Revista Constructiilor - Nr. 121, Decembrie 2015

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2AEDIFICIA CARPAÞI SA 7METROUL SA 33ERBAªU SA C4IASICON SA: La vremuri noi,constructori noi ! 4 - 6GEOSOND SA: Explorarea ºi exploatarearesurselor acvifere subterane 8, 9SOLETANCHE BACHY: Bazeazã-te pe noi!Build on us! 10, 11HIDROCONSTRUCÞIA SA: Lucrãriîn strãinãtate (II) 12, 13POPP & ASOCIAÞII: Consolidareaºi reabilitarea clãdirilor monument 14 - 19IRIDEX GROUP PLASTIC:Tehnologia Tensarpentru stabilizarea substraturilor 20, 21 HVM ECOLOGIC: Foraje profesionalede medie ºi mare adâncime 22, 23PRECON SRL: Elemente prefabricatedin beton, beton armatºi beton precomprimat 24, 25TOP GEOCART: Verificarea verticalitãþiicoºurilor de fum industriale,prin tehnologie laser scaner 26, 27Cum sã evitãm corecþiile financiare,utilizând eficient Fondurile Europene 28FARESIN ROMANIA: Build safelyusing our formwork 29Lucrãri de consolidare a falezelorîn zona municipiului Constanþa 30 - 32Impactul ecological betonului autocompactant 34 - 37ALUPROF: Uºile Lift & Slide MB-59HS 38, 39SIGURA PROMETEU CONSULT:Cum eficientizãm investiþiileîn securitatea la incendiu? (I) 40, 413M: 3MTM NovecTM 1230 -creat pentru viaþã 42, 43Efecte produse de montarea unei noitermoizolaþii externe asupra clãdirilorcu pereþi din zidarie de cãrãmidãplinã presatã 44, 46, 47CisC: Comportarea la compresiuneexcentricã a pereþilordin zidãrie nearmatã (z.n.a.) 48, 49Personalitãþi româneºti în construcþii -Radu PRIªCU (1921 - 1987) 50, 51Aspecte calitativeprivind comportarea sub încãrcãria masivelor de pãmânt armat 52, 54Cei care „construiesc”… viitorul !Proiectul HUB UTCB 56ALMA CONSULTING Focºani: Arhitecturã,inginerie ºi servicii de consultanþã tehnicã 57Podurile: bolþi ºi arce (XI).Bolþi din beton armat cu platelaj,executate pânã la 1950 58 - 62, 64

Sãrbãtorile Crãciunuluiºi Noul An 2016

sã vã aducãmultã sãnãtate,liniºte, bucuriiºi prosperitate!

Redacþia

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20154

La vremuri noi, constructori noi !

Redacþia: Finalul oricãrui an este

un moment de bilanþ al activitãþii

desfãºurate de o firmã în dome-

niul sãu de activitate. Cum îl apre-

ciaþi pe cel al SC IASICON SA în

2015, chiar dacã, din punct de

vedere contabil, încã nu aveþi

rezultatele?

Titel Sinescu: 2015 a fost un an

foarte greu: contracte (proiecte)

complexe cu finanþãri de la CE sau

BM, cu problemele lor cunoscute –

proiectare deficitarã, finanþare târzie

ºi contractate spre sfârºitul perioadei

de finanþare. Toate acestea ne-au

solicitat la maximum pe toþi con-

structorii în ceea ce priveºte

folosirea forþei de muncã, a dotãrilor

de care dispunem ºi, desigur, cos-

turile care sã ne permitã o activitate

eficientã. Subliniez, în acest sens,

cã nu numai noi, ci ºi alte firme am

ajuns în situaþia sã ne împrumutãm

foarte mult ºi foarte scump la bãncipentru realizarea proiectelor la carene-am angajat prin contracte.

Red.: Ce gen de lucrãri, ca struc-turã, aþi realizat în 2015 ºi cu cedestinaþie de folosire?T.S.: Lucrãrile în derulare în 2015

cuprind o arie largã ºi diversificatã îndomeniile managementul deºeurilor,apã – canal, consolidãri, amenajãri,restaurãri de edificii în domeniulsãnãtãþii, culturii ºi cultelor. Aºremarca, în acest sens, cã în anul2015 lucrãrile semnificative la caream participat ºi participãm se referãla Palatul Culturii, Teatrul Naþional,Institutul Oncologic, toate din Iaºi,sediul ANSA Chiºinãu, AnsamblulMitropolitan Iaºi, ManagementulDeºeurilor Tutora - Iaºi, Staþii deepurare la Vaslui, Bârlad, Huºi.

