Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

download Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

of 28

Transcript of Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    1/28

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    2/28

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    3/28

    MuzicaSunt o fată frumușea,Ce iubește muzica.Școala de Arte frecventez,La pian zi de zi exersez.

    Cînd aud eu muzica,Sus îmi saltă inima,Toată ziua solfegiezȘi diverse cîntece inter-pretez.

    La concerte cînt frumosCu glasul melodios,Ridic sala în picioare,Mă aplaudă la “BIS” tare!

    MoldovaE o țară-n lumeCu un dulce nume.Este țara mea-Nu-i alta ca ea!

    Cu vii și livezi

    Și cîmpii cît vezi ,Cu rîuri albăstrii,Te cheamă mereu să vii.

    Poiene cu multe flori,Ce zîmbesc în mii de culori,Un soare cum altul nu-iȘi nu-l voi da nimănui!

     Asta-i țara mea,Mîndră ca o stea,E Moldova-n floare,

    Dulce , iubitoare!

    Scumpă țară ,te iubesc! Alta-n lume nu-mi doresc.Colț de rai cu oameni buni,Moștenită din străbuni.

    Copilărie

    Frumoasă e copilăriaCa cîntecul și ciocîrlia,Cu drag se-avîntă pînă-n zăriȘi ne invită pe multe cărări.

    Copilărie, draga meaTe rog eu: “Nu pleca!Rămîi oricînd aici cu mineȘi ambele ne vom simți bine.

    Vom crește ca două flori,Ne vom susține ca două surori,

    La orice greu mă vei ajutaȘi drumul nou mi-l vei trasa.”

    La școală

    Cînd 7 ani am împlinit,La liceul “Olimp” am venit.Cu flori în mînă și ghiozdanSă capăt cunoștințe an de an.

     Învățătoare bună m-a-ntîlnitȘi pragul clasei am pășit,Eram micuță și sfioasă,Dar un pic și curioasă.

    Părinții mei 

    Părinții mei sunt două steleCe luminează pe Pămînt.Ei sunt icoana vieții meleȘi n-am nimic aici mai sfînt!

    Mamă scumpă, draga mea,

    Eu o viață te-oi cînta,Oriunde te-ai aflaNicicînd te voi uita.

    Tata-i mîndru ca un bradMereu în brațe m-a legănat,De tot răul m-a ferit,Zile fericite mi-a dăruit.

    1

     În limba

    copilă

    riei

    Guțu Mihaela,clasa a IV-a B

     În clasa-ntîi am învățatȘi ceva cunoștințe am căpătat, Acum într-a patra am ajunsȘi sînt mîndră de nespus.

    Vreau mai multe cunoștințe să acumulezCa muntele Olimp să-l escaladez,Să fiu o stea în devenirePentru liceu o nouă uimire.

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    4/28

    Mamă Țară Primăvară 

    MamaMama-i unicul cuvîntCe-l purtăm cu noi în gînd.

     Îl rostim la rău și la bineMama e mereu cu mine

    Ne ține mereu în brațeȘi continuă să ne răsfațeMama este cea mai dragăUnica în lumea-ntreagă

    Bostan Cristian, clasa a IV-a B

    MamaMama mea e cea mai bună,Ea e unica pe lume,Ea e chipul cel mai dragDe pe-al nostru scump me-leag

    Mă iubește,mă-ngrijește, Și de rele mă păzeșteMulțumesc, mămica mea, Mă închin în fața ta.

    Andriuță Igor , clasa a IV-a B

    Familia mea

    Tot secretul e aici,Să vorbim,să fim uniți.Și la bine și la greu,Asta e spriginul meu.

    Nu contează bogăția,Ci contează omenia.Șapte ani îi am de-acasă,

    Ei îmi fac viața frumoasăBivol Cristian, clasa a IV-a B

    Tricolorul Fîlfîie drapelul tricolorDecorat cu stema seculară,Arătînd că suntem un popor Și că toți avem aceeași țară.

    Fîlfî ie drapelul tricolor  Amintind de-nfrîngeri, biruințiȘi că vom avea un viitor Cît vom reuși să fim uniți.

    Solcanu Doina, clasa a IV-a B

    Copilăria

    Copilăria e o vîrstă cînd te bucuri.Fără problemele pe care le ai cînd ești mare.Este perioada vieții tale de la naștere pînă la adolescență.Ea mai este un țărîm magic.Nu știm cînd și cum se începe și nu știm cînd se termină.Ne trezim ,doar că nu mai suntem copii,că am 

    ieșit din copilărie,uneori fără s-o trăim pe deplin. Copilăria este o lume fermecată,duioasă,dulce,lină ,în care orice se poate întîmpla.Orice!Este vărsta la care suntem cei mai aproape de Dumnezeu și de toate tainele.Copilăria este singurul moment al vieții în care trăim,în care plîngem și ne ridem în aceeași zi, în care ne supărăm și iertăm peste cîteva momente.

    Cucoș Renata, clasa a IV-a B

    2

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    5/28

     Albinuța

    Albinuța de cu zori,Strînge nectarul florilor.Se grăbește la fuguța,Harnică ca furnicuța.

    Tot zburînd din floare-n floare,Obosește și adoarme.Sărmănica e trudităȘi adoarme neclintită.

    Doar un strop de ploaie receO trezește ca să plece,La căsuța ei de fag ,

    Așteptînd-o toți cu drag.Andriuță Igor , clasa a IV-a B

    Cît trăiește omul, trebuie să-și transformevisurile în realitate! 

    Omul este o personalitate care are drepturi și îndatorii . Tre-buie de la bun început să ne gîndim bine, ce dorim să de-

    venim în viața,iar cînd sîntem deja mari e tîrziu.Ca să avem o profesie trebuie să depunem un mare efort și să fim curioși și capabili.Noi singuri ne construim o viața mai frumoasă . Fiecare om trebuie să aibă un scop în viață.Oa-menii care știu ce înseamnă viața, vor munci pentru a se 

     întreține,pentru a fi fericiți .Omul mereu trebuie să își creeze un scop pentru a avea măcar o profesie.Visurile mereu se în-deplinesc atunci cînd muncești și ai voință.

    Odainic Ariadna, clasa a IV-a B

    Cartea

    Cartea este o comoarăCe conține mii de versuriPoezii și povești rare,Despre mamă,despre țară,Despre întregul Univers.

    Cartea este o minuneCare-o știe s-o citească,Are numai lucruri bune,Si mereu îți dă povață.

    Bostan Cristian, clasa a IV-a B

    MamaMama-i unicul cuvînt.Ce-l purtăm mereu în gînd

     Îl rostim la rău și bineMama e mereu cu mine

    Ne ține mereu în brațeȘi continuu ne răsfață,Mama este cea mai dragă,Unica în lumea întreagă.

    Cu drag, fiul tău,

    Bostan Cristian, clasa a IV-a B

    PrimăvaraIată vine luna mai,Se preface tot în rai,Cînd revin căldurile, Înverzesc pădurile,

     Înverzesc cîmpiile,Luncile și viile.Iar pe dealuri și în cîmp,Mii de păsări ni se strîng.Și duios cîntă cu foc,De stau călătorii în loc.

    Andriuță Igor , clasa a IV-a B

    Sunt creștin

    Sunt creștin și port în sufletO credință minunată.Că Iisus Hristos e FiulCerescului nostru Tată.

    Dumnezeul cel din ceruri,Arătîndu-ne iubirea,Ne-a trimis nouă pe FiulSă ne-aducă fericirea.

    Solcanu Doina, clasa a IV-a B

    Gînduri rînduri de copil

    3

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    6/28

    Primăvara

    Vine, vine primăvara, Înverzeşte toată ţara.Floricele aşteptate,

    Soare-n raze luminate.

    Păsările vin în ţară, Aduc dor de primăvară,Cocostîrci şi rînduneleZbor de-asupra casei mele.

    Moşul curăţă la vie,Badea semănă-n cîmpie,Bunicuţa văruieşte,Pomul gingaş înfloreşte!

    Primăvară, primăvară,Te-aşteptăm a cîta oară!?Te-aşteptăm cu mare dragPe al nostru scump meleag!

    Cibotaru Mirela,clasa a III-a  A

    E primăvară-n ţară!Ce mult te-am aşteptat!

    E primăvară-afarăCu suflet deşteptat!

    Primăvara ne-aduce fericireŞi în inimi numai iubire,

    Ghioceii înflorescŞi albinele se-nhărnicesc.

    Primăvara

    Primăvara e în zarePe mii de culori călare.Ea aşterne pe cîmpiiMult zîmbet şi bucurii!

    Țurcan Cleopatra,clasa a III-a  A

    Mama

    Mama, dragă mamă,

    Eşti o sfîntă icoană!Tu, mamă, eştiO zînă din poveşti!

