REVISTADE

ETNO6RAFIESI FOLCLOR

Tomul 13 BUCURE$TI

1968

tDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

Nr. 1

www.dacoromanica.ro

COMITETUL DE. REDAC TIE

Redactor responsabil: Redactor responsabil adjunct:

Prof. univ. MIHAI POP ION GOLIAT

"Alembri

SABIN DRAGOI, mentbru corespondent al Acaderniei RepubliciiSocialiste Romania ; MATEI SOCOR, menthru corespondent alAcademiei Repubileli Socialiste Romania ; DUMITRU POP ;ROMULUS VULCANESCU; ION VLADUTIU; OVIDIU BIRLEA ;GHEORGHE CIOBANU; NICOLAE RADULESCU; VERA

PROCA-CIORTEA ; ANDREI BUCSAN

Secretor de redaclie

AL. I. A142ULESCU

Pentru a v5 asigura colectia eomplet5 si primirea la limpa revistei, reinnoiti abonamental dv.

Iu tarii, abonamentele Sc iwimesc la oficiile postale, agen-tille postale, faelorii postali difuzorii de presa din Intreprinderi

Comenzile de abonamente din striiin5tale se primes(la CARTIMEN, Rtienre.sti, C5siita poslaI5 131 135 sat' la repre-zenlantii soli din strainAlate.

.lanuscrisele, c5rtile si revistcle pentru scbimb, preen in si()rice corespondent5, se vor triniite pe adresa emnitetultd de

redaelie al Revislei de elnografie si folelor".

APARE DE 6 OM PE ANADRESA REDACTIEI

Str. Nilcos Belolannis, nr, 2513ticuresti

si

si iu,lilulii.

www.dacoromanica.ro

REVISTADE

ETNOGRAFIE $1 FOLCLORTomul 13 1968 Nr. 1

SUMAR

STUDIIPar.

NICOLAE RADULESCU Variante romano-balcanice ale unor melodii dedans §i rituale 3

JOZSEF FARAGO Cu privire la motivul prisarii ascunse In vas 27CONSTANTIN ERETESCU MA§tile de priveghi origine, functionalitate 37ADRIAN VICOL Rolul interpretArii In determinarea sistemelor ritmice . 45CORNELIA BELCIN Ocupatiile daco-getilor In lumina literaturii antice . 63

MATERIALE

ALEXANDRU POPESCU Aspecte ale peisajului rural" In legende §i traditiiistorice

OLGA NAGY §i HANNI MARKEL Variantele romine§ti §i maghiare alebasmului Dracul ispa§e§te" (Aa-Th 810 A)

NOTE RECENZII

75

81

ANCA GIURCHESCU Congresul Uniunii folcloriltilor iugoslavi 95ROMULUS VULCANESCU Conferinta Asociatiei etnologilor iugoslavi" 96

Folk Song U.S.A. 111 best American Ballads. Collected, -adapted and arran-ged by John A. Lomax and Alan Lomax. Music Arrangements by CharlesSeeger and Ruth Crawford Seeger. Alan Lomax Editor. Signet BooksQ 2789. Published by the new American Library. New York Chicago,1966, 512 p., cu ex. muz. (Nicolae RAdulescu) 97

Bey. etn. folo. Tom 18. nr. 1 D. 1-102 Buoureetl. 1988

.

$1

www.dacoromanica.ro

REVUED'ETHNOGRAPHIE ET DE FOLKLORETome 13 1968 Not

SOMMAIRE

ETUDESPage

NICOLAE RADULESCU, Variantes roumaines et balkaniques de quelquesmelodies de danse et rituelles 3.

JOZSEF FARAGO, Sur le motif de l'oiseau cache dans le vase 27CONSTANTIN ERETESCU, Les masques de la veillee du mort origine,

fonctionnalite 37ADRIAN VICOL, L'iiiportance de l'interpretation pour la determination des

systemes rythmiques 45.

CORNELIA BELCIN, Les occupations des Daco-Getes a la lumiere de la lit-terature ancienne 63.

MATERIAUX

ALEXANDRU POPESCU, Aspects du e paysage rural s dans les legendes etles traditions historiques 75.

OLGA NAGY et HANNI MARKEL, Variantes roumaines et magyares du conteLe diable bouc-emissaire r (Aa-Th 810 A) 81

NOTES ET COMPTES RENDUS

ANCA GIURCHESCU, Le Congres de l'union des folkloristes yougoslaves 95.

ROMULUS VULCANESCU, La Conference de l' Association des ethnologues you-goslaves 96.Folk Song U.S.A. 111 best American Ballads. Collected, adapted and arran-ged by John A. Lomax and Alan Lomax, Music Arrangements by CharlesSeeger and Ruth Crawford Seeger. Alan Lomax Editor. Signet Books Q2789. Published by the new American Library. New York Chicago,1966,512 pp., with musical examples (N icolae Rddulescu) 97

www.dacoromanica.ro

STUDII

VARIANTE ROMANO-BALCANICE ALE UNOR MELODIIDE DANS SI RITUALE

NICOLAE RADULESCU

In faza actuall a cercetarilor de etnomuzicologie se impune dince in ce mai mult studiul comparat, pe criterii istorice §i structurale, alfolclorului. PrObleme de insemnatate capitals reclama, pentru a puteafi satisfacator solutionate, cercetarea paralela, a diferitelor culturi muzi-cale nationale. Fara acest lucru nu este cu putinta sa se raspunda laintrebari fundamentale, precum geneza etnoculturii unui popor sau spe-cificul national. Folcloristica muzicala in general §1 cea. romaneasca inspecial au intreprins Inca putin in directia aratata.

Studiul de fats se axeaza pe un aspect al relatiilor muzicale alepoporului roman cu popoarele vecine' de la sudul Dunarii. Atragindatentia asupra aLumitor fapte de folclor, lucrarea n.oastra prezinta §iunele concluzii gindite a sluji ca puncte de pleeare pentru o ulterioaraaprofundare a problemelor pe care le vom prezenta.

Studiul nostru se va referi la sud-estul Europei.In acest spatiu geografic, legatura dintre cultura muzicala a poporu-

lui roman §i acelea ale popoarelor balcanice apare ca un fapt firesc,produs al multor factori, printre care pot fi mentionati : substratul comuntraco -ilir, infiltrarea ding, stapinirea romans §i inriurirea bizantina,suprematia otomana. 1V1i§carile periodice §i numeroase de populatie, lega-turile economice, bazate pe indeletniciri comune §i pe un intens comert,au favorizat de asemenea schimburile §i peregrinarile faptelor de culturapopulara. Cele aratate, ca §i o serie de alti factori de amanunt, au facutca harta artistica a Peninsulei Balcanice sa, capete o extrema §i finsdiversitate de detaliu, care pune cercetatorului probleme de o marecomplex itate.

In analiza relatiilor muzicale dintre dansurile romane§ti §i cele bal-canice ni se impure citeva consideratii preliminare, referitoare la tipul §i

* Studiul de fata reprezinta un extras dintr-o lucrare mai ampla redactatii In1966-1967 s i aflata In manuscris.

Rev. etn. Cole.. t. 13, nr. 1. D. 3-25 . Bueuregtt. 1988

www.dacoromanica.ro

4 NICOLAE RADuLEaar 2

gradul de intensitate sub care aceste relatii se manifestg. Pot fi stabilitetrei categorii mari de fapte, categorii care impun o tratare diferentiatg §i acgror greutate specificg, in elaborarea concluziilor,mt este egald. Astfel, pre-zenta elementelor comune sau identice in folclorul romfinesc eel balcanictrebuie raportata la : 1) un substrat artistic comun (factor coetnic) ; 2)existenta pe teritoriul unei sari a unei enclave de populatie de altg natio-nalitate (factor intraetnic) ; 3) o preluare (factor interetnic). Factorii demai sus actioneaza combinat in numeroase cazuri. A.,a, de pildg, prelua-rea unei melodii e favorizatg de inrudirile de substrat §i u§urata de prezentaunui grup minoritar.

Prima mare categorie reprezin.t1 stadiul eel mai vechi, preslav, alcg-tuit ipotetic din elemente traco -eline ulterior romanizate. Subliniem cgaria pe care s-a plgmgdit acest substrat nu se limiteazg la spatiul carpato-egeic, ci cuprinde i o mare parte a Peninsulei Anatoliene, unde s-a sta-bilit populatie trace (frigienii) i greacg (ioniang) §i care a intrat de ase-menea in componenta Imperiului roman. Aceasta explicg unele Inrudirimuzicale certe, mai on seams in domeniul structurilor modale cromaticei al ritmurilor aksak, dintre care unele acoperg omogen un teritoriu ce

merge din Carpati, trecind prin Balcani §i Anatolia, ping in Caucaz. fnmod greOt multe elemente ala-zise orientale" au fost atribuite turcilorpentru ca, dacg este adevgrat CI ace§tia le-au vehiculat, nu este mai putinadevgrat ca ele existau pe teritoriul balcano-anatolic cu mult inainte devenires turcilor aici. Nu trebuie uitata diferenta structuralg dintre cul-tura turcg, initialg (altaica) §i ipostaza ei otomana, care a asimilat intr-oarmonioasa sinteza o serie de fapte de culturg micrasiaticg i meditera-neana. Cu toate ca nu a fost muzician, Iorga a sesizat foarte bine anumiterealiati atunci cind, pe bung dreptate, a contestat muzicii romfine§ti in-rudirea geneticg cu cea asiaticg, in speta cu cea tura, 1, avind in vedere,desigur, ceea ce trebuie sa fi fost. fondul vechi autentic turcesc, iar nuimprumuturile culturale ulterioare de la perso-arabi 2. Pe de altg parte,totul ne determing, ca, o data cu leggturile de culturg materialg atestate 3,sa admitem §i relatii de cultura spiritualg in intreg bazinul Mediteraneiorientale Inca din eneolitic (mileniul II I.e.n.). Este foarte plauzibil caceea ce se denumete curent oriental" in muzica, balcanicg sa aiba ovechime mult mai mare decit se considers indeob§te. Platon Inca se ridica,in Polis-ul sgu, Impotriva a ceea ce i se pgreau excese pricinuite de inriu-rirea frigico-semitg in muzica de atunci.

1 N. Iorga, La musique roumaine..., Paris, 1925, p. 9 -10: Il n'y a aucun rapportentre la melodie de la chanson populaire des Roumains et entre celle de la chanson populaireasiatique. Celle des Turcs et aussi, en grande partie, en tant que cette musique n'est pas in-fluencee par d'autres, la chanson populaire magyare sont d'une autre origine".

$ Se tie ce In 1637, dupe ce sultanul Murad al IV-lea a cucerit Bagdadul, turcii au adop-tat oficial cintarea persana (D. Cantemir, Historia incrementorum atque decrementorum AnkleOthomanicae, trad. rom., p. 374). Pe de alts parte, Raouf Yekta Bey (La Musique Torque, to.,,Encyclopedie de la musique et Dictionnaire du Conservatoire" [Lavignac-Laurenciei, Premierepartie, vol. V..., Paris, 1922, p. 2952-2973, passim) subliniaze ca In dezvoltarea teoriilor des-pre muzica ale lumiivrientale postbizantine un rol principal 1-a avut sistemul elfin, preluat prinintermediul arabilor, care, In ceea ce prive§te latura practice, au fost ucenicii persanilor.

s Istoria Romdniei, vol. I, Bucuresti, Ed. Acad., 1960, p. 128-132.

1i

www.dacoromanica.ro

3 MELODII DE DANS RITUALS 5

Materialul muzical comparativ (inegal ca imprktiere teritoriala,dar edificator In multe privinte) de care, nu cu putine dificultati,am reu§it dispunem ne permite facem citeva observatii In leg/turacu prima categorie de relajii, aceea a substratului comun romano-balcanic.Socotim ca putem include aici : 1) certa preponderenta a metrului binar(2/4, 4/4). In acest metru evolueaza tipul de dans cel mai raspindit : horala roman, kolo la sirbi, cele mai multe horo bulgare§ti (pravo horo, sitnohoro). Dupa evaluarea lui Moutsopoulos 4, 70 % din dansurile grece§tishit in masura 2/4, in ciuda faptului ca unul dintre cele mai caracteristicedansuri din folclorul neogrec, §i anume TaCcilotoq xop6q, are ritmul 3/4rdJ 13 a.. Se constituie astfel in Balcani un teritoriu al metrului

2/4 care contrasteaza cu situatia din Europa Central*/ (chiar cu Slovenia,Ungaria §i Slovacia), unde metrul ternar regulat (3/8, 3/4) are o frecventamult mai ridicata ; 2) prezenta anumitor ritmuri caracteristice pentruaria balcanica. Avem in vedere inainte de toate ritmul de 3 timpi cu unuldintre ei alungit subdivizionar, pe care it consideram un stravechi lasamintmuzical-coregrafic in spatiul carpato-egeic 5. 0 important* cel putin egala,dar poste un caracter mai putin specific Balcanului deoarece se gase§teraspindit pe o suprafata mult mai mare o are ritmul numit de turci

148ta DUYEK 6 7foarte frecvent in folclorul balcanic (la

roman mai ales in Ca la Breaza, precum amanunt de seams, In colinde) ;3) se intilnesc structuri modale atit de tip major, cit §i de tip minor. Dacaar fi sa ne pronuntam ins/ asupra a ceea ce este daracteristic §i comun Inacelmi timp in melodica balcanick am numi In primul rind. a§a-numitulmaqam Hidjazkiar (sau majorul oriental sau dublu armonic), care formeazauna din verigile cele mai puternice de legatura a subspatiului balcanic cu spa-tiul indo-perso-arab :

Presupunerea noastra e sprijinita de constatarea ca acest maqamapare legat preferential de un anumit ritm, mai ales de choreios alogos.Transmis madar printr-o mo§tenire ritmica comun*, este foarte probabil

4 E. MolyraorcotiAou, PuOp.ol xcd. xopol. 'EAkiNcov xai BolAripcov, In "Actoypoccpbx"...,r6p.o; 14' -retixoc 6'/1958, p. 532. Melpo Merlier (TpayotAtze sijg Pouvalc, Atena 1931,p. t ?') precizeazA ca tipul neogrec pentru mAsura 4/4 este dansul cirroXu.roc xop6c.

5 N. Radulescu, Choreios alogos. Comunicare ]a Sesiunea stiintifici a Institutului de et-nografie folclor, Bucuresti, 5-8 octombrie 1965.

R. Yekta Bey, op. cit., p. 3029.

f3I

totusisa sa

7

si,

0 1

§i

4

J J. 1 J J

www.dacoromanica.ro

6 NICOLAE RADITLESCIT 4

ca el O.' apartina substratului. Demn de toata atentia este faptul ca modalde mai sus apare, nu rareori, in stratul de melodii rituale, chiar la romani(multe colinde din Banat *i din talvegul D,unarii, Paparude, Lazar,cintece jocuri ceremoniale de nunta, forma sub care ajunge ping inMoldova).

Am mai observat comunitatea a Inca doug structuri modale deosebitde caracteristice : a) doricul cromatizat :

poate gre*it considerat un mod exclusiv romanesc, de*i, ce e drept, estefoarte frecvent In folclorul nostru. L-am Intilnit ins /, in repetate rinduri,in dansuri slrbe*ti 7 §i grece*ti 8 j mai putin in cele bugare*ti, dar existstotu*i acolo ; b) ass-numita gams tiganeasca" 9 :

cunoscuta de dansurile sirbesti, turce*ti *i de unele melodii grece*ti 4) inprezentaafar/ de elementele citate, am constatat comuna insistent/ a

altora, asupra c'arora ne-ar fi mai greu sa ne pronuntam cu certitudine dacetrebuie atribuite unui substrat, de*i lucrul nu este de loc exclus. De felulacesta sint : a) cadenta pe contradominanta" sau pe asa-numita treaptaa II-a", element melodico-modal cu o mare frecventa in folclorul roman,bulgar *i din Iugoslavia, atestat piny in Grecia insular/ 10 ; b) amesteculliber de diviziuni ritmice regulate *i neregulate In cadrul aceluiai metru.Exemplul cel mai pregnant it constituie Sirba romaneasca, cu amesteculcaracteristic de triolete in masura 2/4. Acela*i mod de combinatie 1 -amgasit destul de des in dansurile bulgare 11 sirbeoi 12. Exists ins /, din citeam observat, o diferenta important /, in aceasta privinta, intre dan-surile sud-dunarene, pe de o parte, *i acelea nord-dunarene, pe de altaparte : viteza metronomica, exact invers de cum ne-am fi alteptatleste mult mai mare la sirba decit la dansurile sirbo-bulgare cu aceemistructure.

Elementele din ultima subcategorie (4), de*i este posibil caaiba originea in substrat, par sa se fi dezvoltat cu ajutorul mai multorfactori, printre care *i schimbul ulterior, favorizat in chip deosebit de veei-natatea teritoriala. Cind distanta e mai mare, ne vine ins/ destul de greusä admitem un imprumut. Prima parte a dansului neogrec Mocxe3ovtxk,

7 Ci. ci, ci din Leskovac. Omladinsko kolo, Jain° kolo.8 "06xc, Zop.r6; EtXu6pmv6c.9 Vezi Gh. Ciobanu, Despre asa-nurnita gama figdneascd, In Revista de folclor", IV, 1959,

nr. 1-2, unde shit date amanunte despre raspindirea modului la alte popoare.Dansul rAzboinic cretan orroVeX-/q.

11 fir46oncHa neca, MIARKO Ha neca din zone Nova Zagora, CIITHO MIMEO xopo12 Apyro no opo din Ranilug (Kosovo-Metohija).

1,4

§i

sa-si

4i

si

"

www.dacoromanica.ro

5 MELODII DE DANS $1 RITUALE 7

de pilda, poate parea foarte familiars unui roman, deoarece se apropie sur-prinzator de mult de melodia dansului Banul Mardeine :

Ex.1

MAKEAONIKOZ

Contaminare prin imprumut, sau substrat Raspunsul va trebui sa Ong..seama ca melodia Banul Maracine a fost preluata, aproape neschimbata,de catre bulgarii din Banat aflatori in Bulgaria, care o danseaza la nunta cufigurile Cciluferului ardelenesc 13.

La extremitatea de sud-est a Bulgariei se afla satul Rezovo, a§ezatla malul mare, chiar pe granita cu Turcia. In 1955 expeditia §tiintificacomplexa a Sectiunii de arte figurative, muzica §i arhitectura a Acado-miei de *tiinte Bulgare a cules acolo urmatorul joc vocal care nu este alt-ceva decit prima parte a cunoscutului joc banatean de doi Asta-i nana dela Brebu" :

IMALA SAM DVAMA BRATJA

MI 11 .lielodia circular acolo cu textul ilma.na gBama 6pamg" [Am avut doifrati"1; a fost culeasa de folclorista Raina Katarova de la Lefter Petkovde 46 ani, nascut in satul apropiat Blata §i care cunoa§te jocul de lalocalnici mai virstnici 14.

Dad, nu intotdeauna poate fi lamurita satisfacator calealor, melodiile care urmeaza nu mai suscita, cel putin, nici o indoiall

13 Am avut prilejul sa constatam acest fapt asistind la Festivalul creatiei populare desfa-:prat la Belogradak In 26-27 august 1967.

14 P. Hagaposa-HyRyAosa, Hapomm xopa x !trim B OrpaBBBia, In ItomrrnettcHaHaylimst CTpaBBmaxexa Ericneyknium ripen 1955 rogima", C0431151, 1957, p. 415.

..1111 Ities

difu-ziunii

Ex.2 Reza.,

www.dacoromanica.ro

8 NICOLAS BADULESCU

In privinta Imprumutului. Iata aceea§i melodie folosit/ de bulgari §i deromfini pentru obiceiul Lazdrului :

Ex.3Giocoso A senovo: Pleven

EM.11, SIMMW rmal 1=M1i 11I avmwrnm -=ow -,ri=1..1=7.1mur IM=1- 1.11-=r Mar INN, 1. 1ANNIMME. M.//

- zi - -ta s kos - m -ti, La- za- re. ka-/i - ka-/' La- za -re.

Moderato Gardarski Gheran: VrataW/=1M.CMIEr1MgMMOMI M/1=1.S.=1011.1MMIAHM111

A - ma, Ale. vo. I ne ves-to, La- za re, ma: mom-Ce miles-to, La- za - ne

mg.3003 u (to p)

4 158-1680Iwm..in.-arsww-m-m.. VEMI11111 :11=ressarstr....mm....mm wf amew mowar-mamem.awairommomamm- rawasa.-m.=ww.rmummnmow auryminrow-- oberwar-asa.1-=11MINW.1,1!".

La-zar, cut La rea La v ma -re de 17o-rii la re,

Ne rezervam tratarea in amlnunt a acestui caz intr-un studiu In pregAtire.Pentru a nu anticipa, aid prezent/m doar punctele de plecare : 1) varian-tele bulgAre§ti nu se intilnesc decit la bulgarii care au locuit In Banatulrominesc ; 2) tipul caruia ii apartin variantele este mai raspindit In Mun-tenia decit In Bulgaria ; 3) variantele sale cele mai numeroase §i maibogate ca evolutie melodica (mergind pins la subtipuri) se gasesc tot InMuntenia, spre valea inferioarfi a Oltului.

G. Breazul l5 atragea atentia asupra urmatoarei melodii sirbekrtiaflate intr-una din colectiile lui Vladimir' R. Dordevie :

U TOM POLJU...Ex.4 Marciale

grad. u Jam po tju pre- no po groz -elan vi - no - grad.

La cele patru variante romfine§ti 16, identificate atunci de eatre cerceta-torul roman, sintem in masura sa, adaugam un intreg §ir din rindul elute-celor de Vicleiem 17 :

15 G. Breazul, Paktum Carmen. Conti-Multi la studiul muzicii romdnefli, Craiova, Scrisulromanesc, La. [1941), p. 456-457.

Corul Trandafir frumos de G. Cucu cintecele populare : Cdpitane Pavele (Sibiu),Eat, lento-it deal la truce (Bucovina), Md mind mama-n grddind (Bihor).

17 Pe lInga varianta data de noi, pe care am gasit-o cea mai apropiata de clntecul slrbesc,mai citam, dintre numeroasele exemple aflate In arhiva Institutului, pe acelea publicate de C.Brailoiu si H. H. Stahl In V icleiul din Ttrgu-Jiu. . Bucuresti, 1936, p. 29.

m. - = Ir - 11Me Iall 4n.. IMINIM.ANI...= -.IMM.,. .

La sa. fir

1 imm1111al 1--- - ---. I1 YE, /,,IMMI,alIImw

ku

IEN-W min1mi-ra te.a fi- za--

U

1,1111,11

tom po - if Pre - no po - .gror- vi - no -

a MEM IIIMM,V1.. ,111/1=011. .,.117 24.111111.,1111 MO .-11-.11110 ammasIILds....1

la gi

Or.

=2...6

-rd.

48,

- b,

www.dacoromanica.ro

7

Ex. 5 17201 a

MELODII DE DANE QI BITUALE 9

Orig.: corn. lupeasca (tnglobat ora;ului Bucureati )Culeg.:6h.Clobanu 11C Bugeanu,Buc 291111.1938Ti-.: N.Redulescu

a amma.AMEN= aM11. I a,1 a SM-:.1 WM.' M MINN IN, .M=PIMIwMEl...,..Mlui /,... ---. Ira Y-....11... ..11

r rea - fru ce - le nal - le 7r8/ da - fir fru - mos

Too - le ale - le - le sa sal le Tran - da - fir - mos.

Legatura dintre variante apare cu atit mai interesantA, cu eft refrenulsirbesc grozdan vinograd (traductibil prin vie struguroas1") apartineaceleiasi sfere vegetale ca putin obisnuitul refren romfinesc trandafirfrumos. Structura muzicii pare sa arate influenta semnalelor militare,nu e de scApat din vedere c'd. In partite Sibiului melodia vehiculeazA textulunui cintec de militarie ( CApitane Pave le").

Una din melodiile cu o raspindire uimitor de mare in spatiul est-european este aceea a jocului Rata. Semnalata in nord in Ungaria, Mo-ravia, Podhala polon'a Ucraina 18, ea a pAtruns In sudul Dun Aril celmai tirziu pe la mijlocul veacului trecut. 0 gAsim publicatA in 1880 inculegerea croatului Franjo 8. Kuhae 19, unde titlul Elanka. Iz Bugarskefi arata provenienta bulga'reascA :

Ex. 6

UgANKAAllegro con moto .1 .132

I ..... : .....-"", ,:.,..- -,-... MEMI JIMMMI=11aME "M". EMIVTir .41 NMI, I M=MOIM MaMMW MNM,7=. rral-111W UMM 1111-- 71, al=,,OW.NabaVola- .1Orlioo.allMMEMmol-. iVMMi. IMMI,,-

4a.

tS

AN a...=5. num- 3,...- 11

...mf

* ft ft- ft A.

18 Gh. Ciobanu, Folelorul muzical migrafia popoarelqr, 1n Revista de etnografie §ifolclor", XII, 1967, nr. 3, p. 196-197.

19 Fr. S. Kuha6, J uino- Slovjenske Narodne Popievke . . . , III knjiga, U Zagrebu, 1880 ;melodia nr. 1199.

MI -

tru

.-...._,.. ......

1AO,

I A I a- 0Y v P i

j,

. si

-

si

ri

www.dacoromanica.ro

10 /CICOLAE RADULESCU 8

i i e A .4,

14 p

$e pare, asadar, ca melodia a patruns in Iugoslavia prin Bulgaria. Decea mai frumoas& variant& stain& pe care am gasit-o ne vine tocmai

din Bulgaria 20, fapt ce ar putea indica raspindirea melodiei prin aceastaCara mai intii. Dacg ar fi sg, ne lua,m dup& numele Vla§ko horo pe care 11poarta, in Bulgaria, melodia e de origine romaneasca :

Ex.7VLAKO HORO

Pin& unde s-a faspindit aceastA melodie, cu cel putin 100 de ani de viata co-mun& la roman bulgari, ne-o mat& aparitia ei in Macedonia iugoslavg, inlocalitatea Titov Veles 21. Este interesant de remarcat asemanarea B-alui va-riantei macedonene cu B-ul popularei colinde intr-o dint& joi la vale".

AjDE MOME,AjDE DUOTitov Veles

INTR'0 SFINTa JCi :.-YS VALE

0 variant& (In 3/4) mai dep&rtat& putin poate fi Socotitg urmAtoareaSash° oro din Ranilug (Kosovo-Metohija : Iugoslavia) :

SELSKO 0110

20 Apud E. Moutsopoulos, op. cit., p. 546.21 )101B140 troupitos, MaRenoneHR myeutnuf cDontmop..., CRonje, 1953, p. 61.

= OM" Imma /.,'.....-- A

altf el,

1i

Ex.8 152

si

www.dacoromanica.ro

MELODII DE DANS 51 RITUALE 11

Un puternic argument in favoarea originii romanesti a melodiei 11 aduc,pe finga numele purtat la bulgari, raspindirea omogena i frecventa eimare in folclorul nostril 22, ca numarul mare de variante, dintre careunele deosebit de elaborate 23.

0 mai mare claritate in privinta factorilor vehiculanti o prezinta-dansul $chioapa, ale carui variante melodice jaloneaza marele drum desud-est al oierilor ardeleni, din Marginimea Sibiului, trecind grin Baragan,Tina in Dobrogea si Bulgaria de NE. Pe socoteala mocanilor si tutuienilorpunem faptul ca variante apropiate ale aceluiasi tip melodic le intilnimdin zona Balcicului 24, adica tocmai acolo unde era unul din locurile celemai cautate de pa'sunat ale ardelenilor transhumanti, inainte de 1878(faimoasa vale Vara lama") 25, pink in Pagans si Sibiu :

Institutul de mama -Sofiar173 ~48

1SHVARLI KUNDAKOng Sakolovo(rn Baloc,reg Talbuhn)Cl/leg: Elena Stool. Sok lovo,1965

Tr N Radulescu

1-10DOROAGA (CA LA SIBIU )

MIN.".liale.'rMiMM-MomeMiamiMawalsloolNIMMINIMMMIIMMMMININIEBENIIMP=1:11.11111=r ,L1.imormIL..re,,=,= mi. /WNW - .Distanta dintre ele e acoperita de doua subtipuri ritmice : eel nord-vestic,

cu ritmul 5/8 rn Intlinit (sub denumirea Hodoroaga)c.

Sibiu, Fagaras, Brasov $i (ea $chioapd) In Buzau ; eel sud-estic, cu ritmul

aksak frn. atestat (cu numele ichioa.pa) in Rimnicul SIrat,

22 Melodia circula din Dobrogea (mg. 1603 1 din Niculitel) pina In Suceava (mg. 534 1 dinCrucea : Vatra Dornei), Maramures (fgr. 1853 b din \rad : Sighet) Nasaud (fgr. 11653 d dinTAure).

23 Pentru provenienta romaneasca a melodiei se pronunta $i Gh. Ciobanu, care scrie197 a op. cil. la nota 18) : A mai cauta originea prototipului tuturor acestor variante

chid le gasim raspIndite tccmai pe caile transhumantei pastorilor roman ni se pare inutil. Avemaici un prim exemplu clar socotesc eu ca melodiile calatoresc o data cu omul".

24 Exemplele muzicale bulgaresti care poarta mentiunea Institutul de muzica Sofiane-au fog puse la dispozitie de cercetatorii Verghilii Atanasov si Elena Stoin, carora le exprimam,

pe aceasta tale, vii multumiri.26 D. .5 andru, Mocartii In Dobrogea..., Bucuresti, 1946, p.. 43, 45-46.

§i

:

MM.WORWI 1.4MERNI /1 M.A1 .

, in

5i

a

Ex. 10

Ladalci

Voar

r, 7696a

J

,

rp.

si

www.dacoromanica.ro

12 mcoLez RADULESCO 10

Braila, Ialomita igi (ea numele $ehioapa sau Leasa) In Dobrogea, conti-nuind apoi in sud 26. Aceemi melodie circula, sub numele Rata, §i la mino.ritatea de limbs romans din regiunea Vidinului. Aparitia ei In coltul denord-vest al Bulgariei este un alt indiciu al fostelor legaturi economicepastorale ale Ardealului de sud cu Balcanul :

R ATAInstitutul de muzci Sofis

Ex.11 J ~174

Tugulca

TApan

Ong : Mawr Uzunovo (reg Vidin)Cu/eg : Todor Todorov.Vichn,SI 1963Tr N R dulestu

r r f J r

Prima parte a acestei Rate e; melodic, aproape identica cu $chioapeleprecedente. In partea a doua, varianta din Vidin este mai libel* darfamine totu§i in cadrul variatiilor pe aceemi schema melodica. Ceea cesurprinde la eaeste faptul ca tai -a pierdut ritmul §chiop tocmai In Bulgaria,unde ritmul asimetric este atit de frecvent. In schimb, are un caracter

26 Constatari asemanitoare, In ce priveste partea coregrafica a acestui dans, a facut A.Bucsan (Jocuri de circula(ie paslorald, In Revista de etnografie si folclor", XI, 1966, nr. 1, p.51). Ne manifestant lnsa rezerve asupra presupusei origini sudice a dansului, Intruclt nu am gasitmelodia decIt In par(ile Bulgariei venite In contact cu un element romanesc de populatie (Balcicsi Vidin).

aI a

r 1

r' Jr'' r-J r

r J r

{J J

J r H r J r ,J

gi

www.dacoromanica.ro

11 bfELODII DE DANS 81 EITUALE 13

un ritm clar de sirbg, ceea ce s-ar putea explica prin provenienta olteneascAa romanilor din acele pArti.

fehioapa nu e singurul dans raspindit de pAstorii romAni. Tot forli se datoreste, probabil, prezenta Sirbei lui Zdrelea in Bulgaria de NE,unde (sub numele Sirba ofilereasca sau Ofiterskata) are o vie circulatie 27 :

Institutul de muzica-Sofia

Ex.12 JGadulea

SIRBA OFITEREASCAOng.: Sokalovo(rn BalacregTolbuhin)Cuteg: Elena Stain, SO01°,2,19E5Tr: N Ridulescu

SIRBA LUI ZDRELEA

fg 2341 cIIORA LUI ZDRELEA

.44

7 P. Hanapona-liptynona, AnernHoTo CICTOFIEHe Ila liaponnaTa neceli Fl Tannolinnc)o.ininop a Ao6pynlica, In Homnnexcna Harm ,T4o6pyiplialicKa Eucrregnnua npea1954 roAnna", Colblig, 1956, p. 156.

I.- A-

si

www.dacoromanica.ro

14 NICOLAE R ADULESCCT 12:

Cog.: Zap laz: R.Sdrat

Strins inrudita filogenetic on tipul $chioapei este melodia dansului&done, intilnia de o parte §i de alta a Dungrii de la Bazia§ pinl in Timocul.bulgaresc. Variante foarte apropiate circulg in Cara§ §i in valea Mlavei_( Serbia) 28 :

§0C1CILE

d.810aEx..13 1).192

Org. : Rudari a , BozoviciCukg.: Alexandru,1935Tr.: N. Radulescu

I 1 o II .=r4L-41.117.1 1111111 .:,b-.1.../,io I. NEM 1 s

11Imi..arh. -SM... -- l-...............,==.--rew armilmor

almomomi... amM1==f/MNIr Wm,MAW . .M.. .....,,,,=. M.. .:ii

g0KEC.7).176 (franspus)

11rt:IMINN

Krepoljin (Omolje) : SerbiadeiIMP..=:r:I=Z:Z.LII.1 1.1.1=11 11,1111Mil .111 111111 Pti, MEM

LIMEhia . /MN V MP' ./.,.~MIMMN,=W- 1ItanglISPlal.,14=0Y-daw=t2:.....11. -.Y.AMMII= IMMO. EMM:Vitefevo,Poiarevac(Sertsap

Cut T Alexandru 26 V 1641Tr.: N Radulesou

=MIMI4

.4,111BN.MIMM.,=

IW I.MMIMMOwMMIN

ZIe,m-MI im=

1=11MINNIrMMIWJEMMI11

=11

rfl

Se pare a raspindirea for se datore§te tot rom'anilor, deoarece satele de-pe valea Mlavei au, aproape toate, populatie romaneascA.

De la llutarul Nicolae Gh. Vaiti§ din comuna Virf (reg. Vidin :Bulgaria) am cules o variants mai personall, care se distinge prin tre-

28 Ex. din Krepoljin, extras din Jbyauta, or gamuts. Janitonnh, Hapoitne nrpe, VIIBeorpag, 1952, p. 224.

....r,,.......-..-v

AM,rlC..I=

aMM. IM1r10

111Me. MMIN.

ompr

.411111111.....

WIM.b.....11M,O 07... Y./UN MJ 46.01 ...,7.IX,........1I/10.17 MI7rNOW1171

nibura,

www.dacoromanica.ro

13 MELODII DE DANS $I RITUALE 15.

cerea spre o forma motivica simplificata prin viteza accelerate, pasindin aksak :

Ex.14 mg 3213 1

oars

0C1TELEOrig : Virr, Vthn (Bulgar.a)

Cu/eg.: N Radulescu7", N Ridulescu

.4,

Prin aceasta, ultimul exemplu face tranzitia catre un subtip (in .177flcare circula, cu numele $obolanul 29, in sudul Olteniei 30. Melodia dansuluieste mai veche la roman, judecind dupe o varianta publicata la 1886 31.

Din nord-estul Bulgariei a fost cules 32 jocul romanescpredat acolo in scoala 33. Pe melodia lui se execute in satul Krusarijocul bulgaresc Kan ce qyna CO, nenep :

KAK SE eUKA SOL,PEPER.

-rnrrft

2° In grai banatean, cuvintul soar inseamna sobolan". La sirbi, el exists ca termen debatjocura pentru catolici.

3° Fg. 4890 b, din Ciuperceni, Calafat.31 George I. Mugur, Metod pentru upara tnualaturd a cantului, ed. a II-a, Tip. Luis, 1886,

p. 142 (citat dupe G. Brcazul, op. cit., p..659).32 In iunie 1954, de la Anka Ambrozova, 45 ani, din orasul Tervel (vezi p. 156-157 a

op. cit. la nota 27).33 Vezi p. 156-157 a op. cit. la nota 27.

si

awa aamr,-ya a a _ IrAffil MM. - LMINI . MMe,== PIO., .70=

Allen elul,.

I

.7 17

it

4 '0'. 17'r

Ex 15

www.dacoromanica.ro

16 slcor,AE BADULESCII 14

Este de remarcat, pe de alt5, parte, asemanarea acestei melodii cu melodiabulgAreasca anterioarg a jocului 34 :

Ex 16 KAK SE CUKA SOL,PEPERJ -144-160

frf

Vra nino I..IA

o

IV

J

J I

care are acela§i mers melodico-functional, bazat pe paralelismul major-minor, §i aceea§i pulsatie ritmicg. Socotim ca tocmai o oarecare asemanarea muzicii, ca i metrul identic, la ambele popoare, al versurilor acestuidans, a Inlesnit adoptarea Alunelului ca joc bulggresc. Se pare totodatlca Intre melodia romaneasca, (cea de la ex. 15) §i cea bulgareasca (de aex. 16) exista, o legAtufg geneticg indepartatg. Yn sprijinul acestei teze cl-am variantele dansului bulg5.resc Oveata :

Ex.17MARLMOMANTE MiNINO

jommormrs3

date de R. Katarova, care a abordat Inaintea noastrA problema acesteiInrudiri 33. La cele scrise de ea aducem Ines dou5, variant° semnificative :

44 Vezi p. 157 a op. cit. la nota 27.35 P. Itattaposa-liyityaoaa, PaanpocTpanenne H Bapnawrn Ha emu' 6snrapcitm

Tang, In Ilatievran Ha IelacTaTyTa sa myanna", IV, CotIntiz, 1957, p. 96, 100-110.

dimammIN

1.112152 Iakavp

www.dacoromanica.ro

15 MELODIC DE DANS g RITUALS 17

un joc ritual de Brezaie 36 i o SVift0VSk0 horo 37. Corespondenta acestordou'a variante din Bulgaria cu Aiunelul romauesc are loc dupa urmAtoareaschema

a

C

Alundul A B

Brezaia A

Sviftovsko horo B

1 112 1II I

.1

0Popina: Sil,stra (Bulgaria')

r,d, 0,,.. =--.===..--, , ......".....------.......