Dupã 1990, în þara noastrã, sectorul construcþiilor s-a dezvoltat ºi activat pe baza unor noi principii ºicerinþe strâns legate de structura investiþiilor, de exigenþele privind productivitatea, consumurile materi-ale, tehnologiile performante, termenele de punere în funcþiune a obiectivelor ºi nu în ultimul rând, celeprivind calitatea ºi eficienþa pe o piaþã concurenþialã. Cã este aºa, ne-o demonstreazã faptul cã marilefirme de construcþii au abordat în aceºti noi termeni întreaga lor activitate, lucru care a însemnat o nouãmentalitate de realizare a investiþiilor pe care le au de pus în operã.

Pãrãsind aceste considerente aparent teoretice, avem, iatã, posibilitatea sã trecem la lucruri concretepe exemplul unei mari firme româneºti de construcþii cu sediul în „bãtrânul” ºi mereu noul oraºmoldovean – Iaºi – SC IASICON SA, al cãrui director general, dl Titel Sinescu, a avut amabilitatea sãrãspundã câtorva întrebãri care depãºesc propria activitate de construcþii.

Biserica Sf. Nicolae, com. Aroneanu

Teatrul Naþional Iaºi

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2015 5

Tot în 2015, IASICON SA a mairealizat lucrãri de:

Restaurãri ºi reabilitãri laobiective:

• Consolidarea ºi reabilitareaclãdirii Centrului de Gastroenterolo-gie ºi Hepatologie Iaºi;

• Reparaþii capitale, consolidare,restaurare, amenajãri ºi extindere laPalatul de Justiþie Satu Mare;

• Reabilitarea Bisericii Aroneanudin comuna Aroneanu, jud. Iaºi;

• Restaurarea Cetãþii Soroca dinRepublica Moldova, cu amenajareaspaþiului aferent.

Construcþii civile ºi industriale:• Construirea bazei DSPM ºi a

clãdirii administrative, Iaºi;• Amenajarea zonei de agrement

Ciric;• Construirea centrului de afaceri

Sorana din Iaºi.Lucrãri de mediu:• Extinderea sistemului de cana-

lizare în zona limitrofã a municipiuluiIaºi (partea a II-a);

• Construirea Centrului de mana-gement integrat al deºeurilor (CMID),inclusiv a Staþiei de sortare ºi aStaþiei de tratare a levigatului de laRoºieºti din cadrul proiectului„Sistem integrat de management aldeºeurilor solide în judeþul Iaºi”

proiect pe care l-aþi prezentat ºi

dumneavoastrã în ultimele numere

ale revistei.Construcþii de drumuri ºi

poduri:• Modernizarea drumului Ciurea

– Piciorul Lupului – Slobozia;• Modernizãri ale drumurilor locale

din comuna Ciurea din jud. Iaºi;• Construirea Centrului de servicii

de tip „afterschool”.Majoritatea acestor lucrãri au ter-

men de finalizare în acest an ºi înciuda dificultãþilor întâmpinate peparcurs, suntem convinºi cã le

vom preda beneficiarilor pânã la31 decembrie 2015.

Red.: De ce potenþial tehnico-material, uman ºi logistic dispuneIASICON pentru o activitateeficientã?T.S.: IASICON SA Iaºi lucreazã

cu o medie de 700 angajaþi, struc-turaþi corespunzãtor activitãþilor dinportofoliu. Baza de producþie estedotatã cu staþie de betoane ºi maicuprinde toate utilajele ºi echipa-mentele aferente: poligon, ateliere,hale pentru prefabricate, confecþiiarmãturi, confecþii metalice, tâm-plãrie aluminiu, PVC etc.

De asemenea, societatea are îndotare mica ºi marea mecanizare,echipamentele ºi sculele necesaredesfãºurãrii activitãþii specifice obiec-tivelor enumerate anterior.

Red.: Cum apreciaþi, pe ansam-blu, mersul investiþiilor din þaranoastrã ºi din zona în care vãdesfãºuraþi activitatea de con-strucþii?T.S.: În þara noastrã, în prezent,

ponderea investiþiilor o constituieproiectele cu finanþare europeanãunde mai sunt foarte multe de fãcut,începând cu studiile de fezabilitate,proiectare, achiziþii, derulare, modul/ ritmul decontãrii.Cetatea Soroca, Republica Moldova

Zona de agrement Ciric

continuare în pagina 6��


În derularea acestor investiþii(proiecte) costul suportat de con-structor este enorm, lucru care ducela diminuarea capacitãþii societãþilorde construcþii ºi evident, la absorbþiaslabã a fondurilor europene. În acestsens, propunem celor în drept sã iaîn seamã ºi urmãtoarele conside-rente. Anul 2015 a fost un an foartegreu din mai multe cauze. Am avutde realizat o serie de lucrãri cufinanþãri de la Uniunea Europeanãsau de la Banca Mondialã. Ori, esteun aspect bine cunoscut deja cã,mai ales atunci când este vorba delucrãri cu finanþare externã, biro-craþia din România este excesivã iargreutãþile pe care le întâmpinãm noi,constructorii, sunt foarte mari.