    Tu eşti Zîna Fericirii,Bunătăţii şi-a Iubirii.Eu pe tine te iubescŞi cu tine mă mîndresc!

    Mamă, tu eşti scumpa mea!Eu pe tine te-aşi ruga-Să rămîi în viaţa mea

    Şi să nu mai pleci din ea!Cibotaru Mirela clasa III-a A

    4

    Mama 

    Mamă, ştii că eştiCa o Zînă din poveşti?Cînd tu vei îmbătrîni-Eu alături de tine voi fi.

    Tu eşti căldură pe Pămînt,Te-asemăn cu un înger sfînt,Precum un Soare luminezi

    Calea dreaptă s-o urmez!Mamă, ştii cît te iubesc?

     Aşa cum stelele strălucesc!Tot ce tu mi-ai oferit-Este tot ce mi-am dorit.

    Musteață Denis,clasa a III-a  A

    Ghiocelul  

    Se ridică din pămînt, Un biet ghiocel plăpînd, Mic, firav şi subţirel, 

    Se înalţa puţintel.Dar apoi el pică jos,- Nu este prea curajos.- Stai, sa vezi acuş fălos,Se va-nălţa maiestos!

    - Nu prea cred, nu e voinic ,Nu va reuşi nicicînd!- Poţi s-astepţi? Mai stai un pic!Se va ridica curînd!

    Dar el fruntea îşi ridică!Şi de Crivăţ nu i-i frică ,- Este foarte curajos.-Vai, cît este de frumos!

    Cojocaru Sofia,clasa a III-a  A

    Curcubeul

    Fermecat

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    7/28

    Draga mea mămică,

     Îți scriu o scrisoare, fiindcă nu am curaj să ți le spun în față. Discutînd cu tine, mi-e frică că pot scăpa din vedere unele cuvinte importante, care demult mă frămîntă. Eu mă mîndresc că sunt fiica ta și mă bucur că am o măicuță blajină, iu-bitoare, grijulie și foarte înțeleaptă. Ești stîlpul casei, luptătoare pentru pace, liniște șiarmonie. Pe toate le înțelegi, analizînd situația, găsești cuvinte potrivite ca să stingivăpaia focului, a neînțelegerii care se aprinde la fiecare pas. Mă mustră cugetul cînd

     îmi aduc aminte de acele clipe cînd te-am amărît prin comportamentul meu, devorbele tăioase, care ți-au rănit inima și de alte fapte urîte, care nu-mi fac față. Sincer îți spun, foarte mult regret. Mi-e rușine să-ți privesc în ochii triști, citind în ei dezamăgirea. Evident, ca o mamă, le ierți pe toate. Permanent mă susții cu zîmbe-tul pe buze și cu vorbe blînde. Mă întreb : De unde ai atîta răbdare și înțelepciune?Nu este întrebare la care sa nu-i cunoști răspunsul. Cunoști piedicile vieții și, ca o mamă iubitoare, îmi dai sfaturi bune de a mă proteja de suferințele și amintirile ne-dorite, care te urmăresc pe tot parcursul vieții. De grija mea în ochi îți joacă lacrimi. 

     În fiecare zi te rogi Domnului să mă protejeze de ispitele și armele vicleanului, iar  cînd pășesc pragul, ieșind din casă, îmi faci semnul Crucii și mă binecuvîntezi în 

    toate. Ca să ajung la nivelul tău, măicuță , foarte mult mai am de învățat. Trebuie să 

    mă lupt cu mîndria care ma stăpînește, să potolesc ura și să acord mai multă atenție comportărilor mele. Încăpăținarea mea m-a orbit și,  în unele cazuri, ignoram sfaturile tale.

    Scumpa mea mămică, acum știu că tu-mi esti cea mai buna prietenă. Numai tu ești cea mai sinceră cu mine, spunîndu-mi adevarul care-mi poate supăra auzul. Mă dojeneai, descoperind neajunsurile mele, iar eu mă supăram și căutam o susținere la cei pe care-i consideram prieteni adevărați. Prin sfaturile lor viclene, treptat mă îndepărtam de tine. Mă simțeam ca într-o mlaștină ce mă absorbea în bezna înșelăciunii. Fisura dintre relațiile noastre s-ar fi prefăcut într-o prăpastie largăși adîncă, dar instinctul tău de mamă a oprit furtuna distrugătoare. Prin multă 

    dragoste și răbdare le-ai îndurat pe toate. Ești o rază de lumină

     care m-a luminat și 

    m-ai mîngîiat cît zăceam în întuneric. Draga mea mămică, de-ai ști cît de mult te iubesc. Mi-e dor de tine în orice clipă. Aș vrea din nou să pun capul pe genunchii tăi  și să-ți povestesc visurile mele. Să simt cum degetele tale rătăcesc prin păr, iar  palma puhavă și caldă să-mi netezească creștetul. Ca pe timpuri doresc mii de pupici să-mi acopere fruntea și obrăjorii, iar dezmierdările tale să nu înceteze . 

     Aceste momente plăcute le păstrez în inima mea.Dulcea mea mămică, îți promit că voi depune tot efortul sa-ți întorc strălu-

    cirea ochilor și să fii mîndră, pentru că mă ai .Te pup cu drag, fiica ta, Mihaela .

    Cibotaru Mihaela,clasa a X-a  A

    06.03.2016Or.Sîngerei

    5

      crisoare mamei

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    8/28

    Într o zi vei afla...

    ... Corpul mi se revoltă, i-am întrerupt deliciul somnului. Caut imaginea chipului tău, unde ai ple-cat? Știm că în refugiul nostru de intimitate avem acces doar noi doi, restul au nevoie de chei. Te aud în bucătărie, însetată de ardoarea de a-ți tatua acele două cuvinte pe suflet, mă ridic agale, savurînd splen-doarea momentului. Deschid ușa cu un scîrțîit de rigoare... nu ești. Brusc, cad din pat... mă trezesc în re-alitatea himerică.

    Cu gîndurile încă prin vise, mă ridicai și îmi aprinsesem lumina, mi-am deschis carnetul și am  luat stiloul în mînă înșirînd cuvinte goale care dansau pe o margină de filă: „ Astăzi scriu despre tine. Tu, micul meu secret. Marea mea iubire și, în același timp, marea mea slăbiciune. Nu știe nimeni despre ceea ce simt pentru tine. Nici măcar tu. Nici nu vreau asta, am complica și mai mult niște lucruri deja grele. Însă îmi place să te am lîngă mine, oricum ar fi. Chiar dacă nu ești lîngă mine fizic, îmi transmiți oenergie uneori cu care pot muta și munții din loc. E o dragoste oarbă, care mă consumă zilnic tot maimult, care mă face să-mi schimb stările dintr-un minut în altul și totuși... E acel tip de dragoste pe care nul-aș schimba cu nimic.” Ochii mi se umpleau de lacrimi și, închizîndu-i cu speranța de a vedea întuneric, simțeam o durere și mai febrilă, proiectîndu-mi-se în fața irișilor mei imaginea chipului lui, zîmbindu-mi dulce încă de la prima intersectare de priviri. Are niște ochi superbi, negri, genul acela de ochi de care e  bine să nu te atașezi și totuși eu am făcut-o.

    Am ieșit afară ca aerul rece să-mi intre sub piele, să-mi readucă la o stare amorfă toate senti-mentele, gîndurile, trăirile. Luna, împreună cu miile de stele aruncate pe cer, îmi bucura ochii. Îmi țîșnise brusc, dintr-o călimară a memoriei mele, gîndul: „Fericirea e în lucrurile simple... iar lucrurile simplesunt într-adevăr grandioase”. Am revenit la masa de scris, înecată de gînduri și extenuată de dor mi-am

    luat pixul și fără ca să mă uit pe foaie, scriam: „Într-o zi în care n-o să mă mai tem de respingerea ta, îțivoi spune totul. Îți voi arăta toate paragrafele scrise pentru tine, îți voi povesti toate nopțile mele nedor-mite, de toate zilele care mă duceau cu gîndul la tine, de ceea ce ai însemnat și de amprenta pe care ți-ai pus-o asupra vieții mele. Într-o zi voi avea curajul să-ți spun. Pînă atunci... Noapte bună. Te iubesc.”Dimineața m-am trezit de la sunetul zgomotos al apelului telefonic și cu ochii abia întredeschiși amrăspuns la apel. De celălalt capăt al firului se auzea un glas familial și pe un ton oarecare fericit îmi stri-gase:

    - Bună dimineața, ieși pînă afară chiar acum.- Oli, ești nebună? Cum ai putut să mă trezești atît de devreme?