J .160SVISTOVSKO?

=......-

H ORO

_ Reg SAtov 1, P.3

.r. Bulgaria 1

fl... m.m.....m....... .m.m,-,.=........... i ,..,,... ...,,- .........-=-...m.....- ...........m.,.-.........m.................... .......

S-ar /Area ea din melodia Alunelului ar fi luat nastere, prin bifurcatie,pe de o parte Brezaia, iar pe de alta Sroiftovsko horo, sau rasturnindraportul ca Brezaia Svistovsko horo ar fi fost imbinate intr-o singur6melodie. Credem ca apropierea dintre cele trei melodii se datoreaz6 maiintii unor elemente de substrat comun al folclorului de pe ambele maluridungrene, in accentuarea clrora an intervenit, probabil de timpuriu,strinse contacte muzicale. Dm& dintre atitea melodii predate in coala rgmas tocmai Alunelul, dupI parerea noastrg cauza o constituie corespon-denta melodiei lui cu. unele elemente muzicale de substrat romano-bulgar.

" Cules in iunie 1941 de la Mincio Draganov, 67 ani, din satul Popina, reg. Silistra<v. p. 145 a op. cit. la nota 27).

37 B. riouea, Vqe6funt no 6sarapcitu Hapogua xopa a plgeungu CO(Dllft,1955, mel. nr. 2.

2- 0. 6213

:

b

Ex.18

a

b

.1. 144 160

A LU N ELU L

112

,....

*...7....=--.........,.. ...

,,..,. . ,...,

§i

www.dacoromanica.ro

18 NICOLAE RADTILESCIT 16

Poate ca un proces asemanator, de grefare pe elemente de substrat,a avut be intre Ardealul de sud Banat, pe de o parte, si Macedonia

Serbia, pe de alta. Este explica-tia care vine firese in minte in fata unorconvergente muzicale cum sint cele existente intre un cintec de joc dinBitolia (sudul Macedoniei iugoslave) 38 §i o foarte cunoscuta (mai cu seamsin Transilvania) melodie care circula uneori ca cintec (cu cuvintele De-amavut, de n-am avut" sau Popo, ziceca,nu bea" i cu refrenul Lumea mea,draga mea"), alteori ca dans, cu sau fara strigaturi. Tipul melodic caruia

apartin exemplele romanesti de mai jos a dat nastere in folclorul nostrula un lung sir de variante care, incepted cu cele publicate in secolul trecutde catre Vulpian 39, pot fi urmarite ping in zilele noastre, trecind i princintecul muncitoresc 40. Frecventa n.umarul mare de variante transil-vanene par sa indite Transilvania ca centrul for de iradiere 41. iata cinteculbitoliot doua variante romanesti. La mg. 244 apare, in cel de-al doilearind melodic, mai limpede inrudirea cu cintecul macedonean, datoritaritmului asimetric de joc, 'secundei marite identitatii cadentelor. Tot lapartea a doua adaugam Si fraza centrala a unui joc din apropierea Timo-cului bulgaresc 92.

Ex.19 804

Volta

it Volt4

I Volta

['Volta

SEDUMDESE SEM gETAFBitolia :Macedonia Jugoslays

a. ...-mme.e -=a AiM m117...1,...clamm111,1"...W.:=1110,111M10110air^wm MEI 11M111,=- a./../AMM1

LINEAJ.108

a.,,...

MN al Mmilm71=1

MEA,DRAGA MEASeliste: Lipova,Arad

--I.

a 111,111. sue-1

-.1MI. ..// ."INNINMir-MlMI.11.111111.11111

6-,..:06..mmaimisimemaVINE STREIUL

mg 244

ime

DINSP MUNTEFiore

, 44,

Cirop.na ,Ploieati?:'s.......... ,.-.....,......es.-mmomr-ommowam emer,Im...,-,........... xm,,s.........1=//1/,=1MMIMII1',111.--1..,= IMM11111JIMENIMIN

0. \J IMOANNIWIEl INI11M-.1-.2.M.,111MIN111,1111II:=1M=1411 MEMMErlela,OMM=11WA=11111==1/LNI=g1=1.=11L ,, .

38 Ht. (Ditpcloon, op. cit., p. 147.39 D. Vulpian, Balade, Colinde, Dane, Idyle..., Bucure§ti, f.a. 11885], mel. nr. 197,.

251, 306.40 A. Vicol, Pe marginea atom varianle ale melodiel Doing Hasului (Doftana) ", In

Revista de folclor", VI, 1961, nr. 1-2, p. 81-93.41 Melodia a fost culeasa In Suceava de Al. Voevidca si de care Bartok (Nipzenenk es

a szomszed nepek nepzeneje, Budapesta, 1934, mel. nr. 48) la maghiari. Despre prototipul ei, Gh.Ciobanu (CIntecul nou In crealia populara, In IVIuzica", nr. 4-5, 1956, p. 36, In nota) soco-teste Ca ar putea aiba originea In Ardeal.

42 P. lianapona-ItynyAoaa, Xopa II nrpn OT Ceaepoaanamna Blaraptin, In Rom-nnencna Harm. Encnewunin B Cenepoaanamta Blarapina npea 1956 roAnna", Cotialn.1958, p. 342.

fi

gi

11 ll MEM .M1.4=

_

s

A=MM. II=-

gi

1i

si

=-M--.=s, M

m.,

.

r,

s2 -si

www.dacoromanica.ro

cb1-1N

tTh-

1.ct.

C i.

CV

Cr)Ala

vNgrz vV

ErD

c2.0-0 qzNera

www.dacoromanica.ro

20 NICOLAZ RADTTLESCU 18

Pe teritoriul dintre Ardeal si Macedonia circula, In afara jocului din Boi-nita citat mai sus, melodii cert inrudite cu tipul despre care e vorba,,sicare pot fi grupate in doug, subtipuri ambele, cintece de joc b/nAtene :a) Dodd, dada' ; b) Pavele, Pavele, a carui paralela am descoperit-o in me-lodia dansului Paprikas culeasa In Korilje (Kosovska Mitrovica : Jugoslaviade centru-sud) 43 :

mg 1468

Ex.20 ).,,15ePAVE LE . PAVELE

BOCSa'RESq.3(TIrmcoara)

PAPRIKAJ.152 nordje:Kosovske Al.traw,c a (Jug asla, a )

J-D

Exemplele date aici nu sint singurele analogii muzicale pe care le-amgasit intre Transilvania de sud si Jugoslavia. Revenind la problema de prin-cipiu, socotim ca, pentru a explica prezenta unor variante intregi (sau nu-mai motive) ardelenesti In Serbia, trebuie sa tinem seama de puternicacirculatie a romanilor din par file transilvanene, care ca ciobani trans-humanti colindau that/ Peninsula Balcanicl. Intre Serbia si Transilvaniade sud-vest in chip special, au existat legaturi puternice economiceculturale pin/ pe la inceputul secolului nostru. In cursul veacului al XVIII-lea statul habsburgic a adus pe valea Muresului numerosi sirbi, infiintindcu ei sate grgniceresti, pentru a face fat/ unei eventuale amenintari oto-mane ". Pin/ la primul razboi mondial, ardelenii care se ocupau cu plu-taritul pe Mures circulau In permanent/ pin/ la Seghedin, iar uneori,trecind din Mures in Tisa, iar apoi in Dunare, ajungeau pin/ la Belgrad cuplutele for usoare de brad 43. Diocezele de Caransebcs, Arad si Oradea anatirnat pin/. in 1864 de Mitropolia sirbeascg, de la Karlovac. Pe atunci, inbisericile ardelene se slujea sirbeste, cintarea de strand era de tip carlo-vitan, iar in scolile satesti se invAtau literele chirilice.

43 Jby611ita. x gamma Jammu:tub, op. cit., II tutatra, Beorpaj, 1937, p. 146.44 Aradvdrmegye es Arad Szabad Kirdlyi Vdros Monographidja..., Arad, 1898-1913.45 Octavian Floca si dr. Victor Sulaga, Ghidul judefului Hunedoara, Deva, 1936, p. 114 ;

ibidem, la p. 69, gasim informatia ca In 1712 la Deva au Post adusi de catre administra%iaperiala colonisti bulgari catolici din Oltenia.

im-

1i

www.dacoromanica.ro

19 MELODEI DE DANE $1 RITITALE 21

Cit de importante an putut sa fie cindva contactele romanilor cupartea de apus a Peninsulei Balcanice ne-o arata mai multe dansuri sSr-besti care au variante apropiate integrale in folclorul nostru. Am regasitastfel, nota cu nota, cunoscutul Cucuruz cu frunza-n sus" Intr-un Koko -njeJte novo 46 :

Ex. 21 Moderato

la MINIM =II

KOKONJETE NOVO

Oe e drept, melodia e atestata ca foarte populara la not inch din secolultrecut 47. Structura ei nu prea se potriveste ins/ cu muzica romaneasca ;pe de alts parte, nu pare straing, nici de influenta carturareasca. GeorgeBreazul 48, citindu-1 pe A.Z. Idelsohn, da imnul sionistic natikwa"identic ca melodie cu Cucuruz cu frunza-n sus". Pornind de la banuialalui Idelsohn, muzicologul roman socoate ca prototip pentru imnul evreiescvarianta comunicata lui Timotei Popovici de catre V. Farcas, invatatorIn Sacele pe la inceputul acestui secol. Tot Idelsohn a aratat existenta unormotive asemanatoare la armeni ucraineni. Aceeasi melodie apare ca thingIn poemul simfonic Vltava" de Smetana. La sirbi, de asemenea, melodiapare a fie importata, deoarece structura ei nu prezinta caractere strbesti,,iar numele (care, in acest caz, ar putea fi un indiciu) o arata ca fiind non/(novo) §i strains. Desi mai multe melodii de dans cu titlul Kokonjete [Co-coneasca"] circula in Serbia si in Kosovo-Metohija, numele nu este sirbesc,deoarece limba sirbocroata nu cunoaste cuvintul cocon", care e de pro-venienta mediogreaca (bizantina).

46 A716ym 100 cpiacitsx napograux uajaossjux xrapa sa Taacosup Beorpay,M. Crajsh, La., mel. nr. 43.Melodia a Post publicata si de G. Breazul, op. cit., p. 455-456.

47 DouA variante ale ei figureaza la Vulpian : Horele n6stre. . mel. nr. 287 ; Balade,Colinde, Doine, Idyle. .., mel. nr. 299, aceasta din urmil purtlnd mentiunea Mos Pulu composit1848". Vezi pentru alte variante : G. Breazul, op. cit., p. 445-456.

48 Op. cit., p. 445-456.

")

Li i r t

:

if

ti

1i

www.dacoromanica.ro

22 NICOLAE RADULESC'II 20

Un caz mai clar ni se pare urmatoarea melodie, descoperita in locali-tatea Vladiein Han din Serbia de sud i cunoscuta la noi prin Oltenia siMuntenia, cu numele Mingea :

t`x.22 tog ltranspus I

HAJRUgOVO KOLO

Vladidin an SerbiaAM,AN 11.1M.011- JIM IMM -AM INIMINIM-MMJM./MIN.1.. 11Mrall1=1.1111,71,IMEN 11=1=1. IMPI 11 .ANN M111=1011=111 NNW IIM ,NIMMO1..11 ,10111 W. 1111MINN7 7111--. MHO .1111M-- IMM

M1NGEABriecoveaera sliviteoi):Turee igurele

1 EN MM IMM MINA,1=11 'MERIN iMEMAMI

1111 IMMO= IM./71111==111 IMIE111mEM n=1 =11= MEM

.aL;r:==sa IllaM=.. IMI071El= AIMOIMIM IMAMM,..1,011

or,J .INI.1,11 .1--11MINIMMIMIMMI1111IIMMEIIMM INEM1m.m.M.I1.01=1 IIM -- -.- MM.11,0 ...-.. ME".1

.., MON11-/MIIMMINIIMMIN MeIMIAN =LAM MENIMIR "31.- . 11.-....1 111011

Cum a putut ajunge, atit de bine pastrata, melodia aceasta pe de o parteping, in valea Moravei de miazazi, iar pe de alta ping, la noi in CimpiaDunarii 4 Credem ca raspindirea ei s-a facut pe calea circulatiei lautarilortigani. Se stie ca melodia se cinta la noi aproape numai de catre tigani,ca dans instrumental si uneori cu un text licentios. Textul romanesc,amanunt ciudat, are insa versuri de vase silabe : Intr-o zi cu soare, / Eraun urs mare" etc. Cum in momentul de fats nu se mai creeaza pe versurihexasilabice, avem poate un indiciu ca melodia e strain& cuvintele roma-nesti au trebuit a fie adaptate la metrul ei. Pe de alta parte, detinatorulmelodiei sirbesti a declarat culegatoarelor ca acel kolo a fost compus deun tigan din Jagodin, un oarecare HajruA, de made se trage numele dan-sului 49. Cazul acesta ne atrage atentia asupra unui alt important factoruman de vehiculare a muzicii in Balcani, alaturi de oierii transhumanti,anume lautarii 50.

o jE,y6Hga H Aannua Jamummh, op. cit., VI mbura, Beorpag, 1951, p. 222.ro Poate ci tot Biutarilor li se datoreaza prezenta melodiei Sfrbei popilor In Grecia, sub

titlul semnificativ La Bergere "H BXezZi" (vezi G. Breazul, op. cif., p. 458-460).

Jg .

MP 1111 I '... MM. 1ma

(MO

dr.anin.1.,71.11=1 .111 I1 MINIMIMINI

NI-...INIMMwm11.--S

.....11M.A0.../..M M.= 1111.1IN. /=-""..' iMIt......=..........11..11.11IP,-.- --

gi

www.dacoromanica.ro

21 MELODII DE DANS FA RITUALE 23

Pentru a Incheia, dam Inc a, doul exemple de melodii romane§ti pecare, sub o forma foarte putin schimeata, le-am gasit circulind ca dansuriIn Iugoslavia. Astfel, Zajecarka 51 este popularul Aseara ti-am heat cer-cei". In Insotim mai jos de variants publicata de Vulpian 52 :

ZAJEeARKAEx.23 Moderato .........NM.ar AKA 1,1Inla IM/ .a=,=MalaSY.1-riJaM ,I=Ii il rir- MP-a Mb./.1=1.6.IFAIl //a INSNMEIMM la./...iIM =MI=,,,,M1 IIM

Allegro (txspus)BABA

a ..=-.1 INI M. .M1 "7.111..lat a =.7.11M/71ba MI -.M...0,1 alma..aHYaaa 1 .M. 1IMIM,MJIMJ MI1CT.MIMMAAMIMIIa11.11.aMM. MI .....=aaalaa -,-PmEMINIFha,MII --..-IMI

Iar Nova Zajdarka 53, pe ling cele doua variante semnalate de G. Breazul 54este hotarit rud'a buns §i cu urm'atoarea melodie din repertoriul de AnulNou 55 :

Ex.24 ModeratoNOVA ZAJECARKA

REP. ANUL NOU

Prezenta acestor ultime dou'a melodii in Iugoslavia se pare ca se datoreazarom'anilor din Timoc. Numele dansurilor, in acest caz, poate fi o indicatiereal& : Zajdarka aratA provenienta jocului din partile oraplui Zajeear

principalul centru al romanilor timoceni.Materialul comparativ sud-dunarean de care dispunem este Inc

prea redus pentru ca a ne permita concluzii definitive. Totu§i, putemenunta citeva observatii finale, bazate pe materialul muzical consultat,

51 Vezi mel. nr. 33 a op. cit. la nota 46.52 Horde nostre, mel. nr. 51 (Baba).52 Vezi mel. nr. 96 a op. cit. la nota 46.54 Op. cit., p. 460-461.66 Transcriitor I. Herica ; culegattor acela§i, Cotumba-Ag4: Moinesti, 1967.

. 1=17MP

1=1111 41M

,..

ft i

*tWaltrmy 3272 1K

www.dacoromanica.ro

24 NICOLAE BADULESCII 22

material cu o rgspindire sl provenientg mai largg cleat eel exemplifica:taici, pe care insg, din lipsa unor variante rominesti complete, nu 1-am.folosit in prezentul studiu.

1) Se contureazg in linii maxi o relativg similitudine muzicalg de.la Marea Egee .(in unele cazuri chiar din Anatolia) ping la nord de Car-patii Meridionali " si in Bugeac. Trebuie argtat ca, la marginile lui, acestteritoriu devine cum e si firesc, spatiu de tranzitie cgtre alte regiunimari, cum este in sud teritoriul perso-arabo-indian, In nord-vest spatiulEuropei Centrale, iar In nord-est cel slay.

2) In acest ansamblu se pot distinge deocamdatg doug.zone marl: cea apuseang si cea rgsgriteang. Zona apuseanl

ar putea fi caracterizatg ca zona a aksakului dactilic ( M ), care,.

In general, predoming in Macedonia iugoslavg, in cea bulgara, in Bana-

tul sirbesc si Banatut romfinesc. Sub forma lui silabica ( J ),,

ritmul mai cuprinde Grecia continentalg si Albania. Restul Bulgariei(central-rdsgriteang si nord-estica"), Oltenia de sud, Muntenia, Dobrogea,

Moldova si Bugeacul ar constitui zona aksakului anapestic ( .177. ),

care poate fi urmgrit ping In Turcia ponticg. Si In agogicg se observg odiferentiere. Pe cind in zona rasgriteana dansurile prefers miscarea viesau foarte vie, In cea apuseang se Intilnesc mai multe dansuri lente (Kala-matianos-ul grec, dansurile macedonene, Invirtitele §i Purtatele ardele-nesti), precum si dansuri fgrg muzicg (mute).

3) Specificul muzical exists la fiecare unitate nationalg de pe teri-toriul la care ne-am referit. Cum studiul nostru propus ss atraggatentia in primul rind asupra unor elemente comune, el nu a insistatasupra diferentelor nationals, dar acestea an reiesit limpede din insesiexemplele muzicale date. Determinarea for cantitativg si calitativgapartine unui alt stadiu, pe care cercetarile ulterioare vor trebui sg-1implineascg.

VA RIANTE S ROUMAINES ET BALKANI QUESDE QUELQUES MELODIES DE DANSE ET RITITELLES

L'etude traite de quelques problemes de relations musicales entre-le folklore roumain et ceux des peuples balkaniques, avec egard particu-lien aux melodies de danse populaire. L'introduction expose quelques con-siderations d'ordre general. Les elements communs ou identiques du fol-

56 FArd a admite cel putin unele legAturi de substrat Intre Macedonia *1 Ardeal, aparitiadincolo de Carpa%i a unor dansuri lente In ritmuri complexe, ca lnvirtila, De-a lungul, Purtala,.ar ramlne un fenomen inverosimil de izolat.

si-a

J

www.dacoromanica.ro

23 MELODII DE DANS SI RITUALE 25.

klore roumain et balkanique sont rapportes a : 1) un substratum artis-tique commun ; 2) l'existence, sur le territoire d'un Etat, d'une enclave depopulation d'une autre nationalite ; 3) un emprunt d'un peuple a un autrepeuple. Ces 3 facteurs apparaissent souvent conjugues dans l'action.L'auteur rapporte les phenomenes musicaux de substratum aux elementsthraeohellOniques ulthrieurement romanises, lesquels constituent la base del'unite sud-est europeenne, unite qui comprend aussi l'Anatolie. Certainesstructures modales chromatiques et rythmes aksak couvrent d'une ma-niere homogene un territoire qui va des Carpates, a travers le Balkan etl'Anatolie, jusqu'au Caucase. Sur tout ce territoire, s'est passe un proces-'sus complexe d'assimilation, interpenetration et differenciation, dont laphase plus recente commence avec Parrivee des Tures. Les elements soi-disant « orientaux » de la musique balkanique (modes chromatiques etrythmes aksak) n'ont pas etc apportes par ceux-ci, mais ont existe anterieu-rement dans la musique des peuples balkaniques.

Parmi les elements musicaux de substratum dans la musique desdanses roumaine et balkaniques, l'auteur enumere : 1. la prepondd-rence certaine du metre binaire 42/4, 4/4) ; 2. des rythmes caracteristiques,tout d'abord le rythme a 3 temps avec l'un d'eux allonge par subdivision ;3. des structures modales, du type maqam hidjazkiar. Et a cote d'eux,quelques elements plus incertains comme appartenance stadiale : la ca-dence « sur la contre-dominante » on le libre melange de divisions rythmi-ques regulieres et irregulieres dans le cadre du meme metre.

Pour demontrer les differents cas de relations musicales, on fournitun grand nombre d'exemples-variantes qui circulent dans le folkloreroumain et balkanique. Les Roumains et les Bulgares du Banat utilisentla meme melodic (ex. n° 3) pour la coutume du Lazar. La chanson deVicleem (ex. n° 5) a la memo melodie qu'une chanson serbe (ex. n° 4).Tres repandue dans l'est de l'Europe est la melodic de la danse d'origineroumaine Rala (ex. n" 6-9), trouvee en Hongrie, en Moravie, en Pologne,en Ukraine, en Bulgarie, en Yougoslavie. Des danses comme $chioapa(ex. n° 10-11) et la Sirba lui Zdrelea (ex. n° 12), qui ont des variantesen Bulgarie, ont etc repandues par la circulation des bergers transhumantsde la Transylvanie, avant 1878. La melodie de la danse du Banat Soci-

e .cite (ex. 13 14;circule parmi les Roumains de Yougoslavie et de Bul-garie. On doit a certains elements de substratum commun l'adoption,dans le N.E. de la Bulgarie, de la danse roumaine Alunelul (ex. n" 15-18).Des elements de cette sorte existent aussi entre la Transylvanie et le Banatd'une part, et la Macedoine et la Serbie d'autre part (ex.n° 19-20). Lesex. no 21 24 sont des variantes rencontrees en Roumanie et en Yougo-slavie.

Quoique les documents musicaux comparatifs ne soient pas nom-breux, on pout enoncer quelques observations finales : 1. it existe une simi-litude relative sur le territoire compris entre la mer Egee et le nord desCarpates meridionales ; 2. on pent distinguer dans cet espace 2 grandeszones : la zone de l'ouest (Macedoine, Banat, sud de la Transylvanie,Grece continentale, Albanie) et la zone estique (est de Bulgarie centrale,Valachie, Dobroudja, Moldavie, Turquie pontique) ; 3. le specifique musi-cal national existe chez chacun des peoples habitant ce territoire. Apresl'etude des elements commune, la recherche musicologique doit encoredeterminer les elements de differenciation.

. .

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA MOTIVUL PASARII ASCUNSE IN VAS(Contributie la descifrarea unei tablite de lut asiriene)

JOZSEF FARAGO

1.

Cu o suta de ani in urma la 29 V 1867 tinarul Arany Laszlo,fiul celebrului poet Arany Janos, i§i rostea la Pesta discursul inauguralcu ocazia cooptarii in Societatea Kisfaludy. in expozeul sau, el cita

printre altele o poveste populara pe care nu a publicat-o in nici oculegere, nici anterioara §i nici ulterioara datei amintite :

De asemenea se ironizeazd dorinfele, in povestea Adam §i Eva pecare am auzit-o de la un copil de fitran :

Un laran Si nevasta lui, stind de vorbd, ponegresc pe Adam fi Evapentru ca an gustat din mdrul oprit fi astfel, prin curiozitatea lor, an alungatdin rai pe toli urmafii lor. Auzind imparatul tdrii, i-a chemat la curtepe cei doi oameni :

Ei, sdrmanilor, am sit vet dau o cases frumoasd, afezatcl intr-o gra-ding; n-o sa avefi nici o ireabd Si vefi primi zilnic cinci blide cu mincare,dar are sti vi se aducd fi un al $aselea, acoperit, iar de acela nu-i ingdduitsd vg atingeli vreodatd. Ce-i drept, in blidul acela are sa fie o mincare deosebitde biota, dar dacd yeti ridica acoper4ul, apoi din clipa aceea nu mai MO-icto nimic.

8-au bucurat oamenii fi, citeva zile, an trait in mare fericire. Dar fe-meii ii &idea mereu ghies curiozitatea sd ?tie ce se aflit in blidul at faselea ;ping la urna, nemaiputind rezista ispitei, it convinse pe Mrbatul ei sgse uite ce-o fi.

Tot n-o sg ne vadd nimenea si n-are cum sci afle imparatul.Au ridicat deci capacul blidului, iar din vas §i-a luat zborul o viespe

Si, pentru cd n-au mai putut-o prinde, s-a ispravit cu boieria lor 1.Berze Nagy Janos, vistiernicul pove§tilor populare maghiare, a

semnalat aceasta poveste in studiul sau de tipologie intitulat Arany Laszloeredeti nepmesOi [Pove§tile populare originale ale lui Arany Laszlo],

* Comunicare prezentata la Sesiunea §tiintifica a Institutului de etnografie §i folclor atAcademiei Republicii Socialiste Romania, Bucure§ti, 26 VII 1967.

1 Arany Laszlo, Magyar tufpmeseinkrol, In Budapesti Szemle", VIII, 1867, p. 206-207.

Rev. etn. folc., t. 19, nr.1, p. 27-35, Rucure3ti, 1968

--,

www.dacoromanica.ro

28 JOZ SEF FARAGO a

scris pe vremea cind era profesor la Miercurea Ciucului in 1917, cu ocazia.centenarului nasterii lui Arany Janos. Manuscrisul a avut parte insade o soarta vitrega, vazind lumina tiparului cu intirziere de aproape ajumatate de secol cu aproape doug decenii dupa moartea autorului, deciin 1965. In aceasta lucrare a sa, Berze a luat in discutie toate povestileculese de Arany Laszlo, citind pentru fiecare in parte cu binecunos-cuta-i bogatie bibliografica cite un termen de comparatie de facturainternationals adaugind si note comparative. In felul acesta a ajuna

la nr. 47 sa abordeze povestea de mai sus, la care face urmatoareamentiune, destul de neobisnuita pentru el : Pine in momentul de fatanu am gasit variante directe ale acestei povesti" 2.

Daci, in vasta literatura de specialitate prelucrata de el, Berze nua gash nici o varianta, atunci avem de-a face indiscutabil cu o povestepopulara rarisima. Este de neinteles, in schimb, cum de nu a integratemai tirziu, in catalogul sau de povesti populare maghiare un tip atit derar S. Deoarece omisiunea sa nu este justificata prin nici un argument.Cu suficienta pondere, consideram ca, probabil, ea a fost intimplatoare

survenita in urma muncii foarte complexe a intocmirii catalogului.Datorita unor astf el de precedente, pot prezenta oarecare interea

cele trei variante pe care le-am depistat in zona Rupea, dupa ce tipulrespectiv a fost latent in folclorul maghiar timp de o suta de ani. Iatadatele de inventar ale acestor piese :

A kivancsisag [Curiozitatea]. Mg 1365g in arhiva Institutului deetnografie folclor al Academiei Republicii Socialiste Romania, SectiaCluj. Povestit de vad. Balla Mihalyne Kali& Maria, 84 de ani, in Dopca,.

Rupea, la 30 V 1966. Transcris la 29 XI 1966.A kivcinesiscig [Curiozitatea]. Mg 1533. III si 1533. IIh, in aceeasi

arhiva.. Povestit de Szabo Pal, 78 de ani, in Hoghiz, rn. Rupea, la 9respectiv 10 V 1967. Transcris la 19, respectiv 20 V 1967.

A tdlba rejtett madcir [Pasarea ascunsa in tava]. Mg 1585. Ig, inaceeasi arhiva. Povestit de Matyas Dents, 78 de ani, in Grinari, rn.Rupea, la 15 VII 1967. Transcris la 13 IX 1967.

Trei variante depistate pe o arie atit de restrinsa desi provenitede la povestitori extrem de virstnici permit sä tragem conlcuzia catipul nu s-a stins, ci 10 continua viata in folclorul de limbs maghiara dinzilele noastre.

De altfel, toate trei variantele prezinta doar deosebiri neesentialefata de varianta clasica a lui Arany Laszlo, ceea ce inseamna ca avemde-a face cu un tip bine cristalizat. In timp ce in varianta lui Arany pe-rechea de oameni este puss la incercare de catre imparat, in variantelede la Dopca i Hoghiz rolul acesta ii revine gospodarului, iar in variantade la Grinari, sotului fata de sotia sa. Din textul de la Hoghiz lipsestereferirea la Adam si Eva.

Paralel cu munca de teren, m-am straduit sa descopar filiera inrudiri-lor §i in literatura de specialitate. Drept varianta nr. 3 a tipului de poveste

2 Berze Nagy Janos, Arany-tanulnlnyok, II. Arany Laszle'eredeti nepmesei. Edesapjahagyatekab61 kOzzeteszi ifj. dr. Berze Nagy Janos. A kommentarokat Band Istvan tollab61adjuk. Extr. din A Janus Pannonius MOzeum 1965. evi Evklinyve", p. 149.

$ Berze Nagy Janos, Magyar nipmesettpusok, vol. III, Pecs, 1957. 81 din comentariilelui Ban6, citate 1n nota anterioara, reiese cA Berze nici In manuscrisul prezent, nici In catalogultipologic nu a lncercat tipologizarea poveqtii nr. 47". Extr. cit., p. 1S1.

$i

1i

1i

qi

Qi

Be.

www.dacoromanica.ro

3 MOTIVUll PASARII ASCUNSE IN VAS 29

nr. 900, intitulat Kevely kirdlykisasszony [Fiica de imparat cea infumu-rata], Berze a prelucrat in catalogul sau o poveste care, dupa parerea mea,a fost inclusa in acest loc in mod neintemeiat, intrucit nu face parte dinacest tip, ci constituie tocmai o variant/ a povestii despre care vorbim.Ea a fost publicata in anul 1901 de catre Rubinyi Mozes, sub titlul A ntikjogs [Dreptul femeilor], provine de la ceangaii din Sabaoani (Moldova) 4.In catalog, Berze da urmatorul rezumat al continutului : Femeile cerdrepturi regelui Solomon. Acesta le fagaduieste, dace femeile ii vor duceunui om de seam/ o scrisoare dou'a' vrabii inchise intr-un cos far/ a le fiingaduit ins/ sa priveasca in interiorul cosului. Femeile calcind

vrabille Yi iau zborul ; atunci ele inlocuiesc vrabiile cu altele, daracestea nu sint pe potriva descrierii din scrisoare. Deoarece lui Solomoni se comunica in scris toate acestea, femeile « si-au mincat omenia u"

adica au pierdut prilejul de a obtine drepturile solicitate.Varianta publicata de Arany Laszlo aceea a lui Rubinyi Mozes,

precum i culegerile mele din Dopca, Hoghiz Grinari, reprezinta decicinci variante ale aceluiasi tip in folclorul maghiar.

Yn privinta trecutului acestui tip si a existenjei sale in literaturauniversals, cercetarile lui Gyorgy Lajos au deschis perspective eft se poatede vaste. In evul mediu circula, in nenumarate variante, o anecdoteinrudita, despre calugarul care deschidea cutia cu soarecelesau cu pasarea,diva ce, in prealabil, ocarise cu vehement/ fatala curiozitate a lui Adam"

spune acest autor in Vilcigjciro anekdotdk [Anecdote strabatind lumea] 51-;Yn lucrarea respective, precum si in catalogul sat" de anecdote 6, el a con-semnat arborele genealogic si ramificatiile literare europene i maghiareale temei intr-o perioada ce dureaza de la Apuleius ping la inceputul se-colului nostru, far/ a fi cunoscut ins/. variantele folclorice ale lui AranyL. si Rubinyi M.

Contrar datelor lui Gyorgy, care au in mare parte un caracter is-toric-literar, gasim o cantitate destul de mare der variante folclorice lanr. 1416, The Mouse in the Silver Jug [Soarecele in oala de argint] din ea-talogul international de povesti populare Aarne- Thompson'. Cu exceptiaunui singur material sud-american, aceste variante sint, in covirsitoareafor majoritate, de provenienta nord i vest-europeana (lituanian 13, lapon5, suedez 10, norvegian 2, irlandez 23, englez 1, francez 12, catalan 1,german. 6). Patrimonial est-european este reprezentat doar de o variantssirbocroata $i de una ruseasca. Tinind seama insa de cele cinci variantemaghiare prezentate mai sus, precum si de cele case romanesti tiparitepin§, in prezent 8, tipul este mult mai frecvent in folclorul din Europa rasa,-riteana (Wit se pare pe baza catalogului Aarne-Thompson.

4 Rubinyi MOzes, Adalekok a moldvai csdngdk nyelvcircisdhoz, In Magyar Nyelviir",XXX, 1901, p. 229.

5 GyOrgy Lajos, V ilkgjdrd anekdottik, Budapest, 1938, p. 91. Idem, ed. a II-a, Budapest,1941, p. 91 '(4fi. Csdbtl6 tilalom).

GyOrgy Lajos, A magyar anekdota tortinete es egyetemes kapcsolatai, Budapest, 1934,p. 106-107 (39. Csdb116 tilalom).

7 Antti Aarne Stith Thompson, The Types of the Folktale. A Classification and Bi-bliography, Second Revision, Helsinki, 1961, F.F.C,. nr. 184, p. 417.

8 Informa%ie primita de la Sabina Stroescu, redactorul catalogului de snoave populareromAnqti.

si

siinterdic-

tia,

sisi

°

www.dacoromanica.ro

30 JOZSEF FARAGO 4

9

In catalogul sau de anecdote, la local citat de noi, Gy8rgy Lajos amentionat, cit se poate de just, ca in alts corelatie, porumbelul inchisintre doll& site figureaza §i in pove§tile populare maghiare, §i anume intipul «fetei de§tepte »". intr-adev'ar, citind in catalogul lui Berze cele nou&variante ale tipului de poveste nr. 875, intitulat Okos leany [Fata de§teapta],vom constata ca in cinci dintre cazuri imparatul ii porunce§te eroineisa se infati§eze cu un dar §i totusi Drept care, fata ii duce un porum-bel, o vrabie sau o pasare" inchisa intre doua site, respectiv farfurii,iar atunci cind ea sau imparatul desface cele dou& vase, darul"i§i is zborul. Motivul figureaza numai in cinci cazuri, deoarece, in cadrulacestui tip de poveste, poruncile imparatului sint foarte diferite, iar poves-titorii cunosc, utilizeaza §i variaza aceste motive intr-o masura §i intr-oordine diferita.

Culegerile ulterioare catalogului Berze atesta §i ele ea motivulpasarii ascunse in vas este frecvent in variantele maghiare ale acestuitip de poveste. Din culegerile cele mai recente, dam mai jos o variant&lapidara, continind numai punerile la incercare. Este vorba tot de o pies&narata de menDionatul Matyas Denes, din Grinari, sub titlul Az okosledny [Fata cea de§teapta] :

impdratul a auzit di este o fats deVeaptet. Si i-a scris sd se clued acolo,eu dar si totu0 far&

A prins fata cea deVeaptet un porumbel si i 1-a dus. L-a asezat in sitsfi 1-a acoperit. Cind a sosit acolo, imparatul o aftepta afard in cerdac.

Ei, adusu-mi-ai?Si ba, fi da, metrite impetrate.

A descoperit ea sita, iar porumbelul a zburat. Zice impliratul :Am eu in pod nifte cinepei de o sut4 de ani, set-mi torci dintr-insa

fir de aur.Oi toarce. Dar am eu un gard de nuiele de o suki de ani, set porun-

cesti mdria-ta sa-mi facet din el fus de aur, ca firul de aur nu se poatetoarce pe fus netrebnic, de lemn.

Atunci a-ntors-o $i imparatul:Am un ulcior gdurit ; set mi-1 peticeftz.

peticesc, maria -ta, numai sec pui set mi-1 intoarc'd pe dos, cape facet nu se pun petite, numai pe fata dinlauntru.

Afa s-a geitat9.In monografia sa consacrata tipului de poveste despre fata de§-

teapta (1928), Jan de Vries atesta existen1a motivului pasarii (si in citeun caz al viespii, respectiv albinei) ascunse in vas, pentru urmatoarelevariante : daneza 1, estonian'a 1, lituaniang 1, germane 4, cehe si slovace9, poloneze 6, ruse§ti 4, bieloruse 4, ucrainene 7, romaneasc5, 1, bulga-reasca 1, sirbocroata 1, maghiare 2 §i tatareasca 110. De atunci, datele

Mg 1443. II, In arhiva Institutului de etnografie folclor al Academiei Republicii Socia-liste Romania, Sectia Cluj. Cules la 7 XII 1966, transcris la 18 1 1967.

" Jan de Vries, Die Miirchen von klugen Ralsellosern, Helskinki, 1928, F.F.C., nr. 73,p. 205-209.

fare.

Tit

°

www.dacoromanica.ro

5 MOTIVUL PASARII ASCUNSE IN VAS 31

s-au inmultit considerabil ; de exemplu, in folclorul romanesc se cunosecincisprezece cazuri ale existenDei motivului In chestiune 11.

Cu atit mai ciudat ne apare faptul ca in catalogul de povevti Aarne-Thompson, in cadrul aceluiavi tip (875. The Clever Peasant Girl), vom cautazadarnic motivul respectiv, devi toate motivele tipului acestuia sint sis-tematizate vi enumerate intr-un veritabil indite al motivelor. Ba, maimult, la capatul listei bibliografice a acestui tip se afla tocmai lucrarealui De Vries. Avadar, motivul studiat de not a fost orris la Aarne-Thomp-son credem din greveala, cu ocazia prelucrarii monografiei De Vries,precum vi a catalogului Berze. Un ghinion asemanator a avut vi catalogulde povevti populare turcevti Eberhard-Boratav, care tontine vi el acestmotiv 12.

