însă, lipsa asumării

căldură în atmosferă şi astfel apa este răspunderii , lipsa responsabilităţii şi a

împinsă într-un proces continuu de grijilor pur umane, valorice, dincolo

convecţie. Astfel,prin perturbarea de guvernarea economicului, sunt

acestei înlănţuiri de fenomene atribute care întunecă lumea chiar şi

naturale, probate ştiinţific, se când este zi.

deschide “cutia Pandorei”, acel cumul Semnificativă pentru susţinerea

de evenimente climatice, generatoare acestei idei este confruntarea între

de crize social-umane, economice şi ştiinţă şi politică din cadrul Summit-

politice, criză a vieţuirii pe Terra.1ului de la Copenhaga din decembrie

În faţa acestor primejdii cu 2009 , la care au participat 193 de şefi

repercusiuni chiar apocaliptice, care de stat şi de guvern spre semnarea

este poziţia oamenilor?Un răspuns la unui acord global care să vină în

această întrebare ar putea fi ceea ce a continuarea Protocolului de la Kyoto,

notat Emil Cioran în Amurgul din 16 decembrie 2005. Neînţelegerile

Gândurilor :”Nu din extravaganţă, nici dintre participanţii la summitul din

din cinism umbla Diogene cu un capitala daneză şi mai ales dintre şefii

felinar aprins, în plină zi, să caute un de stat preocupaţi mai mult de

om” . Este adevărat că din punct de implicaţiile financiare ale necesităţii

vedere teoretic şi biologic, cu toții de a stopa încălzirea globală şi

suntem oameni, iar cei care ne conduc oamenii de ştiinţă care prevestesc, pe

îşi atribuie expresia onorifică de baza analizelor, calculelor şi tuturor

oameni de seamă ai statelor, ai lumii, măsurătorilor , o catastrofă climatică,

este adevărat că tot la nivel formal, semnarea unui acord considerat

conceptual, s-a fondat o politică de imperfect din cauza prevederii de

dezvoltare economică durabilă, care limitare a încălzirii planetei la 2 °C-

presupune satisfacerea nevoilor ceea ce înseamnă o recunoaştere şi o

prezentului fără a compromite acceptare a viitorului dezastru al

posibilitatea ca generaţiile viitoare să- planetei,-toate acestea- reprezintă

şi satisfacă propriile nevoi economice, viziunea politică asupra unui adevăr

stabilirea unor limite spaţiale şi ştiinţific.

temporale până la care se poate Revoltele şi neînţelegerile

merge cu valorificarea resurselor

54

Domenii de interes

urmate de compromisurile stabilite de mediului, care să monitorizeze

oamenii politici în cadrul întâlnirii de la punerea în aplicare a angajamentelor

Copenhaga, au generat atacul mass- fiecărei ţări, iar cei mai mulţi

mediei, cele mai multe publicaţii ecologişti au susţinut, după cum

europene şi americane ironizând subliniază presa internaţională, “ că

concluziile Summit-ului: „Marea summitul de la Copenhaga a fost un

industrie a planetei nu are inimă, doar adevărat fiasco şi că SUA şi China sunt

perspective de sporire a profitului. La principalii vinovaţi, deoarece nu au

Copenhaga s-a decis că ţările cele mai fost de acord cu stabilirea unor

vulnerabile vor primi 100 de miliarde obiective precise de diminuare a

de dolari pentru a le ajuta să facă faţă emisiilor de gaze cu efect de

schimbărilor climatice. Nu şi că seră . ” (Cur ieru l Naţ i ona l , 21

petrolul trebuie abandonat pentru a decembrie 2009 ).

folosi resurse nepoluante de energie.” În concluzie, deşi politicul şi

(www.ziare.com, autor Cristian economicul influenţează opinia

Mihai).publică, atitudinea faţă de aspecte

Această viziune polit ico- majore ale existenţei umane,

economică asupra unei realităţi adevărul sau măcar presupoziţiile

ştiinţifice strâns legate de viitorul ştiinţifice nu trebuie ignorate ori

întregii firi este dureroasă în condiţiile diminuate şi noi, oamenii, nu trebuie

în care „Omul de astăzi este cel mai să aşteptăm producerea unei

mare distrugător pe care l-a cunoscut catastrofe ca să ne dăm seama de

omenirea”, după cum sublinia corecta raţiune de a fi.

