Revista ICAR - aprilie 2016

REVISTA SCOLII gimnaziale nr.40 « AUREL VLAICU»

REVISTA ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016

Pag

ina

1

REVISTA ŞCOLII gimnaziale Nr.40 « AUREL VLAICU »

ICAR ANUL VII NR.2 / aprilie 2016 ISSN 2067 – 4511



Pag

ina

2

COORDONATOR REVISTÃ :

PROF. CUJBĂ NICOLETA

COORDONATORI CLASELE V-VIII:

PROF. GUMENI DOCHIŢA

PROF. SAVU MIRELA ELENA

COORDONATORI CLASELE I-IV:

P.I.P. DANIELA RĂDULESCU

ÎNV. TURCHEAN OTEI

COLECTIV DE REDACŢIE :

ANDRONACHE SEBASTIAN VI A

MARIN ANDREI VI B

MINCIU ANDREEA VI B

ALBU ALEXANDRA VII C

JANTEA ISABELA VIII A

JANTEA RELI VIII A

MARINCIU ALEXANDRA VIII A

AIONOAE MIHAELA VIII B

DEDIU ANDREI VIII B

MUŞAT VALENTINA VIII B

TROFIN ALEXANDRA VIII C

3-4

5

6-7

8

9-11

12-13

14-15

16-19

20-21

22-23

24-27

28

29-30

31

32-33

34-36

37

38-40

41

42

43

44

45-47

48

49-51

52

53-54

55

56-57

58

59

60

61

Interviu cu Dna Director adj. Podoreanu Monica - Marinciu A, Dediu A.

Un nou început - Dogaru Cristina

Interviu cu dna psiholog Moga Maria –Marinciu Alexandra

Cei şapte ani de acasă - Clasa I C

Amintiri din gimnaziu - Jantea Reli, Dediu Andrei, Jearnea Cătălina

Interviu cu Trofin Alexandra-un geniu al şcolii - Marinciu Alexandra

Numărul de aur - Marin Andrei

Primăvara în compunerile celor mici - Clasele a II-a B, a III-a B, a IV-a B

Pimăvara - anotimpul renaşterii naturii - Dediu Andrei

Copacul înflorit –Clasa I B

Creaţii (Poezii/desene “Primăvara”)

1 Martie - Mărţişorul - Popa Andra

8 martie - Clasa I A/ V-a A

Primăvara în artă - Atodiresei Elena

Magia primăverii ca anotimp al Învierii - Ciotoi Raluca

Ziua Francofoniei - Albu Alexandra, Jantea Reli & Bela, Munteanu

Bucuria Învierii Domnului - Jantea Reli

Creaţii (Poezii/desene “Paşte”)

Paştele în familia mea - Vică Mădălina

Felicitări de Paşte

Ziua Pământului

Să învăţăm chimia prin cvintete realizate de elevi

9 Mai - Ziua Europei

Obiceiuri şi tradiţii la aromâni - Rafte Simona

Rezultate concursuri

Şcoala Altfel

Vacanţa de vară - Andronache Sebastian

Muzica pentru noi - Petrea Luisa & Albu Alexandra

Sportul preferat – Baletul / Înotul

Moda primăvară – vară 2015-2016 - Ciorâia Iuliana & Marin Andreea

Curiozităţi - Marin Andrei

Umor – Marin Andrei

Concursul revistei – Mogoş Daria



Pag

ina 3

R.: Bună ziua şi mulţumim foarte mult că aţi acceptat să discutaţi cu noi!

R. De când predaţi în şcoala noastră şi de când sunteţi director adjunct al acestei

şcoli?

D-na Director adjunct: Sunt profesor al Școlii Gimnaziale nr. 40 ,,Aurel Vlaicu”

din anul 2000, iar director adjunct din februarie 2015.

R.: Cât de greu a fost să vă acomodaţi cu postul de director adjunct?

D-na Director adjunct: A fi director adjunct este o provocare, indiferent de mărimea

sau poziţia şcolii. Nu a fost foarte greu să mă acomodez deoarece ,,sportivii” se

adaptează oricăror situații, indiferent de cât de dificile sunt acestea.

R.: În ce constă postul de director adjunct? Ce atribuţii presupune?

D-na Director adjunct: Directorul adjunct, conform unei fișe a postului are atât

atribuții generale cât și atribuții specifice. Acestea sunt legate atât de activitatea

educativă cât și de relațiile cu elevii, personalul școlii, comunitatea locală etc.

R.:Ce v-a determinat/motivat să acceptaţi postul de director adjunct?

D-na Director adjunct: Colegii au fost cei care m-au determinat să accept acest

post, atunci când m-au propus și votat pentru această funcție. Îmi doresc din tot

sufletul să nu îi dezamăgesc!

R.: Cum vă înţelegeţi cu doamna director în luarea deciziilor?

D-na Director adjunct: Când am pornit la drum, împreună cu colega mea, am căutat

să formăm o echipă de colaboratori, în care să se îmbine experienţa cu spiritul de

iniţiativă.

R.: Fiind profesor de educaţie fizică, dar și director adjunct v-aţi propus să

implicaţi școala în mai multe activități sportive? De exemplu, mai multe

concursuri sportive între şcoli!

D-na Director adjunct: Bineînțeles. Am participat la multe activități sportive.

Dintre acestea pot aminti: Proiectul ,, Constanța – un județ al handbalului” (au fost

implicate elevele claselor III-IV și V-VI), Proiectul ,,KINDER+SPORT” (elevi ai

claselor V-VIII), Olimpiada Gimnaziilor unde ne-am înscris cu echipa de handbal fete

(acestea s-au calificat la etapa finală a fazei județene unde vor fi prezente cele mai

bune șase echipe din județul Constanța).



Pag

ina 4

R.: V-aţi dorit din totdeauna să deveniţi profesor de educaţie fizică?

D-na Director adjunct: Da, am visat întotdeauna să predau, să fiu în mijlocul

copiilor. Probabil este ,,moștenire” de familie!!!

R.: Cum eraţi în perioada în care aveaţi aceeaşi vârstă ca noi?

D-na Director adjunct: O elevă cu rezultate foarte bune la școală, care făcea mult

sport, implicată în tot felul de activități extrașcolare. Bineînțeles îmi rămânea timp și

de relaxare.

R.: Care sunt principalele realizări ale şcolii în ceea ce priveşte atribuţiile dvs de

director adjunct?

D-na Director adjunct: Realizările şcolii se pot vedea în activitatea educativă

desfăşurată de şcoală. S-au derulat diverse proiecte: ,,Clasa mea e ca o floare”, 9 Mai

- Ziua Europei, activităţile desfăşurate în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică,

participarea la Olimpiadele Kaufland etc.

R.: Care sunt cele mai dificile probleme cu care v-aţi confruntat de când aţi venit

la conducerea şcolii?

D-na Director adjunct: Dificultăţi există în toate domeniile de activitate şi în special

în management, ceea ce înseamnă relaţiile cu oamenii. Spre deosebire de alte

sectoare, în învăţământ, directorul colaborează cu mai multe categorii de persoane,

diferite ca vârstă şi pregătire profesională: cadre didactice, personal administrativ,

elevi, părinţi şi tutori, reprezentanţi ai comunităţii etc.

R.: Cum vă împărţiţi responsabilitatea de părinte, profesor de educaţie fizică şi

cea de director adjunct?

D-na Director adjunct: Sunt o persoană care iubeşte echilibrul şi încerc să

armonizez viaţa de familie cu cariera, fără să renunţ la niciuna din ele.

R.: Ce sfaturi le-aţi da elevilor? sau un mesaj pentru elevi!

D-na Director adjunct:Să fie puțin mai implicați în tot ceea ce fac, să fie puțin mai

responsabili. Să nu uite că încă sunt copii!!!

R.: Mulţumim pentru timpul acordat!

Reporteri:

Marinciu Alexandra-clasa a VIII-a A

Dediu Andrei -clasa a VIII-a B



Pag

ina 5

-povestea unei adolescente-

Ai crede ca o şcoală nouă e mereu un prilej de bucurie, nu?! Ei bine nu e, am

fost obligată de tata să mă mut de la vechea mea şcoala Evertoon la Royal, promiţător

nume, nu?! Nici nu mă miră, e mare cât "CASA ALBÃ!!! Iar

uniformele…Yuck!...zici că suntem în1780 ...! Mă rog, ce mai contează, părerea mea?

Tata oricum face ce vrea, e mai rău ca mama, mă întreb dacă era aşa de strict şi cu

fratele-meu, poate de asta a plecat … în fine, contează că acum am o şcoală nouă,

serios acum! Mi-am lăsat prietenii pentru ce? Abia îmi făcusem o reputaţie la

Evertoon! Acum trebuie să îmi suport tatăl exigent şi pe Crystal ... Perfectă-n tot şi

toate... şi desigur... preferata tatei, uneori mă întreb de ce a vrut oare să mă regăsească

după toţi aceşti ani, la ce are nevoie de mine? O are pe Crystal. Crystal îmi oferă

uniforma specifică şcolii noastre. Cam aşa arată uniforma noastră: cămaşa de satin,

cravată pentru băieţi, funda roşie-n piept pentru fete, pantaloni sau fustă! GENIAL! O

să arăt ca noul model de păpuşă Barbie! Când mergeam pe hol toată lumea se holba la

mine ca şi cum eram Miss Universe - n miniatură! Oare pentru că eram fiica

directorului ? Şi ca şi cum nu era destul de enervantă această mutare de şcoală...

Aveam să concurez cu vechea mea şcoala Evertoon în nu ştiu ce concurs, eu eram la

secţiunea astronomie, trebuia să-mi înfrunt prietenul…pe Damon ( sunt 99% sigură că

cine îi va citi numele se va gândi că e vampir)! Umilinţele de la Evertoon m-au făcut

să-mi dau seama de caracterul meu, şi ce dacă plecasem de la Evertoon? Nu puteam

lăsa ca acea umilinţă să se transforme-n ură, iar umilitul ( eu ) să devină umilitorul, nu

vroiam ca stricteţea de la Royal să mă schimbe, aşa ca i-am spus tatei că nu vreau să

concurez, normal ca el a reacţionat ceva de genul: "Eşti prea bună ca să nu concurezi!

E un eveniment ocazional! E şansa ta să mă faci mândru, Victoria!" Aşa este, tata

chiar m-a strigat după numele mamei mele, care normal că nu e numele meu, nu poate

să mă strige simplu Robbin? Chiar îl urăsc pe tata în acest moment ... crede că poate

să-mi ordone să concurez? Crede că îi slujesc la comanda? Sincer! Nici Cenuşareasa

nu a fost aşa de “nenorocoasă” ca mine!

(continuarea în numărul următor)

Cristina Dogaru - clasa a VI-a C

(Prof. Andrei Gabriela)



Pag

ina 6

R.: Bună ziua şi multumesc pentru că v-aţi făcut timp! Am apelat la dvs. deoarece

suntem mai mulţi elevi care pe viitor doresc să lucreze în acest fascinant domeniu al

psihologiei! Aşadar ne-ar prinde bine îndrumările și sfaturile dvs.!

R.: Ce este psihologia şi cu ce se ocupă aceasta?

D-na Psiholog: Cuvântul “psihologie” este compus din două cuvinte, “psyche”

(psihic) şi “logos” (ştiinţă), aşadar “psihologia este ştiinţa psihicului”. Luând în

vedere aceste elemente, vom defini psihologia ca fiind ştiinţa care studiază psihicul,

utilizând un ansamblu de metode obiective, în vederea desprinderii legităţii lui de

funcţionare, în scopul descrierii, explicării, integrării, optimizării şi ameliorarii

existenţei umane.

R: Ce studii sunt necesare pentru practicarea acestei meserii?

D-na Psiholog: Oricine a terminat facultatea de psihologie şi are licenţă de psiholog,

urmează un masterat de 2 ani devine psiholog. Cu ce se ocupă el? Poate doar să

predea psihologie (şi asta doar dacă a urmat un modul de pedagogie). Mai poate de

asemenea, să alcătuiască profile de personalitate. Pentru a face altceva (consiliere,

testare, terapie etc), un psiholog trebuie să îşi completeze formarea profesională cu

multe altele (cursuri, master, formări etc).

R.Ce v-a facut să alegeţi această meserie?

D-na Psiholog: Psihologia este fascinantă, te ajută să te cunoşti mai bine, să cunoşti

oameni, este utilă societăţii. Sunt atâtea direcţii/domenii în care poate lucra un

psiholog: d.organizaţional, d.clinic, d.educational, d. militar şi al siguranţei naţionale!

R.: Ce vă motivează să o practicaţi cu plăcere?

D-na Psiholog: Pentru că îţi place ce faci, pentru că îţi dă un scop, un sens, ai senzaţia

că schimbi ceva, că avansezi, că ai control asupra acţiunilor tale şi responsabilitate.

Dacă lipsesc aceste ingrediente, vei ajunge repede la întrebarea:”De ce mă mai duc?”.

Pentru mine este un job în care sunt motivată să-mi dezvolt calităţile profesionale şi

personale şi să-mi pun în valoare experienţa şi capacităţile.

R.: Ce satisfacţii vă aduce această meserie?

D-na Psiholog: Profesia vorbeste despre noi. Jobul pe care aleg să-l fac este

activitatea pe care o admir, o înţeleg, cu care mă identific. Profesia mea mă onorează!

Îmi dă entuziasm, energie, imaginaţie, bucurie, împlinire, succes! Iar acesta este felul

în care eu mă evaluez, în care mă raportez la profesia mea. Stima de sine bună nu vine

din meseria mea, ci alegerea profesiei potrivite vine din stima mea de sine. Pentru că

felul în care mă autoevaluez îmi influenţează comportamentul. O bună imagine de

sine ajută la atingerea obiectivelor profesionale, obstacolele sunt percepute ca

provocări ce pot şi vor fi depăşite. Cruciale în desăvărşirea actului profesional şi în

optimizarea performanţelor sunt gândurile pe care le avem despre sine.



Pag

ina 7

R.: Aţi avut întâmplări plăcute practicând această meserie?Dar neplăcute?

D-na Psiholog: În şcoală, consilierul este cel care are în permanenţă, un zâmbet de

dăruit, o inima mare deschisă tuturor, o mână întinsă-caldă dar viguroasă, un suflet

larg-plin de bunătate. Îndreptaţi-v privirea către el! Îndrăzniţi să aveţi încredere!

Astfel, veti avea cui sa impartasiti problemele care va coplesesc. Daca nu veti incerca,

niciodata nu veti sti, cine este cu adevarat psihologul scolar.

Psihologul este o persoana încă controversată. Pentru unii este ciudat, alţii îl cred

atoatecunoscător, scepticii nu prea au încredere în el, unii îl apreciază…alţii încearcă

să îl discrediteze. O mie de reprezentări ale unui singur om!

R.: Aţi avut vreodată un moment în care aţi simţit că vreţi să vă reprofilaţi spre

o altă cariera decât cea de psiholog? Dacă da, de ce?

D-na Psiholog: Pentru unii, a merge la psiholog este un lucru firesc, îşi pun speranţa

într-un om pe care nu-l cunosc, dar despre care ştiu că ar putea să îi ajute. Alţii susţin

că ştiu ce face el la cabinet, dar nu cred în el. Majoritatea oamenilor din păcate, sunt

convinşi că ar fi un lucru bun pentru ei să mearga la psiholog, dar …..nu au curaj. Ce-

i drept, nimeni nu-i ajută. Toţi cei din jur sunt sceptici şi, mai mult au o concepţie

stereotipă “Dacă te duci la psiholog, categoric eş. ti, nebun!”Bineinteles, această

percepţie este foarte greu de modificat. Fiecare psiholog este dator să îşi construiască

singur o imagine reală, palpabilă, imagine care să se reflecte direct proporţional în

ochii celor care caută rezolvare la problemele lor.