De multe ori, trebuie sã ne împru-mutãm noi de la bancã ºi sãfinanþãm lucrãrile pe care le exe-cutãm pânã când acestea ni seachitã. O asemenea birocraþie exce-sivã este cea care duce laîntârzierea începerii lucrãrilor dincauza obþinerii cu multã greutate atuturor avizelor. În final, acesteîntârzieri conduc chiar la depãºireaperioadei de finanþare ºi la pierdereapânã la urmã a acestor fonduri ne-rambursabile.

Dacã dorim ca ritmul investiþiilorîn þara noastrã sã creascã ºi sãatragem mai multe fonduri europene

este neapãrat necesar sã simpli-ficãm absorbþia acestor fonduri.

Red.: Aveþi unele sugestii econo-mice, legislative sau organizatoricecare ar îmbunãtãþi activitateafirmelor de construcþii?T.S.: Constructorii au fãcut, de-a

lungul timpului (dupã 1990), nume-roase sugestii ºi propuneri concreteîn ceea ce priveºte modul de deru-lare a investiþiilor, a sistemului deorganizare ºi funcþionare a firmelorde construcþii, toate acestea fiindînaintate organelor ºi organismelorcu competenþe în domeniu. Ceea cedorim noi, constructorii, este sãaparã soluþii viabile ºi rezultateleaºteptate în acest sens.

Red.: Ce lucrãri mai importanteaveþi contractate pentru 2016, unde,ºi în ce domenii de folosinþã?

T.S.: 2016 se anunþã, nu numaipentru noi, un an mai puþin optimistîntrucât investiþiile ºi contractele înderulare se vor încheia, iar altele noinu apar.

Red.: Cum apreciaþi RevistaConstrucþiilor, unde IASICONeste prezentã în ultimii ani cupublicitate?T.S.: Revista Construcþiilor

este o publicaþie de profil preocupatãsã prezinte ºi sã facã cunoscuterealizãrile importante în domeniu,cât ºi problemele cu care se con-fruntã breasla constructorilor pe par-cursul acestei perioade de trecere ºitransformare a întregii societãþi.

Publicaþia ne informeazã ºi neþine la curent cu ceea ce se întâmplãîn domeniul construcþiilor (realizãriimportante, legislaþie, opinii etc.).

Toatã activitatea Revistei Con-strucþiilor este fãcutã documentat,cu mult profesionalism ºi obiectivi-tate. O consider foarte utilã pentrucei cãrora li se adreseazã ºi îi felicitpe cei care se ocupã de apariþia ei.Îi doresc mult succes în continuareºi ani mulþi de apariþii!

ªi pentru cã se apropie Sãrbã-torile Crãciunului ºi cele prilejuitede Noul An 2016, adresez tuturorcolaboratorilor ºi angajaþilor firmeinoastre adânci mulþumiri pentruactivitatea depusã în 2015, caldefelicitãri, urãri de sãnãtate ºi pros-peritate pentru 2016. �Centrul de afaceri Sorana, Iaºi

Palatul Culturii Iaºi

�� urmare din pagina 5


Explorarea ºi exploatarea resurselor acvifere subterane

În ultimii ani, apa reprezintã o resursã strategicã pentru majoritatea þãrilor. Începând, însã, cu anii 1989 - 1990, firmelemari din România, care aveau experienþa ºi dotarea necesarã pentru a executa sute de foraje de alimentare cu apã înfiecare an, fie s-au desfiinþat, fie sunt falimentare sau nu mai dispun de dotarea tehnicã necesarã. Aºa se face cã, în situ-aþii de urgenþã cum ar fi o secetã excesivã prelungitã, þara noastrã poate avea dificultãþi majore în realizarea de noi fron-turi pentru captarea apelor subterane.

GEOSOND SA ºi-a menþinut aceastã activitate, chiar dacã în anumiþi ani nu au fost lucrãri numeroase. Avem, însã,intenþia ºi posibilitãþile ca, pe viitor, sã o dezvoltãm.

Lucrãrile executate de cãtre GEOSOND SA, în domeniul explorãrii ºi exploatãrii resurselor acvifere subterane, includ:• exploatarea zãcãmintelor subterane de apã potabilã, industrialã ºi ape minerale;• exploatarea resurselor acvifere subterane, prin puþuri forate la medie adâncime ≤ 50 m ºi mare adâncime, pânã la 300 m;• reparaþii puþuri forate de alimentare cu apã, montãri ºi înlocuiri de pompe submersibile (Grundfos, ZDS – pompe de

înalt randament ºi cu consum redus de energie electricã); investigaþii video în foraje cu camerã subacvaticã PASI (Italia);• cimentãri ºi conservãri de foraje pentru alimentare cu apã propuse la casare; • lucrãri de desecare a zãcãmintelor de substanþe minerale utile ºi coborârea nivelului apelor subterane, prin pompaj

continuu din foraje de epuizment.