Dupil Aarne-Thompson au mai aparut Inca doua cataloage nationalede povevti populare, in care putem urmari de asemenea existenta moti-vului, vi anume : el lipsevte din catalogul polonez al lui Julian Krzyia-nowski 13, devi dupa cite am vAzut mai sus in 1928 De Vries enu-mera vase variante poloneze. in catalogul irlandez nu se poate constataprezenta motivului, deoarece autorii nu detaliaza motivele 14; situatiaeste identica vi in cazul .manualului folclorului irlandez 15.

Sub aspectul raspindirii motivului, De Vries trage concluzia caacesta este mai frecvent in folclorul slay vi mai putin frecvent in cel ger-manic. Geografic vorbind, putem afirma ca el se intilnevte mai des in Europade est decit in Europa de vest ; cit despre variantele turcevti, ele indicaeventual o origine orientala a motivului.

3.

Acesta este deci motivul pa'sarii ascunse in vas. Este o mica in-ventie poetics, simpla, dar cu atit mai spirituals; pe care in cadrula doul tipuri de poveste diferite popoarele creatoare de folclor auputut-o valorifica in folosul a doll& objective artistice deosebite intre ele :in tipul 1416, motivul slujevte luarii in deridere a curiozitatii omenevti,pe cind in tipul 875 el atesta devteptaciunea fetei.

Exista insa o poveste in care vom putea admira o a treia valorificarea motivului pasarii ascunse in vas realizare poate Inca vi mai spiritualldecit celelalte doua. Tablita de lut asiriana, cu scriere cuneiforma, des-coperita la Sultantepe (Asia Mica) cu ocazia sapaturilor efectuate acoloin anu11951, atesta, in privinta motivului, cel putin vechimea multimile-nara, chiar data nu admitem certitudinea originii orientale. Pupa cumrezulta din colofonf textul tablitei a fost copiat de catre scribul Nabu-

11 Informatie primita de la Corneliu BSrbulescu, redactorul catalogului de povesti popu-lare romanesti.

12 Wolfram Eberhard Pertev Naili Boratav, Typen turkischer Volksmarchen, Wies-baden, 1953, p. 282 (235. Der Padischah and das Bauernmiidchen).

13 Julian Krzytanowski, Polska bajka ludowa w ukladzie systemalycznym, Wroclaw-Wars-zawa-Krakow, 1962, vol. I, p. 267 (875. Madra dziewczyna).

14 Sean 6 Suilleabhain Reidar Th. Christiansen, The Types of the Irish Folktale,Helsinki, 1963, F.F.C., nr. 188, p. 168-171 (875. The Clever Peasant Girl).

15 Sean 6 SUilleabhain, A Handbook of Irish Folklore, London, 1963, p. 496-497, 575.

www.dacoromanica.ro

32 TOZSEF FARAGO 6

rihtu-usur cu mai bine de doll/ mu ,case sute de ani in urmA, la 701 i.e.n.Memorabilul text a lost publicat in original si traducere englezeascl de 0.R. Gurney, asirologul Universitatii din Oxford, sub titlul The Tale ofthe Poor Man of Nippur [Povestea omului sarac din Nippur] 16.

Descoperirea are, dup./ cum afirm'a 0. R. Gurney, o important/nemijlocit'a pentru asirologie, intrucit atestA cu certitudine, pentru intiiaoarg, omul din Mesopotamia iubea si el risul, cultiva adic/ povestilehazlii. In afar*/ de aceasta, cercetatorii povestilor din toate colturileglobului i-au acordat atentie, intrucit constituie o variant/ stravechea tipului notat in catalogul Aarne-Thompson la nr. 1538 (The YouthCheated in Selling Oxen Tin/rul inselat la vinzarea boilor) ; cu altocuvinte, descoperirea constituie un nepretuit document pentru trecutul

istoria tipului prin aceasta, a patrimoniului international de povesti,ale carui inceputuri se pierd in negura veacurilor. In al treilea rind, -Ca-blita de lut are de asemenea o deosebitg important/ pentru filologiafolcloristica maghiafa, intrucit in textul ei se poate identifica tipul stra-vechi al poemului Lidas Matyi [Mateias Giscarul, 1804] de FazekasMihaly, o capodopera clasic/ a literaturii maghiare 17.

Istoricul literar Julow Viktor din Debretin, eminent cerceator aloperei lui Fazekas, s-a referit in editia critic./ a operelor acestuia la tablitaasirian/ inc./ la o datg cind materialul fusese semnalat doar printr-o ma-runt./ not/ jurnalistica. 18 j *poi, dup./ publicare, 1-a tradus integral inlimba maghiarl, integrindu-I in circuitul cercetarilor referitoare la LudasMatyi". Pe parcurs, Julow a luat in considerare rectificarile explicatiileulterioare furnizate de 0. R. Gurney atit pe calea tiparului, cit i prinscrisori.

Aplielnd invAtAmintele de mai sus ale folclorului viu, voi incerca,in eels ce urmeaza, 0," solutionez citeva rinduri confuze ale stravechiipovesti in versuri. Djimil-Ninurta, omul sarac din Nippur, cumpara cuultimo' s *i bani o capra o der/ primarului, cu gindul c/ va fi poftitla osp/t va avea, mai departe, i alto avantaje. Primarul ins/ nu-mai un os o cans de bore slab/. Djimil-Ninurta, simtindu-se pacalit,lagAduieste ca se va razbuna de trei on pentru nedreptatea suferitl. Inrindurile 85-103, pe care le voi efts', el se In.toaree la Nippur, alatorindin trasura vesmintele imprumutate de la rege si se razbung pentruprima data pe primar.

Parantezele drepte indic/ portiunile indescifrabile ale textului ;.cuvintele inscrise in aceste paranteze sint deductii. In locurile indicatede linii punctate, tAblita de lut este defectuoasa, f isurata. Caracterele

16 O. R. Gurney, The Sultantepe Tablets. The Tale of the Poor Man of Nippur, InAnatolian Studies", London, VI, 1956, p. 145-162. Rectificari la textul original si la tradu-cerea englezeascA, ibidem, VIII, 1957, .p. 135-136.

17 Vezi traducerea romaneasca cea mai recent* de A. E. Baconsky, In Antotogia titera-turii maghiare, Bucuresti, 1965, vol. I, p. 384-394.

18 Darsie Gilie, Laughter in Babilon. A Stry on a Clay Tablet, In Manchester GuardianWeekly", 14 VII 1955. Fazekas Mihcily osszes miloei, Sajta Wet rendezte Julow Viktor esKery Laszlo, Budapest, 1955 vol. I, p. 309.

" Julow Viktor, A nippuri szegeny ember meseje es a Ladas Matyi d- romdniai nipmese--mintojanak kerdise, In Irodalomtorteneti KOzlemenyek", LXVII, 1963, p. 678-690, si extr.

ca

Eli

yi

ii dA§i

i

pi pi,

pi

pipi

www.dacoromanica.ro

Karma, PASIEn Ascuraz IN yes 337

cursive marcheaza descifrare sau interpretare incerta. Parantezele ro-tnnde contin completari necesare intelegerii mai lesnicioase a textului :

85. Djimil-Ninurta a prins doua pasaria pus 1-a sigilat pecetile.S-a dus (apoi) la poarta primarului din Nippur.Primarul i-a ie it Intru Intimpinare (zicind) :

Cine e§ti tu, stapine, care ai pornit [sa prinzi pd]seiri?"90. M-a trimis regele, stapinul tau, ca sa

our am adus pentru templul Jul Ekur §i Enlil".Primarul, pentru mincare a pus sa se taie o oaie pasillu.Astfel a vorbit primarul in fats lui O, stint ostenit" !Djimil-Ninurta a vorbit toata noaptea, veghind alaturi de

primar,95. (pins ce) primarul a adormit de osteneala.

Djimil-Ninurta s-a sculat in miez de noapte, ca hotul,a deschis capacul casetei (din templu)Primarul in zorii zileiCapacul casetei e deschis, au furat aurul I"

100. Djimil-Ninurta, inima vicleand, §i-a sfi§iat straiul.S-a apropiat de primar §i i-a platit lui datoria sa.Din cre§tet pins -n talpiI-a batut intreg trupul §i 1-a chinuit.

91Djimil-Ninurta a prins dou'a pasari" citim la rindul 85 ; iarpentru ca din cele doua rinduri urmatoare, trunchiate, nu rezulta scopulprinderii acestor 'Agri, 0. R. Gurney a apelat la urmatoarea presupunere :Prinsul pasarilor face parte probabil din interpretarea rolului, intrucitse numara printre distractiile preferate de aristocratii asirieni". Presu-punerea aceasta a avut darul sa-1 mentina, in confuzie pe autorul savant§i la lectura rindului 89, descifrabil numai cu incertitudine : Cine e§ti tustapine, care ai pornit [sit -prinzi pflsitri I". Avind in vedere ca prinsulpasarilor nu poate fi pus in nici un fel de legatura -Cu actiunea desfa'§uratade acum incolo, autorul a tras pe drept cuvint concluzia ca sensul rindu-rilor 91-99 este intrucitva confuz".

Poate constituie un exemplu. de colaborare a diferitelor discipline,chiar al necesitatii indispensabile a acestei colaborari, faptul ca ceea cepentru asirolog sau istoric literar a ramas incert, folcloristul cred in-telege numaidecit. Cunoscind tipul de poveste 1416, precum motivulpasarii ascunse in vas, prezent fn tipul de poveste 875, caracterul confuzal textului asirian dispare, totul aparindu-ne intr-o lumina, noun. Esteevident ca, in aceasta poveste nu se vorbe§te despre prinsul pasarilor cadistractie, ci ca §iretlic al lui Djimil-Ninurta. El ascunde in caseta pasariin loc de our ; cu alte cuvinte, textul rindurilor 85-86 ar trebui completatfn felul urmator :

Djimil-Ninurta a prins dou'a pasaria. pus [pa stirile in casetd] i-a sigilat pecetile.

Dupe reconstituirea acestor doua r'induri trebuie eliminate solutiapresupus'a' prinzi pd]sdri" din rindul 89, iar rindurile 97-98 pot ficompletate, far/ nici o teams de rise, a§a cum urmeaza :

Djimil-Ninurta s-a sculat fn miez de noapte, ca hotul,a deschis capacul casetei (din templu) [iar pasarile §i-au matzborul].

8 - C. 8218

[sa

si9i

si

si

www.dacoromanica.ro

34 Mas-E# FARAGO

Astfel, actiunea episbdulut va desfasura logic, fdrd nici 'ob-stacol :

Imbracat in vesmint de aristocrat, Djimil-Ninurta ii comunica pri-marului ca, din incredintarea regelui, a adus o caseta de anYpentru templu.Precum stim InsL, in loc de our caseta contine doud pasari. I)upd ospdtulde sears, sarbdtwitul inurta it tine de vorbd pe primar pind cindacesta adoarme de oboseald. Atunci Djimil-Ninurta deschide caseta, iarpdsdrile isi iau zborul. Dimineata, aparentele pledeaZa pentrti undrept care fiind, chipurile, trimisul regelui Djimil-Niturta 11 pedep-seste pe primar pentru neglijenta sa, bdtindu-1 mar.

Tipurile de povesti, episoadele si motivele evolueaza, se transforma,si se adapteaza fard incetare in fond, exista Ina totusi o continuitate alor, mai presus de epoci, continence si limbi. Datorita acestui fapt, fole-lorul viu de astazi ne ajuta sd, descifram un text asirian incomplet, cutoate ca sint doua mii case sate de ani de cind Nabu-rihtu-usur a incrustat

cu caracterele sale cuneiforme, pe tablita de lut povestea omuluisarac din Nippur, Pe cind in nougzeci si nou'a de cazuri folosim datelearheologice drept cheie pentru explicarea fenomenelor actuale, in acestal o sutalea caz s-a intimplat tocmai invers : din cauza defectelor tabliteide lut nu s-ar putea intelege exact, fard ajutorul folclorului contemporan,stravechea poveste asiriana, cunt nu s-ar putea contura, in toata amploareaei, nici figura lui Djimil-Ninurta.

SUR, LE MOTIF DE L'OISEAU CACHE- DANS LE VASE(Contribution an dechiffrement d'une tablette d'argile assyrienne)

Sous le numero 1416 (The house in the Silver Jug) du catalogue in-ternational de contes populaires Aarne-Thompson, l'Europe orientaleest faiblement representee et be folklore hongrois et roumain y manquententierement. L'auteur signale l'existence de six variantes roumaines etcinq hongroises de ce type. Trois de ces variantes hongroises n'ont pasete publiees : l'auteur les a recueillies pendant les derniers 18 mois dans desvillages aux environs de Rupea. Les informateurs ont ete des personnesagees de 78-84 ans. Dans le conte it s'agit de la, femme curieuse qui

malgre l'interdiction leve le couvercle du vase et alors l'oiseau quis'y trouve s'envole.

En enrichissant les donnees de la monographie de Jan de Vries.(1928), l'auteur s'occupe ensuite de l'apparition du meme motif dans betype 875 (The Clever Peasant Girl), oil la jeune file a la -Cache, entre au-tres, de porter, et en meme temps de ne pas porter, un present a l'empe-reur. Elle aussi cache un oiseau dans un vase et lorsque l'empereur ledecouvre « le present » s'envole.

Done, dans le cas du type 1416, le motif de l'oiseau cache dans unvase sert a ironiser la curiosite humaine, tandis que dans be cas du type875 it atteste Pingeniosite de la jeune fille.

g

'F6 tan

Djimil -IN

fart,

;

www.dacoromanica.ro

9 MOTIV1TL PASAEII ASCIINSE IN VAS 35

L'auteur encadre ce motif, qui jouit d'une grande popularite danstoute 1'Europe, dans le conte assyrien note en cuneiformes, en 701 avantnotre ere, publie par 0. B. Gurney sous le titre de The Tale of the PoorMan of Nippur, oil l'un des episodes n'etait pas clair h cause de quelquesdeteriorations de la tablette d'argile. L'episode en question est le suivant :le pauvre, habille en noble, offre au maire de Nippur de la part du roi,dit-ilune cassette pleine d'or ; mais, d'apres le dechiffrement de l'auteur,l'homme y avait cache deux oiseaux. A un moment donne, h l'insu de tous,it ouvre la cassette et les oiseaux s'envolent. La cassette vide cree l'illu-sion que l'or avait ete vole. C'est pourquoi, en sa qualite de pretendu re-presentant du roi, le pauvre roue de coups le maire, afin de le punir poursa negligeance.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MAVILE DE PRIVEGHIORIGINE, FUNCJIONAUTATE

CONSTANTIN ERETES CU

Interesul cercetatorilor pentru studiul obiceiului mascarii In cere-monialul funerar este explicabil 1. In cele mai vechi documente 2 a fostremarcat caracterul precreOin al acestei practici. Forma actual& a obi-ceinlui, transmis prin nenumarate generatii, este designr rezultatul uneievolutii milenare a mentalitatii populare. Evolutia a afectat deopotrivaimaginea ma§tilor din spectacolele de la priveghi, ca qi semnificatia formagic/. Deplasarea catre spectacol a manifestarii, in zilele noastre, esteevidenta. Ma§tile, numeroase, tind sa produce, in cele mai multe cazuri,un efect grotesc, far& s& contina un mesaj simbolic. In legatura cu trans-formarile survenite in tipologia §i forma imaginilor primare, §i cu pier -derea semnificatiei magice s-a pus in mod legitim problema reconstituiriiformei arhaice a obiceiului. Aceasta este facilitate de faptul a, disparat,elemente apartinind functiei magice stravechi flint reeditate in cadrulceremonialului pine in contemporaneitate. Pierzindu-le semnificatia, co-lectivitatea reface prin inertie imagini-model specifice unei perioade is-torice depa§ite. Aceste elemente, regasite in toate obiceiurile vietii fami-liale, apreciate in contextul larg social, economic §i cultural care le-a pro-dus, pot constitni un material pe baza caruia sa emitem citeva ipoteze cuprivire la originea §i functionalitatea mafAilor in spectacolele de la pri-veghi.

* Comunicare prezentata la Sesiunea §tiintifica a Institutului de etnografie §i folclor,ulie 1967.

1 Din bibliografia bogata a problemei extragem lucrarile cele mai reprezentative TeofilFrincu §i George Candrea, Romdnii din Munfii Apuseni, Bucure3ti, 1888, p. 173-178. ; S. Fl.Marian, Inmormintarea la romdni, Studio etnograficu, Bucure0i, 1892 ; H. H. Stahl, Nerej,un village d'une region archalque, 3 vol., Bucuresti, 1939, vol. II, Les manifestations spirituelles ;Mihai Pop, Mdstile de lemn din Btrsesti-Topesti, Vrancea, In Revista de folclor", III, 1958,nr. 1, p. 7-22 ; Istoria teatrului to Romdnia, Bucure0i, Ed. Acad., 1965, Cap. Forme vechide artd teatrald populard to epoca feudal(; Olga Flegont, The mol in the Romanian populartheatrical art, In Revue Roumaine d'Histoire de l'Art", tome 3, 1966, p. 119-131.

2 Cdldloriile Patriarhului Macarie din Antiochia to Tdrile Romdne, 1653-1658, trad.de Emilia Cioran, Bucuresti, 1900, p. 104 ; Synopsis..., Ia§i, 1757, ca ordonanta vicecomi-telui Devei din 1783 referitoare la interzicerea colindatului cu turca In Hateg (T. Schmidt,Turca in comitatul Hunedoarei, In Transilvania, revista Asociatiunii pentru literatura romana§i cultura poporului roman", Sibiu, XLII, 1911, nr. 2, p. 138).

Rev. dn. fele.. t. 19, nr. 1, p. 37-43, Bueureeti, 1968

t

si

www.dacoromanica.ro

38 CONSTANTIN ERETES('IT

a. Originea

2

Din problema complexa a originii mastilor ne oprim asupra aceluiaspect care tine de identificarea imaginilor-model.

In acest stop :1) consider am ca varietatea tipolcgica sub care se prezinta. asta'zi

masti le se datoreaza unor cauze istorice determinate de evolutia menta-litatii comunitatilor care practica ritualul ;

2) acceptarn ipoteza potrivit careia, la origine, pretutindeni mas-tile au avut un caracter ritual 3.

Spectacolul de la priveghi prilejuieste evolutia unor masti diferite 4 :mtchc,s, baba, vrsar, vr8tiritti (tigav, tigawca), popet, drat', mieasit, doctor,wegustor (evreu), fiat moottai, ofite, ys, caprii,

Pentru ,indentificarea formelor-matca si eliminarea formelor deri-vate introducem distinctia masca-simbol si masca-travestire, intelegindprim masca,simbol masca. cu o straveche valoare. magica,, inexistenta incelelalte. Distinctia este valabila atit pentru imaginile antropornorfe, citsi pentru cele zoomorfe, Pe. aceasta cafe eliminam din cimpul de obser-vatie masti de data vizibil recenta (masca de pope doctor, negustor nu poatefi anterioara profesiei respective). Proliferarea imaginii-model a fileut cao serie de masti specificesobiceiurilor de la Anul Nou (consideram ca par-tial imaginile primate .sint comune ciclului vietii si celui calendaristic)sa devina comune si obiceiurilor de la inmormintare. Astfel. sint ma thede mieasii,. ofite, fignrile zoomorfe, des intilnite in obiceiurilede iarna; dar putin frecvente in spectacolele de la priveghi.

In cadrul :obiceiurilor din ciclul vietii, deci si in obieeiurile de lamoarte, grupul de oameni .batrini indeplineste prin traditie un mare nu-mar de acte rituale ,care i fae indispensabil in desfasurarea ceremonialu-lui 5: Rolul acestora decurge din structura social - economics de organi7area satului romanesc intr-o etapa istorica data. Devalmasia,. ca forma.traditionala de organizare a satului, era. o asociatie cle neamuri. Reprezen-.tantilor neamului 6 din care a, disparut prin moarte un membru le re-,venea obligatia executarii ritualurilor conform prescriptiilor traditionale.Conditia, de virsta si experienta de viata le consolideaza prestigiul. Struc-tura obiceiurilor din ciclul vietii reflects locul important pe care acestibatrini it au in desfasurarea fiecarui ceremonial : mosul si moasa in obiceiu-

.... Le maschere hanno pere tulle, in origine. uu identico carattere riluale, del rest°,evidentissinto Ilene maschere usale per la danza e per gli spetlacoli ", Mircea Eliade, Le'origini milico-rilu«li, In Niko Kuret, Maschere, Enciclopedia Universale dell' Arle, vol. VIII,Venezia -Roma, p. 878, col. 2.

4 Folosini material ilustrativ din Vrancea, zone care p5streaz5 ccl Ina! fidel lrfisaturilearhaice ale obiceiului.

5 Vezi Florica Loring $1 Constantin Eretescu, Mosii" in obiceimile vietii familiale, inRevista de etnografie $i folclor, XII, 1967, nr. 4, p. 299-308.

6 Nicidecum IntruchipAri ale sfatului de bfitrini ai ob$tilor sfite$ti (vezi Isloria lealruluiIn Romania, vol. 1, p. 63 $i urm., $1 Olga Flegont, op. cil., p. 125): De altfel o asemenea insti-tutie nisi nu exists in salul dev51ma$ rom5nesc de tip arhaic. H. H. Stahl, Conlribulii la stadia(salelor devalmase romanesli, vol. II, 1959, p. 32, remarc5 acest fapl : In fiecare fel de adunare asalului dominau anumite grupuri de virst5 $i sex, anumite grime socials, dup5 nalura scopuluiurmfirit de ohstie".

ealvgdr, band.

odlt.gdfr,

3

www.dacoromanica.ro

m.k5TILE DE PE LVFAII I 39

rile de la nastere 7, socrii,mari in obiceiurile de la casatorie. Dace in acesteobieeiu,ri participarea batrinilor este efecti-va, lit obiceiurile de la moarteprezenta for este dubla : simbolica, prin masca, si de fapt. Reprezentindneamul celui most, mastile nu intruehipeaza insa pe batrinii in viata aineamului respectiv, ci pe stramosii acestuia, ascendentii sanguini ai mor-tului. Prezenta lo are, dupe cum Toni vedea, un stop bine definit.

Tipul arhaic de devalmasie 8 se bazeazil pe un sister"' egalitar almembrilor comunitatii, indiferent de sex si virstit 9. .Sub aspect juridic,femeia era egala barbatului emir barbatuly cum femeia". Aceastaapare evident in cazurile gineririi pe carte", a casatoriei barbatului lacasa fetei.' Intr-o asemenea situatie, femeia devenea sef de gospodarie,iar barbatul pa:Arita" prelua numele socrului 1°.

Egalitatea mernbrilor satului devalrhas s-a rasfrint iii modul dedesfasurare a Obiceiurilor tare vizau'eontinuitata spitei de neam in senspatriliniar. Indeplinind ace8t rol, fenieii In general, fenieii batrine in modspecial, ii reveneau prin traditie, ea Si barbatului batrin, o serie de obligatii.Femeia reprezinta in desfasurarea obiceiurilor neamul barbatului in carea fost incorporate prin casatorie.

Pe baza acestor date presupunem ca initiale n aee.st ciclu de obiceiurimastile de 'Inches (mos) si baba, intruchipari simbolice ale ascendentilorsanguini ai mortulni.

Presupunerea se sustine eu numeroase argumentea. Semnificatia actelor si gesturilor savirsite de mascati apare rele-

vanta tumai data luam in consideratie cuplul de mascati. Simularea ac-tulni sexual de catre mastile de 'ruches si baba, element constant in spec-tacolele de la priveghi, stropittil en ape, cat sj nasterea simbolica mimatade masca de baba 11, an in vedere sugerarea pe tale magica a continui-tatii neamului. caruia i-a apartinut mortul. Semnificatia acestor gesturifamine ascunsa in cazul in care se accepta ca masca initiala una singura(mosul) 12 sj nu cuplul de mascati,

b. Sub aspectul frecventei, mastile de unches si de baba sint celemai numeroase. ,Ancheta intreprinsa In 9 localitati din Yrancea, zonecare conserve forma arhaica a obiceiului de la priveghi, a atestat pretu-tindeni existent/a cuplului de masti mosbaba.

Din 20 de chestionare intocmite, 19 an numit aceste masti ca fiindcele mai des intilnite (frecventa 19 pentru mastile de undies si de babafat/a de.frecventa 12 si 9 pentru mastile de 'mar, respectiv ursarita, aflate

Vezi si Florica Lorint, Tradilia motqei de neant" in Gorj, in Revista de etnografiesi folclor", -XII, 1967, nr. 2, p. 127-132.

8 Avem in vedere devalmasia de tip absoluL vrincean", iar nu tipul umblare pe batrIni".H. H. Stahl, Contribulii..., vol. 11, p. 38.

1° H. H. Stahl, op. cit., vol. IL p. 125-133, precum si T. Frincu, G. Candrea, Romdniidin Mun(ii Apuseni, Bucuresti, 1888, p. 116.

11 Informatoruliti Coroi M. Mereuta, Naruja, reg. Galati, I. 26.356, gestul mimarii nas-terii i se pare necesar In spectacolul priveghiului : Baba si unk'esu jasa apoj afara si baba-sjpale o papusa la burta saute moasa sa-j mosasca kopk'ilu afara. tipa drumuIn kasa, jar pasarea plcaka si je sgomot9asa, zice ka a facut baba strigol. Cind naste, baba saasaza pa jos in genuki si naste asa kum sa naste, na, jeu, am fakul asta d'e zeei de orj, kajet la privegurj baba ma fak".

12 Punctul de vedere al autorilor lstoriei leatrului in Romcinia. Acest punt de vedere estereluat de Olga Flegont, op. cit.

3

:

7

sl-sj t:a si-j dA

°

www.dacoromanica.ro

40 CONSTANTIN ERETESCU 4

pe locul urmator 13). De asemenea, satele in care priveghiul se face cu.putine ma§ti (Negrile§ti, Tulnici) cunosc intotdeauna acest cuplu de mas-cati.

c. Prin analogie cu cuplul initial, ma§tile recente s-au constituit ilicupluri, evolutia unui personaj in spectacol nefiind conditionata de a tu-turor celorlalti, ci doar de a personajului cu care face pereche. Cuplurileslut regasite in toate obiceiurile legate de portul : Popa-Dasc'dlul,laurgiul-Bragagiul, Turcul-Muscalul, in teatrul popular de papu§iMogul - Baba, Baba Fata babei, Mogul - Feciorul mogului, Ursarul-Ursdrita, Ursarul- Ursul, Popa-Dracul, Anul You-Anul Vechi, Mirele-Mireasa, Turca Mogul de turca, Malanca in obiceiurile de la priveghivi Anul Nou. Imaginile noi, de§i se indeparteaza prin pietderea trasa-turilor magice, ca §i prin desenul figurii, de formele-model, pastreazastructura initiala care avea la baza cuplul de mascati. Adeseori formelehibride pot fi identificate pe aceasta cale ; personajele unite, fara pereche,Amin aparitii stranii in cortegiul de mascati.

" Statistica a fost facuta pe baza informatiilor luate din urmatoarele sate : Naruja,Nereju, Paltin, Nistore§ti, Spulber, Tulnici (Coza), PAule§ti, Negrile§ti, Tope§ti. Tabelul frecven-telor pe tip de masci este urmatorul :

1. unchep (mop): A.I.E.F., I. 26.356 Inf. Coroi M. Mereuta, Naruja ; I.26.358 - Inf. Hirnea Simion si Rapa Toma, Naruja ; I. 26.359 - Inf. TertiuPavel, Nereju ; 1. 26.360 - Inf. Apostaru Ion I, Paltin ; I. 26.362 - Inf.Stoica N. ion §i Coroi erban, Paltin ; I. 26.363 - Inf. Nistoroiu Neagu,Nistore§ti ; I. 26.364 - Inf. Danti§ Gh. *tefana §i Pop Vasile Anita,Spulber ; I. 26.366 - Inf. Botezatu Cocoana, Tulnici ; I. 26.367 - Inf. BaciuMariuta, Tulnici ; I. 26.368 - Inf. Stanciu N. T. Ion, Tulnici ; L 26.369 -Inf. Burdu§a V. Stefan, Coza, Tulnici ; L 26.372 - Roman Stanca, Tulnici ;1.26.373 - ma. Murgu C. Ion, Paule§ti ; I. 26.374 - Inf. Stanescu Vasile, Pau-le§ti ; I. 26.376 - Inf. Luca C. D. Ion, Negrile§ti ; I. 26.378 - Inf. DochioiuMaria, Negrile§ti ; I. 26.379 - Inf. Lungu D. Suzana, Negrile§ti ; L 26.382- Inf. Andreia§ N. Ion, Tope§ti, Birse§ti ; I. 26.384 - Inf. Jliu Lazar,Tope§ti, Birse§ti - Frecventa (F) 19.O singura informatie (1. 26.375 - inf. Luca Dumitru, Negrile§ti) nags exis-tenta mastii de unche§ : Urs se face, in kojok tutors pe dos, fara ursar ;kapre, se imbraka in strafe a§a, in kA6iula int9arsa pa dos, ka sä nu se ku-n9ascs1 a Eela ; unke§, baba nu se face: maj mult nimika ; baba nu sefa6e pe la nor.Toate informallile provin din raionul Foc§ani, regiunea Galati ; culegatorC. Eretescu.

2. baba id.3. ursar (tigan) (A.I.E.F., I. 26.359, 26.360, 26.363, 26.364, 26.368,. 26.369,

26.372, 26.373, 26.374, 26.378, 26.382, 26.384 - F. 12).4. ursdrit (tiganca) (A.I.E.F., I. 26.359, 26.364, 26.366, 26.367, 26.368, 26.372,

26.373, 26.374, 26.382 - F. 9).5. popd (A.I.E.F., I.' 26.358, 26.359, 26.366, 26.368, 26.369, 26.373, 26.382 -

F. 7).6. drat (A.I.E.F., L 26.356, 26.359, 26.368, 26.382 - F. 4).7. mireasd (A.I.E.F., I. 26.366, 26.372, 26.373, 26.374 F. 4).8. doctor (A.I.E.F., I. 26.358, 26.359, 26.364 F. 3).9. negustor (A.I.E.F., I. 26.374, 26.382 - F. 2).

10. fiul moputui (A.I.E.F., I. 26.384 - F. 1).11. cdlugdr (A.I.E.F., I. 26.358 - F. 1).12. ofifer (A.I.E.F., 1. 26.373 - F. 1).13. urs (A.I.E.F., I. 26.356, 26.359, 26.363, 26.364, 26.366, 26.368, 26.369, 26.372,

26.373, 26.374, 26.375, 26.376, 26.384 F. 13).14. caprd (A.I.E.F., I. 26.356, 26.358, 26.359, 26.364, 26.366, 26.369 (tap), 26.373,

26.374, 26.375, 26.376, 26.382, 26.384 - F. 12).15. barzd (A.I.E.F., I. 26.368, 26.373, 26.384 - F. 3).

mastii

dine -i

-

-

-

www.dacoromanica.ro

5 MA$TILE DE PRIVEGHI 41

d. Ace lasi grup de participanti (bArbat Mein femeie batrina)este reprezentat in toate obiceiurile vietii de familie. Ipostazele diferitesub care apare de la un ceremonial la altul (mos moasI, socru maresoacra mare, unchesbaba) nu impiedie& perceperea provenientei forunite. Grnpul de oameni bAtrini reprezinta in sistemul acestor obiceiuriun element de structures 14.

Aceste fapte sint de natures s& ne permit& sustinerea ipotezeicuplului de mgsti mosbab& in seria de personaje mascate.

care apar In obiceiurile de la priveghi.

b. Funefiortalitate

Functia mAstilor-simbol decurge din rolul pe care personajele realeintruchipate de m&sti it aveau in comunitatea sateasca bazat& pe gos-podArire in devIlmasie. In calitate de ascendenti sanguini ai celui mortcuplul de mascati vent la priveghi indeplineste o functie dubl& : una apo-tropaicA, de protectie, in raport en familia, $i a doua vizind incadrarea.mortului intr-un ciclu nou. In deslasurarea obiceiurilor se are in vedere adubl& relatie : mort-supravietuitori. mort lumea de dincolo

Considerindu-se indeobste c& mortul exercita o influent& nefastaasupra semenilor, evident mai mare asupra celor din imediata vecinatate(familie, rude, vecini), cuplul de mascati are rolul de a neutraliza pe calemagic& aceasta influent& 16. Veselia excesiva poate fi expresia fricii. Ti-nerii veniti la priveghi slut strain de familia mortului ; acesteia i se in-terzice de altfel mascarea la mort. Din aceste motive, petrecerea initiatesde tinerii mascati asupra carora influenta malefic& nu se exercita ar ap&rea.nejustificat6 17. Aceasta ne face s& presupunem ca mascatii erau, poate,in vechime, rude ale mortului. Ulterior, o data cu interdictia raascariiin rindul familiei, tinerii, carora le-a revenit indatorirea reprezentariistramosilor unui neam strain de al lor, an conservat aceasta trasaturaa spectacolului, chiar daces astazi veselia este explicates ca fiMdpetrecere a mortului.

In afar& de rolul de protejare a familiei, actele gesturile masea-tilor vizeaza continuitatea spitei de neam a celui mort. Neamul nu sestinge o dat& en moartea unuia dintre membrii lui ; prin actele simbolice.ale procreArii nasterii se urmgreste tocmai influentarea continuitgtiiacestuia.

14 Veil Florica Lorint si Constantin Eretescu, op. cit.,Acelasi raport 11 scoate In evidenta P. Bogatyrev, Actes magiques, rites et croUances

en Russie Subcarpathique. Travaux publics par l'Institut d'eludes slaves, XI, Paris, 1929,p. 112-128.

16 0 multitudine de obiceiuri probeaza credinta comunitAtilor primitive In influentamalefica a mortului asupra supravietuitorilor. Asa este obiceiul de a arde talalul ramas dupAconfectionarea sicriului, obiceiul de a Ingropa mortul Impreuna cu parul, unghiile sau anuiniteobiecte (sapun, ac, foarfeca). In aceeali categorie de fapte poate fi inclus obiceiul datului depomana" dupes mort. Pomana de obiecte apartinind mortului poate fi interpretatA ca un mijlocde Indepartare a resturilor materiale legate de acesta, pentru a Inlatura pericolul unei contami-nari nefaste. Interpretarea este facilitate de faptul ca prin traditie aceasta nu se (IA neamurilor.

Aceste obiceiuri trebuie puse In legatura cu teama de obiectele aflate In contact cu mortul,obiecte care pot (Latina.

17 Obiceiiirile legate de mortul devenit strigoi atesta faptul ca influenta se exercita asu-pra familiei, rar asupra vecinilor, in mod cu totul exceptional asupra intregii colectivitati,numai In cazurile In care sint Incalcate norme ale ceremonialului.

pri-mordialitatii

ultimo,

11

Ii

gi

1i

www.dacoromanica.ro

42 C'ONSTANTIN ER BTESCU 6

Cuplul de mascati are totodata sarcina incadrariLmortului intr-unciclu nou 9 incadrarea are loc prin respectarea riguroasd a tuturov obiceinrilor traditionale. Desigur, mascatii nu vegheaza la. indeplinirea momen,-telor ritualului ; prezerqa for 1a priveghi este ea insasi o etapa dintr-un,lant de obiceiuri care se impure sa fie respectat. Pentru supraveghereaefectuarii, conform normelor, a celorlalte momente sint raspinizatoribatrinii, barbati si femei, pastratori ai traditiei, de regula membrii fami-liei. Ei sint aceia care, tinind seama de anumiti factori imprejurarilemortii, virsta, sexul mortului decid regulile dupa care urineaza sase desfasoare ceremonialul. Acest rol le este acordat prin traditie timp de6 saptamini, pita la ridicarea panaghiei" si jocul de desjelit", cind, infata colectivitatii, familia reintra in viata sociald.

Respectarea obiceiurilor trebuie sa alba ca efect transferul celuimprt de pe coordonatele lumii reale pe coordonatele not ale lumii trans-cendente. Mascatii, ca stramosi ai mortului, stabilesc legatura dintre celedoua lunai si incorporeaza noul membru in rindul stramosilor spitei de neam.

Funetia de incadrare a mortului ins ciclul nou este in fapt subordonatafunctiei apotropaice. 0 bupa incadrare exclude posibilitatea comirnicariimortului cu cei ramasi in viata. Aceasta se stabileste doar in anumjtemomente ale anului, dupa reguli sever respectate, Rezistenta in timp aformelor arhaice ale obiceiurilor se poate datora dorintei supravietuitori-lor de a evita prin respectarea normelor contacfe daunatoare cucei mor i.

Am urnahrit succint problema originii si, semnificatia mastilor inceremonialul funerar. 0 explieatie judicloasa a acestor aspecte poatefacility reconstituirea modului de desfasurare a ceremonialului in trecut.Ea, ar putea da, totodata, sugestii privind modul in care aceste problem?pot fi a.bordate in studiul celorlalte obiceiuri legate de portul ma tii.

LES MASQUES DE LA. VEILLEE DU MORT ORIGINE,FONCTIONNALITE.

Les coutumeS actuelles coneernant le port du masque sont, d'apresl'auteur, des formes ovoluees de pratiques prechretiennes. L'evolutionaffecte egalement l'image et la, signification du masque. Rechnstituet-les coutumes archaiques equivaut a etudier les deux aspects.

L'objet de Particle est constitue par l'origine et la fonctionnalitedes masques de la veillee du wort.

