Revista Culutra Civilizatie Comunitate

CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE-CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE

2009-2010

Dimensiune a reformei învăţământului românesc, parteneriatul edu-

caţional implică astăzi pe lângă şcoală, familie, comunitate şi alţi factori educaţionali care au misiunea de formarea a tinerei generaţii în spirit civic, responsabil, ca factor activ la nivelul comunităţilor locale.

A-l învăţa pe copil să-şi construiască civilitatea înseamnă a-l instrui şi a-l educa civic. Parteneriatul educaţional devine astfel o forma de comuni-care, cooperare şi colaborare în sprijinul elevului la nivelul procesului edu-caţional. Colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli nu este un proces spon-tan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre problemele educative ale tinerei generaţii. Orice parteneriat educaţional aduce un surplus informaţional elevilor şi completează condiţiile concrete ale educaţiei acestora.

Parteneriatul educaţional interjudeţean „Cultură-Civilizaţie-Comunitate” a adus şcolilor partenere din Braşov, Alba Iulia, Bacău, Ora-dea şi Tg. Bujor, oportunitatea cunoaşterii reciproce, a colaborării fructu-oase în demersul educaţional prin activităţi extracurriculare in care au fost angrenaţi alături de şcoală, factori educaţionali locali într-un feed back permanent şi pozitiv.

Inspector de specialitate, Prof. Viorel Cotleanu

3

CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE-CULTURĂ-CIVILIZAȚIE-COMUNITATE

2009-2010

Orice drum, are un început şi un final. Ne-am însoţit pe acest drum,

elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri media, derulând lună de lună, ac-tivităţi care au vizat cele trei dimensiuni majore ale parteneriatului nostru educaţional: educaţia muzeală, educaţia pentru mediu şi dezvoltare dura-bilă, educaţia civică.

Originalitatea, creativitatea, iniţiativa, spontaneitatea, spiritul de echipă, implicarea responsabilă, toleranţa sunt doar câteva din atributele majore care au definit activităţile fiecărei şcoli partenere. Am regăsit în paginile revistei, în imaginile digitale sau în gândurile inserate în articole, lacrimi sau zâmbete ale celor aflaţi în suferinţă, dorinţa elevilor de a trăi într-un mediu curat şi sănătos, solidaritatea cu cei defavorizaţi, rigurozita-tea unor activităţi ştiinţifice, admiraţia şi respectul faţă de tradiţiile şi va-lorile naţionale, mândria elevilor de a aparţine şcolii lor.

Dăruire, pasiune, comunicare şi un volum de muncă susţinut sunt investiţiile fiecărei activităţi derulate şi prin intermediul cărora, elevi şi cadre didactice au conturat pas cu pas, demersul educaţional, drumul pe care am pornit împreună şi tot împreună l-am finalizat.

Marele câştigător a fost EDUCAŢIA. Drumul pe care tânăra generaţie a pornit este unul benefic,

conferindu-ne certitudinea că elevii de astăzi vor deveni cetăţeni respon-sabili, implicaţi activ în comunităţile locale.

Felicităm toţi partenerii educaţionali şi-i asigurăm de gratitudinea noastră!

Manager de proiect,

Prof. Avădanei Dumitru

4

,

Nr.

1 -

An Ș

cola

r 20

09-2

010

- N

r. P

agin

i: 4

Cultura Civilizatie

Comunitate

„Omul care călătoreşte este supus unei triade specifice: TURISM-CULTURĂ-EDUCAŢIE. Cine nu le va respecta poate deveni o victimă a propriei sale ignoranţe”.

La început de drum…

Parteneriatul dintre cele șase şcoli aflate în proiect are menirea de a promova exemplele de bună practică ale demersului educaţional, în contextul actual de formare a competenţelor, de implicare in problematica comunităţii locale, de responsabilizare şi modelare a personalităţii ele-vilor ca viitori cetăţeni. Fiecare echipă de proiect vine cu expertiza proiecte-lor anterioare derulate în fiecare unitatea de învăţământ, participantă la acest parteneriat educaţional. Sunt convins

că activităţile derulate sub auspiciile generoase ale celor trei direcţii de acţiune, Cultură-Civilizaţie-Comunitate, vor da şansa afirmării valorilor promovate de elevii implicaţi în pro-iect, a iniţiativei şi creativităţii lor. Elevii din Alba, Braşov sau Galaţi vor realiza punţi de prietenie, împărtăşindu-şi gân-durile lor, aspiraţiile, tradiţiile şi valorile patrimoniului cultural local. Renunţând la spaţiile convenţionale ale demersului educaţional, dorim să accentuăm latura formativă prin lecţiile de viaţă, de moralitate şi de civism la care elevii din proiect vor fi actorii principali iar impac-tul asupra lor sa aibă valoarea unui feed-back pozitiv . Ca la orice început de drum, dorim succes tuturor echipelor de proiect, iar finalul de an şcolar, să ne aducă satisfacţia unui lucru bine făcut, în care vom pune suflet şi dorinţa de inovaţie.

Prof. Avădanei Dumitru - Manager de proiect- Şcoala Generală Nr. 2 Braşov

Proiect educaţional în parteneriat interjudeţean:

Şcoala Generală Nr.2 Brașov - Şcoala Generală Nr.16 Brașov

Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Târgu Bujor

Școala Generală “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău

Școala Generală “Nicolae Bălcescu” Oradea

Prezentarea Scolilor Participante ,

Echipa de proiect:

Prof. NICODIN CARMEN MIHAELA

COORDONATOR

Prof. CIOCÎRLAN IOANA – MEMBRU Prof. ŢUCĂ RADU-VENENŢIA –MEMBRU Prof. SÎNTEA MIHAELA – MEMBRU Prof. RADU SABINA – MEMBRU INST. LEŞAN GABRIELA - MEMBRU

Nr. de elevi clasele I-VIII: 1378 Nr. de cadre didactice: 92

Proiecte educaţionale ale scolii :

- “ECO-ŞCOALA” - “STRATEGIA NAŢIONALĂ DE ACŢIUNE COMUNITARĂ (SNAC)” - “BRAŞOVUL VĂZUT DE TINERI” - “PLEDOARIE PENTRU SĂNĂTATE”

Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE NR. 2 BRAŞOV

25 mai – 5 iunie

Echipa de proiect:

Prof. BOBARU MARIANA

COORDONATOR

Prof. DUMITRIU EUGENIA - MEMBRU Prof. RADU DANA - MEMBRU Prof. TODOR LIA - MEMBRU Prof. OPRIŞ MIOARA - MEMBRU



- “ECOLOGIŞTII” - “EN JEUX ROUMANIE” - “PAŞTELE LA ROMÂNI- obiceiuri şi tradiţii” - “ŞCOALA PĂRINŢILOR”

Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE NR. 16 BRAŞOV

25 mai – 30 mai

Şcoala Generală Nr. 2 Braşov

Şcoala Generală Nr. 16 Braşov

Cultura Civilizatie Comunitate

6


Echipa de proiect:

COORDONATORI:

Prof. BONDALICI TINCUŢA

DIRECTOR

Prof. LUPU LAVINIA Prof. MOROI IRINA-GRETY– MEMBRU Prof. MARDARE VIOLETA–MEMBRU Prof. COMANOF CARMEN – MEMBRU Prof. VIERU MIHAELA – MEMBRU


Proiecte educaţionale ale scolii : - ,,EUROPA UN PUZZLE DE CULTURI”

- ,,CĂLĂTORIE PE TĂRÂMUL ANOTIMPURILOR” - ,,CAPITAL EDUCAŢIONAL PRIN TRADIŢII ROMÂNEŞTI” - ,,TOLERANŢĂ DE NOTA 10” - ,,ÎMI PASĂ”

Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE „GEORGETA MIRCEA CANCICOV” BACĂU

12 – 16 octombrie

Anul acesta Şcoala noastră a sărbătorit 90 de ani de la înfiinţare.

Mesajul Directorului

Şcoala Generală ”Georgeta Mircea Cancicov”

Bacău

„Deviza scolii noastre este ,, SCOALĂ EUROPEANĂ ’’ ,care duce

la încheierea cât mai multor parteneriate între şcolile din ţară şi

străinătate , pentru a face un schimb de experienţă intercultural.”.

Prof. Bondalici Tincuţa – Director al Şcolii Generale „ Georgeta Mircea Cancicov” Bacău

7

Prezentarea Scolilor Participante

,

Echipa de proiect:

Prof. MOCAN IOAN

COORDONATOR

Prof. SZATMARI DORINA– MEMBRU Prof. ZAHA ALINA–MEMBRU Prof. MATIU ADRIANA– MEMBRU Prof. PRODAN EMIL– MEMBRU



- „PE URMELE IDENTITĂȚII NOASTRE” - „SĂ CONSTRUIM EUROPA PRIN ȘI PENTRU COPII” - „COPIL, NATURĂ, VIAȚĂ” - „IDENTITATE ÎN DIVERSITATE”

Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE „NICOLAE BĂLCESCU” ORADEA

25 aprilie - 30 aprilie

Şcoala Generală „Nicolae Bălcescu” Oradea


„Ne bucurăm că putem derula împreună cu colegi de la

şcoli din alte judeţe proiectul „Cultură-Civilizaţie-Comunitate”,

contribuind şi în acest fel la formarea elevilor noştri ca cetăţeni

creativi, cu un pronunţat spirit de iniţiativă, cu o conştiinţă civică

deosebită şi un real simţ al responsabilităţii. ”.

Prof. Mocan Ioan – Director al Şcolii Generale „Nicolae Bălcescu” - Oradea

8


Şcoala Generală Nr. 2 Tg. Bujor

Şcoala Generală “Mihai Eminescu” Alba Iulia

Echipa de proiect:

Prof. VINTILĂ GETA

COORDONATOR

Prof. MITU DAN GEORGE - MEMBRU Prof. OKIANU REMUS - MEMBRU ÎNV. ŞERBAN GINA - MEMBRU ÎNV. MIOARA BĂLAN - MEMBRU


Proiecte educaţionale ale școlii :

- „ EDUCAŢIA 2000+" - „EDUCAŢIA PENTRU CUNOAŞTERE” - „ EUROPA DINCOLO DE LIMITE ŞI FRONTIERE” Manifestare tradiţională a şcolii : ZILELE ŞCOLII GENERALE NR. 2 TÂRGU BUJOR:

27-29 septembrie

Echipa de proiect:

Prof. MARINESCU RODICA

COORDONATOR

Prof. - BOIAN DANIEL - MEMBRU Prof. - ISPAS ANCA - MEMBRU Prof. - FURDUI MIRONA- MEMBRU Prof. - MOANEA OLGA - MEMBRU Prof. - ȚĂRAN ILEANA - MEMBRU


Proiecte educaţionale ale scolii : - “ZIUA PORŢILOR DESCHISE” - “MATEMATICA PENTRU NOI TOŢI” - “O ZI FĂRĂ UNIFORMĂ” - “EMINESCU - LEGENDA SUFLETULUI ROMÂNESC”

Manifestare tradiţională a şcolii : ZIUA ŞCOLII GENERALE „MIHAI EMINESCU” ALBA IULIA:

15 ianuarie 9

Mesajele Coordonatorilor Echipelor de Proiect Cultura Civilizatie Comunitate

Caseta redacțională:

Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai

Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei

„În contextul actual educaţia depăşeşte limitele exigenţelor

şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul

comun al umanităţii. Dorim aşadar, ca oamenii societăţii de mâi-

ne, cei pe care acum îi formăm, să fie suficient de puternici astfel

încât să-şi poată defini propria dimensiune profesională”.

Prof. Nicodin Carmen Mihaela – Director al Şcolii Generale Nr. 2 Braşov

„O educaţie socială, culturală şi civică bine făcută poate

întotdeauna să scoată din suflet, oricare ar fi el, partea folositoa-

re pe care o caută.

Fiecare lucru nou sperăm să ne aducă un plus de cunoştin-

ţe de care vom avea nevoie în viaţă şi am convingerea că ne vom

bucura împreună la final”.

Prof. Bobaru Mariana – Director al Şcolii Generale Nr. 16 Braşov

“Sperăm ca prin acest parteneriat să reuşim să împriete-

nim floarea de bujor din Rezervaţia de la Roşcani cu sublimii bu-

jori de munte ai Ciucaşului ,cu delicateţea garofiţei Pietrei Craiu-

lui din Parcul Naţional cu acelaşi nume , cu unica narcisă sălba-

tică din Dumbrava Vadului şi cu spiritul florii de colţ din crestele

Bucegilor şi ale Făgăraşului. Vă dorim să ne înflorim cât mai fru-

mos unii pe alţii !”

Prof. Vintilă Geta – Director al Şcolii Generale Nr. 2 Târgu Bujor

“Considerăm că munca în echipa şi colaborarea între şcoli

din diferite zone ale ţării pun bazele unui învăţământ de calitate,

bazat pe creativitate şi inovaţie.”

Prof. Marinescu Rodica – Director al Şcolii Generale ”Mihai Eminescu” Alba Iulia

10



Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg. Bujor

Școala Generală“Georgeta Mircea Cancicov” Bacău


,

Nr.

2 -

An Ș

cola

r 20

09-2

010

- L

una:

Noi

embr

ie -

Nr.

Pag

ini:

8

Cultura Civilizatie

Comunitate


Din cuprins: - În Lancrămul lui Blaga pag. 2 - Alba Iulia pag. 3 - Balul bobocilor pag. 4 - Să ne cunoaștem țara pag. 5 - S.O.S Natura ! pag. 6 - Educație pentru non-violență pag. 7 - Noiembrie, o lună caldă și bogată pag. 8

Scoala Generala Nr. 2 Brasov

12

,

În Lancrămul lui Blaga


, (

Am plecat din Alba Iulia cu mintea şi sufletul pline de toate câte am văzut şi simţit în acel oraş desprins parcă din legendele istorice. La scurt timp, pe drumul de întoarcere, am poposit într-un alt loc minunat, Lancrăm, unde s-a născut Lucian Blaga, marele nostru poet şi filosof. Ar fi fost păcat să trecem fără a ne opri aici, în satul ce poartă-n nume „sunetele lacrimei”, cum spunea însuşi Blaga, deoare-ce aici este casa copilăriei sale.

Strada pe care se află casa poartă şi ea un nume simbolic: strada Veche. Por-neşte din strada principală şi este străjuită, încă, de case specifice zonei Transilvaniei, aşa cum este şi cea pe care am vizitat-o. De la intrare chiar ne-a atras atenţia versul „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor !” pictat pe frontispiciu.

Ne-a întâmpinat un domn amabil, administratorul casei memoriale, care ne-a condus prin cele cinci încăperi. Cea denumi-tă birou, păstrează câteva obiecte de mobi-lier ce i-au aparţinut poetului: o masă de lucru, un cuier în care stau, parcă în aştep-tare, paltonul şi pălăria maestrului, un dulap, iar de jur împrejur măsuţe cu manu-scrise sau copii ale lucrărilor sale. În altă cameră se află o colecţie impresionantă de ediţii princeps ale cărţilor lui Lucian Bla-ga, iar pereţii erau plini de fotografii şi tablouri de familie din diverse moment ale vieţii sale. Am fost mândri când, într-una dintre ele, am văzut că maestrul absolvise în 1913 Colegiul Andrei Şaguna din Bra-

şov. Am mai aflat cu această ocazie că aici se desfă-şoară Festivalul Interna-

ţional „Lucian Blaga” (în acest an a fost cea de-a XXIX-a ediţie), intrat deja în tradi-ţia judeţului Alba ca un ade-vărat simbol cultural al jude-ţului, fiind cea mai reprezen-tativă manifestare dedicată operei unui creator în acest judeţ. Mormântul lui Blaga se află tot în Lancrăm, aşa cum şi-a dorit, pentru a pu-tea, cum spunea el „să vadă” Râpele Roşii, o formaţiune muntoasă unică la noi în ţa-

ră, evocată în multe din scrierile blagiene.

Inst. Leşan Gabriela-Corina

Am ajuns în Alba Iulia într-o zi de noiembrie atât de frumoasă de parcă am fi fost la începutul, nu la sfârşitul toamnei. De ce amintesc asta? Pentru că, astfel, am avut tihna de-a savura tot ce am văzut în Cetatea Alba Carolina fără a ne fugări frigul sau ploaia: multe, interesante şi ine-dite locuri de admirat despre care vor scrie şi colegii mei.

Eu mă voi opri asupra unui aspect pe care mi l-aş dori să-l văd şi în Braşov: Ceremonialul de schimbare a gărzii Cetăţii. Este un moment inedit şi emoţionant. Deşi nu la fel de cunoscut ca cel de la casa rega-lă britanică, este la fel de impresionant şi, de aceea, atrage foarte mulţi turişti din toate colţurile ţării şi din străinătate.

Dar să vă povestesc despre el. Pe un traseu bine stabilit, ce cuprinde Poarta a IV-a, Poarta a III-a şi Poarta I, 50 de

soldaţi, îmbrăcaţi în uniforma habsburgică a primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea – atunci când a fost construită fortificaţia din Alba Iulia – desfăşoară un ritual bine fundamentat istoric. Sunt grupaţi într-un corp de artilerie, unul de infanterie şi un altul de cavalerie. Corpul de artilerie este format din garda „Traseului celor Trei For-tificaţii”. Pentru corpul de cavalerie, au fost cumpăraţi, din Olanda, şase cai, negri, cu coamă şi coadă lungă, cai frizieni, care sunt consideraţi o rasă cu sânge cald, ex-trem de agili şi docili, chiar de la Cen-trul de Reproducere a Cailor Frizieni.

La ora 12:00, la Poarta a IV-a începe ceremonialul. Garda soseşte în ritm milităresc, însoţită de cavaleri călare. Au loc ritualurile de schimbare a gărzii, apoi cu toţii se deplasează la Poarta III unde este podul mobil – o replică a celui existent în epoca medievală. Ultimul moment, cel mai impresionant, fireşte, este cel al salve-lor de tun, trase din 3 tunuri din sec. XVIII. Am crezut, iniţial, că vor fi efecte trucate – IT-ul poate crea realităţi virtuale perfect reale :)). Dar nu a fost aşa: cei trei ofiţeri artilerişti chiar au tras de-adevăratelea. Mai auzisem bubuituri de tunuri în filme, dar aici a fost prima dată când le-au auzit pe viu. Şi m-am gândit atunci, cât de grele erau condiţiile de luptă în acea vreme...

Mă bucur că am văzut cu ochii mei acest ceremonial inedit la noi în ţară şi tare mi-ar plăcea să existe ceva asemănător şi la noi, în Cetatea Braşovului – Kron-stadt.

Șolot Alexandru Mihai

clasa a-VIII-a

Un ceremonial impresionant si unic.....

Alba Iulia

3 Scoala Generala Nr. 16 Brasov

Oraş transilvan cu istorie milena-ră, bogată în evenimente şi implicaţii în

evoluţia naţiunii române. Datorită poziţiei strategice a jucat un rol important atât social cât şi politic încă din antichitate.

Urbe de prim rang în timpul stă-pânirii romane (106 – 271), colonia Apu-lum a beneficiat de toate avantajele civili-zaţiei promovate de Roma în lumea antică: drumuri pietruite, băi publice, amfiteatre, etc. Nu întâmplător la Apulum a staţio-nat pe toată perioada romană, Legiunea a XIII-a Gemina.

Dispărut şi distrus în timpul mi-graţiilor, Alba-Iulia îşi recapătă strălucirea în evul mediu. Reşedinţă târzie a voievo-zilor transilvani, ea devine capitala princi-patului din 1541. Astfel, Alba- Iulia devi-ne cea mai importantă aşezare-cetate a Transilvaniei. Biserica Sfântul Mihail, Cetatea Carolina sunt doar câteva mărturii ale strălucirii medievale.

1599 este anul de referinţă în istoria acestui oraş, parcă predestinat să devină simbolul conştiinţei naţionale.

Marele voievod Mihai Viteazul îşi începe opera de unificare a celor trei ţări

româneşti. Dupa victoria de la Şelimbăr asupra principe-lui Andrei Bathory, Mihai intră cu mare alai în Aba Iulia, care devine capitala primului stat unificat al românilor. Anul 1918 este anul formă-rii statului naţional român unitar care a reprezentat pentru Alba Iulia momen-tul culminant al istoriei milenare. La 1 decembrie 1918 în prezenţa a 100.000 de români şi a 1228 de dele-

gaţii este proclamată unirea cu România. Marea Sală a Unirii din Alba

Iulia, unde este comemorat evenimentul de la 1 decembrie 1918, stă mărturie pentru lupta seculară a românilor, de a trai într-un stat propriu cât şi a istoriei acestui oraș.

Prof. Răileanu Gheorghe

Pentru a înţelege mai adânc ţara, istoria şi cultura poporului nostru nu sunt necesare întotdeauna, cred, cărţi groase şi stufoase, tratate academice cu nuanţe şi detalii, precum nici acte solemne, ceremonii…. Este suficient să ai curiozitate , dorinţă de a şti şi sufletul gata să primească informaţii vii, reale, palpabile.

O excursie bine organizată, soarele blând de toamnă şi veselia generată de călătorie te pun în faţa monumentelor care vorbesc în numele istoriei, în numele culturii. Excursia la Alba - Iulia ne-a prilejuit şansa, de a ne minuna şi de a ne umple minţile dornice de cunoaştere.

După ce am străbătut colinele domoale ale Ardealului pe şoseaua modernizată, care ne apropia de Alba Iulia, ne-am văzut la porţile oraşului cetate, cu cele mai paşnice gânduri. Pentru orice călator ajuns în cetatea Alba Iulia, drumul pe străzile oraşului este drumul istoriei.

Scopul excursiei a fost vizitarea unor obiective istorice. Semnificative au fost Cetatea Alba Carolina şi Sala Unirii.

Dupa intrarea ăn cetatea Alba Carolina, în partea dreaptă am văzut ruinile Porţii de Sud a castrului roman şi o parte din zidul fortificaţiei romane construită prin anul 106. Am avut prilejul să asistam la ceremonialul schimbării gărzilor cetaţii care, pentru noi elevii, a fost punctul culminant al excursiei. Am vizitat şi Muzeul Unirii, locul unde a fost semnat actul Unirii Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Încărcaţi de istorie, dupa ce am vazut şi alte edificii: Catedrala romano – catolică, Palatul Princiar, Catedrala încoronării şi statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, ne-am luat ramas bun de la oraşul scăldat în lumina soarelui de toamnă. La intoarcere am poposit în capitala europeană a culturii, Sibiu, unde centrul oraşului ne-a primit cu aceeaşi atmosferă încarcată de cultură. Am vazut vechile clădiri restaurate am facut un exerciţiu de imaginaţie şi am văzut cum în acele locuri s-au perindat odinioara târgoveţi, negustori şi meşteşugari. Multumiţi, copleşiţi, puţin obosiţi ne-am întors spre casele noastre cu gândul de a împartăşi celor de acasa bucuria de a fi aflat multe lucruri interesante şi cu sentimentul că istoria, cultura şi civilizaţia ne fac cinste.

Pe mai departe vom spune , oricând bucuroşi: Hai la drum!

Dicu Sabina clasa a VII-a

Ghimbăşan Gabriela

clasa a VIII-a

, , (

Jurnal de călătorie

13

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor Balul bobocilor – balul toamnei, insulă a bucuriei.....

Cultura Civilizatie

14

Pentru o mână de elevi de clasa a V-a, data de 5 noiembrie, 2009 a devenit zi de neuitat, o zi simbolică, plină de emo-ţie. Am încercat în calitate de organizator să le ofer copiilor o zi de neuitat. M-am mobilizat din timp ,colaborând cu clasa a V-a A şi clasa a V-a B unde am organizat alegerile pentru concurenţii ce vor partici-pa la bal. Am strâns bani, am bătut bile-te, am apelat la înţelegerea şi mai ales ajutorul părinţilor, pentru ca balul copii-lor lor să fie o reuşită.

M-a amuzat latura de culise a balului pentru că elevii între ei şuşoteau, care mai de care se bucurau, nerăbdarea se putea citi pe chipurile lor. Era vorba de

cea de-a patra ediţie a balului bobocilor şi chiar din an în an era organi-zat mai bine. Chiar eu

îmi amintesc acum oarecum amuzat de primul meu bal! Ce mamă de emoţie mă cuprindea când mă gândeam că trebuie să-l şi prezint la microfon! Experienţele de acest gen sunt marcante pentru fiecare suflet care se implică în organizare indife-rent dacă eşti sau nu profesor sau elev. În data de 5 noiembrie, 2009 copii frumoşi, copii emoţionaţi dau startul micii sărbă-tori din sala de sport. Au de parcurs 5 probe şi chiar nu le-a fost uşor: s-au prezentat, au impresio-nat, au demonstrat că sunt creativi şi în-demânatici dar mai ales au dansat. Adu-nate toate emoţiile într-un sac de la dis-tanţă îmi pot da seama că forma la exteri-or este de inimă. O insulă în formă de ini-mă ce a ştiut să se bucure, ce a ştiut lao-laltă să pulseze emoţiile şi să lumineze pe dinăuntru. Fericiţi acei ce pot aduce lumi-na în inimi de copil! Aici în Şcoala Gimnazială „Grigore Hagiu” am inventat, am conceput, am construit o insulă a bucuriei. Ne-am refu-giat dincolo de probleme, dincolo de te-meri, dincolo de interdicţii, dincolo de tot felul de gripe doar pentru ca să ne bucu-răm. Şi chiar am ştiut să o facem! Cu bun simţ, cu decenţa caracteristică doar învă-ţământului atât de marginalizat , cu acel aer de învăţăcei întâlniţi doar prin clasa Domnului Trandafir. Copiii au primit

premii simbol. O ciocolată ,o jucărie de pluş pe care-o poţi lua în braţe, se poate situa dincolo de imaginar în insula ce în inima lor nu va putea dispare niciodată. Pentru că pe acea insulă în formă de ini-mă mare, concurenţii şi mai ales câştigăto-rii sunt stăpâni ai insulei bucuriei, a neui-tării, a clipei copilăriei infinite, neumbrite de nimic, neîntinate de nimic. Fericit cei ce pot aduce bucurie în suflete! Printre atâtea nevoi, printre atâtea controversate dezbateri, îndoieli, dezamăgiri mi-am per-mis preţ de câteva ore să fac fericiţi o şcoală de copii. Ce poate fi mai mulţumi-tor, mai împăciuitor pentru mine? Nimic. E genul de linişte interioară ce nu poate fi măsurată în recompense materiale.