R.: Aceasta meserie este căutată?

D-na Psiholog: Dacă în urmă cu douazeci de ani auzeam de psiholog doar în filmele

americane, şi nu prea înţelegeam ce anume face acesta, astăzi, substantivul “psiholog”

se pronunţă din ce în ce mai des în mass-media, în şcoli, în comunitate. Acest aspect

este pozitiv atâta timp cât conştientizăm importanţa psihologului şcolar în viaţa

noastră şi necesitatea rezolvarii unor probleme de natură psiho-comportamentală.

R. In final ne puteţi da câteva sfaturi atât mie cât şi celorlaţi colegi ai mei care

vor alege să profeseze în această meserie?

D-na Psiholog: Sfaturile mele se regăsesc într-un citat drag mie: “ Cu toţii ne naştem

cu o misiune, dar majoritatea nu o descoperim. Succesul nu are nimic de-a face cu ce

câştigi în viaţă sau realizezi pentru tine. Este determinat de ce faci pentru ceilalţi”

Danny Thomas.

Reporter:

Marinciu Alexandra- clasa a VIII-a A



Pag

ina 8

Educația unui copil nu se limitează doar la a-l învăța să scrie, să citească și să

calculeze. El trebuie să învețe si cum să se comporte cu ceilalți, iar asta e răspunderea

ta ca părinte. Obișnuiește-l de mic cu bunele maniere. Sunt cheia către succesul lui

social. Cei 7 ani de acasă înseamnă imitaţie şi învãţare după modelul dat de părinţi!

Un copil manierat se va descurca mai bine în relațiile sociale și se va simți mai

confortabil în prezența celorlalți decât unul căruia îi lipsesc cei 7 ani de-acasă.

Probabil că cea mai bună modalitate de a-l obișnui cu bunele maniere este să fiți voi,

părinții, un bun model pentru el. Începe să îl înveți lucrurile simple încă de la vârsta

fragedă: să salute, să spună "te rog" și "mulțumesc". Dar buna creștere nu trebuie să se

oprească aici. Va trebui să știe ce se cuvine și ce nu la masă, într-o vizită, la o

petrecere și chiar într-o discuție cu un prieten apropiat. Bunele maniere îi modelează

comportamentul în societate și îl învață ce înseamnă respectul. Iar copiii respectuoși

vor fi tratați cu respect. Așadar, cum îl înveți bunele maniere?

A-l învăța bunele maniere este un proces zilnic, care va dura în timp si vei

avea multe ocazii să îl îndrumi în direcția corectă. Ține minte aceste sfaturi:

chiar dacă a greşit de câteva ori, nu te grăbi să tragi concluzia că este prost

crescut sau că tu ai uitat ceva foarte important. Este posibil să aibă nevoie doar

de una sau două lecții de bune maniere pentru ca problema să se rezolve.

explică-i clar și învaţă-l ce anume trebuie să facă sau nu. În loc să îi spui scurt

(și pentru el greu de înteles): "Nu mai fi atât de grosolan", spune-i: "Nu este

politicos să râgâi la masă, dar, dacă o faci, se cuvine să îți ceri scuze". Sau,

dacă zbiară prin casă, nu-i spune: "Incetează cu țipetele în casă", ci cu blândeţe

explică-i, ca să înțeleagă în fond ce aștepți de la el: "Te rog, nu mai ridica

vocea în casă".

dacă cel mic își exprimă sentimentele folosind expresii sau atitudini mai puțin

politicoase, nu i-o reteza scurt, ci încearcă să reformulezi. De exemplu, când el

zice: "Iahh, îmi vine să vărs când văd chestia asta verde", tu corectează-l

spunând: "Frumos ar fi fost să spui că nu îți place deloc spanacul".

fiţi înțelegători și acceptaţi-i greșelile. Amintiţi-vă că nu este încă suficient de

matur pentru a ști bine cum trebuie să se comporte în anumite situații. Și noi,

adulții, greşim adeseori, darămite ei...

educația se face doar acasă, cu discreție, în familie. Nu le țineţi prelegeri și nu

îi criticaţi în public, nu îi umiliţi şi nu îi jigniţi față de străini, chiar dacă

greșeala a fost destul de mare. A-i face lui o scenă de faţă cu alții dovedește că

nici tu nu ai prea fost atent la lecțiile de bune maniere.

fiţi consecvenţi. L-aţi învățat de la doi ani să spună "te rog" și "mulțumesc"?

La 6 ani este evident că ar trebui să le folosească.

Oricum, procesul de educație nu se oprește la o anumită vârstă. Nu e niciodată

prea târziu ca să învețe ceva!

Clasa I C (P.I.P Șobraneț Carmen Oana)



Pag

ina 9

CLASA a VIII-a A

Dacă m-ați întreba unde a început

totul, v-aş răspunde, cu emoție în glas,

"În generală!". Da, chiar atunci. Atunci

când calificativele se transformă în note,

când dirigintele şi profesorii iau locul

învățătorului, când joaca devine ceva

serios. Acolo începe totul. Începi

adevărata călătorie a cunoaşterii, începi

să te cunoşti pe tine. Îți dezvolți abilitatea

de a percepe lucrurile din jurul tău, înveți,

greşeşti, legi prietenii, descoperi spiritul

de colegialitate, comunici, te maturizezi,

TE SCHIMBI. Sunt cei mai frumoşi ani

din viață! Nu-i lăsați să treacă pe lângă

voi în zadar! Faceți-i să conteze! Vă

promit că n-o să regretați! Şi ce dacă

orele sunt mai grele? Ce dacă aşteptările

profesorilor sunt mai mari? Ce dacă

temele vă iau mai mult din timpul liber

decât în clasele primare? Toate acestea vă

învață că nu totul este roz în viață! Că

trebuie să dai tot ce-ai mai bun exact

atunci când simți că nu mai poți. Că,

orice s-ar întâmpla, trebuie să mergi mai

departe şi să-ți clădeşti un caracter

puternic, un caracter de ÎNVINGĂTOR.

ASTA VĂ ÎNVAȚĂ GENERALA! Asta

încearcă să vă arate profesorii aceia pe

care-i disprețuiți atât de mult, dar care,

pentru un salariu modic, vin şi vă

dezvăluie tot ce ştiu ei mai bun şi mai

bine, cu cea mai mare dăruire, şi care îşi

doresc din toată inima să deveniți ceea ce

vă doriți în viață. Sunt oameni buni ce vă

vor binele, nu-i mai judecați aşa de aspru.

Sigur o să ne lipsească aceşti ani, o să

ducem dorul colegilor, profesorilor dar

trebuie să mergem spre o nouă etapă a

vieţii!

Jantea Reli-cls a VIII-a A

(Prof. Bucurenciu Iulia)



Pag

ina 1

0

CLASA a VIII-a B

Pentru noi, anii de gimnaziu au

însemnat bucurie, copilărie, cunoaştere,

socializare, descoperire!

La începutul gimnaziului, mici

fiind şi copilăroşi, cu multă energie ne

ţineam de jocuri mai ales în pauze: lapte

gros, bâza, atinselea etc..de multe ori

cădeam pe jos, ne loveam dar noi

amuzam... În timpul orelor eram sfioşi

dar descopeream lucruri noi şi interesante

la unele materii, care ne făceau să visăm!

Am mers în multe excursii cu doamna

dirigintă pentru a cunoaşte mai bine

Dobrogea (Adamclisi, Acvariul din

Tulcea, Cheile Dobrogei, cetatea Enisala,

Carsium, Măn. Dervent, Sf. Andrei etc)!

Am descoperit filmele -desene animate

3D!! La sfârşitul anului şcolar clasa

noastră s-a relaxat cu un mic party: cu

dulciuri, sucuri, jocuri diverse!

Ehee, în clasa a VI-a deja numai

eram prichindeii de gimnaziu, şi cu toate

acestea tot ne ţineam de năzbâtii în pauze:

ne alergam, ne porecleam etc! Materiile

au devenit mai grele, ne străduiam, dar

învăţătura nu este punctul nostru forte!

Am participat la numeroase concursuri

sportive, geografice! În acest an, am

descoperit teatrul, muzeele, tabăra!

Pe la mijlocul clasei a-VII -a, un

joc a devenit viral şi ne-a acaparat pe toţi

"Charlie Charlie Challenge". Acest joc

consta în 2 creioane așezate în formă de

cruce puse pe centrul de greutate al

celuilalt iar cel care făcea trucul trebuia

să spună forumla magică "Charlie

Charlie, are you here?" iar miraculos,

acele creioane se mişcau singure. Da?!

serios, pe bune?! Toată chestia era de

fizică şi de puţină agilitate de a le distrage

atenţia celorlalți colegi iar tu să sufli

tacticos, apoi dacă ne prindea profesorul,

acest lucru nu ne aducea decât

“beneficiul” unei ascultări zdravene la

lecţie, că de, în loc să repeţi lecţia te

ţineai de experimente! În acest an, am

descoperit opereta “Liliacul” am realizat

diverse activităţi la Palatul Copiilor, am

vizitat Planetarium – Delfinariu -

Microrezvaţia! De asemenea, am ieşit cu

toţii la distracţie: cu bicicletele în parc, la

restaurant, billiard.

Iată-ne în clasa a VIII-a-suntem

cei mai mari… în pauze (sem.I) un joc

ne-a acaparat -PixWord. Un joc bazat pe

cultura generală şi logică dar destul de

stresant! L-am recomandat şi profesorilor

noştri care şi ei la rândul lor şi-au încercat

nervi cu acest joc. Am realizat multe

activităţi interesante în cadrul

programului “Olimpiadele Kaufland”-

cumpărături inteleligente, profesiile

mileniul III, estetica urbană, dependenţa

de calculator, expoziţii, târguri etc. Mai e

un pic şi vine banchetul, şi examenele

apoi!!!Mult succes tuturor!

Ne va fi dor de gimnaziu, de

colegi (suntem ca într-o familie; mereu

veseli, optimişti şi puşi pe şotii), de

profesori, de mediul în care am “muncit”

în ultimii 8 ani!

Dediu Andrei-clasa a VIII-a B

(Prof. Cujbă Nicoleta)



Pag

ina 1

1

CLASA a VIII-a C

Școala generală pentru mine a fost ca

un punct zero pentru construcția caracterului

si personalității mele. O primă influență

pozitivă a fost aceea a colegilor, care sunt de

toate felurile: nebuni, amuzanţi, tipul acela

de persoane care oferă niște îmbrățișări atât

de minunate și călduroase, prietenoși,

obositori uneori dar de treabă. Ei m-au ajutat

să îmi dau seama cu ce fel de oameni o să

interacționez în viața de liceu si viața

dincolo de ecranele telefoanelor sau a

calculatoarelor. Am avut multe momente

amuzante, ca cele din orele domnului

profesor de istorie, Papuc sau când toate

fetele din clasa ne strângeam la vestiare

înaintea orei de sport şi făceam karaoke sau

dansam. Am avut multe momente amuzante.

Un moment amuzant a fost acela când toți ne

pictam pe fețe de Halloween sau bătăile cu

zăpadă din curtea școlii în pauze. Au fost

multe momente amuzante și care îmi vor

rămâne tipărite în minte. O a doua influență

pozitivă a fost cea a profesorilor, ei m-au

făcut să privesc școala si învățătura cu alți

ochi, m-au făcut să înțeleg că tărâmul

cunoștințelor nu e un câmp de luptă, ci locul

unde ne formăm si ne dezvoltăm din toate

punctele de vedere. De la fiecare persoană cu

care am interacționat în școala generală am

avut câte ceva de învățat, fie ceva pozitiv

care mă va ajuta în viață, fie anumite

incidente nu prea plăcute din care am învățat

ce nu ar trebui sa fac. Fiecare profesor în

parte mi-a deschis câte o cale care într-un fel

sau altul, va ajunge către viitorul meu. În

puțin timp voi ajunge la liceu, iar atunci voi

avea parte de alt colectiv de oameni, de alt

cumul de amintiri. Trist este că va trebui să

mă îndepărtez de generală, să las amintirile

mele în cutia din inima şi sufletul meu.

Școala generală pentru mine a fost, este și va

fi cel mai frumos, amuzant şi special loc în

care am avut ocazia să pășesc vreodată. O să

îmi fie atât de dor de oamenii care au

contribuit la formarea mea pentru a trece la o

altă etapă a educației. În concluzie, pot

spune că școala generală, pentru mine a fost

tărâmul în care m-aș întoarce mereu cu drag

și plăcere .

Jearnea Cătălina-cls a VIII-a C

(Prof. dr. Grădinaru Nicoleta)



Pag

ina 1

2

R.: Salut colega! Pentru că îţi

recunoaştem valoarea şi suntem

mândri de tine, am avut dorinţa de a-ţi

lua un interviu, ca o diplomă din partea

noastră pentru cât de frumos ne-ai

reprezentat şcoala în aceşti ani şi poate

vor avea şi alţii de învăţat din

experienţa ta!

R.: Ştiu că te-ai mutat la noi în şcoală

în clasa a V-a. Cum te-ai acomodat cu

noii colegi?

Alexandra: M-am acomodat foarte repede cu colegii, aceştia s-au comportat frumos şi

au fost sociabili cu mine. M-au tratat ca şi cum aş fi fost din cls I cu ei.

R.: Trecerea bruscă de la o şcoală la altă te-a determinat să înveţi mai mult?

Alexandra: Nu, faptul că am învăţat nu a avut nici o legătură cu mutarea mea; am

învăţat pentru că aşa am vrut eu.

R.: Cum ai putut în toţi anii aceştia să te menţi la un nivel atât de înalt? Ce te-a motivat

în evoluţia ta?

Alexandra: M-am menţinut la un nivel înalt, evident, prin faptul că am învăţat. Aş

putea să spun că m-a motivate succesul, am vrut mereu să am diploma şi să particip la

cât mai multe concursuri

R.: Cum te pregăteşti ca să poţi obţine aceste rezultate?

Alexandra: Sunt mereu atentă la ore, iar acasă îmi place să citesc suplimentar despre

unele subiecte. Orice informaţie în plus este binevenită!

R.: Ai cumva o tactică în a învăţa?

Alexandra: Da, atunci când învăţ ceva nu contează cât de mare este lecţia, eu o împart

în părţi. Acele părţi apoi încep să le învăţ pe rând.

R.: Ce materii îţi atrag cel mai mult interesul? De ce?

Alexandra: Fizica, biologia şi chimia. Mă atrag pentru că au legătură cu noi şi mediul

înconjurător şi cu anumite fenomene care se întâmplă adeseori. Spre exemplu, cine s-

ar fi gândit că pentru a putea să ne deplasăm avem nevoie de forţa de frecare?!

R.: Ce admiri la un profesor?

Alexandra: Modul în care ştie să se comporte cu elevii şi să le stârnească interesul

pentru a fi atenţi la ore.

R.: Cum reuşeşti să te pregătesti atât de bine, să ai timp şi pentru tine, şi pentru

prieteni?



Pag

ina 1

3

Alexandra: Eu consider că există un timp pentru fiecare, de aceea eu îmi împart timpul

pentru a face tot ceea ce vreau; există un timp pentru învăţat, pentru mine şi pentru

prieteni.

R.: Ai avut factori exteriori/colegi/prieteni care să te distragă de la învăţat?

Alexandra: Nu, după cum am spus există un timp pentru fiecare, atunci când este

timpul să învăţ, învăţ fără să mă gândesc la prieteni sau la ceva care să mă distragă.

R.: Care sunt hobby-uri tale?

Alexandra: Hobbyurile mele sunt: pictura, literatura şi scrisul poeziilor.

R.: Poţi să ne spui care sunt premiile cu care te mândreşti cel mai mult?

Alexandra: Nu am o diplomă cu care să mă mândresc cel mai mult, mă mândresc cu

toate, deoarece toate sunt obţinute prin muncă.