Distinguant be masque symbole du masque travesti l'auteur limitela valeur magique a la premiere categoric et considere originaires a l'in-terieur de celle-ci les masques de mos (vieillard) et babd (vielle femme).Les arguments. de cette these sont les suivants :

(a) la signification des actes accomplis par les masques (simulationde Pacte sexuel, arrosage a l'eau, simulation de Paccouchement) n'estrelevable que si l'on considere le couple m(;T babe ;

(b) statistiquement, le couple a la priorite ;(c) les masques recents sont de meme constitues en oppositions de

couple ce qui permet d'envisager Peventuelle analogie avec un coupleinitial ;

a

www.dacoromanica.ro

'7 mA.smax DE PEIVEGHI 43

(d) le couple vieillardvieille femme est present dans toutes les cou-tumes conceinant la famille.

La fonctionnalite des masques-symbole decoule du role que les per-sonnages representes par ceux-ci (le couple des vieillards) jouaient dansla communaute archaique du village. En taut qu'ascendants sanguinsdu mort le couple de masques remplit : (a) une fonction apotropaique parrapport a, la famille et (b) une fonction de passage, d'introduction du mort.dans un nouveau cycle.

Mettre au clair les problemes de l'origine et de la fonction des mas-ques de la veillee du mort peut aider a reconstituer la coutume meme etsuggerer une modalite pour aborder les autres coutumes liees a l'emploiidu masque.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ROLUL INTERPRETARIIIN DETERMINAREA SISTEMELOR RITMICE

(Raportul de reciprocitate intre sistem, structure ;i interpretare)

ADRIAN VICOL

Versiunea initiall a acestui studiu a fost realizata in vara anului1965. Ideile sale de baza au fost expuse intr-o comunicare restrinsa laSesiunea stiintifica de etnografie i foklor a Academiei Republica So-cialiste Romania $i a Comitetului de Stat pentru Culture $i Arta, in toamnaaceluiasi an. Timpul care a trecut de atunci ne-a permis sa imbogatimversiunea ini iala, dar spatiul restrins de care dispunem ne oblige sa dampublicitatii acum doar o forma prescurtatl a celei definitive.

Yn cele ce urm.eaza vom face mai into citeva consideratii de ordingeneral, dupe care vom intra in tratarea propriu-zisa a temei.

a. Definirea si clasificarea sistemelor ritmice nu i-a preocupat ingeneral pe muzicologi ; ei s-au multumit sa studieze sau s5, descrie unulsau altul din aceste sisteme, fa'r5, a data sa generalizeze elementele caredefinesc sistemul ritmic in sine. Urmarind problema ce o dezbatem in pre-zentul studiu, am fost frapati tocmai de trecerea" unui sistem ritmicin altul, astfel incit am fost nevoiti sa cercetam laturile comune ale sis-temelor, paralel cu cele care le diferentiaza. Transcriind foarte amanuntitun material de citeva sute de melodii dintr-o singura zone folclorica, acestelaturi comune, la fel ca i cele diferentiatoare, s-au relevat cu pregnanta.Am ajuns astfel la necesitatea de a defini sistemul ritmic, ca o categoriede esenta a limbajului muzical. Definind sistemul ritmic ca principiul deraportare cantitativa fi calitativd a duratelor, credem c5, am reusit sa cuprin-dem intr-o forma concise latura esentiala a problemei, cu condi(;ia dea intelege c5, : 1) raportarea cantitativd reprezinta fnsei raporturile dedurata (1 : 1, 1: 2, 1 : 3, 2 : 3 etc.) ; 2) raportarea calitativd, se refers laraporturile de intensitate dintre diferitele durate, intensitatile diferite ari-buindu-le calitate (accentuate, mai pulin accentual, neaccentuata) ;3) in definirea sistemului, ambele raportdri amintite formeazd o unitateinseparabild, astfel in& ele trebuie privite simultan, deoarece acelasi prin-cipiu de raportare cantitativd bunaoara, dar in care difera, principiul ra-portarii calitative (adica distribuirea accentelor), va genera sisteme nit-

Rev. etn. folo., t. 18, nr.1. D. 46-62. Bueuteeti. 1968

www.dacoromanica.ro

46 ADRIAN VICOL

mice deosebite. (Spre exemplu, raporturile de durata 1 : 1, 1 : 2 i, res-pectiv, 2 : 4 sau 1 : 4 sint prezente in sistemul divizionar", i in sis-temul parlando. Dar periodicitatea accentelor la primul sistem in func-tie de numarul timpilor sau de existents, unor parti tart slabe ale aces-tora, rezultate din divizare pe de o parte, si lipsa oricaror periodici-tati ale accentelor sau chiar lipsa total a for pe diverse fragmenteinexistenta diviziunii timpilor din care 0', rezulte diferentieri calitative,la sistemul secund pe de alta parte, constituie un important elementdiferentiator.)

Fara a avea pretentia de a fi rezolvat definitiv aceasta problems,considerana totusi ca, deocanidata, elasificarea9sistemelor ritmice 1 dupescriteriile pro_puse este pperanta tocmai pentru pat are in -Were cele doulelemente esentiale ale ritm-alui, Tarn de care hit se poate materializa niciun. diseurs mu4ical; conditia pri-vdrii for simultane ofera in aeelasi timpposibilitatea de a surprinde, prin modificarile oricasuia din aceste elemente,legatura dintre traditie inovatie, dintre sistem interpretare.

b. In muzicologia generals, raportul dintre existenta ideald a uneicreatii reprezentata de partitura definitiv redactata de catre compozi-tor existents, reed 2, multiples, dar mereu unicl prin liecare inter-pretare, nu ridica decit probleme de studiere a artei interpretative a di-verselor personalitati artistice. Analiza operei, ca atare, se bazeaza deregula pe insui textul partiturii, independent de cazul particular al uneianumite interpretari 3. Yn creatia muzicala populara, existenta ideal&i existenta reglii a fiecarei melodii ne este transmisa, simultan, far dedu-

cerea fiecareia, din aceste existence este rezultatul unei analize complexe,pe care folcloristul o efectueaza operind cu legitatile specifice creatieipopulare, dintre care legitatea statistics (adica frecventa constatabiladin variatiile de la o stroll la alta) i i legitatea variantelor ocupg un loc

Expunerea acestei clasificari constituie obiectul unui capitol special din lucrareaampla la care ne-am referit la Inceputul prezentului studiu. Din lipsa de spatiu vom mentlonaaid doar faptul ca : 1) cele patru sisteme ritmice cunoscule In folclorul nostru muzical par-lando-rubato, giusto silabic", aksak" si divizionar (sistemul ritmic al copiilor, avind o sferaspecials, nu intra acum in preocuparile noastre) sint subordonate In esen(a acelorali legitfitiale legaturii versului cu melodia $i 2) implicit, Intro diferilele sisteme ritmice exists o legfituraindisolubila ce atenueaza grani%ele intre ele $i de unde rezulta diferite subcategorii ale ace-

sistem, ca Verigi de legatura intre aceste sisteme deosebite. Asa, de pilda, intre cele douaforme ale parlando-rubatoului (cea melismatica cea silabica) nu se pot trasa Hittite precise,deoarece si in prima, si In a doua exists &tit fragmente silabice, melismatice. Cu alit maimult, intre parlando-rubato sl giusto silabic" care, inainte de studiul lui C. BrAiloiu, eracunoscut sub denumirea 'de parlando-giusto exists o gams extrem de fins de gradatii, alecarei puncte centrale" slnt marcate de indicatiile molto rubato", rubato", poco rubato",giusto silabic". In sfirsit, sa mai amintim ca intre sistemul parlando, In totalitatea sa (1i incare giusto silabic" este doar un caz special), si sistemul divizionar, punctele comune devinfoarte evidente, de Indata ce formulele ritmice din primul sistem devin izoinorfe Indeosebiclnd au un caracter dipodic. Aceste legaturi permit ca, favorizat de anumite condi %ii, sim-tul ritmic at individului, apoi si al colectivului, sa se modifice pe nesim %ite, conturIndu-se uncleprocedee stilistice aparte.

2 Interpretarea trebuie sa dea operci de arts plenitudinea existentei materiale Si sEt -iprefaces existenta ei ideals Intr-una reala" (J. M6 Correador, De vorbd cu Pablo Casals, Bucu-relti, ESPLA, p. 260).

Timpul (luteala, accentele, agogica) [poate fi notatl cu multa aproximatie ; el va-riaza de la o interpretare la alta. Tesatura ramie& e mai greu analizabila ; partitura timpuluimuzical ramine In filigran ; la clasici baza de masura reprezinta numai punctul de roper, timpulmecanic, nu si cel viu" (Anatol Vieru, Muzicd despre muzicd ", In Secolul 20", nr. 3, 1965,p. 116).

i

$i

tit

1i

si

si

1i

tji

1i

luiasizi

5n

ji

www.dacoromanica.ro

3 ROLIII, INTERPRETARII 1N SISTEMELE RITMICE

foarte important. In domeniul ritmului muzicii popularel distinctia dintre-ideal e3i real, adica dintre permanentl caz individual, este posibilA nu-mai daca reusim sa disociem in fenomenul ritmului sistemul ramie de rea-lizarea sa concretd, stabilind fie coneordanta for totals, fie abaterile de di-ferite grade, mai ales pe baza color dou'a legitati amintite mai sus. In felulaeesta, sistemul (permanenta) va fi oglindit in generalizarile noastre prinraporturi de (herald* cantitative si calitative virtuale, exprimabileexclusiv prin formule abstracte, ce constituie de fapt insusi obiectul de-serierii fieearui sistem aparte. Latura concreta, individuahl (deci variabi-litatea) se exprim6 insa tocmai prin formulae ritmice concrete §i,prin durate concrete ce rezult5, din interpretare. Compararea formulelorsi a duratelor concrete ale diferitelor cazuri individuale cu cele abstracteale sistemului ne ofer& cheia pentru stabilirea raportului dintre sistem siinterpretare, prin intermediul structurii motivice a fiecarei melodii. Pen-tin concretizarea acestei metode am ales in studiul nostru, in mod special,diferite variante ale aceleiasi melodii.

e. Deli s-a acceptat, dupa C. Brailoiu 4, cg sistemul ritmie giustosilabic" se caracterizeaz& prin existenta a doi timpi indivizibili care auraport de 1 : 1, 1 : 2 sau 2 : 1 conventional, optimea patrimeain cursul studiului, and se analizeaza diferite aspecte ale amestecului desisteme ritmice, se spune ea in eadrul structurilor cu motive ritmice in carepredomina% pulsatia 5 timpului- pdtrime se fac simtite motive cu pulsatiatimpului-optime, care tradeaza, existenta sistemului giusto silabic. Secreeaza astfel impresia unei lipse de consecventa. Totusi considergan utilss atragem de la inceput atentia asupra necesitatii de a face o distinetieintre pulsatie si unitate de timp. Se va vedea ca, deli sint Incadrabile inm6suri ce au ca unitate de timp p5,trimea, motivele ritmice respectivereproduc formule ritmice dipodice, proprii sistemului parlando in general,adica formule care in esenta cunosc tot valori de timp identice cu sistemulgiusto silabic. Caracterul predominant al patrimilor face insa ca elementelecelulare ale acestor motive bazate pe optimi (de exemplu optimile din for-

mula 17 J J) sa- fie percepute ca diviziunea timpului-pdtrime, ce pre-

doming,. Dar, la aparitia unor celule monopodice ternare de tip iambic sautrohaic mai ales daca sint urmate de celule de asemenea monopodice,dar de tip piric impresia de unitate de pulsatie este dictata de unitateacea mai mica, adica de optime, timpul-patrime hind perceput acumea rezultatul cumuldrii optimii.. (De alftel, inainte de C. Brailoiu, sistemula §i fost numit sistem ritmie cumulativ", in opozitie cu eel divizionar".)Putem spune, prin urmare, ca formularea amintita din studiu nu contra-zice esenta definitiei sistemului, ci prive§te doar latura sa expresiva incontextul general al unei anumite structuri ritmice concrete, expresivi-tatea generals a acesteia.

4 C. BrAiloiu, Le giusto- syttabique bichrone. tin systeme rylhmique propre h to musi-que populaire roumaine, In Polyphonic", Paris, Ed. Richard Masse, 2 (1948). Pe Ilnga ceidoi timpi, autorul mentioneaza posibilitatea si a unei a treia valori, dar ufirmarea cu cer-titudine a acesteia ar necesita continuarea cercetilrilor to acest sens.

6 Pascal Bentoiu, Considerafiuni asupra ritmului ?i notallei melodiilor dr joc romelnesli,in Revista de folclor", I, 1956, nr. 1-2.

47

implicit,

si

§i

www.dacoromanica.ro

48 ADRIAN VICOL 4

d. Totalitatea motivelor ritmice ale unei opere muzicale (de exempluale unui cintec treat pe baza unuia sau a mai multor sisteme) §i modul forde organizare reprezintO, in ultim instants, structura ritmicit a fiecareiopere muzicale in parte, conferindu-i (impreung cu celelalte elemente alelimbajului muzical) o expresie individuals, un sens emotional propriu. Sesi-zarea structurii §i, implicit, a sistemului ritmic §i redarea for este de faptuna din laturile esenjiale ale interpretarii.

e. Preluarea §i transmiterea melodiilor pe tale oral6 nu se rezumlnumai la memorizarea unei melodii oarecare, a conturului melodic, a rit-mului etc., ci presupune in acela§i timp stapinirea principiilor de corn-pozitie specifice, adica a unui Intreg arsenal de mijloace §i procedee artis-tice populare, ce define§te specificul unei colectivitati. RezultO ca meca-nismul de preluare, de pOstrare de transmitere a bunurilor artisticepopulare, atunci trod avem in vedere latura ritmica a melodiilor, este infunctie §i de rezonanta" sensibilitatii interpretului la sistemele ritmicedate 6.

f. TrasAturile comune ale unor procedee sau principii compozitio-nale diferite permit trecerea unora in celelalte, ceea ce are drept con-secintd o evolutie a ins4i practicii artistice populare. In domeniul rit-mului, puntile de legAturg, dintre diferitele sisteme (sau dintre diferitelecategorii ale aceluimi sistem ritmic) determinA in ultima instants i posibi-litatea evolutiei simtului ritmic, a perceptiei §i executiei ritmice ale 'Astra-torilor §i interpretilor populari 7. AceastO evolutie, in forma ei cea mai clara,se manifests in cadrul structurilor izomorfe, acolo unde predomina un sin-gur motiv ritmic, ca de exemplu in muzica de joc. A§a, bunOoara, datoritOcauzelor aratate (alaturi de alte cauze care nu imports in acest moment),

ritmul aksak" al geamparatelor ( 716

*M.) se transforms uneori, prin

interpretare, intr-un ritm obi§nuit de 83 ( ). Puntea de legaturA

intre aceste doua forme este, desigur, numarul identic al pulsatiilor ritmice§i existenta, in ambele forme, §i a raportului de duratl de 1:1 intre primeledoua pulsa1ii 8. Un proces asemanator poate fi observat §i in ritmul invir-titelor 9, unde sistemul aksak" tinde sa cedeze locul unui ritm simplu

2de 4 (De obicei, realizarea acestor tendinte reprezintO stadiul ultim alevolutiei, adica stadiul in care simtul ritmic al individului sau al colecti-vitOtii a ajuns de acum la un punct de echilibru relativ, ceea ce explicA

8 Vezi A. Vicol, Contribufii la studiul ritmului In cintecele populare din Mused, In Re-vista de folclor", III, 1958, nr. 3.

7 Se Intelege Ca In genurile traditionale care presupun interpretare colectiva (ca, dcpilda, uncle ritualuri de an nou, de Inmormintare etc.), stabilitatea formelor traditionale estemai mare si In ceea ce priveste aspectele structurii ritmice (aici structurii" In sens larg). Instudiul nostru ne ref erim Insa numai la genul chitecelor propriu-zise din zona Munteniei sub-carpatice.

8 Vezi Gh. Prichici, 125 melodii de jocuri din Moldova, Bucurcsti, ESPLA, 1955. Vezirecenzia semnatb de L. Stanculeanu, In Revista de folclor", III, 1958, nr. 2.

9 Pascal Bcntoiu, op. cit.

tai

si

rn

sipi

www.dacoromanica.ro

5 ROLIIL INTERPRETARII IN SISTERELE BrnacE 49

de ce nu mai pot fi sesizate verigile intermediare ale dezvoltkii in cadrulinterpretkii.) fn realitate, procesul complex al dezvoltarii sim!ului ritmicse desfasoara prin intermediul structurii. Rolul mediator al structurii seexplid prin aceea ca procesul este lent si neliniar si se manifests doartreptat in cadrul formelor vechi. Practic, modifickile se petrec mai intilla nivelul unor motive ritmice, pentru ca apoi, trecind prin fragmente maimari (rind melodic, frad, etc.), se afecteze sistemul in intregul

De aici rezulta o intrepOtrundere organics intro structure §i in-terpretare, o influentare reciproca, a drei urmare concrete este amesteculdiferitelor sisteme ritmice in cadrul aceleiaFi structuril caracterizind fie maiintli stilul unor interpreti, fie apoi stilul unei comunitati oarecare.

Transcrierile amOnuntite (si sub laturA ritmicO) efectuate in cadrulmonografiei folclorice a zonei muscelene an pus in evidentl, pentru mate-rialul de cintece de aici, doue modalitAti principale de intrepatrunderede influentare reciprod a structurii gi interpretarii ritmice. Fiecare dinaceste modalitOti reflect preponderenta uneia din cele doul laturi carealdtuiesc perechea : sistem ritmic interpretare ritmicg.

0 prima modalitate, in care sistemele ritmice precumpOnesc fat5,de interpretare, se concretizead, in amestecul de sisteme ritmice (sau decategorii ale aceluiasi sistem ritmic) in cuprinsul unui cintec.

Din punctul de vedere al raportului structure interpretare, inaceste cazuri, interpretarea oglindeste, in cadrul unor limite mai multsau mai putin restrinse, sistemele ritmice cristalizate de-a lungul uneipractici artistice colective. Aici un anumit sistem ritmic, altul decit eelde bad, al cintecului, dar existent in practica artistic generals a cinfare--tului, influentead, pe alocuri interpretarea.

Modul de amestec 11 constituie introducerea unor celule i formuleritmice de tip parlando, avind deci ca unitIti de timp optimea si pAtrimea,impunindu-se Ins pulsatia optimii, in cadrul unor melodii bazate pe sis-temut masurilor, on unitatea de timp patrimea (si de asemenea si pulsatiapAtrimii). Dupl natura raporturilor dintre valorile reale de durata alecelor doug, sisteme care alterneaza, se pot diferentia trei ipostaze, de carene vom ocupa mai jos.

0 a doua modalitate de intrepatrundere intre sistemul ritmic si in-terpretare apare din posibilitatile diferite de realizare .concrete a duratelorvirtuale ce caracterizeaza sistemele ritmice, mai ales la melodiile in temporubato.

Schimbarea misckii, fie a unor fragmente ale melodiei, fie doar aunor formule ritmico-melodice ale acesteia, produce modificarea de gradsi de nature diferita a raporturilor de durata. Asadar, in procesul inter-p retarii, duratele reale rezultate din interpretare modificg prin repetarela acelasi in.divid sau la nivelul unei colectiviati chiar sistemul dura-telor virtuale. Cu alte cuvinte, lungirile sau scurtarile anumitor durate intimpul interpretkii due in cele din urna prin caracterul for sistematic

la stabilirea unor not raporturi de duratI in cadrul sistemului initial.toate cazurile deserise aici, duratele reale afecteaza sistemul duratelor

4 - 0. 0215

In

gi

www.dacoromanica.ro

50 ADRIAN VICOL 6

virtuale, determinind in ultima instants o noug, structure ritmica. Pre-ponderenta interpretarii este evidenta, in aceste cazuri.

Desi separate in analiza, in realitate cele doug moduri de intrepa-trundere ale relatiei structure interpretare ritmica se all& intr-o strinsainterdependenta, constituindu-se, asadar, in relatii, de reciprocitate.

In continuare vom cerceta pe rind fiecare din directiile de intre-patrundere enuntate.

I. Amestecuri ale sistemelor ritinice

Fenomenul de imbinare a doua sisteme ritmice in cadrul aceluiasicintec a fost descoperit de Paula Carp in cintecele din comuna Batrini ".Continuarea observatiilor sale amanuntite in cadrul monografiei musce-lene ne-a dezvaluit un teren de investigatii deosebit de interesant. Mate-rialul de cintece muscelene a pus in evidenta forme diverse ale procesuluide imbinare a diferitelor sisteme ritmice si o prima semnalare a unorparticularitati de acest gen a constituit un studiu publicat in urma cu maimulti ani11.

a. Cea mai frecventa forma de amestec al sistemelor ritmice de carene ocupam in acest studiu o constituie alternarea celulelor ritmice (cores-punzatoare unor fragmente melodice de dimensiuni diferite) avind uni-tatea de timp patrimea cu cele ce fac parte din sistemul giusto silabic_Aceasta forma de amestec al sistemelor cunoaste trei ipostaze deosebite,dictate de natura raporturilor dintre duratele reale ale celor dolt& sistemecare alterneaza, si anume :

1. Valoarea metronomica a optimii din formulele de tip parlando,ntreduse, Amine egala cu valoarea metronomic a optimii din sistemulde baza al melodiei. Deci, ca si in exemplul ce urmeaza 12, valoarea reall

a optimii ramine constant identica ( = 288) atit in celulele ritmice

de '3 ( =144), cit si in celula 5 ( el) = 288): Optimea rgmlnlnd mere u.4 8

egala ca valoare metronomic& in ambele sisteme, se relief eaza tocmai con-trastul calitativ dintre pulsatia ritmica a fiecarui sistem in parte. In aceastaipostaza deci, interpretarea, adica duratele reale, oglindesc in mod fidelsistemul duratelor virtuale (adica raporturile care caracterizeaza fiecaresistem).

1° P. Carp, Citeva cintece de ieri §i de azi din corn. Bdtrini, in Revista do folclor",II, 1957, nr. 1-2.

11 A. Vicol, op. cit.Fg. 8829 e, Va/eni, illuseel, inf. : Filofteia Lungu, culeg. : E. Cornisel, 28 VIII 1940..

Toate documentele citate fac parte din arhiva Institutului de etnografie si folclor al Academie/Republicii Socialiste Romania. Simbolurile 1g., disc, mg. indica inregistrki pe fonograf, res-pectiv pe disc si magnetofon, dupe care tirmeaza numarul de catalog. Unde nu se face mentio-narea transcriitorului, se va Intelege ca notatia muzicala apartine autorului.

it)

J

0

www.dacoromanica.ro

7

Ex .1

ROLUL INTERPRETARII tN SISTEMELE RITMICE 51

J,144(J.2es)(J )

,t)

MENW1ftIM11.=MEM.....ErG =GEGG-. 11 2)

S-am zis ver

cem cum- ra - to 2

(7,

c'e de o ors - re ti Ce sa" tie tea -

:) 3) -1

Ce sa tie fa - cem cum - na - tv2

Alta /mat

Variatii titmice.

man - Or ma - - no.

Str 2: 0 12) - 3)(91 4)(i) 5

Analiza variatiilor din strofa urmatoare (singura existentaj incape fonograma) reliefeaza trdsaturile proprii ale fiecarui sistem. inracela§itimp insa, caracterul natural, aproape firesc al alaturarii celor:doug-sis-teme se expliel prin inrudirea (dar nu identitatea) principiala a motivelordin ambele sisteme, bineinteles cu afirmarea deosebirilor ce conferd fiecaruisistem calitatile sale diferentiatoare. Astfel, motivul ritmico-melodic de

la r-1inceputut stir§itul cintecului (43 J. J), respectiv .1) J.) valorifiel

posibilitatea, punctarii ritmului in cadrul sistemului bazat pe unitate detimp-patrime. De asemenea, aparitia unor celule ternare prin divizarea

'-3-Ifemur(' a timpului (4 !) J n ) are multiple semnificatii in contextulgeneral al ritmului : 1) ilustreaza influenta celulelor ritmice bisilabice detip ternar din partea cintecului bazat pe sistemul ritmic parlando ; 2) facesesizabila opozitia dintre duratele reale ale celor doua, tipuri de celule ter -nare, deoarece in cazul sistemului parlando celula ternara in totalitatea ei

valoreaza , in timp ce dincolo valoarea ei este doar J (stabilindu-se

astfel intre durata totala, a celor doug celule ritmice un raport de 3 : 2) ;3) celulele ternare rezultate din divizarea ternara a timpului-patrime s'intpercepute ca o diviziune neregulata, prin raportarea la intreg, deoarecevaloarea timpului-patrime ramine neschimbata §i prin aceasta caracterulsistemului ritmic bazat pe unitate de timp-patrime este inca o data sub-liniat ; 4) existenta motivului safie" coneureaza ea la intarirea earaeteru-lui dominant al unitatii de timp-patrime, ce se opune sistemului urmato r.

-a.=n1.p)

J) (°/.5..)Ws 11f YOLIMMIII.MMIM..",-.Z=IMM/=./Y YFOO11.,11' Y /,(0)

a - .11 /7 1,4 Lea

1)(i),) J1 PS- .1)

$i

,S) tea,

J.

si

www.dacoromanica.ro

52 ADRIAN WOOL 8

Pe de alts parte, sistemul ritmic parlando, in care se percepe pulsa-tia optimii, provoaca si el variatii ce vin sa intareasca trasaturile salecaracteristice. Yn esenta, aceste variatii se rezuma la lnlocuirea libel% acelulelor bisilabice ternary cu celule binare (vezi variatiile 1, 3 si 4), prinsimpla inlocuire a valorii patrime cu o optime. De aici rezulta mai departe

accentuarea inrudirii principiale a celor doua sisteme in care 4n

reapare ca o forma scurtata" a formulei 85, in care celula de tip trohaic

sau iambic a fost Inlocuita cu un piric.2. Valoarea metronomica a unitatii de timp-optime a formulelor

de tip parlando provine din divizarea ternary. a timpului-patrime, acestadill urma alcatuind baza sistemului ritmic al cintecului. In acest fel,intre valorile metronomice ale duratelor celor doua sisteme se creeaza unraport de 2:3 (sau 3: 2). Asadar, data, de exemplu, valoarea metronomicaa patrimii este egala cu 120 in celulele ritmice in care pulseaza patrimea,atunci celulele ritmice cu pulsatia optimii vor aparea ca avind miscareametronomica rezultata din diviziunea ternary a patrimii, adica optimeaegala cu 360 ( sau mai simplu = ). Exemplul urmator 13 ilustreazaacest caz.

Ex 2 J . 120I .:==:.dVi srsiminreAnne =r-Irm- mr.s.ro.nomormmn.amom samor-amm AM" /=AIE MIINUM= 11Nl

(7N2) 3)

fat de pia Ro-lun a /a a-biaz math

Spu near' n.ga pie

Vanain titmice .Dr 2

un- de.,a4mas Di a7 sem- ne pe a- bras rna-4

1)

6)

e

12)J

.t) 119'P3 7

Ja

113) j

118)1-1)3 j

da v) J

19) J a 7) I

.t) )5) J. II

Variatiile ritmice ale strofei urmatoare, ca i intreaga grupd de va-riante a cintecului, atest5, autenticitatea amestecului de sisteme ritmice,ceea ce exclude posibilitatea de a nota celulele ritmice respective prin trio-lete. Argumentul principal pentru o asemenea concluzie este oferit defaptul cg in interpretare se simte o permanents ezitare intre diviziuneabinary a timpului cea ternary. Asa se explica, prezenta celulelor ritmicecu diviziunea neregulata (triolete) in cadrul sistemului ce are ca unitate

is Fg. 8849 b, Draghici, Mused, inf. : Ion Stiinica, culeg. : C. Bugeanu, 27 VI 1940.Transcris : A. Sachelarie. In nota%ia transcriitoarei, fragmentele corespunzatoare rindurilormelodice 3-4 au fost notate cu triolete.

4-7:1) J.J.

...MMIIMA

Fran za /et ee

(0.) 8)-, 9IIM.1 al11MMINIM.OmED .. ",MMMN 11=/!1. WIIlIMMIM Bi= IMMI -=== .0.11.1 ==1Y.I=Of Mr:

(0-)

mal.

N

J

J J

0,

az vt

0

1i

www.dacoromanica.ro

9 ROLUL INTERPRETA1111 IN SISTEUELE RITMICE 53

de timp patrimea, dar caracterul ambiguu al unora din formulae de tip

safic, de forma. ternary ( .1) J J. d. ), in care ne frapeaza diviziunea neregu-1-2 --I

lata (binary) a timpului ternar ( J J ), ca de exemplu la inceputul rin-

dului 3 melodic. In cadrul grupei de variance exists exemple care se ba-zeaza fie pe unul, fie pe celalalt sistem ritmic. Iata cloud dintre aceste va-riante : prima, in care pulsatia este constant optimea, iar a doua in carese impune sistemul ritmic bazat pe unitatea de timp pulsatia patrimii 14.

Ex.3

Foa - ver = de ,s-o - = coe - re 5) lu

Poco mosso (1..88)(7., 2)

lez. din

deal in _ va = Si._ to . /ez'- din deal in va- = /e

(el.)17%..,....a..m. ...a.=---.. ... aammrsaslommemi MINNEN.O1~.0,7111 NIENNINg &MM. / AM=Is.INNI*-= IMMIN MENILAMMOIIMMr AINWAIIMMI._ 11 Mor-Iml...... .- --...i,1 ltd:ImiNkvS

Sa" n-lil

Varian, r,tnnce.1)

Ex. 3e, .108

puls- ru ca - /e_ Lea no._

J p a) J J aswa 1)".1

poco rit (.1loo) 1),meno mosso

(0J))rl e:a.

0/M/M. =110r41,7111=11....71.e AP.M.116,IIMINIIBEil=w:bawININI .1MainrMirmt m±.. 011M11111.11~1ez= nmw-eM an..=rAlrer.r=1.111111.71111n,

Foa =fe ver de

( .1.100)

o rea Foa ver dr

Tempo I

LIPM11111M asomentoI ..11111 /11/MWINUAININIMIIIMII1=LOI0...-M.: SMINIMMILT

LI/. 0- =r00

ld

co n va _ la erdj-T-3

Varlap, rilmtte 1) .t) J II ) .1 )1

( 0 ,ray va /ali'alr -7_-

Fg. 8982 b, Jugur, Muscel, inf. : Anica D. Anghel, culeg. : C. Brailoiu, 7 X 1940.Disc 646 I, Jugur, Muscel, inf. : Elena Patru Elis. Cloaca, culeg. : T. Alexandru, 204y11936.

§i

(Jpat

J.)

W.11 !IMM =IINNIM=...0141.Wm

le

- -n_

2) J

(1)

am, Maa M.i.11001111Paw.-

2)

"a4

)

INI111=1% i

Ind/- le

--,J)

r

si

.55 0.252

,

JL':

vo=

_ma_

regi

www.dacoromanica.ro

54 ADRIAN VICOL 10

3. A treia ipostaza a amestecului de sisteme ritmice este constituitadin acele melodii in care raportul valorilor metronomice ale pulsatiilorcelor doul sisteme inglobeaza ambele modalitati amintite la cele doul

puncte precedente : on = fob, on =8). , chiar in cadrul aceluiasi cin-

tec. Aceasta nesiguranta In preferinta vreunui raport anumit permiteipoteza ca avem In fata noastra un proces fn piing desfasurare, deci unstadiu intermediar. Exemplificam tot cu o variants a melodiei din ipo-stazele precedente 15

Ex.4 .1 108 td) 1)=1)

e 41-8m z45. ver = de bi Inca .le

/ ./// /// mmrmut Inw.%..mas-,. 14////... .11....=/,-. ll,"., - 11MIE M.avd,... V MII ..11 ..1M , , ,Mi% M=N Mi fl1,-

ver

S, to din deal in va - le lea noVanktiritmice J(toe) 0..108)

1-TRJ .11) 112)8J 1)1).1

Dupe cum se vede, caracterul independent al valorii metronomice

a optimii pare a fi subliniat in celula notate cu'

4 unde a = 324, ceea8

ce la prima vedere nu acuza flied un raport rational" cu celelalte valorimetronomice. Se remarca totusi ca valoarea metronomice a optimii dinaceasta celula ritmica se afla in raport de 2 : 3 fats de celelalte

dcoarece motivul ritmic notat cu 6 are ca miscareJ.-=1) , adica J. = 108,

cle unde rezulta toemai valoarea optimii egala cu 324. In felul acesta aparecu claritate faptul ea raportul dintre valorile metronomice ale optima din

cliferitele celule uneori este f)=-.sb , alteori J cadrul aceluiasi cintec.

is Mg. 425, b Jugur, Muscel, inf. : Valerica PAcesicA, culeg. : P. Carp, 23 XI 1954.

1

.P.1)

ram

it

celule,,

,in

eel. .0:7.1..0/.3241

sal od MO. le fr ru . h din dge/ /n

J0

www.dacoromanica.ro

11 ROLUL INTERPRETA.RLI IN SISTEMELE RITMICE 55

II. Modifiedri ale raportului de durata rezultate din nvdaliticti diferitede interpretare

In folclor, problema miscarii rubato serioase dificultati tocmaidatorit/ faptului ca lipsesc acele coordonate stabile prezente in notatiilecompozitorilor pe baza cgrora sa" se poat*/ compara aportul interpretu-lui in momentain care transform/ existenca ideald a unei opere populare(care se aflg, in memoria sa) intr-o existeng real/.

Complexitatea rezidA in necesitatea de a stabili ponderea pe care oare interpretarea in determinarea sistemului ritmic sau, cu alte cuvinte,de a determina raportul dintre sistemul duratelor virtuale §i cel al duratelorreale, §tiind ca miscarea este intr-o permanent*/ uneori substantial/ flue-tuatie. Masurarea acestor doll/ marimi duratele virtuale duratelereale este dificilg, pentru &á, la fel ca si in fizic/, operatiunea de a ma-sura inseamna. i aici a compara (marimea respective) cu o aft/ marime deacelasi fel, aleasa in mod conventional ca unitate de masura" 16, ceea cede fapt inseamn/ alegerea just/ a valorii metronomice la care se raporteazAdiferitele formule ritmice din cuprinsul notatiei. Aceast/ alegere a uni-tatii de masura" va determina fie relevarea unor raporturi adevAratesistematice intre cele doug feluri de durat/ (virtuale Eli reale), fie ascundereaunor astfel de raporturi in labirintul unor formule intimplatoare, ce nupot conduce la nici un fel de generalizgri

Yn materialul muscelean, notatiile amanuntite au dus la constatarearepetata a unor reglementari" de grade si de modalitati deosebite aleraiscgrii rubato 17, oglindind de fapt rolul pe care 11 poste dobindi inter-pretarea in determinarea sistemelor ritmice, ea avind aici ponderea maimare.

1. Cea mai elementary form/ de rubato din cadrul unui cintec estegrAbirea sau rarirea unor pasaje. Fenomenul este general si de aceea nupare sa constituie obiectul unor analize speciale. Totu$i, urmarind cu per-severenta aceste schimbari de tempo la un numar important de cintece,am putut constata uncle tipuri melodice (impreunl cu variantele lor)sau stiluri individuals in care accelerarea sau rarirea anumitor pasaje nueste de loc intimplatoare. Repetarea unor asemenea modificari ale tempou-lui $i la strofele urmatoare, in acelasi loc al melodiei, pledeazg, pentru ac-ceptarea acestui fenomen ca expresia unei modalitati specifice de intre-pltrundere (deli pe o treaptg inferioarA) a structurii $i a interpretArii :modificarea duratelor reale in pasajele supuse grabirii sau raririi determin/modificarea (elemental* a structurii ritmice, prin introducerea unor mo-tive a c/ror unitate de miscare diferg, ca durat/ de restul cintecului. Fe-nomenul apare cu atit mai interesant, cu cit grabirea sau rarirea pasajuluirespectiv p/streazg aproape intotdeauna aproximativ acelasi raport fatAde miscarea general/ (de bazA) a strofei.

10 C. Buzatu, Culegere de probteme de fizica, Bucuresti, Ed. tehnica, 1961, p. 3.17 In culegerea sa de cintece bihorene, B. Bart6k mentioneazA intr-o nota modesta

de subsol cA dupA ultimele cercetari s-a constatat cA exist' o oarecare regularitate chiar Inmiscarea cIntecelor rubato" (B. Bart6k, Cintece populare rornanqii din Comitatul Bihor, Bucu-resti, 1913, p. IX, nota 1). In text, autorul justificA de ce nu a notat la fiecare cintec mis-earea metronomica pentru c6 imiscarea] se schimba dupa dispozi%iunea sufleteasca a momen-tului In care se gaseste cIntaretul".

ridic&

§i

1iaii

1i

www.dacoromanica.ro

56 ADRIAN VICOL 12

Se 1ntelege eg, simpla indicare a schimbarilor de metronom este su-ficienta, pentru traducerea graficI a unor astfel de particularit6Vi, ea_hk.exemplele -urmaloare 18

Foa = ,fie ver= de

Piu mosso, .1 = too")

S-0 = mi =

aM! 1 I .MI71EN.17MR,M, l- MMII=11IMMEMI.7,IIM.A.7=M .16. !BMW LIMMINEM1 /OM /Mr Zif==0 NM,

FOe ver = de f-o vse 4I-a tri mes ma ma /a

Of) accel. J..116 "). . .,.... ..._.....,.......:: ..........=. =1. ..... =l . INNIMMI.Mo 21111 .,.=, flt

Tra /a la /a la la la La /a /e /a

vi ie

/a

.) La sir. 2.3 J=96;.) La slr2a di 112 ; la sir 3? J =116 ;

g)1-8 str.2,3 .1 126

Ex. 5 a Poco rubatu 76" (.INP)

def: 8 mu re - or _. Lea 170

Fee = ,4e ver de a fru

J.J (1)-22E0')re - 1770.../

..d)(7

2,1-==.`=". IWMIMNI=1111 N=.1MIN/M LaiNINIMI - WOMEN.. YEW.. r...70.1Te rog dra - ga. cu cu--

) La sir 2 3 di 84;fasir4 J =92 ;.) La. str 2a accel.J,100 ; /a sir 3, eccel. .1 108 , la sir 4a senza accel ,

sor 2? J= J. 2881; Id str 3? P.- 252 ; /astr 41 .1, 276

of Lea no

Caracterul de rubato In cazurile de mai sus este destul de vag. E1devine Ina mult mai evident atunci dud gfabirea sau farireaafecteazd numai cite o singura eeluldE ritmicd izolata de totalitatea motivelor-ritmice cu caracter giusto f}i care In mod obipuit se noteaza cu semnel

eon ventionale de lungire §i de seurtare ). In melodiile museelene am

11 Mg. 525 o, Slatina-Nucsoara, Curtea de Arges, inf. : Viorica Tefeleu, culeg. P. Carp --Al. Amzulescu, 30 V 1955. Mg. 525 b, idem.