Jacques Yves Cousteau, după cum

discursurile politicienilor aveau ca Bibliografie:

temă fundamentală chestiunile de 1„Încălzire sau glaciaţiune?”Teofil Gridan,

ordin financiar, problema mediului Nicolae Ţicleanu, Editura Didactică şi

fiind mai mult o faţetă-de unde şi o Pedagogică, R.A., 2006„Summit-ul de la Copenhaga a dus la un acord încercare vădită de muşamalizare a cu ambiţii limitate”-Economie mondială -

adevăratelor cifre privind emisiile de Andreea Stoica , Curierul Naţional, anul 14,

gaze cu efect de seră generate de numărul 5575, Luni, 21 Decembrie 2009.

ţările foarte dezvoltate-întrucât nu a

fost stabilit un obiectiv de reducere Luciana Muraraşu, studentă, Facultatea

globală cu 50% a emisiilor de CO2 de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,Iași,

până în 2050 şi nu a fost stabilită Specializarea Comunicare şi Relaţii

Publicecrearea unei organizaţii mondiale a

55

Pânza de păianjen

“Chiar dacă citim aceeaşi carte va trebui să recunoaştem la sfârşit că am citit nenumărate cărţi. De fiecare dată altă carte, pentru că de fiecare dată eu nu mai eram cel dinainte, ci altul, puţin sau mai mult schimbat...Numai că la o carte e mai uşor să-ţi închipui că poţi să rămâi la aceeaşi pagină. Chiar dacă şi asta este o iluzie. O minciună. Pentru că, dacă rămâi la aceeaşi pagină, de fapt citeşti mereu o pagină nouă pe măsură ce îmbătrâneşti... Dar cărţile sunt mai generoase cu iluziile noastre. Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să revenim, să ne minţim, să uităm fatalitatea sfârşitului, în timp ce ascultând un concert e imposibil să faci asta. Iată de ce am renunţat şi la muzică.”

(Octavian Paler, “Viaţa pe un peron”, pag. 31)

-1-

A citi o carte, e mai mult decât o experienţă trecută şi cernută de imaginaţia autorului. Când citeşti o carte pentru prima dată pui experienţa personală în balans cu cea a personajelor, cu a ideii principale. O carte citită de mai multe ori înseamnă experienţe multiple, pentru că o citeşti în timpuri diferite, la vârste diferite, în zile diferite, după ce au avut loc alte şi alte evenimente, iar acesl “balans” se reimaginează, iar, şi iar. Dacă citeşti o pagină de mai multe ori, de fiecare dată găseşti alte cuvinte cheie, descoperi astfel alte înţelesuri, care de fiecare dată ţi-au scăpat. Ca exemplu putem lua momentul când dorim să facem un comentariu, o recenzie, un eseu. De fiecare dată poţi adăuga altceva, conştient sau pur şi simplu intuitiv.

O carte citită de mai multe ori e ca o metaforă întoarsă pe dos, un epitet cu efect de comparaţie în proporţii mai mari. “Îmbătrânirea” de care pomeneşte Octavian Paler este acea informaţie, inteligenţă, luciditate obţinută în timp, chiar şi în câteva minute, după câteva rânduri citite şi imaginate în experienţe fictive sau valabile.

Dragoş-Andrei Preutescu

-2-

Am descoperit profunzimea şi frumuseţea lecturii târziu, abia la început de liceu, dar nu regret asta. Am început să citesc mult, pentru şcoală, din toate domeniile, război, dragoste, despre societate, oameni, locuri... despre timp.