R.: Cum reuşesti să treci peste emoţiile concursurilor?

Alexandra: Încerc să mă degajez de toate emoţiile, mă gândesc nu are ce să mi se

întâmple dacă iau un punctaj mic. Dacă ai emoţii la un concurs, nu vei reuşi să te

concentrezi cum trebuie asupra subiectului.

R.: Ce înseamnă pentru tine faptul ca vei ieşi şefă de promoţie?

Alexandra: Pentru mine înseamnă foarte mult că voi ieşi şefă de promoţie. Sunt foarte

mândră de mine!

R.: Cât crezi că îţi vor folosi în viaţă cunoştinţele acumulate în aceşti ani?

Alexandra: Cred că îmi vor fi destul de folositoare, mai ales când vine vorba de cultură

generală.

R.: Te-ai gândit la ce liceu ai vrea să aplici?

Alexandra: Da, îmi doresc să intru la Colegiul “Mircea cel Bătrân”.

R.: După liceu te-ai gândit să recurgi la o facultate în afara ţării? De ce?

Alexandra: Da, m-am gândit. Pentru că sistemul din străinătate este puţin mai

dezvoltat decât cel din România.

R.: Ce ai vrea să devii în viaţă?

Alexandra: Îmi doresc să devin medic legist sau psiholog criminalist.

R.: Unde te vezi peste 10 ani?

Alexandra: Probabil în Anglia, studiind la facultate.

R: Un sfat pentru colegi?!

Alexandra: Celor de clasa a VIII-a le doresc mult succes la examene, iar celorlalţi să

aibă numai reuşite!

R: Mulţumim şi mult succes mai departe!

Reporteri:

Marinciu Alexandra - cls a VIII-a A &

Dediu Andrei – cls a VIII-a B



Pag

ina 1

4

(continuarea din numărul anterior)

Printre infinitatea de șiruri existente

în lumea matematicii, italianul Leonardo of

Pisa, cunoscut și sub numele de Fibonacci,

a descoperit un șir de numere extraordinar

de interesant: „0, 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34,

55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597…”.

Formula pe baza căruia se obține acest șir

este una foarte simplă: Primele două

elemente ale șirului sunt 0 și 1, iar al

treilea element se obține aduându-le pe

primele două: 0+1 = 1. Al patrulea se

obține aduându-le pe al treilea cu al doilea

(2+1=3). Al cincilea se obține aduându-le

pe al patrulea cu al treilea (3+2=5), și tot

așa, până la infinit. În figura de mai jos

puteți observa mai bine cum se obțin

elementele șirului, prin adunarea celor

două care le preced.

Primul lucru interesant care se observă în acest șir este că dacă împărțim un

element al Șirului Fibonacci la precedentul său obținem rezultatul 1,61803. Acest

lucru este valabil de la 14-lea element în sus (233:144=1,61803, 377:233=1,61803,

etc.), indiferent cât de mare a fi acel număr din șir. În figura de mai sus puteți observa

mai bine cum se obține acest rezultat de 1,61083.

Șirul lui Fibonacci poate fi reprezentat și geometric într-o multitudine de

feluri. Mai jos puteți vedea o reprezentare geometrică simplă, ușor de înțeles chiar și

pentru cei mai puțin familiari cu legile matematicii.

După cum observați dimensiunile

geometrice ale acestui dreptunghi sunt

exact elementele Șirului lui Fibonacci.

Dacă am desena un arc de cerc din pătratul

cel mai mic și l-am continua prin celălalt

mai mare, și apoi prin următorul și tot așa,

am obține o spirală.

Dacă am încadra acest dreptunghi cu

latura de 55 cm într-unul și mai mare cu

latura de 89 cm, iar pe acesta de 89 cm

într-unul de 144 cm, și tot așa, atunci

spirala obținută ar fi din ce în ce mai mare,

dar ar urmări exact aceeași formulă.

Ce este fascinant la toată această demonstrație este următorul lucru: „Cum de se

leagă atât de bine ceea ce noi oamenii am dedus prin mintea noastră, așezând

https://matematicasiteologie.files.wordpress.com/2012/09/sirul-lui-fibonacci.jpg

https://matematicasiteologie.files.wordpress.com/2012/09/aplicatie-geometrica-sirul-lui-fibonacci.jpg



Pag

ina 1

5

numerele într-un fel, și descoperind proporția phi, cu cochilia unui melc, apoi cu

dispunerea geometrică a semințelor pe floarea soarelui, apoi cu dispunerea solzilor pe

aripile unui fluture, și cu alte elemente ale creației?”

Fibonacci şi corpul uman

Dacă privim mâinile unui om, constatăm

alte coincidenţe poate, ce ne amintesc de

faimosul şir. Avem 2 mâini, cu 5 câte

degete, fiecare având 3 falange separate

prin două articulaţii. Coincidenţă sau nu,

aspectul este interesant, cu atât mai mult

cu cât dacă măsurăm lungimea oaselor

degetelor, se pare că raportul dintre osul

cel mai lung şi cel din mijloc, ca şi

raportul dintre osul mijlociu şi cel mai

scurt din vârf reprezintă proporţia de aur

phi. In medie, dimensiunile falangelor

sunt: 2 cm, 3 cm, 5 cm, iar în continuare

osul palmei are circa 8 cm (2, 3, 5, 8 sunt

numere din secvenţa Fibonacci).

In acelaşi timp, faţa umană este caracterizată din punct de vedere estetic prin câteva

dimensiuni principale: distanţa dintre ochi, distanţa dintre gură şi ochi, distanţa dintre

nas şi ochi, dimensiunea gurii.

Numerele Fibonacci şi proporţia divină

Oamenii încearcă permanent să înţeleagă

natura şi legile acesteia, să simtă ritmurile

cosmice, să înţeleagă de fapt mai profund

viaţa, pentru a ajunge la o armonie cu

mediul înconjurător. Aplicaţiile

numărului de aur, de fapt ale raportului ca

atare, se regăsesc la punerea în proporţie

a lucrărilor în arhitectură, pictură,

sculptură, estetică şi artă în general, ceea

ce confirmă interesul manifestat de-a

lungul timpului pentru acest număr.

Proporţia divină a condus la construirea

Dreptunghiului de aur, în care raportul

laturilor este egal cu numărul de aur.

Acest tip de dreptunghi este considerat ca

fiind deosebit de estetic şi ca urmare a

fost şi este intens utilizat în arhitectură şi

artă. Spre exemplu în construcţia

Parthenonului din Atena se regăsesc cel

puţin două astfel de dreptunghiuri.

Exemple sunt foarte multe, vă invităm să

le descoperiţi în tot ceea ce ne înconjoară!

BIBLIOGRAFIE

1. Paloma Petrescu, Viorica Pop , Ghid pentru cadrele didactice, proiect Phare

2004, Transdisciplinaritatea-o nouă abordare a situaţiilor problemă, Buc. 2007;

2. Solomon Marcus, Din Gândirea matematică românească., Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică , Buc. 1975.

3. www.wikipedia.ro

Marin Andrei –clasa a VI-a B

(Prof. Spătaru Geanina)

http://www.wikipedia.ro/



Pag

ina

16

BUN VENIT, PRIMĂVARĂ!

În aşteptarea razelor

strălucitoare ale soarelui, a parfumului îmbietor al florilor, al

ciripitului vesel al păsărilor, al

verdelui crud al ierbii, elevii clasei a

II-a B, au realizat, în cadrul orelor de

arte vizuale şi abilităţi practice,

numeroase lucrări dedicate

anotimpului renaşterii naturii.

Utilizând diverse material (carton,

hârtie colorată, discuri) şi tehnici de

lucru (tăiere, decupare, mototolire,

pliere, lipire), micuţii artişti au

realizat tablouri în care au redat

gingăşia ghiocelului, frumuseţea

florilor, a copacilor înmuguriţi, a

păsărilor şi a gâzelor trezite la viaţă

de căldura razelor de soare.

Când toate au fost gata, le-au

ales pe cele mai frumoase şi le-au

aranjat într-o expoziţie realizată la

intrarea în şcoală. Colegii, părinţii şi

profesorii trec prin holul şcolii şi se

bucură la vederea imaginilor cu flori

vesele, multicolore.

Elevii clasei a II-a B

(P.Î.P. Silvia Mihăilescu)



Pag

ina

17

VINE PRIMĂVARA

Astăzi, răcoarea iernii s-a dus şi a apărut tabloul floral al primăverii.

Munţii sticloşi strălucesc în bătaia soarelui, cojocul de zăpadă se topeşte.

Cerul devine limpede ca marea şi goneşte norii fumurii, aducând soarele galben ca o

torţă.

Apar şi vestitorii acestui anotimp care dezmorţesc lumea, ghioceii.Animalele

ies la lumina soarelui bucuroase că gerul nestăvilit nu mai e.

Peisajul parcă e desprins dintr-un basm.

Neagu Rareş Andrei, cls. a III-a B

BUNICUL MEU

Truşcă Maria-Flavia, cls. a III-a B

Când l-am cunoscut pe bunicul,

Aveam un an, doar unul,

Era pilot de avion şi, când eram cu el,

Vedeam nori, un milion.

El Truşcă Marian se numeşte

Şi multe amintiri îmi povesteşte.

Are-o statură slabă, zveltă,

Dar totodată potrivită,

Cu păr precum castanele coapte,

Mustaţa ca o singură noapte.

O cămaşă, un palton,

Pantofii şi-un papion.

Bunicul face orice pentru mine,

Eu ştiu şi-mi pare foarte bine!

(Înv. Nulgean Seitmola)



Pag

ina

18

Sayyadali Nadia, I B

Hugianu Răzvan, I B

Puşlac Denis, I B

REGINA CELOR PATRU ANOTIMPURI

A revenit primăvara, regina celor

patru anotimpuri. Ea a adus soarele care

îşi reflectă razele în lacul abia dezgheţat,

păsările care îşi revarsă trilurile, gâzele,

fiinţe mici, dar importante, florile cu

miros îmbătător şi multe alte bogăţii.

În timp ce soarele îşi ridică

ploapele şi mângâie pământul, albinele şi

fluturii sărută florile. Primăvara coboară

pe pământul plin cu flori. Ea spune

tuturor că trebuie să îşi înceapă

spectacolul. Soarele să lumineze cu razele

sale aurii, păsările să cânte cu glasul lor

blajin şi să trezească natura, albinele să

facă mierea delicioasă ca în fiecare an,

florile să bucure oamenii când le privesc.

Fiecare a început să-şi facă treaba cum

ştie mai bine.

Regina celor patru anotimpuri e

încântată de tot ce au facut vietăţile

pământului. Toate şi-au arătat magia.

Primăvara este anotimpul care

renaşte natura!

Mara Miruna, cls. a IV-a D

UN VIS

Acum trei zile, înainte să adorm,

am citit câteva pagini din cartea „Lumea

florilor”. Eram fascinată de ciclul lor. Am

hotărât ca a doua zi să merg la Grădina

Botanică unde voi putea să văd o puzderie

de fluturi.

Am adormit. Am avut un vis

ciudat în care fluturii vorbeau. M-a luat

de mână un fluturaş şi mi-a spus:

--Vrei să vii cu mine în lumea

mea? Acolo îmi vei cunoaşte toţi

prietenii.

Fascinată de propunerea

fluturelui am spus că doresc să merg în

lumea lui.



Pag

ina

19

Besnea Daniel, I B

Radu Bianca, I B

Peste câteva ceasuri am ajuns. Era o

mulţime de fluturi multicolori care zburau

graţios. Prietenul meu mi-a facut un tur.

Mi-a explicat că drumul pâna la a ajunge

fluture este foarte lung. Parcurge mai

multe etape. Lucrul cel mai minunat la ei

este…răbdarea.

Spre dimineaţă, condusă de

fluture, am ajuns acasă. Când a sunat

ceasul deşteptător … am realizat că

momentele de extaz au fost doar un vis

frumos ce a trecut.

Rusu Bianca Mihaela, cls. a IV-a D

VA VENI PRIMĂVARA

Era o seară de iarnă. Eu abia

aşteptam să vină primăvara ca să stau

afară cât e ziua de lungă şi să-mi fac o

coroniţă din flori multicolore.

M-am aşezat în pat şi am adormit

cu gândul la primăvară. În visul meu era 1

Martie, prima zi de primăvară. Copacii

erau deja înmuguriţi şi florile timide

ieşeau din pământul moale. Ghioceii erau

peste tot. Soarele strălucea peste întreaga

natură. Păsările călătoare veneau la noi în

ţară şi ne cântau minunatele lor triluri.

Eu eram în parc cu trei prietene:

Miruna, Bianca şi Georgiana. Noi

admiram fluturaşii multicolori şi

culegeam floricele. Ne bucuram foarte

mult că venise primăvara! Ne tăvăleam

prin iarba verde şi moale. Râdeam şi

săream de fericire. Tuturor ne plăcea să

facem coroniţe şi să alergăm.

Nu a durat mult şi un zgomot

asurzitor a şters tabloul fericit din faţa

mea. Era ceasul deşteptător care m-a scos

din vis. Am pornit tristă spre fereastră,

însă m-am bucurat ca pot totuşi să mă mai

joc în zăpadă.

Va veni şi primăvara într-o zi!

Gavrilă Ioana, Cls. a IV-a D

(P.Î.P. Sorina Pîrvu)



Pag

ina

20

Primăvara este unul din cele patru anotimpuri din zona temperată, marcând

trecerea între iarnă şi vară! Întotdeauna, primăvara însemnă dezgheţul, topirea,

trezirea la viaţă, reînoirea şi renaşterea naturii, vieţii şi a societăţii.

Modificările factorilor abiotici (lumină, temperatură, umiditate etc.) determină

schimbări în fizionomia şi activitatea vieţuitoarelor, deci şi a plantelor. Variațiile

produse de alternanța zi-noapte se numesc variații diurne, iar cele produse de

alternanța anotimpurilor se numesc variaţii sezoniere. În tara noastră, din punct de

vedere ecologic, se succed 6 sezoane -prevernal (1 III-1 V), vernal (1 V-15 VI),

estival(15 VI-15 VIII), serotinal (15 VIII-15 IX)), autumnal (15 IX-1 XL), hiemal (1

XI-1 III).

Anotimpurile produc modificări cantitative si calitative ale factorilor ecologici

din biotop, care determină schimbări atât în fizionomia plantelor cât şi asupra funcţiei

acestora în ecosistem. Primăvara (sezonul prevernal) natura se trezește la viaţă. Se

măreşte durata zilei şi crește temperatura aerului şi umiditatea solului. Apar mai întâi

plantele cu ciclu biologic scurt (florile timpurii) cum sunt ghioceii, apoi viorelele şi

brebeneii.

Ghiocel Viorea Brebenei

Dar căldura şi razele soarelui de la începutul primăverii nu sunt suficiente pentru a

asigura nutriţie optimă pentru plante. Cantitatea de lumină solară nu este adecvată

pentru fotosinteza optimă, necesară pentru formarea lăstarilor. Totuşi, plantele care

înfloresc primăvara au găsit o soluţie la această problemă. Au un fel de cămară unde

depozitează nutrienţii, mineralele şi amidonul, care sunt esenţiale pentru

supravieţuirea plantelor şi pe care le înmagazinează în anul precedent. De asemenea,

iarna înmagazinează energie în bulbi, pe care primăvara o utilizează pentru a ieşi la

suprafaţă şi pentru a înflori.

Există florile de primăvară anuale şi cele perene. Soiurile perene

supravieţuiesc iernii prin lăsarea de seminţe. Însă plantele anuale care înfloresc

primăvara mor iarna.

Din punct de vedere botanic, ghioceii sunt plante erbacee perene şi cresc până

la aproximativ 20 cm. Au frunze cu margini netede şi flori albe.