Ex. 5

Iaw

Al11P1

(R--1))111

vr-

(01

NM; Al= mIM1.

NW^ =NIP.110"- ICF.==le

AM-M =,.-01 1 1wA.

le

J..J

le

...)La

(

:

Ae

1: ..

reel.J.

- = -- .

,

miscarii

www.dacoromanica.ro

13 ROLM, DITERPRETARII IN SISTEMELE RITMICE 57

constatat, dupa o masurare riguroasa a acestor abateri, ca duratele realeale celulelor supuse grabirii sau raririi an mai intotdeauna un raport binedeterminat si constant fata de miscarea metronomica, general:a a melodiei.De pilda, 1) in cazul grabirii ritmului la celulele bisilabice de tip binar (de

exemplu n sau mai rar J ), valoarea reala a duratelor se injumata-

%.1

teste (deci n = , respectiv 1-7 ), in timp ce 2) la celulele

ritmice bisilabice de tip ternar (de exempla ,f)3 J sau J ) grabirea sau

rarirea duratelor reprezinta un raport de 2 : 3- sau 3:2 fall de Miscareaaccelrl r_3_1

generala a melodiei (adiel 411 41 sau 1)3 ). Yn aceste cazuri

s-a notat deasupra celulei respective valoarea reala a duratelor, ea de pilda.rit.(J -4.)

I)-37 sau . 0 forma deosebita a schimbarii tempoului, care

dobindeste caracterul unor scliimbari de sistem ritmic, este cazul analizat lapunetul precedent, anume; cazul celulelor dipodice de tip peonic", unde

tJ

AM e) in mud real nu este altceva decit85 n3 6)) J , adica in care rapor-

tul de mi§care 2 : 3 afecteaza §1 prima celula (pirica) a formulei. in ma-nifestarea acestui fenomen ritmic interesant, se pare ea atit interpretarea,cit i existenta obiectiva a sistemului giusto silabic an aceeasi greutate,neputindu-se stabili elementul predominant 19. Pentru ilustrarea celor douacazuri expuse dam mai jos cite un exemplu

Ex.6 Molto rubato ( =72'1)Ai. we.o..... low. Iag = ammime.,....s-1.0 OMIMMI.7.os Ma.../r ..IMM MIMNImalw7 IMO.- 1MIIN...=1./ i=1/. .MW /1,..IMIIMYN

Vb 2) r-3)

11_ try ya. na ce

i Mai mai Tre nu -

19 A. Vicol, op. cit.20 Mg. 518 a, Nucsoara, Curtea de Arges, inf. : Maria Serban, culeg. : G. Suliteanu

P. .Carp, 19 V 1955. Vezi variatiile la strofa urmStoare. Fg. 8816 b, Boteni, Muscel, Arges,inf. : Costica Popescu, culeg. : E. Comisel, 28 VIII 1940.

J

V V V

rit.---,

= JI=1)

J

20

5) 6)h

-.1

si

asss:46.1)

J

j,4 64,41,

www.dacoromanica.ro

Z8

s)3

ADRIAN VICOL

)fir,ame. .-_-*11.1111MIe NIMMItd1=IMOMMIM=1MIINNINiMIINIMM. ,=1 IIIVI .M1 114=11111Mr ANN, 111=.......=e- AM./Mr .11- J=11.

(,) h)

- re-a.4 par --= to mar, mal.

Arthnice:2) 2) ossia

()4) I ossia

11

5) +6) accel.(J ))

1) r p

.) La str J88e) if era: poco mo530 176,31 NB. Lien 4 , dem, .1) 192) M.P

Dubai° (.1'. f04)

i -17MIMINC1r6Iro .-- 1 ___....... ..Aff .=JMI./ 11110.11.-...1A.. 1 .M M==-o.MW u IW!Ai .....1.,1/ B. .1=MIIMMEiNIM./.-=rw/.

roa je ver de

rit.0

pun du dau

1 0.) (J3-2

6.-of of of

rit.(.

Tre ce tup pv

1,1'. (J. .1)

tree si 4eo _mu!:

(-) 4)(J)

.....-.M: ..11MMICIIIMIMA11MIM =07 ,..0.aOUN Ar7Mr MEW'. N f MNII --.-.M 11{MO,11W/Drn &NEW illININI, MMMO MN.......oliii=1,1M . ..,,,ema./... ILLINIIMI! I I M ,.1-.

/7

Tre ce tim pu

fret fey ___, ce ca num' pa- re

rat (.1 s J 1.I . 2)

Varlaiy, rit/77,Ce

) La str senza rit a.

rau mai

14

2. 0 formg gradat5, a celei precedente In care interpretarea deter-mind in ultimd instanfd modificarea profilului general al sistemului ramieinsusi o reprezintg caracterul sistematic al lungirilor (mai rar al scurtgri-lor) a caror duratI reala reprezinta multipli ai unitatilor de timp din mifp

. 4Jete.).carea generala a melodiei (de exemplu .t) .411)sau d J= J.

Yn aceste cazuri, interpretarea rubato duce la regularitaii, care ramie sesi-

amI. 7.7 7777 7

via

A

1=1]'Ix!

3-

cX

b

Ex. 6 a, Ji. (0 I)) u.)

.

J)*)r-31 1 nv2-1

AM' 77177V771 7 7771., mr-wraa:717 777777/as 77 7 M/r 777 7/1711,1I 7 7 7=17077, I717

2)_1.

. .'.'- °a

Inat

zi)I

a. *

pid

gi

7 =

www.dacoromanica.ro

15 ROLIIL INTERPRETARII IN SISTEMELE RITMICE 59

zabile totufi, numai prin mcisurarea riguroasa a valorilor, deoarece celuleleritmice afectate de interpretare, In sensul arAtat, coexist* cu celulele rit-mice de lama ale sistemului. In cele ce urmeaza vom cita doll/ exemple :in primul 21, lungirile frecvente ale sunetelor din interiorul rindurilor me-lodice creeaza impresia puternic6 de rubato, cu toate aceste lungiri slutmetronomice ; in al doilea exemplu 33, lungirile sistematice 23 §i de asemeneametronomice an afectat insu§i sistemul ritmic, de§i mai slut prezente §ielemente ale sistemului de bazA. Ne putem convinge de aceasta §i dinanaliza comparativg, a tuturor celulelor ritmice din cuprinsul primei strofea cintecului al variatiilor ritmice ale strofelor urnatoare, cit §i din com-paratia exemplului nostru cu variantele sale existente : acestea din urmgvadesc o nets preferinta pentru un desen ternar al ritmului (spre deosebirede exemplul nostru, care ne duce spre un ritm analog cu ritmul punctat).

Ex.7 Rubato I 69')A ..ww, as Mmi=1 1,GB-. MIN, El 41=1.#.1.1..1 .'111, l N /YEN .// 11111M.=GIMME...111 0 2Ii li

pia mosso J .104CI(0) 01AY.11110MNIM, s'I1J

si La pc go - au '___,-..._

(J.)1N J)

(7

gri = u:___ mai,

(c J) GO

1--a1-""11 im.--- ... 111 e:\,......j.... --.-.,........-,- -.- l-41M. M17.11.,=11110111, MIM=1. .111megl,-'1==...,"1 .1MJr 1-11.11VIVL. .1 ..

A . nei = Ca Cu p/u

(0)e:N

/77

( I)e....%:a., =IND as : 1/11511MLOIM, Era 711eMOI1Mf7=1. ..,'..i =.1iid EN: if.111M WMI.

MI%, ABM IMI11, ' .,1Min = dra-m vi - ne

a ) (b.) (4) 2)a. ."......-... ,..... ws.r....., M 111111 1=11L JIMI 1.=11=01.111 ThIIN /1101d111.-.11/! /117011.... Ail= M.,IMIMW/111.{.7WIL71.... 11:7 - ANI

Cu

Cu prin r zu_(A)

(-71(-J)

Min = dra-in vi ne Cu prin = zu'

Varietii ritmice :

a) La sir. 2? = 104 ; la str3a J foo. s.) La str.2.3. .1 J ,)La pi mosso J =116) La sir 3a, pies mosso J 116

(4) (;.14IPTA 4!':

21 Mg. 524 o, Slatina- Nucloara, Curtea de Arges, inf.: Viorica Tefeleu, culeg. : P. CarpAl. Amzulescu, 29 V 1955.

22 Mg. 520 h, idem.23 Amintim In treacat CA sistematizarea interesanta a miscarii rubato a Post sesizatA de

coleclivul monografic al doirielor din Oltenia (conducator muzical : Mariana Kahane). Estevorba despre caracterul unor lungiri si scurtAri ale duratelor ce par a fi sistematice si nu ca-

(Comunicarepricioase", cum s-a crezut pInA acum. Cercetarea acestui aspect este IncA In curs.verbalA a Marianei Kahane, pentru care aducem gi aici mul(umiri.)

ce

MEDI=

...- --___.

Iii..i1M. AM

v .... in

Sir 2a

gi

1,L) al

=

°A.)

r1r

.

www.dacoromanica.ro

60

Molto rubato (.1).120)

Ex.8 (Jr) (Jn "a Warta. M1111a aMflEa -- iM A:771+1MM li=iiMr 1.71. Im....--a ,..,..:/ M7111171,!....11MWM 711MINIM.=111==,711EM 1/4 MI=1.1MIIM MI.M.,11= 000711 /, =1. owdm4. -,... omr ...._ .--mw........-

ADRIAN VICOL

(f".1d .1) )2)-1 ('LP) (I)

ver = de_ de mo - her

(S.)11111 W.MM11.=6 111..11MI.Mr 17=111,1.LYminmr=mimi M.MIN AMMI,MMI MMVD. 01= ,.NEMNI. 11.1mr-a-Ce vi ba = deo __ tir - zi

5)J))

(0) 04 ().)..=1,..e...r- mx amem-.:- 111a-.a....--iMMAM-.=1 AY' Mr"/M AMIAMIN ..df /0^MMIIIMGli,MIMIN

or

(A)

or' = nu ,t dor

16.

3. Forma cea mai autentiel a miscarii rubato este constituita dinacele schimbari ale mischrii in care lungirile scurtarile sint intr-adev'arnesistematiee §i in care accelerdrile sau raririle tempoului, pe fragmente.mai marl, sau mai reduse, nu prezintit vreun raport constant fi sistematic.Foarte frecvent le intilnim in melopeele doinelor, in balade, in unele ge-nuri legate de prilej ; acest rubato caracterizeala in special stilul de inter-pretare al unor informatori musceleni, stil care afecteazg cintecele pro-priu-zise de aici.

In general, se remarc& o frecvent mai mare asa cum este si fi-resc a acestei forme de rubato si in cintecele vechi. In exemplul de maijos 24 se poate vedea Inca un aspect interesant destul de fdspindit laaceasta forma, de rubato, i anume ca,, in ciuda schimba'rilor dese ale

melodia pa'StreazA totusi una sau mai multe valori metronomice.predominante, ca piloni ai tempoului, chiar dac:9-, in jurul acestor valoriexists anumite oscilatii, mai mult sau mai putin importante.

24 Mg. 1106 j, Godeni, Muscel, inf. : Verona Vipn, culeg.: P. Carp G. Suliteanu,2 VII 1957.

1Al r7N

. MEM IA=

Fp-he

14-1'17.7 4 (

11.1 (e )fT%I

NV

oe mr --.

§i

§i

mil-

=

')Th7

r' de _ mi =ne nu h7 eV.Verre

gi

carii,

Motto rubel° (I 55IEx.8 30uo (J - se) A =276/

%,,n = de /;,- ere scut 4_ pear J; min -

www.dacoromanica.ro

17 ROLUL INTERPRETARII IN SISTEMELE RITMICE 61

.92).) .n)

.MMIIMIMMN,11.011- 41.3 01allM110- UMMIT IgNMADMIEr, B/=,IMMIEMMIMNIMIN'IL.WIMM."11=. 111M Ni=8,NO WM. MIMIN MI

dru Oar, me_ moat. tä)ma acce) J 116)

a ne pu-iu'

a tempo )

tre-

O.)

.) La str 2? P-1) (1 - 84)) La str 2? J too

..) La sir?? si3? : malt° rit J. 76

Din cele aratate desprindem citeva concluzii. :1. Genemlizarea maxima a practicii artistice vii i indelungate in

timp, transmisa pe cale orala, se traduce in domeniul ritmului prin con-cretizarea unor sisteme ritmice, caracterizate prin insusi sistemul raportu-rilor cantitative si calitative ale duratelor.

2. Existenta relativ independenta a acestor sisteme in constiintainterpretului popular permite ca in procesul interpretarii ele sa se influen-teze reciproc.

3. Se poate afirma de aceea ca o pirghie principala a diversificariiritmului este insasi interpretarea. Numai in interpretarea vie se realizeazaci se modifica in mod concret perceptia i executia ritmica, veriga media-toare a acestor modificari hind structura ritmica.

4. Exists o independenta partiala ci relative a interpretarii fagde sistemele ritmice cunoscute. Pe anumite trepte, interpretarea oglindestemai mult sau mai putin riguros principiile sistemului ; pe alte trepte insa,interpretarea impune modificari, afectind insusi sistemul ritmic initial,i duce prin repetare indelungata la o noua practica, ce se bazeaza

pe principiile ritmice deosebite de cele obicnuite inainte.5. Relatia sistem ritmic structura ritmica interpretare se VI-

deste, deci, ca o relatie dialectica, de reciprocitate, in care sistemul repre-zinta esenta unui anumit simt ritmic cristalizat de-a lungul vremii, avindprin urmare valoarea unui element stabil, traditional, iar interpretarea,elementul de realizare momentang, a acestor esente (prin intermediul struc-turii), reprezentind latura mobila, care poate aduce variatii inovatii.

6. Stabilirea raportului real dintre structura ritmica si interpretare,pentru determinarea sistemelor ritmice, este de o deosebita importantactiintifica i practica. Determinarea justa a acestui raport va afecta in-

notarea ritmului in timpul transcrierii melodiilor populare, dindu-iun caracter autentic de generalizare Aceasta cerinta poate fisatisfacuta numai dad, in procesul de transcriere a melodiilor populare sevor indeplini urmatoarele conditii :

a. Pentru a se decide asupra sistemului ritmic al unui cintec, seva avea in vedere cercetarea amanuntita a intregii melodii.

(J

ONM -a=-..-.=la_

IQ)

m VI

,-Ol.7 =1=---.IMNI-=4 11Mr= IMaNiu,..MrA imr-a /0/. !V= MP,(0)

nu test'

sa'sictiintifica.

Id. .1+)

ze 07%0 dry. lardnwee:

ii

www.dacoromanica.ro

62 ADRIAN VICOL 18

b. Se va admite principial existenta obiectivg a complexitAtii rit-mice in cintecul nostru popular, ceea ce impune o minutioas'a verificare a.tuturor abaterilor" de la regulile cunoscute anterior.

c. Diferitele aspecte inedite care vor fi sesizate se vor codifica"Intr-o scriere muzicata, cit mai awl cu putinta, care sa, reliefeze in modplastic legitatile descoperite, ca urmare a repetabilitatii si a frecventei lor.

*Cercetarile amAnuntite ale ritmului din diferitele regiuni folclorice

ale patriei noastre, sau diferentiate dupa, genurile cunoscute (doine, balade,cintece etc.), vor intregi tabloul intrepUrunderilor schitate in studiul defata. 0 asemenea concluzie se poate desprinde char si din cercetgrile pecare colectivul doinelor oltenesti le-a intreprins in acest sens nu demult 25§i a clror continuare va putea duce la rezultate interesante.

L'IMPORTANCE DE L'INTERPRATATION POURLA DETERMINATION DES SYSTEMES RYTHMIQUES

(Le rapport de reciprocite entre systeme, structure et interpretation)

Les differents systemes rythmiques, qu'on trouve dans la musiquepopulaire roumaine vocale, obeissent aux memes lois qui determinent la.relation entre le vers et la melodie. C'est une etroite liaison qui Adultgraduellement les differences entre les systemes rythmiques et qui de-termine aussi ''apparition des differentes categories du meme systeme,comme des etapes intermediaires entre les differents systemes. Dans cer-taffies conditions, elles permettent aussi la modification graduelle du sens.du rythme de l'individu et de la communaute, done ''apparition de nou-veaux procedes stylistiques.

L'auteur se propose de demontrer le role de 'Interpretation dans lamodification du sens du rythme en notant des centaines de melodies d'une-communaute de Muscel (Valachie du Nord).

Si l'on considere le systeme rythmique comme une categorie abstraite,qui a la fonction d'un modele, et ''interpretation comme la seule Haliteconcrete du produit folklorique oral, on peut demontrer que par l'entre-mise de la structure, la modification du sens du rythme permet ''appari-tion de nouveaux modeles, c'est-h-dire de nouveaux systemes rythmiques.L'etude utilise specialement ''analyse de certains mélanges des systemesrythmiques de la meme chanson (dans trois principales hypostases) ; onanalyse aussi les modifications (determinees par ''interpretation) des rela-tions de la duree des chansons en tempo rubato qui reduisent l'apparenteliberte rythmique de ces melodies.

25 Vezi nota 23 de niai sus.

www.dacoromanica.ro

OCUPAPILE DACO-GETILORIN LUMINA LITERATURII ANTICE

CORNELIA BELCIN

Adincirea continua a procesului de cunoastere in domeniul etnogra-fiei face necesara studierea valorificarea din punct de vedere etnografica culturilor vechi stravechi ce s-au dezvoltat pe actualul teritoriu alarii noastre, care printr-o serie de elemente au contribuit in mod direct

la formarea culturii populare romfinesti, perpetuindu-se in cadrul acesteiasub diverse aspecte. Una din caile prin care putem cunoaste aceste reali-tati etnografice mai vechi consta in studierea lucrarilor autorilor antici,in care aflam stiri deosebit de pretioase referitoare la cultura material&si spiritual a locuitorilor Daciei. Avind in vedere aceasta situatie, ne-ampropus sa analizam aflate in literatura veche, care se refers launul dm cele mai importante aspecte de cultura materiala geto-dacica,i anume la ocupatii.

Baca tinem seama de conceptia pe care cei vechi o aveau desprestiint& si de faptul ca, majoritatea autorilor nu au fost observatori directiai realitatilor din Dacia, citeva consideratii de ordin metodologic se impunde la bun inceput.

Cu tot caracterul lacunar, imprecis de multe ori, al stirilor lasatede scriitorii antici, consideram totusi el informatiile acestora pot constituiun izvor pretios de cunoastere in directia amintita. Este nevoie ins/ catoate datele oferite de aceste izvoare sa fie privite analizate in mod critic.Aceasta, cerinta se va putea realiza practic prin urmarirea i comparareaaceleiasi marturii aflate la mai multi autori, prin confruntarea acesteia cudate arheologice epigrafice, care pot confirma sau infiima elementulanalizat. De asemenea, vom cauta sa confruntam datele arise en gcenelede pe Columna lui Traian Monumentul de la Adamclisi, care continimportante elemente aflate in directs legatura cu tema noastra. In felulacesta vom putea ajunge la desprinderea acelor stiri veridice care prinautenticitatea for ramin un bun cistigat in cercetarea etnografica.

Pornind de la o situatie obiectiva, aceea de inrudire etnica intretracii nord sud-dunlreni si de la contactele culturale strinse dintrepopulatiile bazinului carpato-balcanic, am cautat folosim in

Rev. etn. folc., t. 13. nr. I, p. 63-73. Bueureeti. 1968

§i

§i

§isit

gi

itirIle

1i

www.dacoromanica.ro

64 CORNELIA BRUIN 2

prezentarea de fats uncle §tiri care nu se refers in mod direct la geto-daciinord -dunareni. Utilizarea metodei analogiei in obtinerea unui plus deinformatii ni s-a plrat Cu atit mai adecvata domeniului etnografiei, cucit s-a observat ca fenomenele de cultura au in anumite conditii un carac-ter malt mai larg, mai patin particular, in comparatie cu. fenomenele puristorice. Aceasta nu insearnna ca am. utilizat in bloc toate §tirile care serefers in exclusivitate la tracii sud-dunareni sail la sciti, ci numai peacelea care, Rind coafirmate de alte categorii de izvoare, se dovedesc a fiin mod sigar comane §i societatii geto-dacice 1.

In ceea ce priveste plasarea in timp a diferitelor aspecte de culturape care ne-am propus sa le prezentam, consideram suficient sa mentiona'mca ele sint caracteristice pentru intreaga perioada de dezvoltare a culturiigeto-dace (secolul V i.e.n. inceputul secolului II e.n.). Avind in vedereca un fenomen de cultura amintit la o data anumita a avut o evolutieanterioara in timp, nu am considerat necesar a anunta intotdeauna anulla care se ref era o Mire sau alta potrivit metodei cronologiei absolute.Mai importanta ni se pare fixarea in spatiu, in una sau alta din regiunileOrli, a datelor oferite de izvoare. Din pacate insa, nu intotdeauna vomputea face acest lucru, dace avem in vedere caracterul general, nediferen-Vat al stirilor transmise, care ramin tributare prin aceasta conceptieilumii antice asupra istoriei.

Practicarea agriculturii ca ocupatie esentiala a geto-dacilor este desmentionata in literature veche. Afirmatia pe care o face Herodot, vorbinddespre traci in general, ca a munci pamintul e lucrul eel mai de rusine" 2trebuie considerate ca o exagerare literara sau, in anumite situatii, ca otrasatura a paturii suprapuse, dar in nici un fel ca putind caracteriza ingeneral populatia tracica 3. De altfel, acelasi autor, vorbind despre tri-burile calipizilor i alazonilor de origine tracica de la nordul Dunariimentioneaza ca acestia se indeletnicesc cu cultivarea griului pe care-1/folosesc in alimentatie 4. In afara de Herodot, date generale asupra agri-culturii aflam la Platon 5 §i Strabon 6, care ne vorbesc despre cultivareapamintului in lumea tracica, activitate in care un rol important reveneafemeii, participants directs la muncile agricole. De asemenea Horatiu 7ni-i prezinta pe geti ca agricultori care, in conditii climatice aspre, reu-.sesc sa smulga pamintului roadele necesare traiului. Maul din documentelecele mai importante ins& ce atesta gradul considerabil de dezvoltare alagriculturii in Dacia it constituie marturia lui Ptolemeu pastrata la Arrian,cu prilejul relata'rii expeditiei lui Alexandra cel Mare la nord de Dunarein anal 335 i.e.n. Mai malt chiar, patem.preciza §i local, intre Olt §i Arges,poate in imprejurimile Zimnicei e, uncle Alexandra a infruntat pe locui-

1 In lega tura cu aceasla ni se pare nepotrivita includerea unor stiri referitoare la scitiIn volurnul lzvoare privind Istoria Romdniei I, care sint caracteristice tipului economico-cul-tural al crescatonlor de animate nomazi si nicidecum geto-dacilor.

2 Herodot, Islorii, V 6.3 1. I. Russu, Lirnba traco-dacilor, Bucuresti, 1959, p. 18.4 Herodot, Istorii, IV 17.5 Platon, Legile, VII 806.6 Strabon, Geografia, III 4, 17.7 Horatiu, Ode, III 24, 11-16.8 Istoria Romdniei I, Bucuresti, Edit. Acad., 1960, p. 228.

www.dacoromanica.ro

z OCUPATILLE DACO GETILOR 65

torii acestor tinuturi getii. Pe teritoriul getic macedonenli mersera,prin locuri unde holdele de griu erau imbelsugate. In felul acesta Amaseramai neobservati In inaintarea for pe mal. Cu ivirea zorilor, Alexandrua pornit prin. holde. El porunci pedestrasilor s, inainteze pukind griul,cu lancile inclinate, pinl an ajuns la pamintul necultivat" 9. In afarafaptului ea acesta in mod neindoios practicarea agriculturii de catre getiidin Cimpia Dunarii, textul da stiri pretioase asupra gradului apreciabilde dezvoltare a cultivkii cerealelor, de vreme ce grinele, de o buns cali-tate, ocupau suprafete intinse.

Pentru o perioadl mai tirzie, vremea rkboaielor daco-romane, altedate scrise yin sa confirme mentinerea rolului dominant al agriculturiiprintre ocupaiiile stAmosilor nostri. Este vorba de un fragment al opereilui Criton, participant direct la evenimentele din Dacia, care subliniaz1grija conduckorilor locali pentru organizarea agriculturii §i bunul mersal acesteia : pe cind unii erau pusi peste cei care munceau [pamintul]cu boii, altii dintre cei din jural regelui erau rinduiti [s'a se ingri-jeasa] de fortificatii" 1°.

Amintim., in sfirsit, existenta acestei ocupatii la getii dobrogeni,care, chiar in conditiile de nesiguranta, ale unei vieti tulburate adesea derkboaie, nu renuntau la cultivarea parnintului 11. Cu toate c5, In nenumA-rate rinduri erau nevoiti paraseasel cigoarele, vada propriilerecolte jefuite, ei se intorceau dup5, trecerea nAvalitorilor la Carina ajunsa,pirloagg, pentru a relua o activitate care le asigura cea mai mare partea, existentei.

Izvoarele antice nu. se opresc hied, la constatarea cu caracter general.a existentei agriculturii in Dada. Multe din ele ne dau posibilitatea sastabilim ramurile de baza ale acestei ocupatii. Asa cum se contureazasi din datele analizate mai sus, primul loc era detinut de cultiva-rea cerealelor. Herodot, Teofrast, Pliniu cel Icatrin Hellanicos mentio-neaza in scrierile for cultivarea la nord de Dunke" a griului 12, meiuluil3i orzului 'a. Amintirea numai a odor trei specli nu este intimplatoare,

deoarece ele detineau ponderea principals in cadrul acestei ramuri, flind.cereale de 4 az5, care asigurau atit necesitkile interne, cit i cantitkiledestinate schimbului. Cind vorbim de schimb, ne gindim in primul rindla grinele din regiunea Dunarii de jos, care, prin intermediul cetItilor gre-cesti din Pontul Sting, luau drumul sudului pentru aprovizionarea Gre-ciei metropolitane ". S-ar putea ca in cadrul cerealelor mentionate pon-derea principall sa fi fort detinut5, de mei, avind in vedere stirea lui Pliniupotrivit ckeia triburile pontice nu pun nici un alt aliment mai presusde mei" 16, constatare care Amine valabilg, pentru o epoa, ulterioaA

9 Arrian, Expedijia lui Alexandru, I 4, 1.1° Criton, Geticele, 5(2), pastrat la Suidas.n Ovidiu, Tristele, III 10, 57-59 $i 70 ; V 10, 24.12 Herodot, Istorii, IV 33 ; Teofrast, Cauzele plantelor, III 23, 4 ; Demostene, Dis-

.cursul tmpotriva lui Leptines, 31-35; Arrian, Expedifia lui Alexandru, I 4, 1 ; Ovidiu, Scrisoridin Pont, III 8, 11 ; Pliniu cel BAtrIn, Istoria natural& XVIII 7, 63.

18 Herodot, Istorii, IV 17; Pliniu cel BAtrin, op. cit., XVIII 10, 100.14 Hellanicos, pAstrat la Athenaios, X, 447.15 Polibiu, Istorii, IV 38,5.16 Pliniu cel BatrIn, op. cit., XVIII 10, 101.

.5 o. 6218

sa-si

-

sa-si

1i

1i

www.dacoromanica.ro

66 CORNELIA BELCIN 4

(secolele IVV e.n.), cind, In drumul sau &are curtea, lui Ati la, Priscusdin Panion se aprovizioneaza cu mei In loc de grin, de la populatia basti-nasa din Banat 17. Ca relatarile scriitorilor antici referitoare la cultivarea,cerealelor corespund unei realitati ne-o dovedesc din Alin, in primul rind,descoperirile arheologice. E vorba de cantitatile Insemnate de cercale-carbonizate 18 (mei, grill, secara) gasite in asezarile geto-dace de la Po-pesti, Cetateni, Poiana, Dealul Gradistei, Costesti i Meleia. La aceastatrebuie sa adaugam existenta In toate asezarile mentionate a numeroasegropi de provizii 19, a vaselor marl de pastrat cereale 20 (pithoi sau dolia),a risnitelor uneltelor agricole 22 (flare de plug, seceri, greble, sape),toate atestind In mod neindoios dezvoltarea pe care a cunoscut-o aceastaramura a agriculturii. Numismatica aduce o alta categoric de izvoare in_sustinerea veridicitatii datelor sense. Monedele regilor sciti de pe teri-toriul Dobrogii, ca $i ale oraselor grecesti Callatis Histria, reprezentind_capul zeitei agriculturii Demetra, incununat cu spice, ne dovedescagricultura se inscria printre ocupatiile de seams In aceasta zona 23. Ilisfirsit, uncle scene ale Columnei lui Traian pe care gasim figurate lanuride griu sint o dovada In plus ea pe Intreg teritoriul Daciei cultivarea.cerealelor cunostea o extensiune considerabila 24.

In afara acestei ramuri principale este atestata i practicarea legumi-culturii, pentru nevoile curente ale gospodariei, fiind cultivati castra-vetii, dovleacul, ceapa, usturoiul si lintea, asa cum relateaza Pliniu celBatrin 25 Herodot 26.

Dintre plantele textile, izvoarele antice au pastrat amintirea culti-varii inului si in special a cinepii, utilizata in mod curent la confectionarea.imbracamintei. Datele lui Herodot 27 se confirma pe plan arheologic,prin descoperirea in asezarea de la Tinosul (Intr-una din gropile de pro-vizii) a numeroase seminte de cinepa, calcinate.

0 alta ramura a agriculturii dacice, asupra careia marturiile scrisesint destul de nesigure, este activitatea viticola i i pomicola. Datele fur-nizate de Platon, Claudius A.elianus Pausanias concords In a arata,

17 Priscus, Ambasadele, III.18 R. Vulpe, Asezdri get ice din Muntenia, Bucure§ti, 1966, p. 36, ; idem, .antierut

arheologic Popesti, in Materiale", III, p. 231 ; Dinu V. Rosetti; Un depozit de unelle, cltevatamp i le anepigrafice si o monedd din a doua epoca a fierului, in SCIV", 2, 1960, p. 395 ;.

C. Daicoviciu, arheologic Gradistea Muncelului, in Materiale", VI, p. 334, §i VIII,p. 469.

15 R. Vulpe, .Fantierul arheologic Popesti, in SCIV", 1-2, 1955, p. 245; idem, SUMturile de la Poienesti din 1949, in Materiale", I, p. 249 ; C. Daicoviciu, ,5'antierul Gradistea_Muncelului, In SCIV", 1952, p. 299.

25 C. Daicoviciu, .5antierul Gradistea Muncelului, in Materiale", III, p. 257, §i VII,p. 306 ; R. Vulpe, .antierul arheologic Popesti, in Materiale", VI, p. 310, §i VII, p. 328.

21 Vezi C. Daicoviciu, in Materiale", VII, p. 312 ; R. Vulpe, in Materiale", I, p. 279,III, p. 231 VII, p. 326.

22 v. Canarache, Unelte agricole pe teritoriul R. P. Romdne In epoca veche, in SCIV",2, 1950, p. 100; I. H. Cri§an, Un depozit de unelte descoperit la Lechinfa de Mures, in SCIV",2, 1960, p. 292-294.

23 B. Pick, Die antiken Mllnzen Nord Griechenlands Dacien and Moesien, I, 1,.Berlin, 1898, p. 83 -124; C.Preda, Callatis, Bucurqti, 1963, p. 15.

24 C. Cichorius, Die Reliefs der Traianssiluile, vol. I, II, 1896-1900, pl. 4, 14, 81.25 Pliniu cel Batrin, op. cit., XIX 5, 65.26 Herodot, op. cit., IV 17.27 Ibidem, VI 74 ,Si 75.

,

atitierul

si

E1 gi

gi

gi

1i

gi

www.dacoromanica.ro

5 OCIIPATILLE DACO- GErILOR 67

marea inclinatie a tracilor pentru consumarea vinului 28, dar ele nu nedau l'amuriri in ceea ce priveste desemnarea acestui popor ca produatordirect de vinuri. Mai mult chiar, Ovidiu 29 insist' in a sublinia lipsa viteide vie §i a pomilor fructiferi in Dobrogea. Dad, V. Parvan 30 este inclinatsä dea crezare acestei relataxi, o aerie de consideratii ne duc la concluziaca spusele lui Ovidiu contin o doze insemnata de exagerare retorica.L'asind la o parte nenumgratele monumente legate de cultul lui Dionysoscare nu ni se par concludente pentru atestarea unei productii locale devinuri, ne oprim la alte date edificatoare. Avem in vedere In primul rindfactorii de clime si de compozitie a solului, care in junfatatea sudica aDobrogii, pe pantele platoului, sint cu totul prielnice cultivarii vitei. Exis-tenta unei cetati cu numele Dionysopolis ne face sa postulam un numarinsemnat de locuitori care se indeletniceau eu viticultura. De asemenea,unele monumente epigrafice vorbesc despre cultivarea vitei de vie inregiunea sudica a pamintului getic, in zona orasului Mesembria 31. Inceea ce priveste pomicultura la getii din Dobrogea, statisticile arata ca,in comparatie cu celelalte regiuni ale ta'rii, Dobrogea este cea mai putinpropice dezvoltArii pomilor fructiferi 32, asa incit din acest pullet de vederes-ar putea ca Ovidiu sä alba mai multa dreptate.

Daca stirile discutate ping acum ne las/ doar sa formulamposibili-tatea existentei viticulturii locale, relatarea lui Strabon transforms incertitudine ipoteza inscrierii viticulturii in rindul ocupatiilor populatieide la nordul Dunarii. De la Strabon aflam imprejurarea potrivit cAreia,,ca dovada, pentru ascultarea ce i-o dadeau getii lui Burebista este sifaptul ca ei s-au lasat induplecati sa, taie vita de vie si sg, traiasca far',yin" 33. Este sigur de data aceasta ed, vita de vie era cultivatl de geto-daeiin regiunile de deal §i podi§ ale Orli, prielnice unei asemenea culturi.Subliniem de asemenea faptul ca situatia din secolul I i.e.n. trebuia saoglindeasca in mod logic o realitate mai veche decit momentul luariiacestei masuri si ea,' nu trebuie sa intelegem din stirea mentionatg, o dis-trugere totals a viilor, ci, probabil, doar ingradirea cultivarii §i extin-derii lor.

Un alt autor care ne d'a date generale asupra preocuparilor de viti-cultura qi pomicultur& ale tracilor este Pomponius Mella, la care aflamin plus un amanunt interesant : e vorba de metoda coacerii strugurilor inmod artificial, prin acoperirea for cu frunze uscate, cunoscutA pin'a inzilele noastre ".

tirile literare care amintesc practicarea viticulturii la nordul Dun'ariisint intru totul confirmate de numeroase descoperiri arheologice. Elementeale culturii materiale : cosoarele de vier 35 descoperite la Gfadistea Mun-celului si Pope§ti, algturi de numeroasele fragmente de amfore locale en

28 Platon, Legile, I 637 d ; Cl. Aelianus, Felurite istorioare, III 15.29 Ovidiu, Tristele, IIi 10, 71-73 $i III 12, 14; Scrisori din Pont, I 7, 13.3° V. Parvan, Getica. 0 protoistorie a Daciei, Bucuresti, 1926, p. 137.31 Ibidem.32 N. Lascu, Publius Ovidius Naso, Bucuresti, 1957, p. 148.33 Strabo, Geografia, VII 3, 11." Pomponius Mella, Descrierea pamintului, II 2, 16.38 C. Daicoviciu, ,$antierul arheologic Gradistea Muncelului CosIesti, In Materiale",

VI, p. 343; R. Vulpe, ,antierul arheologic Popesti, in Materiale", V, p. 342.

www.dacoromanica.ro

68 CORNELIA BELCIN 6

stampile anepigrafice 36 aflate in mare numar in descoperirile de la PopestiCetateni, care nu puteau servi decit ambalArii vinurilor locale, dove-

desc cu prisosintI el getii practicau viticultura din cele mai vechi tim-puri. Adaugam la acestea un am'anunt interesant pe care-1 datoram uneidescoperiri de la Popesti 37, unde In lipitura unei vetre s-a observat con-turul imprimat al unei frunze de vita, dovada direct/. si sigurA a in preajmaasezarii se afla cultivat'a aceast1 plant/.

Din pIcate, nici un autor nu ne d'l amAnunte in legaturl cu uneltele,en tehnica vinificatiei, dar cercetarile actuale de' etnografie au ajuns laconcluzia cg, sortimentul aborigen de varietati, sistemele particulare deMere sustinere a vitelor, practica vinificarii" 38 constituie un pretiostezaur mostenit de la geto-daci. Vedem si din acest exemplu ca imagineaunor aspects de cultura material veche poate fi intregita prin studiereaculturii populare traditionale romlnesti, ambele domenii de cercetare

vechi i nou contribuind la adincirea cunoasterii diverselor ele-mente de culturl de pe teritoriul tarii noastre.