De aceea mulţumesc lor, copiilor, că mi-au permis să şed pe nisipul insulei lor atât de plină de bucurie şi să mă pot

înfrupta cu aceeaşi discreţie din tumultul simţirilor lor!

Prof. Okianu Remus

, (

Comunitate

15

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea

Un grup de 32 de elevi, de la Şcoala “Nicolae Bălcescu”, însoţit de profesori, au petrecut 3 zile de neuitat (6, 7, 8 noiembrie 2009) în frumoasa şi educa-tiva excursie organizată pe ruta Oradea – Carei – Săpânţa – Sighet – Bârsana – Borşa – Marginea - Gura Humorului – Bistriţa - Oradea. Am găsit impresionant Monumentul Eroilor Români din al Doi-lea Război Mondial din Carei, citind cu emoţie inscripţia de pe obelisc: "Glorie os-taşilor armatei române, căzuţi în luptele pentru eliberarea patriei". Am admirat picturile naive şi crucile mormintelor viu colorate din Cimitirul Vesel de la Săpânţa şi ne-am amuzat citind versurile reprezen-tând scene din viaţa şi ocupaţia persoane-lor înhumate.

Ne-am întristat apoi vizitând Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet, dar am învăţat care este puterea rugăciunii în grup la Mă-năstirea Bârsana. Ceea ce fascinează la Bârsana, dincolo de duhul locului şi de buna rânduiala monahicească, este desă-vârşita unitate stilistică şi simţul artistic fără greş care guvernează întregul aşeză-mânt, pe linia unei tradiţii îmbogăţite prin evlavie creatoare mlădiată în lemn.

Sâmbătă dimineaţă am pornit din Borşa, autocarul purtându-ne prin peisaje minunate, diferite de la un minut la altul. Am admirat un mănunchi de bijuterii unic in Europa: Mănăstirile Moldoviţa, Suce-viţa, Putna şi Voroneţ, ele fiind înscrise de UNESCO în tezaurul artei universale.

Frescele lor ascund taine care nici as-tăzi, după mai bine de 500 de ani, nu au fost descifrate: cu-lori care nu au fost alterate nici de trece-rea secolelor şi nici de condiţiile climate-rice aspre. După vizitarea Mănăstirii Voroneţ, am pornit din nou pe drumuri de munte, de data aceasta spre Bistri-ţa, întorcându-ne

prin Pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului. Seninătatea şi căldura zilei de duminică ne-a reţinut în această trecătoare şi ne-a poftit să ne plimbăm cu telescaunul şi să admirăm peisajele extraordinare care ni se aşterneau sub priviri.

Am învăţat în 3 zile cât într-o săptămână de şcoală!

Prof. Alina Zaha

Vineri, 06.11.2009 Am pornit din faţa şcolii cu mul-tă voie bună şi încredere că va fi o excursie minunată, chiar dacă vremea era cam plo-ioasă. Am plecat spre Borşa cu elevi din mai multe clase şi patru profesori. Pe au-tocar au fost multe “întâmplări” haioase şi profesorii au râs împreună cu noi! Pe la prânz a ieşit şi soarele! În Satu-Mare am admirat Monumentul Eroilor.

La MEMORIALUL DURERII parcă am simţit spaima pe care o aveau deţinuţii în vremea aceea. Am văzut şi

celula în care a murit IULIU MANIU. La CIMITIRUL VESEL din Săpânţa ne-am amuzat de inscripţiile de pe cruci. Am vizitat şi Mănăstirea Bârsana, una dintre cele mai mari mănăstiri din România. Sea-ra am ajuns la Borşa, unde ne-am cazat pentru o noapte.

Sâmbătă, 07.11.2009 Dimineaţa ne-am luat

bagajele, am mâncat şi …LA DRUM ! Am pornit spre Suceava şi Gura Humoru-lui. Am fost nespus de impresionaţi de mănăstirile Suceviţa şi Moldoviţa. De asemenea, am vizitat un târg de vase de lut şi am văzut cum se fac vasele de către olari. Seara ne-am cazat la o pensiune.

Duminică, 08.11.2009 Am luat micul dejun şi

am pornit spre casă. Ne-am oprit la “CASTELUL LUI DRACULA “ apoi ne-am dus cu telescaunul. De sus, de pe munte, o vedere panoramică minunată s-a deschis în faţa noastră. Am venit înapoi spre casă prin oraşul Bistriţa –Năsăud. Obosiţi, dar cu feţele zâmbitoare, am ajuns în faţa şcolii unde ne aşteptau ne-răbdători părinţii. Gândul că următoarea zi aveam şcoală ne încânta pentru că aveam tare multe de povestit! A fost o excursie grozavă !

Ronaldo Szekely, clasa a V-a C

, ( (

“Să ne cunoaştem ţara” Excursie în nordul Moldovei

Jurnal de călătorie

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83p%C3%A2n%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enmorm%C3%A2ntare

Elevii Şcolii ,,G.M.Cancicov” Bacău vin în sprijinul SOS Natura!

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau Cultura Civilizatie Comunitate

16

, ( (

Este în tradiţia şcolii noastre ca în fiecare an şcolar elevii şcolii cu clasele I-VIII ”G.M.Cancicov” Bacău să adune maculatură, ei manifestându-şi astfel res-pectul pentru hârtia atât de folositoare dar şi respectul faţă de sănătatea Planetei noas-tre. Începând din clasa I, elevii cunosc impor-tanţa hârtiei, fără de care nu ar exista cărţi, caiete, reviste, ziare, etc. După ce familia s-a informat, caietele au fost completate, revistele citite şi culegerile de probleme rezolvate din scoarţă în scoar-ţă, acestea nu ne mai folosesc. Elevul desco-peră astfel că hârtia poate fi refolosită înţe-legând drumul dus-întors al acesteia şi că în timp fără importanţa care i se cuvine poate fi epuizată. Elevii şcolii noastre harnici, şi dornici să salveze pădurea, participă cu mult interes la activităţile de colectare selectivă din şcoală. Săptămâna aceasta, ei s-au mobili-zat şi au strâns fără prea mari eforturi 225 de Kg. La Consiliul Elevilor s-a ridicat problema că, dacă dorim să respirăm un aer curat, trebuie să protejăm pădurea, sursa noastră de oxigen. De aceea, ei au făcut promisiunea că pot aduna mult mai mult, şi că activităţile nu vor fi izolate, ci lunare. Prin Parteneriatul pe care îl avem cu Asociaţia ,,Iubim Natura” această acti-

vitate e la loc de cinste. Şi anul trecut am fost prin-tre primele 10 şcoli din Bacău care s-au implicat în acest gen de activitate.

În mod deosebit s-au im-plicat clasele II A şi II B coordonate de înv. Stan Silvia şi inst. Melincianu Gabriela şi prof. Lavinia Lupu–clsa VII- a A,Comanof Carmen An-dreea-cls.aV-a A. Pentru elevii şcolii noastre, activităţile sunt un mijloc de conşti-entizare şi de formare a cultului pentru munca voluntară, acest lucru formând baza sănătoasă

a societăţii noastre.

Profesori: Bondalici Tincuţa

Moroi Grety-Irina

În fiecare an, în oraşul nostru se derulează o serie de activităţi privitoare la colectarea de materiale reciclabile. Dintre acestea, putem enumera: hârtia, plasticul şi fierul vechi. Referitor la procesul de strân-gere de hârtie (maculatură), şcoala noastră a acţionat cu promptitudine de fiecare dată, elevii fiind antrenaţi în această activitate de învăţători, profesori, diriginţi.

Dacă la început totul ar fi putut părea o joacă, o provocare, întreaga activi-tate a luat amploare, totul transformându-se într-o adevărată muncă de echipă. Astfel, cu forţele unite, elevii şi profesorii s-au mo-bilizat şi au contribuit din plin la adunarea de hârtii, cartoane, pungi şi la predarea

acestora în centre special amenajate. Întreaga activitate s-a derulat pe parcursul a două săptămâni, timp în care s-a strâns o cantitate considerabilă de macu-latură (cca. 250 kg). Acest lucru a fost pri-vit cu seriozitate şi responsabilitate din partea elevilor şcolii care şi-au adus contri-buţia din plin, dovedind spirit de lucru şi interes pentru reciclarea materialelor refolo-sibile.

Elevii şcolii «G.M. Cancicov» Ba-cău au conştientizat importanţa acestei activităţi, dacă ne gândim la avantajele ce decurg din toată această muncă: protejarea mediului înconjurător prin salvarea a zeci de mii de copaci şi implicit asigurarea nevoii de oxigen, păstrarea unui preţ bun pentru hârtia cumpărată (aceasta ar fi mult mai scumpă dacă nu ar fi colectată şi reprelucrată) , economisirea a zeci de litri de apă şi a consumului de energie. Este ştiut că pentru fabricarea unei tone de hârtie obiş-nuită se folosesc între 2 şi 3,5 tone de lemn adică e nevoie de tăierea a aproximativ 20 de copaci. Dacă prin reciclarea unei tone de hârtie sunt salvaţi aproape 17 copaci, atunci e bine să ne gândim că ar trebui ca fiecare dintre noi să plantăm cel puţin o dată pe an 2-3 copaci şi să-i îngrijim cât mai bine şi în acelaşi timp să reciclăm cel puţin 70 de kg de hârtie anual. Altfel spus, reciclând hârtia salvăm pădurile, reducem poluarea atmosferică şi învăţăm să avem grijă de noi înşine şi de mediul care ne în-conjoară. Ca urmare, se poate afirma că toa-tă activitatea desfăşurată în cursul lunii noiembrie a reprezentat un succes binevenit pentru şcoala noastră şi nu numai.

Ghenţa Mara - clasa a VI-a A

Importanţa reciclării hârtiei ...

17

Scoala Generala “Mihai Eminescu”, Alba Iulia ,

(

Educaţia pentru non-violenţă

Pentru luna noiembrie ne-am propus ca şi activităţi portofolii – Educa-ţie pentru mediu şi o amplă acţiune la nivelul şcolii, sub numele “Educaţie pen-tru non-violenţă”. Motivul alegerii aces-tor teme este lesne de înţeles: nevoia de a-i face conştienţi pe elevi de importanţa tot mai mare pe care trebuie s-o acordăm na-turii –casa noastră, a tuturor, precum şi preocuparea continuă pentru eliminarea actelor de violenţă în şcoală şi în afara şcolii. Şi cine ar putea fi militanţii perfecți pentru aceste două teme dacă nu înşişi elevii, cetăţenii responsabili ai României de mâine?

Modalitatea de realizare a primei teme a fost portofoliul. Ca metodă alter-nativă de evaluare, portofoliul câştigă tot mai mult teren in didactica modernă, iar elevii se implică afectiv în abordarea şi aprofundarea oricărei teme, iar prin mun-ca de cercetare pe care o depun împreună devin conştienţi de avantajele muncii în

echipă. Obiectivele sunt astfel atinse, iar elevii sunt la final mândri de rezultatele muncii lor. Un astfel de exemplu îl constituie portofoliile realizate de elevii clasei a VIII de la Şcoala cu clasele I – VIII “Mihai Eminescu”, sub în-drumarea doamnei profesoare Ţăran Ileana. Materialele sunt adunate sub

diverse titluri, cum ar fi: “Parcul”, “Râul”, “Omenirea la pământ”, “Paraleli, dar totuşi în Terra”, “Ce alegi? Plăcerea naturală sau luxul artificial?”. Acestea aduc o abordare nouă a nevoii de a proteja si salva natura, elevii au realizat prezen-tări power-point şi filmuleţe din care reie-se convingerea lor că mediul are nevoie de ajutorul nostru pentru a fi în continuare capabil să ne ofere ambientul în care să trăim sănătoşi. “Când ne gândim la natură ne imaginăm toată lumea înconjurătoare înainte ca urbanizarea şi tehnologia să progreseze, înainte ca ingeniozitatea cre-ierului uman să se poată dezlănţui, înain-te ca acesta să poată face rău mediului.” Acesta este motto-ul unei prezentări care, îmbinând realitatea privitoare la starea îngrijorătoare în care a ajuns mediul, cu imaginarea unui viitor sumbru în care mediul ar fi total compromis de către om, trage un cutremurător semnal de alarmă şi ne dă serios de gândit. Privitor la cea de-a doua temă, “Educaţie pentru non-violenţă”, elevii au realizat materiale pe care le-au expus în întreaga şcoală prin care atrag atenţia asupra faptului că violenţa nu este un răspuns la nici o situaţie conflictuală, că nu trebuie să se recurgă la violenţă ca şi argument suprem.

Noi, dascălii, avem obli-gaţia morală de a-i forma pe aceşti copii pentru a se integra pe viitor în societate şi a deveni la rândul lor îndrumătorii generaţiilor următoare. Satisfacţia noastră este şi mai mare atunci când din partea lor primim un feed-back pozitiv şi-i vedem implicaţi activ in propria lor formare. Iar activităţile pre-zentate mai sus sunt un exemplu grăitor în această privinţă.

Prof. Mirona Furdui

Noiembrie, o lună caldă şi bogată…..




18

Articolul Managerului de Proiect Cultura Civilizatie Comunitate

Luna noiembrie, o lună caldă, atipică pentru sezonul rece.... şi-a regăsit pulsul fierbinte în paleta diversifi-cată de activităţi ale celor şase şcoli aflate în parteneriat educaţional. Fiecare şcoală şi-a pus pregnant amprenta pe obiective educaţionale bine ţintite şi validate în materialele finale ale elevilor ca: jurnale de călătorie, portofolii, postere,fotografii digitale, pliante, mape, expoziţii, concursuri, flyere, etc.

Statistica lunii noiembrie ne arată că la activităţile derulate de şcolile partenere au participat 500 de elevi , fiind alocate fonduri în valoare de 9500 lei. Excursiile tematice au vizat: ecoturismul, educaţia muzeală, cunoaşterea tradiţiilor locale, a identităţii naţionale. Comportamentul ecologic responsabil şi-a regăsit repere în activităţi ample de colectare a deşeurilor de hârtie sau în amenajarea de căsuţe pentru păsările ce iernează în ţara noastră.

Obiectiv fundamental al educaţiei civice a elevilor - „non-violenţa în şcoli” - a prins contur în portofolii popularizate în rândul elevilor şi-n care imaginaţia, creativitatea şi ingeniozitatea lor s-a materializat în repre-zentări grafice, colaje, reunite în expoziţii cu larga audienţă. Am regăsit în materialele trimise şi manifestări tradi-ţionale ca Balul Bobocilor, în care elevii din clasele mari alături de profesori au fost călăuze pentru bobocii puşi în situaţia de a-şi împleti emoţiile inerente competiţiei cu trăsăturile definitorii ale celor trei direcţii de dezvoltare: Cultură-Civilizaţie-Comunitate.

Iniţiat ca un vast schimb de experienţă educaţională între şcoli, proiectul devine cu fiecare lună ce trece o modalitate directă de promovare a exemplelor de bună practică, o punte de prietenie între echipele de proiect, între elevii din şcolile noastre.

Aşteptăm ca activităţile lunii decembrie să ne dezvăluie noi resurse educaţionale, noi energii, potenţiale nebănuite ale elevilor care reuşesc de fiecare dată să ne surprindă prin bogăţia lor sufletească.




Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg Bujor



,

Nr.

3 -

An Ș

cola

r 20

09-2

010

- L

una:

Dec

embr

ie -

Nr.

Pag

ini:

8

Cultura Civilizatie

Comunitate


Din cuprins: - Bunicii tuturor pag. 2 - Învăţăm să dăruim ! pag. 3 - Decembrie – istorie şi solidaritate pag. 4 - Fă şi tu o bucurie ! pag. 5 - Să ne bucurăm împreună de sărbători ! pag. 6- - Vizită la azilul de bătrâni pag. 7 - Decembrie - Luna activiăţilor umanitare pag. 8

Şi-a fost o zi de iarnă, în ajun de Moş Nicolae... De data aceasta copiii au fost cei care au făcut daruri celor mari, şi anume, „bunicilor” de la Căminul de bă-trâni de pe lângă Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” din cartierul Şchei.

Această frumoasă acţiune face parte din proiectul „Cultură-Civilizaţie-Comunitate”, derulat în Şcolile Generale Nr. 2 şi Nr. 16, în parteneriat cu şcoli din Alba, Bihor, Galaţi, Bacău. Şi, pen-tru că proiectul declara luna decembrie drept „Luna activităţilor comunitare”, ce-i mai frumos, decât să îţi apleci atenţia şi grija asupra acelora care la vârsta se-nectuţii sunt singuri şi ai nimănui. Şi-atunci, de ce să nu fie bunicii noştri, ai tuturor? Zis şi făcut.

Cu mic, cu mare, elevii au pus mână de la mână reuşind să ducă bă-trânelor din cămin daruri care să le mai aline singu-rătatea şi sărăcia. Că erau

alimente ori erau articole de igienă, cadourile consis-tente au adus un licăr de bucurie şi de speranţă în su-fletul bunicilor tuturor. Aş numi acea zi, cât şi pe cele de pregătire şi mobilizare, drept lecţii de viaţă rea-lă, nu din cărţi. Gândindu-mă la faptul că trăim

vremuri în care individualismul arată bine de tot colţii, iar solidaritatea pare pierdută, îi felicit pe elevi pentru ceea ce au făcut şi pentru exemplul ce-l dau celor din jur. Să nu uit, însă, de meritul profe-sorilor lor, care ştiu să construiască încet, dar temeinic, su-flete altruiste şi proactive în comunitate.

Inst. Gabriela-Corina Leşan

Când Doamna institutoare ne-a propus să mergem cu colindul la Căminul de bătrâni, pe moment nu am ştiut prea bine despre ce este vorba. Şi nu doar eu, ci şi alţi colegi am început să întrebăm, miraţi: „Cămin de bătrâni?”, „Păi, parcă există cămine de copii!”, „Cum adică «de bătrâni»?! După ce ne-a explicat doamna că există oameni în vârstă care nu mai au pe nimeni şi au nevoie de un sprijin la bătrâneţe, ca şi copiii când sunt mici, am mai înţeles câte ceva.

Ne-am pregătit cum se cuvine: am tot repetat colindele ca să nu ne fa-cem de ruşine, chiar şi poezii, am strâns bani, fiecare cât a putut, că de vrut... am fi vrut noi să dăm mai mult... Din banii strânşi au fost cumpărate fructe şi orna-mente de Crăciun, iar ce mai rămânea urma să-i donăm.

Am avut emoţii când am ajuns acolo. Mai fusesem la biserica Blumăna (de la Doamna am aflat că-i zice aşa, căci noi eu o ştiam «de la Micşunica»), dar clădirea din spatele bisericii nu mi s-a părut niciodată intere-santă: o casă mare, ca oricare. De data asta am intrat toţi colegii clasei a III-a şi elevi mai mari (a VIII-a) şi am văzut că este foarte frumoasă, călduroasă, cu-rată, îngrijită. Ne aşteptau deja, nerăb-dătoare chiar ca nişte copiii, bătrânele din cămin. Parcă erau bunicile noastre! Iar noi, nepoţeii pe care-i aşteaptă cu drag şi dor. M-am emoţionat gândindu-mă ce greu trebuie să le fie aşa, fără co-pii, fără nepoţi... Am cântat din tot su-fletul colindele şi mi-am promis că şi bu-nicii mele îi voi cânta aşa, nu în joacă şi cu gândul la răsplata de după, cum, recu-nosc, o făcusem în anii trecuţi. Şi mi s-a făcut dor de ea...

La plecarea din cămin, am pro-mis cu toţii să revenim.

Să nu le lăsăm triste şi singu-

re…

Valentin Ifteni - Clasa a

III-a D

Bunicii tuturor...

Suflete pentru suflete...

Scoala Generala Nr. 2 Brasov , ,

(

20

Învăţăm să dăruim !

3 Scoala Generala Nr. 16 Brasov

În cadrul proiectului „Cultură, civilizaţie, comunitate”, elevii Şcolii Ge-nerale nr.16 Braşov au demarat pe secţi-unea „Comunitate” o acţiune voluntară de colectare de legume şi fructe, produse specifice comunităţii în care trăiesc, cu scopul de a dona produsele Căminului de bătrâni de pe lângă biserica „Sfânta Trei-me”. Cu o săptămână înainte de ziua stabilită pentru vizita de caritate, elevii mai mari şi mai mici ai şcolii noastre au adus în fiecare zi, cu bucurie, câte o plasă încărcată cu legume şi fructe. A fost o întrecere între clase şi în final s-au adu-nat în jur de 200 kg cartofi, 50-60 kg de morcovi, ceapă, mere şi alte produse agri-cole.

Am constatat ca au adus produ-se frumoase, sănătoase şi bucuria de a le dona a fost mare. Înainte am discutat cu elevii implicaţi în proiect despre bucuria de a dărui despre condiţia unor oameni vârstnici, singuri şi elevii au fost impresi-onaţi. Părinţii au adus produsele şi la rândul lor au fost impresionaţi că pot fi utili şi erau în acelaşi timp mândri de produsele oferite.

Elevii din clasele mai mici au pregătit şi felicitări pentru persoanele vizitate şi le-au înmânat odată cu pro-dusele şi urările lor cu ocazia sărbătorilor care se apropie. Important este că acţiu-nea iniţiată a mobilizat pe toată lumea şi

fiecare s-a implicat cu drag. Cadrele didactice, femei, au pregătit pentru doamnele în vârstă câte un pachet cu obiecte de îmbrăcă-minte şi de igienă, aşa încât acţiunea şi-a atins scopul, cuprinzându-ne pe toţi. Dorinţa a fost ca toţi cei implicaţi să-şi manifeste spiri-tul de toleranţă, de

responsabilitate, să conştientizeze apar-tenenţa la comunitate, să socializeze chi-ar cu persoanele în vârstă. Elevii şi pă-rinţii lor au înţeles scopul acestei activi-tăţi şi suntem convinşi că astfel de acţi-uni dezvoltă spiritul de iniţiativă, conşti-inţă civică, solidaritate umană cu persoa-nele aflate în dificultate.

Cred de asemenea că tânăra ge-neraţie va privi cu mai mult interes şi respect la persoanele vârstnice, că volun-tariatul va deveni una din preocupările lor, că se va schimba comportamentul lor

faţă de colegii care provin din familii defavorizate, că vor evolua frumos până la stadiul de cetăţeni responsabili, tole-ranţi , voluntari. Am simţit că în astfel de ocazii se pot manifesta toţi elevii, in-diferent de situaţia lor materială şi de capacitatea lor intelectuală. Latura uma-nă este o trăsătură comună, iar scopul a fost atins de toţi.

N–am să uit niciodată bucuria din privirile bătrânelor când au primit darurile din mâinile copiilor. Aceeaşi bu-curie am citit-o în ochii copiilor care nu mai conteneau să care plăsuţele cu produ-se aduse de ei.

Răsplata a fost câte o mângâiere timidă, dar suavă din partea doamnelor în vârstă. Ne-am luat rămas bun cu urările de „Sărbători fericite!” şi cu pro-misiunea că vom reveni. Am citit o rază de speranţă în privirea acestor bătrâne.

Prof. Bobaru Mariana

Spiridon Raul - Clasa a VIII a

, , (

21

Decembrie – istorie şi solidaritate

1 Decembrie este o zi importantă pentru istoria neamului românesc: ziua în care Transilvania s-a unit cu România. În această zi, românii ardeleni au venit la Alba Iulia, strigând într-un singur glas: „Vrem să ne unim cu Ţara!”. Oraşul Alba Iulia a devenit astfel un simbol al unităţii naţiona-le.

Şi în acest an noi, cei din Cetatea Marii Uniri, elevi şi profesori ai Şcolii cu clasele I – VIII „Mihai Eminescu”, am săr-bătorit acest eveniment aşa cum se cuvine: prin spectacole cu cântece şi poezii patrioti-ce, prin materiale închinate Unirii realizate de „învăţăcei” şi expuse de aceştia cu mân-drie în întreaga şcoală.

Sub privirea blândă a statuii lui Mihai Eminescu aflată în holul de la intra-rea în şcoală elevii claselor a IV- a au susţi-nut un program artistic închinat acestei săr-bători, moment de o deosebită încărcătură istorică şi emoţională. De asemenea, elevii din clasa a II- a au realizat pe planşe harta României Mari. Au lucrat pe grupe, au folo-sit multă culoare şi... un strop din sufleţelul lor curat. Totuşi, n-au uitat că luna decem-brie este şi luna cadourilor, aşa că şi-au fă-cut timp şi pentru a-i scrie o scrisoare lui Moş Crăciun, ca nu cumva să-i ocolească.

Şi tot pentru că suntem în luna cadourilor, când toţi trebuie să fim mai buni,

mai îngăduitori şi mai darnici cu aproapele nostru, elevii mai mari s-au gândit să-i ajute pe colegii lor cu posibili-tăţi materiale reduse, prin derularea proiectului „O zi fără uniformă – Ziua Aproa-

pelui”. Ei au lăsat uni-formele acasă în 8 şi 9 decembrie şi s-au îmbră-cat, fiecare în stilul său, iar în schimb au donat o sumă simbolică, pentru a le face o bucurie de Săr-bători celor mai puţin norocoşi dintre ei. În 10 decembrie elevii claselor V-VIII au prezentat un buchet de colinde în sala de festivităţi a şcolii, acesta fiind un moment introductiv pentru acor-darea ajutoarelor unui număr de 25 de elevi din

şcoala noastră. Luna decembrie ne-a oferit cel pu-

ţin două noi lecţii de viaţă: conştiinţa că suntem români şi trăim în Capitala Unirii şi că suntem în măsură ca din puţinul nostru să facem o bucurie celor de lângă noi.