Viorelele sunt de talie relativ redusă (10-30) și frunzele, întotdeauna în număr

de două Ele se ridică imediat de deasupra solului, atingând o lungime de până la



Pag

ina

21

25 cm. Inflorescența, care este un racem, iar florile sunt formate din 6 petale și din 6

stamine, de culoare albastră-violacee. Fructul este o capsulă.

Brebeneii sunt plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui.

După înfrunzirea arborilor, aceste plante cu ciclu biologic scurt întră în repaus

până primăvara viitoare. După ce înfrunzesc arborii, arbuștii şi celelalte plante

erbacee încep să înflorească mai întâi arborii la care polenizarea se face prin vânt

(mesteacăn, salcie, arin etc), după care înfloresc livezile (primele fiind livezile de

cireș şi vișin).

Mesteacăn Salcie Arin

Cireş Vişin

Considerată a fi o renaştere a naturii, primăvara ne întâmpină cu muguri, flori,

un strop de căldură şi câte o zvârcolire a iernii care nu se dă dusă. Primăvara este

anotimpul când petalele florilor se deschid, păsările se întorc din nou în ţara noastră.

Soarele este mai puternic iar cerul devine un albastru pur Păsările reîntoarse pe

meleagurile nostre vestesc renașterea naturii aducând în inimile oamenilor multă

fericire şi bucurie.

Bibliografie:

Manual de biologie pentru clasa a VIII-a –Gh. Mohan, A. Mihail - Ed. All, 2000

www.wikipedia.ro, www.gardena.com , www.google.ro (pentru imagini)

Dediu Andrei –clasa a VIII-a B

(Prof. Soare Marilena)


http://www.gardena.com/

http://www.google.ro/



Pag

ina

22

Clasa I B, compunere colectivă

P.Î.P. Daniela Rădulescu

Soarele a început să strălucească mai tare.

Căldura lui intră din ce în ce mai adânc în pământ.

Acolo doarme o sămânţă micuţă învelită în

sâmburele ei.

Razele soarelui o trezesc şi ea îşi întinde încet

mânuţele şi picioruşele. Simte cum creşte şi se face

tot mai mare. Picioruşele ei sunt acum două, apoi

trei, patru, cinci şi nici nu ştie să le mai numere. Doar ea e o sămânţă mititică care nu

ştie încă să numere prea bine.

Vrea să vadă soarele şi începe să se înalţe. Trece prin pământul cald şi ajunge

la lumină. Este atât de frumos! În jurul ei e multă verdeaţă şi flori de toate culorile. O

vizitează o gărgăriţă micuţă şi roşie care îi dă bună dimineaţa.

Acum e mai mare, corpul i s-a mai îngroşat şi ajunge tot mai sus. Pe lângă ea

trec păsărele grăbite ca să-şi construiască cuiburile. Îşi întinde mâinile spre ele şi vede

că are multe mâini şi foarte multe degete subţirele. Îi place că poate să le ridice tot

mai sus, către cer.

Soarele o mângâie uşor şi se întâmplă ceva ciudat. Peste tot, pe degeţele, îi

cresc flori mititele. Sunt albe şi roz şi miros aşa de frumos.

Când se uită spre pământ vede cât de înaltă a crescut. Nu mai este o sămânţă

mică. Este un copăcel înflorit. Şi are alături mulţi copăcei la fel de frumoşi, o livadă

întreagă.

COPACUL ÎNFLORIT

Sayyadali Nadia, I B



Pag

ina

23

Livada de copăcei am desenat-o şi noi. Am pus pe planşă o picătură de

culoare pentru sămânţă. Apoi am adăugat câte puţină culoare şi am ajutat-o să crească

cu pensula. Cu linii subţirele am întins rădăcinile, adică picioruşele. Am ridicat linie

lângă linie ca să facem trunchiul. Din el am despărţit mânuţele cu degete subţirele

care sunt crengile şi crenguţele. La sfârşit am punctat floricelele albe şi roz.

Pentru că am făcut nişte copăcei tare frumoşi am desenat şi păsărele. Ele vin

ca să-şi construiască cuiburile în coroana copăceilor noştri.

La sfârşit, am vrut să se bucure toată lumea. Aşa că am fotografiat cei mai

frumoşi copaci desenaţi şi vi i-am adus şi vouă.

Să aveţi o primăvară tare frumoasă!

Ignat Ilaria, I B

Mişaca Costin, I B Neagu Bogdan, I B



Pag

ina

24

“ Zâna Primăvara”

Filip Andra-clasa a V-a B

BUCURIE DE PRIMĂVARĂ

Ciotoi Raluca - cls a VIII-a B

Soarele e mai puternic

Pomii sunt în floare iară

Ce mireasmă, ce candoare

Natura e-n sărbătoare!

Păsări iarăşi ciripesc

Vesele şi zgomotoase

Uneori mai gânguresc

Pe crenguţă drăgăstoase!

Gâzele par furioase

Florile le jumulesc

Şi astfel le-mbogăţesc

Nectarul-l împărtăşesc!

Oamenii sunt mai voioşi

Calcă sprinten, zgomotoşi

Bucurându-se din plin

De-al naturii aer fin!

ZÂNA PRIMĂVARĂ

Jantea Isabela-cls a VIII-a A

Dintre cele 4 zâne

Una reprezintă viața.

Ea aduce iar pe lume

Ghioceii și verdeața.

Păsările călătoare

Se întorc la cuibul lor.

Soarele din nou răsare,

Pe cer nu e niciun nor!

Câmpul este plin de flori

Vântul adie ușor

Şi ce minunat decor

Primăvara e în toi!

Filip Andra-cls a V-a B



Pag

ina

25

PRIMĂVARA

Aionoae Mihaela-cls a VIII-a B

Soarele mlădios începe să răsară

E mai puternic, e de primăvară!

Ghioceii se scutură de zăpadă

Lumina zilei nerăbdători să vadă!

Toporaşi vioi şi zambile colorate

Brânduşele violet şi lalele

minunate

Vor ca lumii întregi să se arate

Simţindu-se binecuvântate!

Lăcrămioare, crini, narcise

Toate albe şi frumos deschise

Covorul verde crud îl întregesc

Cerului senin ele-i zâmbesc!

Păsărele mii, în cârd sosesc

Cuiburile cu greu îşi pregătesc

Tare frumos mai ciripesc

Primăvara minunată o vestesc!

VINE PRIMĂVARA!

Duluman Narcisa - cls a VIII-a B

Să audă toată ţara

Vine iarăşi primăvara

Amintirile frumoase

La noi iată, sunt întoarse!

Bucurie e din plin

Vântul bate mai puţin

Soarele frumos apare

Ce bine-mi pare!

Te-asteptam cu nerăbdare

Flori şi iarbă văd în zare,

Ce bine nouă ne-a părut

Când te-am revăzut!

Păsărele cântă iară

Te vestesc-n gura mare !

Primăvara e în toi

Bine-ai revenit la boi!

“Primăvara”

Marin Andreea-cls a VII-a A



Pag

ina

26

PRIMĂVARA JUCĂUŞĂ

Sebi Cosmin - cls a VIII-a B

E prima zi de blândă primăvară

Cu toţii se adună iară, ies afară!

Păsările zboară pe cerul luminat

Flori înmiresmate îmbie aerul curat!

Soarele arzător, străluceşte zâmbitor

Greierii cântă-n iarba de un verde-izbitor!

Fluturaşii, gândăcei, sunt acum mai rotofei,

Iar micuţul Grivei zburdă printre ei!

Ursuleţul Martinică- n gură cu o ramurică

Joacă hârjoneala mare cu frăţiorul Aurică

Prin pădure ţopăie, bucurându-se de soare!

E slăbuţ, nevoie mare dar, caută de mâncare!

Atodiresei Elena-cls a III-a C

Sebi Cosmin

POVESTE DE PRIMĂVARĂ

Duluman Narcisa cls a VIII-a B

Primăvara e frumoasă,

Şi ne-aduce flori în casă,

Noi o aşteptam cu drag

Iarna o salutăm din prag!

Primăvara a venit,

Paştele a şi sosit.

Şi le-aduce la copii,

Cadouri şi bucurii !

A sosit cu voie bună

Noi să spunem împreună:

"Domnul Hristos a înviat"!

La ceruri El s-a înălţat!

Iepuraşul drăgălaş,

Zburdă vesel pe imaş

Încărcat cu coşuleţe

Şi cu zâmbete glumeţe!



Pag

ina

27

PRIMÃVARA A SOSIT!

Candet Georgiana

Primăvara a sosit,

Iarna iar a fugit,

Natura întreagă s-a trezit!

Gâzele au ieşit,

Norii grei s-au risipit,

Soarele ne-a zâmbit

Copacii au înflorit

Păsările ciripesc

Copiii se veselesc

Anotimpul îl îndrăgesc!!

Filip Andra

PRIMĂVARA-I SĂRBĂTOARE

Chirilă George

Primăvara-i sărbătoare,

Mereu încântătoare,

Jucăuşă şi frumoasă

Iepuraşul vine acasă!

Fluturaşi si rândunele

Veseli pe câmpie

Zburdă plini de gingăşie

Într-o magică tovărăşie!

Verdeaţa şi floricelele

Totul este minunat

Anotimp ce-mi place mie

Toata lumea-i fericită

Planeta e trezită!

PRIMÃVARA-DARUL NATURII

Puiu Fabiana

Zboară păsările iar,

Natura-i un mare dar,

Florile-nfloresc,

Copacii-nverzesc.

Roua de dimineaţă,

Aduce natura la viaţă

Ne face să zâmbim

De aceea o iubim!

Când soarele răsare

O noua zi apare,

Când soarele apune

Pe noi prost ne dispune.

Aşteptăm cu nerăbdare

Lumina ce iar apare

Ca să ne jucăm de zor

Nu să stăm la televizor!

PRIMĂVARA

Mândreanu Cosmin

Primăvara e frumoasă

Facem curăţenie în casă

Copiii culeg floricele

Care sunt gingăşele.

Afară, soarele frumos

Este foarte luminos

Face o căldura blândă

Şi în jurul totul abundă!

Clasa a V-a B

(Prof. Dumitraşcu Mădălina)



Pag

ina

28

În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui,

copiilor şi tinerilor - fete şi băieţi deopotrivă.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a

apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a

primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi

vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace,

iar roşul - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al

XVIII-lea.

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate

mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă,

pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate

semnifica vitalitatea femeii, iar albul - înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului

exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Mărţisorul Babei Dochia

O alta legendă spune că atunci când se află la păscut cu turma sa de oi, Baba

Dochia a găsit o pară. Dochia a legat para cu un fir de aţă pe care l-a aşezat pe desaga sa.

Ziua în care Baba Dochia a găsit para era prima zi a lunii martie. Se spune astfel, că Baba

Dochia a fost prima persoană care a purtat un mărţişor.

Legenda dintre bine şi rău

Se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost

ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul, vărsându-şi

sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au

răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii.

O PRIMÃVARÃ FRUMOASÃ!

Popa Andra-cls a VIII-a A

(Prof. Bucurenciu Iulia)

http://timp-liber.acasa.ro/articole/11922-ce-sunt-babele.html

http://timp-liber.acasa.ro/articole/11922-ce-sunt-babele.html



Pag

ina

29

Luna martie este prima lună

a primăverii când toată natura

renaşte şi razele soarelui încep să ne

încălzească sufletele.

Ziua de 8 martie este cunoscută

ca Sărbatoarea Internaţională a

Femeii.

În acestă zi dedicată femeilor

se obisnuieşte a se dărui flori,

cadouri pentru persoanelor dragi.

(mame, surori, prietene)! Prichindeii

clasei I A au dorit să facă o surpriză

mămicilor realizând felicitări pline

de iubire şi puritate pentru fiinţa cea

mai dragă!

CLASA I A (Înv. Voica Mariana)



Pag

ina

30

Ficărui copil, Dumnezeu i-a dat o mamă a cărei dragoste şi căldură îl face să

simtă ca e centrul universului. Fiindcă martie este luna în care sărbătorim femeia,

câţiva elevi au alcătuit un buchet de poezii dedicate fiinţei dragi, MAMA.

MAMÃ DRAGÃ

Minciu Andreea-cls a VI-a B

Mamă dragă, îți mulțumesc

M-ai crescut, eu te-ndrăgesc

M-ai învățat să trăiesc.

Mulțumesc că mă iubeşti,

Că de rele mă fereşti,

Şi de griji mă ocoleşti,

Că doar binele-mi doreşti,

Că doar tu mă încălzeşti,

Mă-ncălzeşti, mă strângi la piept

De-nvățat, mă-nveți ce-i drept,

Cum să fiu copil cuminte,

Cum să merg doar înainte,

Cum să trec de suferințe

Şi să-ți spun tot ce-am în minte.

Şi să-ți dau un ghiocel,

Să te mândreşti cu el

Şi să-ți spun că te iubesc,

Asta-i tot ce-ți mărturisesc!

MAMĂ

Loghin Robert - cls a V-a A

De 8 martie, mama mea

Îţi dau în dar primăvara

Şi în acelaşi timp cu ea

Şi felicitarea mea.

E făcută pentru tine

Fiindcă ai grijă de mine

Şi pentru mine mereu

Vei fi o parte din sufletul meu.

Te iubesc, mami!

NIMENI NU-I CA MAMA MEA

Gherghescu Maria-cls a V-a A

Nicăieri nu-i ca acasă

Unde-i dragoste firească

Nimeni nu m-ajută aşa

Cum o face mama mea!

Ea se luptă neîncetat

Pentru mine neapărat!

Nimeni nu-i ca mama mea

Stă mereu în preajma mea

Mă susţine orice-ar fi

La necaz şi bucurii

Cu dragostea-i părintească

Din căldura-i sufletească!

MAMI

Crîjman Ioana-cls a V-a A

Nouă luni tu m-ai purtat,

În al tău pântec minunat

Şi mereu tu îmi cântai

Cu blândeţe m-alintai.

De foame sau de somn,

Doar tu le-ai priceput.

Acum în mintea ta adorm

Poveşti de la-nceput.

Când suntem în braţe noi

O căldură ne-nconjoară,

Înfloresc copacii goi

Chiar daca e iarna-afară.

Bună, nebună, oricum ai fi

Te iubesc, te voi iubi!

Asta-s eu, n-ai ce să-mi faci,

Alta fată nu mai faci!

Cum o dau, cum o sucesc

Tot la tine nimeresc,

Dar îmi place chiar şi-aşa

Fiindcă eşti mămica mea!

(Prof. Gumeni Dochiţa)



Pag

ina

31

Atodiresei Elena-clasa a III-a C

(Înv. Balaban Verginia)



Pag

ina

32

Primăvara calendaristică începe pe 1 martie, o dată cu Mărţişorului şi ţine trei

luni însă, echinocţiul de primăvară e mai târziu, pe 21 martie adică atunci începe

primăvara astronomică, când ziua este egală cu noaptea. În funcţie de echinocţiul

acesta şi de prima duminică cu luna plină după acestă dată se calculează când se va

sărbători Paştele în fiecare an.

Natura se trezeşte din nou la viaţă primăvara, atunci când are loc Învierea,

când sufletul renaşte, atunci când Domnul prin jertfa sa, face ca viaţa să învingă

moartea. Tot aşa, şi primăvara se chinuie să reapară, printre norii grei trec razele aurii

ale soarelui care încălzesc uşor pământul şi face ca de sub frunzele galbene şi

putrezite, să tresară firul ierbii. O dată cu venirea primăverii apar florile, de exemplu

ghiocelul care este alb-pur şi reprezintă vestitorul primăverii la fel cum şi Isus este

mesagerul Învierii din fiecare an; copacii înfloresc în diverse culori creionând o

sărbătoare a bucuriei pentru toţi cei care îi privesc, le miros florile iar păsărelele

ciripesc jucăuşe pe crengile lor şi gâzele ţopăie printre flori! Putem compara acest

tablou al primăverii cu Noaptea Învierii când oamenii bucuroşi sufleteşte iau Lumina

Sfântă de la biserică şi care transmit mai departe recunoştinţa din sufletele lor faţă de

Mântuitorul prin faptul că respectă tradiţiile de Paşte (se adună în familie şi

sărbătoresc cu o masă bogată cu miel, ouă roşii, cozonac, vin roşu), atunci cand se

întâlnesc se salută cu “Hristos a Înviat!” şi li se răspunde cu “Adevărat a Înviat!”