In afara ramurilor de WA, ale agriculturii, izvoArele scrise furni-zeazI date importante asupra tehnicii agrare cadrului social in care sedesfIsura aceasta. activitate.

Elementele cele mai interesante le aflam la Ovidiu 38, care ne facecunoscutI folosirea plugului tras de boi injugati, la munca cimpului.Considerlm ins/ ca datele aflate in opera poetului nu sint suficiente pentrua desprinde concluzii asupra alcatuirii acestui plug. Alte categorii deizvoare, in primul rind descoperirile arheologice, aduc lamuriri in acestsens. E vorba de brazdarele cutitele de fier descoperite in asezarilegeto-dace de la CetIteni, rn. Muscel, Comalau, rn. Sf. Gheorghe, Gra-distea, rn. Or'a'stie, Poiana, rn. Tecuci, Tinosul, rn. Ploiesti Mosneni,ling*/ Mangalia 40.

Despre folosirea aceluiasi mijloc de exploatare a solului ne vorbesteCriton 41, cunoscator al realitatilor geto-dace din partile Banatului,

Olteniei Transilvaniei. Toate aceste date fac dovada unei generalizaria utilizarii plugului, probabil cu brAzdar de fier, in decursul secolelor II1.e.n. I e.n. In afara lui, singura unealtl mentionata in literatura antic/este sapa, pe care Ovidiu a vazut-o intrebuintatl de catre getiidobrogeni.pentru inlaturarea buruienilor din culturi 42.

In legAtur/ cu instalatiile de pastrat cereale, singura mentiune odatoram lui Varro 43, care vorbeste de obiceiul locuitorilor Traciei de

conserva pioviziile de cereale in gropi numite sirii". Sapaturile

88 Dinu V. Rosetti, op. cit., p. 395-396 ; R. Vulpe, op. cit., loc. cit.37 R. Vulpe, AFezdri getice din Muntenia, p. 31.38 I. C. Teodorescu, Pe urmele unor vechi podgorii ale geto-dacilor, Bucuresti, 1964, p. 13." Ovidiu, Trislele, V 10, 24 si Scrisori din Pont, I 8, 54-57.4° Vezi date importanteasupra rAspindirii plugului la geto-daci : I. H. Crisan, op. cit.,

p. 290 294 ; I. Berciu si Al. Popa, Depozitul de unelte dacice de pe muntele Strtmbu, InSCIV", 1, 1963, p. 151 -160; Georgeta MoraruPopa, Comentarii elnograrice la arheologiaplugului, In REF", 3, 1957, p. 214-220.

41 Criton, op. cit., loc. cit.4° Ovidlu, Scrisori din Pont, I 8, 59.47 M.T. Varro, Despre agriculturd, I 57.

§i

§i

§i

a-F}i

rji

si

¢i

si

www.dacoromanica.ro

7 OCUPATIILE DACO CETILOR 69

arheologice " au dovedit c& aceast& practicl era comunr societAtiigeto-dace de la nordul Dunarii, dindu-ne in plus aingnunte asupra formei

tehnicii for de construcjie. E vorba de gropi cilindrice, tronconice sauin form& de clopot (baza mai larg& decit gura), ai c&ror pereti sint de multeon arsi pentru a impiedica patrunderea umezelii. Ele se gasesc in toatestatiunile cercetate, dintre care consideram suficient a mentiona Popesti,Poienesti, Tinosul, Poiana i Gradistea Muncelului. Tot in leg&tura cuinventarul agricol e de amintit risnita, folosit& de locuitorii Daciei, cunos-cuti de Ovidiu45, pentru prelubrarea cerealelor si a carei confirmare esteadusI de descoperiri arheologice (la Popesti, Poienesti, Gradistea Munee-lului ili altele), descoperiri care au scos la iveala atit risnite primitive for-mate dintr-o simply piatr& de riu pe care grinele erau pisate cu ajutorulunui bulggre rotund, cit i risnite rotative de tip greco-roman din gresiesau tuf vulcanic 46.

In ceea ce priveste complexele relatii sociale in cadrul clrora sedesfAsura ocupatia de bazg a geto-dacilor, tirile oferite de Horatiu siIosephus Flavius 47, a c&ror capacitate de a elucida aceasta problem&este contestat& de unii autori 48, reusesc totusi 8a ne dea unele lAmuriri.Interpretarea acestor date, coroborarea for cu izvoare de alt& nature audus la concluzia ca dacii, in preajma r&zboaielor cu romanii, se aflau infaza obstii sAtesti cristalizate, in cadrul c&reia se desfasura viata majori-titii populajiei, creatoare a unei interesante culturi de caracter satesc 42,obste pe care o vom vedea perpetuindu-se pin& la formele ei dull in sateledevalmase romanesti 50.

Practicarea agriculturii ca ramura primordial& in economia locui-torilor de la nordul Dungrii ne dovedeste a dat& mai malt sedentarismulacestei populatii, sedentarism semnalat chiar de autorii antici Columella

Horatiu, atunci cind vorbesc de geto-daci in comparatie cu popoarelevecine 51.

A doua ocupatie de baz& care, al&turi de agriculture, caracterizeazItipul economico-cultural al geto-dacilor este cresterea animalelor, cuforma sa special& p&storitul. Asa cum ne sugereaz& tirile oferite dePolibiu, Ovidiu, Dio Cassius si Criton 52, putem spune ca aceasta ramuraeconomic& era raspindita pe intreg teritoriul Daciei. Deosebiri vor fifost, fireste, de la o regiune la alta, in ceea ce priveste numarul raselede animale predominante. Amploarea pe care a cunoscut-o aceasta acti-vitate rezult& si din denumirea de turme" aflate sub supraveghereapastorilor pe care o foloseau autorii antici atunci cind se refereau la aceasta

44 R. Vulpe, Sdpdturile de la Poienesti din 1949, In Materiale", I, p. 249 si 279 ; idem,La civilisation dace et ses problemes a la lurniere des dernieres fouilles de Poiana, In Dacia",N.S.,I, 1957, p. 147.

45 Ovidiu, op. cit., III 8, 11.46 Vezi nota 21.47 Horatiu, Ode, III 24, 11 -15; Iosephus Flavius, Antichildfi iudaice, XVIII 1, 5.48 C. Daicoviciu, In SCIV", 1-2, 1955, p. 123 -126; H. Daicoviciu, In SCIV", 1,

1960, p. 136-139.° Pentru problema obstii dacice, vezi A. Bodor, Contributii (a problema agriculturii In

Dacia tnainte de cucerirea romana, In SCIV", 3 4, 1956, p. 253 266, $i 1 4, 1957, p. 137-148.5° H. H. Stahl, Contributii la studiul satelor devalmase romanesti, vol. I, Bucurelti, 1958,

p. 54.51 Columella, Despre agriculturd, VII 2; Horaliu, Ode, 135, 9.52 Polibiu, Istorii, IV 38,4; Ovidiu, Tristele, III 10, 59 si V 7, 13-14; Dio Cassius,

Istoria Romand, II 26, 3 ; Criton, fragment 1 si 3.

§i

si

si

1i

www.dacoromanica.ro

70 CORNELIA BELCIN 8

problems. Din datele oferite de Ovidiu, Platon, Columella, Martial siCriton, ne dg,m seama de importanta pe care o avea cresterea oilor, inturme, a cornutelor maH, vaci boi, acestea din urma fiina folositein mod obisnuit in transporturi muncile agricole 53. In afara acestora neeste cunoscutg, cresterea tailor, a caprelor si a porcilor, despre care vor-besc aclesea Ovidiu, Sofocle Aristotel". Consultarea scenelor de peMonumentul de la Adamclisi Columna lui Traian dovedeste ca stirileanalizate mai sus corespund realit'atilor din Dacia 55. Pe multe din acestescene apar turme de oi, cornute maH, capre porci. 0 dovad5, in pluseste si descoperirea In multe asez'ari dacice a numeroase oase de aniinaledomestice, ponderea principalg, detinind-o cele de cornute mari i mici,porci 56.

In plus, izvoarele antice ne dau indicatii asupra unor particularitatiale animalelor crescute de geto-daci. Platon considers calitatea vitelorimportate de greci din regiunea Pontului ca excelentA 57, iar Ovidiu re-mara, insusirile deosebite ale raselor de cai 58, marea for agilitate i rezis-tenta' la conditiile aspre ale mediului. Amintind insa de oile crescute debg,stinasi, poetul arata lipsa de finete a linii acestora 59, fiindvorba pro-babil de rase cu o lina mai aspra.

Asupra formelor re care le ImbracA aceasta activitate, izvoarelenu ne dau prea multe lamuriri. 0 singura exceptie in aceasta privintao constituie inforthatia pe care o avem de la poetul latin Vergiliu, careafirma ca acolo oamenii in cirezile inchise in staule"6°. Poetul se refer&la timpul friguros, fapt care ne face sg, presupunem existenta unor rezervede nutret ce permitea localnicilor tinerea vitelor in staule in timpul iernii.Informatia face, in acelasi timp, dovada ca aceasta ocupatie era a unoroameni sedentari, legaji de asezari stabile prin profilul economic agro-pas-tonal, care-i caracteriza. Acest aspect al problemei a fost completat prindescoperirea, in ultimii ani, a asezarilor sezoniere pastoresti (stini) peDealul Ruzilor Meleii din Muntii Orastiei 61. Analiza paleoetnograficaintreprinsa asupra acestor descoperiri arheologice, coroborate cu reali-t ati de teren din zona Mehedinti, a dus la formularea unei concluzii impor-gante cu privire la succesiunea tipului dacic de constructie pastoralapin5, in timpurile moderne, in cadrul pastoritului sedentar" cu stina lamunte 62. Agricultura cresterea animalelor, ramuri de baza in economiageto-dacilor, au gasit cel mai larg ecou In operele literare antice. Cu total

53 Ovidiu, Scrisori din Pont, III 8, 9 $i I 8, 52 ; idem, Tristele, V 10, 26 ; Platon, Legile,VIII 805 d, e; Columella, op. cit., VII 2 ; Criton, 5 (2) ; Vergiliu, Georgicele, III, 352 si 368.

64 Ovidiu, Tristele, V 7, 14 ; idem, Scrisori din Pont, I 26,82 $i 18, 51 ; Aristotel,Istoria animalelor, VIII 6 ; Sofocle, Tereu, fragment 523.

55 Gr. Tocilescu, Monumentul de la Adam Klissi, Viena, 1895, p. 67, fig. 56, metopanr. 8 ; C. Cichorius, op. cit., I, plansa 62, 66, 76, 113 si II, plansa 38 si 56.

56 R. Vulpe, In SCIV", 1-2, 1955, p. 248; C. Daicoviciu, In Materiale", VI, p. 335.57 Polibiu, Islorii, IV 38, 4.58 Ovidiu, Scrisori din Pont, I 2, 86-87.59 Ibidem, III 8, 9.6° Vergiliu, Georgicele, III 352.el C. Daicoviciu, arheologic Gradistea Muncelutui, In Materiale", VII, p. 308-

315 si VIII, p. 467-73.82 Romulus VulcSnescu, L'evolution des abris pastoraux chez les roumains, In R.R.H.",

117, 1965, 4, p. 710-722.

§i sisi

sisi

si

si

si

si§i

Santierut

www.dacoromanica.ro

9 OCUPATIILE DACO GETILOR 71

alta este situatia In cazul altor ocupatii, a caror existent/ este neindoiel-nicA, dar despre care gtirile vorbesc cu mult mai putin.

Boggtia de pe§te subliniata, de izvoarele literare, Indeosebi Pliniucel Bgtrin 63, ne dä dreptul sa credem ca pescuitul a cunoscut o insemnat'adezvoltare pe Intreg teritoriul Daciei, cu toate ca nu dispunem decit de dateliterare care se refer/ In exclusivitate la pescuitul maritim dun/rean,care era desigur cel mai intens. Marturie In acest sens stau descoperirilearheologice de la Poiana, Popeti alte statiuni dacice, In care s-au gIsitcase de pe§te, undite de diverse marimi, greut4i de lut pentru plase, toateacestea atestind practicarea pescuitului pe riurile interioare ale Daciei ".

Prima informatie scrisa referitoare la aceasta problem/ o datorlmlui Arrian ", care relateazI ca localnicii din valea Dun/rii foloseau lapescuitul pe flnviu nenumarate luntre monoxile. Sublinierea mareluinumar al acestor ambarcatii ne dovede§te intensitatea considerabilA cucare se practica pescuitul. In ceea ce prive§te particularit/tile de construe-tie a luntrelor getice din secolul IV I.e.n., cioplirea for dintr-un singurtrunchi, izvoare din perioada feudal/, ca §i cercetarile etnografice de teren,au dovedit continuitatea acestei tehnici de lucru pin/ in plin secol al.XX-lea 66. Aceasta situatie ne Inlesne§te chiar sa completam imagineape care ne-o las/ Arrian despre monoxilele localnicilor, prin analogiilece se pot face cu stari de lucruri mai noi, dar care se leaga perfect de cul-tura material/ geto-dacica.

Claudius Aelianus este un alt autor antic ale carat date sint intere-sante prin amanuntele referitoare la diverse tehnici de pescuit pe Dun/re 67.Este vorba de folosirea boilor injugati la pescuirea somnilor, metoda, sem-nalat/ §i de calatorul Robert Bargrave In secolul al XVII-lea, atuncirind vorbe§te de pescuirea morunului pe Dungre 68. In al doilea rind, Clau-dius Aelianus aminte§te pescuitul la cope/ In timpul iernii, procedeuutilizat, dupa cum bine se §tie, §i de taranii roman de-a lungul secolelor 69.TTn alt detaliu important aflat la autorul mentionat mai sus ne sugereazaexistenta specializarii unora dintre locuitorii de pe malul Dunarii in prac-ticarea acestei ocupatii. El vorbe§te de un pescar de meserie" 70, despre'care arata ca nu are nici o legatura cu agricultura. Deci exista In aceastaregiune o anumita masa de locuitori a caror activitate principal/ o consti-tuia pescuitul. Din rindul uneltelor de pescuit Claudius Aelianus ne amintekte doer undita, aceasta find de altfel singura mentiune din literaturaantic/ 71.

Cu totul In treacat mai sint semnalate Inca dou5, ocupatii ale daco-getilor, i anume vinatoarea gi apicultura. In societatea daco-getica de

63 Pliniu eel Battin, op. cit., IX 15, 49.68 R. Vulpe, Asezari getice din Muntenia, p. 36 $i 48.65 Arrian, op. cit., I 4, 6.66 C. Giurescu, Istoria pescuitului, vol. I, Bucuresti, 1964, p. 44.67 Cl. Aelianus, op. cit., XIV 25-26.68 C. Giurescu, op. cit., p. 46.66 Ibidem, p. 45.76 Cl. Aelianus, op. cit., loc. Cit.71 Ibidem.

gf

gi

www.dacoromanica.ro

72 CORNELIA BELCIN 10'

care vorbim, vingtoarea nu mai detinea un loc important in economie,dar ea se practica totusi ca o suns/ suplimentarg de obtinere a bunurilor.Poetul Vergiliu este singurul care ne informeazg asupra acestei probleme,atunci cind vorbeste de vingtorile de cerbi organizate de locuitorii de laIstru in timpul iernii 72. Izvoarele arheologice dovedesc ele existent&acestei ocupatii, prin oasele de animale sglbatice, cerbi, mistreti, desco-perite in gropile menajere ale asezgrilor dacice.

Mai important trebuie ss fi fost rolul apiculturii, ocupatie anexIagriculturii, pe care o presupunem ca dezvoltatg in special in regiunileextracarpatice si ale carei produse constituiau importante articole deexport, deosebit de apreciate, data avem in vedere o relatare a lui Polibiupotrivit cgreia mierea ceara importate de greci din regiunea Pontuluierau de o calitate superioarg 73.

Analiza acestor stiri ne face dovada concretg cg, literatura anticgoglindeste in mod real formele fundamentale ale ocupatiilor geto-dacilor,demonstrind prin aceasta necesitatea utilizgrii for in cercetarea unor as-pecte istorice de culturg materialg local/. Totusi, de cele mai multe ori,ele oferg .doar o privire de ansamblu asupra problemei, fgrg a putea des-prinde prea multe amgnunte referitoare la tehnologia acestor activitgtieconomice.

Subliniem de asemenea el literatura antics tontine date importante,dar nu suficiente pentru realizarea unei imagini complete asupra temei,motiv pentru care ele trebuiesc completate cu alte categorii de izvoare.Important insg, din punct de vedere etnografic, este faptul cg aceste stirine dau posibilitatea de a caracteriza tipul economico-cultural al locuitori-lor Daciei : acela de agricultori crescgtori de animale, sedentari. Aceastaeste o bazg de la care se poate pleca in judecarea unor probleme impor-tante privind evolutia ulterioara .a continutului categoriei in procesul deformare dezvoltare a culturii populare romanesti.

LES OCCUPATIONS DES DACO-GtTES A LA LUMIk RE DELA LITTERATURE ANCIENNE

L'etude se propose de mettre en valeur, du point de vue ethnogra-phique, une serie d'informations offertes par la litterature ancienne en cequi concern les occupations des Daco-Getes.

Pour prouver la veracite des donnees ecrites, l'auteur a trouve ne-cessaire d'utiliser des sources complementaires dont les informations ar-cheologiques sont les plus importantes.

L'analyse paleoethnographique met en valeur les activites econo-miques de cette population : l'agriculture, Pelevage, la pisciculture, l'api-culture. Quelques aspects secondaires sont presentes aussi; parmi ceux-ci

72 Vergiliu, Georgicele, III 370-375.73 Polibiu, Istorii, IV 38. 4.

si

i

1i

1i

www.dacoromanica.ro

11 OCUPATIILE DACO-GETILOR 73

nous remarquons l'ambiance sociale du developpement des occupations,les elements de technologie, les outils, etc.

Si la litterature ancienne ne nous permet pas de dresser le tableaucomplet de la vie eccrnomique de la population autochtone, les informa-tions qu'on trouve chez les auteurs classiques nous donnent quand memela possibilite de determiner le caractere specifique de la civilisation daco-gete. On peut considerer ce caractere specifique comme un point dedepart dans l'analyse de certains problemes rattaches au processus de de-veloppement de la culture populaire roumaine.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MATERIALE

ASPECTE ALE PEISAJULUI RURAL"IN LEGENDE 51 TRADITII ISTORICE

ALEXANDRU POPESCU

Faeindu-se ecoul unui interes major al vremii sale, devenit principiut1 cercetarii moderne, Nicolae Balcescu sublinia ca, alaturi de alte crealii

folclorice, traditiile sau pove§tile populare" pot furniza informatii §isugestii semnificative pentru studierea celor mai variate zone ale existenteiistorice a unui popor 1.

Intre acestea, cele privind aspectele istorico-etnografice ale vietiisocial-economice prezinta un deosebit interes, deoarece izvoarele documen-tare referitoare la aceasta problema sint relativ reduse cantitativ sau lacu-mare, astfel Melt coroborarea lor, cu izvoarele folclorice furnizeaza adeseanot date §i posibilitati de interpretare.

Prin continutul sau concret- coruplex, peisajul rural" reprezinta-un document" etnografic cu valoare istorica 2. Cercetari recente au.demonstrat ca procesul de constituire a peisajului rural" porne§te dela aspectul §1 evolutia peisajului terenului natural 3. Pe acest fond. se dez-volta, in cadrul activitatii social-economice a comunitatilor, componenteca : a§ezarea §i structura vetrelor de sat, hotarele perimetrelor sate§ti,precum §i organizarea interioara a acestora etc. inregistrind ca o matrita,-uneori pins la nivelul unor cartografieri, alaturi de rezultatele activitatiieconomice a comunitatilor, §i ceea ce G. Simmel 4 denumea plastic dreptproiectiuni pe sol a formelor sociale ", in perspectiva for istorica, pei-sajul rural" are o dubla valenta sociL-economica §i. istorica.

Fars fndoiala, cercetarea trebuie sa porneasca, §i in peea ce prive§teaceasta problema atit de intim legata de realitatile concrete de teren,

1 N. BalceScu, Cuvint preliminariu despre izvoarele istoriei romdnilor, In Magazin istoricpentru Dacia", vol. I, 1845.

H. H. Stahl si I. Donat, Etnografie ci istorie, In Revista de etnografie folclor",XII, 1966, nr. 1, p. 7. Cf. pentru aspectul general si implicatiile problemei peisajului rural",H. H. Stahl, Contribuiii la studiul satelor devalmase romdnesti, Bucuresti, Ed. Acad.,1959, vol.

p. 77 si urm.3 Cf. Jacques de Goff si Ruggiero Romano, Paysages et peuplement rural en Europe apres

le Xerne siecle, In Rapports. III. Commissions, Viena, 1965, p. 19-38, si R. Vulcanescu, Pro-blema peisajului rural", In Revista de etnografie folclor", XI, 1966, nr. 1, p. 81-83.

4 G. Simmel, Riiumliche Projectionen sozialer Formen, In Zeitschrift ffir Sozialwissen-schaft", 1903, caiet 5, p. 287 si urm.

Rev. etn, Cole., t. 13, nr. 1. p. 75-79, Bucureeti, 1968

2

si

gt

1,

www.dacoromanica.ro

76 ALEXAINDRII POPESCU 2

de la studierea unor arii restrinse. Abia o ulterioara prelucrare compara-tive a datelor provenite de la mai multe asemenea unitati, legate introele de caracteristici comune si o evohitie analogs, urmeaza- sa furnizezeconcluzii de interes larg, privind, de pilda, procesele demografice.

Yn ceea ce ne priveste, ne-am fixat la cercetarea perimetrelor sa-testi ale unor asezari din cadrul comunei Podeni, raionul Turnu-Severin :satele Podeni, Gornenti citeva catune, zona pe care am considerat-odeosebit de caracteristica pentru studierea fenomenelor in discutie 5.

Principalele schimlgri survenite in aspectul fizic at peisajului rural"trebuie puse, in cazul de fata, in legatura cu modalitatile de exploatareagricola, care aici au avut la baza tehnica moinei salbatice silvo-pastorale.Astfel, pentru o perioada timpurie, o serie de marturii, cum este legenda,referitoare la intemeierea satului Gornenti, pomenesc de 'Muffle de pinicare imbracau odinioar& compact dealurile din preajma. Ulterior insa,are loc fenomenul de degajare prin defrisare a unor alveole in masivul pa-duros, ceea ce a dus la aparitia unor toponimice semnificative : padureaArseni, Curatura lui Ursu, Ogasul cu arsuri.

In ceea ce priveste aparilia afezarilor in aceasta zona, referitor lasatul Podeni, legends arata ca, fiind in trecere prin Ciorcovicia, locul undose afla satul inainte de a se stramuta in vatra sa actuala, Mircea Ciobanula avut un copil cu o fata de acolo, copil care ulterior ii va urma la domnie.Yn amintirea acestor evenimente, klircea Ciobanul ar fi daruit aceastamovie satenilor, trasindu-i hotarul.

Exist& argumente care ar putea s& ne faca, sa dam crezare sugestiilorlegendei, deci sa consideram ca stabilirea hotarelor mosiei s-a facut in.vremea domniilor lui Mircea Ciobanul (1545-1554 01558-1559), origineasatului, deci a asezarii, fund deci, implicit, mai veche. Astfel, Ion Ionescude la Erad semnaleaz& existenta unui document semnat de Mircea Ciobanul,care stabileste aceste hotare 6. In acelasi timp, pe locul uncle traditionals-ar fi aflat vechea vatra, adica la Ciorcovicia, se mai pot Inca vedea ur-mele materiale ale asezarii, printre care si un cimitir. Totusi, prima men-tiune a Ciorcovicii, datorata lui Mihai Contacuzino, este mult ulterioaraacestor date, ea fixindu-se abia la jumatatea secolului al XVIII-lea 7.

La si mai multa prudent& ne indeamna o discutie comparativecontinutului legendei. AStfel, in diverse regiuni, constatam prezenta unorlegende al caror motiv central este feciorul de domn copil din floriin cinstea caruia satul in care s-a nascut este Inzestrat cu movie, numeletatalui schimbindu-se de la o variants la alts. Putem deci sa avem de-aface cu estomparea figurii concrete a unui personaj istoric care devine

6 Materialul folcloric care constituie baza lucrarii a fost cules de not In cadrul unui co-lectiv de lucru al Institutului de etnografie folclor, cu prilejul unei cercetAri de teren efectuateIn vara anului 1966, si se afla In arhiva seciiei de etnografie a Institutului de etnografie fol-clor la nr. de inv. 2009-2024. Satele In discutie sInt plasate irr zona cuprinsA de riurile Bahna(Vodita) Cerna, ocupatiile locuitorilor fiind atit agricultura, eft pastoritul, cu preponderentaacestuia din urmA. Din totalul de teren agricol al comunei Podeni, 61% este format din pasuni

finete, 33% este teren arabil, iar 5% reprezinta viile si livezile.I. lonescu, Agricultura romdnd din judeful Alehedinfi, Bucuresti, 1868, p. 25.

9 Mihai Cantacuzino, Isloria Torii Romdnesti, Bucuresti, 1863, p. 185.

gi

si

st6

1i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

ASPECTE ALE ..PEISAJULUI RURAL" 77

erou preferat de legend6 sau cu o legenda migratorie", produs folcloricgreu de localizat cronologizat 8. Trebuie sa tinem seama §i de faptul cg,asemenea legende referitoare la originea libefa a unui sat cunosc o mareraspindire i o mare persistenta, taranii considerindu-le, araturi de vechilefor hrisoave de stapinire, drept o dovada, de netAgaduit a drepturilor forasupra pamintului. Aceasta ne face BA acordAm adesea mai mult interesanalizei functiei sociale a acestor legende deeit continutului' for intrinsec.De aceea consideram ca mai important, din punctul de vedere care neintereseaza, cá aceste legende privind fixarea hotarelor unor mo§ii spri-jina ipoteza dupa care o serie de apzari au vechimea relative a populariizonelor respective, organizarea mo§iei, deci a teritoriului agrar, facindu-sein functie de amplasarea §i amploarea acestor puncte de concentratiedemografica.

In ceea ce prive§te legenda originii satului Gornenti, dupa care.el a fost intemeiat de ni§te haiduei haituiti de potere, ea nu ne permite sastabilim vechimea a§ezarii. Dad, avem in vedere indicatiile legendei, dupg,care haiducii s-au a§ezat aici intr-un loc bine ascuns, compact impadluit§i nelocuit, dar tinind seama de criteriile de prudenta enuntate mai sus(§i aceasta pare a fi o legenda migratorie"), putem admite doar concluziacs avem de-a face cu popularea relativ tirzie caci prima mentiune asatului o datoram tot lui Mihai Cantacuzino a unor zone mai putinepropice existentei.

0 serie de aspecte privind o anumita afezare (amplasare, amploare,structure) se 16muresc dace tinem seama de principalele momente ale dez-volfarii a§ezarii'respective (momentul relativ al formarii, evolutia fonduluidemografic, eventualele stramuta'ri).

Prelucrarea critics a traditiilor istorice referitoare la satul Podenipoate furniza in acest sens concluzii semnificative. Continutul for ar fiurmAtorul : dupl ce satul s-a intemeiat la Ciorcovicia, fn conditiile pe carele-am vazut, el a trebuit sa se stramute In interiorul hotarului aceleimimo§ii. Cauzele ar fi fost : locul nepriincios din punt de vedere economic incare se afla ( cine-o pus paru-ntii l-o pus la loc s-a strimtat valea"),izolarea sa, dar mai ales incursiunile de jaf ale turcilor de la Ada-Kaleh,de pildg, adesea constatate documentar, care i-au facut pe oameni sacaute un loc mai ferit.

In general, situatia s-ar putea incadra in fenomenul de roire a unuisat in interiorul aceluia§i hotar, in cadrul cgruia o parte din familii se des-part §i se a§aza fn alts vatra din motive economice 9, legate, In cazulde fatl, de practicarea unei agriculturi mutatoare cu toate implicatiilesale, constatata in aceasta zone 10. Baza sociara a fenomenului se poateexplica prin aceea ca, in vreme ce satele de rumen se puteau risipi pe spatiimai largi, satele mo§nene§ti, cum este cazul celui de fat6, datoritg, unoranumite presiuni, se sparg, dar se reconstitute, la un moment mai pro-

8 O. Birlea, Introducere la Antologie de prozd populard epicd, Bucuresti,p. 32 si 35-36.

P. P. Panaitescu, Obstea fdrdneascd In Moldova i Tara Romdneascd,Acad., 1964, p. 102.

1° R. Vulciinescu, Agricultura de munte to vestul Carpafilor meridionali,etnografie foclor", XII, 1967, nr. 2, p. 90-99.

E.P.L., 1966,

Bucuresti, Ed.

In Revista de

§i.

§i

°

4I

www.dacoromanica.ro

78 ALEXANDRE!' POPESCII 4

pice, in cadrul aceluiasi hotar de care, din punct de vedere economic taisocial, sint vital legate, nerisipindu-se, de regula, integral 11.

Probabil sa nu fi fost vorba de o spargere propriu-zisa a satului,ci mai ales de o stramutare treptata, astfel incit au plecat tot neamuri -neamuri", cum s-a intimplat si in cazul altor sate, acestora adaugindu-li-sesi neamuri" imigrate, datorita unor diverse cauze, din alte sate din zona,fapt consemnat de traditia locals. Fenomenul capata o forma tot maiacute in decursul secolului al XVIII-lea, clad. presiunea turceasca se ac-centueaza, astfel inch prima hotarnicie a noului sat, a Podenilor, dateazadin 179612.

Problema vechimii, aspectului si modificarilor hotarelor inters&testi se raporteaza atit la fondul natural al peisajului rural", caci acestehotare se dau dupe pamint", cit si la imprejurarile de nature social-eco-nomica, chiar politics, in care s-a aflat respectiva zona. Problema este,cu atit mai interesanta, in cazul satelor Podeni si Gornenti, cu cit traditiapopulara istorica, care afirma cA, initial hotarul vestic al mosiilor respec-tive mergea ping, in apa Cernei, pare sa fie in contradictie totals cu situatiade mai tirziu, in care acest hotar apare la o distanta apreciabila de ea.Analiza imprejuarilor istorice concrete arata totusi ca aceste traditiiau avut o baza de plecare reala. Dovada stau plingerile mosnenilor Podeni§i Gornenti catre o comisie constituita spre sfirsitul secolului trecut, pen-tru stabilirea incalcarilor savirsite de turci si austrieci, in decursul vremii,asupra fruntariilor de vest ale tarii, deci si asupra hotarelor acestor mosii,cu care se confunda pe o portiune a lor, de-a lungul Cernei. Acestei comisiii-a fost prezentat un document subscris de Mircea Ciobanul in care ca hotarde vest al mosiilor in cauza este desemnata Cerna13. De' altfel, si documen-tele cartografice ale vremii ilustreaza procesul de treptat, dar constantrapt din acest hotar 14, consemnat condamnat de traditia populara.

In discutia organizarii interioare a teritoriilor scitefti, a cadrilaju-lui agrimensural", analiza urmelor sale materiale, concretizate in struc-turile teritoriale de astazi15 sau in documentele de hotarnicie, trebuiecoroborata cu informatiile furnizate de traditia istorica populara, careconseumeaza semnificatia socials a fenomenului.

Organizarea interioare a teritoriului satesc cunoaste o evolutie de-terminate de schimbarile social-economice prin care trece comunitatearespectiva. 0 prima etapA, care inseamna un inceput de desfacere a sta-pinirii in comma, o constituie impartirea pe batrini" sau pe neamuristramosesti", care duce la urablarea pe batrini ie tipul I". Traditia popu-lara a inregistrat, si in cazul satelor in discutie, situatia caracteristica aacestei relativ indepartate perioade : la inceput mosii mari au crapathotarul in doua" ( Gornenti) sau s-a Impartit pamintul pe mosi batrini"(Podeni), ceea ce, agrimensural, corespundea impartirii pe dealuri",limitele fund marcate cu mai putina strictete.

C. C. Giurescu, Principatele romtne la tnceputul secolului XIX, Bucuresti, Ed. stiin-Wick 1957, p. 93-94.

12 Jud. Mehedin%i, Dosar 208/1846.12 I. Ionescu, op. cit., p. 25-29.14 Cf. I. Donat, Hotarele 011eniei, In Arhivele 011eniei", XVI, 1937, nr. 92-94,

p. 225-263.16 H. H. Stahl, Sociologia satului devalmas romdnesc, Bucuresti, 1946, vol. I, p. 94.

§i

u

www.dacoromanica.ro

5 ASPECTE ALE PEISAJITLUI RURAL"

0 data cu dezvoltarea economics, care va determina o anume dife-rentiere socials, dar datorita sporului demografic natural §i imigrarii,s-a simtit nevoia, unei restructurari a organizarii interioare a teritoriuluirural. S-a trecut la impartirea pe funii (curele), corespunzatoare umblariipe batrini de tipul II" : s-au trasat atunci curelele mari". Aceste curelemarl" revin unor grope familiale, dar curind se va simti nevoia unei sub-divizari a for in curele mici", care vor corespunde unei familii, pentruastfel pamintul sa se scoboare la copii". Aceasta impartire mai strict&atrage dupa sine necesitatea unor marcaje pe teren, relativ precise, care,Impreuna cu documentele de hotarnicie, reclamate cu tot mai multaenergie, ne dau posibilitatea unor cartografieri genealogice. In acesteconditii; se mai pastreaza totu§i unele forme de comunitate a stapiniriipamintului, muntele raminind valmar.

In sfir§it, o a treia etapa incepe o data cu aparitia stapinirii pelocuri §i paminturi, umblarea pe batrini de tipul III", corespunzind unuisistem de calculare a drepturilor de cots -parte inegale i individuale, ceeace va duce la aparitia proprietatii personale, denumite local de-a bi§ca".Prin casatorii mai ales, loturile tree de la o familie la alta, neamurile in-co§orobindu-se", adica amestecindu-se, vechea impartire pe curele hind.astfel treptat incalcata 16. Aceasta complicare a cadrilajului agrimen-sural" nu s-a Intimplat far& circote" (pricini pentru pamint), inabra-chid forme destul de violente, in legatura cu care cercetarea poatemanifesta de asemenea interes.

16 Cf. pentru aspectul general gi implicatiile problemei, H. H. Stahl, Contribuiti tostadia( satelor devalmafe romanesti, vol. II, p. 154 §i urm.

gi

ea

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VARIANTELE ROMANESTI 51 MAGHIARE ALE BASMULUIDRACUL ISPASESTE" (Aa-Th 810 A)

OLGA NAGY ;i HANNI MARKEL

Tema dracului, aliatul omului same, e relativ bine reprezentatafn proza populara europeana, dupa cum reiese din catalogul internationalde povesti Aarne-Thompson, unde sint mentionate, la nr. 810A TheDevil Does Penance, atestari din Lituania (6), Irlanda, Danemarca (62),Iugoslavia (3) si Polonia (28)1. Sint omise atit variantele romanesti, cu-prinse partial de A. Schullerus la nr. 821 I* (2) 2, cit §i cele maghiare, con-semnate in catalogul Berze, al povestilor maghiare, la nr. 819* (3) 3.

Actiunea acestui tip se indica in catalogul Aarne-Thompson in felulurmator : ,Dracul intra in slujba unui agricultor pentru a rasplati piineape care a furat -o. Pedepseste pe mosierul ran imbogateste stapinul".Aceeasi actiune o gasini si la majoritatea variantelor maghiare, pe carele-am cercetat mai amanuntit, studiind figura dracului ca aliat al omuluisarac in basmele populare maghiare 4.

Trei din variantele maghiare, toate de pe teritoriul tarii noastreinregistrate la o distanta in timp de o jumatate de secol, an o schemadiferita de cea maghiara, ca si de cea internationala, o schema amplificata,prin combinatie, cu doul episoade noi.

Dupa cum reiese din lucrarile de catalogare a povestilor populareromanesti efectuate la Institutul de etnografie i folclor din Bucuresti,amplificarea actiunii caracterizeaza cea mai mare parte a variantelor roma-nesti ale acestui tip 5.

1 Antti Aarne Stith Thompson, The Types of the Folktale. A Classification and Bi-bliography, Second Revision, Helsinki, 1964, F.F.C., nr. 184 (Aa-Th), p. 275.

2 Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumeinischen Meirchen and Marchenparianten nachdem System AMU Aarnes, Helsinki, 1928, F.F.C., nr. 78, p. 52-53.

3 Berze Nagy Janos, Magyar Nepmesetipusok, Pecs, 1957, vol. II, p. 372-374.4 Olga Nagy, A szegeny embert szolgeil6 ordog a magyar nepinesekben [Dracul sluga

omului s5rac In povestile populare maghiare), In Nyelv es Irodalomtudomanyi KOzlemenyek"Nylrk), VIII (1964), nr. 2, p. 195-207.

6 Datele referitoare la variantele romanesti, atit In ceea ce priveste titlurile, cit struc-tura lor, le-am obtinut de la Corneliu Berbulescu, redactor al catalogului basmelor romanesti:Multumim pe aceastA cale pentru amabilitatea cu care ne-au lost puse la dispozitie. Pentruvariantele mai noi din arhiva Institutului din Bucuresti care nu au mai lost cuprinse In fisi

Rev. etn. foie.. t. 18. nr. 1. D. 81-93. Bucure@ti. 1908

6 a. 8213

$i

si-si

si

si

www.dacoromanica.ro

82 OLGA NAGY el HANNI MARKEL

Ca §i la variantele romane§ti, amplificarea motivica schimba insa0tema celor trei variante maghiare. Aceasta apropiere a cohstituit baza §itotodata imboldul cercetarii noastre comparative, care urmare§te,de o parte, particularitatile variantelor romane§ti §i maghiare §i, pede alta, parte, cineva aspecte ale procesului de cristalizare a acestor va-riante. In acest context, analiza variantelor devine implicit analiza pro-cesului de creatie artistica populara, prin care acelea§i motive primesesemnificatii §i valente artistice, etice §i sociale diferentiate, ilustrind,deopotriva traditia folclorica a fiecarui popor, eft §i receptivitatea §i pu-terea creatoare a purtatorilor traditiilor populare.