Prof. Furdui Mirona

Măcar o zi din viaţă poate fi dedicată întrajutorării, dar şi sperantei. Toţi aşteptăm cu bucurie un Crăciun plin de daruri, dar unii dintre noi sunt mai puţin norocoşi.

Pentru a dovedi că există oameni cu inima şi suflet mare, noi am adus o rază de bucurie şi speranţa în sufletele celor mai puţin răsfăţaţi de soartă, dar care prin demnitatea lor ne dau zilnic o lecţie de viaţă……aşa că ,,Jos pălăria” în faţa lor.

În perioada 8-9 Decembrie 2009, la Şcoala cu clasele I-VIII „ Mihai Eminescu ”

din Alba Iulia s-a organizat Ziua Aproapelui, care pentru elevi a con-stat în faptul că au avut voie să vină la şcoală fără a purta uniforma, de aceea a mai fost numită şi „Ziua fără uniformă”. Aceste două zile nu au fost lipsite nici de „taxă”: în schimbul „lepădării” uniformei, noi, elevii, am plătit fiecare câte o sumă simbolică, dar cu un scop nobil. Banii au fost adunaţi şi cu ei sperăm să aducem puţină bucurie de Cră-ciun în casele colegilor noştri cu posibilităţi materiale mai scăzute.

„Ziua fără uniformă” a devenit un obicei, Şcoala fiind la a II-a ediţie a acestui eveniment, zile care pot fi numite şi sărbă-toare a elevilor, fiind iubite la nebunie de către noi. Cu toţii suntem foarte încântaţi de ideea de a ne ajuta aproapele, dar şi de libertatea de a ne „etala” ţinutele, de aceea mulţumim pro-fesorilor noştri minunaţi care au clădit încet, încet ideea şi au făcut posibilă această „sărbătoare”.

Fără nicio îndoială putem să spu-nem că toate şcolile ar trebui să ia exemplul nostru şi să organizeze astfel de evenimente prin care ne arătăm bunătatea şi preţuirea faţă de cei care vor beneficia de banii strânşi, acesta fiind adevăratul motiv pentru care „Ziua Aproapelui” se organizează, „lepădarea” de uniforme este doar un stimu-lent pentru a trezi spiritul de solidaritate în sufletele noastre.

De aceea, noi vedem Şcoala ,,Mihai Eminescu” ca pe un un izvor al iubirii care îşi face simţită prezenţa in sufletul fiecăruia dintre noi.,,Ziua Aproapelui” a fost aşa nu-mită pentru că e ziua când oricare are prile-jul să-şi arate iubirea faţă de aproapele său.

Limbean Anamaria Clasa a VI- a B

Trifan Cristina Ioana - Clasa a VI- a B 22

, (

Ziua Aproapelui prilej de a fi mai buni

Scoala Generala “Mihai Eminescu”, Alba Iulia

Motto: „Ne luăm de mână şi încercăm să su-râdem, dar ne întristăm fără să înţelegem de ce, şi ne îndepărtăm ruşinați. Stăm faţă în faţă cu ochii în pământ, vinovaţi fără vină.” G. M. Zamfirescu Componentă a proiectului interjude-ţean intitulat „ Cultură– Civilizaţie- Comuni-tate”, acţiunea desfăşurată în luna decembrie de Consiliul Consultativ al elevilor din Școala cu clasele I-VIII „Nicolae Bălcescu” din mu-nicipiul Oradea se încadrează deplin în misiu-nea şcolară şi comunitară a instituţiei noastre de învăţământ. Scopul acţiunii noastre a vizat dez-voltarea în cadrul elevilor noştri a spiritului comunitar bazat pe: evoluţie personală, impli-care şi voluntariat, deschidere spre necesităţile semenilor noştri aflaţi în necesitate. Prin această activitate elevii au fost învăţaţi să dăruiască din suflet şi să-şi îndrepte un gând de speranţă spre copiii bolnavi de sindromul Down. Prin lumânările puse spre vânzare, lumina sfântă a Crăciunului a pătruns în sufletele noastre, elevi şi cadre didactice deopotivă. Azi, când societatea noastră este dominată din păcate de prea mult egoism şi materialism, elevii noştri ne-au reamintit ce important este să te implici, să fii parte activă a comunităţii. Această acţiune vine să confir-me încă o dată colaborarea excelentă existentă între Școala cu clasele I-VIII „Nicolae Băl-cescu” din municipiul Oradea şi Asociaţia Down din Oradea. Acum, în preajma sfântului Crăciun, prin acţiunea noastră am dorit să întindem o mână de ajutor micuţilor noştri semeni aflaţi în suferinţă. Dezvoltarea spiritului caritabil constituie o coordonată fundamentală a acti-vităţilor extraşcolare dezvoltate de elevii şco-lii noastre. Pe această cale elevii noştri învaţă să răspundă la bine prin bine. Astfel, când

vor intra pe deplin în viața comu-nitară, elevii noştri vor fi înarmaţi cu acele aptitudini şi competenţe necesare pentru o viaţă socială activă. De asemenea, prin inter-mediul acestui tip de activități, elevii noştri sunt puşi în situația de a conştientiza faptul că unii semeni de-ai lor nu sunt la fel de norocoşi ca şi ei şi în acest mod ei acceptă diferenţele dintre oameni învăţând să le gestioneze în mod corect şi eficient. În acest fel noi considerăm că noţiunile şi compe-

tenţele dobândite la orele de cultură civică sunt exersate pe deplin de elevii şcolii noastre. Bunătate, respect faţă de semeni, dorinţă sinceră de a ajuta, toate acestea au animat din tot sufletul colectivul Consiliului Consultativ al Elevilor din şcoala „Nicolae Bălcescu”, cel care a fost organizatorul princi-pal al acestei acţiuni. Mulţumesc din suflet tuturor mem-brilor Consiliului Consultativ al Elevilor din şcoala noastră, cu o menţiune specială pentru elevii: Kis Melania, Oana Pușcaș, Alexandru Szilagyi, Lidia Luca, Alexandra Precup și Alexandra Gal.

Mulţumiri tuturor!

Prof. Prodan Emil

Împreună cu profesorii şi copiii de la Asociaţia DOWN din Oradea, noi, elevii de la Şcoala “Nicolae Bălcescu” din Oradea, am realizat în perioada 2-11 Decem-brie 2009 o activitate de strângere de fonduri pentru Asociaţia DOWN.

Cu această ocazie am aflat mai mul-te despre afecţiunea numită “sindromul Down”, i-am cunoscut pe copii, pe psihopeda-gogii şi asistenţii care cu multă răbdare şi

dăruire îi ajută să confecţioneze diferite obiecte: lumânări, felicitări, mărţişoare, obiecte de podoabă.

Lumânările sunt confecţionate la sediul Asociaţiei DOWN, într-un atelier micuţ. Acolo, în acel spaţiu strâmt, de doar câţiva metri pătraţi, sub supravegherea aten-tă a unei asistente, se toarnă ceară fierbinte în vase de plastic, unde a fost aşezat înainte fitilul.

Lumânările sunt colorate, parfuma-te şi au diferite forme geometrice. S-au vân-dut foarte bine în şcoala noastră. N-a fost copil sau profesor care să intre în sala unde le-am expus şi să nu cumpere cel puţin o lumâ-nare. Pe mese, lângă lumânări am expus pen-tru vânzare şi cărţi donate de către profesori şi elevi.

După părerea mea, această strânge-re de fonduri este un lucru foarte bun, deoare-ce ne-a făcut să ne gândim la generozitate şi la suferinţa unor copii care nu duc o viaţă tocmai uşoară.

Nu este prima dată când şcoala noastră se implică în acţiuni de caritate. De fiecare dată elevii şi profesorii acceptă cu plăcere implicarea. Împreună, profesori şi elevi am reuşit de multe ori să aducem, fie şi numai pentru scurt timp, un zâmbet pe chi-purile unor oameni mai puţin norocoşi.

În scurta noastră vizită la Asocia-ţia DOWN, copiii de acolo ne-au copleşit cu atitudinea lor binevoitoare şi prietenoasă; ne-am simţit foarte bine împreună. Şi datorită lor şi a acestei activităţi, cred că am reuşit să ne deschidem mai mult inimile pentru sărbă-torile care se apropie.

Pușcaș Oana Andrada -

Clasa a-VIII-a C

, ( (

Fă şi tu o bucurie !

Împreună….

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea

23

Să ne bucurăm împreună de sărbători !

,

( (

Cu toate că până la sărbătorile de iarnă mai sunt câteva zile, elevii şcolii ,,G. M. CANCICOV” BACĂU s-au gândit să aducă mai devreme bucurie în inimile ,,bunicilor” de la CĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE BACĂU .Astfel , un grup de 50 de elevi inimoşi,de la clasele aVII-a A (22 elevi),diriginte prof.LAVINIA LUPU, clasa a VI-a A (18 elevi), diriginte prof. MARDARE VIOLETA, clasa a VII –a B (6 elevi), diriginte prof. TURBATU ATENA şi clasa a V-a A (4 elevi), diriginte prof. COMANOF CARMEN, deghizaţi în Crăciuniţe şi moşi Crăciuni, încărcaţi de cado-uri şi însoţiţi de prof. Lavinia Lupu şi prof. Ştefan Elena ,au ,,poposit “ marţi 8 decem-brie 2009 orele 11 în ,, casa bunicilor”.Am întârziat puţin datorită mijloacelor de trans-port dar ei ne aşteptau cuminţi ,aşezaţi pe scaune în cantina Căminului. Au coborât la sala de mese aproximativ 40 de ,,bunici”, ma-joritatea femei.

Ne-au întâmpinat cu bucurie,mai ales că eram primul grup pe anul acesta care le călcam pragul. Am făcut prezentările de rigoa-re apoi am susţinut programul artistic ,care a constat în colinde româneşti , colinde din repertoriul internaţional ,un mic recital de poezie, programul încheindu-se cu o urătură foarte amuzanta creată de eleva Canache Monalisa de la clasa a VII –a A care a fost pe placul auditoriului. Puţin , bun şi de calita-te , aşa cum ne-a mărturisit doamna consilier Ciubotaru Nicoleta ,gazda noastră.

La sfârşit am împărţit darurile aduse de noi ( sponsor- Comite-tul de Părinţi al Şcolii ), le-am urat ca anul care vine să le umple sufletul de bucu-rie ,speranţă şi iubire,ne-am fotografiat , am schimbat im-

presii , prilej cu care ne-au măr-turisit că le-ar face o deosebita placere dacă le-am călca pragul şi cu alte ocazii (chiar au insis-tat).Am aflat că în cămin sunt aproximativ 192 de ,,bunici”. La următoarea vizită vom în-cerca sa ne arătăm afecţiunea şi faţă de celelalte persoane care nu au putut coborî astăzi la sala de mese.Oricum, ne bucu-răm că am reuşit pentru câteva clipe, să le luminăm chipul de fericire şi să aducem pacea în sufletele lor. Datorită epidemiei de

gripă ,activitatea programată la CENTRUL DE COPII NR.1 BACĂU, am desfăşurat-o la noi în şcoală prilej cu care,doamna învăţă-toare STAN SILVIA şi doamna institutor MELINCIANU GABRIELA, au oferit copiilor cu probleme sociale , mici cadouri ,cu ocazia zilei de MOŞ NICOLAE , tot cu sprijinul Comitetului de Părinţi. Pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, urăm şcolilor partenere, zile pline de lumină ,călăuzirea paşilor pe calea destinului şi toată binecuvântarea şi ajutorul Universu-lui în realizarea tuturor dorinţelor. ,,LA MULŢI ANI CU SĂNĂTA-TE ŞI SĂRBĂTORI FERICITE!”

Prof. LAVINIA LUPU

E ziua de 8 decembrie 2009. Ne pre-gătim cu emoţie de momentul mult aşteptat al întâlnirii noastre cu bătrânii de la azilul pen-tru persoane vârstnice din oraşul nostru. Vizi-ta noastră este prilejuită de apropierea sărbă-torilor de iarnă, sărbători care pentru mulţi

bătrâni de aici nu înseamnă neapă-rat bucurie şi căldura sufletească. De aceea,ne-am gândit să ne adunăm noi ele-vii claselor a 7A,5A,6A si 7B din şcoala “G.M.Cancicov”Bacău şi să mergem să le ofe-rim câteva clipe de încântare şi alinare. Ast-fel,ne-am pus căciuliţele de Moş Crăciun şi am pornit încrezători la drum,împreuna cu doam-nele profesoare Lupu Lavinia si Ştefan Elena.

Suntem entuziasmaţi de momentul mult aşteptat. Avem speranţa că programul pregătit de noi va plăcea tuturor de acolo. Deja ne imaginăm chipurile senine si bucuroa-se ale bătrânilor singuri şi poate bolnavi. Ajunşi acolo,întâlnirea dintre noi a fost cu totul emoţionantă. Am cântat colin-de,am recitat poezii, i-am urat şi am râs îm-preună. Unii dintre ei ne-au împărtăşit scurte fragmente ale vieţii lor şi câteva din aspectele existenţei în acest loc. Ne-au asigurat ca le-a plăcut foarte mult programul nostru,iar aproape de sfârşit le-am oferit mici cadouri în semn de afecţiune şi atenţie. Cadourile noastre au fost modeste,dar dăruite din suflet. Intr-un final am făcut şi poze împre-ună. Unii dintre noi le-am lăsat căciuliţele de Moş Crăciun la ei pentru că şi-au dorit foarte mult să le poarte. La sfârşitul acestei activități am rămas uimită şi surprinsă de toţi de acolo. Cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun le urăm tuturor şcolilor partenere din proiect: Crăciun fericit şi să petreceţi cu voie bună!

Ciceu Mădălina clasa a VII-a A

24

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau

Să fim mai buni de sărbători !

Gândurile copiilor ….

, (

Vizită la azilul de bătrâni

Sărbătoarea Crăciunului ne învăluie cu farmecul ei. Naşte sentimente, gânduri nobile şi idei. Este cu siguranţă cea mai tumultoasă perioadă a oricărui sfârşit de an, când fiecare dintre noi se întreabă la ora adevărului cât a fost de bun, de îngăduitor, de nobil. Aşa am pornit de la întrebarea : ’’Ce putem face pentru cei singuri, pentru cei cu puteri scăzute ?’’Şi în acelaşi timp ne-am gândit, că fiecare dintre noi , din teamă, din disperare, din singurătate, putem căuta un loc acoperit, cu linişte şi siguranţă, într-un mo-ment greu.

Membrii din echipa de lucru de la Şcoala Gimnazială nr.2 Grigore Hagiu –Tg. Bujor, a Proiectului Interjudeţean ’’Cultură, Civilizaţie, Comunitate” au iniţiat o acţiune pe care am intitulat-o simplu ’’Grijă pentru tine’’. Ideea a prins repede rădăcini în şcoala noastră. Ne cunoaştem bine copiii şi părinţii. Colecta de alimente s-a demarat şi am reuşit doar într-o săptămână să înţelegem că sun-tem oameni printre oameni adevăraţi, cu su-flete nobile. Disciplina, ordinea, buna organi-zare au fost la ele acasă. Am ambalat cu grijă alimentele colectate şi am stabilit destinaţia : AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA

MĂSTĂCANI - SAT CHIRAFTEI –JUD. GALAŢI. În punguţe cu emblema lui Moş Crăciun am pus cu su-flet delicatese pe care bătrânii din azil le simt mai rar gustul. Ziua de joi, 14 decembrie 2009 va rămâne undeva, într-un colţ al sufletului pentru fiecare dintre noi, care a păşit în spa-ţiul acela mic, gătit de Crăciun ,în care inimi vibrante captau vibra-ţiile inimilor noastre. I-

am găsit pe bătrâni aşezaţi cuminţi, pe scău-nele simple de lemn, într-o blândă aşteptare.

Îşi mai aruncau din când în când ochii la bradul împodobit, la baloanele colora-te, la licărul steluţelor. La vederea copiilor, la auzul versurilor de colind şi stea s-au întors în timp poate la copilăria lor, la gospodăria lor părăsită, la cei pe care-i mai au, la cei pier-duţi ori poate la cei care….. i-au uitat acolo. Din când în când se auzea şi murmurul lor alături de cel al nostru. Cântam împreună. S-au alăturat nouă cu sufletul şi în final ros-teau stins dar distins : ’’ Bravo copii, bravo!’’ Apoi au strâns la piept punguţele cu daruri. Moşul nu-i uitase. Moş Crăciun sosise la azil să le facă o zi mai bună printre multe altele nu toate fericite.

După aproximativ două ore petrecu-te împreună în care am rostit cuvinte de ali-nare, de suflet i-am lăsat in prag pe ’’ bunicii noştri’’ care deşi lipsiţi de căldura soarelui, au rămas cu căldura inimii alimentată de sobiţele aflate în sufletele noastre. Imediat după ple-carea de acolo, Dumnezeu a trimis pe plaiurile noastre răsplata….. o zăpadă moale, căzută din cer cu nemiluita, ca semn că Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos bate la uşă. Ne vom reîntoarce acolo aşa am fost rugaţi, aşa am promis. Şi noi cei din Şcoala Gimnaziala Gr. Hagiu suntem, iertată fie-ne lipsa de mo-destie,oameni straşnici, buni , simpli dascăli cu povara zilei de mâine, însă cu o datorie : CLĂDIM OAMENI CU SUFLETE NO-BILE.

STRAŞNICĂ ACTIVITATE ! - Gând curat de Crăciun tuturor partenerilor din proiect: copii,colegi ,dascăli!

Înv. Maria Bălan

MĂDĂLINA GOCIU Mă doare sufletul, dar mă simt împlinită, am făcut un bine….. MARTA CĂRĂUŞ Ne dorim să mai mergem acolo,să le mai adu-cem un strop de bucurie acelor bătrâni. OANA ZAHARIA Îmi e atât de milă de suferinţa lor şi mă întreb ce au greşit, de ce au fost uitaţi acolo… VLĂDUŢ SANDU Îmi vine sa plâng şi sufletul meu a rămas acolo. Mă sperie faptul că oamenii pot fi pă-răsiţi de proprii copii. Am o mare mulţumire însă : Am făcut un bine! ADRIAN DOGARU Eu sunt un copil fără tată, iar mama e pleca-tă de lângă noi de când aveam trei ani. Nu-i am decât pe bunici. Dacă-i voi pierde? Plâng, nu vă mai pot spune nimic….. MIHAELA JIREGHE Eu sunt în plasament nu-mi cunosc părinţii. Dar Dumnezeu mi-a dat alţi părinţi cu su-flet,care nu mă alungă. Nu-i voi lăsa să ajun-gă la azil .

25

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor

Decembrie - Luna activităţilor umanitare


Director: Alexandru Șolot Mihai Fotoreporter: Alexandru Șolot Mihai Manager de proiect: Prof. Dumitru Avădanei 26

L a m u l ţ i a n i !

Am parcurs cu emoţie şi încântare fiecare pagină de jurnal scrisă de voi… am încercat să intuiesc în fiecare fotografie realizată, mesajul vostru umanitar… am simţit căldura mâinilor voastre întinse celor aflaţi în situaţii

defavorizate, fie că a fost vorba de „bunicii de suflet” din căminele de bătrâni, colegi săraci, semeni bolnavi. V-aţi mobilizat exemplar şi aţi picurat din inimile voastre mari dăruire, ge-nerozitate, solidaritate, compasiune,entuziasm şi toleranţă.

De la Alba Iulia şi Bacău la Oradea, Braşov sau Târgu Bujor, punţile umanitare în-tinse în locaţiile alese de voi au scos la iveală frumuseţea şi nobleţea gesturilor voastre. Lec-ţiile de viaţă derulate prin intermediul activităţilor caritabile au demonstrat că sunteţi parte integrantă a comunităţii în care trăiţi, că ştiţi să fiţi voluntari responsabili şi că din donaţia fiecăruia dintre voi se poate constitui întregul.

Bătrâni , săraci, bolnavi, singuri, uitaţi sau consumându-şi dramele cotidiene.... ei sunt cei pe care i-aţi vizitat în această lună şi cărora le-aţi adus preţ de câteva minute, zâm-betul, lacrimile, speranţa de viaţă…

Felicit echipele de proiect, elevii, părinţii, partenerii educaţionali pentru efortul comun de a înscrie luna decembrie ca emblemă a moralităţii şi a solidarităţii umane.


Articolul Managerului de Proiect



Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Târgu Bujor



,

Nr.

4 -

An Ș

cola

r 20

09-2

010

- L

una:

Ian

uari

e -

Nr.

Pag

ini:

8

Cultura Civilizatie

Comunitate


Din cuprins: - Turnul Alb pag. 2 - În vizită la Prima Școală Românească pag. 3 - Dor de Eminescu pag. 4 - Eminescu să ne judece ... pag. 5 - Bacovia în trecut și prezent pag. 6 - Plaiuri Bihorene pag. 7 - Ianuarie … sub auspiciile lui Eminescu pag. 8

, Scoala Generala Nr. 2 Brasov ( ,

În acest an, oraşul Braşov împlineşte 775 de ani

de la prima atestară documentară – sub numele de Corona - în „Catalogus Ninivensis” (un catalog al mănăstirilor premonstratense din Transilvania si Ungaria, alcătuit între 1236 si 1241) unde este con-semnată la anul 1235 mănăstirea de călugăriţe din oraş „Claustra sororum... in Hungaria... Dyocesis Cumanie Corona”.

Tocmai de aceea, în cadrul Proiectului educaţional „Cultură Civilizaţie Comunitate” ne-am pro-pus vizitarea Muzeului „Turnul Alb”, care face parte din fortificaţiile Ce-tăţii Braşov, fiind cel mai înalt punct al acesteia. El este situat pe o stâncă a dealului Warthe (Straja), la 59 de metri distanţă de zidurile ce-tăţii, în zona Bastionului Graft. Po-trivit cronicilor, anul construcţiei sale apare diferit: în unele docu-mente, 1460, în altele, 1494. Era repartizat spre apărare breslelor de cositorari şi arămari. În anul 1678 breasla cositorarilor a răscumpărat obligaţia de apărare, numărul meş-terilor săi fiind mult mai scăzut, turnul rămânând astfel doar în grija arămarilor.

Construcţia are forma unui semicerc închis, cu latura dreaptă orientată spre oraş. Are 5 nivele, înălţimea sa variind între 18-20 metri, în funcţie de denivelările so-lului. Denumirea de alb provine de la aspectul exterior al zidurilor de piatră şi cărămidă, tencuite şi văru-

ite în alb. Partea superioa-ră a turnului este dotată cu creneluri, iar pe pereţii laterali se văd şi astăzi

nişte jgheaburi ieşite în consolă de unde ploua cu pietre peste ataca-tori. Intrarea în turn fiind la mare înălţime, accesul era posibil doar prin intermediul unor scări mobile. Din faţa lui se poate vedea întregul centru vechi al Braşovului.

Marele incendiu din 1689 a cuprins şi Turnul Alb. Urmările au fost înlăturate doar în 1723, când turnul a fost restaurat. În anul 1902 au mai fost efectuate câteva lucrări de întreținere, după care, încet şi sigur, timp de 100 de ani, turnul a intrat în degradare, nemai-fiind întreţinut de autorităţile loca-le. Abia între anii 2003-2005, Con-siliul Judeţean a investit fonduri pentru a-l restaura şi a-l repune în circulaţia turistică, în interiorul său fiind amenajat şi un muzeu ce aminteşte de scopul pentru care a fost construit.

Iluminat pe timpul nopţii şi eliberat de vegetaţia care îl ascun-dea ochiului, Turnul Alb este acum un monument pitoresc, un punct de atracţie în refugiul Belvedere de pe drumul ce duce în Poiana Bra-şov.

Vă aşteptăm în frumosul nostru oraş!!

Inst. Gabriela-Corina Leşan

Oraşul Braşov este un atrac-tiv punct turistic atât pe harta ţării, cât şi a lumii. Dovada sunt numero-şii turişti ce îl vizitează în orice ano-timp. Noi, braşovenii, ştim toate astea, suntem mândri de oraşul nostru. Îl cunoaştem şi totuşi avem mereu ceva nou de văzut. Cum ar fi Muzeul Civilizaţiei Urbane pe care l-am vizitat în cadrul Proiectului edu-caţional interjudeţean „Cultură Ci-vilizaţie Comunitate”. Trebuie să recunosc că nu auzisem până atunci de el. Mă plimbasem prin Piaţa Sfatului, vă-zusem clădirea respectivă pe care o

renovau şi o tot renovau şi abia vizi-tând-o am înţeles de ce atâta efort şi atâţia ani de muncă (din 1993 şi până în acest an). Am aflat de la ghidul muzeului că este singura in-stituţie muzeală din România – şi printre puţinele din Europa – care integrează diverse aspecte ale mo-dului de viaţă urban. Clădirea în care se află muzeul este specifică cetăţilor transilvănene între secolele XVI şi XIX şi este nominalizată în Lista monumentelor istorice, la ca-

tegoria monumentelor de importan-ţă naţională şi internaţională. Înfăţişarea casei medievale, având faţada spre piaţa oraşului, cu arcade exterioare sprijinite pe stâlpi, concepute iniţial ca spaţii de vânzare a mărfurilor negustorilor şi breslaşilor braşoveni, s-a modificat în jurul anului 1800, când porticul a fost înlocuit, frontonul casei îna-intând spre piaţă cu circa 2 metri. Subsolul a servit ca pivniţe şi spaţii de depozitare pentru mărfurile în tranzit sau târgurile locale. Decapările interioare au scos la iveală o pictură decorativă, cu elemente florale şi vegetale, de factură clasicizantă datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Pic-tura a fost acoperită cu o ignoranţă crasă în timpul diferitelor amenajări care au avut loc în timpul comunis-mului şi a fost redescoperită cu ocazia restaurărilor de după '89. Interesant este că descoperirea acestei minunate creaţii a fost o surpriză pentru restauratori, care nu deţineau documente legate de aceasta şi de suprafaţa sa extinsă. Am plecat din muzeu văzând parcă aievea Braşovul de demult... Şi, parcă, ceva-ceva aş fi vrut să regăsesc în cel de acum. Poate ele-ganţa de atunci, finul gust şi stilul pierdut.