    Îmi închise brusc telefonul cu un aer de cerință. Ea este cea mai bună prietenă a mea. O fatăminunată cu ochi vernili și părul de un castaniu închis, mică de statură și cu un caracter puternic, femi-

    nist. Mă iubește și mă inspiră să fac lucruri frumoase, e genul de om care mă înțelege fără cuvinte. Și cee de făcut acum... Simțeam că corpul meu era extenuat de atîtea nopți nedormite, dar am găsit puterea sămă ridic din pat și să revin la condițiile normale.

    Ea și-a aruncat brațele pline cu ghiocei către mine și m-a sărutat pe frunte.- Somnoroasă ce-mi ești tu, cînd ai văzut ultima dată lumina zilei, ai niște ochi obosiți.- N-ai să mă crezi, chiar ieri, îi reproșasem eu pe un ton indignat. Vino în casă.

    Mi-a dăruit acel frumos buchețel de ghiocei suavi și mirosindu-i am simțit gustul și aroma primăverii.- Ești fără suflet, Oli, cum ai putut să îi rupi?- Sunt sigură că ghioceii sunt mai fericiți așa văzîndu-te zîmbind, Alice.

    6

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    9/28

    I-am pus repede într-un pahar cu apă pe fereastră și toată camera se inundase cu parfumul lor.Sunt foarte gingașă la mirosuri. Îi pregătisem un ceai cu niște biscuiți și stăteam de vorbă la masă.

    - Știi, e atît de frumos la mine în sat. Acum, cînd înverzește natura. În fiecare primăvară mă mir deschimbările fantastice. Mare este minunea învierii ei, dar parcă reînviem și noi, devenim mai plini deviață, ochii emană lumină, sufletul așteaptă căldură și dragoste. Cum lăsăm hainele calde, devenim maifrumoși, mai arătoși, mai sprinteni. Ne plimbăm prin parcuri, ieșim la pădure. Împletim coronițe dinsoarele păpădiilor și nu ne mai săturăm de căldură și lumină.

    - Da, Oli, ai dreptate, îi spusem eu pe un ton insolit.- Sunt atît de fericită că e primăvară în sfîrșit. Iar tu, tu de ce-mi stai îngîndurată, nu cumva ești

    îndrăgostită?Îndrăgostită... Atîta amar de vreme am încercat să ascund asta, și acum m-a prins exact în mo-

    mentul cînd nu am nici cea mai vagă putere să-mi pun masca indiferenței. Îmi răscolise în mine mii de trăiri și amintiri trecute, făcîndu-mi o învălmășeală de revoluții în mine. Mi-am reamintit momentul ul-timei dăți cînd ne văzusem cu Teo, cum mi-a spus pe un ton blînd, sărutîndu-mă pe frunte: „Îmi va fi dor”. Atunci a plecat fără să-mi spună de ce. Fiindcă „așa a trebuit”, fiindcă „e o nepotrivire temporară”. Am petrecut momente de fericire împreună numărate pe degetele unei mîini. Dar cred că intensitatea sentimentelor nu se măsoară în numărul de ore petrecute împreună, ci în bătăile de inimi ce se bat într-un 

    minut și în viteza sîngelui care circulă atunci cînd ne privim. Îmi era foame de o îmbrățișare puternică. Eram emoționată și, cu siguranță, obrajii mei mă dădeau de gol și de data aceea îmbujorîndu-se. Îl ana-lizam minuțios. Avea un păr negru ca smoala care încadra un chip ce îți tăia respirația. Gura fiindu-i fin conturată, nasul subțire și ochii de un negru intens îl făceau dureros de frumos. Ceva a început să miște în aer, între noi. În timp ce mă privea și el, expresia feței lui i s-a schimbat...în ochii lui se dădea la ivealăo forță arzătoare a voinței. Magnetismul febril- care îl emana- a devenit și mai puternic, transformîndu-se într-o putere aproape tangibilă. După un timp, își înfășură palma împrejurul gîtului meu, trăgîndu-mi capul spre el, îmi mușcă buza atît de sălbatic, încît eram cît pe ce să țip de durere. Apoi îmi rosti crispatla ureche: „Vreau să-ți intru în sînge, înțelegi?”. Și, într-adevăr, i-a reușit acest lucru.

    Îndrăgostită... În ciuda faptului că e cea mai bună prietenă, aveam un secret grandios față de ea. Acel secret este... El. Nu aș fi putut să-i fi povestit vreodată despre întîlnirile mele cu el, care erau destul  

    de rare, dar febrile. Îmi amintesc cum ne sărutam în mijlocul capitalei, printre trecători, fiind indiferenți de părerea celor din jur, fiindcă eram indragostiți nebunește. Și sărutul din troleibuzul arhiplin n-o să-l uit niciodată, nici zecile de îmbrățișări sub ploaie în plină noapte și nici patinatul pe lacul înghețat la lumina   plinei luni. Se spune că leacul iubirii mă va face fericită pe veci. Și întotdeauna am crezut asta, pînă acum. Acum totul s-a schimbat. Acum aș prefera să mă infectez cu iubire fie și numai o fracțiune de secundă, decît să trăiesc o sută de ani în minciună și fățărnicie. Și totuși, nu puteam să-mi permit să-i destăinui taina, de aceea i-am zîmbit dulce și îi vorbii:

    - Nu sunt, ce-i cu tine? Cum aș putea fi îndrăgostită? Mă știi tu, sunt independentă și autoritară, nuam de gînd să mă îndrăgostesc pentru a căpăta niște slăbiciuni în plus.

    - Cum îți reușește, Alice, să fii atît de puternică?- Nu știu, așa sunt eu. Ia exemplu de la mine.- Oricum ești cam suspicioasă și îngîndurată, ce ai tu?- M-ai trezit cu noaptea în cap, asta am. Sunt încă în vise. Nu credeam că o să-mi reușească atît de ușor să o conving, și, totuși, mi-a reușit. Eram într-

    adevăr satisfăcută, dar mă simțeam vinovată că am mințit-o, cu toate că eu nu pot să mint. Pînă la urmă nici cea mai bună prietenă nu poate să îmi cunoască eul meu de după cortină. Și totuși, ea a fost cea care mi-a adus primăvara în suflet, cea care a trimis-o Dumnezeu ca să mă susțină și să-mi dea încredere în ziua de mîine.

    „-Iar primăvara mea, începe cu gîndul la tine...”

    Secrieru Anastasia, clasa a XI-a A

    7

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    10/28

     Apar așa momente, cînd nu te înțelege nimeni și toți sunt împotriva tași chiar cei mai apropiați îți întorc spatele.

     Atunci apare acel sentiment de singurătate, care te pune în genunchi șinu-ți permite să te ridici. Apare acel sentiment de un gol imens și tu înțelegi

    că, dacă nu te iei în mîini și te ridici singur, nimeni n-o va face în locul tău.Chiar dacă ți se rupe totul înăuntru, chiar dacă toți din jur îți spun cănu vei putea, că nu vei fi în stare, tu știii că o să treci și peste aceasta. Nuat]t pentru cei care te înjoseau, ci pentru tine.

     Apare acel moment cînd spui: Gata! De-ajuns! Eu mă ridic din lacrimi, îmi scot lanțurile suferinței, mă iau în mîini: Eu sunt puternică, eu o să pot!

    Da, singură! Da, cu reproșuri, batjocuri, acuzări, dar eu o să ajung undevisez.

    Și atunci vei dovedi tuturor că nu ești genul de om care se lasă așa

    ușor. După toate suferințele și durerile prin care ai trecut, tu oricum te ridici șitoți din jur, chiar și cei care nu demult se întorceau de la tine, azi tind spretine, acum tu nu mai ești pentru ei un ,,cineva”, ci un ideal al puterii, alambiției, al străduinței.

    Poate ai devenit pentru ei eroul lor. Și cei care te înjoseau, acum te admiră, cei care te batjocoreau acum încearcă să se ridice la înălțimea ta, iar  cei care nu credeau în puterile tale, acum înțeleg că n-au văzut om mai pu-ternic moral decît tine. Acum tu nu plângi, acum tu zîmbești, nu pentru că 

    cineva te-a ignorat, ori nu te-a susținut, ci pentru că ai fost puternică și ai 

    reușit. Și înțelegi că, ce nu s-ar întîmpla, totul e spre bine, că dacă n-ar fi fost situațiile acestea, care te- au pus în genunchi, n-ai fi gustat cu adevărat din viață. Atunci apar acele momente cînd mulțumești tuturor, care te înjoseau și 

     îți provocau durere, că, dacă n-ar fi fost ei, tu n-ai fi aflat cît de puternică poți fi, că fără ei tu n-ai fi văzut lumină în acest întuneric.