Astăzi...termin o carte şi nu pot fi eu însămi dacă nu încep alta. Lectura este cea

56

Pânza de păianjen

care ne învaţă de toate, cea mai bună sursă de cunoaştere şi informaţii. De multe ori, dacă nu sunt în criză de timp, prefer să consult o carte pentru a scrie un referat corect şi pentru a avea un limbaj potrivit multiplelor contexte sau locuri în care m-aş putea afla la un moment dat.

Pe mine multe cărţi m-au ajutat să privesc viaţa dintr-o perspectivă diferită faţă de alţi colegi sau prieteni de vârsta mea.

Întotdeauna caut să mă regăsesc în ceea ce citesc, iar dacă lucrul acesta se întâmplă, atunci lectura este desăvârşită.

Ionela Radu

-3-

Adevărat a vorbit Paler în Viaţa pe un peron… Cu toţii, în calitate de simpli cititori sau de naratari, ne aflăm în faza de dinainte de lectură ca în aşteptarea unui tren. Un tren al vieţii, purtător al gândurilor şi ideilor proprii, având drept bagaje cunoştinţele şi experienţa noastră, idealul şi conceptul de sine, tren care ne va conduce spre o lume închipuită, dar percepută, prin lectură, drept plauzibilă, cu un corespondent în realitate. Cu toţii vom citi aceeaşi carte, dar vom reflecta în mod distinct esenţa ei, după cum ne-am pregătit în prealabil retina, cristalinul şi întregul sistem vizual – vedem altfel ideile din construcția romanului. Suntem sau un lac liniştit, sau un râu învolburat de munte. Suntem naratari sau cititori; suntem regizorii lecturii, după cum autorul a fost regizorul scrierii.

Personal, am pendulat între calităţile de cititor şi autor de texte, iar acest lucru a influenţat ambele procese complementare: am citit mereu în stilul propriu, aflat într-o stare de dinamică ascendentă, şi am scris influenţată şi de aceea ce am lecturat înainte. Cele două acţiuni, pigmentate de stilul meu propriu, generat de bagajul tot mai bogat şi înfrumuseţat – în urma fiecărei opriri a trenului în staţiile universului literar-, sunt două piese din puzzle-ul individualităţii mele, sunt acelea care m-au făcut diferită, care m-au determinat să mă integrez, să ader, ori să mă separ de ceilalţi iubitori de literatură – cititori şi artişti ai scrisului. Aceasta-mi este explicaţia cu privire la maniera diferită de interpretare a textelor, cu privire la posibilitatea conturării unei opinii proprii privind anumite aspecte, idei întâlnite în realul cotidian sau în oglinzile purtate de-a lungul unui drum (Stendhal). Totodată, triada sine-citire-scriere, cu interacţiunile din cadrul ei, este responsabilă de diferenţele de interpretare şi concepere a textelor faţă de colegii mei de la olimpiadele de limba română din liceu, de maniera distinctă – minuţioasă- de explicare şi descriere a fenomenelor şi proceselor din cerinţele de la olimpiadele de la geografie, de felul de a raporta mereu literatura latină la arta contemporană şi invers.

M-am urcat cu încredere, entuziasm şi responsabilitate în trenul lecturii, am fost un călător implicat, pasionat de noua lume ce se deschidea prin călătorie,

57

Pânza de păianjen

iar la destinaţie –necunoscută la început- am fost capabilă să văd întregul traseu drept o etapă din propriu-mi bildungsroman, care a clarificat crochiul Weltanschauungului personal.

Ca scriitori, cititori, analişti, ca oameni, suntem în continuă schimbare şi devenire, iar acţiunile noastre se mulează peste curba dinamică. Suntem deseori diferiţi şi uneori asemenea. Ne confruntăm cu diferenţe şi coincidenţe. Impunem mişcare într-un univers al forţelor de atracţie, de respingere, de completare şi de anihilare între idei, concepte, gânduri, cărţi, experienţe.