Şolot Alexandru Clasa a VIII a


Turnul Alb

Muzeul Civilizatiei Urbane

28

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , ( V

orbindu-le elevilor des-pre importanţa limbii

române, despre frumuseţea ei şi mai ales despre „ lupta” de a o păs-tra, am socotit necesar să-i aduc acolo unde începea învăţătura diri-jată, conştientă a propriei noastre limbi.

Ne-am îndreptat spre Scheii Braşovului, unde m-a întâmpinat silueta sobră, vizibilă a bisericii Sfântul Nicolae. Clăirea şcolii se află în imediata apropiere a impu-nătoarei biserici şi acolo te întâmpi-nă bucuros de oaspeţi, din ce în ce mai rari în ultima vreme, profesorul preot Vasile Olteanu.. devine imedi-at cel mai aprig ghid, cel mai înzes-trat povestitor şi vocea lui te pă-trunde, iar mintea ta percepe bogă-ţia spirituală pe care o prezintă în cel mai fericit mod. Documentele şi exponatele ilustrează vechimea în-văţământului braşovean în limba română. Un Omilar ( carte de învă-ţătură) din sec. XI-XII confirmă po-sibilitatea existenţei unui locaş de învăţătură începând de la acea da-tă. Documentele atestă anul 1495, ca an al înfiinţării primei şcoli româneşti. Se pare că atunci românii din această parte a oraşu-lui au adresat un memoriu autori-tăţilor transilvănene pentru necesi-tatea zidirii unei biserici şi a şcolii. Cu timpul clădirea a fost reparată, extinsă şi refăcută (1760). Clădirea este bine proporţionată şi se com-pune dintr-o tindă, care comunică de o parte şi de alta cu câte o ca-meră spaţioasă.

În faţa clădirii, pe arcade puternice de zidărie se înalţă prid-vorul, la care conduc, pe ambele părţi, scările de acces spre etaj. În timp ce încăperile de la parter sunt boltite, cele de la etaj au tavane,

firide , oferind vizitatorului farmecul unic al autenticită-ţii. Potrivit mărturiilor, proce-sul de învăţământ consta în scris, citit, socotit şi muzică bisericească.. Am fost impresionaţi de sala

de clasă, dar mai ales de rela-tarea profesorului Olteanu, care ne-a prezentat că româ-nii din Schei au pus în prac-tică dorinţa de a învăţa. Copii şi adulţii au descifrat tainele cărţilor în acea săliţă. Se pa-re că pe acolo a trecut şi An-

ton Pann.Cu timpul clădirea şi-a pierdut destinaţia iniţială şi din 1968 devine muzeu, oferind o ima-gine cuprinzătoare asupra culturii şi istoriei naţionale din acest colţ al Transilvaniei. Vizitând sălile muze-ului am fost impresionaţi de obiecte de cult, de manuscrisele, de coresienele şi cărţile rare precum şi de ustensilele şi presa, folosite în perioada de pionierat a tiparului, de portretele unor mari personalităţi.

Am ascultat explicaţiile şi am admirat cărţile rare, icoanele şi obiectele culese şi păstrate cu stră-danie, am păşit pe vârfuri pentru a nu deranja timpul care acolo a ră-mas imortalizat în lucruri rare şi cu sufletul şi mintea mai bogate am părăsit locul, încărcat de sfinţenie. Am mulţumit sponsorului nostru „Kronospan” şi mândria ne-a însoţit spre casă deoarece bogăţia obiecte-lor şi valoarea lor inestimabilă ne-a întregit fiinţa.


Într-o duminică pe la amiază

ne-am adunat în faţa şcolii aştep-tând să plecăm la teatru. Eram feri-cită că puteam petrece câteva ore în afara şcolii cu colegii şi doamna în-văţătoare.

Drumul până acolo l-am fă-cut cu autocarul pus la dispoziţie de firma Kronospan, sponsorul şco-lii noastre.Călătorind vedeam copa-cii pustii şi natura golaşă. Soarele rotund şi palid se vedea printre no-rii trecători şi cenuşii.Ajunşi acolo ne-am aşezat pe locurile noastre aşteptând să înceapă spectacolul. Se auzeau şoapte în toată sala. Co-pii erau nerăbdători să intre în lu-

mea poveştii. Lumina s-a stins şi ne-a cuprins vraja. Toţi eram doar ochi şi urechi. Rând pe rând în

lumina reflectoarelor au apărut per-sonajele. Soldaţii îmbrăcaţi ca de paradă, vrăjitoarea Gorgona, prinţe-sa, croitoraşul. Mi-am dat imediat seama ca este vorba de povestea

„Croitoraşul cel Viteaz”. Entuziasmul meu era cu

atât mai mare deoarece am citit povestea şi acum eram curioasă să văd dacă imaginea pe care mi-o fă-cusem eu despre personaje era ase-mănătoare cu personajele întruchi-pate de regizor.Am fost plăcut im-presionată de jocul actorilor, dar şi a păpuşilor pe care aceştia le folo-seau în acţiune. Sufleteşte eram pe scenă în pielea prinţesei. Mă sim-ţeam frumoasă şi dornică să fiu sal-vată din mâinile vrăjitoarei.

Uitându-mă în jurul meu vedeam că toţi copiii trăiau poves-tea: se bucurau când croitoraşul reuşea să scape de balauri, se în-grozeau când vedeau încercările prin care trecea personajul. Dar toate s-au terminat până la urmă cu bine şi toată lumea a fost ferici-tă. Când s-au aprins luminile am revenit la realitate, dar bucuroasă că am trăit o aşa experienţă alături

de zeci de copii. În drum spre casă am co-

mentat cu colegii momentele spec-tacolului care m-au impresionat cel mai tare. A fost o activitate reuşită şi aştept cu nerăbdare să repetăm cât mai des astfel de activi-tăţi.

Robu Mălina

În vizită la Prima Şcoală Românească

La Teatru

29

30

Scoala Generala “Grigore Hagiu” Tg. Bujor ( ,

Z iua de 15 ianuarie 2010 ne-a

încălzit sufletele cu „Dor de

Eminescu”. Cabinetul de Documentare şi

Informare din Şcoala Gimnazială Nr. 2

„Grigore Hagiu” a fost locul ales şi bântuit

de spiritul marelui poet Mihai Eminescu.

Aşa ne-am obişnuit noi – să gân-

dim româneşte şi adevărat şi să nu ne înde-

părtăm niciodată de valorile neamului. Con-

form graficului de activităţi atent stabilit din

cadrul proiectului interjudeţean „Cultură,

civilizaţie, comunitate”, clasele a IV-a A şi

a IV-a B s-au întrecut în a ne convinge că

Eminescu trăieşte.

Momentul poetic ne-a îndemânat

pe toţi la visare, purtându-ne pe căile bătă-

torite ale creaţiei „Luceafărului”, purtându-

ne din loc în loc prin natura ce i-a rămas

devotată poetului până la moarte.

Chipuri curate de copii, glasuri

cristaline, timide, sugrumate de emoţii, iar

din pieptul lor ne privea Eminescu, un por-

tret mic, pe un petic de hârtie, un portret în

spatele căruia se ascunde o viaţă scurtă însă

tumultoasă; şi din tot acest tumult o operă

magnifică.

Filmele prezentate şi însoţite de un

cuceritor fond muzical ne-au reamintit tutu-

ror, mici şi mari, dascăli şi elevi că

„Numai omu-i trecător,

Pe pământ rătăcitor,

Iar noi locului ne ţinem,

Cum am fost aşa rămânem….”

Împărţiţi pe trei grupe cu nume

semnificative, „Codrul”,

„Luna”, „Luceafărul”, elevii

claselor a IV-a, conduşi de

doamnele Gina Şerban şi Mirela Popoiu au

demonstrat că au cunoştinţe solide de limba

română. Concursul „Dor de Eminescu” i-a

pus pe elevi în situaţia de recunoaşte poezii,

de a răspunde la întrebări despre viaţa şi

opera poetului. Rebusul, reconstituirea unei

strofe, citirea la prima vedere, toate laolaltă

vorbesc despre dascăli împătimiţi de mese-

rie şi elevi care răspund aşteptărilor.

Într-o şcoală cu nume de poet, pa-

tronată de spiritul lui Grigore Hagiu e loc

pentru poezie, e loc pentru suflete curate, e

loc pentru emoţie, e loc pentru Eminescu.

Înv. Maria Bălan

Concursul despre Mihai Eminescu

a fost o competiţie interesantă. Colaborarea

cu clasa a IV-a B a fost un model de priete-

nie.

Pregătirea a fost independentă. La

concurs ne-am adunat cunoştinţele şi am

rezolvat cerinţele.

Luceafărul va rămâne mereu în

sufletele noastre.

Dajbog Adriana

Clasa a IV-a A

M-am simţit foarte bine. Am avut

şi emoţii foarte mari. Deşi am ieşit pe locul

întâi, mai mult m-am bucurat pentru că am

învăţat multe în urma pregătirii pentru con-

curs.

Cristea Alina

Clasa a IV-a B

Toate sarcinile primite au fost inte-

resante. Am colaborat foarte bine cu toţi

membrii echipei. Uneori a fost chiar amu-

zant. Deşi am pierdut, a fost important că

am participat.

Hristea Alin Gabriel

Clasa a IV-a B

Pregătindu-ne pentru concurs, am

aflat multe informaţii despre viaţa şi opera

lui Mihai Eminescu. M-am străduit să citesc

toată poezia „Luceafărul”. Mi-a fost de fo-

los pentru că, la proba orală, am primit o

întrebare despre această poezie.

Stanciu Raluca

Clasa a IV –a A

Am învăţat foarte multe despre

Mihai Eminescu pentru a participa la con-

curs. Mi-am ajutat colegii de echipă, am

colaborat cu ei şi am reuşit să câştigăm.

Vintilă Georgiana

Clasa a IV-a B


Dor de Eminescu

(

Ganduri Eminesciene

Scoala Generala “Mihai Eminescu” Alba Iulia ,

(

E minescu este marele subiect al literaturii româneşti. Opera lui poate

fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase” spunea Tudor Vianu cu peste 70 de ani în urmă. Eminescu este viu în conştiinţa poporului nostru, este studiat, interpretat, omagiat, în-văţat cu plăcere sau defăimat şi toate acestea la un loc dovedesc rolul pe care-l joacă Emi-nescu în cultura şi conştiinţa românilor. Pe Eminescu nimeni nu-l poate uita, nimeni nu-l poate tăgădui: ,,Oricât de tare ar fi cântat cocoşii a treia oară , pe el nimeni nu l-a tăgă-duit.”(G. Bogza). Atâta timp cât pe aceste pământuri vor trăi români iubitori de codru, de mare, de tei, de plopi, iubitori de dreptate şi adevăr, doritori de bine pentru ţară Emi-nescu ne va fi simbol şi ideal. Îi citim poezia şi vedem tot ce are mai frumos ţara noastră, auzim glasul izvoa-relor şi al turmelor, foşnetul frunzelor, şop-tim versuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru.

Poate de aceea şi nu numai, Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu” Alba Iulia îşi cinsteşte an de an patronul spiritual printr-o serie de acţiuni şi activităţi menite a consolida şi dezvolta în conştiinţa elevilor semnificaţia şi creaţiile acestuia.

Printre acţiunile cu impact la nivelul

şcolii amintim: 1. „Pe urmele lui Mihai Eminescu”

– concurs la nivelul claselor a VII-a (biografia şi operele poetului) – 14.01.2010; Concurs de creaţie literară 2. „Farmecul condeiului” – premi-ere – 15.01.2010;

Concurs de creaţie artistică 3. „Opera eminesciană oglindită în creaţiile plastice ale ele-vilor”– 15.01.2010; 4. Concurs interjudeţean de matematică „Viitorii matematicieni” – 9.01.2010; 5. Memorialul Iosif Sârbu – competiţie de handbal şi volei, băieţi – fete, clasele V-VIII – 30.01.2010; 6. Lansarea nr. X al revistei şcolare LA STEAUA..., număr dedicat fostei colege Aida Rusneac, sufletul şi susţinătoarea acesteia – ianuarie 2010.

Sâmbătă, 9 ianuarie, la Şcoala "Mihai Eminescu" Alba Iulia a avut

loc cea de-a V-a ediţie a concursului "Viitorii matematicieni", organizată de colectivul uni-tăţii şcolare în cadrul manifestărilor dedicate zilelor instituţiei. În acest an la concurs au participat 595 de elevi din clasele IV-VIII din 41 de şcoli din 5 judeţe: 27 din Alba, 8 din Sibiu, 3 din Vâlcea, 2 din Hunedoara şi o şcoală din Dolj, iar numărul concurenţilor reprezintă un record raportat la ediţiile anteri-oare. Subiectele au fost dificile, astfel că nu-mai la clasele V-VI câştigătorii au obţinut punctaj maxim.

Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai

Eminescu” Alba Iulia a fost reprezentată de “matematicienii” în devenire, care au obţinut rezultate cu care ne mândrim.

Tot în luna ianuarie am demarat o serie de acţiuni menite a-l ajuta pe colegul nostru, profesorul Florin Costea care trece printr-o grea încercare, având nevoie de un transplant de rinichi. Una din aceste acţiuni constă în organizarea de către elevii şcolii a unui bal, sumele încasate din vinderea bilete-lor de intrare urmând a fi transferate în contul deschis în acest sens.

Încheiem astfel luna ianuarie si pri-mul semestru al acestui an şcolar, cu mulţu-mirea celor care s-au implicat în creşterea renumelui şcolii şi în ajutorarea aproapelui.

Prof. Furdui Mirona

Prof. Iosa Istina Sus pe tavanul curbat al unui cer sini-

liu şi moale, soarele pătrunde încet prin vata norilor. De jos îi seamănă unui melc plecat la drum cu casa în spinare. Se opreşte din loc în

loc, priveşte spre Pământ, apoi îşi trage vălul peste frunte şi se lasă supărat după culmi. După un timp dispare şi totul se învăluie într-o negură cenuşie care curge din ceruri şi iese din pământ. Toţi şi toate se retrag, se sting încet, până la dimineaţă când se vor trezi scăldaţi în galbenul soarelui şi învăluiţi de un vânt nărăvaş.

După câtva timp nu mai este nicio rază de lumină. S-a dus, s-a dus toată în lumea celor cu lună stinsă, iar lumea rămâne să o aştepte pe alta nouă, să ne bată în poartă. Mai degrabă vine poştaşul curier care aduce o vedere din partea lunii şi a soarelui: două raze plăpânde, două ace de lumină străpungând întunericul serii. Prin pâlpâirea lor promit că au să revină într-un mă-nunchi mai mare ca să vegheze somnul lumii, somnul micuţilor cu gene îngreunate. E întuneric şi e linişte! E noapte, dar nu-i lună. Numai un luceafăr tăcut, tremură sus pe cer. Sclipeşte, dar nu se aude cum merge, iar gândurile i se revarsă peste lume.

– Toţi şi toate din galaxie au părăsit pustiul acela de pe pământ. Şi ce frumos şi plin de viaţă era el odată, când eu eram copil. Cei de acolo au săpat în glie scoţând la lumină aurul morţii. Îl ascunseseră acolo Titanii, dar, scormo-nitori cum sunt, au dat peste el şi n-au ştiut cum să-l folosească. Au distrus apoi aerul şi au alun-gat pe veci limpezimea apei. Şi de aici, de la noi din galaxie au fugit cu toţii. Am rămas puţini: câteva stele, Luna, Soarele şi eu. Mie îmi este dat a umbla peste hotarele nopţii fără a avea pe cine să mai bucur şi fără a şti cui să mă închin. Cândva, boierul Soare, pe atunci rotund, vesel, plin de viaţă şi de lumină, mi-a şoptit: „Păzeşte-ţi culoarea că într-o zi o vei dori”, iar eu, cum eram un biet Luceafăr, nu am crezut în vorbele lui, dar acum simt că încep să mă topesc, deşi nu este vreun foc să facă asta, simt că sclipesc mai tare ca sclipirea şi ard cum nici n-am bănuit vreodată că o pot face. Poate de aceea mă lupt cu vântul rece al munţilor şi mă văd plângând în lacul tulbure din craterul unui munte. Bat drumuri lungi şi mă oboseşte tăcerea neclintită a întinde-rilor de câmpie. Mă furişez în unghere de dealuri şi dau buzna în cotloanele adânci ale hăurilor fără sfârşit. În noaptea asta, soro lună, am eu o sabie în inimă şi aş dori să mă înconjur de o armură de aur ca să pot arunca în afară dorul meu nespus de nemurire şi să trezesc lumea, să n-o las cum este, că nu este bine. Dar ea, cu ghea-ţa iadului văd că mă alungă crezând că în fuga mea am să-i las numaidecât sclipirea şi nemuri-rea. Însă n-am să fac asta. Numai i le arăt de aici de sus, le trec prin faţa ochilor ei, apoi mi le retrag, ca să vadă cât de negru şi adânc este întu-nericul fără ele. Mai bine ţi le dau ţie, soro lună. Îţi las toată puterea, ochi şi strălucirea mea. Văd că te pregăteşti să vii lângă mine.

Luceafărul priveşte trist şi rece spre pământul de gheaţă. Nimic nu mai sună, nimic nu mai mişcă, ci totul se scaldă într-un veşmânt albastru-verzui, aşteptând în zadar soarele.

CIOANCĂ GEORGIANA, Cls. a VIII-a C

Eminescu să ne judece ... Luceafăr stins ...

31

Scoala Generala ”G. M. Cancicov”, Bacau ( (

,

32

În ziua de 12 ianuarie 2010, elevii

claselor A VI-a A şi a VII-a A de la Şcoala

cu clasele I-VIII “Georgeta Mircea Canci-

cov” Bacău, au participat, împreună cu pro-

fesorii îndrumători Lavinia Lupu

(coordonator) şi Violeta Mardare, la activi-

tatea dedicată poetului băcăuan George Ba-

covia.

La această activitate au fost pre-

zenţi 25 de elevi care au răspuns cu dăruire

şi seriozitate “provocării” lansate în cadrul

acestui proiect. Activitatea în sine a constat

într-o vizită la Casa Memorială “George

Bacovia” din oraşul Bacău şi într-un scurt

moment artistic compus din două prezentări

cu titlurile: “Bacovia-omul” şi “Bacovia-

poetul”, urmate de câteva recitări de poezii

din lirica poetului, la care s-a adăugat poe-

zia “Decembre” pusă pe note muzicale de

elevii clasei a VII-a A, împreună cu d-na

dirigintă, Lavinia Lupu.

Referitor la prima etapă a activității, menţi-

onăm că vizita la Casa Memorială “George

Bacovia” a reprezentat o experienţă de neui-

tat pentru toţi participanţii, prin simplitatea

dar în acelaşi timp şi prin bogăţia spirituală

pe care o emană acest edificiu de cultură.

Vechea instituţie datează din ultimul dece-

niu al secolului al XIX-lea şi a fost deschisă

publicului din anul 1971. în format vagon şi

dotată cu cinci încăperi destinate vizitării,

Casa Memorială ascunde mărtu-

rii reprezentative, manuscrise

originale, documente şi piese de

patrimoniu. Ghidul nostru în

această “călătorie” cultu-

rală a fost doamna Ioana

Băitanu, muzeograf la

Muzeul de Istorie "Iulian

Antonescu" din Bacău,

care a răspuns cu prompti-

tudine intenţiei noastre de

a vizita această instituţie.

D-na muzeograf a făcut o

captivantă incursiune în

timp, introducându-ne pe

toţi în atmosfera de atunci

şi descriindu-ne frânturi

din zilele şi anii în care

poetul îşi trăia viața cotidiană aici.

Activitatea s-a încheiat într-o atmosferă

relaxată, în care au fost imortalizate cele

mai frumoase momente şi urma căreia toţi

am plecat mai bogaţi sufleteşte.

Activitatea a fost mediatizata la știrile de la

ora 20 :15 a televiziunii locale TV1 Bacău ,

14.01.2010.

Profesor : Mardare Violeta

În ziua de 12 ianuarie 2010,

noi,elevii claselor a VI a A şi a VII a A de

la Şcoala „G.M. Cancicov” Bacău, am trăit

o experienţă emoţionantă şi totodată impor-

tantă pentru noi cu ocazia vizitei Casei Me-

moriale „George Bacovia” din oraşul nos-

tru.

Vizita la Casa Memorială mi-a renăs-

cut sentimente puternice de emoţie şi am

simţit că parcă pentru o clipă am fost lângă

poet, auzindu-i vocea înregistrată recitând

din poeziile sale şi atingându-i obiectele

proprii devenite cu timpul piese de muzeu.

Doamna muzeograf, cu multă dedicaţie, ne-

a reamintit viaţa şi destinul lui Bacovia.

Creaţiile bacoviene sunt triste şi cuprind

teme şi motive cum ar fi : ploaia, moartea,

plânsul, anotimpurile,iubirea, singurătatea.

Eu şi colegii mei am recitat din versurile lui

şi am descris in eseurile noastre viaţa poetu-

lui aşa cum a fost ea – cu bune şi rele. În

cele două ore petrecute în casa poetului am

făcut cunoştinţă cu cele cinci încăperi, am

cunoscut scrisul lui Bacovia, peniţa cu care

punea pe hârtie versurile, biroul la care se

aşeza pentru a compune, portretele soţiei şi

pe cele ale părinţilor săi, mobilierul înve-

chit , în spatele căruia regăsim încă nenu-

mărate amintiri. La sfârşitul programului

artistic am cântat împreună cu doamnele

profesoare cântecul “Decembre”.

Considerăm că în urma acestei

activităţi am primit din bogăţia şi valoarea

vieţii şi operei bacoviene, dar în acelaşi

timp am şi dăruit celor din jur, cum am pu-

tut noi mai bine, admiraţie şi gânduri pentru

şi despre poet. Cu alte cuvinte această acti-

vitate m-a impresionat într-un mod aparte

pentru că am fost mai aproape de poet fie şi

pentru câteva momente şi deoarece pentru

mine şi colegii mei a reprezentat o experi-

enţă inedită.

Rotaru Andra-Mari

Clasa a VI a A


,

^ Bacovia in trecut si prezent

Bacovia - eternul mister

33

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea ( ( ,

Noi, orădenii, suntem binecuvân-taţi cu o climă foarte generoasă: ierni blân-de şi adevărate veri însorite, ape termale şi munte la o depărtare relativ mică. Rareori vedem oraşul acoperit de nămeţi. Dar iată că acum, la sfârşit de ianuarie 2010, am avut parte de multă ninsoare şi temperaturi negative, ceea ce a făcut ca Oradea să îm-brace cu mândrie mantia de zăpadă.

Excursia la Stâna de Vale a venit la momentul potrivit: zăpada din oraş a des-chis pofta pentru săniuş şi schi.

Staţiunea Stâna de Vale se află la o altitudine de 1100 m, pe Valea Iadului, la distanţa de 86 km de Oradea, pe drumul spre municipiul Beiuş.

Cu săniuţele şi schiurile “înghiţite” de burta autocarului, am pornit cu multă voie bună.

Şi cum în orice excursie e bine să ai la îndemână ceva de scris şi măcar o foa-ie pe care să notezi ce întâlneşti în drum, societatea S.C. Montline S.R.L. din Oradea (www.montline.ro), parteneră în proiect şi specializată în echipament montan, ne-a sponsorizat cu pixuri şi notes-uri pentru toţi elevii şi profesorii însoţitori.

În drumul spre Stâna de Vale am trecut prin localitatea Sudrigiu unde, din autocar am putut vedea platformele enorme ale Companiei European Drinks. Primul popas l-am făcut abătându-ne puţin de la traseul spre Stână, la muzeul etnografic « La Fluturi », din satul Chiș-cău. Astfel, prin această excursie, elevii au atins şi obiective legate de un alt proiect în care e implicată şcoala noastră : « Folclorul înnobilează omul ».

Muzeul etnografic din satul Chiş-cău se numeşte “La Fluturi” deoarece înte-meietorul său este domnul Aurel Flutur, localnic din satul Chişcău. O viaţa întreagă a adunat obiecte tradiţionale şi şi-a transfor-mat casa şi curtea într-un adevărat muzeu. Mii de exponate dintre cele mai diverse vorbesc despre viaţa acestei zone, despre oameni şi obiceiuri. În curte am putut admira o cabană

pentru ciobani, cu toate obiectele necesare, iar într-una dintre încăperi am recunoscut o sală de clasă, mobilată cu obiecte din perioada interbelică. La nici 300 de metri de muzeu e vestita Peştera Urşilor. Am găsit pârtia de la Stâna de Vale parcă anume pre-gătită pentru noi: nu foarte aglomerată, cu zăpadă pu-foasă şi din belşug. Nu puteam pleca din Stână fără să facem un drum pe jos, până la casca-dă, la sursa binecunoscutei ape minerale “Izvorul

Minunilor”. În cadrul de vis, cu brazi înalţi şi susur de cascade, am simţit cum natura sănătoasă ne oferă sănătate. Cu prezentarea excursiei noastre în cadrul proiectului “Cultură-Civilizaţie –Comunitate” sperăm că am stârnit curiozi-tatea cititorilor să viziteze plaiurile bihore-ne. Îi aşteptăm cu drag !

Prof. Szatmari Dorina

Deşi era sâmbătă, la ora 7:45 eram cu toţii prezenţi în faţa şcolii, cu ghiozdane-le în spate. La ora 8:00 plecam spre Stâna de Vale!

Imediat ce ne-am stabilizat pe lo-curi şi profesorii au făcut prezenţa, şoferul a

pus muzică. Dintr-o dată s-a creat o atmo-sferă de discotecă: toţi cântam şi ne agitam mâinile prin aer.

Timpul a trecut foarte repede şi iată-ne deja la Chişcău în faţa muzeului etnografic. În muzeu am văzut lucruri foarte interesante, cum ar fi: o cămăruţă amenajată ca o veche sală de clasă, maşini vechi, tro-fee de vânătoare, războaie de ţesut, costume populare, obiecte din lemn, oale de lut şi alte lucruri valoroase şi interesante.