    8

    O fărîmă de suflet

    ce se zbate în

    singură tate

    Răileanu Victoria, clasa a IX-a B

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    11/28

    CENTRUL DERESURSE

     Întâlnim peste tot în jurul nostru oameni cu deficienţe. Ei sunt percepuţi diferit,perceperea lor socială nefiind întotdeauna constantă, ea variază de la societatela societate, furnizând semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi de valorilepromovate. Mulţi oameni au păreri diferite faţă de persoanele cu deficienţe,deoarece au o concepţie greşită despre ele. Trebuie însă să înţelegem că sunt nişteoameni la fel ca ceilaţi, fiind produsul unic al eredităţii lor şi al mediului.Dincategoria copiilor cu cerinţe educaţionale speciale fac parte atât copiii cu deficienţe

    propriu zise, cât şi copiii fără deficienţe, dar care prezintă manifestări stabile deinadaptare la exigenţele şcolii. Aceşti copiii pot prin joc să-şi exprime propriilecapacităţi. Elevii cu cerinţe educaţionale speciale au nevoie de un curriculumplanificat diferenţiat, de programe de terapie lingvistică, de tratament logopedicspecializat, de programe specifice de predare-învăţare şi evaluare specializate,adaptate abilităţilor lor de citire, scriere, calcul, de programe terapeutice pentrutulburări motorii. De asemenea, vor beneficia de consiliere şcolară şi vocaţionalăpersonală şi familia.  Stilul de predare trebuie să fie cât mai apropiat de stilul de învăţare pentru caun volum mai mare de informaţii să fie acumulat în aceeaşi perioadă de timp.De asemenea copiii au nevoie de ajutor suplimentar din partea profesorilor şi

    colegilor, fiind nevoie să primească în activitatea şcolară conţinuturi şi sarcinisimplificate.

     

    DIN EXPERIENŢAPERSONALĂ PUTEM AFIRMACĂ PROFESORUL POATE FOLOSI

     

    ÎN PROCESUL DE PREDAREÎNVĂŢARE, EVALUARE DIVERSESTRATEGII ŞI INTERVENŢII UTILE:

      Crearea unui climat afectiv-pozitiv;

      Stimularea încrederii în sine şi a motivaţiei pentru învăţare;  Încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor, formarea unei atitudini pozitive a colegilor;  Încurajarea independenţei, creşterea autonomiei personale;  Încurajarea eforturilor;

      Sprijin, încurajare şi apreciere pozitivă în realizarea sarcinilor şcolare, fără a crea dependenţă;  Folosirea frecventă a sistemului de recompense, laude, încurajări, întărirea pozitivă, astfel încât să e încurajat şi

    evidenţiat cel mai mic progres;  Crearea unui climat afectiv, confortabil;  Centrarea învăţarii pe activitatea practică  Sarcini împărţite în etape mai mici, realizabile;

      Folosirea învăţării afective;

      Adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare;  Sprijinirea elevului să devină membru al unui grup. 

    Într-o abordare incluzivă toţi elevii trebuie consideraţi la fel de importanţi, fiecăruia să îi fie valorificate calităţile,pornind de la premisa că fiecare elev este capabil să realizeze ceva bun.

    G ÎRBU LIDIA, PEDAGOG DE SPRIJIN L.T ,,OLIMP’’

    MOTTO: ,,Şcolile trebuie să fie capabile pentru toți copiii indiferent decondiţiile fizice,intelectuale, sociale,emoţionale,lingvistice sau de altă natură’’.

    9

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    12/28

    ,,Viitorul e domeniul visului și, deocamdată, putemvisa mult și nepedepsiți”

    Lucian Blaga

    Am crescut deja, chiar dacă mai suntem încă

    sub aripa protectoare a părinților și a patriei, pe zi

    ce trece ne apropiem de momentul cînd ne vom lua

    zborul spre lumea maturității.

    Suntem deja la liceu, avînd la îndemînă 3

    ani în care trebuie să ne formăm cele mai importante viziuni și să ne alegem profe-

    sia de viitor. Se pare că pînă atunci mai avem timp, însă rămînem adesea confuzi,

    văzînd cum se preschimbă mai puțin spre bine situații din țara noastră. Iar cei cefinisează clasele a XII-a sunt și mai nehotărîți, fiind speriați de actuala problemă de

    angajare în cîmpul muncii.

    Calea pe care o pot lua tinerii se divide în 2 părți:

    1)se îndreaptă în țările Europene;

    2)hotărăsc să rămînă în Moldova.

    Tineretul, avînd nevoie de calitate în învățămînt, rămîne cu gîndul de a pleca

    în America sau Anglia, deoarece sunt atrași de: studiile calitative, loc de muncă, trai

    în siguranță și salariu prielnic. Astfel, aspirînd să atingă cele mai înalte culmi, forțațării-tinerii, aleg învațămîntul peste hotare. Dar și această cale are o altă față a mo-

    nedei: există riscul de neîncadrare în societatea, care e la ea acasă.

    Țara noastră nu are așa uși deschise pentru tineri, însă ea oricum oferă o bază  

    largă de perspective. Una dintre principalele bogății ale Moldovei sunt terenurile 

    agricole care pot fi valorificate și pot sta la baza dezvoltării noilor afaceri. Din  

     punct de vedere al într e prinderilor și a implementării tehnicii inovatoare, ca țar ă

    mică, Moldova se poate bucura de puțini concurenți. La baza ideii de a rămîne  

    acasă și de a dezvolta țara, stă o notă puternică de patriotism, dragostea față de   pămîntul natal și dragostea de neamul strămoșesc, de la care am moștenit tot ce

    avem acum. Iar darurile pe care le folosim zilnic merită prețuite și transmise în con-

    tinuare viitoarelor generații. Străbuneii noștri au luptat pentru pace, ca noi să putem

    trăi la noi acasă și să stăpînim țara, ci nu s-o părăsim; abandonînd istoria noastră.

    Vorobiov Emilia, clasa a X-a B

    10

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    13/28

    Totul începe de la kilometrul ,,0”Viața fiecărui adolescent

     presupune momentul cîndacesta trebuie să decidă pe ce drum să o apuce . Și alegerea e 

    atît de mare . . . O mie de dru-muri sunt libere și toate sînt în așteptarea unei noi istorii .

    Deci , la sfîrșitul anului deînvățămînt , am ajuns și eu laaceastă intersecție, lakilometrul „0” unde semnezcontractul cu viitorul meu .Încerc să mă inspir , să caut

     personalități care au făcut această alegere și cărora nule pare rău de decizia

    făcută .Costel Hadîrcă , un

    tînăr din Sîngerei ,cîndva a fost și el înlocul meu și al oricăruiadolescent.Fiind o persoană ambițioasă ,cu o minte clară șioriginală, trebuia sădecidă: să rămînă aici

     sau să plece peste hotare și să-și facă o carieră.Anume problema de a te afirma aici ca un tînăr spe-cialist sau de a urca pe treptele succesului în altă țară e cea mai importantă. Ne afectează faptulcă cei mai ingenioșidintre noi sunt plecați și își dezvoltătalentul undeva de- parte .Dacă ne uitămla astfel de persoane

    ca Costel , vedem cămediul și societateaîn care trăim nu neîncurcă să creăm lu-cruri frumoase, căci, mințile luminoasestrălucesc oriunde .Compania lui Con-stantin, ConstatForj, este sediul unde se

     proiectează cele mai inediteși ambițioase idei , ocupația principală fiind tăiereaartistică a metalului .

    Lucrările lui deja strălucescîn multe locuri ale țării noas-tre , de exemplu : Cocostîr-cul singuratic la intrarea înDumbrăvița, care îșiîndeamnă sătenii să seîntoarcă acasă, la cuibulstrămoșesc; puternicul șifaimosul Vultur , anverguraaripilor ajunge la 4,5 metri .Mai mult decît atît , instituția de top de învățămînt din Sîngerei, Liceul Teoretic Olimp este înzestrată la in-trare cu un glob confecționat din metal pe care sunt afișate toate continentele geografice ale lumii .

    Deci , eu , o tînără în formare , stînd la intersecția acărui drum îmi va decide activitatea principală dinviața mea , mă inspir din aceste lucrări și acest talent .Oare nu mă voi putea afirma aici , în țara mea ? De cesă nu contribui la înflorirea națiunii mele ? Eu – o persoană ambițioasă , altul - cu o gîndire analitică ,

    altcineva cu o privire originală ,și , unde vom ajunge ?Acolo unde ne va duce efortul și stăruințele noastre ,fiindcă dacă nu poți să te afirmi în propria-ți țară , nu

    te vei afirma nici în altă parte. Constantin Noica spunea:„Dumnezeu te-a trimis pe lume să daisensuri , să creezi , să duci începutul său înainte , vezisă nu-ți  pierzi timpul” . Și eu mă grăbesc să nu-mi pierd tim pul. 