“Primăvara”-Perjoc Andreea-cls a VIII-a A



Pag

ina

33


Primăvara înveseleşte din nou oraşul meu, Constanţa: copiii sunt fericiţi, ies să alerge

prin parcuri (cu rolele sau cu bicicletele), doar căţeluşii le fac concurenţă care atunci

când se plictisesc se tăvălesc în iarbă, bătrânii ies şi ei agale câte doi şi se bucură pur

şi simplu de aerul curat! Plaja şi faleza încep să redevină cât mai animate, constănţenii

şi nu numai, preferând plimbările şi respirând aerul influenţat de apa sărată a mării

care face bine la sănătate; pescăruşii gălăgioşi zboară deasupra mării trecând pe lângă

pescari şi certându-i parcă pentru că le iau din peşte!

Oamenii încep să curăţe copacii, viţa de vie, iarba ... ador mirosul acela de

iarbă proaspată, îmi aminteşte mereu de ieşirile cu familia în pădurea de la Basarabi,

nu departe de Constanţa, unde mă pot juca în voie alături de ai mei!!!

Oraşul în sine devine mai aglomerat, începe forfota, multe maşini, mulţi

străini, toţi aleargă cu diverse treburi şi par supăraţi numai noi copiii suntem plini de

viaţă, jucăusi, puşi pe şotii, dornici de a cunoaşte oamenii noi, de a ne face prieteni

noi, de a învăţa jocuri noi cât mai atractive şi antrenante!

Primăvara e magică, apare deodată ca la un număr de magie când magicianul

pocneşte din degete şi apare sau dispare elementul respectiv, la fel şi cu primăvara, nu

de puţine ori mi s-a întâmplat să mă trezesc cu caisul din faţa geamului meu înflorit

iar eu să nu-mi dau seama când s-a întâmplat şi apoi să stau cu ochii pironiţi de geam

şi să-l admir zâmbind şi îmi spun că iar m-a păcălit!

Ciotoi Raluca - cls a VIII-a B




Pag

ina

34

Ziua Internationala a Francofoniei este o zi dedicată limbii franceze, care

reuneşte milioane de locuitori în întreaga lume. În fiecare an, la 20 martie, este

sărbătorită Ziua internațională a Francofoniei, dedicată celor care vorbesc sau folosesc

în mod regulat limba franceză. Evenimentul reprezintă un prilej de a face cunoscute

valorile culturale ale acestei limbi, solidaritatea și deschiderea spre dialog ce îi

caracterizează pe vorbitori.

Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF) reuneşte state şi guverne

de pe cinci continente care au în comun afinitatea pentru limba franceză.

Statele francofone: Belgia, Camerun, Canada, Coasta de Flideş, Congo, Elveţia,

Franţa, Haiti, Luxemburg, Monaco, Nigeria, Senegal, Cambodgia, Tunisia,

Ungaria, Polonia, Grecia, Slovacia, România etc.

Francofonia înseamnă pace, înţelegere şi toleranţă, trei valori esenţiale ale

umanităţii.

Francofonia are 4 mari obiective: 1.Promovarea limbii franceze şi a diversităţii culturale şi lingvistice;

2. Promovarea păcii, a democraţiei şi a drepturilor omului;

3.Susţinerea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării;

4.Dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile şi a solidarităţii.

Francofonia înseamnă să aparţii aceleiaşi comunităţi şi să împărtăşeşti valorile

culturale, ştiinţifice, economice. Presupune o solidaritate de grup, o conştiinţă

comună. Trebuie să fim capabili să dialogăm, pentru a avea o lume mai bună, pentru a

promova realizările locale.

Scurtă istorie a francofoniei:

Termenul “francofonie” a apărut spre sfârşitul sec. al XIX-lea pentru a descrie

ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Cuvântul “francofonie” a fost folosit

pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez Onesime Reclus

pentru a desemna ansamblul persoanelor şi ţărilor vorbitoare de franceză, intenţia sa

era de a acredita ideea existenţei unei alte maniere de a concepe lumea, în funcţie de

limba utilizată. De atunci, cuvântul este folosit cu minusculă pentru a desemna



Pag

ina

35

vorbitorii de franceză şi cu majusculă pentru a aminti de instituţiile care se ocupă cu

relaţiile dintre ţările francofone.

Franţa Prin cultură şi stil de viaţă, Franţa a dat tonul, a inspirat umanitatea şi a atras

artişti, studenţi, călători, oameni de gust şi iubitori ai frumosului. Franceză a devenit

limba celor cultivaţi şi a diplomaţiei şi s-a impus, încă din sec. XVII, ca singura limbă

de circulaţie a ideilor în Europa, după ce latina avusese această misiune timp de o mie

de ani. Franceza, care a fost în secolul al XIX-lea limba diplomației, deține încă un

loc aparte în cadrul Națiunilor Unite. Aceasta nu este doar una din cele șase limbi

oficiale, ci și una din cele două limbi de lucru ale Secretariatului ONU. Limba

franceză şi valorile solidarităţii, ale dialogului şi diversităţii culturale sunt celebrate de

Ziua Internaţională a Francofoniei, prin mii de evenimente organizate în tot spaţiul

francofon. Evenimentul a fost creat în 1998 de OIF care reuneşte milioane de oameni

care au în comun valorile francofoniei şi limba franceză. Franţa a dat lumii o anumită

concepţie universală asupra omului şi o artă de a trăi, capodopere artistice, realizări

ştiintifice şi tehnice, iar valorile libertăţii şi toleranţei născute în Epoca Luminilor au

inspirat revoluţii în ţările Europei şi ale celor două Americi prin răspândirea ideilor şi

culturii franceze. Scriitorii francezi, cărţile despre Franţa şi valorile ei, filmul şi

muzica franceză au rămas prezente în viaţa cotidiană a sute de milioane de oameni,

cultura şi limba franceză fiind liantul OIF.

Francofoni-Francofonie Franceza este vorbită de 220 de milioane de oameni din întreaga lume şi este a

treia cea mai folosită pe Web, este limba oficială în 32 de state membre ale OIF, fie

singură, fie împreună cu alte limbi - engleza, araba, spaniola sau portugheza - şi este,

complet sau în parte, limba maternă în Franţa, Belgia, Elveţia, Luxemburg şi Monaco.

România, stat francofon În calitate de stat membru al OIF, România celebrează Ziua Internațională a

Francofoniei din anul 1993. Atât pe plan intern, cât și pe plan extern, prin intermediul

misiunilor diplomatice ale României peste hotare, ziua este sărbătorită printr-o serie

de manifestări cultural-artistice și științifice. Manifestările au drept scop promovarea

imaginii României, a diversității și valorilor francofone, marcarea identității

francofone a României și vizează mediul diplomatic, academic, mass-media, mediile

școlare, publicul larg. În România peste 25% dintre români vorbesc limba franceză,

un record pentru o ţară în care limba oficială nu este franceză. Sunt mai mult de 14

mii de profesori de limba franceză care se învaţă în grădiniţe, şcoli şi licee - există

mai mult de 50 de licee cu secţii bilingve franceză-română, iar un număr important de

tineri între 10-18 ani studiază toate disciplinele în franceză. Dovadă a importanţei pe

care în Europa Centrală şi de Est o are OIF, din septembrie 2015 s-a deschis biroul

regional dedicat ţărilor membre din regiune, situat la Bucureşti.

În 2016, Ziua Francofoniei se desfășoară sub sloganul "Le pouvoir des mots"

("Puterea cuvintelor): promovarea bucătăriei franțuzești și a diverselor elemente

culturale, concursuri ale cântecului francofon, Festivalul Internațional al Francofoniei

2016 (Franța), simulări ale reuniunilor Consiliului permanent al francofoniei

(Ungaria), Săptămâna națională a francofoniei (Canada) etc.

Bibliografie: www.wikipedia.ro www.amosnews.ro www.mae.ro

Albu Anamaria Alexandra-clasa a VII-a C

(Prof. Rudi Elisabeta)


http://www.amosnews.ro/

http://www.mae.ro/



Pag

ina

36

Maman

Et mon soleil

Reflète mon chemin

Et elle m’aime beaucoup!

Jantea Isabela- cls a VIII-a A

Printemps est très beau

Ramène la nature à la vie

Inspire l’amour et la joie

Nait sur les plaines de divers

couleurs

Tu ne peux pas ignorer cette saison

Ensoleillée et

Magnifique comme le

Premier

Souffle de la vie !

Jantea Reli - cls a VIII-a A

Bibelot

Impatient

Ensoleillé

Naturel

Vert

Eclaire

Narratif

Unique

Enchantement

Paix

Renaissance

Individuelle

Nids

Tableau

Environnement

Maman

Premier

Soleil

Munteanu Beatrice-cls a VIII-a A

PROVERBE ET CITATION

Une hirondelle ne fait pas le printemps.

Hirondelle aux champs amène joie et printemps.

Une fille sans ami est un printemps sans rose.

“S'il n'y avait pas d'hiver, le printemps ne serait pas si agréable: si nous ne

goûtions pas à l'adversité, la réussite ne serait pas tant appréciée.“ Anne

Bradstreet

“Les fleurs du printemps sont les rêves de l'hiver racontés, le matin, à la table

des anges.” Gibran Khalil Gibran

Culese de Jantea Reli-cls a VIII-a A

(Prof. Dolha Elena)

http://evene.lefigaro.fr/citation/hirondelle-champs-amene-joie-printemps-2744032.php

http://evene.lefigaro.fr/citation/fille-ami-printemps-rose-23412.php

http://www.citation-celebre.com/citations/33579






Pag

ina

37

Paştele sau Ĩnvierea Domnului este cea mai veche şi importantă sărbătoare a

creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul

lui Iisus Hristos. Este prilejul, pentru români, de a trãi clipe de bucurie sfântă, dar şi

de a sãrbãtorii ĩn comunitãţii. Aceastã mare sãrbãtoare este precedatã de un post de 7

sãptãmâni. Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. Ĩn

perioada acesta oamenii ĩncearcã sã fie mai buni şi mai plini de evlavie.

Lumânarea din noaptea de Paşte reprezintã lumina Ĩnvierii Domnului, a

biruinţei luminii lui Iisus asupra ĩntunericului iadului, a binelui aupra rãului şi a vieţii

asupra morţii. Preotul aduce lumânarea aprinsã de la altar, iar creştinii se apropie şi

aprind lumânarile. Cei mai mulţi duc “lumina” ĩn casele lor şi pãstrează lumânările

pentru a le aprinde ĩn zilele ĩn care sunt supãraţi sau au necazuri. Tot în această

noapte, la sfârşitul slujbei se oferă pasca înmuiată în vin. În prima zi de Paşte, imediat

cum se trezesc, credincioşi se spală pe mâini şi pe faţă după care trebuie să-şi facă

semnul cruci de trei ori şi să ia o bucată din pasca înmuiată în vin, apoi, ciocnesc ouă

roşii. În a doua zi de Paşte, finii merg în vizită la naşi, unde duc bucate alese (o sticlă

de vin, un cozonac sau un tort) pentru a sărbătorii împreună Paştele.

.„Paparuda” este un obicei dobrogean şi se desfăşoară în a treia zi de Paşti.

Acesta constă în stropirea cu apă a unui alai de tinere împodobite cu flori sau cu

ramuri verzi. Alaiul este format din tineri mascaţi. Tinerele se înfăşoară în ghirlande

de boz, brusture sau fag şi umblă prin sat de la casă la casă şi prin cântecul şi jocul lor

invocă ploaia.

Ca şi Paparuda un alt obicei este „Caloianul”. Are loc în a treia zi de Paşte. În

această zi se face o păpuşă de lut, se îngroapă în câmp. După o perioadă de timp,

păpuşa se dezgroapă şi se rupe în bucăţi după care se împrăştie pe câmp. Acest ritual

este făcut pentru belşugul, fertilitatea şi regenerarea vegetaţiei.

Indiferent de obiceiurile şi tradiţiile pe care românii le au, ĩn funcţie de

regiunile din care provin, fiecare dintre ei sãrbãtoreşte Paştele cu multã caldurã şi

linişte sufleteascã, credinţã ĩn cele Sfinte şi bucuria de a fi alãturi de cei dragi.

Jantea Reli –clasa a VIII- a A

(Prof. Ştefan Mirela )



Pag

ina

38

SFÂNTA SĂRBĂTOARE A ÎNVIERII

Aionoae Mihaela - cls a VIII-a B

E întuneric în biserică ... afară, e 12 noaptea

Bat clopotele iară şi toti dau navală

Oamenii aşteaptă cu toţii laolaltă

Ca Lumina Sfânta să se arate

Se aud inimi cum bat şi...

Toţi tresar, se înfioară...

Hristos a înviat!

Domnul nostru ne-a iertat!

Să nu uităm fraţii să-i iubim

Noi mai buni cu semenii să fim!

Recunoscatori Domnului nostru, Isus

Pentru sacrificiul suprem pentru noi, depus!

Învierea înseamnă liniştea sufletului

Inima fiind iarăşi-n multă culoare

Învierea e venirea primăverii

Firul ierbii care tresare

În soarele dimineţii!

Victoria vieţii!

Natura prinde viaţă

Păsărelele îşi cântă trilul,

În văzduhul cerului albastru,

Copiii zburdă afară prin parcuri

Bătrânii mână-n mână se plimbă lin

Iar adulţii uitându-se zâmbesc din plin!

Fluturele - simbolizează Învierea, viaţa sfântă!

Nastase Alexia-cls a IV-a C

POEZIE DE PAŞTE

Felea George - cls a VIII-a B

Astăzi Paştele a sosit,

Şi niciunul nu-i mâhnit,

Noi de Paşte tot pictăm,

Ouă înfrumuseţăm!

Iepurele vine-n grabă,

Vestind în lumea întreagă,

Fericire, veselie,bucurie

Pe Hristos care-nvie!

Cu speranţe, cu cadouri,

Iepuraşul îi carouri,

Ţopăie neîncetat,

Niciodată nu-i uitat!

Si la Paşte e-un sfârşit,

O să facem un mic trick,

Cu tot ce-am realizat,

Cu răbdare şi postat!



Pag

ina

39

SACRIFICIUL DOMNULUI

Muşat Valentina – cls a VIII-a B

Domnului Iisus i s-a dat

Cruce mare de cărat

Dar El paşnic a îndurat

Durere nici n-a arătat

Pe Domnul l-a rugat

Să ne ierte de …păcat!

Pe dealul Golgota

Maria mamă se ruga

Doar lânga Iisus stătea

În genunchi ea se lăsa

Pentru fiul său plângea

Domnul durerea să-i ia!

Şi apoi Iisus a înviat,

Creştinul s-a bucurat

Mântuire El ne-a dat

Sufletul ni l-a curăţat

Pentru noi el a luptat

Să fim fără de păcat!

PAŞTELE

Jantea Isabela - cls a VIII-a A

Azi e mare sărbătoare

Ne adunăm cu mic, cu mare

În jurul mesei festive

Cozonaci, ouă vopsite

Şi tot ce e mai frumos

Azi a Înviat Hristos!