Am urcat în autocar şi ne-am con-tinuat drumul spre Stâna de Vale.

Imediat ce şoferul a parcat în faţa hotelului, cu toţii ne-am grăbit să ne îmbră-căm şi să coborâm cât mai repede în zăpa-dă. Mergeam la pârtie!!!

Pârtia era împărţită în două: o ju-mătate pentru schiori, iar cealaltă jumătate pentru cei care se dădeau cu sănii. Cine dorea putea să închirieze sănii sau schiuri. A început joaca. Mai cădeam prin zăpadă,

mai ne ciocneam unii de alţii, dar așa-i la săniuş!

După cam două ore toţi eram îm-bujoraţi şi unii erau cam uzi, pentru că nu ne-am putut stăpâni de la tradiţionala “spălare cu zăpadă”; eram şi obosiţi de la atâta alergat şi urcat pe pârtie. Dar tot nu ne dădeam duşi. Aşa că am mai stat încă o jumătate de oră. Foarte mândri au fost cei care, chiar dacă au căzut de multe ori, nu au renunţat, au perseverat şi au reuşit până la urmă să înveţe să schieze.

În autocar ne-am schimbat hainele, ne-am încălzit şi am mâncat. Cu forţe proas-pete, am pornit să vedem Izvorul Minunilor, aflat la doar câteva sute de metri de centrul staţiunii. La izvor am făcut fotografii, deoa-rece locul e amenajat foarte frumos cu cas-cade. Am luat apă să ducem acasă, am gus-tat ţurţurii şi bineînţeles ca ne-am mai bătut cu zăpadă. Drumul spre casă a fost plin de veselie. Am dobândit sănătate stând câteva ore în mijlocul naturii. Dar, aşa cum ne-au atras atenţia profesorii, sănătatea naturii depinde de oameni. A fost una dintre cele mai frumoa-se excursii!

Hapa Arthemis Clasa a V-a A

Plaiuri Bihorene

Excursie la

Stâna de Vale





34

Călăuziţi de dascăli în marea aventură a cunoaşterii, elevii şi-au îndreptat

paşii în această lună prin sălile de muzeu, pe trasee turistice înzăpezite, în cam-

paniile umanitare sau printre slovele lui Eminescu şi Bacovia.

Fie că vorbim de concursuri ştiinţifice, literare, de vizionări de filme tema-

tice, de portofolii sau colaje, desene sau cântece, jocuri sau spectacole… toate

au implicat elevii şcolilor partenere în proiect de la etapa de concepere la cea de

derulare sau de evaluare până la diseminarea informaţiilor în expoziţii, pliante,

articole, fotografii digitale.

Imaginile publicate pe site-ul proiectului vorbesc de la sine despre diversi-

tatea şi originalitatea activităţilor desfăşurate în Alba Iulia, Oradea, Bacău, Tg.

Bujor sau Braşov. Poţi desluşi dincolo de fotografiile digitale realizate, de gân-

durile aşternute în paginile de jurnal, entuziasmul elevilor, bogăţia de sentimen-

te, emoţia şi satisfacţia unor acţiuni bine făcute.

Deşi în locaţii diferite, elevi şi dascăli formând un tot unitar, o flacără ce

arde zilnic pe tărâmul ştiinţei, transformă cultura într-un pod spre care îşi întind

mâinile pentru a-l trece împreună. Pasiune, dăruire, toleranţă, deschidere spre

comunitate şi problematica ei… ar putea fi câteva dintre notele definitorii ale

activităţilor din luna ianuarie.

Cu siguranţă, luna februarie va aduce în proiectul nostru noi pagini în care

elevii ne

vor surprinde cu potenţialul lor creativ, cu generozitatea şi bogăţia lor su-

fletească… dar până atunci, îi aşteaptă o mică vacantă .

Vacanţă plăcută!

Ianuarie ... sub auspiciile lui Eminescu...



Şcoala Generală “Mihai Eminescu”Alba Iulia - Şcoala Generală Nr. 2 Tg Bujor



,

Nr.

5 -

An Ș

cola

r 20

09-2

010

- L

una:

Feb

ruar

ie -

Nr.

Pag

ini:

8

Cultura Civilizatie

Comunitate


Din cuprins: - Educația Ecologică pag. 2 - Cuza și Unirea pag. 3 - Salvați pădurea pag. 4 - „Ce pot face două mâini dibace ?” pag. 5 - Oradea văzută prin ochi de turist pag. 6 - Sub Semnul Iubirii pag. 7 - La jumătatea drumului …. pag. 8

, Scoala Generala Nr. 2 Brasov (

,

Este demonstrat deja mate-

matic – deşi sunt mulţi cei care nu vor

să vadă sau să audă – că în ritmul

actual de consum şi dezvoltare, plane-

ta Pământ, „planeta albastră” cum i

se mai spune, nu va mai fi un loc la fel

de prietenos pentru copiii noştri.

Şcoala încearcă să deschidă

minţile, să schimbe mentalităţile şi

comportamentul elevilor referitor la

consum, economie, mediu. Deşeurile

reprezintă una dintre principalele

cauze ale poluării. Din fericire, multe

dintre ele sunt reciclabile, iar recicla-

rea şi refolosirea lor ca materii prime,

este cea mai indicată metodă pentru

reintroducerea în circuitul economic.

Elevii noştri sunt educaţi în spiritul

educaţiei ecologice care va modifica

mentalitatea actuală conform căreia

rezolvarea problemei deşeurilor este

doar responsabilitatea autorităţilor,

eventual a organizaţiilor neguverna-

mentale de mediu.

Tocmai de aceea, una dintre

activităţile din cadrul proiectului

„Cultură-Civilizţie-Comunitate” a fost

colectarea de hârtie. Mai întâi am

desfăşurat activităţi de informare a

elevilor asupra unor aspecte care să-i

mobilizeze: pentru tipărirea unui coti-

dian de mare tiraj se folosesc 3000 de

metri cubi de lemn , adică 1500 de

arbori cu vârsta de 50 de ani, pentru

producerea a 700 de pungi de hârtie

este nevoie de un copac de 15 ani, fie-

care tonă de hârtie reciclată

poate salva 17 copaci. La

reciclarea hârtiei se foloseş-

te mai puţină energie

şi apă decât la fabrica-

rea hârtiei din arbori,

poluarea atmosferică

este redusă cu 75%

pentru fiecare tonă de

hârtie produsă din

hârtie reciclabilă şi nu

din lemn şi multe al-

tele.

În paralel elevii au

colectat acasă, dar şi

în clase hârtia, colec-

tând-o separat de re-

stul gunoiului mena-

jer. Astfel că, în ziua

în care am adus toată

hârtia, am constatat cu bucurie că

mobilizarea elevilor a fost remarcabi-

lă: deşeurile cântăreau 1000 de kilo-

grame.

Suntem convinşi că vom mai

iniţia astfel de acţiuni şi că încet, dar

temeinic, elevii conştientizează pro-

blemele de mediu şi sănătate generate

de aruncarea la gunoi a hârtiei, rolul

pe care îl are fiecare dintre noi la ate-

nuarea acestei probleme, aplicând

soluţii simple, diminuând impactul

negativ al deşeurilor asupra mediului.

Recuperarea deşeurilor menajere va

deveni, probabil, aproape un reflex şi

în rândul românilor, chiar dacă este

un proces de durată.

Prof. Mihaela Sîntea

La orele de Ştiinţe ale naturii,

am învăţat că hârtia se produce din

celuloză, o substanţă pe care oamenii

o obţin din lemnul copacilor. Avem şi

la şcoală, şi acasă nevoie de hârtie,

multă hârtie. Fiecare bucăţică pe care

scriem sau o folosim în fel şi chip în-

seamnă copaci tăiaţi, păduri care dis-

par. Şi dacă dispar păduri, multe ani-

male şi păsări nu îşi vor mai găsi de

mâncare sau adăpost.

Atunci când am hotărât în

clasă să punem separat de gunoi orice

bucăţică de hârtie am observat cât de

multă aruncam până acum. La înce-

put ne venea să aruncăm tot la gunoi.

Ne obişnuisem să punem totul la un

loc. În timp am început să ne obişnu-

im. Aşa am văzut că umpleam o pun-

gă în fiecare zi. Nu ne venea să cre-

dem. La fel făceam şi acasă. Părinţii

mei s-au bucurat când au văzut că

vreau să strâng separat hârtia şi au

făcut şi ei la fel. Şi sora mea. Doar că

ea e mult mai mică decât mine şi mă

tot întreba dacă e sau nu din hârtie

ceea ce arunca la gunoi.

Am povestit cu colegii mei de

clasă şi am aflat că şi la ei acasă era

la fel. Doamne, dar multă hârtie folo-

sim şi multă aruncăm! Vă daţi seama

câţi copaci sunt tăiaţi ca noi să avem

hârtie? Vă daţi seama că hârtiile

strânse separat vor fi reciclate şi vor

deveni din nou hârtii, fără să mai

omorâm copaci?

De ce să mai moară atâţia co-

paci pentru noi?

Aşa că, noi, cei din clasa a III-

a D ne-am hotărât să continuăm se-

lectarea hârtiei de restul gunoiului şi

suntem siguri că astfel suntem şi noi

buni şi grijulii cu natura care e atât

de bună cu noi.

Marcel Anghel

clasa a III-a D


Educaţia Ecologică

Şi noi putem ajuta...

36


Lungă iarna aceasta şi pentru noi cei de aici, nu prea obişnuiţi cu mari cantităţi de precipitaţii, a fost parcă şi mai lungă. Prima săptămână a acestui semestru a debutat cu două zile de pauză din cauza timpului nefa-vorabil dar ştiam cu toţii că ne așteap-tă un weekend plin ,cu şcoală si olim-piade şcolare sâmbăta dar şi cu eveni-mentul mult aşteptat de duminică 14.02.2010. Am decalat un pic în timp, tot din cauza timpului nefavora-bil, excursia tematica „ CUZA ŞI UNIREA”, în oraşul nostru reşedinţă de judeţ, Galaţi .Şi datorită căldurii din sufletele noastre ,soarele s-a îndu-rat şi ne-a însoţit, pentru prima dată iarna aceasta, pe toată durata călăto-riei. Ne-am propus să mergem pe ur-mele Domnitorului „Unirii mici”si să vizităm „Casa memoriala Cuza” din Galaţi. Ajunşi la muzeu ne-au întâm-pinat gazdele cu zâmbete în priviri dar cu o veste tristă .Dacă am fi dorit explicaţii oferite de un ghid ar fi tre-buit să aşteptăm o oră şi jumătate până la venirea lui. Acest lucru ne dădea serios programul peste cap în-trucât ne propusesem mai multe o-biective de vizitat în ziua aceea. Ziua începuse prea frumos ca să nu conti-nue în aceeaşi notă, aşa că salvarea a venit din rândul nostru. Am avut un ghid pe cinste chiar din rândul nostru în faţa căruia ne scoatem pălăria şi îl cităm în continuare: “Suntem în “Casa memoriala Ale-xandru Ioan Cuza” , unde am pă-truns în atmosfera ambientală, din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, în-tâmpinați, la intrare de portretele Elenei şi al lui Alexandru I. Cuza. Primele trei săli de la parter prezintă, într-o manieră ospitalieră, specificul saloanelor mondene gălăţe-ne, dar nu numai, din perioada menţi-onată. Mobilierul în stilurile repre-zentative ale epocii, piesele decorative de factură europeană, obiectele ce au aparţinut unor personalităţi naţiona-le, ne duc cu gândul la renumite gaz-de de altădată: Elena si Al. I. Cuza,

Mihail Kogălniceanu, Cos-tache Negri. Se remarcă în acest ambient : garnitura de mobilier în stil Ludovic al XVI-lea, dăruită de Domnitorul Al.I.Cuza cola-boratorului său Anghel Du-ca, biblioteca lui M. Kogăl-niceanu, gheridonul minis-trului Gheorghe Lecca (daruri din partea regelui Carol I), statuetele din bis-cuit de Sevres (comanda speciala a Comisiei Europe-ne a Dunării). Sala a patra e de-dicată progreselor ştiinţei şi tehnicii din epoca menţi-

onată. Se regăsesc aici: un automobil, model franţuzesc, marca firmei De Dion Bouton; aparatura foto, ce provi-ne de la atelierul de fotografi gălăţeni, Maksay; maşini de scris; un război de ţesut; un patefon Master's Voice; cutia muzicală elveţiană MIRA, un aparat de radio Philips.

Într-o astfel de atmosferă s-a creat un cadru propice unor manifes-tări, devenite tradiţionale, ce amin-tesc de seratele culturale de altădată, ce impun o normalitate citadină, de rang european.”

Excursia a continuat cu o scurtă drumeţie pe faleza Dunării , după care am vizitat moderna Grădi-nă Botanică în cadrul căreia am văzut Acvariul şi o sublimă expoziţie : Peş-teri din România. Am încheiat ziua si săptămâna cu o binemeritată pizza .

Această ieşire a fost pentru noi mult aşteptata rază de soare după o iarnă în care doar studiul şi rezulta-

tele de pe semestrul I ne-au mai în-cărcat cu aşa multa energie si fericire.

Prof. Ochianu Remus

Prof. Mitu Dan

„Excursia a fost super! Cel mai mult mi-a plăcut expoziţia de peş-teri unde ar trebui să învăţăm să ne apreciem mai mult ţara pentru că

avem foarte multe frumuseţi de ad-mirat şi bogăţii de pus în valoare.”

Irimia Marius – clasa a VI-a A „La Grădina botanică la secţi-

unea acvarii senzaţia pe care am avut-o a fost că parcă eram într-un ocean...”

Cazacu Bogdan – clasa a VI-a A

„Împreună cu colegii am vizio-nat şi un film 3D având ca subiect dinozaurii. A fost o experienţă foarte interesantă, chiar deosebită având în vedere că nu am mai vizionat nicioda-tă un film 3 D. „

Mihai Andreea – clasa a VI-a A „La Casa memorială Alexan-

dru Ioan Cuza din Galaţi am putut vizita sălile de la parter unde erau expuse piesele de mobilier utilizate în saloanele mondene din vremea domni-torului moldovean.”

Zanfir Bogdan-Denis – clasa a VI-a A

„Atmosfera din muzeu repro-duce cât se poate de fidel atmosfera anilor în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza venea la Galaţi să-şi desfă-şoare activitatea împreună cu familia. Recomand şi celorlalţi elevi să viziteze acest muzeu pentru că au ce vedea şi mai ales ce învăţa.”

Petcu Adina Adelina – clasa a VI-a A

„Muzeul îl recomand spre a fi vizitat tuturor elevilor din şcoala noastră cât şi elevilor care vor citi acest articol de prin alte judeţe. Excursia a fost frumoasă şi de neui-tat.”

Munteanu Cătălin – clasa a VI-a A

„Am văzut colecţia de mobilier din lemn rar, pianul şi pianina, auto-mobilul, articolele vestimentare ale domnitorului şi ale soţiei acestuia, diferite arme de foc şi săbii, scrisori cu peceţi, precum şi blazonul ţării Moldo-vei şi a Ţării Româneşti ca semn al Unirii realizate de domnitorul Ale-xandru Ioan Cuza.”

Solomon Andrei – clasa a VI-a A

Cuza și Unirea

37

Impresiile copiilor

38

“Dacă ne gândim bine, în-

treaga noastră planetă este un para-

dis fragil. Stă în puterea noastră să o

transformăm într-un paradis pier-

dut sau regăsit .”

( Andrew Mitchel)

De la natură avem ce învăţa,

avem motive de a o admira pentru

frumseţea şi dărnicia ei, dar în ulti-

ma vreme ne-am cam îndepărtat de

ea. Ne va reprimi şi ne putem împă-

ca cu ea dacă avem sufletul deschis.

Copiii sunt cei,care, educaţi şi in-

struiţi, vor îndrepta ce am distrus

noi. Ei vor veghea ca Pământul să fie

mai curat, mai apărat. Trebuie să

credem în puterea educaţiei să cre-

dem mai ales noi care facem educaţie

prin acţiunile pe care le organizăm

la nivelul clasei şi în afara clasei cu

elevii.

În cadrul proiectului “ Cultu-

ră-Civilizaţie-Comunitate”,

elevii Şcolii Generale nr.16

au colectat o cantitate sem-

nificativă de maculatură.

Acţiunea s-a inti-

tulat “Salvaţi Pă-

durea”. Copiii ştiu

că hârtia se obţine

din lemn din pulpa

lemnoasă a unor

specii de arbori de

esenţă moale, în

special cea a coni-

ferelor şi soluţia ar

fi reciclarea hârti-

ei pentru a evita

sacrificarea pădu-

rilor.

Producţia de hâr-

tie variază de la o

perioadă de evolu-

ţie a civilizaţiei la alta. Acum un

sfert de secol se consumau pe glob 70

milioane de tone anual, cantităţi ce

echivala cu un consum mediu de 27

kg hârtie pe cap de locuitor.

Hârtia colectată şi valorifica-

tă se poate transforma în arbori

plantaţi de jur împrejurul şcolii, iar

activitatea poate avea ca efect educa-

rea elevilor pentru formarea deprin-

derii reciclării deşeurilor. Copiii au

manifestat implicare şi dorinţa de a

ajuta la protejarea mediului înconju-

rător.

Cadrele didactice şi elevii au

manifestat spirit ecologic şi respon-

sabil faţă de problemele actuale de

mediu şi au colaborat frecvent în ve-

derea utilizării durabile a resurselor

mediului.

Să iubim copacii, să-i prote-

jăm şi să-i cruţăm! Mai puţină hârtie

risipită, mai mult oxigen, mai multă

verdeaţă, un mediu mai sănătos! A

rămas deviza noastră.


În cadrul proiectului Cultură

-Civilizaţie-Comunitate am hotărât

să facem o activitate de colectare a

deşeurilor de hârtie. Această acţiune

de colectare a maculaturii a devenit

o adevărată competiţie între clase

care ne-a stimulat şi ne-a responsa-

bilizat.

Maculatura reprezintă o ma-

terie primă foarte căutată pentru

fabricarea unor produse din hârtie.

Tipurile de maculatură de buna cali-

tate sunt uşor de comercializat, dat

fiind faptul ca cererea este mai mare

decât oferta. Fibrele sunt extrase din

maculatură şi folosite pentru fabrica-

rea hârtiei noi. În acest scop macula-

tura se dizolvă mai întâi în multă

apă până când se reduce la o pastă

lichidă. Impurităţile mari, precum

materialele plastice, metalele sunt

extrase, apoi se adaugă produse chi-

mice pentru a elimina cerneala tipă-

rită, iar apoi sunt albite, dacă e ca-

zul. Apoi pasta este din nou spălată

sau subţiată.

În maşina de hârtie, această

pastă trece printr-un număr mare de

bobine. Aici apa este extrasă si astfel

se obţine hârtia reciclată. Totuşi ma-

culatura nu se poate folosi la nesfâr-

şit pentru fabricarea produselor re-

ciclate. La fiecare reciclare, fibrele de

hârtie devin mai scurte si, de la o

anumită lungime critică ele devin

inutilizabile.

Din aceasta activitate de co-

lectare a deşeurilor de hârtie am

învăţat că este bine să strângem

maculatura, pe care apoi să o ducem

la centrul de reciclare şi astfel să

salvăm viaţa multor copaci care s-ar

sfârşi prea devreme .

Deci: spuneţi NU, aruncării hârtiilor

prin parcuri, zone verzi , străzi. aca-

să !

Având în vedere că hârtia

provine din lemn, iar lemnul înseam-

nă pădure trebuie să ştim acest lu-

cru:

„Cât pădurea nu moare

Mai avem viaţă sub soare”

Raul Spiridon Clasa a VIII-a

Salvați pădurea!

Drumul Hârtiei

Reciclate

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , (



,

An de an, sărbătoarea de 1 Martie ne readuce speranţa, optimis-mul, credinţa în mai bine şi spor în toa-te. Din încleştarea frigului cu razele soarelui, a întunericului cu lumina, du-pă ultimele zvârcoliri din zilele babe-lor,înving viaţa, primăvara, soarele. Şnur alb şi roşu cu o amuletă (bănuţ, o scoică) legau părinţii la mâna copiilor, îl dăruiau flăcăii fetelor, îl schimbau fete-le între ele cu sens de urare de noroc, de sănătate ca argintul curat,ca piatra de râu,ca scoica din ape. Mărţişorul dăruit în zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar până la vederea primului pom înflorit, apoi se atârna de ramurile înflorite, crezându-se că tot astfel va fi şi anul celui care l-a purtat. Astfel, în cadrul Proiectu-lui ,,Cultură-Civilizaţie-Comunitate”, activitatea din luna februarie, având ca generic ,, Ce pot face două mâini diba-ce ?’’ a constat în organizarea unei expo-ziţii de mărţişoare , organizată în cadrul Şcolii cu clasele I-VIII “Georgeta Mircea Cancicov”, Bacău, de către profesor în-drumător Vieru Mihaela. Am ales această temă cu scopul de a dezvolta imaginaţia şi creativitatea elevilor, spiritul de echipă al acestora şi nu în ultimul rând îmbunătăţirea comu-nicării dintre ei. Toți cei participanţi au fost atraşi în primul rând de această temă plăcută, de a confecţiona mărţişoare după imaginaţia fiecăruia. Au fost de asemenea foarte creativi, lucrând atât individual, cât şi în echipe, iar diversi-tatea materialelor folosite de ei s-a de-monstrat a fi mult mai bogată decât mi-am imaginat. Printre acestea se numă-ră următoarele: paiete, mărgele de dife-rite culori şi mărimi, scoici, discuri de-machiante, lipici, flori presate, polisti-ren, etamină, sclipici, seminţe de do-vleac şi de floarea soarelui, mac, su-san,faină,cafea. La ceastă activitate au partici-pat elevi din toată şcoala, dintre care s-

au remarcat, prin ideile lor nemaipomenite de creativita-te ,următorii: Moroşanu Raluca şi Andro-nic Ioana clasa a II-a A înv. Stan Silvia ,Andrei Codrin, Bodolica Robert, Adam Gerard, Burcă Ştefania clasa a III-a B, înv. Rîşchitor Ane-ta, Dochiţoiu Denisa, Acrâşmăriţei Ştefan clasa aV-a A , prof. Comanof Andre-ea,Caltea Marian,Caltea Pe-truţ şi Iacobceac Andrei clasa a V-a B prof. Dragomir Miha-ela, Marolicaru Marciana şi Stratulat Emanuel clasa a VI-

a A prof.Mardare Violeta,Colac Geani-na, Durac Mădălina, Stratrulat Loreda-na şi Olariu Alin,clasa a VII-a A prof.Lupu Lavinia , Roca Andrei, Lela George si Săila Mihnea clasa a VII-a B prof. Turbatu Atena, Păduraru Ioana, Păduraru Georgiana şi Ciobanu Andre-ea clasa a VIII-a A prof. Pustianu Ma-ria, Prisecariu Ionuţ, Gloea Vladuţ, Ru-su Vlad şi Briciu Clementina clasa a a VIII-a B prof.Vieru Mihaela.

La activitate au participat 50 elevi care au realizat aproximativ 150 de exponate. Sperăm ca aceste expona-te să atragă atenţia privitorilor şi să reuşim chiar să vindem unele din ele, bani cu care vom putea pregăti activita-tea din luna aprilie.

Profesor:Vieru Mihaela

Din bătrâni se spune că după cum este vremea în prima zi a lui mar-tie, aşa va fi toată primăvara, dar si vara. De această zi se leagă ”mărţişorul” obiceiul care dă numele lunii. După cre-dinţa populară, cine poartă mărţişor va fi sănătos şi va avea noroc. Mărţişorul era alcătuit pe vremuri din două fire de lână, unul alb şi unul roşu sau negru, fire care simbolizau cele doua anotim-puri. Acest şnuruleţ era făcut de femei, care îl legau la gâtul şi la mâna copii-lor. Însă nu doar copiii purtau mărţişo-rul, ci şi tinerii şi adulţii. Mai mult,

şnuruleţul ce vestea primăvara era le-gat şi la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospodăria. În timpurile de demult, această zi era început de an, moment în care creştea necesitatea oamenilor de a se proteja. Ulterior, de acest şnuruleţ roşu cu alb a fost agăţată o monedă de argint sau de aur, sau chiar un medali-on, îndeplinind funcţia de talisman.

Mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vişin. În alte regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mărţişorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi uşor precum pasărea. În luna februarie,înaintea zilei de 1 martie, elevii din cadrul Scolii “Georgeta Mircea Cancicov” Bacău, au participat la o activitate în care scopul principal a fost confecţionarea de mărţi-şoare cât mai plăcute, deosebite, suges-tive şi pline de imaginaţie. Toţi elevii au fost atraşi de această temă, confecţiona-rea de mărţișoare, după imaginaţia şi puterea fiecăruia. Elevii au fost creativi, au lucrat singuri, dar şi în echipe, iar materiale folosite au fost variate. Dintre acestea amintim: paiete, mărgele de diferite culori şi mărimi, scoici, discuri lipici, demachiante, flori presate,polistiren, etamină, sclipici, seminţe de dovleac şi de floarea soarelui. Timpul desfăşurării acestei ac-tivităţi nu a fost îndelungat, deoarece elevii au fost încântaţi de ceea ce au avut de făcut şi au răspuns cu prompti-tudine. Cu toate acestea, s-a realizat o expo-ziţie atractivă, inedită, aşezând mărţi-şoarele pe clase. Munca noastră a fost imortalizată, realizând o serie de foto-grafii lângă panoul cu exponate.

Prisecariu Ionuţ clasa a VIII-a B

,, Ce pot face două mâini dibace ?’’