La baza cercetarii noastre se dig 16 variante romane§ti ( = v.r.)§i 11 variante maghiare ( = v.m.). incadrindu-se, in esenta, in schema.definitorie a tipului, variantele se diferentiaza totu§i din punct de vedere-tematic §i motivic. Astfel, variantele romane§ti se grupeaza itt doul ver-siuni mai maH, iar in cadrul celei de-a doua distingem doua grupe. Dinacelea§i considerente, variantele maghiare se impart in doua versiunircu diferentieri in prima, dupa cum rezulta §i din prezentarea tuturor varian-telor in anexa.

Actiunea variantelor, care se desfavara, in general, in patru epi-soade, se caracterizeaza prin relativa unitate a primului episod atit lavariantele romane§ti, cit §i la cele maghiare. Motivele lui sint, pe scurt,.urmatoarele : lucrind la padure, baiatul (sau omul insurat) i§i lass merin-dele6. Un drac trece pe acolo §i fur mincarea (pentru el e flamindrfara sa zica bogdaproste ; pentru a face ran). Cu motivarile corespunza-toare, mai-marele dracilor 11 pedepse§te sag slujeasca pe omul pagubit..

Se poate admite ca nucleul actiunii, dupa cum apare §i in catalogulinternational, este incalcarea unui tabu de catre drac, lucru ce atrage dupasine ispa§irea. Legatura intre om §i drac a pornit initial, se pare, dintr-omotivare de ordin magic. In majoritatea cazurilor, prin mincarea pliniiomului sarae, dracul ajunge temporar sluga lui. Credintele populare des-pre puterea magica a piinii sint multiple qi raspin.dite. Ele se refer& la luau-§irea plinii, utilizad, conform normelor magice, de a-1 apara pe om impo-triva duhurilor, divinitatilor §i in general a fiintelor supranaturale, saude a le constringe sa implineasca dorintele sale'. Si proverbele romine§ticonsemneaza de asemenea aceste credinte ; de exemplu : a minca piinea§i sarea cuiva, la cineva sau cu cineva inseamna a fi omul cuiva, a fi inserviciul lui" 8.

erul catalogului de proza populara, vezi 0. Birlea, Poveftile lui Creangd (Bucur4ti), 1967p. 81-82, lucrare aparuta dupa Incheierea studiului de fain.

Cu problema specificului romanesc al acestui basm s-a ocupat I. C. Chilimia In comuni-carea Un motiv folcloric universal Dracut slugd", linuta la Sesiunea de etnografie §i folclor,Bucure*ti, 7 X 1965.

6 Pentru lasarea mIncarii, vezi Jean Boutiere, La vie et l'ceuvre de Ion Creangd, 1837 1889,Paris, 1930, p. 139.

7 E. Hoffmann Krayer H. Bachtold Staubli, HandtvOrterbuch des deutschenAberglaubens, Berlin, 1927-1942, vol. I, col. 1590 -1659; Zs. Szendrey, A vardzslatok esz-kozei [Obiectele magiei], in Ethn.", XLVIII (1937), p. 387-405.

8 Cf.. I. A. Zanne, Proverbele romdnilor din Romdnia, Rasarabia, Ungaria, IstriaMacedonia, Bucure§ti, 1899-1902, vol. 1V, p. 59-60.

0

pe,

www.dacoromanica.ro

3 BASMUL DRAWL ISPASE5TE' 83

In unele variante plinea e substituita prin mamaliga (simples saucu brines, v.r. 1, 2, 3, 7, 8, 9, 10, 11, 16), prin ultima capatina de varzadin gradina saracului (v.m. 6) sau cu supa distribuita saracilor la primarie(v.m. 2) °.

Precum vedem, cauzalitatii primordiale magice i se suprapun consi-derente de natures etica, cu implicatii sociale. Dracul fug ultima hranatocmai unui sarac. Aceasta situatie e descrisa cu multa maiestrie in v.r.16. Flacaul sarac amines de dimineata pentru prinz §i apoi pentru tinssingura coaja de malai pe care a avut-o ; cu atit mai greu it love§te faptadracului §chiop. In traditia orals, motivari de natures straveche slut in-locuite sau imbogatite conform intelegerii ulterioare a transmit5,torilorei : a lasa un om flamind este un pacat care nu e ingaduit nici dracului,cum o spune chiar titlul v.r. 3. Ne aflam §i in acest caz in fata unui procesindelungat, complex, de imbinare a va1orilor oferite de traditie cu concep-tii etice ale povestitorilor §i ale auditorilor. Baca, in v.r. 14, Mamonulintreaba pe fiecare dintre draci de uncle a furat, aproba apoi furtul de labogati §i-1 pedepse§te pe dracul care a mincat baiatului sarac mincarea,avem de-a face desigur nu cu imaginea mai- marelui dracilor in general,ci cu o creionare conforms cu propriile deziderate etice.

Specific variantelor romane§ti ale versiunii II A este motivul mul-tumirii pentru hrana gasita. Flacanl las& merindele ramase, iar tinele va gasi s& zits bogdaproste. Dracul flamind, bucuros c5, are ce mincafnu respects conditia. Credem ca este vorba aici de o imbinare a constrin-gerii prin puterea magic& a cuvintuluil° cu cerinta de a multumi pentruhrana.

La aceste componente ale motivului se adauga §i una de ordin cre§tin.In v.m. 10, dracii se mires de mirosul de sfintenie care vine o data cudracul care mincase piinea lasata. In v.r. 3 §i 15 §i in v.m. 9, dracule pedepsit deoarece n-a fost in stare s5,-1 dud, pe om *in ispita, iarin v.m. 11, dracul vrea sa duca sufletul husarului in iad. Aceasta este ima-ginea. dracului raspindita de teologie pentru inspaimintarea credincio-§ilor.

Interesanta a receptarea §i transformarea acestei figuri in poveste.Intervine aci motivarea acceptarii ajutorului dracului, acesta fiind privit§i salutat ca singurul posibil. Iata pasajul respectiv din v.m. 1 : Ii. spuneodata tinara nevasta barbatului :

Asculta, §tiu ca nu e§ti de credinta papista§a, da mai incearcauna : poste§te intr-o vineri, poate ti-o da ceva Dumnezeu.

Vinerea tina'rul nu puse in gura nici o imbucatura, dar Dumnezeunu-i dadu nimic... Mai posti o vinere, mai posti §i a doua, §i-n a treia...Dar Dumnezeu nu-i dadu nimic, nici dupes §apte zile de post.

asta-i prea de tot, i§i spune el in sinea lui, data sfintuletu 1ar fi vrut sa-ti dea ceva, apai ti-ar fi dat pina, acum".

° Episodul I lipseste la v.r. 4, 5, 6, 13 si cele maghiare 1 si 8, actiunea pornind fares ointroducere atit de ampla. Un loc special ocupa v.r. 6, care e de fapt o povestire a credinteilegate de dusmania dintre lupi draci, in urma creaiii dualiste a lupului.

1° Cf. Friedrich von der Leyen (und Kurt Schier), Das Miirchen, ed. a 1V-a, Heidelberg,1958, p. 53.

D-apai

al

www.dacoromanica.ro

84 OLGA NAGY 41 HANNI MARKEL 4

Porneste apoi sä afle uncle e greseala...", de ce nu i-a dat nimic.Intilneste un batrin pe drum (dracul), care ii spune :

Degeaba iti framinti mintea cu asta... iaca Iti dau eu ace§tibouleni nazdravani, ei to vor scoate la liman...".

Cum am amintit §i mai sus, v.m. 9 §i 10, dar mai cu seams nr. 11,fac trecerea intre variantele romanesti §i cele maghiare. Datorita acestuilucru le-am acordat atentie sporita in cadrul analizei.

Varianta maghiara nr. 9, Az ordog mint szolga, a fost publicata deHorger A. In volumul sau de basme ceangaiesti din Sacele. Ea prezintao nota proprie, neintilnita in celelalte variante maghiare, Inca in primulmotiv : sprijinul dracului nu se justifica prin mincarea luata, ci printr-omotivare aparte. Dracul vrea, sa ispiteasca pe om si face 'Imam in acestsens cu alti draci. Vrea sa rastoarne carul cu var al omului, cind acestava trece apa. Nu are putere sä o faca, deoarece omul este credincios, iardracul este pedepsit sä-1 slujeasca pentru ca a pierdut ramasagul. Acestemotive infati§eaza diavolul in acceptiunea teologica. (ca invrajbitor,ispititor al lumii, rauvoitor), spre deosebire de celelalte variante, unde apareun drac binevoitor lap, de om. 0 identitate frapanta cu acest prim episodprezinta v.r. 15. Faptul e important, deoarece. episodul I are o pozitie-cheie privind tipul.

Varianta maghiara 10, Az &dog a szegeny ember baratja, a fost cu-leasa de la Bikfalvi R6za, 53 de ani o povestitoare cu un repertoriubogat, din comuna Sic, raionul Gherla. Aici episodul I este nu numai celmai Inchegat, dar totodata se Incadreaza aproape perfect in cadrul sche-matic general al variantelor romanesti, cu motive foarte bine dezvoltate.Dracul, fiind flamind, maninca plinea lasata pe copac. Acasa in iad, tatal-drac 11 pedepseste pentru ca nu a multumit. Trebuie sa mentionam, inprimul rind, ca in toate variantele maghiare pedepsirea dracului este jus-tificata prin insu§i faptul ca a mincat plinea, or, aici, ca §i in varianteleromane§ti, intervine motivul multumirii pentru plinea luata. Motivuluii se da o importanta deosebita §i in nararea momentului, spre deosebirede celelalte variante maghiare.

Varianta maghiara 11, Mese a huszcirrOl meg az orclogrol ascultatade Gall Mihaly din Sinsimion-Ciuc, acum in virsta de 70 de ani, la armata

contine un motiv asemanator v.m. 9, respectiv v.r. 15. Un drac dinsfatul dracilor, care se tine sub un pod, vrea sa obtina sufletul husaru-'lui care se intoarce din armata. Neputindu-1 prabusi de pe pod, dracul seangajeaza la husar in chip de copil. Si prin amanuntul infatisarii dracului,aceasta variants este mult mai apropiata de cele romanesti decit de celemaghiare.

Episodul al II-lea contine serviciile dracului aduse omului. in,tan-samblu este un episod destul de instabil, mai mult o aglomerare de motive.Fata de taierea copacilor sau cladirea unei case (v.r. 3, 8, 15, 16 ; v.m.1, 3, reap. v.r. 2, 7, 9, 15, 16), motivele secerisului §i treieratului para avea o mai mare stabilitate in schema variantelor. La indemnul dracu-lui, flacaul se tocmeste la secerat §i treierat, munca e facuta de drac (cuajutoarele sale, noaptea), iar, conform invoielii, dracul duce sau tot griul,sau stogul mai mare (doua stoguri) ; ca sa nu duca §i flacaul, aparent mai

.

www.dacoromanica.ro

5 BASM17L DRACCIL isPAsEsTE" 85

puternic, ce a ramas, stapinul ogorului fi ofera acestuia bath (toate varian-tele romanesti cu exceptia numerelor 6 0 12 ; v.m. 4, 5, 6, 7, 8). Mairar apare motivul trimiterii taurului si a vierului In urma lor, ping la urmadusi si ei la casa saracului (v.r. 4, 14; v.m. 4, 5, 9). Sint motive caracteris-tice tipului Aa-Th 650A Strong John, cu specificarea ea dracul -slugs nuinfa'ptuieste aceste actiuni in folosul sau propriu, ci pentru omul la cares-a angajat 11 .

Nu insistam prea mult asupra episodului al II-lea al variantelor ro-manesti, deoarece ideea principals s-a transferat, datorita adaugiriide not motive, in sfera scazind din ponderea acestui episod, dupacum vom vedea si In continuare.

Alta este situatia variantelor maghiare. Motive le episodului II sintsubordonate aici conflictului dintre sarac si nemes, conflict care se soldeazacu ruinarea materials sau chiar cu nimicirea fizica a nemesului. Carac-terul social pronuntat al acestui tip de basm a fost pus in legatura cuexistenta intinselor feude, care au oferit, dupa cum consider& W. Steinitz,realitatea zugravita in basm 12.

Pentru variantele maghiare, constituite In esenta din numai douaepisoade, eel de-al II-lea este purtatorul ideii principale. Ea se realizeazain doua feluri.

Yn variantele versiunii I A (v.m. 1, 2, 3), conflictul porneste dindispunerea la poluri diametral opuse a saracului si a bogatului, ca ilus-trare a raporturilor feudale : nu saracul 10 (Vera serviciile, ci nemesul fiimpune anumite sarcini, a caror neindeplinire ar aduce moartea omuluisarac. Acesta este contextul in care dracul it ajuta pe omul sarac impotrivanemesului, iar ducerea acestuia din urma in iad apare ca o pedeapsa bine-meritata. Motivele nu corespund, in acest caz, cu motive din tipul Aa-Th 650A, ci din tipul 577, referitor la sarcinile supranaturale impuse deimparat petitorilor fiicei sale. Variantele in discutie folosesc imaginile de-spre drac oferite de literatura teologica medievala, destul de raspIndite inpopor prin predicile bisericesti 13. Trasaturile diavolului fioros apar toc-mai in raport cu nemesul, iar in ultimul episod este prezentata insasiducerea nemesului in iad (in v.m. 2, nemesul este pus in iad pe un cal defoe) 14. Fats de omul sarac, insa, dracul are o atitudine de atasament dez-interesat, ca orice ajutor supranatural. Remarcam deci, in cristalizareaacestui tip de basm, o suprapunere a diferitelor straturi unele oferitede legends, altele de catre basm.

Celelalte 5 variante, versiunea I B (v.m. 4 8), sint probabil re-zultatul unei elaborAri ulterioare. Astfel, ideea socials, tot asa de pronun-

11 Tocmai aceasta apropiere Intre tipul Aa-Th 810A si 650A explica Incadrarea tipuluiDiabef parobkiem [Dracul argat] la nr. 651, In catalogul basmelor poloneze al lui J. Krzyta-nowski (Polska bajka ludowa w ukfadzie systematycznym, I, Wroclaw, 1962, p. 201-203). Ince priveste tipul maghiar, A. Kovacs pastreaza numiirul 819*, dat de Berze Nagy Janos, cu-prinzInd aid gi variante unde figura centralA este totodatA si aceea care beneficiaza In urmaInvoielii fAcute. Cf. Kiserlet egy nipmesettpus tisztdzdsdra [Incercare de elucidare a unui tip de.poveste populara ], In Neprajzi kozlemenyek", II (1957), nr. '3-4, p. 184.

12 Vezi Cintecul si basmul ca voce a poporului, In Revista de filologie romanica si ger-manica", III (1959), nr. 1-2, p. 32.

13 Cf. Waldapfel Jersef, Heltai Gdspdr forrdsai [Sursele lui Heltai G asp ar], In Ir odalom-tarteneti kOzlemenyek", XLVII, 1943, p. 248.

" Krzytanowski, loc. cit., clit ultimului episod titlul RecompensA".

familial,

www.dacoromanica.ro

86 OLGA NAGY el HANNI HARREL 6

tats, se exprima in alt mod. Omul sarac nu mai este neputincios, iarneme§ul nu mai este de neinvins. 8-a schimbat pozitia fortelor : neme§ulse teme de same, iar acesta 11 sarace§te cu ajutorul dracului, care devinein repetate rinduri mintea lui cea din urma. De aici atmosfera de voiosiecare se degaja din aceste variante.

Dracul se prezinta aici aproape umanizat. 8tim sau deducenr cavine din iad, dar n-are trasaturi diabolice, ci e mai mult un erou al po-porului, un fel de Till Eulenspiegel sau Pacala, un echivalent al diferitiloreroi ai povestilor maghiare : Csaloka Peter, Buli Janke, Penna Janke etc.De aceea, figura dracului s-a confundat cu acestia din urma. Poves-tirea tontine multe amanunte nuvelistice care contribuie la o realizareartistic/ superioara celor din versiunea discutata inainte. Nu intimpla-tor Gyula Ortutay foloseste, vorbind despre varianta maghiara nr. 8,expresia vagymese" basm al dorintelor" , echivalent cu germ.Wunschmarchen", Wunschdichtung", considerind ca aici refularilesociale, dorintele neimplinite apar realizate in sfera basmului 15.

Variantele maghiare 9-11 prezinta din nou trasaturi care intarescdiferentierile fat' de celelalte variante maghiare, anume in v.m. 9 ten-

siunea socials are un rol minor si ajutorul dracului se manifest/ in faptulca omul devine norocos. Astfel, omul reuse§te sa vinda varul mult maiscump ca altadata, cumpara doi boi, ace§tia lucreaza ca patru, apoireu§este vinda si sa primeasca patru pentru ei, deci, prin prezentadracului, omul are noroc in toate. Prin aceasta se dilueaza ideea interven-tiei dracului in nedreptatile sociale, idee strins legate de figura draculuiin celelalte variante maghiare, deli s-au pastrat toate acele motive 1ntll-nite la episodul al 11-lea : seceriul, treierisul, primirea banilor de la neme§ca sa nu-i dud, si vierul ; nu conflictul sarac-nemes are important/, cifaptul ca se imbogateste omul sarac.

Yn v.m. 10 dracul 11 intilne.te pe om in padure si se ofera ducalemnele acasa, duce toata padurea, cladeste o stiva pins la cer si 11 in-vata pe om cum trebuie luate lemnele ca sa nu se rastoarne ; obtine prinvraja, din nimic, o bucata imensa de pamint pe care o va lucra omul.Dracul nu este angajat ca slugs, ci se ataseaza ca un prieten omului, oferin-dui Prin motivele care apar in aceasta varianta, menite saimbunatateasca starea materials a omului, se exclude opozitia cu ne-mesul.

in v.m. 11 reapar motivele mai stabile ale seceratului si treieratu-lui efectuate de drat cu ajutoarele sale, dar intr-o sinteza noul : husarulstringe in trei rinduri o recolta neobisnuit de bogata datorita dracului carea ales locul pentru semanat corespunzator vremii ploioase sau secetoasedin anul respectiv. Ajutorul dracesc este secondat in acest fel de o moti-vare agrar-rationale a propasirii husarului. Prin punerea problemei seexclude ca si in v.m. 10 un conflict bogat-sarac, intrezarindu-seaici doar opozitia husarului fatil de restul comunitatii, care in acesti aninu a avut nici o recolta.

25 G. Ortutay, Fedics Mihaly mewl (Uj Magyar NepkOltesi Gyujterneny = UMNGy,Budapest, 1940, p. 277.

s& -i

1),

Ii

srvi

serviciile.

www.dacoromanica.ro

'7 BASMITL DRACUL ISPA$E$TE" 87

Expresie a transformarilor Intr -o traditie mull vie 16, episodul alIII-lea aduce in variantele romanesti un nou complex de motive. Este,de fapt, o treapta intermediary Inspre sfirsitul (episodul al IV-lea) specificvariantelor romanesti : ducerea babei in iad ca recompense pentru ser-viciile aduse omului same. Este vorba despre o combinatie specific roma-neasca a tipului Aa-Th 810A cu tipul 912* tip inexistent in catalogulinternational, numarul Mad dat de C. Barbulescu povestilor roma-nesti care con in episodul sotiei infidele incurajate de o baba.

Slab reprezentat la variantele versiunii I (numai v.r. 5 si 6), epi-sodul apare inchegat, chiar dezvoltat, in variantele 7-16, considerate denot versiunea a II-a. In toate variantele este vorba de un flacau (even-tual mai in virsta) care ajunge sl fie gazda dracului -slugs ; dracul seingrijeste sa-i procure o sotie cit mai bunk, prevenindu-1 In doua rindurisä nu ia fata care u place, deoarece prima are vase sau trei, iar a doua patrusau doua coaste de drac, de catea, sau coaste scurte. La cea de-a treia,,dracul i i da avizul, promitind c& va Indrepta femeia.

Interventia dracului In alegerea sotiei e motivate destul de vag :fetele respective sint rele ;11 vor bate pe sot sau atIt de multe coaste relenu se pot scoate". Motivul coastei de drac (ea expresie a raului din femeie)are ins& o bogata baza in credintele populare romanesti (nu si in cele ma-ghiare !). Legende etiologice vorbesc, bunloara, de crearea femeii dincoada de cline, din coada de drac ; explica natura ei prin provenienta eiatit dumnezeiasca, cit draceasca etc. 17. Aceeasi conceptie e raspinditlin forma zicatorilor despre femeie : Femeia e calul (sora) dracului",femeia e dracul" muierea drac Irapielitat" etc. 18.

Episodul al IV-lea e mai diferenDiat. Doar In v.r. 4 si 5 (in cadrulversiunii I) e vorba despre scandalul dintre soji, inscenat de drac. Pesoacra, care vine sa-i Impace, dracul o pune sa se ascunda intr-un sac(butoi). Implinindu-i-se sorocul, dracul Iii ia sacul (butoiul) In care e baba

pleaca fericit ca poate duce un suflet In iad.In variantele versiunii II A (v.r. 7-13), dracul apare ca demasca-

tor al rautatii, al infidelitatii ascunse a femeii. Se accentueaza in toatevariantele buna Intelegere in casa multumirea barbatului. Dar draculare grill ca la prima ocazie care se iveste (o nunta In sat) sa Incerce buna-.credinta a femeii. Femeia pleaca singura cu copilul sau toti trei. La in-demnul dracului, soul o cheama, ca strain nerecunoscut (prin propria soa-.cra sau alta baba), o Imbata si furl copilul (v.r. 7, 8, 9, 11). In varianta12 Insusi dracul se preface In caluggr frumos" i pune pe femeie la incercare.

In toate aceste variante, proba pentru statornicia femeii este fusee-.natI spre a da in vileag comportarea posibila, nemanifestata Inca, Insu-sirea data de coasta de drac. Variantele romanesti 10 si 13 corespund cucele de mai sus, doar ca aici femeia se Intilneste In casa babei cu iubitulei din tinere1e. Aici rolul babei este mai activ. Nu apar lacele ezitari

16 O. Birlea vorbeste (Antologie de prozd populard epic& Bucuresti, E.P.L., 1966, vol. 1,p. 72) despre combinarea neasteptata a tipurilor" ca despre un fenomen viu contemporan"In povestitul romfinesc. Vorbind despre specificul basmelor romanesti, Adolf Schullerus remarca.stufozitatea lor, care se datoreaz§: tocmai povestitului viu (Siebenbilrgisches Miirchenbuch, Her-nannstadt, 1930, p. 8).

17 Cf. tipurile si subtipurile de legends 11729-11731 din catalogul legendelor populare;romanesti. Aducem multumiri, pentru informatiile primite, redactoarei catalogului, Tony Brill.

18 Cf. Zanne, op. cit., vol. II, p. 276-301, unde se gasesc peste 100 de exemple In:acest sens.

ei

gi

www.dacoromanica.ro

88 OLGA NAGY ei HANNI MARKEL

inainte de a mijloci intilnirea, cum se intimpla in v.r. 7, 8, 9, 11. Dealtfel variantele 7, 8, §i mai putin. 10 §i 11, au motive esential identicesau foarte apropiate cu varianta 9, Povestea lui Stan Pit litu de Ion Creanga.Fara a fi o repovestire fAearsg,, se impune concluzia ca, au fost influentatede povestea lui Creanga 19. fn continuarea actiunii, femeile speriate daufoc bordeiului babei, iar nevasta se intoarce acasa cu motanul babei,pus in locul copilului, §i cu baba, care nu mai are unde locui, begat,.intr-un sac. Barbatul bate femeia §i dracul fi scoate coasta de drac. Fiindtotodata §i ziva in care i§i incheie slujba, dracul plead, in iad, cerind dela stapinul lui numai sacul cu cilti" adica, baba , care va fi talpa.iadului (v.r. 7, 9, 10, 11).

Variantele versiunii II B difera prin urmatoarele de versiunea II A :ele nu contin inscenarea adulterului, ci baba o determine pe femeie saaibi un amant. Descoperirea se intimpla prin intoarcerea nea§teptataa barbatilor plecati la arat sau la moara. Apar aici elemente cunoscutedin alte pove§ti despre femeia infidels : masa imbel§ugata pregatita pen-tru amant, ascunderea mincarurilor la venirea barbatilor, ascunderea.amantului §i a babei 20. Cu dibacia aceluia care cunoa§te fata real/ a lu-crurilor, dracul descopera ceea ce a fost ascuns, scoate femeii coasta dedrac, 11 pedepse§te §i pe amant, is baba ascunsa §i pleaca.

Sfir§itul actiunii este, prin urmare, diferentiat la variantele ver-siunii I fats de versiunea a II-a, prin amanunte. Dar putem considera,caracteristica pentru toate variantele romane§ti deplasarea accentuluidin sf era social, in-sfera familial,. Indiscutabil, episodul al II-lea, adica,obtinerea bunastarii pentru om, are important, in cadrul actiunii, Inanu ca in variantele maghiare. Nu se accentueaza un conflict social 1ntresarac §i boier, nu intereseaza dad, acesta este sau nu ruinat in urma con-tractului cu saracul §i sluga lui. Aici apare ca un motiv tipic de basm : unmoment din actiunea mare. Dracul figura acceptata pozitiv §i purta-tor propriu-zis al actiunii( nu are, deci, in variantele romane§ti, rolulunit de indreptare a ordinii sociale, ci, in urma combinarii tipului simplucu alte motive noi, rolul sau este de a stabili ordinea morals 21. In acela§itimp, ultimele motive valorifica credintele populare despre femeie,general, ca amestec de bine §i rau, §i despre baba, in. special, ca vraji-toare, ea fiind intr-un pact reciproc cu dracul. Numai a§a, putem intelegeaparitia acestui motiv in prima grupa, de variante, unde actiunea nu re-clam& ducerea babei in iad. Acolo* baba apare numai in momentul in_care se incheie actiunea, atunci cind dracul are nevoie de ea. Desigur,nu sustinem ca in basmul popular toate motivele slut intelese in inla'n-tuirea for cauzala. Dar, in acest caz, credem ca pove§tile despre babarea care strica, intelegerea unei tinere perechi, lucru pe care nu reu§isesa-1 face dracul (Aa-Th 1353) 22, §i care se terming cu omorirea sau izgo-

19 Cf. 0. Birlea, op. cit., vol. II, p. 501.20 Cf. Aa-Th 1358 sau 1535 III b.21 Cf. si Lutz Riihrich : Der Teufel tritt zuweilen sogar als gerechter Richter auf, der

soziale and moralische irdische Missstande korrigiei t Wir haben eine positive Wertung desTeufels vor allem dort, wo er die bOsen Gegenspieler der Heiden in die HSlle holt". Marcherpand Wirklichkeit, ed. a II-a, Wiesbaden, 1964, p. 21.

22 V. r. 6 si 9 apar In catalogul Schullerus la nr. 821 I, impreunil cu variantele despre.dracul InvrAjbitor al easniciei. De fapt e vorba §i aid de baba care reuseste sa dezbine o cAsAtorie fericita, Ca In Aa-Th 1353. Cu toate acestea, tipul indicat de Schullerus e inclus In catalogutinternational (ed. 1961) cu numarul special 821 A*.

in

www.dacoromanica.ro

9 BASED:IL ..DRACUL ISRABB$TE" 89

nirea sotiei, pot sa motiveze ducerea In iad a babei si nu a mosieruluisau a aceluia, bunaoara, care a acceptat alianta cu dracul.

Consemiam din nou corelatia dintre credintele populare, respectivlegendele despre baba ca vrajitoare tipul de legend/ 11784, cu subti-purile sale, din catalogul legendelor populare romanesti pregltiresi motivulde basm asa cum apare in variantele romanesti ale tipului.

in ansamblu, variantele °fa*/ o imagine diferentiatA nu numaistructural si tematic, ci mai ales in ce priveste realizarea artistic/. Acesttip de poveste, prin natures lui, tontine mai multe straturi. Pe cind va-riantele maghiare ale primei versiuni se orienteaz1 pe don/ cal darfara, exceptie spre motivarea ruinarii nobilului, folosind fn aceastadirectie zugrg-virea realist/, variantele romanesti, analizate de not in maimulte versiuni, of era in realitate o imagine mult mai putin unitara.

Tipul, considerat de baza, e de fapt de provenientd. legendarg. Subli-marea elementelor de legend/, incarcate cu reprezentari de ordinul cre-dintelor, nu s-a petrecut uniform in toate variantele, fiind mai aproapede legend./ variantele romanesti ale versiunii I.

Combinarea cu tipul 912* (din catalogul romanesc) aduce povesteaapoi in domeniul povestii nuvelistice, cu apropieri fats de snoava, mai cuseam/ in versiunea a II-a. Motivele includ posibilitatea snoavei, dar si fnaceste variante ele mai pastreaza ceva din specificul basmului-legend/(Aa-Th 750-849). Tinind seam/ de importanta tocmai a ultimei partipentru definirea tipului, variantele versiunii a II-a, in special ale versiu-nii II B, se afla la mijloc ratre basmul-legend/ dat prin primele mo-tive si snoava, posibil/ la cea de-a doua parte.

La variantele maghiare 9 si 10, dupes cum am mai aratat, a avutloc o combinare original/ cu motive de snoava. Astfel, episodul al III-leaal v.m.9 aduce o combinare cu tipul de snoava Berze 1725, episoadeleB,C,A (Aa-Th 1725). Sluga demascA adulterul femeii and aceasta vineen mincarea pe cImp la ibovnicul ei. Prin siretlicul slugii, femeia vinela propriul ei b/rbat si, In cele- din urma, ambii marturisese si cer ier-tare. Acest tip este foarte bogat reprezentat in prOza popular/ maghiarA,ca si in cea international./ 23. Combinarea unor tipuri atit de diferite s-aputut face, desigur, datorita apropierii date de iscusinta slugii 24. Dra-cul -slug/ este acela care actioneaza In varianta noastra. in posesia apti-tudinilor supranaturale, dracul stie totul ; lipseste deci momentul princare sluga afla intimplator de leg/tura si de intelegerea celor doi.

Berze include v.m.9 atit la tipul 819*, eft si la 1725, remarcindinfluenta tipului 819* asupra 'intregii desf/surari. Combinarea tipurilore marcatA de sfirsit : sluga se intoarce, pe neasteptate, masa si femeiaascunde amantul intr-un sac. Dracul InsfacI sacul si spune ca acesta esteplata pentru slujba lui. Combinarea face posibil situatie analog/ cu

23 Vezi Aa-Th 1725, unde slnt consemnate atesUri din toata Europa, din India si chiardin America. In catalogul Berze apar, pellng5 tipul nostru, nr. 1725 Sluga dracoasa (3), si variant eapropiate : 1726A Amanfii paceilifi (3), 1726B* Amanfii pedepsifi (3), 1727A Amantul dezbracat,1727B* Amantul batjocorit.

" Cf. Gyula Ortutay, Begriff und Bedeutung der Affinitat to der miindlichen i7berlieferung,in Internationaler Kongress der Volkserzahlungsforscher in Kiel und Kopenhagen (19 VIII29 VIII 1959). Vorlrage und Referate, Berlin, 1961, p. 251.

In

www.dacoromanica.ro

90 OLGA NAGY el HANNI MARKEL 10

variantele romanestiun sfirsit original, atit fata de restul variantelormaghiare, in care nemesul este cel pedepsit, cit si fata de snoava Berze1725, wide sfirsitul e conform snoavelor, amantul e batut, alungat saubatjocorit.

Combinarea acestor doul tipuri care apartin unor specii diferiteimprima figurii centrale a dracului trasaturi noi, neintilnite in tipul 810A,trasaturi de snoava, care demonstreaza, o data In plus polivalenta figu.-rilor prozei populare si, in special, a figurii dracului. Cu. toate acestea,caracterul de basm este predominant.

La fel, in v.m.10, episodul al III-lea nu are corespondente in altevariante : dracul surprinde pe sotia prietenului sau in repetate rinduricu amantul ei, popa. Obtine lucruri asemanatoare ca in celelalte varianteIn episodul al II-lea, dar pe alta tale : ca sa nu-1 dea pe popa in vileag,acesta trebuie sari dea (pentru om) pe rind : plugul §i boii, apoi griul.Yn continuare, apar motive legate de ridiculizarea amantului. Popa esteuns cu miere si tavalit in pene, iar dracul fl bags in butoi si-1 arata,pentru bani, pe care fi da tot saracului. Dracul provoaca o neintelegereintre popa-amant si femeie, taind limba popii. Popa presupune ca femeiai-a Vadat limba si u taie si el limba. Motivele de mai sus apar in diferitecontexte (Aa-Th 1681, 1143A), dar nicaieri identice cu v.m.10. Dracul

Incheie serviciul : in aceeasi zi mor femeia si popa, iar sufletele forsint plata pentru serviciile pe care le-a facut omului sarac, imbogatin-du-1 si scapindu-1 de femeie.

Nou in varianta este si impletirea a doua actiuni care in celelaltevariante sint separate : mai into este imbogatit omul, apoi dracul are grijasi de casnicie. In aceasta varianta, imbogatirea saracului se face tocmaiprin §antajarea amantului pin& la saracirea acestuia. Asistam si In ca-drul acestei variante la combinari de motive diferite, care sint aglomeratepentru a motiva ca popa isi merit/ pedeapsa, ca si femeia care 1-a inselatpe omul sarac. In felul acesta, combinarea originala a atitor motivediferite foloseste o idee unica : pedepsirea totala a amantului. Pentruaceasta, motive inchegate in alt context sint folosite aici cu un sens nou,sint asimilate in cadrul acestui tip de poveste. Aglomerarea motivelornoi reprezinta, de fapt, variatiuni, deosebind prin aceasta largire v.m.10de concizia si gradarea dramatica a celorlalte variante.

Ceea ce Indeparteaza aceste doua variante de celelalte variantemaghiare, apropiindu-le totodata de cele romanesti, este pe de o parteidentitatea motivelor incipiente, pe de alta parte deplasarea accentuluidin sfera social/ in cea familial/, §i anume din aceeasi cauza : imbogati-rea episodica-motivica a dat nastere unei noi sinteze, schimbind insesimotive din tipul de lima.

Am vazut ca motivele episoadelor al III-lea si al IV-lea, incluse invariantele romanesti, au o bogata reprezentare atit in repertoriul deproza populara, cit si in stratul credintelor populare. Lipsa credintelor,in special despre coasts de drat" si despre baba talpa iadului" dinfolclorul maghiar, ar putea constitui o explicajie pentru ce anume aces-te motive nu §i -au gasit intrarea in variantele maghiare discutate. Dintrevariantele romanesti, cele din versiunea II B au cele mai multe apro-pieri fata de variantele maghiare prin motivele despre femeiasurprinsa de sot.

isi

infidels

www.dacoromanica.ro

11 BASMITL DRAM., ISPi$E5TE- 91

Dac/ v.m.9 §i 10 nu preiau ins/ aceste motive, ci sint redact/rioriginale cu aceemi tem'a, alta este situatia variantei maghiare 11 : pro-venienta ei din folclorul romanesc este cu totul verosimil/. Numai aicieste vorba de alegerea unei sotii la indemnul slugii. Ca §i in v.r.6, primafat*/ (cu §apte draci in ea) este respinsg, iar a doua acceptata, dupl

cu remarcarea faptului c/ de doi draci poate fi sca'pata. Actiuneaconfirm/ conform schemei versiunii II B a variantelor romane§ti : fe-meia infidels, incurajata de o baba, este surprinsa de lArbatii intor§ipe nea§teptate, amantul e izgonit, iar baba e fugarita de drac pins i§id/ sufletul, cu care dracul se prezintA la Iupiter. Drept rasplat/, dracule avansat in rang. Remarcam ca v.m.11 este unica in cadrul variantelormaghiare, unde propa§irea material*/ are leg/tur/ direct/ cu alcatuireac/minului, cit unica in deznod'amintul de a duce sufletul babei in iad

ca §i in variantele romfine§ti. Spre deosebire de acestea ins*, aici nuse mai revine asupra indreptarii femeii.

Variantele maghiare 9 §i 10, cu cadrul for schematic amplificat,dar totodat/ mai puffin cizelat §i inchegat, demonstreaza pentru zoneledin care provin o oralitate destul de vie in momentul culegerii, de vremece an putut lua na§tere variante noi. In aceste conditii influentapovestitului romanesc atestat/ in repetate rinduri atit in ce prive§tefolclorul ceang/iesc, cit §i cel din Cimpia Transilvaniei 25 a putut fi asi-milata in mod creator. Interesanta e §i v.m.11, din Ciuc. Ea atesta odata in plus creativitatea mediului cazon colectivitate temporal./ depovestit in ce prive§te schimbul de repertorii, activarea povestitului26.

Studierea unui tip de poveste probleme foarte variate §icomplexe, ale genezei, ale continutului §i formei, ale conditiilor vietu-irii i transmiterii basmelor etc. Bunaoara, transmiterea dintr-o limb/Intr-alta care se poate solda cu variante noi, originale depinde in egallmAsur/ de conditii objective §i subjective, cit §i de bagajul folcloricexistent §1 de noul cu care vine in contact. Filtrindu-le, propriul tezaurfolcloric poate favoriza sau ingradi patrunderea asimilarea elemente-lox noi care yin sá-1 imbogateasca.