Competenþa tehnicã ºi profesionalã în domeniu este recunoscutã prin CERTIFICATULDE ATESTARE nr. 980/2011, emis de Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale (ANRM).

Utilajele ºi echipamentele pentru execuþia lucrãrilor sunt atât de provenienþã româneascã(FA), cât ºi echipamente performante din import (NORDMEYER, KLEMM), specializate pen-tru execuþia unui asemenea gen de lucrãri. Sãparea forajelor se poate executa în sistem rotativuscat, rotopercutant cu ciocan de fund tip HALCO ºi compresoare ATLAS COPCO cu debiteºi presiuni ridicate, sau cu circulaþie de fluid de foraj (circulaþie inversã / circulaþie directã).

Instalaþiile din dotarea societãþii permit execuþia de foraje pentru alimentare cu apã cantonatã în toate tipurile de teren(în terenuri moi sau roci dure – calcar, gresie, ºisturi).

Având o experienþã de peste douã decenii în domeniul construcþiilor speciale, în prezentGEOSOND SA îºi desfãºoarã activitatea în cadrul proiectelor ce vizeazã consolidarea fun-daþiilor pentru drumuri ºi poduri, a versanþilor ºi taluzurilor, îmbunãtãþirea terenului-suportpentru construcþii noi sau existente, fundaþii pentru piloni ºi antene de transmisiuni sau stâlpipentru reþele electrice, precum ºi turbine eoliene sau parcuri fotovoltaice. Pentru acestea,executãm atât piloþi ºi micropiloþi, cât ºi ancore, foraje de drenaj ºi coloane din material gra-nular compactat, utilizând licenþa Geopier. În paralel, se deruleazã ºi proiecte specifice altoractivitãþi ale societãþii, respectiv execuþia de foraje de alimentare cu apã de pânã la 300metri adâncime.

În ansamblu, activitatea societãþii se dezvoltã în direcþiile de:• cercetare geologicã ºi hidrogeologicã• lucrãri de geotehnicã aplicatã în construcþii • explorarea ºi exploatarea resurselor minerale subterane

În prezent, GEOSOND SA vã propune o retrospectivã a activitãþii societãþii în cei peste 20 ani ºi anume -explorarea - exploatarea resurselor acvifere subterane.

Foraje alimentare cu apã OMV PETROM

Execuþie foraj cu circulaþie inversã

Echiparea forajelor se face cu tubulaturã PVC agrementatã ºi diverse tipuri de filtre (ºliþuite sau tip Johnson), principaliiproducãtori fiind Valrom Ind. ºi GWE Budafilter. De asemenea, societatea are în dotare toate utilajele ºi echipamentelecomplementare necesare pentru execuþia lucrãrilor: compresoare (ATLAS COPCO, INGERSOLL RAND), generatoare,electropompe submersibile de diverse debite, diferite tipo-dimensiuni de instalaþii pentru denisipare, dispozitive electricepentru mãsurarea nivelului apei ºi mini laboratoare mobile; la acestea se adaugã utilajele de ultimã generaþie (autocamioncu macara, trailer, autoutilitare, maºini de teren, excavator, încãrcãtor s.a.).

În cei peste 20 ani de la înfiinþarea firmei, GEOSOND SA a executat sute de foraje pentru explorarea -exploatarea apelor subterane, portofoliul de clienþi ai firmei fiind dovada calitãþii lucrãrilor realizate.

DINTRE CELE MAI IMPORTANTE LUCRÃRI AMINTIM:

• execuþia de foraje de alimentare cu apã la: sediul HOFIGAL SA, AGIP Otopeni, Fabrica de alcool Voluntari,Domeniile Viticole „DEALU MARE”, Baza de Producþie Pipera, SRI Bucureºti, ROMCIF Fieni, Baza Sportivã NaþionalãSiliºtea Snagovului, MCR Invest Otopeni, Magazin ADAM Bucureºti, DIMAR SA Bucureºti, BADUC SA, FAUR SA, frontcaptare apã jud. Prahova ºi Vâlcea – SOLEL BONEH, Spitalul judeþean Galaþi, LAFARGE COMNORD Bucureºti, SpitalulJudeþean Ploieºti, PRAKTIKER Voluntari, Primãria Filipeºtii de Pãdure – Prahova, Primãria Scorþeni - Prahova,Sediu BOG’ART Center Bucureºti, DOKA România – Voluntari, ALPHA DOMUS SRL, RIGIPS - Turda, Sediu OBOBETTERMAN – Mãgurele, Fabrica de capsule de gelatinã MICRON SA – Chitila, CARREFOUR FEERIA – Bãneasa,G-U FERROM ºi ROMGLASS Cernica, ROMSTAL Vitan-Bârzeºti Bucureºti, ROMSTAL Galaþi, TUBINOX Bucureºti,Primãria Butimanu - jud. Dâmboviþa, Domeniile Viticole SERVE SA – Ceptura - Prahova, Sediul TNT – Otopeni, DANONEPDPA România, sediul TRITON CARGO, Tunari, ROMPAK-PAKMAYA Otopeni, FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE RUGBY, Frontcaptare apã Scorniceºti - Potcoava - jud. Olt, Primãria Pantelimon, Front captare alimentare cu apã Gãeºti - jud. Dâm-boviþa, Comuna Adâncata - jud. Ialomiþa, GA CURCANI - jud. Cãlãraºi, OMV PETROM SA.