Explozie de mărţişoare

39

40

Activitatea prin care Şcoala noastră îşi aduce aportul la proiectul in-terjudeţean „Cultură, Civilizaţie, Comu-nitate” a fost intitulată „Oradea văzută prin ochi de turist”. În cadrul acestei acti-vităţi, elevii şcolii noastre, precum şi membrii echipei de proiect au avut deose-bita plăcere de a o avea în rândurile lor pe doamna profesor universitar doctor Ramona Novicov, critic de artă, cadru didactic la Universitatea din Oradea. Obiectivul vizat de această activitate a fost conştientizarea importanţei patrimo-niului arhitectural şi cultural local, al conservării şi dezvoltării acestuia pentru generaţiile de azi şi cele viitoare. Invitata noastră, recunoscut spe-cialist al problemei în mediile academice româneşti şi internaţionale şi-a început expunerea printr-un apel de suflet referi-tor la necesitatea conservării patrimoniu-lui arhitectural specific Municipiului Oradea. Într-o societate contemporană aflată în continuă schimbare, este abso-lut necesar să fim conştienţi de necesita-tea conservării arhitecturii urbane, dar şi al unui stil de viaţă urban civilizat şi sănătos. În acest context elevii partici-panţi au fost îndemnaţi să se orienteze spre meserii care au legătură cu înfrumu-seţarea, conservarea arhitecturii urbane şi promovarea turistică a Municipiului Oradea. În continuare, doamna profesor Ramona Novicov, a prezentat principale-le obiective arhitecturale specifice Muni-cipiului Oradea. „Excursia”a început la Cetatea Oradea. A fost prezentată pe scurt istoria acestui monument reprezentativ de arhi-tectură, insistându-se asupra amprentei puse de stăpânirile succesive: maghiară, otomană dar mai ales austriacă. În acest context au fost subliniate şi eforturile comunităţii locale pentru restaurarea

cetăţii Oradea şi introducerea acesteia în circuitul turistic. Apoi au fost prezentate principalele clădiri reprezenta-tive pentru arhitectura urbană

specifică oraşului nostru. Elemen-tul central în cadrul prezentării l-au constituit Palatul episcopal romano-catolic, şi Catedrala ro-mano-catolică. Edificiile eclezias-tice reprezintă capodopere specifi-ce arhitecturii baroc din Europa Centrală şi Occidentală, de inspi-raţie italiană şi austriacă datora-tă maeştrilor arhitecţi Gian Ba-tista Ricca şi Hilebrand. În conti-nuare prezentarea s-a axat asu-pra altor clădiri superbe din ur-bea de pe Criş. Palatul „Apollo” exemplu de civilizaţie urbană, multiculturalism şi expansiune

economică burgheză, construcţie ridicată între anii 1910-1914 de arhitectul Rimanoczy Kalman-fiul. Experienţa spi-rituală a fost întregită de prezentarea Palatului veneţian care prin arhitectura specifică aşează Oradea pe o „axă” cultu-rală şi spirituală cu spaţiul occidental. Coloanele şi stucaturile veneţiene au evo-cat spiritul citadin al Veneţiei. Odată ieşit din spaţiul cultural, vizitatorul, turistul intră într-un spaţiu al divertismentului, odihnei. Construit de arhitectul Rimanoczy Kalman-senior, începând din 1890, complexul de divertis-ment cuprindea: băi de abur pentru femei şi bărbaţi, băi la vană, hotel şi restau-rant. În același spaţiu, clădirea Teatrului de Stat se ridică într-un stil eclectic, fiind o emblemă a oraşului Oradea. Interiorul clădirii dezvăluie vizitatorului un farmec deosebit. De asemenea a fost prezentată clădirea cafenelei si a hotelului Astoria. În perioada interbelică, aici era locul de întâlnire al intelectualităţii orădene (scriitori, muzicieni, arhitecţi, avocaţi, medici, profesori, notari). Evocarea i-a transpus pe cei prezenţi într-un timp din păcate”pierdut”.

Ghidajul invitatei noastre a avut ca punct terminus Hotelul „Vulturul Ne-gru”şi galeria cu acelaşi nume. S-a insis-tat asupra valorii arhitecturale şi turisti-ce reprezentate de galeria Vulturul Ne-gru, care dispune de un „frate”la Milano (Galeria Victor Emanuelle). Prezentarea s-a încheiat într-o

atmosferă caldă, prietenească, plina de semnificaţii spirituale şi culturale. Spe-răm că prin această prezentare am deter-minat chiar şi pe alţii să ne viziteze ora-şul supranumit „Micul Paris de pe Criş”.

Prof. Emil Prodan

În data de 17 februarie 2010 a avut loc activitatea “ Oradea văzută prin ochi de turist “, aceasta făcând parte din proiectul interjudeţean “ Cultură-Civiliza-ţie-Comunitate” la care iau parte şcoli din judeţele Bihor, Braşov , Galaţi, Bacău si Alba. Invitatul de onoare a fost criticul de artă din Oradea – doamna Ramona Novicov, pe care am recunoscut-o din emisiunile de la televizor. Dânsa ne-a prezentat arhitectura oraşului nostru din secolul al XV-lea şi până astăzi, reuşind să ne capteze atenţia şi să ne arate ce înseamnă cu adevărat un oraş frumos.

Atât doamna Ramona Novicov, cu această ocazie, cât şi profesorii noştri, deseori, încearcă să ne încurajeze în a urma meserii care pot ajuta la înfrumu-seţarea , păstrarea şi întreţinerea patri-moniului Oradei. Ne-au făcut să înțele-gem că noi va trebui să ajutăm oraşul să se ridice la adevăratul său potenţial.

Vineri, 19 februarie 2010 am vizitat orașul împreună cu doamna profe-soară Dorina Szatmari, punându-ne în postura de turişti. Am fost cu toţii foarte bine dispuşi deoarece înainte de plimba-rea prin oraş am participat la un concurs organizat de un liceu orădean, unde ne-am descurcat foarte bine. În plimbarea noastră prin oraş am observat parcă pen-tru prima dată minunatele clădiri, explo-zia de culoare, amestecul de stiluri des-pre care ne vorbise criticul de artă şi ne-am simţit ca nişte adevăraţi turişti.

Prin aceste activităţi profesorii noştri au vrut să ne facă să privim mai mult în jurul nostru şi să ne îngrijim de tot ceea ce ne-a fost dat. Oradea este cu adevărat un oraş minunat, dar care tre-buie mai presus de toate îngrijit.

Elevă, Martin Raluca

Am „descoperit” Oradea !

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea ( ( , Cultura Civilizatie Comunitate

Oradea văzută prin ochi de turist

41


(

În data de 14 februarie, creştinii din Europa, America de Nord şi nu nu-mai, sărbătoresc Ziua Îndrăgostiţilor. Deşi originea sa este catolică, Sfântul Valentin devine din ce în ce mai popular şi în alte religii şi culturi. Cu toate că St. Valentine's Day nu este o sărbătoare ro-mânească şi s-a vorbit mult despre kitsch-ul ce o înconjoară la noi, aceasta este to-tuşi o zi specială în care ne putem expri-ma dragostea faţă de cei dragi, mai mult decât de obicei, şi nu doar singura zi din an în care să iubim, fiind corespondentul Dragobetelui autohton.

Cu această ocazie, conducerea Şcolii cu clasele I – VIII „Mihai Emines-cu” din Alba Iulia, împreună cu Catedra de Limba engleză, a organizat o activitate cu genericul „Inima mea îţi aparţine!” Evenimentul a avut loc sâmbătă, 13 fe-bruarie, începând cu ora 18, în sala de sport a şcolii, şi a fost marcat prin mai multe competiţii interactive tematice, la care au participat elevi ai claselor IV-VIII. După cuvântul de deschidere ţinut de directorul şcolii, d-na prof. Rodica Ma-rinescu, a început competiţia propriu-zisă. Probele au constat în concursuri de desene, de karaoke, de dans, recital de poezii creaţie proprie şi scenete amuzan-te. Odată încheiate competiţiile, a avut loc premierea câştigătorilor, urmată de o petrecere.

Competiţia e mijlocul prin care reuşeşti să te cunoşti, să te defineşti mai bine, să-ţi manifeşti caracterul sau să-ţi afirmi personalitatea. E, în acelaşi timp, cadrul în care elevul poate face apel la cele mai sensibile sentimente ale sale, la gesturi de natură morală, la atitudini sau fapte de fair-play.

Competiţia municipală de hand-bal organizată sub egida Olimpia-dei naţionale a sportului şcolar a constituit şi de data aceasta un prilej excelent pentru şcoala „Mihai Eminescu” de a-şi afirma prin elevii săi valenţele formative pe care şcoala le impune prin în-suşi caracterul său. „...Suntem în ultimele secunde

ale partidei. Conducem cu un gol diferenţă. Ne aflăm în atac. Victo-ria nu putea fi decât iminentă. O elevă a şcolii comite paşi. Arbitrul nu fluieră. Ea se opreşte, se în-toarce spre acesta îl priveşte şi... cu un gest sublim oferă mingea adversarelor, care rapid declan-

şează un contraatac şi marchează golul egalizator. Colegele o privesc stupefiate. Profesorul o cheamă spre banca de rezer-ve. Îi strânge mâna adresându-i câteva cuvinte. Mă îndrept şi eu spre ele spre a le adresa un cuvânt de încurajare pentru prelungirile ce urmau. O felicit pentru gestul său şi le spun că pentru mine sunt deja campioane. Încep prelungirile. Moti-vate poate de gestul colegei sau poate de dorinţa şi mai arzătoare de victorie câşti-gă meciul la patru goluri diferenţă.

La festivitatea de premiere, ele-vei Andrea Barb i se oferă premiul fair-play. O întreb ce a determinat-o să facă acel gest de fair play. Priveşte zâmbitoare spre diplomă şi răspunde: „Am simţit că fac o mare dreptate”.

Ce mai poţi adăuga acestor cu-vinte decât satisfacţia că ai asemenea elevi şi că faci parte din această frumoasă categorie a dascălilor şi educatorilor?” au fost cuvintele profesorului de Sport, Vasi-le Grozav.

Nici cei mici nu s-au lăsat mai prejos: elevii clasei a II a E au fost alături de Detaşamentul de Pompieri Alba Iulia cu ocazia „Zilei Europene 112”. Elevii au pregătit un mic spectacol, au cântat cân-tecul „ALO, 112!”, au recitat poezii despre foc, stingător, cutremur, au spus ghici-tori... şi au arătat că ştiu să îşi pregăteas-că rucsacul pentru situaţii de urgenţă. Pompierii au pregătit un material infor-mativ în Power Point cu semnificaţia şi importanţa 112, iar elevii au răspuns la întrebările puse. Au dat dovada că sunt bine informaţi, ceea ce înseamnă ca parte-neriatul în desfăşurare este de bun augur.

Încheiem aşadar încă o lună pli-nă de activităţi interesante, cu bucuria şi satisfacţia că suntem dascăli şi elevii ne urmează modelul.

Prof. Oanţă Emilia/ Grozav Vasile Prof. Furdui Veronica Mirona

Valentine’s day- sărbătoare tra-diţională peste ocean, o zi simbolică a dragostei. Acum a apărut şi aici acest spirit de 14 februarie, când mici inimioare brodate uşor cu firul unei iubiri nesfârşite plutesc prin aer dând mireasma fericirii fără sfârşit.

Eram emoţionată când am auzit de mica petrecere organizata la şcoală, îmi doream aşa de mult o petrecere pe tema iubirii, nu pentru că deh, e Valentine’s day, ci pentru a răspândi tot mai mult magia iubirii. Petrecerea a fost una frumoasă, poate mai mult decât frumoasă, ca o aură uşor căptuşită pe tăcerea sărbătorii. Într-un decor de basm, spectacolul s-a desfăşurat într-un ritm plăcut, neagitat, liniştit.

Primele „numere” prezentate au fost scenetele, fiind foarte inovative şi având acel ceva ce îţi poate capta oricând atenţia. Numerele de dans au fost de-a dreptul nemaipomenite, mişcări sincroni-zate, ritmul respectat, ce mai – astea da dansuri! Faptul că elevii au putut să-şi arate talentele prin poezii şi desene a fost foarte frumos, putând vedea opinia fiecă-ruia despre aceasta bogăţie - iubirea. Fie-care a avut un fel personal de a vedea iubirea - unii o vedeau ca un lucru obişnu-it, normal, însă alţii au creat în jurul acestui sentiment un voal de farmec, de magie.

Da, după momentele exclusive dedicate iubirii, a urmat dansul – partea care, consider eu, a fost foarte inspirată, deoarece cei prezenţi doreau puţin timp de respiro şi distracţie. După un timp de petrecere, la propriu vorbind, toţi au ple-cat cu adevărata semnificaţie a iubirii în gând şi suflet. Sunt convinsă că toţi cei ce au fost prezenţi nu vor putea uita nicioda-tă această zi.

Am realizat o activitate in care am fost uniţi şi cu ocazia căreia ne-am putut cunoaşte mai bine. Momentele ar-tistice create au impresionat publicul şi, chiar dacă este o scoală de prestigiu, ele-vii ei s-au dovedit a fi şi mari petrecăreţi.

Petrecerea de Valentine’s Day a început cu o urare din partea doamnei directoare, Rodica Marinescu, apoi a con-tinuat cu două scenete. S-au premiat de-senele participanților şi creaţiile muzica-le. S-a continuat prin ascultarea poeziilor realizate de noi, după care au urmat con-cursurile de karaoke şi de dans, care au fost foarte energice si interesante. După terminarea competiţiei a urmat mult aş-teptata petrecere. Ne-am simţit cu toţii foarte bine dar, ca orice lucru frumos, s-a terminat repede.

Ion Paula, clasa a VI-a A

Scheau Diana, clasa a VII –a C Voina Cristian, clasa a VIII - a C

Sub Semnul Iubirii Petrecerea de Valentine’s day





42

Încerci să prinzi pulsul fierbinte al fiecărei şcoli… citeşti dincolo de rânduri, priveşti fotografiile digitale, surprinzi expresia feţelor şi te laşi cu-prins de eleganţa şi stilul original al partenerilor educaţionali. Cauţi un

numitor comun şi descoperi vocaţia unor dascăli veşnic tineri prin tinere-ţea elevilor lor. Generozitatea tematică, iniţiativa elevilor, spiritul competi-ţional, lucrul în echipă, amprentarea clipelor ireversibile, iată doar câteva dintre notele definitorii ale lunii februarie . În muzee sau în sălile de sport, în excursie sau în vizite de documentare, în ateliere de creaţie sau în activităţi ecologice, pe străzile oraşului sau în sala media, elevi şi das-căli scot la iveală dorinţa mistuitoare de a realiza într-o manieră origina-lă, lucruri durabile.

Am simţit iubirea, sportivitatea şi antrenul elevilor din Alba, talentul si estetica elevilor din Bacău, mobilizarea exemplară a elevilor din Braşov, setea de cunoaştere şi frumuseţea sufletească a elevilor din Tg. Bujor, no-bleţea şi maturitatea elevilor din Oradea. Am ajuns împreună la jumătatea drumului din parteneriatul educa-ţional derulat sub deviza UNESCO, care a declarat anul 2010 ca fiind anul ”protejării diversităţii biologice şi apropierii culturilor”. Cu fiecare lu-nă ce trece, cu fiecare activitate derulată sau pagină de jurnal scrisă, cu fiecare secvenţă fotografică, întregim împreună albumul unui schimb de experienţă benefic pentru toţi şi care poate fi răsfoit pe www.culturacivilizatiecomunitate.go.ro Aşteptăm primăvară pentru explozia de verde, de căldură, de soare, de culoare. Suntem convinşi că primăvară înseamnă şi o stare de spirit, un nou prilej de a îmbogăţi cartea de vizită a şcolilor voastre cu activităţi inedite. Bilanţul făcut la jumătatea drumului aduce fiecăruia dintre voi, dascăli şi elevi admiraţia şi gratitudinea noastră.

La jumătatea drumului ...

http://www.culturacivilizatiecomunitate.go.ro






,

Nr.

6 -

An Ș

cola

r 20

09-2

010

- L

una:

Mar

tie

- N

r. P

agin

i: 8

Cultura Civilizatie

Comunitate


Din cuprins: - Lumina Învierii pag. 2 - Speranțe pag. 3 - „Împreună într-o lume fără sărăcie” pag. 4 - Prieten cu natura pag. 5 - Sesiune științifică la GM Cancicov pag. 6 - Talent, grație, eleganță - PRIMĂVARĂ pag. 7 - În prag de primăvară pag. 8


,

Paștele este cea mai im-

portantă sărbătoare creștină. Şi-

a păstrat până în prezent farme-

cul și semnificația, fiind alături

de Crăciun un moment de liniște

sufletească care ne oferă răgazul

de a ne regăsi, de a ne îmbună-

tăţi percepţia de sine, de a lua

contact cu sursa noastră profun-

dă de energie şi echilibru care

este sufletul. Este un prilej pen-

tru fiecare dintre noi de a face un

bilanţ interior, privind cine sun-

tem, ce am devenit, ce ne dorim

de la noi în continuare. Mai apoi,

ne apropiem de cei dragi, de fa-

milie şi prieteni, căci este una

din sărbătorile ce uneşte și aduce

aminte cât este de important să-i

avem pe cei dragi lângă noi şi să

profitam de orice clipă ce-o avem

împreună.

Aceste gânduri ne-au în-

dreptat, ca şi la Crăciun, către

Centrul filantropic şi misionar

ortodox, Blumana II. Elevii cla-

selor a III-a D, a VI a C, a VII a

A, a VIII a A, a VIII a D s-au mo-

bilizat cu mic, cu mare şi au pre-

gătit daruri şi un program artis-

tic cu care au reuşit să aducă bu-

curie în sufletul „bunicilor” de la

cămin. Să simtă că, to-

tuşi, nu sunt singuri pe

lumea asta. Am simţit

cu toţii emoţia revede-

rii, dar şi tristeţea la

aflarea veştii că, de la

Crăciun până acum,

unele bătrâne s-au îm-

bolnăvit rău şi nu mai

pot coborî din camere-

le lor ca să ne vadă...

Mântuitorul a

avut o cruce de lemn și

o inimă de aur. Azi

mulți au cruci de aur și

inimi de lemn. Fie ca

în clipa vestirii într-un

glas al Învierii Celui fără de

moarte, să renască și puterea

noastră de a iubi și a ierta. Când

lumina sfântă coboară în casele

și în inimile noastre să ne rea-

mintim că putem fi mai buni,

mai plini de dragoste, cu inima

caldă și deschisă.

Profesor, Radu Sabina

În data de 22 martie s-a

sărbătorit Ziua Mondială a Apei,

tema anului 2010 fiind „Apă cu-

rată pentru o lume sănătoasă”.

Pentru marcarea acestui

eveniment, elevii Școlii Generale

nr. 2 au participat la acţiunea de

ecologizare a râului Timiş.

Împreună cu colegii mei,

echipaţi de muncă, am adunat

sute de pet-uri şi deşeuri de hâr-

tie, plastic, metalice, de pe malu-

rile Timişului, zonă turistică

frecventată de braşoveni mai

ales la sfârşit de săptămână. Am

constat cu tristeţe că adulţii sunt

cei care nu se gândesc la natură

ca la un bun de care trebuie să

ne bucurăm şi noi şi generaţiile

de copii care vin din urmă.

Astăzi , ajutaţi de cei de la

Apele Române, am învăţat că

PETştele este un animal ne-

folositor cu formă hidrodinamică

şi corpul turnat din plastic. Deşi

pluteşte în special în apele dulci,

a început să facă valuri şi în cele

sărate. Spre deosebire de speciile

comune de peşti, PETştele nu

are inamici naturali, reuşind ast-

fel să populeze în timp record cei

7140 de km pătraţi de ape româ-

neşti. Dacă vezi un PETşte, pes-

cuieşte-l. Se prinde uşor cu mâna

iar apoi se aruncă repede la gu-

noi. Aşa am şi făcut. Am umplut

sacii cu deşeurile adu-nate şi am

făcut un legământ: noi, elevii din

clasa a V a, nu vom polua nicio-

dată natura şi o vom păstra cu-

rată ca propria noastră casă.

Clonţ Alexandra, clasa a V a


Lumina Învierii

44

Ziua Apei

Aşa au tresărit şi inimile

noastre la rostirea cuvântului

„Paşte”. Numele sărbătorii ce-o

aşteptăm în prag de primăvară

ne îndeamnă la meditaţie, la

reculegere, la bucurie şi triste-

ţe. Învierea lui Iisus este săr-

bătorea tuturor creştinilor. Fie-

care simte nevoia să se compor-

te altfel decât în fiecare zi, să-şi

purifice sufletul, să împartă cu

alţii din belşugul sau puţinul

său... a împărţi cu alţii este pri-

mul gând care deja ne face să

ne simţim mai buni. Copiii sunt

receptivi la aceste propuneri. Ei

au sufletele pure şi ceva in-

stinctiv le spune că pot ceda din

al lor şi celor care nu au nimic.

După experienţa trăită la Cră-

ciun, copiii au propus o vizită la

aceleaşi bătrâne singure, care

trăiesc pe lângă biserica Sfân-

tul Nicolae.

Fiecare clasă a adunat

alimente şi alte produse, făcând

câte un pachet pentru fiecare

bătrânică. Activitatea febrilă de

strângere a daruri-

lor s-a finalizat cu

vizita la azil şi cu

ochii plini de bucu-

rie. Răsplata a fost

un licăr de speran-

ţă în privirile aces-

tor doamne. Copiii

au observat cât de

uşor poţi face o bu-

curie cât de mică,

dar extrem de in-

tensă.

Le-am urat

zile cu sănătate, sărbători

liniştite si le-am promis că

vom deveni vizitatori per-

manenţi.

Prof. Radu Dana

Bucuriile iernii au cam

trecut. Colindele şi-au topit gla-

sul în amintiri dragi fiecăruia

dintre noi.

Se apropie cu paşi repezi

primăvara, anotimpul muguri-

lor verzi, împreună cu sărbăto-

rile de Paşte.

Vorbind despre semnifi-

caţia învierii Mântuitorului,

fiecare trebuie să devină mai

bun şi mai generos. Sărbătoa-

rea Paştelui ne îndeamnă să ne

gândim la cei singuri şi nepu-

tincioşi. Ne-am amintit de bă-

trânele, cărora le-am dăruit cu

drag produse din grădinile

noastre, de mulţumirea din su-

fletele lor, pe care n-am uitat-o.

Ne-am gândit că le pu-

tem face o bucurie încă o dată.

Cum? Dăruindu-le din tot su-

fletul alimente care să le facă

sărbătorile de Paşte mai ferici-

te . Fiecare am contribuit cu

ceva. Efortul nostru a fost răs-

plătit când am văzut mulţumi-

rea de pe chipul lor.

În urma acestei acţiuni,

sufletele noastre s-au umplut

de bucuria celor care ştiu să

facă daruri, să aducă un zâm-

bet în sufletele celor mai puţin

norocoşi decât noi.

Spătariu Daria,cls. a IIIa

Prof. Lia Todor

Sperante

45

,

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , , (

„A revenit frumoasa primăvară

Copacii parcă-s ninşi, de-atâta floare

Dorinţi copilăreşti, renăscătoare

Fac inimile noastre să tresară...”

(A. Vlahuţă– Sonet)

„Şi-s fericit c-am fost o clipă-n stare

Să simt, în marea lumii simfonie,

A gândurilor mele întrupare.”

Lumina Generozităţii

46


„Dăruieşte cu toată inima şi

vei fi răsplătit înzecit, căci bunătatea

este cea mai de folos omului”.

Acesta a fost punctul de ple-

care pentru acţiunea „Împreună, într-

o lume fără sărăcie”, din cadrul pro-

iectului interjudeţean „CIVILIZAŢIE,

CULTURĂ, COMUNITATE”.

Familia şcolii nu este atât de

mare, însă legăturile ce s-au stabilit

la nivelul ei permit acţiuni cu care ne

mândrim. Suflet, mobilizare, bunăvo-

inţă, disponibilitate de timp şi con-

centrarea pe anumite cazuri din şcoa-

lă, ne-au adunat laolaltă, pe noi,

membrii din echipa de proiect, cadre

didactice şi elevi.

Planul de bătaie s-a stabilit.

Comitetele de părinţi au răspuns

PREZENT, ca la şcoală şi fără şovăire

ni s-au alăturat.

Ne-am orientat asupra a 11

elevi din şcoala noastră, 5 de la ciclul

primar (IIA, IIB, IIIA, IIIB, IVA) şi 6

de la ciclul gimnazial (VA, VIA, VIIA,

VIIIA, VIIIC), elevi cu putere de

muncă, elevi cu rezultate bune la în-

văţătură şi disciplină.

Pentru câteva ore, doi membri

din echipa de proiect au fost

„iepuraşii”. Au colindat magazinele şi

au achiziţionat bunuri care să bucure

inimi de copii (treninguri, adidaşi,

tricouri şi iepuraşi de ciocolată).

Elevii selectaţi, elevii din CE,

învăţători, diriginţi şi nu în ultimul

rând managerul sufletist al

unităţii, prof. Geta Vintilă

am dat startul acţiunii la

ora 12.00 în CABINETUL

DE DOCUMENTARE ŞI

INFORMARE.

Un superb fond

muzical, frumos dar

apăsător şi un film su-

perb PAŞTELE RO-

MÂNILOR. Credinţă,

tradiţii, obiceiuri, rea-

mintite nouă, în aceas-

tă perioadă de absti-

nenţă de la cele lu-

meşti, în această peri-

oadă în care învăţăm şi

ne străduim să afişăm

SCHIMBAREA ...

Apoi... rând pe

rând IEPURAŞUL şi-a

făcut datoria. Darurile

au fost primite sub stropi mici de la-

crimi, ce înotau în ochi de adulţi, în

ochi de copii, în ochi de români adevă-

raţi.

Aici e locul unde muncim îm-

preună, râdem şi plângem laolaltă,

învăţăm ABECEDARUL OMENIEI.

Peste ani, când acest proiect

va deveni o amintire vom revedea cu

plăcere materialele filmate şi poate

ne vom mândri cu BUNA CREŞTE-

RE, cu STROPUL DE CREDINŢĂ, cu

APROPIEREA DE SEMENI, cu

MUNCA noastră, cu faptul că ne pu-

nem mai mult în SLUJBA altora ...

uitând de noi.. pentru că aşa e normal

să fie... SUNTEM ADEVĂRAŢI DAS-

CĂLI!