La biserică ne ducem

Lumina Sfântă aducem

Vinul roşu îl gustăn

Lui Iisus noi ne rugăm

Îl slăvim şi-I mulţumim

În cinstea Lui sărbătorim


MINUNEA CREŞTINĂ

Muşat Valentina - cls a VIII-a B

Iisus Hristos a înviat

Pe toţi El ne-a ajutat

Cu sufletu-i minunat!

Cu cugetul împăcat

Pentru astă lume

El s-a sacrificat!

A lăsat să tune

Cerul să se adune

Ploaia ca să sune

Relele să spele

Viaţa să-nflorească

Din dumnezeiască faptă!



Pag

ina

40

ACTUL CREDINŢEI

Dediu Andrei – cls a VIII-a B

În zile de primăvară, plini de iubire

Cătăm la Tatăl ceresc fără mărginire

Când Iisus a îndurat şi a pătimit

Pentru noi, oamenii - El a suferit!

A îndeplinit porunca Tatălui ceresc

Cărându-şi crucea cu patimă, omenesc

Chinuit fiind pe dealul Golgotei urcând

Mărturie poporului creştin, plângând!

A fost răstignit fără milă de Pilat

Dar a treia zi, Dumnezeu L-a înviat!

Învingând pe cel rău, prin exemplu său

Certificând credinţa prin sângelui Său!


PAŞTELE

Trofin Alexandra-cls a VIII-a C

Dumnezeul nostru drag

Ce în Ierusalim a intrat

Cu ramuri de măslin

Şi finic a fost întâmpinat

Multe patimi a îndurat.

De la Ana la Caiafa

El a fost plimbat,

Şi de Pilat din Pont

Apoi a fost judecat

Nedrept de împărat!

În locul Lui, al lui Iisus,

Baraba a fost eliberat,

Iar pe Mântuitor nostru

Apostolul Iuda l-a trădat

Cu un făţarnic sărut!

Pe muntele Golgota

El crucea a urcat,

Şi chinuri a îndurat,

Însă El, Iisus a înviat

Pe morţi i-a eliberat!



Pag

ina

41

PAŞTELE ÎN FAMILIA MEA!

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine,

care comemorează cel mai important eveniment al creştinismului, Învierea lui Iisus

Hristos, iar la mine în familie se respectă această sărbătoare şi suntem foarte bucuroşi

să-l primim pe Domnul în sufletele noastre!

În Săptămâna Mare avem următorul program:

*** Lunea, Marţea şi Miercurea toţi facem treabă prin casă (aerisim, scuturăm,

curăţăm geamurile etc), prin grădină ( să fie curată, îngrijită) iar seara mergem la denii

iar într-una din zile le acestea ne împărtăşim.

*** Joia vopsim ouăle şi mama coace cozonacii sau checurile.

*** Vinerea încercăm să ţinem post negru ( pentru că Domnul Isus a suferit

foarte mult, a fost răstignit pe cruce), adică nu mâncăm nimic, bem doar apă (pentru a

fi feriţi de boli tot anul) iar seara mergem la biserică pentru a cânta Prohodul

Domnului , trecem pe sub masă şi înconjurăm biserica de trei ori.

*** În Sâmbăta Mare facem ultimele pregătiri pentru masă, pregătim hainele

noi pentru Înviere şi un coş cu ouă roşii (simbol al Învierii), pască ( se prepară doar de

Paşti), cozonac, sare (pentru belşug), usturoi (pentru a ne apăra de rele), friptură de

miel (mielul aminteşte de jertfa lui Isus), vin roşu. Apoi mergem la biserică sau la

mănăstire pentru a lua Lumină Sfîntă de la preot după 12°° noaptea şi pentru a sfinţi

bucatele din coş. Lumânarea de la Înviere o păstrăm în casă tot anul (şi e aprinsă

pentru a ne ocroti doar în caz de boală, de vreme rea).

În prima zi de Paşti, după ce ne trezim, ne spălăm faţa cu apa proaspătă, în

care am pus un ou roşu pentru a fi frumoşi şi sănătoşi, şi un bănuţ pentru a avea un an

cu belşug, ne închinăm şi apoi ne adunăm cu toată familia (cu hainele noi primite în

dar de Paşti) în jurul mesei bogate (drob de miel, ouă roşii, hrean, friptură de pui şi de

miel, ciorbă de miel, sărmăluţe în foi de viţă, vin roşu, cozonac etc.).

Tata ciocneşte primul oul roşu cu mama şi spune "Hristos a Înviat!", iar mama

îi răspunde cu "Adevărat a Înviat!". Apoi urmăm noi şi la final unul va fi cel mai

puternic, oul său rămânând întreg! (asta înseamnă că va avea un an bun şi va fi

puternic!)! După amiază mergem şi la bunici, unde de asemenea ne aşteaptă o masă

îmbelşugată şi cadouri de Paşti!

A doua zi vin finii noştri la noi, precum şi alţi membri din familia noastră

(mătuşi, unchi, verişori etc) iar a treia zi mergem şi noi la naşii noştri iar dacă e cald şi

frumos afară mergem cu toţii la iarbă verde la un grătar eventual, unde ne bucurăm de

aerul curat, de verdeaţă, de familie, de sărbătoare!!!

De la Sfintele Sărbători de Pasti până la Înălţare salutam doar cu "Hristos a

Înviat!" şi răspundem cu "Adevărat a Înviat!".

Vică Mădălina - clasa a VIII-a A


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinism

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Envierea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iisus_Hristos

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iisus_Hristos

http://imparte.ro/comunitate/poll.php?user=Imparte&poll_id=170



Pag

ina

42

(quilling)

Petrea Luiza-cls a VII-a A Cocoloş Elena-cls a V-a B

Necula Laura-cls a V-a B

(Prof. Savu Mirela)



Pag

ina

43

În fiecare an, pe 22 aprilie se

sărbătorește Ziua internaţonală a

Pământului, ziua când s-a născut

mișcarea pentru protejarea mediului

inconjurător. Ziua Pământului a fost

fondată de senatorul american G. Nelson

în anul 1970,cu scopul de a trezi clasa

politică din dezinteresul pe care îl arata

față de mediu. În anul 2009, ONU a

declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare

oficială a planetei noastre, pentru un

viitor mai curat și verde. În prezent, aprox

un miliard de oameni din toată lumea

sărbătoresc Ziua Terrei.

Robescu Virgilia –cls a VI-a B

Este cel mai prielnic moment

pentru plantarea unui pom ori curăţarea

unei ape sau măcar pentru o ieşire în

natură. Pentru un viitor mai bun suntem

conştienti că acest lucru nu va fi posibil

dacă nu ne protejăm Planeta!

Pentru a marca acest eveniment noi

realizăm în fiecare an, împreună cu

doamna profesor de geografie, activităţi

de ecologizare, ne informăm cu privire la

poluare şi metode de combatere a

acesteia, realizăm planşe, machete din

materiale reciclabile, poezii pe care le-am

expunem atât în şcoală cât şi la Palatul

Copiilor Constanţa.

Aionoae Mihaela – cls a VIII-a B

Robescu Virgilia –cls a VI-a B

TERRA

Trofin Alexandra-cls a VIII-a C

Terra -planeta mea

E frumoasă ca o stea

Mereu atât de măiastră

Ajutaţi-o să strălucească!

Nu o lăsaţi să piară

Faceţi-o veşnic verde iară ,

Faceţi-o mai luminoasă

Pe Terra noastră frumoasă .

Lăsaţi-i albastrul infinit ,

Nu-l poluaţi cu gri mâhnit

Fie că-i vorba de cer sau apă,

Lăsaţi albastrul fără pată .

Gunoiul pune-l doar în coş

Să nu-l arunci deloc pe jos,

N-o murdăriţi că e frumoasă

Ajutaţi-o să înflorească!

Nu-i mai tăiaţi pădurile

Că-i dispare verdele

Aveţi grijă de oxigen,

Noi nu trăim fără el.

Nu mai poluaţi planeta

Să aveţi grijă de Terra!

Că de nu ar fi fost ea

Noi nu am fi exista!



Pag

ina

44

FIERUL

1.Metal

2. Alb- cenușiu,

3.Topind, ruginind, conducând,

4.Indispensabil industriei constructoare de mașini.

5.Oțel.

Vică Mădălina - cls a VIII -a A

CUPRUL

1.Metal

2.Maleabil și ductil,

3.Conducând, coclind, formând.

4.Compune alama, bronzul și constantanul.

5.Aramă.

Jantea Reli - cls a VIII -a A

ALUMINIUL

1.Argintiu

2.Lucios, ușor

3.Acoperind, formând, reacționând.

4.Foarte răspândit în scoarța terestră.

5.Duraluminiu.

Jantea Isabela - cls a VIII -a A

METALELE

Galiu Aur Argint

1. Solide

2.Maleabile, ductile,

3.Lucioase, grele, conducătoare,

4. Alcătuiesc instrumentele utile omului.

5.Prețioase.

Aionoae Gabriela-cls a VIII-a B

(Prof. Sârbu Anamaria)



Pag

ina

45

Preluând o idee mai veche a lui Jean Monnet, Robert Schuman (ministru de

externe al Franţei ) propune, la 9 mai 1950, instituirea Comunităţii Europene a

Cărbunelui şi Oţelului (CECO) care a devenit realitate prin Tratatul de la Paris din18

aprilie 1951. Acesta a creat o piaţă comună a cărbunelui şi a oţelului între cele şase

state fondatoare ( Belgia, Republica Federală Germania, Franţa, Italia, Luxemburg,

Olanda). Scopul, în urma celui de-al doilea război mondial, era de a asigura pacea între

popoarele europene învingătoare şi cele învinse şi de a le apropia, facilitându-le

colaborarea de pe poziţii egale în cadrul unor instituţii comune.

De-a lungul timpului, tot mai multe ţări au hotărât să adere. În prezent,

Uniunea Europeană numără 28 de state membre, după aderarea Croaţiei, la 1 iulie

2013.

Sursa: www.europa.eu

Uniunea Europeană doreşte să

promoveze valorile umaniste şi

progresiste şi să garanteze că

fiinţa umană este stăpânul şi nu

victima schimbărilor majore

care au loc la nivel global. De

aceea, UE pledează pentru acea

viziune a omenirii sau acel

model de societate care este

susţinut de majoritatea

cetăţenilor săi. Europenii se

mândresc cu patrimoniul bogat

de valori, printre care se numără

drepturile omului, solidaritatea

socială, dreptul la un mediu

protejat, respectarea diversităţii

culturale, lingvistice şi religioas

În acest context în fiecare an Ţările membre ale UE organizează diferite manifestări

pentru a aniversa 9 Mai –Ziua Europei.

La Constanţa Inspectoratul Şcolar Judeţean în colaborare cu Instituţia

Prefectului, Direcţia Judeţeană pentru Sport, TEAM Constanţa organizează anual

evenimente dedicate Zilei Europei. Anul acesta va avea loc un Marş al Veseliei, iar

în Piaţa Ovidiu o prezentare a standurilor. Şcoala noastră va reprezenta Olanda. Vă

aşteptăm cu drag la acest eveniment important.

Cazacu Marius - cls a VI-a A

(Prof. Nicolai Minodora)

http://ec.europa.eu/enlargement/policy/from-6-to-28-members/index_ro.htm

http://www.europa.eu/



Pag

ina

46

Tutea Maria –cls a VI-a B

Jantea Isabela - cls a VIII-a A



Pag

ina

47

Stroie Ovidiu-clasa a VII-a A

Jantea Reli-cls a VIII-a A

(Prof. Alexandru Bănică)



Pag

ina

48

Aromânii sunt considerați drept "Români din sudul Dunării", ei nu sunt

recunoscuți drept minoritate națională, ci ca o parte din neamul românesc, repatriată

din Balcani în patria-mamă..

Ziua de 23 mai este sărbătorită ca “Ziua națională a aromânilor”, şi se

sărbătoreşte în România din anul 1998, fiind organizată de Comunitatea Aromână, cu

participarea aromânilor şi pentru aromâni, zi marcată prin diverse manifestări

culturale, precum și expoziții de obiecte tradiționale și fotografie, preparate culinare

tradiționale aromâne, spectacole artistice în aer liber etc.

Elemente de port tradiţional.

Costumul tradiţional al femeilor cuprinde cămaşa albă

lungă, peste care plisirna - un sarafan cu multe pliuri la

spate închis cu nasturi la bust şi petrecut la poale peste

care se pune poala; peste plisirnă se îmbracă mintanul;

căciulă de lână iar în creştet un cerc, de care sunt

prinse monezi tot din argint; pirpoti (ciorapi împletiți

din lână).

Costumul tradiţional al bărbaţi cuprinde: cămaşa albă,

fustanela, amândouă lungi până la genunchi; peste se

îmbracă cânduşa şi brâul; căciulă negră şi nu prea mari,

din piele de miel

Gastronomie.

Preparatele nelipsite de pe masa aromânilor sunt, prin tradiție, brânzeturile și

faimoasele pite armânești (cu brânză, spanac, praz, dovleac, mere etc.), ardeii prăjiți

(piperchi tsargasiți), cornurile etc.

ARDEI PRĂJITI (piperchi tsargasiți), ingrediente: 1kg ardei gras, 1/2kg roşii, 2 ouă,

250g brânză, ulei. Preparare: Se spală ardeii, se curaţă de seminţe şi se taie în bucăţi

potrivit de mari. Se călesc în ulei. Se adaugă roşiile fără pieliţă, tăiate mărunt. Se lasă

pe foc 10-15ˈ, după care se adaugă pe rând brânza după gust şi ouăle.

Proverbe şi zicători

Gardul ari ochi shi murlu ari ureclji. Gardul are ochi şi pereţii urechi.

Mintea adutsi tinijii, icunumia aveari. Inteligenţa aduce respect şi economia avere.

Aushlu easti sturlu a casãljei. Bătrânul este stâlpul casei.