    Cătălina Fărîmă, clasa a XII-aB

    11

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    14/28

     ADIO, DRAG ABECEDAR,,V- - ”

    Despărțirea de copilărie este foarte grea, însă creștem și trebuie să ne luăm rămas bun de la visele  noastre și să trecem la realizarea lor.ABCedarul semnifică trecerea dintre tărîmul viselor la viața de elev,de aceea despărțirea de El esteinevitabilă, așa că picii claselor întîi, ai Liceului Teoretic ,,Olimp”, i-au făcut serbare, ca să nu plecesupărat.

    Cei care au dat startul au fost clasa a I ,,B”(19 martie), urmați de clasa I ,,C” (20 martie) și I ,,A” (21martie). Organizarea și energia serbării au avut un succes de proporții, datorită diriginților:MacariLucia, Guzun Nona și Gurițenco Ala.

    Micii noștri bobocei s-au distrat la maxim, au dansat și au cîntat cu toata puterea, iar

     versurile dedicate mamei, învățătoarei, copilăriei și vedetei sărbătorii,,Abecedarul”ne-aupătruns pînă în suflet.La sfîrșit micii învățăcei au primit diplome, dar și mici surprize sub formă de litere, încăde pe vremea lui Creangă. Elevii s-au despărțit cu greu de dragul prieten ce le-a fostalături timp de 9 luni de studiu, însă au fost bucuroși să-și întîmpine noul amic ,,Carteade clasa a II-a”.

    Zubatîi Paula, cl. a VIII-a A

    12

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    15/28

    „FRANCOFONIA  

     înseamnă  pace, înţelegere şitoleranţă - trei  valori esenţiale ale umanităţii.”

    Termenulde «Francofonie» a

    fost utilizat, într-oprimă accepțiune,la sfîrșitul secoluluial XIX-lea, pentru a desemna spațiile geografice undelimba franceză era folosită în mod curent. În anii 1950- 1970, s-a avansat ideea unei comunități francofone, faptcare a condus la crearea primelor organizații și instituțiifrancofone. La 20 martie 1970, s-a înființat Agențiade Cooperare Culturală și Tehnică, cu sediul la Paris,unica organizație interguvernamentală și principaluloperator al Mișcării Francofone. Începand de la aceastădată, ziua de 20 martie marchează «Ziua Internațională

    a Francofoniei». În fiecare primăvară, în toată lumea sesărbătorește francofonia. Miile de manifestărisunt organizate în Franța și peste hotarele ei. Acesteevenimente permit celebrarea limbii franceze atuturoror francofonilor și a îndrăgostiților de ea .

      La 23 martie , în incinta Liceului Teoretic ,,Olimp", s-adesfășurat un astfel de eveniment. Alături de spectatori, am avut plăcerea de a petrece cîteva clipe în Franța și de

    a simți gingășia limbii franceze. Am avut ocazia să fiu în rol de prezentator alături de colegul meu Hadîrcă Mihai

    Francofonia înseamnă să aparţii aceleiaşi comunităţi şi să împărtăşeşti valorile culturale, ştiinţifice, economice. De asemenea, Francofoniapresupune o solidaritate de grup, o conştiinţă comună. Trebuie să fim

    capabili să dialogăm, pentru a avea o lume mai bună, pentru a promovarealizările locale.

    Consider, cu certitudine, faptul că a fost o serată reușită, totul datorîndu-seprofesoarelor noastre de limbă franceză: Hadîrcă Natalia, Sandu Ana șiPlatniuc Eudochia. Ele sunt cele care ne-au pregătit și ne-au îndrumat penoi toți, astfel încît să facem împreună ceva frumos.

    Secrieru Anastasia , cl a XI-a A 

    cu care am comunicat împreună cu colegii noștri în limba franceză. Pentru mine a fost o experiență de acomunica cu publicul în franceză, avînd așa rol pentru prima dată, un alt caz e la Mihai, care a urcat pentru

    prima dată pe scenă, și, după spusele lui, i-a plăcut considerabil. Nu am pierdut nici ocazia dea-i primi pe oaspeții zilei noastre, veniți chiar din țara francofonilor: Coco Chanel, Marianne și însușiNapoleon. Ana Neaga ne-a apropiat parcă de Franța prin cîntecele cu care ne-a încîntat: „Je ne vous oublies

    pas”și ,,Jusqu'a l'imposible".Printre cei care ne-au încîntat au fost și Paula Zubatîi, Livica Drucioc(Au clair de

    lune), Gabrielean Marina(La passe), Diana Pasat(Je sais), Voloșin Marcela și Nicolae, Carolina Neaga, și,desigur, "cireașa de pe tort" ,Savelie Cozorez cu piesa cunoscută de toți:,,Ego".

    De asemenea, Chistol Victoria,ne-a recitat ,,Barbara''.Sunt de acord cu faptul că

    13

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    16/28

    C - Pe data de 27 martie, în incinta Liceului Teoretic „Olimp”, s-a desfășurat Festivalul-concurs „Cîntecele carene-au însoțit istoria.” Evenimentul este la a II-a ediție și s-a desfășurat sub genericul împlinirii a 98 de anide la Unirea Basarabiei cu România.Profesorul de istorie, Petru Dubenco, este inițiatorul și organizatorul concursului cîntecului patriotic. Încalitate de moderator, el a prezentat Festivalul-concurs drept o lecție interactivă de istorie, dedicatăîmplinirii a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La festival au participat toate clasele liceale pentrua reaminti prin cintecele prezentate cine am fost și cine suntem.

     Toate clasele și-au ales un cintec drag ce l-au interpretat cu suflet, cu mîndrie, cu

    credință și cu o trăire patriotică. Clasa a XII-a C a dat start acestui magnific momentprin recitalul „Scrisoare din Basarabia” de Grigore Vieru și cîntecul „Îndemn de

    Unire” de Aurealian Silvestru. Clasa a XI-a a prezentat cîntecul „Basarabie, nuplînge”, scris de Aurelia Decusară. Genericul concursului s-a regăsit profund în

    prezentarea clasei a X-a A cu cîntecul “Pe al nostru steag e scris Unire”. Clasa a X-a

    B a interpretat cîntecul militar “Drum bun”, versuri scrise de Vasile Alecsandri.Participanții din clasa a XII-a B au prezentat cîntecul “Născut în suflet un pămînt”,o baladă a pămîntului basarabean, prin care se întreține neamul. O nota patriotică

    de mare valoare au demonstrat elevii clasei a XII-a A , cu cîntecul despre MareaUnire:’’Măcar printr-un cîntec, haideți să ne strîngem, să ne amintim cine am fostși cine suntem”. Prezentările bine pregătite și înzestrate de un mare patriotism au

    fost apreciate de către un juriu competent. Președinta juriului Victoria Golban apropus tuturor să continue această tradiție pentru cunoașterea adevărului istorieineamului nostru și să ne mîndrim de acest pămînt. Participanților li s-a înmînat cîteo diplomă de merit. Locul I l-au ocupat patrioții clasei a XII-a A.

      În fnal, elevii și-au expus impresiile lor în urma acestuieveniment important si valoros ce a avut loc. Denis Rozimovschii,elevul clasei a XII-a B, a spus că „un mic act al Unirii a fost întregprocesul de pregătire către lecția interactivă de istorie .” .’’Primadar și a doua ediție a festivalului, organizate de iubitul nostruprofesor de istorie, Petru Dubenco, au lăsat amprente foartefrumoase de iubire de moșie și de neam, care vor dăinui ani și ani

    în sufletele noastre,a spus Ana Neaga,liceana clasei a XII-a A.Pentru cei ce rămînețiîn urma noastră în liceu, vă îndemn să încercați să cizelați tot

    materialul exprimat  prin fecare cîntec patriotic. În așa mod vețiputea deduce cine sunteți, de unde veniți și ce așteaptă țara de lavoi!” N ISTIRIUC  I RINA , CL. A-XII- A B 

    14

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    17/28

    Siguranța în trafic

    înseamnă viață...

    ,,Securitatea traficului rutier”, la care auparticipat 18 echipe din întreg raionul, a avut locsîmbătă, 26 martie, în incinta gimnaziului ‘A.Cri-han”. Concursul a derulat în cîteva etape, primafiind “Salutul” la care fiecare echipa și-a arătatabilitățile de cunoscători în domeniu și fiecareechipă a salutat călduros juriul și adversarii.

     Apoi au urmat un șir de probe la care au par-ticipat cîte 1-2 membri ai echipei, acestea fiind:- cunoașterea regulilor de circulație. Echipa liceu-lui nostru a fost reprezentată de căpitanul echipeiPasat Diana și Crigan Vitalie;- acordarea primului ajutor medical(MușetMarilena, Rotari Valeria);- proba bicicliștilor, la care concurentul nostruConoval Mihai s-a isprăvit de minune.