Să ne fie PAŞTELE cu lumi-

nă, cu pace sufletească, cu împliniri

care să ne mulţumească!

Înv. Maria Bălan

Mă simt foarte mulţumită că

am făcut un strop de bine. Adrian e

colegul meu. E credincios, bun, silitor

şi merită o mică bucurie.

El suferă mult, că tatăl lui „e

dus în ceruri”... mama în străinătate...

iar el nu-i are decât pe bunici şi pe

surioara lui, cu probleme de sănătate.

Diana Isăcilă (IIIB)

Îmi râde sufletul. Nici eu nu

sunt un copil cu o situaţie materială

prea bună, dar „sunt bogată spiritu-

al”. Binele făcut se va repeta. Doamna

învăţătoare ne învaţă că „a fi bun nu e

greu”.

Mădălina Gociu (IIIB)

Iniţiativa a fost extraordinară.

Bucuria copiilor care au primit daruri

a fost şi bucuria mea. Iepuraşul a fost

darnic ca întotdeauna.

Andrei Păduraru (IIA)

Să aveţi toţi PAŞTE FERI-

CIT! E urarea noastră, de aici, din

şcoala „Grigore Hagiu” din Tg. Bujor.

Bunătatea se învaţă. O învă-

ţăm pretutindeni, în familie, în şcoa-

lă, în comunitate.

Să ne bucurăm curând de MA-

REA ÎNVIERE!

Raluca Stanciu (IVA)

Iepuraşul a fost în şcoala

noastră. Mă simt bine. Sunt mândru

de echipa de proiect, sunt mândru că

mă formez sub pavăza unor oameni

adevăraţi. Mă bucur că am putut de-

monstra că ştiu să fiu PUŢIN BUN.

Alexandru Iftode (VIIA)

“Împreună într-o lume fără sărăcie”

Din gândurile copiilor


Deseori, în urma acestor ieşiri,

oamenii lasă în urmă mormane de gu-

noaie. Se întorc în casele lor, mulţumiţi

că au fost „la iarbă verde”, dar fără să

fi observat iarba, copacii, fără să fi as-

cultat foşnetul pădurii, susurul pârău-

lui, cântecul păsărilor. Ignoranţi şi gro-

solani, unii împrumută scena naturii

doar pentru spectacolul lor grotesc.

Care prieten ar tolera un astfel

de comportament în propria casă? – a

fost întrebarea pe care au lansat-o pro-

fesorii către elevi, în încercarea de a-i

face pe aceştia să înţeleagă ce înseam-

nă să fie cu adevărat prieteni cu natu-

ra. Elevii au fost antrenați în diferite

activităţi prin care să înveţe să asculte

„ţipătul mut” al naturii şi să promoveze

o atitudine de protejare a acesteia.

Elevii din clasa a V-a C, înso-

ţiţi de dirigintele lor, profesor Adriana

Matiu au vizitat malul Crişului Repede

pe o porţiunea ce traversează Oradea,

au curăţat zona şi au făcut fotografii.

Cu ajutorul lor au realizat prezentări

Power Point despre mediu, cu care au

participat la Sesiunea Ştiinţifică pen-

tru elevi „Contribuţia mea la proteja-

rea mediului”, organizată de către

Şcoala cu clasele I-VIII „G.M. Canci-

cov” din Bacău, în cadrul proiectului

„Cultură-Civilizație-Comunitate”.

Elevi din clasa a

VIII-a C, sub îndrumarea

d-lui profesor Gheorghe

Luncan au ieşit în zilele cu

soare afară, în jurul şcolii,

pentru a curăţa trandafirii

şi spaţiul verde.

Alţii, au reflectat

frumuseţea naturii în crea-

ţii artistice folosind materi-

ale naturale: suporturi de

lemn, şerveţele de hârtie,

acuarele, cutii de lemn,

sfori. Din mâinile lor, sub

îndrumarea prof. Alina

Zaha, Ileana Pele şi Dorina

Szatmari au ieşit obiecte pe care copiii

din clasele a V-a A, a VII-a D şi respec-

tiv a VIII-a C le-au dăruit cu drag ma-

melor, cu ocazia zilei de 8 Martie. În

creaţiile lor predomină motivele florale;

chiar dacă afară era zăpadă, în sălile

celor trei clase, explozia de flori a adus

primăvara.

Din punct de vedere astrono-

mic, azi 21 martie începe primăvara.

Întotdeauna sosirea primăverii anunţă

reînnoirea şi renaşterea naturii, dar

are şi o semnificaţie existenţială şi filo-

zofică mai largă: trezirea la viaţă, rege-

nerarea vieţii şi a societăţii. Primăvara

aduce speranţe, conturează vise şi do-

rinţe.

Primăvară, adu oamenilor do-

rinţa de a fi cu adevărat prieteni cu

natura!

Prof. Dorina Szatmari

Fiecare poate contribui la sal-

varea naturii, asigurând condiţii de

viaţă locuitorilor de mâine ai Terrei.

Trebuie să fie o acţiune comună pentru

salvarea naturii, oprind poluarea in-

dustrială şi îndepărtând pericolul con-

taminării cu reziduurile aruncate. Tre-

buie să înţelegem, de exemplu, că par-

curile, străzile nu sunt coşurile noastre

de gunoi, pentru acestea existând lo-

curi special amenajate. Există astăzi

măsuri pentru ca fiecare produs toxic

să fie transformat într-unul folosi-

tor: fumul de cărbune pentru brichete,

praful de ciment pentru blocuri, steri-

lul minelor pentru cărămizi. Reciclarea

aduce de asemenea beneficii mari pla-

netei. Deşeurile menajere trebuie mai

întâi sortate, înainte de a le arunca în

containere, şi apoi separate pe tip de

deşeu reciclabil - plastic, sticlă, hârtie.

Economisirea apei este o măsură abso-

lut necesară, având în vedere că este

unul dintre cele mai de preţ daruri ale

naturii, fără de care viaţa nu ar fi posi-

bilă. Plantarea de pomi fructiferi şi

copaci este o acţiune care sporeşte pu-

rificarea naturii dătătoare de oxigen.

Elevii clasei a V-a C, precum şi

ai altor clase de la Şcoala Generală

“Nicolae Bălcescu” din Oradea au luat

atitudine cu privire la cele menţionate

anterior, lansând o campanie de prote-

jare a mediului înconjurător având de-

viza: “Un mediu înconjurător curat

pentru o viaţă sănătoasă”. În acest

sens, eu alături de colegii mei, însoţiţi

de doamna dirigintă, prof. Adriana

Matiu, am fost pe malul Crişului unde

am avut neplăcerea de a vedea foarte

multe deşeuri aruncate atât pe mal, cât

şi în apă. Am curăţat cât am putut, dar

parcă nu ne venea să credem cât de

inconştienţi sunt cei care au făcut atâ-

ta mizerie.

În cadrul acestei campanii am

realizat prezentări în power-point cu

privire la noţiuni introductive privind

poluarea mediului, poluarea şi protec-

ţia apelor, solului, aerului şi impactul

proceselor energetice asupra mediului,

încercând să promovăm aceste aspecte

atât de importante omenirii.

Ziua de 22 martie este declara-

tă Ziua mondială a protecţiei apelor şi

vom dedica realizările noastre acestei

zile, urmând a mai contribui la protec-

ţia mediului şi cu ocazia zilei de 5 iu-

nie, Ziua mondială a mediului, precum

şi prin tot ceea ce vom face în viaţa de

zi cu zi.

Ioana Dziţac Clasa a V-a C

Prieten cu natura

Poluarea Trecut, prezent și viitor

47

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea ( ( ,


,

48

În săptămâna 15-19 martie 2010, şcoala noastră a organizat o se-siune ştiinţifică pentru elevi în cadrul p r o i e c t u l u i i n t e r j u d e -ţean ,,CULTURĂ - CIVILIZAŢIE - COMUNITATE”. Tema sesiunii a fost stabilită îm-p r e u n ă c u e l e v i i , ş i a n u -me ,,Contribuţia mea la proteja-rea mediului” şi a promovat asigu-rarea egalităţii de şanse tuturor elevi-lor. În acest sens, elevii claselor a VIII a au realizat 2 machete în care au dorit să reprezinte oraşul nepolu-at. Folosindu-se de cunoştinţele de la chimie, biologie sau geografie, după ce au reprezentat oraşul sub câteva as-pecte, elevii au realizat moleculele de azot, oxigen şi dioxid de carbon şi le-au ,,aruncat” în aer.

La sesiunea ştiinţifică au par-ticipat un număr de 38 de elevi care au realizat proiecte în programul ppt. Elevii celor 5 şcoli participante: Şcoa-la cu cls. I-VIII ,,Mihai Emines-cu”Alba Iulia; Şcoala generala nr. 2, Brașov; Şcoala gimnaziala nr. 2 ”Grigore Hagiu” Tg. Bujor- Galați; Şcoala cu clasele I-VIII ,,Nicolae Băl-cescu”Oradea şi Şcoala cu cls. I-VIII ,,G.M.Cancicov” Bacău, au fost foarte bine pregătiţi, ei realizând pro-iecte deosebite care au fost apreciate la superlativ de colegii lor.

Prin interesul suscitat de această temă, suntem convinşi că toţi elevii au plecat de la această activita-te mai informaţi şi mai bine pregătiţi pentru viaţă, intenţiile privind păs-

trarea unui mediu curat fiind dintre cele mai bune. Chiar şi cei mai mici dintre participanţii la sesiune au conştientizat că nu trebuie

să polueze mediul, că este foarte important să nu aruncăm hâr-tia, că aceasta trebu-ie colectată în mod organizat, în acest fel nu mai trebuie să rănim copacii prin tăieri masive ale pă-durilor. P r o f e s o r i i coordonatori ai aces-tor proiecte au bucu-ria că glasul lor a fost auzit iar elevii sunt din ce în ce mai inte-resaţi pentru educa-ţia ecologică. Felici-tări elevilor şi profe-

sorilor care au alocat din preţiosul lor timp pentru ,, protejarea mediu-lui”. Elevii şi profesorii participanţi la Sesiunea interjudeţeană de Comu-nicări Şiinţifice vor primi diplome şi un CD cu ISBN. Mulţumim pe această cale tuturor celor care ne-au sprijinit pen-tru realizarea acestei activităţi.

Prof. Moroi Grety Irina

Prof. Lavinia Lupu

Activitatea desfăşurată în ca-drul proiectului “Cultură-Civilizaţie-Comunitate” intitulată “Contribuţia mea la mediu” s-a desfăşurat în data de 19 martie 2010 în cadrul şcolii noastre, sub îndrumarea directă a doamnelor profesoare Lupu Lavi-nia ,Moroi Irina şi Comanof Carmen. Activitatea propriu-zisă a con-statat în derularea unei sesiuni de comunicări la care a participat un nu-măr de 38 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial, aparţinând şcolii organizatoare G.M. Cancicov Bacău şi a şcolilor participante din cadrul pro-

iectului. Această sesiune de comunicări a avut ca scop prezentarea de lucrări ştiinţifice pe tema mediului, a protejă-rii acestuia şi a factorilor dăună-tori,precum poluarea,defrişarea şi neglijenţa oamenilor în privinţa păs-trării unui mediu curat, benefic pen-tru oameni şi sănătatea acestora ! Prezentarea lucrărilor s-a rea-lizat în Power Point şi a constituit o activitate pe cât de atractivă pentru toţi elevii care s-au implicat. Este im-portant de menţionat că au răspuns cerinţelor proiectului, elevi cu C.E.S, cu abilităţi modeste sau elevi din fa-milii defavorizate, care în ciuda situa-ţiei au răspuns cu promptitudine şi deosebit interes la cerinţele vizate de acest proiect.

Prin urmare, contribuţia ele-vilor la buna desfăşurare a acestei activităţi a fost una consistentă, valo-

roasă în care elevii şi-au manifestat dorinţele sincere de a încerca să pro-tejeze natura şi mediul înconjurător şi să prezinte soluţii pentru a salva ceea ce este bun şi folositor pentru oameni în general. Această sesiune ar trebui sa ne trezească la realitate, să ne aducă aminte că purtăm în sinea noastră materia din care a fost făcută întrea-ga Lume si ne înrudim astfel cu toată natura. Noi trebuie să iubim natura ! Dacă o respectăm așa cum se cuvine, fiţi siguri că ne respectăm pe noi. Este important să ştim că “Natura este singura carte în care fiecare filă păs-trează câte un adevăr.” În încheiere, putem spune că activitatea a fost un succes în ansam-blul ei, datorită unor lucrări reprezen-tative pentru tema aleasa şi trebuie considerată ca un pas înainte pentru evoluţia viitoare a implicării elevilor şi în alte activităţi.

Ambruş Ştefania Clasa a VIII-a A

Aportul nostru la protejarea mediului


Sesiune ştiinţifică la şcoala ,,G.M.Cancicov” Bacău

49


(

Au fost cuvintele repetate în-

delung în sala de sport a Şcolii cu cla-

sele I-VIII ,,Mihai Eminescu” din Alba

Iulia. Pentru câteva ore aceasta s-a

transformat într-o strălucitoare sală

de dans unde s-au reunit cele mai ele-

gante ţinute de seară la Balul Mărţi-

şorului 2010.

La iniţiativa Cercului literar-

artistic al Bibliotecii şcolii, condus de

doamna bibliotecar Monica Grozav,

cât şi a colaboratoarelor - învăţătoare

Lucia Jimborean şi institutor Vasilica

Opruţa, sute de elevi şi-au luat rămas

bun de la anotimpul alb printr-o acti-

vitate inedită. Primul mărţişor al

anului 2010 a fost dăruit părinţilor şi

cadrelor didactice în magia luminii, a

culorilor, dar şi a celor mai contras-

tante ritmuri dansante: de la vals lent

şi vals vienez până la cha-cha şi sam-

ba.

Eleganţa vestimentaţiei, dar

şi a comportamentului, talentul şi

pasiunea pentru dans au fost răsplăti-

te prin ropote de aplauze şi numeroa-

se diplome acordate participanţilor

pentru: ,,Pasiunea de a dansa”,

,,Talent”, ,,Dans în vogă”, ,,Cea mai

frumoasă ţinută”, ,,Popularitate”.

Cel mai aşteptat moment a

fost acela al desemnării, de către juri-

ul format din elevi şi cadre didactice,

a Miss şi Mister 2010, a Prinţesei şi

Prinţului serii, a Reginei şi Regelui

balului.

Aprecierile şi felicitările veni-

te din partea cadrelor didactice, con-

ducerii şcolii, director, profesor Rodica

Marinescu şi director adjunct, profe-

sor Vasile Grozav, au recompensat

toate emoţiile şi strădania elevilor de

a oferi celor dragi minunea şi bucuria

vieţii pe care o aduce pri-

măvara în fiecare an.

Seara s-a încheiat

cu promisiunea tuturor

elevilor de a se implica

tot mai mult, alături de

membrii Cercului literar

– artistic în iniţierea şi

organizarea altor activi-

tăţi în care să se cunoas-

că mai bine şi să se poată

manifesta.

Tot în luna mar-

tie s-a dat startul la noi

în şcoală la proiectul

„Luna verde”, proiect ce se va desfăşu-

ra pe parcursul lunilor martie şi apri-

lie şi care va cuprinde activităţi dintre

cele mai atractive şi „sănătoase”: rea-

lizarea „colţului verde” în sălile de

clasă şi pe coridoare, organizarea

unor acţiuni de ecologizare (plantare

de puieţi, igienizare, amplasare de

colivii şi plăcuţe cu sfaturi ecologice în

curtea şcolii, în jurul locuinţelor elevi-

lor şi în pădurea de la Schit), expoziţii

de desene şi fotografii pe teme legate

de mediu, expoziţie florală cu plante

ornamentale de apartament, realiza-

rea revistei „Universul Eco”...

Prin activităţile din luna mar-

tie nădăjduim că am adus primăvara,

în şcoala, în sufletele elevilor şi cadre-

lor didactice şi poate, prin intermediul

acestui mesaj şi al imaginilor ataşate,

şi în sufletele celor care vor citi aceste

rânduri...

Prof. Furdui Veronica Mirona

În luna Martie a acestui an la

Şcoala cu clasele I-VIII „ Mihai Emi-

nescu” din Alba Iulia a avut loc Balul

Mărţişorului, un bal organizat de Cer-

cul literar-artistic al Bibliotecii.

Balul Mărţişorului a fost o

noutate în şcoala noastră fiindcă a

fost primul la care elevii nu au fost

lăsaţi să intre decât cu ţinuta obliga-

torie alcătuită din rochie -la fete şi din

costum si cămaşă -la băieţi.

Acest bal a fost o dovadă de

cultură şi bun simţ, fiind organizat ca

un bal al secolului XXI. Nu s-a refuzat

nicio invitaţie la dans şi s-a ascultat şi

dansat numai muzică clasică sau mu-

zică folosită la dansurile de societate,

fără a se auzi muzică autohtonă.

S-au prezentat mai multe

dansuri pregătite de elevi cum ar fi:

vals, samba, rumba, cha-cha etc. Ba-

lul a fost „onorat” de un juriu format

din două cadre didactice şi trei elevi

care au acordat premii la mai multe

categorii cum ar fi: cea mai frumoasă

ţinută, regele şi regina, prinţ si prin-

ţesă, miss şi mister şi mai multe pre-

mii acordate elevilor care au ajutat la

organizarea evenimentului.

Aceste baluri ne sunt un mare

ajutor fiindcă sunt o dovadă de bun

simţ şi ne pot ajuta să ne maturizăm,

noi fiind la o vârstă dificilă, în conclu-

zie fiind un ajutor şi un mod plăcut de

a ne petrece timpul, ne-ar face plăcere

să fie organizate cât mai multe.

Trifan Cristina Ioana,

cls. a VI-a B

Talent, pasiune, graţie, eleganţă – PRIMĂVARĂ!





50

După o iarnă lungă ce a îmbrăcat deseori în alb totul.... timid, verdele , începe să amprenteze natura. O undă de optimism, de renaşte-

re , de bucurie, se poate citi în ochii tuturor. Luna martie a fost o lună plină de activităţi, în care elevi şi cadre didactice, au ales ca modalitate de trecere de la florile de gheaţă la cele specifice începutului de primăvară, diversitatea şi responsabilitatea.

Responsabilitatea faţă de cei aflaţi în suferinţă sau defavorizaţi, prin implicarea în activităţi umanitare. Elevii de la Tg. Bujor au ales vari-anta de a colecta fonduri pentru a-şi ajuta colegii mai săraci în timp ce elevii din Braşov, au derulat campanii vaste de colectare de fonduri pen-tru a merge în preajma sărbătorilor pascale la „bunicii de suflet” din cele două cămine de bătrâni pe care i-au vizitat şi de Crăciun.

Responsabilitatea faţă de mediul natural, prin activităţi de eco-logizare în parcurile şcolare din Alba Iulia sau Braşov, activităţi ocaziona-te de Ziua Mondială a Apei prin igienizarea malurilor râului Timiş din Braşov, malurilor Crişului în Oradea, Sesiunea de comunicări ştiinţifice ale elevilor, derulată de colegii noştri din Bacău sau expoziţii florale la Al-ba Iulia.

Responsabilitatea faţă de formarea gustului estetic al elevilor prin ţinută, limbaj, dans, atribute ale unui eveniment de ţinută, organizat la Alba Iulia sub genericul „Balul Mărţișorului.”

Iniţiativă, creativitate, originalitate, implicare, calitate, sunt punctele de reper ce ne-au unit în acest parteneriat educaţional, deopotri-vă, elevi şi dascăli, într-o lună a curăţeniei sufleteşti, a purificării prin lu-mină. Cu fiecare zi ce trece ne apropiem de marea sărbătoare a lumii creştine şi îndreptăm spre voi, cele mai bune gânduri şi tradiţionala ura-re ,Paşte fericit în lumină şi în dragoste!


În prag de primavara... ( (






,

Nr.

7 -

An Ș

cola

r 20

09-2

010

- L

una:

Apr

ilie

- N

r. P

agin

i: 8

Cultura Civilizatie

Comunitate


Din cuprins: - Muzeul Chihlimbarului pag. 2 - „De la copil la copil ” pag. 3 - „Pe urmele trecutului” pag. 4 - S.O.S - Natura în pericol pag. 5 - Ieri elev, azi părinte pag. 6 - APRILIE - „Luna Verde” și Eco pag. 7 - Site-ul oficial al proiectului pag. 8


,

Învăluiţi în mister şi legendă încă

din cele mai îndepărtate timpuri, Munţii

Buzăului adăpostesc multe minuni ale

naturii ce aşteptă să fie descoperite şi ad-

mirate. A trecut vremea vechilor regi. Pe

coroanele princiare s-a aşternut praful, iar

poveştile lor au rămas necitite în cotloane-

le istoriei.

Dar nu toate comorile acelor peri-

oade pline de farmec s-au pierdut în nean-

tul clipelor trecute. Din rămăşiţele pă-

mântului mai ies din când în când la ivea-

lă nestemate vechi de mii de ani. Odinioa-

ră, bobiţele de chihlimbar împodobeau

femeile de viţă nobilă şi împlineau decorul

regal al castelelor. Astăzi, sunt păstrate în

Muzeul Chihlimbarului din satul Colţi,

asemeni unor lucruri socotite a fi sfinte,

reîntregind o mică parte din tabloul sfărâ-

mat al vremurilor apuse.

Pentru a vizita acest muzeu, unic

în România, am plecat din Braşov spre

Buzău prin Întorsura Buzăului, am admi-

rat Barajul Siriu şi, după Pătârlagele, pe

un drum de caruță prin sate izolate şi agă-

ţate pe dealuri, am ajuns în satul Colţi.

Departe de a avea imaginea unui palat

ostentativ, aşa cum ne-am aştepta, clădi-

rea muzeului e o casă ţărănească. O

doamnă ne-a vorbit despre această varia-

ţiune de chihlimbar găsită la Colţi, denu-

mită rumanit, întâlnită şi în Rusia. Chi-

hlimbarul (ambra) este o răşină fosilă

aparţinând unei specii de pin, veche de 60-

40 milioane de ani. Rumanitul de la Colţi

prezintă peste 160 de nuanţe, între care şi

o nuanţă de maro foarte închis,

unică în lume.

Fala colecţiei (una dintre cele

mai valoroase din lume), este o

piatră de chihlimbar ce cântă-

reşte 1,857 kg. În sat a funcţio-

nat şi un atelier de prelucrare,

fiind făurite poadoabe din chi-

hlimbarul de Colţi. Acum însă,

ultimul localnic care păstrează

taina acestei îndeletniciri este

foarte bătrân şi probabil că oda-

tă cu el se va pierde şi ceva din

farmecul locului.

Păcat că drumul până acolo este

neamenajat pentru autovehicu-

le. Cred că am fost una dintre

puţinele maşini care a trecut pe

acolo în mult timp. Din această

cauză, o asemenea „comoară”, printre pu-

ţine în lume, este inaccesibilă turiştilor.

Foarte mulţi vizitatori nu cred că vin prin

locurile acestea, aşa că s-ar putea să găsiţi

muzeul închis. Dar nu ezitaţi să întrebaţi

localnicii pentru că vă vor îndruma către

persoana responsabilă cu muzeul, care vă

va deschide imediat. Aşa am procedat şi

noi.

Inst. Leşan Gabriela-Corina

Multe locuri minunate sunt în

ţara noastră! După excursia la care am

participat, sunt mândră că am ajuns să

văd cu ochii mei un loc atât de frumos, pe

cât de ciudat: vulcanii noroioşi. O împere-

chere ciudată a două cuvinte ce parcă se

exclud: vulcani, simbol al focului, şi noroi,

adică pământ şi apă. Şi totuşi, îmbinarea

lor exprimă o realitate, pe cât de intere-

santă, pe atât de spectaculoasă.

Cunoscuţi în zonă sub denumirea

de „ pâcle”, din apropierea comunei Berca

din judeţul Buzău, vulcanii sunt una din-

tre cele mai interesante rezervaţii mixte

(botanică şi geologică) din România. Ei au

apărut datorită gazelor naturale provenite

de la peste 3000 de metri adâncime. Aces-

tea, trecând printr-un sol argilos, împing

la suprafaţă apa din pânza freatică ames-

tecată cu argilă. Am fost cuprinşi de o

senzaţie neobişnuită: parcă eram pămân-

teni aflaţi pe o altă planetă.

Pe marginile celor 10 hectare pe

care se întind vulcanii există vegetaţie la

fel de bizară: se întâlnesc o serie de plante

rare, cum ar fi gărdurăriţa - plantă cen-

tral-asiatică, unică în ţară la noi. Vulcani

ca aceştia sunt foarte rari în Europa, iar

pe glob sunt aproximativ 1100, cei mai

mulţi aflându-se însă sub mări. Vulcanii

Noroioşi de la Berca au fost declaraţi re-

zervaţie naturală în 1924 şi incluşi apoi,

în 1995, în Registrul Naţional şi European

al Rezervaţiilor.

Ne-am bucurat de peisaj, aler-

gând curioşi de la un crater la altul, alu-

necând pe şiroaiele de nămol ce se scurg

din acestea. Urcam pe câte un crater, as-

cultam bolboroseala din adâncuri, aştep-

tând să vedem bula de noroi când se ridica

la suprafaţă. Magnific!!! Am făcut o mulţi-

me de poze de parcă am fi vrut sa luăm

acasă cu noi acest loc nefiresc de frumos.

După ce am văzut minunăţiile

create de natură, a venit rândul minunăţi-

ilor create de talentul artistic al omului:

Tabăra de sculptură de la Măgura. Într-

un peisaj extraordinar, parcă rupt din rai,

am admirat sculpturile realizate în perioa-

da 1970-1986, în vremea când aici, în fie-

care vară se strângeau artişti din toată

ţara, care lucrau meşteşugit în piatră şi

plecau toamna lăsând spre bucuria sufle-

tului oricărui călător pe aceste meleaguri

rodul talentului şi creativităţii lor. Am

petrecut o oră de încântare sufletească

privind sculpturile care păreau a fi una cu

natura.