• denisipãri, repunere în funcþiune, intervenþii ºi reparaþii la foraje existente: denisipare front captare CETRovinari, Complex Cotroceni, UM 0418 - Bucureºti, Baraj LACUL MORII - Bucureºti, FAUR SA, Primãria Scorþeni -Prahova, TREFO SA – Galaþi, HOLCIM SA – Pipera, PROCEMA SA, PHILIP MORRIS România SRL, Sediul RENAULTVitan, Primãria Pantelimon, DANFOSS România – Popeºti Ilfov, VITICOLA SA Cogealac - Constanþa, INSTITUTULCANTACUZINO Bucureºti, Complex CLIMA RESIDENCE - Voluntari, HIDROPRAHOVA SA, APÃ CANAL ILFOV SA,GA CURCANI - jud. Cãlãraºi, ANAR - Proiect DANUBE WATER. �

Foraj alimentare cu apã GA CURCANI, jud. Cãlãraºi

Front captare alimentare cu apã Gãeºti, jud. Dâmboviþa


Numele de Soletanche Bachy este echivalent cu al antreprenorului general în domeniul geotehnicii ºi

ingineriei civile, parte a grupului Soletanche Freyssinet ºi a grupului Vinci Construction.

Soletanche Bachy este rezultatul fuziunii a douã antreprize: Bachy (înfiinþatã în 1927) ºi Soletanche

(înfiinþatã în 1947), având astãzi peste 9.500 de angajaþi în 70 de þãri, cu peste 60.000 de contracte

onorate în 100 de þãri.

Lansat ca specialist în tehnologii de injectare a pãmânturilor, ºi-a însuºit, în timp, o gamã completã de

metode ºi tehnologii specifice ingineriei geotehnice, fundaþiilor speciale, lucrãrilor subterane, lucrãrilor de

îmbunãtãþire a terenurilor sau de tratare ºi control al poluãrii.

Proiecte cu rezonanþã internaþionalã sunt, de exemplu, fundaþia turnurilor Petronas din Kuala Lumpur;

stabilizarea nisipului maritim de la cele douã insule Palmiere din Dubai; lucrãrile portuare de la Port 2000

din Le Havre; incinta de la Ground Zero – WTC New York; cel mai adânc ecran de etanºare din lume la

reabilitarea barajului Mud Mountain din SUA; cea mai mare cantitate (25.000 m3 !) de betonare continuã

din lume la construirea Muzeului „Al Doilea Rãzboi Mondial” din Gdansk, Polonia.

Bazeazã-te pe noi!Build on us!

Având 12 subunitãþi specializate ºi departamente dedicate cercetãrii ºi dezvoltãrii, în care sunt impli-caþi experþi, în contact direct cu realitãþile practice ale specialitãþii lor, ºi bazându-se, totodatã, pe parteneriexterni, cum ar fi laboratoare, institute de cercetare ºi universitãþi, s-a creat un mediu extrem de fertilpentru promovarea de idei noi.

Dedicat inovaþiilor tehnice, Soletanche Bachy investeºte anual 2% din cifra de afaceri în programede cercetare din Uniunea Europeanã ºi din þãrile unde este prezent prin filialele importante.

Toate acestea au fãcut ca societatea sã deþinã un portofoliu total de peste 500 licenþe (cca 35 înre-gistrate anual), licenþe care au contribuit la obþinerea a peste 15 premii de inovaþie acordate de FNTP(Federaþia Naþionalã de Lucrãri Publice din Franþa) pentru tehnologii ºi soluþii, cum ar fi sistemul deetanºare CWS, procedeul de Hidrofrezã, metoda Geomix, tehnologia T.pile, metodele JetPlus, Proccope,Starsol, Colmix, Springsol.

Prezentã în România din 1992, filiala SBR a participat, de-a lungul anilor, la realizarea unor proiecteprovocatoare, precum Park Lake Plaza, Casa Radio, Siniat Turceni, The Office Cluj, Green Court – C,Azomureº, City Business Excellence Center Timiºoara, Trade Center Oradea, Stadionul Ion OblemencoCraiova.