De aceea, pentru mine, fiecare carte este o altă lume, o altă experienţă ce se doreşte reperată; altfel, lectura nu şi-ar găsi finalitatea.

Luciana Muraraşu

-4-

Cel care se arată hotărât să definească, strict şi propriu, fizionomia literară a unei cărţi, Octavian Paler cercetează în fragmentul citat unul dintre mijloacele cele mai la îndemână a unui individ pentru înţelegerea şi perceperea valorii inestimabile a „intereselor materiale intelectuale” concretizate palpabil prin intermediul cărţii.

Din „Viaţa pe un peron” pot fi deduse câteva idei: orice carte constituie un cult al strămoşilor, fiind forma cea mai înaltă şi rezistentă de oglindire a vieţii şi spiritualităţii unei epoci. Orice citire şi recitire a unei opere literare prezintă un nou proces de purificare a cuvintelor şi de modelare a unui univers de frumuseţe, care exprimă realitatea. Pentru creatorul cuvintelor aşezate pe pagină, cartea devine o inefabilă sinteză etnică, etică şi estetică.

Energia expresivă a lui Octavian Paler, fecunditatea fanteziei artistice, mesajul atât de uman transmis pe coordonatele actului literar, au dezvoltat concepţii despre artă care au rămas nealterate şi până astăzi. In rândurile surprinse mai sus, cititorul este prevenit de faptul că mesajul unei cărţi nu este efectul unei revelaţii, ci a unei citiri şi recitiri atente care de fiecare dată (re)îmbogăţeşte bagajul informaţional indiferent de condiţiile contextuale în care se realizează cititul. „Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să revenim, să ne minţim, să uităm fatalitatea sfârşitului”.

Cartea, această modalitate de comunicare a vieţii, prin conectare la viaţa interioară a celuilalt, este de natură să conducă la o desăvârşire a relaţiei creaţie-creator.

Elena Ungureanu

58

Multiculturalitate

Parfois quand le soleil se couche,Je pense perdre mes yeux dans son rougeEt je me demande comment je pourrais voler le

paradis...Je veux voler les moments des anges et les destins

de fleurs,Je veux sentir le bonheur d'un fil d'herbe verteNée de l'amour des larmes et des poètes,Et enfin, je veux noyer l'espérance banaleDans une mer chaude, d'eau thermale...

Jeux avec la mort

Ombre vieille Dans l'ouest du sang elle tombe,Au fil des siécles Ombre maudite dans le cimetière,Obsolète ombre passee Ombre vielleSur la poudre de temps passe Au fil de siéclesBlanche, claire et froide glace. Et ses noires roses de rêves.

Obsolète, au fil de siécles,L'ombre vielle passe encore.En tuant sa destinée sanglantePour la mort douce un sonet

d'attente.

Ioana Păltinel, Colegiul Naţional

“M.Eminescu” din Iaşi, clasa a XII-a D

Ombre vieille

59

Credința

Taina Sfintei Cununii

fără ajutorul celeilalte nu poate face O femeie necăjită a venit la un

nimic. Caută să îţi ajuţi nevasta şi preot să-i ceară sfat:

copiii, căci doar aşa te poţi numi om.

- Vă rog, părinte, ajutaţi-mă cu Mulţumirea ta depinde de mulţumirea

un sfat. N-am înţelegere în casă. familiei tale.

Bărbatul meu cheltuieşte mai mult Recunoscător pentru sfat, decât câştigăm. Uneori bea, alteori ne bărbatul a plecat mai departe, iar, în certăm. Datoriile cresc, iar noi şi copiii gând, îi stăruiau cele spuse de preot.trăim tot mai rău.