    Proba cea mai interesanta a fost tema

    liberă, pregătită acasă, la care am avut o gamă

    largă de variante, cu care ne-am descurcat per-fect.

    Etapa hotărîtoare însă a fost concursulcăpitanului, ce trebuia să extragă bilețelul și sărăspundă întrebării puse.Timpul în care juriul aexaminat cu atenție gazetele de perete,concurenții s-au distrat, au dansat și au cîntat.Totuși cel mai așteptat moment al întregului con-

    curs a fost acordarea locurilor premiante, deci... _locul III-L.T.,,G.Vieru”,Heciul Nou; _locul II -gimnaziul ,,A.Crihan”,Sîngerei; _locul I -L.T.,,Olimp”,Sîngerei.

    Bravo echipei Liceului Teoretic ,,Olimp”:Pasat Diana, Rotari Valeria, Mușet Marilena, On-ceanu Mihai, Buliga Eugen, Conoval Mihai, Gher-man Gheorghe, Crigan Vitalie, Zubatîi Paula șiprofesorilor care au pregătit și dirijat echipa:

     Aramă Ludmila și Stamatin Victoria.Doresc să obținem victorie și la concursul

    republican „Securitatea traficului rutier”!!!

    Zubatîi Paula, 

    clasa a VIII-a  A15

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    18/28

    Festivalul cîntecului pascal 

    ,,Hristos a inviat ! “

    La data de 23 aprilie, în incinta liceului,,Dmitrie Cantemir " din orașul Sîngerei, s-adesfășurat festivalul raional al cîntecului

    pascal ,,Hristos a inviat !''. Sala de festivități ne-a întîmpinat într-un stil deosebit.

     Am simțit cu adevarat atmosfera desărbatoare. La eveniment a participat preotulGuzun Maxim, care a felicitat organizatorii ce au

    reușit să aducă în aceste zile de sărbătoare suflullui Dumnezeu aproape de copii.

     A face un cozonac, a vopsi niște ouă roșii , a îmbrăca un costum național, a cînta un cîntec popular este și o bucurie sufletească, care ne face mai buni si mai milostivi. În final, preotul a propus organizatorilor să desfășoare acest festi-val după sarbatoarea Învier ii Domnului.

    Participanții festivalului au fost colectivefolclorice din raionul Sîngerei. Ei au adus la ure-chea ascultătorului cele mai frumoase cîntece ceslăvesc învierea Domnului nostru, Iisus Hristos.Copiii Liceului Teoretic ''Olimp'' au felicitat princîntec publicul. Ei au bucurat sufletele prin note șiculori. În cadrul acestui concurs, Liceul Teoretic

    ''Olimp'', în frunte cu ansamblul coral ''Crăițele'',s-a plasat pe locul al II-lea.

     Acest festival este organizat anual de către Direcția Educatiei Sîngerei în parteneriat cu biserica ,,Sfîntul Gheorghe '' din orașul Sîn-gerei.

    Neaga Carolina, clasa a IX-a C 

    16

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    19/28

      i-e drag cîntecul și neamul...

    Cele mai adevărate șimai frumoase emoțiicurg șuvoaie, atuncicînd te găsești față în față

    cu publicul. Atunci tu devii opărticică din această sală,care te privește și te admirăcu sute de ochi.

    - Ca să mă admire de-pinde totul de mine. E nor-mal să nu placă tuturor!Dar cînd simți acel magne-tism misterios, ce vine dedincolo de rampă, euforiamă ia în brațe, iar voceamea se răspîndește în jur ca o lavă vulcanică.

    - Se vede că norocul te însoțește pe unde nu gîndești.

    - Norocul meu e că am profesori dragi, care mă iubesc,o mamă dulce care caută împreună cu mine noi melodii,cîntece frumoase, auzite la poale de codru ori în grădina cuflori, la izvorul de pe vale sau la umbra nucului bătrîn.

    - Dragii mei, sunteți curioși să aflați despre cine evorba?

    E Victoraș, care are doar 11 anișori, Dumnezeu l-a înzestrat cu un glas mioritic cu un tembru plin de sensibili-tate și culoare. Vocea-i curată și caldă te vrăjește de laprimul sunet.

    La vîrsta de 4 anișori nenorocul l-a aruncat într-un acci-dent rutier nefast. Lumea cea bună, doctorii și mama îndurerată au luptat cu noaptea grea și rece. Au reușit încele din urmă să-i redea ce e mai scump pe lume - VIAȚA.

     A început să cînte și mama îl admiră și se miră defiecare dată: ”De unde vine darul acesta să cînte așa defrumos și dulce, că-ți umple inima de bucurie!?” Cel deSus, pesemne, i-a strecurat în sîngele ce-l primea atunci,fiind bolnav, și un grăunte de talent. I-a și șoptit cu glas de înger ”Vei cînta așa de frumos, ca lumea să te țină minte...”

     Așa l-am descoperit eu cu vre-o 3 ani în urmă. La ușa

    de la intrarea în liceu am auzit o melodie frumoasă,ce îmbia la joc. Cel ce cînta era prea mic, ca să se vadă dincercul de ascultători. Era Victoraș, care îi țintuise peascultători cu ochii plini de admirație. Cînta, gesticula, din

    picior tropăia, parcă ar fi fost pe o scenă adevărată. L-amascultat pînă la sfîrșit cu ochii în lacrimi de bucurie.

    Mi-am zis: cît e de bogată această țărișoară săracă. Aici Dumnezeu ne plouă cu talente.

    E știut că oamenii talentați, într-un anumit gen de artă,sunt foarte puțini. Acest băiat, mi-am zis, va fi un rapsod alneamului, așa cum a fost marele Nicolae Sulac.

     Acum Victoraș e în clasa a V-a. Îl știe mic și mare-totsatul, tot orașul. Îl cunoaște toată Moldova. Anul acesta, la

    sărbătorile de iarnă a cîntat chiar și Președintelui țării.Victor Crihan e cartea de vizită a L.T.”Olimp”. Orice

    sărbătoare cîștigă un farmec inedit cînd ne cîntă Marele

     Artist, Micul Victoraș.Dragostea față de cîntec îl trimite la concursuri și festi-valuri folclorice. Participînd la ”Vatra neamului”, băiatul s-aales cu marele trofeu.

    Dînsul mi-a mărturisit cu bucurie că are dreptul să cîntealături de Fuego, A. Ochișanu,M.Ciobanu în postură de artist.

    Mama vioristă și dascălulmuzician, Anatol Vițu, (acel aranja-tor de muzică populară, care ascris atîtea melodii nemuritoarepentru însuși marele N.Sulac),muncesc cu drag alături de

    Victoraș.Neostenitul muzician A. Vițu

    vine de la Chișinau la Sîngerei cusperanța de a șlefui acest dia-mant, ca să stralucească în lumeamare a muzicii.

    Și noi toți ne rugăm ca acesttalent să prindă aripi, să meargă înlumea mare și sa-i îndulcescă pe toți cu vocea caldă șiduioasă. Anume Victoraș ne va cînta cu atîta dor iarbăverde de acasă !

    Sandu Ana,profesoară de limba franceză, L.T. ,,Olimp’’

    17

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    20/28

    Mo a r t e  a   l i ngv i s t i c ă  s a u  v  a i  De  c a P ulnost ru. . .

    A vînd o poziție geograficădestul de primejdioasă,aflîndu-se la periferia lumiibipolare, adică la intersecțiaintereselor marilor puterigeopolitice de Est și de Vest,populația Moldovei reprezintăun fenomen socio-cultural,,miraculos". Trei sute de ani de

    suzeranitea Otomană, mai apoiun secol de uzurpare din parteaImperiului Rus, nu a pututtrece fără a lăsa amprenta peportretul etnic al acestuipopor . În asemenea condiții noinu putem vorbi despre o unitateetnico-culturală pe acest pămînt. Moldovenii de astăzi au foartepuțin din rădăcinile  Dacilor  și

    Tracilor.Toate acestea au loc din

    cauza nimicirii și îngenuncheriipoporului în decursul întregiiistorii de către alte nații. Așadar,orice manifestare a spirituluinațional și patriotic pentru unoricare om gînditor nașteurmătoarea

    întrebare: Spirit național al căruipopor?

    Din acest punct de vedereorice asemenea manifestațieideologică pare a fi lipsită de bazălogică, din cauza populațieineomogene, formate din diverseetnii. Acest popor basarabean, se 

    află departe de la baștina -mamă, cu principala frontieră dusă peapele Prutului și podurile arse. Unmoment interesant este că ultimasperanță de flori a ars în foculneoinchiziției europene laînceputul secolului.