Sucursala Belgia s-a înfiinþat în anul 2012 ºi executã, prin lucrãrile desfãºurate în domeniul construcþiilorcivile ºi infrastructurii de transport, o pondere importantã a lucrãrilor din strãinãtate ale Hidroconstrucþia.Cea mai reprezentativã lucrare executatã în Belgia, la care Hidroconstrucþia SA a participat, este „PortulWaasland. Ecluza a 2-a”, lucrare de mare amploare, respectiv cea mai mare ecluzã maritimã din lume, la careHidroconstrucþia SA a executat ºi finalizat cu succes, în intervalul 03.10.2012 - 01.09.2015, urmãtoarele categoriide lucrãri:

• lucrãri de armare, cofrare ºi betonare la pereþii ecluzei (305.000 m3);• betonare plãci pentru planºeul ecluzei (46.000 m3) ºi pereþii cheiurilor (6.200 m3);• camera mecanismelor în aval ºi în amonte;• camera de comandã pentru operatorii instalaþiilor de ecluzare;• colector nãmol ºi canale evacuare.

Lucrãri în strãinãtate (II)HIDROCONSTRUCÞIA, societate cu capital 100% românesc, a fost înfiinþatã la 13 noiembrie 1950, ca

unic constructor al investiþiilor hidroenergetice de la Bicaz. Complexitatea amenajãrilor hidroenergetice a impus abordarea întregii game de lucrãri de construcþii,

executându-se, pe lângã lucrãrile cu specific hidroenergetic, lucrãri civile ºi industriale, drumuri ºi poduri,lucrãri edilitare, exploatãri de cariere ºi balastiere etc.

Aceastã paletã largã de preocupãri a favorizat abordarea unui larg registru de lucrãri din afara profilu-lui hidroenergetic, societatea adaptându-se la condiþiile actuale ale pieþei de construcþii, prin lucrãridesfãºurate atât în þarã, cât ºi în strãinãtate. În afara þãrii, Hidroconstrucþia îºi desfãºoarã activitatea prinintermediul a 3 sucursale ºi a unei reprezentanþe.

Portul Waasland. Ecluza a 2-a. Vedere panoramicã

„De Waalse Krook” este un proiect de reînnoireurbanã a oraºului Gent, unde îºi vor gãsi loc: nouabibliotecã, centrul media al oraºului, Centrul de Cerce-tare flamand strategic privind tehnologiile digitale ºispaþii de cercetare ale Universitãþii din Gent.

Proiectul este o clãdire cu structurã mixtã din oþel-beton ºi cuprinde suprafeþe semnificative de betonaparent ºi console metalice acoperite cu lamele dinaluminiu.

Pe parcursul construirii s-au executat lucrãri decofrare ºi betonare, amplasare predale ºi scãri din pre-fabricate din beton ºi pereþi cortinã.

• Durata de execuþie: ianuarie 2014 - iulie 2015• Cantitate totalã beton turnatã: 8.000 m3

• Suprafaþa totalã cofraj: 27.000 m2

• Suprafaþa totalã amplasare predale: 13.000 m2

De Waalse Krook. Faze de execuþieDe Waalse Krook. Faze de execuþie

Prin sucursala din Belgia, Hidroconstrucþia are în execuþie un numãr de opt contracte, din care vã prezentãmdouã dintre cele mai importante:

1. Construirea ecluzei în Harelbeke: este una dintrecele mai spectaculoase lucrãri din Harelbeke la momentul actual.

Aceastã nouã ecluzã o va înlocui pe cea veche ºi vaavea o lungime de 230 m, o lãþime de 12,5 m ºi o adân-cime de 4,7 m. Ecluza va fi dotatã cu un stãvilar cuturbine care vor genera energia electricã necesarã pen-tru operarea ecluzei într-un mod eficient din punctul devedere al consumului de energie.

Pânã în prezent, Hidroconstrucþia a participat la con-struirea stãvilarului temporar, care este funcþional înprezent ºi la construirea culeelor de pod pentru Hoge Brug.

2. Imobilul din cadrul proiectului Bistierland Harelbekeva avea ca destinaþie spaþii comerciale la parter ºilocuinþe la etajele superioare, cu suprafeþe cuprinse între108 m2 ºi 140 m2.

Pentru construirea acestui imobil de locuinþe,Hidroconstrucþia va executa lucrãri de armare, cofrare,betonare, montare elemente prefabricate din beton, con-fecþii metalice înglobate ºi zidãrii portante.