25 Cf. FaragO J6zsef Jagamas Janos, Moldvai cscingd nepdalok es nepballadcik [Clntecebalade populare ceangillesti din Moldova], Bucuresti, 1954, p. 39; Farago Jeasef, Creangli

egyik meseje a moldvai csdngd nepkolleszelben [0 poveste a lui Creanga in literatura popularaceangiliasca din Moldova], In NyIrK", IV (1960), p. 83 -103; acelasi, Eminescu BolondKalinjdnak szabdfalvi magyar vcillozata [0 variants maghiara din Sabiloani a basmului GalinNebunul de Eminescul, In Igaz Sz6", XII (1964), nr. 5, p. 836-841 $.a. Pentru Cimpia Tran-silvaniei ; 0. Nagy J. Farago, ElObb a lane, azuldn a lakoma [Mai Intli jocul, apoi ospa]ull,Bucuresti, 1954, p. 17-20 ; 0. Nagy, Variantele maghiare ale snoavelor Pdcald to reperloriul dinBuza, comunicare tinutil la Sesiunea de etnografie $i folclor, Bucuresti, 6 X 1965 ; KovacsAgnes, rccenzia colectiei A hdrom Milos varjd [Cei trei corbi minunati], Bucuresti, 1958, In,.Ethnographia", LXX (1959), p. 492-493.

25 Cf. 0. Birlea, op. cit., vol. I, p. 17-18 ; L, D6gh, Marchen, Erziihler and Erzdhl-gemeinschaft, Berlin, 1962, p. 76-77 ; L. ROhrich, op. cit., p. 226-227.

ezitari,

ridica

si

¢f

www.dacoromanica.ro

92 OLGA NAGY si HANNI MAEKFL 12

ANEXA

Variantele romfine§ti

Versiunea I

1. Dracul lithar. Manuscris. Arhiva Institutului de etnografie si folclor. Bucuresti(A.I.E.F.B.), i. 10706. Putna, f.a.

2. Omul sdrac. A.I.E.F.B., mg. 39 c, i. 11102. Cerbal Hunedoara, 1951.3. Un nowt pe care nu-1 face nici diavolu.l. D. Furtuna, Vremuri Infelepte (Academia

Romans. Din vieata poporului roman. Culegeri studii, vol. XV), Bucuresti, 1913, nr. 31p. 78-81. Sirbi - Dorohoi, Tecuci.

4. Cam cum lucreazd diavolul. D. Furtuna, Cuvinte scumpe (Academia Romans. Din.vieata poporului roman, Culegeri studii, vol. XXIII), Bucuresti, 1914, nr. 54, p. 54. Sirbi- Dorohoi, Tecuci.

5. Ucigaful. D. Furtung, Firicele de iarbd. Povestiri ,si legende romdnefti (Biblioteca pen-tru toti, nr. 808), Bucuresti, f.a., p. 57-63.

6. Diavolul ,ci lupul. C. Radulescu-Codin, Ingerul romdnului (Academia Romans. Dinvieata poporului roman. Culegeri gi studii, vol. XVII, Bucuresti), 1913, nr. 10, p. 61-66. Pri-boeni (Pitesti).

Versiunea II A

7. Cu Stan Pdfitu. A.I.E.F.B., mg. 2795 f ± 2796 a. Inf. Gh. Plesca (72 a), Boboiesti -Tg. Neamt. Culeg. 0. Blrlea - L. Georgescu - L. Vasilescu, 1 VII 1965.

8. Das Teufels Dank. P. Schullerus, Romanische Marchen aus dem mittleren Harbach-tale, in Archie des Vereins fiir siebenbiirgische Landeskunde", N. F., Bd. 33 (1905), nr. III,p. 592-595 (firs povestitor origine).

9. Povestea lui Stan Pdfitu. Ion Creanga, Opere, editie Ingijita, prefata glosar deG. Calinescu, 1. I., La. (Bucuresti, 1963), p. 166-185 (Clasicii roman).

10. Stan Patitu. A.I.E.F.B., i. 13266. Inf. Gliga Natalia, Fundu-Moldovei, r. Cimpu-lung. Culeg; Al. Amzulescu 0. Blrlea, 18 III 1953 ; tr. 0. Blrlea.

11. Cu Chiricd. A.I.E.F.B., mg. 2811 h. Inf. Ileana Poscau (75 a), Milini - Faille eni..Culeg. 0. Birlea - L. Georgescu, 8,1711 1965.

12. Bdrbatul, femeia dracul, In Ion Creanga", VI (1913), nr. 48, p. 171-173, 205 -207, Golestii Badii, Muscel.

13: Cu diavolu clnd s-a bdgat slugd. A.I.E.F.B., mg. 1319. Inf. Cristea Seceleanu, Bugheado Sus - Muscel. Culeg. 0. Blrlea - Al. Amzulescu, 27 X 1956.

Versiunea II B

14. Un bdiat sdrac. A.I.E.F.B., mg. 47 d + 48 a, i. 14131. Inf. Sabo Vasile, Racla -Negre$ti. Culeg. 0. Btrlea A. Amzulescu, 31 V 1953 ; tr. 0. Blrlea.

15. Fldcdul credincios". 0. BIrlea, Antologie de prozd populard epic?' (Editii critice defolclor - Genuri), Bucuresti, E.P.L., 1966, vol. II, p. 492-500. Inf. Gh. M. Radoias, Ba-trIni - Teleajen (Ploiesti), cules la Bucuresti, 20 III 1956, de 0. Blrlea - C. Barbulescu.A.I.E.F.B., mg. 1078 e (tr. T. Brill).

16. Cu dracul fch iop. A.I.E.F.B., mg. 2935 I d. Inf. ions Stefan/ (71 a), Livezile- Aiud. Culeg. 0. Blrlea - R. Niculescu, 9 X 1965.

$i

si

si

;i

-

51

-

www.dacoromanica.ro

13 BASMUL .,DRACUL ISPA$ESTE"

Variantele maghiare

Versiunea I A

1. A ket bors-dicrocske [Cei doi bouleni nazdravani]. Kriza Janos Orban Balazs Be-nedek Elek es Sebesi Job, Szekelyfoldi gyiljtes (AINGy III), Budapest, 1882, p. 350-354.

2. Az ordog meg a szegeny ember [Dracul omul sarac]. Kalmany Lajos, Koszorak azAlfold pad virdgaibdl, Arad, 1878, vol. II, p. 207.

3. A nemes dr meg az ordog [Nemesul dracul]. Berze Nagy Janos, Baranyai magyarnephagyomanyok, Pecs, 1940, vol. II, nr. 148, p. 333 334.

Versiunea I B

4. A szegeny ember fat vdgott az erdtin [Omni sarac a taiat lemne In padure], In N6praiz IKO zlemenyek", II (1957), nr. 3 4, p. 185 190.

5. A fetes szolga [Sluga dracoasa ]. Vikar Bela, Somogy megye nipkoltese (MNGy, VI),Budapest, 1905, nr. 10, p. 312-314.

6. A szolgalegeny [ Sluga]. Berze Nagy Janos, op. cit., vol. II, nr. 149, p. 335 336.7. Mondagyiljtesembol. . [Din colec%ia mea de legende...]. Relkovic Neda, In Etno-

graphia", XXXVIII (1927), p. 126.8. Az Dreg es a csoddlotos vandorld [Britrinul drumetul ciudat]. Ortutay Gyula, Fedics

Mihdly mesel (UMNGy, I), Budapest, 1940, p. 262-277.

Versiunea II

9. Az ordog mint szolga [Dracul ca slug]. Horger Antal, Helfalusi cscingo nipmesek(AINGy X), Budapest, 1908, nr. 43, p. 384-390.

10. Az OrdOg a szegeny ember bardlja [Dracul, prietenul omului sarac]. A.I.E.F. Cluj,mg. 369 1 c + II a. Inf. Bikfalvi Roza (53 a), Sic Gherla. Culeg. si tr. Nagy 0., V 1960.

11. Mese a huszcirrdl Meg az OrdOgrtil [Poveste despre husar drac]. Manuscris .in posesiacercetiltorului J. Farago. Inf. Gall Mihaly (70 a), Sinsimion Clue. Culeg. Gall Mihaly, VI 1967.

si

Si

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTE RECENZII

CONGRESUL UNIUNII FOLCLORITILOR IUGOSLAVI

In orasul Prizren, provincia Metohia - Kossovo, din republica Serbia (R.S.F.Iugoslavia)a avut lac Intre 10 si 13 septembrie cel de al XIV-lea Congres al Uniunii folcloristilor iugoslavi.Acest congres are lac anual, fiind organizat de fiecare datA de catre alts republica federative.

Prin importanta sa In viata stiintificA a Orli, congresul reuneste pe cei mai de seamsspecialisti iugoslavi, ca si o serie de invitati de peste hotare. (Anul acesta an fost reprezenta-te : Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, R.D.Germana, R.F.Germana, Japonia, RomAnia,.Uniunea Sovietica si Ungaria.)

LucrArile congresului s-au desfasurat In sedinte plenare, ca si In sectii, timp In care-s-au tinut un numAr aproximativ de 80 de referate. Cele doua teme ale congresului au fost :1) Folclorul provinciei Kossovo,Metohia si 2) Elemente comune si specifice In folclorul po-poarelor si grupurilor etnice din Iugoslavia si din Balcani.

La prima ten-a an prezentat referate In special folcloristii iugoslavi, tratind diferiteprobleme privind folclorul literar, muzical, instrumentele populare, ca si aspecte ale interferen-tei dintre arta culla si cea populare sau ale robilui folclorului in viata social-culturala si Inrelatiile Internationale.

Problematica mai largA a celei de-a doua teme a adus o mai. mare participarePentru a avea o imagine a orientarii referatelor, citAm citeva titluri Probleme meto-

dologice ale studiului genezei muzicii to Balcani (dr. Hrovatin); Ctteva elemente comune In tra-ditia muzicala a popoarelor balcanice (dr. Richtman); Elemente comune si specifice tn dansurile-populare din Balcani (El. Dopudgia); Internalionalismul poeziilor parlizanilor din Iugoslavia(dr. Gusev) etc.

Delegatia romanA, participants la congres, a prezentat In cadrul aceleiasi teme urmA-toarele comunicari U nele aspecte ale folclorului traditional, comune la poporul romaniugoslav - Lazdrul (El. Moldoveanu-Nestor), 0 confribufie la studiul comparativ at folcloruluiromdnesc cel din Iugoslavia - Dansul cdlusarilor (Anca Giurchescu), Treisaturi stilistice aledansurilor populare romanesti In contplexul sud-est european (Em. Balaci) si Sisteme ritrniceIn muzica populard a popoarelor balcanice (Em. Comisel).

LucrArile congresului an continuat prin dezbateri In cadrul sectiilor (de cultura spiri-tuals, literature, muzicologie si coregrafie), In care s-au abordat alit probleme legate de tematicacentrals a congresului, cit si probleme mai speciale, cum ar fi cele ale ritmului In muzica vo-calA si instrumentals din Jugoslavia, ale poeziei epice contemporane sau ale raportului dintre-cercetarea stiintificA si valorificarea practice a rezultatelor pc plan national si international Irkcoregrafie.

LucrArile congresului an fast completate de un numar de manifestari cu caracter foie-boric deosebit de interesante, atlt din punct de vedere stiintific datA fiind autenticitatea pre--

Rev. etn. foie., t. 14. nr. 1, D. 95-101. Bucureetl, 1068

$1

interna-tionals.

;

;i

www.dacoromanica.ro

96 NOTE g RECENZII 2

zentarii for cit pentru reala for valoare artistica. Cu acest prilej am putut cunoaste desfasurarea unei nuntl din Prizren cu toate obiceiurile locale, melodiile arhaice asemanatoare ha-ulitului executate cu o emisie vocals specials , ca gi dansurile de femei ce se desfasoara faraacompaniament (corn. Sredkca) sau dansurile razboinice ale siptarilor etc.

La acest congres s-a subliniat necesitatea unui schimb clt mai intens de idel informatiiIntre specialistii din diferite tari pe calea schimbului de publicatii, a colaborarilor la revistestraine de specialitate, a vizitelor reciproce de studiu etc., toate aceste actiuni avind cascop crearea unei cit mai largi haze de informare pentru viitoarele lucrari de folclor compa-rativ. De asemenea, In ceea ce priveste studiul comparativ al dansului popular, s-a lansatideea unei participari mai masive a specialistilor la diferite festivaluri cu ocazia carora sase organizeze gi colocvii de specialitate.

Anca Giurchescu

CONFERINTA ASOCIA11EI ETNOLOGILOR IUGOSLAVI"

Intre 16 si 20 septembrie 1967, s-a tinut la Virset to R.S.F.Iugoslavia a IX-a Conferintaa Asociatiei etnologilor iugoslavi". La aceasta conferinta au Post invitati delegati si oaspetistraini. Din U.R.S.S. au participat V.P. Alexeev J.V.Bromlej, directorul Institutului etno-grafic, Mikluho Maklai" din Moscova ; din R.P.Polona, A j<titrzeba-Pojnarowa, de la In-stitutul de istorie a culturii materiale din Varsovia ; din R.S. Cehoslovaca, J.Vareka, profesorla Universitatea din Praga : din R.P.Bulgaria, Gh.Vakarelski, iar din Republica SocialistsRomania prof. acad. Emil Petrovici seful delegatiei, Romulus Vulcanescu Dumitru Pop dinpartea Institutului de etnografie folclor, Liviu Marcu din partea Institutului de studii sud-est europene.

Asociatia etnologilor iugoslavi" propus sä dezbata In aceasta conferinta :1) problemele etnogenezei si ale diferentelor etnice,2) metodele de cercetare etnologica a asezarilor amenintate rezultatele Acestor cer-

cetari3) cercetari etnologice In mediul grupelor etnice iugoslave din Republica Socialists

Romania si al romanilor din R.S.F.Iugoslavia.Conferinta a Post deschisa condusa de prof. Milovan Gavazzi, preledintele Asociatiei

etnolog de reputatie internationals, care a depus o munca sustinutd In desfasurarea lue.ra-rilor.

Din problemele etnogenezei si ale diferentierilor etnice" remarcam comunicarile :Terminologia culturii populare ca index etnografic de Ch.Vakarelski ; Rolul migra(iei popoarelorIn fdurirea comunildfilor etnice de V.P.Alexeev J.V.Bromlej ; Rolul grupurilor endoganiceIn etnogeneza popoarelor iugoslave de P.Vlahovici ; Determinarea etnicd si diferenfierea natio-nald In regiunea Kossovo-Melohia de M.Barjaktarovici; Mirkoieuicienii din Muntenegru ;I de-lerminarea for etnicd de J.Vukmanovici ; Probleme si metode de cercetare asupra diferentieritoretnografice In Polonia de A.Kutrzeba-Pojnarowa ; Crearea grupului torbesilor, urmare a acii-unit de islamizare de G.Palikruseva ; Bilinguismul folcloric de D.Pop.

In aceasta prima parte a conferintei s-a remarcat opozilla unor teze teoretice si pozi-%ii In ansamblul for etnologii concep etnogeneza" ca un proces de integraresocial-culturala prin elementele ei etnogenezice, bine determinate In timp gi spatiu, iar dife-rentierea etnicd" ca un proces de relativa dezintegrare social-culturala In anurnite studii dedezvoltare a culturii unui popor.

si

gi

metodologice.

,si

si

si

st-a

t

si

zi

www.dacoromanica.ro

3 NOTE 81 RECENZII 97

Contunicarile relative la metodele cercetarii etnologice In waffle amenintate si re-zultatele acestor cercetari" au prezentat succesele obtinute In acest domeniu In Odle parti-cipants la conferinta. Ele s-au referit la : Metode de investigajie elnologica to zona Porli lor deFier de Romulus Vulcanescu ; Cerceldri elnologice to asezdrile ameninfate din zona Porfi tor deFier de D.Drljaca ; Metode de cercetare a cullurii populare to finuturile ameninfate de J.Vareka ;Metoda cercetdrii relictelor to unitafile rurale de N. Pesici-Maximovici ; Sarandarul din obser-vafiile elnologice to zona Porfilor de Fier de S. Zecevici.

Comunicarile relative la aceastil tema si discutiile vii purtate au subliniat, printre altele,nevoia presanta a unui schimb constant si multilateral de experienta\metodologica In cercetlirileasezarilor supuse stramutarilor. In unanimitate, participantii la Conferinta s-au interesat deexperienta etnologice In zona Portilor de Fier, efectuata paralel de etnografii roman si iugoslavi,ca si de rezultatele obtinute de etnografii roman si cercetarile for complexe multidisciplinaredin ultimii ani. Cu aceasta ocazie s-a luat cunostinta de structura institutiilor culturalecare dirijeazd, coordoneaza si efectueaza hicrari stiintifice de tip complex, In Iugoslavia siRomania, In zoncle supuse stramularilor prilejuite de marile constructii hidroenergetice.

Comunicarile referitoare la cercetari etnologice In mediul grupelor etnice iugoslavedin Republica Socialist Romania si al romanilor din R. S. F. lugoslavia" an abordat casubteme : Asezdrite romdnesti din Valea Carasului de T. Milovan ; Casa la romonii din sudulBanatului de M. Boskovici ; Diferenfe dialectale In graiul romdnilor bdndleni de Radii Flora ;Studiul etnolingvistic at enclavclor strbo-croate de pe teritoriul Romdniei de acad. Emil Petrovicisi Forme tradifionale ale familiei In saint Svinifa de Liviu Marcu.

Aceasta ultima parte a conferintei a suscitat discutii de ordin istorico-etnografic, referi-Ware la intermigratia popoarelor din sud-estul Europei, In structura etnolingvistica a unorgrupuri etnice In convietuire si la formele dinamicii culturilor populare privite de-a lungul se-colelor.

In cadrul programului conferintei a Post prevazuta si efectuata vizit area unui sat romanescdin Banatul slrbesc si vizionarea unui spectacol folcloric si a unei gale de filme documentare.

In confruntarca de idei si materials stiinlifice, delegatii si oaspetii din tarile vecine siprietenc Iugoslaviei au avut prilejul sa cunoasca preocuparile de specialitate si Inaltul Hivelprofesional al etnologilor iugoslavi si sa schimbe cu ei multe si fruelloase opinii asupra rezulta-telor eereetarilor for concrete.

Romulus Vulcdnescu

Folk Song U.S.A. 111 Best ameriean ballads. Collected, adapted andarranged by John A. Lomax and Alan Lomax. Music arrangements byCharles Seeger and Ruth Crawford Seeger. Alan Lomax editor. Signetbooks Q 2789. Published by the New American Library. New YorkChicago, 1966, 512 p. cu ex. muz.

Foldoristica din S.U.A. are, fatii de cea din alte tari, o situatie particulars datorita spe-cificului dezvoltarii social-istorice, specific care a determinat trasaturile proprii ale folcloruluiamerican. In principiu, la procesul de formare a folclorului din Statele Unite, principalelegrupuri nationale au adus traditii diferite, dar numai citeva au jucat un rot esential In acestproces, care trebuie conceput nu alit ca o sums de traditii, ci In primul rind ca o evolutiea I. Folclorul american Isi justifies astfel numele Initinte de toate prin creatiile sale originale,nascute pc pamint american si izvorlte din realitatea americana. Partea sa cea mai reprezen-

7 0. 0218

si

www.dacoromanica.ro

98 NOTE fa RECEN7,11 4

tativa e contributia a trel grupuri marl de populatii : indienii bastinasi, anglo-celtii negriiafricani. Dintre aceslea, folclorul anglo-celt eel negiu s-au aflat In strInsa legatura si in-terinfluenta favorizale de comunitatea partials de limbil, negrii adoptind limba engleza pen-tru foarte multe creatii folclorice. 0 alla problems caracteristica, careia folcloristica americanatrebuie sa-i faca fats, o constituie diferentierea clntecului folcloric propriu-zis (folksong)traditional, colectiv, oral si In majoritatea cazurilor anonim, corespunzlnd deci acceptiunii euro-pene a termenului clntec popular" de asa-numilul popular song, categorie intermediara Intrefolclor si arta cults (cultivated art) si cuprinzind creatii pseudo-folclorice, cu circulatie largo, darcu caracter comercial.

Volumul de fata conceput de autori ca o incercare de a fixa o imagine sintetica a cln-tecului folcloric anglo-celto-african din Statele Unite cuprinde numai cintece in limba en-gleza, iar dintre acestea numai pe acelea la care americanii au conlribuit In mod activ, fie crein-du-le integral (versuri melodie), fie adaptindu-le. Materialul a Post cules (sau spicuit dinalte publicatii), adaptat aranjat de catre John A. Lomax si Alan Lomax. Folclorist cu o bo-gata activitate publicistica (a editat, printre altele, o antologie sonora a muzicii populareromans[!, pe baza colectiei aflate in arliiva Institutului de folclor din Bucuresti), Alan Lomaxeste reputat ca principala auloritate In materie de muzica folclorice americana. Activitatea luiIn acest domeniu o continua pe aceea a tatalui sau, John A. Lomax, culegator pasionat al chi-tecelor de cowboy si ale pionierilor marelui Vest, unul din fondatorii (In 1916) Societatii defolclor texan. Chilecele publicate In volumul de care ne ocupam aparlin ca specie baladei"in acceptiunea restrinsa a termenului, asa cum o ilustreaza folcloiui popoarclor apusene, undeprin balada" se Intelege un clntec lirico-narativ de facture nuvelistica, continind intImplaripi drama din viata colidiana, si de proportii inferioare chitecului epic oriental. Materialul re-prezentind o selectie a celor mai importante piese de acest fel din folcloiul american, alese dupecriterii de frumusete, varietate, durabilitate si cantabilitate" este repartizat In 11 capitole,urmind o clasificare, destul de laxa, dupe sfera tematicii poetice : 1) balade cu animale, 2)balade despre eros, 3) balade dansate, 4) cintece de soldati, 5) cintece de marinari, 6) baladeale taietorilor de lemne, ale vinatorilor si ale minerilor, 7) cintece de cowboy, 8) balade alefermierilor, 9) balade cintece ale muncitorilor feroviari, 10) balade de violenta slugeroasa,11) cintece religioase (spirituals). Foarte util instructiv se dovedeste sistemul de insotire afiecarui cintec de un comentariu variat ce impleteste inteligent date sociologice, istorice, etno-grafice, psihologice, anecdotice, de nature a crea pentru cititor ambianta perceptive cea maipropice pentru intelegerea pieselor. Unele dintre comentarii (introd. la cap. III, V, VI, VII,nr. 30, 40-44, 48-54, 68-70, 74, 75, 80, 92), cu tolul remarcabile, shit adevarate tablouri degen, concise, pitoresti sau dramatice, dind o imagine vie si sugestiva a ceca ce este esenlialtipic pentru viata baladelor si a cintaretilor populari.

Cea mai numeroasii categoric o formeaza baladele cintecele legate de anumitecintece nascute in cursul colonizarii teritoriului, din epoca pionieratului pita In perioada con-temporana (fail a include insa productille folclorice urbane din anii mai recent!, a caror intro-ducere intr-o antologie trebuie justificata de o raspindire o slefuire artistica adecvata). TIde-tori de paduri, vinatori de bizoni, crescitori de animale, fermieri, miner!, plutasi, saumarinari, oamenii care au impins frontiera spre vest erau fascinati de cintec. Antologia citeazao intimplare elocventa :

Se zice ca Davy Crockett avu o palanie dintrecele mai ciudate cu o vioara. In drum spreTexas, prin tinuturile salbatice, Davy a auzit o vioara tipInd din mlastinile adInci ale Missis-sippiului. Luindu -se dupe glasul el, ajunse la un torent in mijlocul caruia un preot statea Incabrioleta sa, scrlsnind pe vioara Plrilas zglobiu s, in timp ce apa spumega amenintator im-prejurul lui. Ce naiba fad aici, maimutoi caraghios r 7 striga la el Crockett. s Vai de mine*,

spuse preotul, in-am Impotmolit In mijlocul apei, Bata sa ma thee In orice clips. Stiam eu cafi putut se -mi scalp plaminii mult si bine fait sa conving pe cineva sa viva incoace, dar dace

ocupatii,

carausi

a$

91

oi

91

91

91

91

sl

i

www.dacoromanica.ro

5 NOTE $1 BECENZLI 99

in-as apuca sA zic ceva din cutia asta draceasca, la 10 mile de s-ar afla vreun pacatos de astaimbracat In piele de caprioara si tot ar veni Incoace In trap I *".

0 parte din aceste balade au urmat drumul cirezilor de vile din sudul Texasului catrenord, sprepietele de desfacere ; shit cintecele de cowboy, aspre on trenante, oglindindimensitateapreriilor tinut blestemat undo, dupA cum se exprima un cowboy, poti sA privesti mai de-parte si sA vezi mai putin decit oriunde In lume". Altele au insotit, In marsul for spre vest, pevinatorii de bizoni si marea armata a cautatorilor de our din 1849. Impresionante shit cinteceletaietorilor de lemne (nr. 48, 50, 51) si ale colonistilor care, dupa decretul federal din 1862, aupopulat Marea Prerie. Locuind In bordeie subterane, adevarate vizuini de aniinale, primii sta-biliti au luptat din greu en climatul si fauna ostila a prerici. Un cintec spune : Casa mi-e cIA-ditA din tarina nationals, / Peretii ei sint ridicati dupA regulament, / Acoperisul nu e Inclinatci neted si Intins, / Iar dacA se intimpla sA plouA slut vesnic ud. / Ce fericit sint dud mA stre-cor In pat : / Un carpe cu clopotei Imi suiera melodios la capatli / Si un miriapod sprintar, lasIndshale la o parte, / Mi se furiseaza pe pernA si In ureche. / (Refren) Ura, pentru noul comitat 1%inut al libertatii, / Tinut at plosnitelor, lacustelor si puricilor ; / Ii voi drita elogiul, li voi spunefairna, / In timp ce mor de foame la chemarea guvernului.' Un capitol e consacrat clntecelormarinaresti asa-numitelor shanties (> fr. chantez) ale luntrasilor de pe marile riuri si alecorabierilor de pe clippere si balenicre. Executate de intregul echipaj la anumite manevre, lacabestan, ridiclnd ancora, la troliu sau la pompele de scos apa, ele erau conduse de un shantey-man cintaret solist care 1ncepea strofa, urmat apoi de restul grupului. Aceste shanties intrAin rindul clntecelor de muncA, In sensul strict at termenului, at clntecelor menite sA slujeascAdirect 0 activitate fizicA, coordonind si stimullnd miscarile unui grup de oamenl care fac aceeasimuncA. Marea traditie africana a clntecelor de muncA a fost continuatA In Statele Unite denegrii adusi ca sclavi. Creatifie de acest fel ale negrilor americani alcAtuiesc o impresionantasi tragicA epopee a muncii for pe pilmintul Lumii Noi, pAstrtnd memoria acelor timpuri dnd1,1ucrai de cind puteai (sA vezi) pia nu mai puteai, far ei poate to plateau sau poate nu". Sudula fost defrisat, grinele recoltate, bumbacul impachetat In baloturi, vapoarele Incarcate, digtulleridicate, soselele si calea feratA construite toate in ritmul cIntecului colectiv al negrilor. Incolectie se afla citeva exemple superbe de cintece de muncA ale negrilor, culminlnd cu douAcintece-baladA de munca fortata (nr. 86, 93) si cu un cIntec al lucrAtorilor de traseu la caleaferata (nr. 78) adevAratA drama miniaturala, unde seful echipei, solistul, grupul, uneltele,sinele si trenul care se apropie au fiecare rolul lor. Printre cintecele satirice ale negrilor deosebitde realizat este The Boll Weevil", baladA cupletisticA Intr-un ton de ironic lugubrA, bocet hilarsi resemnare sarcasticA, despre ravaglile omidei parazite a bumbacului care, la Inceputul secolului,a infestat culturile din sud, provocind scAderea catastrofalA a productiei si somajul a mil de mun-citori negri. Cea mai populara baladA din folclorul american este o creatie comunA a negrilorsi albilor balada despre John Henry". Ea se bazeazA pe un fapt petrecut In 1873 In timpulconstructiei tunelului Big Bend at caii ferate C. &.0. Provocat de seful echipei, negrul JohnHenry, minuind un ciocan, se is be Intrecere cu perforatorul pneumatic, reusind sA reziste maimult decit unealta automata, care se rupe. El moare din pricina efortului, dar, In aceastA luptAa canal Impotriva aburului", John Henry dovedeste ea omul e superior instrumentelor sale ;John Henry i-a spus sefului : / Un om nu e nimic decit un om / Si mai Inainte de a mA 'AsabAtut de acel perforator pneumatic / Voi marl cu ciocanul meu In mina". PInA azi eroul acesteibalade e invocat de muncitorii americani ca un simbol al energiei neinfrinte a omului de rind :Omule", spunea un feroviar, gindeste-te la John Henry I N-a perforat el mai mull de 100 demile Intr-o zi? Si nu shit sigur ca a fost ziva lui cea mai bunA. Nu omule, nu sint sigur 1"

Traditla europeana anglo-celta a baladei de curte se manifestA mai clar (si e explicabil)in baladele de dragoste, dintre care unele pastreazA ecouri din cultura elisabetanA, ca acestmotiv, familiar urechilor tuturora :

www.dacoromanica.ro

100 NOTE ed RECENZI1 b

A poor lonesome turtle dove AmOrita turturea,Setting on a vine, Cind ramine singurea,Mourning for his own true love, Cad sotia rapus,Just as I mourn for mine. Jalea ei nu e de spus.Dar oamenii vestului salbatic nu au intirziat se aduca si neoanacreontismului corectivul

necesar : Iubirea e un lucru nostim / In forma de sopIrla, I Ce-ti alearga In sus pe lira spinarii /to ciupeste de pipota". Bine reprezentata In folclorul anglo-american este subcategoria bala-

delor de iubire tragica, gelozie morbidil crime pasionalil, ce continua firul unei vechi traditiianglo-europene, asa cum apare ca In Lord Douglas", Barbara Allen" on The Goldenow Tree". 0 note specific americana o are balada Frankie and Albert", In care amania !rise-lata se razbuna. Baladele de violenta stngeroasa, despre banditi de drumul mare, constituieo tema favorite a folclorulul american. Din cele date In cap. XI se reinarca, prim realizarea eiartistica, balada despre Sam Bass".

Principe la critics pe care o aducem antologici este aceea de a infatisa cintecele Intr-oforma prelucratii, In care ele nu vietuiesc In realitatea folclorica. Uzind, sau abuzind, de liber-tatea creatoare a oricarui interpret folcloric, autorii au creat versiuni personale" (dupii ex-presia tor) de cintece, combintnd strofele de text cele mai bune", iar In anumite cazuri con-struind chiar melodii-suport pentru unele texte asa cum declare in prefatii (p. XI). La rindultor, melodiile au lost simplificate gi schematizate, adauglndu-li-se un aranjament de plan (autoriCharles si Ruth Seeger), care accentueaza si mai mult caracterul de prelucrare peisonala a ma-terialului. Oricit de folclorizant ar fi, acompaniamentul de pian ramble artificial, deoarece : a)In folclorul american baladele sc execute eel mai des fern acompaniament ; b) clack totusi, existun Instrument, acesta e banjoul, vioara sau o varietate de tambaLnumit dulcimer ; c) structuraacompaniamentului popular e rilmico-armonica, jar nu melodico-aimonica (1i uneori polifona)asa cum o realizeaza aranjamenlul pianistic, care dubleaza In permanenta la una dintre vocilinia melodica vocals, chiar la recitative. S-a renuntat, de asemenea, la interludille instrumentaledintre strofe, de care interpretul popular se serveste pentru a crea o variatie s1 a capata unragaz. Ba, mai rail, autorii aranjamentului muzical adreseaza (in Cuulnlul Inainle, p. XVII)celor ce vor se foloseasca cartea indemnul straniu de a incerca sa-si improvizeze ci Insisi inter-ludiile absente. Se desprinde astfel concluzia ca autorii au intentional se creeze modele de ctnlecfolcloric, tipuri ideate, balade exemplare, redlnd cintectul popular nu asa cum 11 vede poporul,ci asa cum 11 vad ei pozitie foarte apropiata de opera culla. Aranjatorii muzicali infra chiar inplin tarlm de creatie culla atunci cind declare di se poste face orice se vrea cu un cintee popular"(p. XVI). Aceasta atitudine antra insa in contradictie cu caracterul mai stiintific al comentarii-lor, unde sint citate parerile interpretilor populari, diferite relatari, snoave si anecdote, toalein vorbirea brute, neprelucrata a informatorilor, unde se dau de asemenea, deli inconsecvent,date despre persoana de la care s-a cules ctntecul. Apare astfel o nets discordanta intre scopulmarturisit aceea de a da o imagine reprezentativa a cintecului folcloric american procedeulde adaptare gi aranjare" folosit de autori, care lase pe de ails parte sa se inteleaga ca o partedin cintece au Post Inregistrate pe documente sonore. Singura explicatie este conceperea volu-mului nu ca o antologie folcloristica $tiintifice, ceca ce ar fi redus considerabil numarul de cum-paratori, ci ca un Liederbuch simpla carte de cintece, antologie de buzunar, care se adreseazaoricArui amator, fie el cintaret sau folclorist. Pentru a masura la amplitudinea ei reala deviatiade la autenticul folcloric colectiei de care ne ocupam, se cuvine insa se amintim ca baladapopulara anglo-americana, Ica in general balada apuseana, a intretinut o legatura mull mai pu-ternica cu arta cults decit es\e cazul labaladele popoarelor est- si sud-est europene. (Convergentase observe la Macpherson-OsMaa, Thomas Percy, Robert Burns.) Aranjamentul autorilor, Incazul nostru, chiar dace modifica aspectul clntecului, se pare ca nu Ii falsified totusi nici conti-nutul, nici structura.

0 observatie minors. In distribuirea baladelor pe capitole tematice se uzeaza uneori deelemente secundare, de amanunte nesemnificative, care nu Indreptatesc introducerea piesei la

si-a

Nil -

si

sf

si

ft

g

www.dacoromanica.ro

7 NOTE $1 RECENZII 101

locul unde a fost puss (ex. nr. 2, 3, care shit clntece de leagan, nr. 9, drama a logodnicilor, nr.10, care e o balada programatica despre popor, nr. 53 si 76,1n care esentialul este emigrarea,Neajunsurile metodei se vadesc mai cu seams In cap. XI, eel mai compozit, unde se amestecasubiecte despre asa-numitii desperadoes (mar! criminal!) §i despre crime pasionale, cu cele desprerevollatisociali(Po'Laz' us"), viatzt In penitenciare pe plantain, munca fortata, toxlcomani.

una majors ; cartea nu-si pune nici un fel de probleme de descriere sou sistematizare muzi-cala, iar piesele sint date fare vreo reglementare a inaltimii grafice.

Cele trei ap lidice (1) izvoarele materialului folosit In antologie comentarii, 2) biblio-graTie selective adnotata a publicatiilor despre folclorul american, 3) lists selective a !nulls-trarilor pe discuri) sint binevenite pentru familiarizarea cititorului cu milcarea de culegere, cer-cetare popularizare a folclorului american.

Parcurg!nd colectia, se desprinde portretul realist al unui popor; o arta stapInita de un sufluwhitmanian, a caret teens centrals o constituie omul obisnuit : Pe el 11 dint, omul simplu, omulindependent". Iar folcloristului ii revine datoria de a pleda pentru omul de rind", scrieA. Lomax, marturisindu-$i deschis atitudinea democratica, militants.

Prin publicarea acestei anlologii, The New American Library aduce un util serviciu popu-larizarii si accesibilizarii modice a unei parti reprezentative din originalul tezaur de cintece folc-lorice americane.

N. Rddulescu

gi

si

gs

$i

Ci

www.dacoromanica.ro

REVISTA DE ETNOGRAFIE FOLCLOR publics studiifi maleriale etnograf ice pi folclor ice, cuprinzlnd deci lntreg dome-niul culturii populare, cercetat prin perspectiva etnografiei, a folc-loristicii literare, muzicale gi coregrafice. Revista pune In discutie,la rubrica note fi recenzii, problemele actuate ale etnografieifolcloisticii si informeaza asupra lucrarilor de specialitate ce aparIn tarA peste hotare.

NOTA cATRE AUTORI

Autorii shit rugati sä Inainteze articolele, notele si recenziiledaclilografiate la dotta rinduri. Tabelele vor fi dactilografiate pepagini separate, iar diagramele vor fi executate In tus, pe hlrticde talc. Tabelele ilustratiile vor fi numerotate cu cifre arabe.Figurile din plane vor fi numerotate In continuarea celor din text.Se va evita repetarea acelorali date In text, tabele grafice. Explica-tia figurilor din text se va face in ordinea numerelor. Numeleautorilor va fi precedat de initials. Titlurile revistclor citate Inbibliografie vor fi prescurtate conform uzantelor Internationale.

Autorii au dreptul la un nunnir de 50 de extrase, gratuit. Res-ponsabilitatea asupra continutului articolelor revine exclusiv au-torilor.

Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publica%iietc., se va trimite pe adresa comitetului de redactie Bucurelti, str.Nikos Beloiannis, nr. 25.

si

L

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTEIN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ADRIAN FOCHI, Miori /a. Tipologie. Circulal ie. Genezd. Tex le, 1964, 1107 p.,57 lei.

ROMULUS VUIA, Tipuri de pc storit la romdni (sec. XIX Inceputul sec. XX),1964, 252 p., 13 lei.

C. ALEXICI, Texte din literalism poporand rarnind, torn. II (inedit), editiegrijita, cu studiu introducliv, note si glosar, de Ion Muslea, 1966,239 p., 6,75 lei.

GH. VRABIE, Balada populard romand, 1966, 548 p.+16 p1., 23 lei.* Anlologie de lileraturd populard. Povesti, snoave si legende, 1967,

491 p., 22 lei.FLOREA BOBU FLORESCU, PAUL STAHL, PAUL PETRESCU, Arta populard

din zoncle Arges si Mused, colectia Studii de etnografie si artapopulard ", IV, 1967, 279 p. + 5 pl., 40 lei.

c. 6213

Rev. etn. foie., t. 13, nr. 1, p. 1-102 Bucuresti, 1968

1 43.4071 Lei 12

In-

-1

I.P.I.

www.dacoromanica.ro