- Lasă femeie, o să vorbesc eu

cu el. După câteva zile, preotul se întâlneşte

pe drum cu bărbatul femeii şi îl

întreabă: - Cum o mai duci, fiule ? - Destul de greu, părinte. - Dar, din câte ştiu eu, femeia ta

este harnică, nu ? - Aşa e, părinte, slavă

Domnului, mi-a dat femeie bună, nu

mă pot plânge. - Atunci, care este problema ?

Încurcat, omul nu a mai ştiut ce să

răspundă, dar preotul i-a spus: - Vezi pasărea ce zboară chiar

acum pe deasupra casei tale ? - Da, părinte. - Căsătoria este şi ea, fiule, tot Gâlcă Mihai Cornel (Iaşi) - Profesor de

matematicăca o pasăre, iar bărbatul şi femeia Dacă nu bat

sunt cele două aripi. amândouă odată aerul, pasărea nu

poate zbura. Oricât s-ar strădui una,

“E uşor a te însura, dar greu a

face o familie.”(Proverb)

Piaţa muncii din România este contractului individual de muncă se

văzută drept una din principalele poate stabili o perioadă de probă

piedici în calea creşterii productivităţii pentru funcţiile de execuţie, perioada

muncii. De aceea flexibilitatea şi de probă la angajare creşte la

adaptarea relaţiilor de muncă la maximum 45 de zile (de la 30 de zile),

realităţile socio-economice actuale în iar în cazul funcţiilor de conducere, la

raport cu evoluţia dinamică a pieţei 120 de zile (de la 90 de zile). Astfel

muncii, care în contextul crizei angajatorul are la dispoziţie o perioadă

economice întâmpină numeroase mai lungă de timp pentru a se convinge

dificultăţi, este considerată necesară. de calităţile personale şi profesionale

ale salariatului, de modul în care Proiectul de lege, privind

acesta se adaptează la cerinţele modificarea şi completarea legii nr.

specifice postului. În condiţiile în care 53/2003 numită şi Codul muncii,

va fi nemulţumit de prestaţia propune o serie de modificări în scopul

salariatului va putea pune capăt armonizării prevederilor ei cu

raportului de muncă printr-o simplă directivele europene şi convenţiile

notificare scrisă şi fără a mai acorda Organizaţiei Mondiale a Muncii.

termen de preaviz. Iar în ceea ce Acesta cuprinde o serie de priveşte verificarea aptitudinilor dispoziţii noi dintre care unele în profesionale la încadrarea persoanelor favoarea angajatorului iar altele în cu handicap se realizează exclusiv prin favoarea angajatului.modalitatea perioadei de probă de

maximum 30 de zile calendaristice.

b) liberalizarea contractelor de

munca pe perioadă determinată. În ceea ce privește dispoziţiile în

Statul doreşe să încurajeze încheierea favoarea angajatorului, menţionez:

de contracte pe perioadă determinată,

transformând acest lucru în regulă, în a) prelungirea perioadei de probă

defavoarea contractelor de muncă pe la angajare; pentru verificarea

perioada nedeterminată, care ar urma aptitudinilor salariatului, la încheierea

Dispoziţiile în favoarea

angajatorului

Ce aduce nou proiectul de modificare a codului muncii?

60

Drept și societate

61

Drept şi Societate

să reprezinte excepţia, prevăzând la durata timpului de muncă, ce include

art.82 al.1 Codul muncii că: şi orele suplimentare, care poate fi

“Contractul individual de muncă pe prelungită peste 48 de ore pe

durată determinată nu poate fi săptămână, cu condiţia ca media

încheiat pe o perioadă mai mare de 36 orelor de muncă, calculată pe o

de luni”, abrogând în acelaşi timp şi perioadă de referinţă de trei luni

dispoziţiile din art. 84 Codul muncii, calendaristice, să nu depăşească 48

care prevăd încheierea unui număr de ore pe săptămână. Potrivit

limitat de contracte pe durată proiectului, munca suplimentară se

deteminată între aceleaşi părţi ( cel compensează prin ore libere plătite în

mult trei contracte) Astfel, durata următoarele 60 de zile, faţă de 30 de

maximă a unui contract de muncă pe zile în prezent fiind un avantaj evident

durata determinată creşte de la doi pentru angajator, acesta beneficiind

ani la trei ani. Practic, un salariat de o flexibilitate mai mare în a acorda

poate lucra până la pensionare, la aceste drepturi în funcţie şi de

aceeaşi firmă, doar pe astfel de interesele societăţii.