Tradiþia îndelungatã ca Antreprenor General înconstrucþii ºi adaptarea la condiþiile actuale ale pieþeiprobeazã capacitatea HIDROCONSTRUCÞIA SAde a executa orice tip de lucrãri, cu un grad ridicatde complexitate ºi dificultate. �

Ecluza Harelbeke

Imobil de locuinþe Bistierland P+2E+3R

HIDROCONSTRUCÞIA SA ureazã tuturor colaboratorilor ºi beneficiarilormultã sãnãtate ºi cât mai multe realizãri în Noul An !


Consolidarea ºi reabilitarea clãdirilor monumentdr. ing. Mãdãlin COMAN, ing. Dragoº MARCU, ing. Mihai A. GANEA - POPP & ASOCIAÞII

PALATUL DE JUSTIÞIE, BUCUREªTI –B-II-m-A-18941

Palatul de Justiþie din Bucureºti afost ridicat la finalul secolului XIXreprezentând unul dintre cele maiample edificii clãdite pânã lamomentul respectiv pe teritoriulRegatului României. Monumentul afost utilizat neîntrerupt vreme depeste un secol, funcþiunea de bazãrãmânând neschimbatã.

Edificiul are formã dreptunghiu-larã, extinsã în plan, fiind format dinmai multe tronsoane care includ 7curþi de luminã, putând fi încadratîntr-un perimetru de aproximativ 150m x 90 m. Clãdirea este relativ joasãîn înãlþime, cu regim D+P+M+E.Secþiunile imobilului formeazã ostructurã unitarã, nefiind separateîntre ele prin rosturi.

Din punct de vedere constructiv,aceasta este ridicatã din pereþi por-tanþi masivi de zidãrie, planºeelenereuºind sã asigure o ºaibã rigidã,fiind confecþionate din grinzi meta-lice ºi bolþiºoare de zidãrie, saubeton armat. Ca urmare a seismuluidin martie 1977, ansamblul Palatuluide Justiþie a suferit degradãri semni-ficative, diferenþiate pe zone. Cele maiînsemnate avarieri s-au petrecut în

zona Sãlii Paºilor Pierduþi, undeanumite elemente au ajuns în stadiude precolaps. Structura clãdirii afost executatã din pereþi perimetralidin zidãrie de cãrãmidã ºi din pilaºtrimasivi, iar acoperiºul din fermemetalice.

Deºi iniþial au existat mai multepropuneri diferite de consolidare,soluþia de intervenþie a fost condi-þionatã, în mod decisiv, de statutulclãdirii de monument istoric, valoa-rea ei arhitecturalã fiind incontesta-bilã. Rezolvarea optimã a situaþiei aconstat în asigurarea conlucrãriispaþiale, macrostructurale, a întregu-lui ansamblu.

Soluþia de consolidare s-a con-centrat pe placãri cu beton armatrealizate la interiorul celor 7 curþi deluminã. Aceste corpuri au fost, apoi,folosite ca nuclee (tuburi) de rigi-dizare a construcþiei. Infrastructuralucrãrilor de consolidare a fost reali-zatã pe piloþi cu diametru Ø35 cm la90 cm, dispuºi pe conturul curþilor deluminã. La partea superioarã piloþiiau fost solidarizaþi printr-o grindã deconlucrare.

În urma seismului din 1977 zonaSãlii Paºilor Pierduþi a fost cea mai

avariatã, anumite elemente ajun-gând în pragul colapsului. Imediatdupã evenimentul seismic au fostexecutate consolidãri locale asupraclãdirii, însã intervenþiile propuse aufost sistate la un moment dat. Struc-tura Sãlii Paºilor Pierduþi este alcãtu-itã din 40 de pilaºtri masivi de zidãriedin cãrãmidã. Ei sunt placaþi cu blocuridin marmurã naturalã, variind însecþiune pânã la 7,50 m2. În realitateînsã, pilaºtrii sunt alcãtuiþi dintr-ocãmaºã exterioarã din cãrãmidã,interiorul fiind umplut cu alicãrie.

Rezultatele analizei modale efec-tuate asupra structurii pot fi consi-derate spectaculoase. Aceasta ascos în evidenþã o deplasare ma-ximã a acoperiºului, în zona faþadei,de 22 cm iar din analiza time-historya rezultat o deplasare de 19 cm,ambele valori fiind extrem de apropiatede deplasarea mãsuratã pe teren.

Realizarea conlucrãrii spaþiale atuturor elementelor verticale a fostimperios necesarã. Pentru aceastas-a propus executarea unor planºeecu rol de ºaibã orizontalã. Planºeeleclãdirii de peste subsol, parter ºi etajerau realizate din grinzi metalice cuumpluturã de bolþiºoare din cãrãmidãsau plãci din beton simplu.