Inatea-lu urgheashti omlu. Invidia întunecă gândirea.

www.aromanii.ro www.romaniaturistica.ro www.wikipedia.ro

Rafte Simona – cls a VIII-a B


http://www.aromanii.ro/

http://www.romaniaturistica.ro/




Pag

ina

49

CONCURSUL NAŢIONAL “COMPER”,

COMUNICARE P A Otei Turchean Pr I – 1 Pr II – 7 Pr III – 8

P B Nucu Gabriela Pr I – 13 Pr II – 4 Pr III – 2

I A Voicu Mariana Pr I – 8 Pr II – 5

I B Rădulescu Daniela Pr I – 17 Pr II – 8 Pr III – 1

I C Şobraneţ Oana Pr I – 21 Pr II – 3 Pr III – 2

II A Rusu Valerica PrI – 2 Pr II – 12 Pr III – 4

II B Mihăilescu Silvia Pr I – 4 Pr II – 8 Pr III – 6

II C Barbu Gina Pr I – 4 Pr II – 2 Pr III – 2

III B Seitmola Nulgean Pr I – 1 Pr II – 6 Pr III – 9

III C Balaban Verginia Pr I – 2 Pr II – 5

IV A Pretulencu Rodica Pr II –3 Pr III – 4

IV B Manea Viorica Pr I – 1 Pr II – 12 Pr III – 4

IV D Pîrvu Sorina Pr I – 1 Pr II – 3 Pr III – 2

CONCURSUL NAŢIONAL “COMPER”,

MATEMATICĂ P A Otei Turchean Pr I – 9 Pr II – 7 Pr III – 5

P B Nucu Gabriela Pr I – 18 Pr II – 2 Pr III – 1

I A Voicu Mariana Pr II – 5 Pr III – 8 Menț- 1

I B Rădulescu Daniela Pr I – 8 Pr II – 14 Pr III – 4

I C Şobraneţ Oana Pr I – 9 Pr II – 13 Pr III – 5

II A RusuValerica Pr I – 3 Pr II – 5 Pr III–10

II B Mihăilescu Silvia Pr I – 6 Pr II – 4 Pr III – 4

II C Barbu Gherghina Pr I – 4 Pr II – 3 Pr III –6

III B Seitmola Nulgean Pr I – 3 Pr II – 4

III C Balaban Verginia Pr I – 3 Pr II – 2 Pr III –2

IV A Pretulencu Rodica Pr III –5

IV B Manea Viorica Pr II – 1 Pr III –7

IV D Pîrvu Sorina Pr I – 1

CONCURSUL JUDEȚEAN DE CULTURĂ GENERALĂ

,,AMICII ISTEȚI”–ETAPA I Belecciu Andrei, Rapiga Maria Adina

Turca Maria Karina

P A

Otei

Turchean

I

Samoila Stanescu Alessia, Stoian Sebastian Mihai II

Andrei Elena Adelina, Chirea Cosmin

Gabara Alexandru, Iagar Eduard Mihai

Munteanu Andreea, Panchici Ioana Amalia

III



Pag

ina

50

Panchici Maria Sara, Tincaba Sara Maria

Agiu David-Gabriel, Vlaiescu Casandra P B

Nucu

Gabriela

I

David-Ioana-Andrada, Dima Matei,

Dumbrava- Georgiana, Stanga Razvan Andrei

Tigau Stefan Cristian

II

Danila Lucian, Herghelegiu Daniela,

Lupu Noemia, Purcel Cristina, Vulturu Ioana

III

Munteanu Alexandru M

Dencef Iulia, Gojgarea Sarah P C Grozea

Constantina

I

Cârnu Adelina, Costoiu Corina II

Butnariu Vlad, Cotoros Eduard, Dumitru Andrei

Gojgarea Eduard, Moraru Razvan,

Munteanu Bianca,Munteanu Marius

III

Andrusca Alexandra M

AbgeliAlis, Pungă Maria-Larisa

Cucu Diana-Gabriela

I A Voicu

Mariana

II

Buciiu Antonio-Matei, Ghioc Mihaela-Cătălina

Grămadă Nicole, Manea Denisa-Andreea

Radu Roxana-Mihaela

III

Hugianu Răzvan I B Rădulescu

Daniela

I

Căpățână Rareș Mihai, Suditu Sebastian II

Sayyadali Nadia, Humelnicu Gabriel

Tănase Octavian, Cerguță Larisa Ștefania

Cornea Beatrice, Leșanu Emma Cristina

Lungu Andra Nicol, Mircea Ioana Adriana

III

Iordache Vlad Andrei I C

Şobraneţ

Oana

I

Iagar Alesia Gabriela, Iorga Darius Andrei

Matara Ion Cristian, Voinea Tiberiu

II

Isac Daria Maria, Ungureanu Larisa

Craciun Alexandra Maria, Cojocaru Maria Clara

IordacheMatei, Cerchez Eva, Ilie Eric Cristian

Manole Maria Simona, Pavlov Alice

Seceleanu Maria Adriana

III

CONCURSUL JUDEȚEAN DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

„COMORILE CONDEIULUI”– ET. A II-A

Gavrilă Vlad II A Rusu

Valerica

M

Stanciu Eva Maria

Chicoș Daria Mihaela

Fătu Diana Maria

II B

Mihăilescu

Silvia

II

III

M

Cojgărea Claudia-Oana,

Cojgărea Rareș-Ștefan, Martin Alexia-Ioana

III A Boancă

Monica

II III

Costache Costin

Neagu Rareș, Trușcă Maria Flavia

III B

Seitmola

Nulgean

III M



Pag

ina

51

Pintilei Robert

Turcu Izabela

III C

Balaban

Verginia

III

M

Andrei Briana

Ienea Daria , Lungu Sara, Butnariu Brîndușa

Mârzea Ana Maria, Pleșcan David

Manea

Viorica

II

M

Păcuraru Alesia

Mușat Gabriela

Imbriea Sebastian

Chivu Alexandra

IV C

Constandache

Mioara I II III M

Gavrilă Ioana IV D Pîrvu Sorina I

CONCURSUL JUDEȚEAN DE MATEMATICĂ

„EUXIN MATH”– ETAPA A II-A

Boanca Ernest Alexandru II B Mihăilescu

Silvia

I

Durea Victor Andrei

Radu Mihai-Sorin

III A

Boancă

Monica

I M

Serban Remus, Neagu Rares,

Tutea Andrei-Iulian

III B

Seitmola

Nulgean

I III

Pintilie Robert

Turca Andrei

Petcu Sebastian

III C

Balaban

Verginia

II

M

Ienea Daria

Lungu Sara

IV B

Manea

Viorica

III M

Pacuraru Alesia

Raceala Ciprian

IV C

Constandache

Mioara II

III

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Ionescu Lidia Jantea Isabela

VI B VIII A

Gumeni Dochiţa

M II

OLIMPIADA DE LIMBA FRANCEZĂ

Albu Alexandra VII C Rudi Elisabeta

M

OLIMPIADA DE GEOGRAFIE

Trofin Alexandra VIII C Cujbă Nicoleta

M

OLIMPIADA GIMNAZIILOR (HANDBALL FETE)

Jantea I., Jantea R., Vică M., Boancă M, Negoiţă M, Cazacu A, Dulce B., Coseru A., Agiu I., Cristian R., Chirita D, Petrea L.

V-VIII Podoreanu Monica

II

CONCURS NAŢIONAL DE GEOGRAFIE TERRA

Tutea Mara - VI B – Pr. II Marin Andrei - VI B - Pr. III Cerbu Ionuţ -VIC - M Andronache Sebi-VIA - M

CONCURSUL JUDEŢEAN DE GEOGRAFIE GEO+

Pr. I - Trofin A., Crîjman I., Ungureanu A., Robescu G.,Vică M. Pr. II -Dorojan L., Andrei M., Vint T., Pr. III - Cerbu I. M -Marinciu A, Arfir A, Cărăuleanu V, Tutea M, Burciu S, Chirila G.



Pag

ina

52

Activităţile din cadrul Săptămânii Şcoala Altfel

„Să ştii mai multe, să fii mai bun!” - 18-22.04.2016

În urma discuţiilor şi propunerilor elevilor (în cadrul Consiliului Elevilor pe

Şcoală), părinţilor (în cadrul sedinşelor pe clase, pe şcoală), cadrelor didactice (în

cadrul Comisiilor Metodice, Consiliului Profesoral) în Şcoala Altfel “Să ştii mai

multe, să fii mai bun!” -perioada 18-22 aprilie 2016 se va desfăşura conform unui orar

special care va cuprinde activităţi extraşcolare şi extracurriculare interesante, care să

valorizeze spiritul de echipă, talentele, preocupările şi competenţele din diverse

domenii sub forma: atelierelor de lucru, activităţilor practice, competiţiilor sportive,

vizionare de spectacole de teatru, filme, dezbaterilor, vizite de documentare,

concursuri etc.

Principalele activităţi sunt:

1. Excursie la Braşov, Adamclisi-Capidava

2. Vizite la aerodromul Tuzla, Muzeul de Marina, Acvariu etc

3. Ziua mondială a sănătăţii

4. Un mediu curat

5. Să ne amuzăm cu noile tehnologii

6. We still like English

7. Personalităţi ai literaturii române

8. Matematica altfel

9. Campionat de fotbal

10. Evoluţia omului

11. Vizionare de spectacol „Zeii Olimpului”

12. Ziua Pământului

13. Fizica şi viaţa

14. Arhitectura eclectică etc.

Aceste activităţi se vor desfăşura în parteneriat cu Casa de Cultură Constanţa,

Direcţia de Sănătate Publică Constanţa, Palatul Copiilor Constanta etc.

Prin derularea programului “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, se urmăreşte

crearea unui impact pozitiv al activităţilor, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în

comunitate.

CPPE: Prof. Andrei Gabriela



Pag

ina

53

Vacanţa este perioada preferată a

copiilor care sunt la şcoală, fie că e vorba

de primar, gimnaziu, liceu sau facultate.

Este foarte aşteptată vacanţa de vară

pentru că este cea mai lungă, de peste

două luni! Majoritatea copiilor aşteaptă

vacanţa deoarece în perioada aceea nu au

teme, nu au de învăţat, nu trebuie să

meargă şcoală!!! Nu pot să spun că nu

aştept vara pentru că nu mai merg la

şcoală, dar am şi alte motive: îngheţata (e

delicioasă vara, yami), mersul la plajă

(bălăceala în mare, diferite jocuri,

leneveala la soare cu un suc rece alături),

să merg la bunici, să ies zi de zi afară cu

prietenii la joacă şi multe altele. În

schimb pentru adulţii care merg la muncă

vara (mai ales cei cu joburile de sezon

estival) este una dintre perioade

aglomerate. Asta nu înseamnă că nu se

distrează. Şi ei fac aproape aceleaşi

lucruri la fel ca noi, copiii.

Pe lângă toate beneficiile pe care

ni le oferă vara, ea ne dă şi o stare de

bine. Te face să te mobilizezi şi să nu laşi

problemele să năvălească asupra minţii

tale, pentru că în general îţi dă energie.

În schimb vara are şi un mare

dezavantaj: căldura. Când este foarte cald

nu prea ai ce să faci decât să leneveşti.

Chiar dacă vara are atâtea beneficii şi

atâtea activităţi pe care le poţi face, vine

un moment când apare o stare de

plictiseală cumplită. În momentul acela îţi

doreşti din tot sufletul să înceapă şcoala,

să-ţi revezi colegii, să descoperi lucruri

noi, pentru a scăpa de atâta monotonie,

să nu te mai plictiseşti!

De asemenea, ador vara să merg

la bunicii mei, unde merg cu verişoara

mea. Acolo sunt foarte mulţi copiii iar

vremea nu este foarte caldă ca la noi în

oraş. Acolo nu ai cum să te plictiseşti:

cunoşti alte persone, îţi faci prieteni noi,

descoperi jocuri noi mai ales seara când

toţi copiii se adună într-un parc din

apropiere şi se joacă până apune soarele!

Mai jos vă popun un cântec care

să vă ducă cu gândul deja la vacanţa de

vară!

O zi frumoasă și o vară senină

Refren:


Și briza mării care bate ușor

De bucurii să fie inima plină X2

O zi frumoasă vă urăm tuturor

Soarele a intrat pe fereastră- acum

Ochii larg i-am deschis/ X2

Vreau să râd, vreau să cânt și-apoi să spun:

Cum e lumea din vis/ X2

Mâinile întind către cer senin

Și totul e minunat...

Dacă vrei, dacă vrei să ști

A-nceput altă zi...

Refren X2

A venit, a venit, e vacanță iar

Marea ne-a așteptat/ X2

Zile calde ne-aduce în dar

Totul e- adevărat/ X2

Mâinile întind către cer senin

Și totul e minunat...

Dacă vrei, dacă vrei să ști

A-nceput altă zi...

Refren:


Și briza mării care bate ușor

De bucurii să fie inima plină X4

O zi frumoasă vă urăm tuturor

Andronache Sebi-cls a VI-a A

(Prof. Muraru Betuel)



Pag

ina

54

VARA

Jantea Isabela, VIII A

Vara-i anotimpu-n care

Cu toţii ne bucurăm

Fiindcă-n vacanţa mare

Ne relaxăm, ne distrăm!

Iunie e luna-n care

Terminăm anul şcolar

Ne despărțim de colegi

Îi vedem la toamnă iar!

Iulie-i luna lui cuptor

Soarele-i si mai arzător!

Mergem la bunici, la plajă,

Stăm afară până se-nserează!

În august încep să apară

Pregătirile pentru şcoală

Şi iar facem haz de necaz

Că mergem la şcoală iară!

BUCURIA VERII

Duţu Maria, VC

Soarele ştrengar , zâmbeşte

Şi-mi trimite- o rază-n păr,

Să-mi şoptească încetişor

Azi la noi vara soseşte!

Imediat de cum veni,

Cu căldura ne pofti,

Să ieşim din nou afară

Să ne bucurăm de vară!

Cu flori albe-n pălării ,

Hai să ne jucăm copii

Şi cireşe perechi, perechi,

Le aşezăm după urechi!

CE SĂ FIE?

Trofin Alexandra, VIII C

Pe câmpia cea măiastră

Cântă florile ca-n glastră .

Dănţuie cu piruiete ...,

Flori albastre ,violete .

Păpădia sperioasă,

Stă ascunsă-n iarba deasă.

Iară macul roşior

O priveşte acum cu dor .

De la munte la câmpie

Totul este-n veselie

Staţi aşa, uşor ,uşor,

Ce se-ntâmplă, fraţilor?

Animalele dansează ,

Păsările tot planează ,

Ce sa fie asta oare?

E cumva vreo sărbătoare?

Dar marea-nvolburată

Imi răspunde supărată

-Ai uitat, văd bine ,

Dă de veste, vara vine!




Pag

ina

55

MUZICA PENTRU NOI JUSTIN BIEBER

Justin Drew Bieber (n. 1 martie 1994

-22 ani) este un cântăreţ şi

compozitor canadian de muzica pop,

R&B, teen pop.

La vârsta de 16 ani, Bieber este cel

mai tânăr artist solo din istorie care

are un album pe loc 1 în Billboard

200 (după Stevie Wonder din 1963).

În 2007, Justin a început să-şi

posteze singur propriile videoclipuri

pe Youtube, cântând melodiile lui:

Usher Chris Brown, Stevie Wonder,

Ne-Yo Seotter Braun l-a descoperit.

Justin Bieber a lansat primul său

album intitulat ,,My World" în 2009,

2010 a lansat albumul My World 2.0

A înregistrat melodia ”Never Say

Never feat Jaden Smith” pentrul

filmul ”The Karate Kid”.

Pe 12 sept. 2010 câștigă premiul

"Best new artist" (cel mai bun nou

artist) la VMA 2010 în L.A..

Apare și videoclipul piesei "U smile"

în luna octombrie, filmat în LA.

Tot în oct.2010 a dat spre vânzare

prima sa carte scrisă de el: „Justin

Bieber – First Step 2 Forever: My

Story.”.

Pe 6 nov.2010, la European Music

Awards a mai câștigat două: "Best

Male" (cel mai bun star masculin) și

"Best Push Artist"

În luna iunie 2011, Justin a lansat

parfumul său numit "Someday".

Petrea Luiza-cls. a VII-a C

SELENA GOMEZ

Selena Marie Gomez (n. 22 iulie 1992

-24 ani) este o actriță și cântăreață

americană de muzică pop, dance, pop

rock, electropop, dubstep.

Gomez și-a făcut primul debut în

Barney & Friends ca Gianna, în

perioada 2002–2004. Alte filme: Spy

Kids 3-D: Game Over (2003), Trial

by Fire (2005), Living the Dream

(2008), Ramona and Beezu (2010),

Monte Carlo (2011), Hotel

Transylvania (2012), Spring Breakers

Albume de studio ca Selena Gomez

& Scene: „Kiss & Tell”, „A Year

Without Rain”, ,„When the Sun Goes

Down”(2011)-albumul cu hit-ului

„Love You Like a Love Song”..

2012-scoate primul său album de

studio solo „Stars Dance”(, „Come &

Get It”- primul ei hit în Top 10 în

Billboard Hot 100,),„Slow Down”)

Primului său greatest hits album, „For

You”' (2014).

Gomez este implicată în activități

filantropice(UNICEF), prin munca de

caritate și diverse cauze sociale și de

mediu. Și-a înființat propria sa

companie de producții, July Moon

Productions, în 2008. În t2010-linia sa

de haine „Dream Out Loud” prin

Kmart(din materiale ecologice sau

reciclate).

În 2011, ea a lansat un parfum cu

numele ei.