contracte, pe durată determinată.d) angajatorul poate renunţa

Această măsură este de natură unilateral la clauza de neconcurenţă

să-l favorizeze pe angajator, acesta prevăzută în contract, plata

având posibilitatea să se despartă indemnizaţiei de neconcurenţă

mult mai uşor de salariat (expirarea încetând din luna următoare

termenului unui contract pe durata notificării scrise a angajatului privind

determinată reprezintă un caz de denunţarea acesteia. Totuşi aplicarea

încetare de drept) decât în caz de clauzei de neconcurenţă, în forma

concediere unde ar fi trebuit să actuală, restricţionează dreptul la

parcurgă procedurile anevoioase, muncă prin încălcarea prevederilor

complexe prevăzute de lege deşi din Constituţiei şi ale principiilor

punct de vedere al pieţei muncii fundamentale instituite chiar prin

această reglementare ar determina Codul muncii. Fiind o clauză ce se

diminuarea şomajului. încheie prin acordul de voinţă al

părţilor, ar fi normal ca şi eliminarea c) flexibilizarea programului de

acesteia din contract să se facă tot pe lucru. Durata maximă legală a

baza consensualismului.timpului de muncă nu poate depăşi 48

de ore pe săptămână, inclusiv orele e) menţiunea privitoare la dreptul

suplimentare. Excepţie făcând, de a angaja pe locurile celor

62

Drept şi Societate

conced ia ţ i co lec t i v. Pot r i v i t performanţă şi în subsidiar, pentru

reglementării actuale, firma care face departajare vor fi avute în vedere

concedieri colective nu mai poate criteriile de natură socială. Această

încadra alţi salariaţi, pe posturile măsură putând ajuta la creşterea

tăiate, timp de 9 luni. Însă conform competenţei şi a gradului de

proiectului, această dispoziţie se expertiză al salariaţilor.

abrogă cu totul. Asta va duce la e) concediul fracţionat minim a

evidente abuzuri, angajatorul putând scăzut de la 15 la 10 zile. Acest lucru

concedia şi angaja după bunul plac.fiind de asemenea în dezavantajul

salariatului.

Termenul de preaviz, convenit

de părţi în contractul individual de Referitor la angajat, proiectul

muncă sau, după caz cel prevăzut în de lege prevede faptul că:

contractele colective de muncă a) nu va mai fi sancţionat cu aplicabile, proiectul prevede că suspendarea contractului de muncă;acesta va creşte de la 15 la 20 zile în

b) angajatorul este obligat să cazul funcţiilor de execuţie şi de la 30

elibereze un document care să ateste la 45 de zile în cazul celor de

activitatea desfăşurată de salariat, conducere, transformându-se, fără

vechimea în munca, în meserie şi în motiv, din zile calendaristice în zile

specialitate; lucrătoare.

c) noului angajat i se vor preciza În ultima variantă a proiectului

prevederile contractului colectiv de privind codul muncii au fost abrogate

muncă sub incidenţa căruia intră, fişa toate articolele de la 238 la 247, care

postului cu specificarea atribuţiilor şi fac referire la contractele colective de