    Totodată, eu doresc săaccentuez acel moment că odatăcu pierderea purității sîngelui s-apierdut și putitatea gindirii, cel

    mai strașnic e pierderea parțială alimbii pure, curate. Aflîndu-seîntr-o izolare culturală de la«fratele mai mare», poporulbasarabean și-a uitat limbamaternă totodată fiind incapabils-o învețe bine pe cea a«dușmanului», deci decăderealimbii române a trecut în faza sa

    avansată în perioada uzurpării.Sună ideal pentru urecheasîngelui pur, dar nu totul esteîntr-atît de limpede și direct. Înacea perioadăde deznaționalizare populațiabăștinașă opunea rezistență șiîncerca din ultimele puteri sasalveze acea limbă pură și acel

    mod de viață. Astăzi urmașiiacestor eroi ai neamului, ceaproape au disparut, pot să spunămulțumesc strămoșilor săi și,principalul, să nu uite să adauge caacea bătălie a fost dusă năprasnic. 

    Pe teritoriul basarabean aînceput să prospere culturamaselor,care a adus regulille saleși a început un

    proces fatal pentru cultura românăpe teritoriul plaiului mioritic.Acest proces de deznaționalizare elipsit de specificul celorprecedente. El, fiind neviolent,

     vualat și, principalul, îndreptatîmpotriva tineretului, avînd caspecific schimbarea valorilortradiționale pe unele false șitemporare.

    Gardiuta Artiom,

    cl. a XII-a B

    18

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    21/28

    Asemenea exemple le putemurmări pe vitrinele magazinelor,publicitățile în limbă străină cenu pot fi înțelese de populațiasimplă. Un asemenea fenomenmarchează cursul ce e urmat desocietate.Spre începutul anilor 2000 noiprimim o nouă pleiadă de copii,o generație bastardă lipsită detradiții, cutreierată de crizesocioculturale și economice.Generația de narciși analfabețicare știu ce-i «cruto» darn-au auzit de Sarmisegetuza,care încearcă să ascundăincapabilitatea creativă după omasă enormă de neologisme.

    Iar tradițiile strămoșilor dejanu pot fi considerate «cool» șiîn locul semănatului noi avemHalowenul. Un tipic exemplude schimbare a valorilor.Acestfenomen de asasinare a limbiiatinge proporții uriașe, giganticeși crește exponențial în fiecare ziși secundă.Eu nu sunt împotrivaevoluției lingvistice , eu nu

    pot primi standardele dubledupă logica cărora cuvintelede proveniență slavonă suntconsiderate parazite, iar cele deproveniență scandinavă au oprioritate supremă.Este straniu să conștientizezi

    incapabilitatea poporului de a seautodezvolta, pastrînd elementelefolclorului propriu, nerecurgîndla neo degradare în rețelele desocializare, unde fiecare al doilea«nu shtii cum caroci si si bati jiokdi romina asta iana» asta e normala care a decăzut societate noastrăcare a uitat de unde vine, unde seafla și către care standarde tinde.Această situație nu poate dura operioada îndelungată sau,poporul basarabean, prinreîntoarcerea către rădăcinile saleși asemenea fenixului să renascădin praful funerar-radioactiv allingvisticii toxice. Sau putem uitadespre unitate etnico-culturală pe

    acest teritoriu.«Ni videm pi fb in comentarii subpost…toate cele rele»

           M

          o      a       r       t       e

          a        l       i       n

          g       v

           i      s       t       i

          c        ă

           s      a       u         v      a

           i         D       e  

          c      a       P

           u       l        n      o      s       t

           r       u  .  .  .

    LOL??

    - C  f  ?  - N  i  k   t  u  ?  

      a  m

      u  s   h  ?

      ?

    N u  m a  g r a g h i 

    -Mine iesim

    S  p  o  r  n

       i  m    v  o  r   b  a

       c  a    i   i   s   i  o

       b  a  n ,   s

       t  o   l   i  ?

        -       k     a     n     e     s

         n     a      n     e      d     u

         s       i     m

    19

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    22/28

    „TREBUIE 

    să   încercinecontenit să urci foartesus,dacă   vrei să   vezi foartebine”.

    (C B) 

    Sfîrșitul vieții școlare (cl. a XII-a, cl. a IXa)reprezintă o etapă importantă pentrufiecare elev, caracterizîndu-se prin despărțireade colegi, de copilărie, evaluarea cunoștințelorla examenele de BAC, alegerea unei cariereprofesionale și maturitate. E doar o etapă nouăa vieții, Pentru unii e doar o etapă, pentru alțiio barieră.

      Prin organizarea și desfășurarea lor severă,sub vizorul camerelor video, examenele debacalaureat au devenit un stres major

    pentru tineri. Totuși unii îl percep foarte acut,devenind panicați, stresați și tensionați, alțiirămîn calmi sau chiar indiferenți. Ce-i defăcut în situația dată? Cum de susținut elevii săprevină consecințele nefaste ale stresului.

    În toate cl. a XII-a și a IX-a am lucrat ca psiholog cu elevii pentru a preveni stresul preexamen.  Richard Bach a zis:„Nu ți se dă niciodată o dorință, fără să ți se dea și puterea de a o duce la împlinire. Totuși va trebui sămuncești pentru asta”. 

    Cine nu-și înfruntă teama nu se dezvoltă. Singurele momente în care ne dezvoltăm și progresăm sînt aceleaîn care ieșim din zona de confort, adică facem ceva care ne pune la încercare, învățăm ceva nou și ne dăemoții. Examenul e un stres atît pentru elevi, cît și pentru profesor și pentru părinți. E necesar să elaborăm

    o atitudine constructivă față de el, să învățăm și să însușim, pentru că examenul nu este o încercare, ci o posibilitate de a ne manifesta, de a ne îmbunătăți nota, de a dobîndi experiență, de a deveni mai atent și maiorganizat. Lucrez cu elevii la pregătirea psihologică către examen, care duce la formarea unor atitudiniadecvate față de examen, cultivă gîndire pozitivă, autocontrol emoțional, îi ajut să capete motivație optimă.

    Managmentul timpului de studiuE necesar de ales momente de studiu, unde fiecare stabilește perioada din zi în care atinge maximum deefiiciența în învățare. La fel e necesar de ales modul de utilizare a timpului.Se începe cu materii ușoare, apoi să continue cu cele grele, ca la sfîrșit să lase ceva plăcut. Se evită perioade

    de studiu maraton, se alege un loc plăcut pentru învățat și o poziție optimă.În această perioadă ne învățăm a spune – Nu tentațiilor – prieteni, televizor, calculator. Stabilim unprogram de studiu la fel acest timp în permanență îl monitorizăm.

    S L , psiholog școlar 20

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    23/28

    Fiecare dintre noi își dorește să trăiască într-o lume mai bună,însă nimeni nu face

    sacrificii pentru a o schimba.O lume mai bună înseamnă o comunitate mai rațională simai curată.  Societatea din zilele noastre nu înțelege corect sensul cuvîntului,,curat»,de aceea avem

    tendința de a încurca lucrurile.  Știați că...starea noastră de spirit depinde de mediul înconjurător?deci de ce să nu avem o stare pozitivă înpermanență?!  În toată lumea au fost inițiate proiecte de genul,,protectia naturii»precum,,Natural 2000», proiect inițiat destatele europene.  Din păcate,foarte multe s-au stopat din cauza indiferenței oamenilor.  Care ar fi rolul nostru în rezolvarea acestor probleme?Să așteptăm bani în baza unui proiect,care nu se știedacă îl vom obține ?! Sau să așteptăm să vină cineva din altă comunitate să ne facă ordine și să ne învețe cănu se mănîncă semințe în locuri publice, să nu arunc ambalajele unde se nimerește, chiar dacă avemalături coșuri de gunoi Sau poate avem nevoie de scris pe ele cu litere mari ,fluorescente:

    ARUNCAȚI AICI!!!(nu alături)

    P ARLAMENTULCLASEI A VIII-A ,,A”

     ,,Curățenia localității înseamnăimaginea noastră în lume” 

    ,,O rice  încercare  de  a cOnvinge  pe  altul  să  păstreze  curățenia se  face  de  la cOnștiință  la cOnștiință ”

    L.BLAGA 

     

    Zubatii Paula ,Membr ă   a parlamentului.

    Parlamentul din cl. a VIII-a A face o chemarecătre toată comunitatea:

    -Să facem fiecare curățenie la locul de trai șide lucru. Să păstrăm curățenia(noi, cei dela ,,Olimp" o facem deja).