Prof. Nicodin Carmen Mihaela


Muzeul Chihlimbarului

52

Vulcanii Noroiosi ,

În perioada 12-16 apri-

lie 2010 elevii Şcolii cu clasele I-

VIII ,,G. M. Cancicov,, Bacău au

participat in cadrul proiectului

„Cultură-Civilizaţie-Comuni-

tate” la activitatea intitula-

tă ,,Donaţie de carte şi de rechi-

zite şcolare pentru copiii cu difi-

cultăţi materiale şi sociale.”

Activitatea a reprezentat

un moment in care elevii claselor

a VI-a A, diriginte prof. Mardare

Violeta, a VII-a A diriginte prof .

Lavinia Lupu si a VIII-a B diri-

ginte prof. Vieru Mihaela au de-

monstrat bunăvoinţă, altruism si

entuziasm faţă de situaţia preca-

ră a unor copii cu posibilităţi mo-

deste.

De asemenea elevii parti-

cipanţi au fost solidari şi prompţi

în solicitarea de a răspunde la

această activitate caritabilă reu-

şind să doneze un material des-

tul de consistent, reprezentând

cărţi, caiete, pixuri, creioane, cu-

legeri şi altele. Astfel au primit

donaţii 7 copii de la clasa a III-a

B, 3 copii de la clasa a II-a A, 2

copii de la clasa a IV-a A, un elev

de la clasa a V-a A, 2 elevi de la

clasa a V-a B, 2 elevi de la clasa

a VI-a B si 3 elevi de la clasa a

VII-a B.

La finalul ac-

tivităţii cele mai

plăcute momente au

fost imortalizate

pentru a întregi im-

portanţa activităţii

elevilor. A doua par-

te a acestei activi-

tăţi a constat într-o

vizită la librăria

Alexandria de unde

elevii au cumpărat

cărţi pentru ei sau

pentru donaţie. Întreaga activi-

tate a fost coordonată de profe-

sori Bondalici Tincuţa și prof. Vi-

eru Mihaela.

Prof. Vieru Mihaela

În cadrul activităţii intitu-

late ,,Donaţie de carte şi de re-

chizite şcolare pentru copiii cu

dificultăţi materiale’’ din proiec-

tul ,, Cultură, Civilizaţie, Comu-

nitate’’ noi elevii clasei a VII-a A

şi a VI-a A am mers la copiii cu

dificultăţi materiale pentru a le

oferi rechizite constând în: caie-

te, creioane , pixuri, cărţi. Toţi

am făcut cunoştinţă cu copiii şi

am aflat mai multe despre fieca-

re.

Pentru noi a fost o experienţă

plăcută în care ne-am făcut prie-

teni noi şi suntem siguri că o să

păstrăm legătura şi în viitor cu

aceştia.

Această activitate o putem

avea în vedere şi cu alte ocazii

din propria noastră iniţiativă de-

oarece cu toţi ne-am simţit folosi-

tori atunci când ne-am dat sea-

ma că alţii pot avea nevoie de

noi. Astfel în viitorul apropiat

vom încerca să-i ajutăm şi pe alţi

copii cu aceleaşi nevoi, poate

chiar nu numai din şcoala noas-

tră. La finalul întâlnirii am dorit

să facem şi poze pentru a imorta-

liza acele momente plăcute în

care mai ales cei mici au fost im-

presionaţi.

Tot în cadrul acestei acti-

vităţi am fost la librăria ,,Alex-

andria” de unde am cumpărat

câte o carte pentru noi sau pen-

tru colegii noştri.

Pustianu Eusebiu

Clasa a VII-a A

„De la copil la copil”

53


,

„Un zâmbet si o carte”

54

Scoala Generala Nr. 16 Brasov , ( ,

Ziua de 17 aprilie a fost aş-

teptată cu mult interes de toţi ele-

vii dornici de o excursie pe urmele

trecutului. Ne-am propus să vizi-

tăm Muzeul Ceasurilor şi Muzeul

I.L Caragiale din Ploieşti, Mănăs-

tirea Dealul şi Complexul Naţio-

nal Muzeal „Curtea Domnească”

din Târgovişte.

Cu fiecare oprire şi incursi-

une în trecutul românesc am fost

întâmpinaţi de gazde primitoare

cu explicaţii de specialitate trans-

mise cu mult drag. Elevii au aflat

că Muzeul Ceasurilor din Ploieşti

este singurul de acest gen din ţa-

ră. Au putut observa evoluţia in-

strumentelor de măsurat timpul

din cele mai vechi timpuri până în

zilele noastre, obiecte unicat apar-

ţinând unor mari personalităţi ro-

mâne.

Am poposit apoi la muzeul

I.L. Caragiale unde am venit în

contact cu multe obiecte personale

aparţinând marelui scriitor. Perso-

najele zugrăvite de scriitor, aşa

cum a afirmat el însuşi, „ din via-

ţa noastră şi pentru viaţa noastră”

au revenit în atenţia elevilor prin

vizionarea unor schiţe redate pe

DVD.

În drum spre Mănăstirea

Dealul copiii au schimbat

impresii asupra lucrurilor

observate şi achiziţionate

şi au aflat că prin poziţia

ei lângă Târgovişte,

fosta capitală a Ţării

Româneşti timp de

330 de ani, mănăsti-

rea a jucat rol de

frunte în istoria Bi-

sericii noastre Orto-

doxe, de la sud de

Carpaţi.

Vechimea sfântului

locaş se pierde în ne-

gura vremii, necu-

noscându-se cei din-

tâi ctitori ai mănăsti-

rii şi nici prea multe

date privitoare la

începuturile vieţii sale spirituale.

Se cunoaşte însă că mulţi domni-

tori români şi-au pus amprenta

asupra sa , printre care: Vlad Dra-

cul, Radu Vodă cel Mare, Neagoe

Basarab cu urmaşii lor. Aici îşi

odihneşte somnul de veci şi tot aici

este îngropat capul lui Mihai Vi-

teazul.

Ca o reverie am lăsat la

urmă Complexul Naţional Muzeal

„Curtea Domnească”, locul unde

timp de 330 de ani peste 30 de

domnitori români au cârmuit Ţara

Românească. Asupra locului şi-au

pus amprenta Mihail I, fiul lui

Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul cu

fiul său Vlad Ţepeş, Petru Cercel,

Matei Basarab, Constantin Brân-

coveanu. Am vizitat Poarta de sud,

Palatul domnesc, Turnul Chindia,

Biserica Sfânta Vineri, Biserica

Mare Domnească, Baia domneas-

că, Grădinile Domneşti şi fortifica-

ţiile curţii.

Punctul de atracţie a fost

Turnul Chindia ridicat din porun-

ca lui Vlad Ţepeş peste turnul bi-

sericii paraclis de unde se putea

observa întreaga panoramă a ora-

şului Târgovişte, iar în zare falni-

cii Bucegi.

Prof. Radu Dana

A sosit primăvara cu vese-

lie şi căldură. Iarna a lăsat în ur-

mă crengi şi plante uscate în par-

cul şcolii.

Ne-am organizat pe clase

pentru a face curăţenie şi ne-am

împărţit sarcinile. Frunzele şi

crengile uscate au fost strânse, iar

straturile au fost săpate si pregăti-

te pentru a planta flori.

Toţi elevii au adus răsaduri

şi seminţe de flori pe care le-am

plantat cu drag. Ştim că ele ne vor

bucura cu aspectul şi mirosul lor

îmbietor. Le vom uda şi îngriji fi-

indcă şi ele au viaţă şi trăiesc aşa

ca noi.

La sfârşitul activităţii

noastre am rămas impresionaţi de

cât de frumos şi curat a rămas

parcul si am hotărât să desfăşu-

ram multe activităţi de curăţenie

pentru că: „ Dorim un mediu cu-

rat”.

Spătariu Anna Daria

Clasa a III-a

„Pe urmele trecutului”

Dorim un mediu curat !



Obiectivul principal al activită-ţii realizate în 18 aprilie a fost acţiunea de ecologizare a rezervaţiei naturale „Breana-Roşcani”, situată în apropierea localităţii Tg. Bujor. Rezervaţia naturală „Breana-Roşcani” se află în pădurea Breana de pe teritoriul comunei Roşcani, judeţul Galaţi şi are o suprafaţă de 400 hectare. Pădurea Breana-Roşcani este o rezervaţie naturală care are drept scop protejarea şi conservarea peisajului, a speciilor de floră şi a faunei.

Rezervaţia reprezintă o pădure alcătuită din stejar, presărată din loc în loc cu bujorul românesc, fapt pentru ca-re a fost declarată Rezervaţie ştiinţifică. Într-un cadru natural deosebit de pito-resc, elevii echipaţi cu mănuşi ecologice şi saci menajeri, au realizat un raid prin pădure colecţionând diverse reziduuri contribuind în acest fel la igienizarea pădurii.

A doua parte a activităţii a de-marat sub egida “Imnului Naturalişti-lor” şi a „Jurământului” semnat de aceş-tia: „Mă leg în faţa ta natură, să nu-ţi întunec cerul, să nu-ţi tulbur ape-le, să nu-ţi răvăşesc pădurile, să nu-ţi sperii fluturii, să nu-ţi alung pă-sările. Şi dacă acest legământ îl vom încheia fiecare dintre noi, mă-car cu măceşul din grădiniţă, cu pajiştea din dosul casei, cu rându-nelele de sub streaşină, ne putem declara apărători ai naturii.”

Elevii au fost distribuiţi pe 3 grupe cu denumiri simbolice: “Bujorii” – clasa a VI-a A, „Floarea de Colţ” – clasa a VII-a B şi „Naturaliştii” – clasa a VII-a A. Concursul a constat în rezolvarea unor sarcini de lucru bazate pe imagina-ţie şi creativitate, cât şi pe identificarea unor măsuri care se pot lua la nivel de comunitate privind protecţia mediului. Fiecare echipaj a dat dovadă de origina-litate prin intermediul textelor create privind tematica abordată (versuri, com-puneri şi cântece dedicate naturii). Una din probe a vizat grija lor pentru genera-ţiile care vin şi s-a concretizat în realiza-rea unui poster cu tema „Natura anului

2050.” Proba finală a constat în precizarea unor măsuri privind protecţia mediului care se pot lua începând de la sala de clasă, mediul imediat în care îşi desfăşoară activi-tatea şi până la nivel de co-munitate. Menţionăm că ele-vii au fost însoţiţi de către un grup de cadre didactice: prof. Mitu Dan, prof. Mitu Nicole-ta şi prof. Ochianu Remus şi profesor-director Geta Vinti-lă. Aceştia au răsplătit mun-ca elevilor oferind diplome de participare fiecărui elev, pre-mii echipajelor (Floare de

Colţ – locul I, Bujorii – locul II şi Natu-raliştii – locul III) şi dulciuri.

Ceea ce facem în direcţia prote-jării naturii facem în primul rând pen-tru sănătatea noastră şi a generaţiilor ce vor urma. Este important să sădim în mintea şi sufletul fiecărui cetăţean con-ceptul că omul ca specie biologică este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei. Prin toate acţiunile întreprinse în această direcţie elevii au mai înţeles că singura soluţie pentru supravieţuirea omului pe Terra este asigurarea perma-nentă a unui parteneriat înţelept cu na-tura. Naturaliştii din Şcoala 2 lansează aşadar un apel către toţi locuitorii pla-netei: „Conservarea naturii trebuie să ocupe un rol primordial în siste-mul valorilor umane din domeniile ştiinţei, educaţiei, culturii, economi-ei”.

Prof. Vintilă Geta

Am participat activ la un con-curs pe clase în care am compus poezii, cântece , compuneri şi ne-am prezentat postere cu tema: “Natura anului 2050” .

Andreea Mihai clasa a VI-a A

A fost o zi minunată, pe care am început-o cu o activitate de ecologizare a Rezervaţiei Naturale de bujor românesc din pădurea Roşcani.

Munteanu Cătălin clasa a VI-a A

Pădurea ne-a primit bucuroasă. Surprinderea a fost că era mult mai cu-

rată şi îngrijită decât ne aşteptam.

Orghidan Ana-Maria clasa a VI-a A

După activitatea de ecologizare concursul organizat ne-a mobilizat în a ne pune în valoare cunoştinţele , creaţia, imaginaţia, toate în slujba naturii.

Petcu Adina clasa a VI-a A

Activitatea de ecologizare şi concursul ne-au făcut o zi de duminică frumoasă ca şi natura în mijlocul căreia ne-am petrecut-o.

Creţu Claudia clasa a VI-a A

A fost o experienţă frumoasă şi distractivă în care am adunat deşeuri şi ne-am pus în valoare calitatea de a munci în echipă.

Chivu Diana clasa a VII-a B

Având ca element central grija

faţă de mediul înconjurător excursia a stat sub semnul frumuseţii naturii, dis-tracţiei şi relaxării.

Ciolacu Cristina clasa a VIIa B

Simt că am făcut un lucru bun în lupta contra poluării. Activitate mi-nunată de care cu siguranţă ne vom aminti.

Berbeci Camelia clasa aVII-a B

Cele mai grozave lucruri au fost munca în echipă, faptul că ne-am cunos-cut unii pe alţii şi activităţile desfăşura-te în mijlocul naturii.

Felea Nicoleta clasa a VII-a B

Ziua de ieri a fost una dintre cele mai frumoase din viaţa mea pentru că am descoperit oameni cărora le pasă de natură.

Vârlan Valentina clasa a VII-a B

Acţiunea de ecologizare care m-a impresionat prin atmosfera în care s-a petrecut: copii creativi, cu imaginaţie, cântând în mijlocul naturii.

Vârgolici Georges clasa a VII-a B

În România există şi oameni civilizaţi care iubesc natura. Sper că şi în alte şcoli se fac astfel de acţiuni din dragoste pentru natură.

Nofit Andreea clasa a VII-a A

Cred că astăzi i-am făcut şi na-turii o mică bucurie, sperăm că s-a simţit iubită.

Bercea Andreea clasa a VII-a A

S.O.S—Natura în pericol

Impresii ale elevilor

55

56

Zilele Şcolii “Nicolae Bălces-cu,” 19-23 aprilie 2010, au oferit timp de o săptămână ocazia unei diverse game de activităţi: ateliere de creaţie, sesiune de comunicări ştiinţifice, evo-cări, concursuri pe diferite teme, în-treceri sportive, programe artistice etc. Toate au fost gândite în special pentru elevi, dar ele au creat bună dispoziţie şi atmosferă de sărbătoare şi în rândul adulţilor: cadre didactice, părinţi şi bunici. În fiecare an, cu ocazia Zilelor Şcolii “Nicolae Bălcescu,” activităţile în care ne implicăm reînvie amintiri din anii de gimnaziu. Toţi am fost elevi! Toţi am cântat, dansat, recitat, ne-am jucat, am concurat, am pictat… Poate pe alte ritmuri, pe alte teme, dar entuziasmul şi bucuria rămân aceleaşi!

Dintre toate manifestările organizate, activitatea care ne-a con-dus cu cea mai mare emoţie în timp, în lumea de elev, aducându-ne simul-tan mulţumirea şi bucuria că azi sun-tem profesori, a fost “Ieri elev, azi părinte” Elevi din clasele a VIII-a şi a VII-a, dar şi profesorii de curând înca-draţi, au avut ocazia să cunoască isto-ria şcolii, să vadă imagini cu şcoala aşa cum arăta ea începând cu anul 1965, fotografii vechi cu cadre didacti-ce şi să asculte amintirile şi sfaturile evocate de invitaţi. Invitaţii au fost absolvenţi ai şcolii, realizaţi profesio-nal, care lucrează în diferite domenii.

Au răspuns cu plăcere che-mării noastre, iar cei care n-au putut veni, în principal din motive legate de servi-ciu, ne-au rugat să le reîn-

noim invitaţia pentru anul următor. Am aflat de la ei că munca şi sfaturile noastre le-au fost de folos, că le-am fost mo-dele de comportament şi corectitudine, că nu vor uita niciodată anii de gimnaziu şi ne vor revedea oricând cu plă-cere. Mare parte dintre invitaţi au elevi în şcoala noastră şi şi-au exprimat dorinţa sinceră, însoţită de la-crimi de emoţie, că vor să fie şi bunici cu ne-

poţi în această şcoală. Zilele Şcolii “Nicolae Bălces-cu” 2010 s-au încheiat. Desfăşurarea lor a însemnat cooperare, sincroniza-re, spirit de echipă, de organizare, imaginaţie, improvizaţie dar şi mult, mult efort. Cuvintele de preţuire şi apreciere ale foştilor noştri elevi au făcut să dispară tot greul şi cred că ele ne obligă să reluăm manifestările de sărbătoare la anul, mai bine, cu şi mai mult entuziasm şi cu experienţa acumulată în acest an.

Prof. Ioan Mocan

Elevii şi cadrele didactice de la Şcoala cu clasele I-VIII “Nicolae Bălcescu” din Oradea au dedicat Zile-lor Şcolii un program amplu, cu acţi-uni educative şi evenimente intere-sante, care s-au desfăşurat în perioa-da 19-23 aprilie 2010.

Aceste manifestări au avut la bază creativitatea, imaginaţia şi înde-mânarea elevilor, îndrumaţi de profe-

sorii lor. Activităţile au constat în con-cursuri de istorie, literatură, cultură generală, sportive, desen, ateliere de meşteşuguri, evocare “Nicolae Bălces-cu”, cerc de literatură, sesiuni de co-municări ştiinţifice, întâlnire cu foşti elevi ai şcolii noastre, unii chiar pă-rinţi sau bunici ai unor actuali elevi din şcoală, cu tema “Ieri, elev, azi pă-rinte”. Copiii au fost încântaţi şi s-au străduit să se prezinte cât mai bine. Cei mai buni au fost premiaţi şi li s-au înmânat diplome. În cele cinci zile dedicate şcolii, toţi participanţii au evidenţiat importanţa evenimentelor.

În data de 23 aprilie, vineri, s-au încheiat Zilele Şcolii “Nicolae Băl-cescu” în cadrul unei festivităţi şi a unui spectacol artistic. Au fost invitaţi părinţi şi bunici, alături de elevi şi cadre didactice. În această zi s-au în-mânat diplome ocupanţilor locurilor I, II şi III de la concursuri, s-a făcut bi-lanţul Zilelor Şcolii, iar cei mai talen-taţi în domeniul artistic s-au lăsat admiraţi şi felicitaţi. Multe trupe de dans modern, dans popular român şi maghiar, scenete în limba româna, engleză şi franceză, copii care excelea-ză la pian, chitară, solişti vocali, gru-puri de muzică folk, gimnaşti de per-formanţă i-au încântat pe cei pre-zenţi.

Zilele Şcolii au constituit un prilej deosebit pentru copii de a-şi dezvălui talentul, performanţele, pre-ocupările, dincolo de disciplinele din catalog şi a le face cunoscute elevilor şcolii, profesorilor, participanţilor şi comunităţii locale. Elevii s-au bucurat că s-au regăsit în fotografii şi articole apărute în mass-media.

Modul cum au fost organizate activităţile în acest an, faptul că par-ticipanţii au fost apreciaţi şi premiaţi, constituie un stimulent pentru elevi să aştepte cu nerăbdare Zilele Şcolii în anul următor.

Ghilea Dora

Clasa a V- a C

Ieri elev, azi părinte

Scoala Generala “Nicolae Balcescu”, Oradea ( ( , Cultura Civilizatie Comunitate

(

, Zilele Scolii „Nicolae Balcescu”

57


(

În fiecare an, în perioada 22.03-

22.04, Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai Emi-

nescu“ organizează proiectul „Luna verde“

pentru a introduce copiii în frumoasa lu-

me eco. Acest proiect ajută și contribuie la

dezvoltarea şi educarea elevilor şi îi încu-

rajează să petreacă mai mult timp în aer

liber. Pe lângă faptul că elevii sunt foarte

receptivi la tot ce este nou, prin derularea

activităţilor acestui proiect ei au devenit

conştienţi că natura are nevoie de ajutorul

nostru pentru a ne ajuta şi ea, precum şi

că MEDIUL ESTE CASA NOASTRĂ,

sloganul sub care s-a desfăşurat întregul

proiect.

Una dintre activităţile ce se des-

făşoară în această perioadă verde este

“România prinde rădăcini”. Prin titlul

activităţii putem înţelege că este vorba

despre plantarea de puieţi. Şcoala noastră

a participat cu un număr de 95 elevi, din

clasele gimnaziale, plantând în zona peri-

ferică a oraşului sute de mici copaci. Fie-

care a muncit după puterile sale, dar

aveau un scop măreţ si un numitor co-

mun: dragostea pentru natură care îi în-

sufleţea.

Pe lângă această mişcare de an-

vergură, la nivelul şcolii s-au desfăşurat o

mulţime de alte activităţi, realizate atât

de elevii mai mari, cât şi de cei mai mici.

Cu toţii şi-au adus contribuţia la realiza-

rea unui panou eco, care timp de o lună a

străjuit holul de la intrarea în şcoală. Au

organizat acţiuni de ecologizare în împre-

jurimi, cei mici au învăţat cum se îngrijesc

florile şi au realizat materiale, desene şi

colaje având ca temă natura, în special

pădurea. Au arătat că le pasă de mediul

înconjurător şi de binele naturii şi că sunt

conştienţi că dacă natura e sănătoasă, şi

noi suntem sănătoşi.

Tot în luna aprilie s-a demarat in

rândul elevilor din clasele V – VIII o am-

plă acţiune de realizare şi stocare de ma-

teriale pentru realizarea unei reviste Eco.

Primul pas a fost înscrierea la Concursul

Naţional al Revistelor Eco, apoi, sub aten-

ta îndrumare a doamnei

profesoare de biologie Ţăran

Ileana şi cu sprijinul d-nei

profesoare de limba româna,

Furdui Mirona, au creat

„scheletul“ revistei: câte

capitole să aibă, ce conţine

fiecare articol, ce titlu su-

gestiv să aibă capitolele…

iar pentru a stabili un titlu

al revistei, toată lumea a

fost în „alertă“: fiecare a

venit cu idei care de care

mai originale, iar la final,

titlul revistei a fost găsit:

UNIVERS ECO… simplu,

dar ofertant.

Pasul următor a constat în reali-

zarea unui material ppt, cat mai original

al conţinutului revistei, care a fost trimis

spre a fi jurizat. Aici un rol deosebit l-a

avut Andreea Barb împreună cu câteva

colege de-ale ei din clasa a VII-a, care au

realizat o prezentare deosebita, interesan-

tă, dar si amuzantă, cu imagini sugestive

şi un mesaj cât se poate de clar: nouă ne

pasă!!!

Sperăm că revista noastră va fi

pe placul tuturor şi va câştiga acest con-

curs. Pe noi ne-a cucerit şi muncim cu

drag la ea, adăugând un ingredient care

face din Şcoala „Mihai Eminescu“ o şcoală

unică, iar acesta este DĂRUIREA.

Prof. Mirona Furdui

Prof. Ileana Ţăran

În intervalul 22 martie-22 aprilie

s-a desfăşurat la Şcoala „ Mihai Emines-

cu” proiectul numit „Luna Verde”. În

această perioadă au avut loc mai multe

evenimente.

Elevii claselor I - IV au organizat

pe holurile şcolii mai multe expoziţii com-

puse din flori, desene, afişe şi poezii. Aces-

tea au avut un succes deplin mulţumită

faptului că toți elevii care au trecut prin

acele locuri s-au oprit şi s-au informat cu

privire la „Luna Verde”.

O altă activitate a fost faptul ca

doamna profesoară Ţăran Ileana a adunat

articole si lucrări pentru „Revista ECO”,

care va fi lansată in lunile viitoare. Aceas-

ta a avut ca ajutor pe doamna profesoară

Furdui Mirona. Pe această cale de aseme-

nea am vrea să le mulțumim ca au dorinţa

şi voinţa de a realiza aceste materiale in-

formative şi utile atât pentru elevi cât şi

pentru cadre didactice şi alte persoane din

afara şcolii.

În urma derulării acestui proiect

copiii au putut ajunge cu toții la o conclu-

zie: că este foarte important să preţuim

mediul înconjurător, fiindcă fără de el nu

am putea supravieţui. Şi nu doar pentru

asta, ci şi pentru faptul că mediul înconju-

rător oferă o imagine frumoasă spaţiului

în care se desfăşoară viaţa noastră fără de

preţ.

Trifan Cristina Ioana, VI B

Să aflăm acum câteva păreri adu-

nate de la elevii participanţi la plantarea

de puieţi :

“Mi se pare o idee foarte bună şi cu aceas-

tă ocazie învăţăm să protejăm mediul. A

fost foarte frumos să plantăm copaci şi

este o faptă bună şi importantă pentru

planetă. Natura are nevoie de copaci, doar

cǎ unii oameni nu ştiu sa o preţuiască.’’

Baba Karina Georgiana, VI B

“A fost o activitate deosebi-

tă,distractivă şi interesantă prin care am

putut face o faptă bună.”

Conţiu Jerry, VI A

“A fost cel mai interesant lucru,

putând în acest fel şi să “evadăm”din ruti-

na şi praful zilnic din oraş. Mă bucur că

peste ani îmi voi vedea micuții mei arbuşti

crescând. Sunt foarte încântată că am

avut onoarea de a participa.”

Cordon Andreea, VI A

, APRILIE - „Luna Verde” si Eco




Site-ul oficial al proiectului Cultura Civilizatie Comunitate

58

Parteneriatul educaţional interjudeţean „Cultură-Civilizaţie-Comunitate”

poate fi accesat permanent pe:

www.culturacivilizatiecomunitate.go.ro

unde pot fi vizualizate echipele de proiect, articolele şi galeria media.

http://www.culturacivilizatiecomunitate.go.ro

Revista Culutra Civilizatie Comunitate

Documents

Transcript of Revista Culutra Civilizatie Comunitate