criteriilor personale de evaluare a muncă spre deosebire de textul

activităţii profesionale; anterior de modificare a Codului

Muncii unde erau abrogate doar d) criteriile de selecţie în cazul

articolele 239, 241 şi 247.disponibil izări i colective s-au

mod i f i ca t , în sensu l că se În ceea ce priveşte jurisdicţia

menţionează de la început faptul că muncii la secţiunea privitoare la

prioritare vor fi evaluările privind sarcina probei în conflictele de

r e a l i z a r e a o b i e c t i v e l o r d e muncă, se va reveni la procedura

Dispoziții referitoare la angajat

63

Drept şi Societate

consacrată în Codul de procedură Este pentru prima dată când se

civilă şi anume obligaţia de a aduce creează instrumente legale care

probe, va aparţine reclamantului. încurajează utilizarea muncii pe

Contrar dispoziţiilor din legea nr. perioada determinată în defavoarea

168/1999 privind soluţionarea contractelor de muncă pe perioadă

conflictelor de muncă care în art.75 n e d e t e r m i n a t ă .

prevede că în cazul în care sunt Aceast lucuru este văzut din

contestate măsurile unilaterale, perspectiva guvernului ca o

angajatorul are obligaţia, ca până la modalitate de a diminua şomajul.

prima zi de înfăţişare, să depună Totuşi senzaţia de insecuritate îi va

dovezile în baza cărora s-a luat determina pe angajati să accepte

măsura respectivă”. Această nouă orice slujbă, indiferent de condiţiile

reglementare va crea o serie de de muncă, doar pentru a avea un

dif icultăţi în practică pentru venit şi în acelaşi timp se va permite

reclamantul salariat deoarece angajatorilor să abuzeze de contracte

m a j o r i t a t e a d o c u m e n t e l o r de munca pe perioadă determinată,

doveditoare, în cele mai multe situaţii aceasta însemnând “drumul către

se află la angajator. exploatare”.

Prin această modificare ne

îndepărtam în mod categoric de tradiţiile legislative în domeniu. Alina Ionescu (Iaşi) – Masterandă,

Facultatea de Drept, Specializarea

“Dreptul Afacerilor”, UAIC

64

Gânduri primăvăratice

Cerul şi-a schimbat veşmântul dezbrăcându-se de viforoşii nori şi scuturându-şi cojocul

de ultimii nămeţi. Acum, toate ferestrele amorţite ale caselor se deschid pentru a intra parfumul

îmbătător, mireasma înviorătoare, proaspătă şi unică a Primăverii. Pomii care parcă odinioară

plângeau de frig, acum încep să se mândrească cu ramurile lor cochete. Vârfurile lor, ca nişte

piramide de verdeaţă se leagănă uşor în bătaia vântului şi parcă ne invită la o aventură prin plasa

verde a naturii. Zefirul suspină şi el misterios printre coroanele copacilor zburlind solzişorii

frunzelor mărunte.

Revista Iuventa se alătură acestei hore vegetale şi urează tuturor cititorilor săi să aibă

parte de zile senine şi mărţişoare cu noroc ! Fie ca Primăvara să vă aducă linişte sufletească şi

să vă umple inimile cu flori de bucurie !

Părerea ta contează!

Dacă te afli printre tinerii dornici de a-şi exprima ideile, de a-şi susţine punctele de vedere, de

a-şi face simţită prezenţa în vârtejul ideilor, te aşteptăm cu drag să te alături echipei IUVENTA.

Orice articol scris de tine poate contribui la modelarea unui nou reper în rândul tinerilor.

Adresa de e-mail [email protected] îţi stă la dispoziţie!

De asemenea, dacă doreşti să ne susţii şi să fii alături de noi la startul către un nou drum spre

cultură, aşteptăm sugestiile, opiniile tale pe blogul revistei http://revistaiuventa.blogspot.com/

sau ne poţi contacta la următoarele numere de telefon:

Elena Ungureanu – 0748.350.285 – redactor şef

Dragoş-Andrei Preutescu -0741.540.172 – redactor şef-adjunct.

Vă dorim mult succes în drumul spre cultură!

Cu drag, Echipa IUVENTA.

Revista IUVENTA - Nr. 3

Entertainment & Humor

Transcript of Revista IUVENTA - Nr. 3