Albu Alexandra-clasa a VII-a C

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spy_Kids_3-D:_Game_Over

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spy_Kids_3-D:_Game_Over

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Walker,_Texas_Ranger:_Trial_by_Fire&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Walker,_Texas_Ranger:_Trial_by_Fire&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jonas_Brothers:_Living_the_Dream&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Monte_Carlo_%28film_din_2011%29

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hotel_Transylvania&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hotel_Transylvania&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Spring_Breakers&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Selena_Gomez_%26_Scene&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Selena_Gomez_%26_Scene&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Kiss_%26_Tell

https://ro.wikipedia.org/wiki/A_Year_Without_Rain

https://ro.wikipedia.org/wiki/A_Year_Without_Rain

https://ro.wikipedia.org/wiki/When_the_Sun_Goes_Down

https://ro.wikipedia.org/wiki/When_the_Sun_Goes_Down

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Love_You_Like_a_Love_Song&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Stars_Dance

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Come_%26_Get_It&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Come_%26_Get_It&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Billboard_Hot_100

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Slow_Down&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Greatest_hits_album&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/For_You_%28album_de_Selena_Gomez%29

https://ro.wikipedia.org/wiki/For_You_%28album_de_Selena_Gomez%29

https://ro.wikipedia.org/wiki/UNICEF

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kmart&action=edit&redlink=1



Pag

ina

56

Pasiunea mea este baletul. Eu

practic acest sport de aproximativ 10 ani.

Am început la Fundația Oleg

Danovsky, profesoară fiindu-mi Sanda

Iliescu. Acolo am practicat timp de 4 ani.

Apoi am decis să mă duc în altă parte,

din dorinţa de a evolua, de a descoperi

cât mai multe din tainele acestei arte!

Astfel, am ajuns la Studio de Balet

Melinda, coordonatoare fiind doamna

Melinda Vladu, unde cu ajutorul

antrenamentelor, pasiunii, îndrumării pe

măsură, am câștigat numeroase premii,

medalii și trofee, cele mai importante

fiind: locul 1 la Concursul Internațional

EURODANS, locul 2 la Concursul

Internațional ESDU, locul 1 Concursul

"Lebăda de Cristal", Trofeul național

"România la Dans" concursul "Dans

România Master" și multe alte premii

frumoase.

Mulți m-au întrebat de ce fac

balet. de ce ? În primul rând din pasiune,

apoi te ajută să te dezvolţi armonios, cu

eleganţa; baletul are o putere magică, un

simplu gest poate sugera cât o mie de

cuvinte! De ce zic asta? Deoarece acest

gen de dans te poate face o persoană cât

mai sensibilă, iar mișcările ți le face cât

mai delicate. Baletul este mai mult decât

un sport, este o artă!



Pag

ina

57

Popa Andra - cls a VIII-a

Înotul este sportul meu preferat,

îl practic de aprox. 4 luni. Am ajuns să

fac acest sport printr-o întâmplare cam

neplăcută: nu mai puteam practica

dansul din cauza unui mic accident la

antrenament, dar cum iubesc sportul, am

ales înotul, pe care l-am îndrăgit la fel

de mult! Bazinul unde fac

antrenamentele se află la Şcoala de Înot

“Gh. Oancea”, unde cei 2 antrenori -dl

Victor şi dl Gabi - mă învaţă toate

stilurile de înot.Idolul meu este chiar dl

Victor- unul dintre cei mai buni

salvamari din Constanţa.Când voi fi mai

mare îmi doresc să devin şi eu ca el!

Burciu Sebastian-cls a V-a A

Sportul meu preferat este înotul,

pe care îl practic de 1 an şi a devenit

pentru mine ca o a treia familie (a doua

find şcoala), mi-am sărbatorit chiar şi

ziua de naştere acolo! Înotul m-a ajutat

la creşterea în înălţime şi mă relaxează

foarte mult. La început mi-a fost puţin

frică de apa de mare dar, cu sprijinul şi

îndrumarea profesorului mi-am depăsit

teama şi am reuşit! În fiecare zi facem

ceva nou, eu devin din ce în ce mai bună

şi sper ca într-o zi să ajung să particip la

concursuri!


Sportul pe care eu îl practic este

înotul, deja de un an şi câteva luni. Am

ajuns să-l practic după ce am auzit un

vecin şi pe copilul dnei învăţătoare şi am

vrut să încerc şi eu! Mă antrenez cu 2

profesionişti- Victor Fedul şi Gabi la

Şcoala de Înot “Gheorghe Oancea”, 1-2

ore pe săptămână, înot minim 60 de

bazine de 15 m a câte 10 stiluri de înot şi

fac sărituri în cap chiar şi de la 3

m!Acest sport mă ajuta să mă relaxez şi

să mă dezvolt fizic şi psihic armonios.

Mogos Maria-cls a VI-a C

De aproximativ 1 an practic

înotul, împreună cu ceilalţi fraţi ai mei, e

un sport al familiei. Am început să-l

practic după ce am ajuns la o înţelegere

cu părinţii mei: ei au vrut să învăţ să cânt

la acordeon, eu am acceptat cu condiţia

să fac şi înot. La antrenament merg 1

dată pe săptămână (1-2 ore).

Antrenoarea mea este Alina de la care

am învăţat repede pentru ca îmi explică

foarte clar dar este şi exigentă! Înotul mă

ajută să mă dezvolt armonios fizic şi mă

face să am mai multa încredere în mine!

Timocel Daniel-cls a VI-a C



Pag

ina

58

Pentru primăvara-vara 2016, designerii readuc în atenție culorile femine,

precum roz, roșu sau corai. Le-am văzut la Zac Posen , Victoria Beckham sau Jason

Wu.

Dacă anul acesta s-au purtat pantalonii cu talie înaltă, primăvara viitoare vor fi

înlocuiți cu cei cu talie foarte joasă. I-am văzut la Derek Lam, purtați cu un top scurt,

și ne-a plăcut croiala lejeră.

În primăvara 2016 se poartă jachetele cu o croială lejeră, asemănătoare

halatelor feminine din mătase. Le-am văzut la Givenchy, Public School și Thakoon.

Dacă primăvara trecută s-au purtat bluzele și rochiile pe umeri, pentru 2016,

designerii propun modele cu tăieturi în zona umerilor. Au fost incluse în colecțiile

semnate Derek Lam și Wes Gordon.

Rochiile foarte lungi, cu o croială relaxată și din materiale fluide vor fi un

must-have în primăvara 2016. Modelul se potrivește oricărei siluete și este foarte

feminin. Ne-au atras atenția cele semnate Diane Von Furstenberg și Public School.

www.andreearaicu.ro www.glamour.ro

Ciorâia Iuliana & Marin Andreea-cls a VII-a A

http://www.andreearaicu.ro/

http://www.glamour.ro/



Pag

ina

59

PE PARIU CA NU ŞTIAŢI!

ADEVÃRURI DE DIMENSIUNI NEOBIŞNUITE

Ochiul unui struţ este mai mare decât creierul acestei păsări.

Lungimea unui elefant este egală, aproximativ, cu lungimea limbii unei balene

albastre. De asemenea, limba unei balene este mai grea decât un elefant adult.

Limba unui crocodil este imobilă. Ea este ataşată de cerul gurii acestui animal

Rechinii sunt singurele animale despre care se ştie că nu se pot îmbolnăvi de

cancer.

În anul 2000, în Elveţia, consumul de ciocolată pe cap de locuitor a fost de

11,5 kilograme, adică vreo 230 de batoane a câte 50 de grame.

Mierea nu expiră niciodată.

Meduza Turritopsis Nutricula este singurul organism nemuritor de pe Pământ.

Inima balenei albastre este atât de mare încât oamenii pot înota prin arterele

sale. ...Şi totuşi, gâtul balenei nu este mai mare decât un crenvust.

Fiecărei persoane din lume îi sunt repartizate 1,6 milioane de furnici, iar

greutatea totală a tuturor furnicilor din lume este egală cu greutatea tuturor

oamenilor de pe planetă.

Pe Saturn şi pe Jupiter plouă cu diamante.

În corpul uman se găsesc de 10 ori mai multe bacterii decât celule.

Probabilitatea ca în apa pe care o bem să existe încă o moleculă de apă care a

fost băută cândva de un dinozaur este de aproape 100%.

Frankenstein era numele creatorului, nu al creaţiei.

Pisicile de mare au 27.000 de papile gustative, de patru ori mai multe decât

fiinţele umane.

Bolurile în care sunt ţinuţi peştişorii aurii sunt, de fapt, cele mai nocive locuri

pentru aceştia.

Universitatea din Oxford este mai veche decât Imperiul Aztec.

Nimeni nu a reuşit vreodată să îmblânzească un elefant african.

Fiecare om se naște cu 300 de oase, dar până devine adult rămâne cu 206.

Moluștele au câte 4 nasuri.

Puse cap la cap, venele, arterele si capilarele unui adult ar înconjura Pământul

de aproape 4 ori.

travel.descopera.ro cultural.bzi.ro www.descopera.ro

Culese de Marin Andrei – cls. a VI-a B

http://travel.descopera.ro/

http://cultural.bzi.ro/

http://www.descopera.ro/



Pag

ina

60

Culmea fotbalului:să înceapă meciul

şi să scrie pe gazon “Nu călcaţi pe

spaţiul verde!”.

Instructorul de paraşutism:

– După ce săriţi, număraţi până la

50 şi apoi trageţi de inel.

Ardelenii să numere numai până la trei.

– Stimate domn, în acest fluviu am

intenţionat de multe ori să-mi sfârşesc

zilele.

– Şi de ce n-ai făcut-o?

– Era apa prea rece.

S-a inventat robotul care prinde hoţi.

În 5 minute a prins 100 de hoţi în China,

200 în SUA şi 400 în Italia.

În România, în 5 minute s-a furat

robotul.

– Ce este rasismul?

– Rasism e atunci când Iphone-ul alb

costă mai mult decât cel negru.

Frizerul îl întreabă pe client:

– Cum să vă tund ca să fiţi mulţumit?

– Gratis!

Ionel ajunge la școală, Alin îi aruncă o

hârtie mototolită în cap strigând:

– HEAD SHOT!

El ia cartea și îi plesnește una peste față:

– FACEBOOK!

Un câine merge prin deşert şi spune:

Dacă nu găsesc un pom, fac pe mine!

Culmea sportului: Să alergi singur şi să

ajungi al doilea la finish!

- Georgică, ce cadou i-ai cumpărat

bunicii, ca să i-l pui sub bradul de

Crăciun?

- O minge de fotbal!

- O minge de fotbal? Păi bunica nu joacă

fotbal.

- N-are importanţă! Ea cum mi-a

cumpărat mie cărţi de citit?

Vede Ionică ceva scris pe un

gard:„Atenţie!Papagal rău!”. Intră el să

vadă grozavia şi se apropie de o

colivie.Când îl vede, papagalul spune:

-Azorel, sari pe el!!!

Doi purici au câştigat la Loto 6 / 49.

- Tu ce ai de gând să faci cu banii

câştigaţi? întreabă unul dintre ei.

- În primul rând, îmi cumpăr un câine

numai al meu...

Trei broaşte pe marginea lacului, stăteau

de vorbă.

Zice prima:"Oac."

A doua:"Oac, oac."

A treia:"Oac, oac,oac."

La care prima scoate pistolul din

buzunar, pac , împuşca pe-a treia.

A doua mirată:"?!? Ce-ai avut dom'le cu

ea?"

Prima:"Ştia prea multe."

- Ce capitală are Marea Britanie?

Linişte.

O voce din spate:

- Dar ne-aţi spus să învăţăm capitale de

ţări, nu de mări!

Culese de Marin Andrei

clasa a VI-a B



Pag

ina

61

Soluţia rebusului (cele 50 de cuvinte): 1. ADAMCLISI

2. AQUA MAGIC

3. CALLATIS

4. CANARALELE DE LA

HARŞOVA

5. CANARAUA FETII

6. CAPUL DOLOJMAN

7. CAZINOUL

8. CELIC DERE

9. CETATEA ARGAMUM

10. CETATEA ENISALA

11. CETATEA HISTRIA

12. CETATEA IBIDA

13. CETATEA TOMIS

14. CHEILE DOBROGEI

15. COCOŞ

16. COSTINEŞTI

17. DELFINARIU

18. DELTA DUNÃRII

19. DERVENT

20. DINOGEŢIA

21. EDIFICIUL ROMAN CU

MOZAIC

22. EFORIE

23. FARUL GENOVEZ

24. cetate

25. GEAMIA GAZI ALI PASA

26. JUPITER

27. JURILOVCA

28. L. TÃBÃCARIE

29. LACUL IACOBDEAL

30. LITORAL

31. MAMAIA

32. MANGALIA

33. MAREA NEAGRÃ

34. MUZEUL DE ARTÃ

35. MUZEUL DELTEI

36. MUZEUL MILITAR

37. NEPTUN

38. P.N.MÃCIN

39. PÃDUREA BABADAG

40. PEŞTERA CASIAN

41. PEŞTERA LA ADAM

42. PEŞTERA LILIECILOR

43. PEŞTERA SF. ANDREI

44. PLAJA CORBU

45. PLANETARIU

46. RAZIM

47. SAON

48. SATURN

49. TECHIRGIOL

50. VAMA VECHE

EXTRAGEREA REALIZATÃ DE CÂŞTIGÃTOAREA CONCURSULUI

PERJOC ANDREEA - cls a VIII-a A UNGUREANU ALISA – cls a V-a A

Găsiţi răspunsurile corecte la următoarele tipuri de întrebări justificative “de ce?”.

Vă sfătuim să trageţi la xerox pagina şi după ce aţi găsit şi notat răspunsurile,

depuneţi-o în urna de la cancelarie! După tragerea la sorţi se va afla şi câştigătorul

unui premiu surpriză! Mult succes!

1)De ce răsuna ecoul într-o cameră goală?

2)De ce maşiniile de pompieri sunt roşii?

3)De ce avem părul în diferite culorI?

Mogoş Maria-clasa a VI-a C



Pag

ina

62

DIN NUMÃRUL VIITOR:

INTERVIU CU O VEDETÃ?!

AMINTIRI DIN ŞCOALA PRIMARÃ

CREAŢII (POEZII/DESENE )

SUNT BINE CRESCUT

UN NOU ÎNCEPUT (CONTINUARE)

SPORTUL PREFERAT

ŞTIRI PE SCURT

REZULTATE DEOSEBITE

CURIOZITĂŢI GEOGRAFICE

MODA

UMOR

CONCURSURI ETC.

Redacţia mulţumeşte echipei manageriale a şcolii pentru sprijin,

tuturor colaboratorilor pentru materialele, fotografiile şi desene primite şi

reaminteşte adresa de e-mail la care le pot trimite în continuare:

[email protected]

TEHNOREDACTARE : Prof. Cujbă Nicoleta

mailto:[email protected]



Pag

ina

63

Cine a fost Icar ?

Icar a fost fiul lui Dedal, personaj mitologic,prezentat de Ovidiu in cartea a VIII-a a"Metamorfozelor".

Împreună cu tatăl său Dedal, au construitlabirintul din Creta, în care regele Cretei, Minos, l-ainchis pe Minotaur. Banuiţi că ar fi contribuit la fugalui Tezeu, care venise să ucidă Minotaurul, dupăîncheierea lucrării, au fost închişi în labirint de cătreMinos. Pentru a scăpa, au făurit nişte aripi din pene şiceară şi au zburat din labirint. Fascinat de frumuseţeaînălţimilor , Icar s-a apropiat prea mult de Soare, înciuda sfatului tatălui său . Helios, invidios că oameniizboară, a dat o caldură puternică, ceara topindu-se, iarIcar a căzut în apele mării Egee, în apropierea uneiinsule, lovindu-se de stânci şi murind. De atunci aceaparte a mării şi insula îi poarta numele.

Revista ICAR - aprilie 2016

Documents

Transcript of Revista ICAR - aprilie 2016