    -Să nu aruncăm mucuri de țigară și altedeșeuri unde se nimerește, pentru aceasta sîntlocuri speciale(Apropo, lîngă fiecare scaun din parc stă cîteun coș, dar cojile de răsărită le poți aduna culopata).-Să nu mîncăm mergînd pe strada. Aceasta

     vorbește despre nivelul nostru de educație.

    -Să nu lăsăm murdărie la locul deodihnă : la lac, rîu, în pădure. Săstrîngem frumos resturile în pungiși să le luam cu noi.

    -Să sădim copaci în locuri pustii și cupericol de derapaj.  Planeta e casa noastră.

      Țara e casa noastră.  Orășelul e casa noastră.

    PĂSTREAZĂ-LE CURAT !!!

    21

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    24/28

    O seară de umor

    se ținea doar de pahar, „businessman-ul” de la sat,politicianul de la oraș și profesoara de la țară. Petoți îi preocupa un singur gînd: banii tatălui.Prefăcătoria tatălui că e mort a pus pe haz toată

    sala. Ceea ce de fapt e tragic, prin jocul de rol alartiștilor, avînd în vedere comportamentul fiilor,însetați de avere și planul tatălui de a imita decesul,a provocat rîsul în public. Astfel, după subiectul piesei am recunoscut că opera fusese creata demult iubitul umorist Gheorghe Urschi. Sala aaplaudat frenetic talentații actori și copiii au oferitflori lui Pricoche și Gafincăi.În afara faptului că ne-am delectat   , această acțiune

    a avut și un scop caritabil, au fost transferate 20%din suma acumulată din vînzarea biletelor,pentruamenajarea scuarului din fața Casei de Cultura, pentru proiectul:„Scaunul îndrăgostiților”.  Ar fi într-adevăr minunat să fie amenajat încăun colțișor frumos în oraș.

    Întîi aprilie s-a întămplat a fi o zi a bunelor glume.

      În orășelul Sîngerei au venit cu un spectacol actorii teatrului „Luceafărul”, care au jucatpiesa lui Gheorghe Urschi: „Testamentul”. Comedia avea ca subiect des întîlnita problemă

    a împărțirii averii între copii, însă în istoria aceasta, mai șmecher ca oricine era însășipărintele ce iubea farsele și la bătrînețe. Au fost prezentate diverse pături sociale: feciorul ce

     Vorobiov Emilia , cl.a X-a A 

    22

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    25/28

    De la   la îmbeștecu Domnul Tacu Nicolae, profesor de fizică,

    Liceul Teoretic ,,Olimp 

    - Cum ajung, vă rog, lapoștă?- Sunteți cu mașina?- Nu.- Atunci, mergeți pe jos.

    - Costel, tu ești prietenul meu cel mai bun. Tebagi la o bătaie, dacă se pune problema?- Pentru tine, oricînd!- Bun, dacă am stabilit asta, mîine la ora 8 să fiila mine, să batem covoarele.

    Șeful poliției îi întreabă pesubalterni:- Voi știți a cui e ziua de 15ianuarie?- Nu, șeful, nu știm!- A lui Eminescu, mă!

    - Și dă ceva de băut?

    - Mihăiță, cîți ani are tatăl tău?, întreabă învățătoarea.- Tata are 6 ani, doamnă învățătoare - Cum să aibă șase ani???- Păi, pînă să mă nasc eu, el nu era tată

    - Polițistul oprește o femeie la trafic.- Îmi pare rău, doamnă, dar trebuie să văamendezcîinii n-au voie să stea pescaune din față!- Dar, domnule polițist, este din pluș!- Nu mă interesează ce rasă este. Nimeninu este mai presus de lege!

    Chelnerul: Îmi pare rău, dar acum n-am banisă vă dau restulClientul: Nu-i nimic! Plătesc și eualtădată!

    23

    O veste bună: de azi într-o săptămînăiarăși e duminică!

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    26/28

      alendar

    ultur l

    MARTIE

    1 martie  – Ziua Mărţişorului.

    1 martie 1788 - s-a născut Gheorghe Asachi , poet, prozator și 

    dramaturg roman.

    8 martie  –Ziua Mondiala a Femeii.

    9 martie 1907 

    - s-a născut Mircea Eliade, istoric al religiilor,

    scriitor de ficțiune, filozof și profesor.

    12 martie 1965  – s-a stins din viață George Călinescu , critic, istoric lit-

    erar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică 

    a culturii și literaturii române.

    14 martie 1854 - s-a născut Alexandru Macedonski , poet, prozator, 

    dramaturgși publicist român.

    14 martie 1888 - s-a născut Alexei Mateevici , unul din cei mai 

    reprezentativi scriitori români.

    17 martie 1819 - s-a născut Alecu Russo , poet, prozator, eseist, memo-

    rialist și critic literar român.

    21 martie  – Ziua Mondiala a Poeziei.

    22 martie- Ziua Mondiala a Apei.25 martie 1942 - s-a născut Ana Blandiana, poet, prozator, traducător  

    român.

    28 martie 1994 - a decedat Eugen Ionescu , dramaturg, eseist român.

    31 martie 1933 - s-a născut Nichita Stănescu , poet, scriitor și eseist 

    român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

    31 martie 1959 - s-a născut Valeriu Matei, poet, istoric, scriitor și om 

     politic din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii 

    Moldova între 1990 și 2001, membru al Academiei de Științe a  

    Moldovei, membru de onoare al Academiei Române din 2011.

     APRILIE

    1 aprilie  – Ziua Păcălelilor.

    1 aprilie 1866 - S-a înfiinţat Societatea Literară Română, 

    organism care, din 1879, a devenit Academia Română, cel 

    mai înalt for de cultură din România.

    1 aprilie 1881 - S-a născut Octavian Goga, poet, dramaturg, 

    ministru în repetate rînduri, prim-ministru, membru al 

    Academiei Române

    2 aprilie 1858 - S-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, 

    dramaturg şi prozator .

    2 aprilie 1867 

    - Mihai Eminescu publică, în “Familia”, po-emul “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

    7 aprilie  – Ziua Mondială a Sănătăţii.

    9 aprilie 1894 - S-a născut Camil Petrescu, prozator, poet, 

    dramaturg şi filosof .

    15 aprilie 1918 - Bojdeuca din Iaşi a lui Ion Creangă a fost  

    declarată muzeu, devenind prima casă memorială din 

    România.

    17 aprilie 1945 - A decedat Ion Pillat, poet şi traducător,

    laureat al Premiului Naţional pentru Literatura, în anul 1936,  

    membru corespondent al Academiei Române .

    22 aprilie  – Ziua Mondiala a Pămîntului.

    22 aprilie 1850 

    - S-a născut Veronica Micle, poetă, rămasă în conştiinţa publică mai ales prin marea dragoste pe care i-

    a inspirat-o lui Eminescu .

    22 aprilie 1986 - A decedat Mircea Eliade, prozator, istoric

    al religiilor, romancier, eseist, membru al Academiei

    Române şi al altor academii şi societăţi ştiinţifice străine,

    Doctor  Honoris Causa al mai multor universităţi europene şi

    ameri-cane.

    26 aprilie 1963 - A decedat scriitorul Vasile Voiculescu .

    29 aprilie 1918 - A decedat Barbu Ştefănescu Delavrancea, 

    dramaturg şi prozator .

    24

     um r

    În limba copilăriei (Guțu Mihaela)...........................................1Mamă, Țară, Primăvară (cl. a IV-a B).......................................2; 3Curcubeul fermecat  (cl. a III-a A)................................................ 4Scrisoare mamei (Cibotaru Mihaela).........................................5Într-o zi vei ala (Secrieru Anastasia)......................................6; 7O fărîmă de sulet ce se zbate în singurătat e...........................8Centrul de resurse(Gîrbu Lidia)..................................................9,,Viitorul e domeniul visului...”(Vorobiov Emilia)................10Totul începe de la Km ,,0” (Fărîmă Cătălina).........................11

     Adio drag Abecedar (Zubatîi Paula).........................................12

    Francofonia (Secrieru Anastasia)..............................................13Concursul cîntecelor care ne-au însoțit istoria....................14Siguranța în traic înseamnă viață (Zubatîi Paula).............15Festivalul cîntecului pascal ,,Hristos a Înviat”.....................16Mi-e drag cîntecul și neamul (Sandu Ana).............................17Moartea lingvistică(Gardiuta Artiom).................................18; 19,,Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus...”............20Parlamentul clasei a VIII-a A.......................................................21O seară de umor (Vorobiov Emilia)......................................... 22De la A la Zîmbește (Tacu Nicolae)............................................23Calendar cultural............................................................................ 24

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    27/28

  • 8/16/2019 Revista INTERFERENTE (Martie - Aprilie, 2016)

    28/28