O problemã specialã a ridicat-o,însã, Sala Paºilor Pierduþi carepoate beneficia de plafon (ce nueste cu totul în plan orizontal) numaila cota + 16,00 m. În aceastã zonãs-a realizat o contravântuire genera-lã, sub forma unei grinzi cu zãbrelespaþiale. În zonele plane soluþiametalicã va fi înlocuitã de planºeedin beton armat. Aceastã situaþie aridicat probleme deosebite la conce-perea soluþiei, detaliilor ºi a execuþiei.

Prezentul articol reprezintã o trecere în revistã a unor lucrãri de consolidare de mare anvergurã efectu-ate asupra clãdirilor monument istoric. Astfel de lucrãri prezintã dificultãþi sporite, fiind necesarã conser-varea elementelor definitorii, cu valoare culturalã deosebitã.

Sunt trecute în revistã consolidãrile Palatului de Justiþie, Palatului Victoria, Palatului Patriarhiei,Librãriei Cãrtureºti-Carusel ºi Bisericii Evanghelice C. A. din Sibiu. Metodele implementate includ sub-zidiri, introducerea de nuclee din beton armat pe fundaþii cu radier & minipiloþi, introducerea de mase cuamortizare acordatã, de tiranþi în foraje prin zidãrie ºi utilizarea tehnicilor tradiþionale de execuþie. În final,sunt discutate succint prevederile Metodologiei MP 025/2004 privind propunerile de intervenþie asupraconstrucþiilor monumente istorice, în cadrul restaurãrii acestora.

Fig. 1: Palatul de Justiþie din Bucureºti Fig. 2: Palatul de Justiþie. Soluþia de consolidare


PALATUL PATRIARHIEI, BUCUREªTI –B-II-m-B-18571.04

Palatul a servit, vreme de aproape100 de ani, drept sediu al instituþieilegislative a României. Consolidareasa a reprezentat un proiect de o difi-cultate sporitã, datã fiind dimensi-unea clãdirii, abundenþa detaliilor dearhitecturã ºi situarea acesteia pe unteren înclinat, nepotrivit pentru unastfel de imobil. Demersul de con-solidare a fost motivat de lipsa uneiastfel de intervenþii generale ºiunitare asupra structurii sale derezistenþã pânã în prezent, precumºi de recenta încadrare în clasa derisc seismic II.

Palatul Patriarhiei poate fi înca-drat într-un perimetru de aproximativ72 m x 75 m, cu o înãlþime maximãsuprateranã de circa 47 m, începândcu nivelul de bazã al dealului pe careeste situat. Conformarea Palatuluieste complet neregulatã, atât în plancât ºi în elevaþie. În plan, palatul estecompus din mai multe dreptunghiuri,delimitate între ele prin rosturi detasare, care încadreazã zona cen-tralã circularã a aulei. Referitor laneregularitatea în elevaþie, aceastaeste determinatã de existenþa tera-satã a nivelurilor clãdirii.

Edificiul a fost construit în treietape, între anii 1906-1908, 1911-1913 ºi 1914-1916, a patra etapãnefiind vreodatã începutã din cauzadebutului Primului Rãzboi Mondial.

Structura Palatului este alcãtuitãdin pereþi masivi din zidãrie, ºiplanºee din profile metalice, cu cor-puri de umpluturã din zidãrie sau betonnearmat. Zona aulei este închisã la

partea superioarã cu un inel ºi con-sole din beton armat ce acþioneazãca o centurã, pe care reazemã cupolametalicã a acoperiºului ºi reþeauade grinzi a luminatorului sãlii.

Pentru a îndeplini cerinþele de arhi-tecturã ºi de rezistenþã structuralã,echipa de proiectare a lucrãrilor deconsolidare a fost nevoitã sã identificemijloace neinvazive de intervenþie,care sunt mascate în structura dejaexistentã a imobilului, fãrã a afectastilul interior ºi exterior al monumentu-lui de arhitecturã.

Stoparea tendinþei de translatarea Palatului cãtre sud a fost obþinutãprin introducerea unui front de piloþiºi a unei centuri de sprijin menitã sãse împotriveascã alunecãrii terenu-lui. Acest „zid de sprijin” este formatdin piloþi de 0,88 m diametru carecoboarã la adâncimea de 12 m. Lapartea superioarã, ei sunt soli-darizaþi printr-o grindã masivã înaltãde 1 metru, care susþine lateral cor-pul sudic. Capacitatea de preluare aîncãrcãrilor seismice a fost îmbu-nãtãþitã prin ridicarea a 5 nucleerigide din beton armat dispuse înjurul sãlii de ºedinþe, ºi prin introdu-cerea unor noi pereþi exteriori, cerigidizeazã corpul sudic al Palatului.

Pereþii ºi nucleele din beton armatse nasc de la nivelul fundaþiilorclãdirii, în subsolul 2 sau 3, ºi urcãpânã la placa de peste al doilea etaj,adicã placa de mansardã. Fundarealor este realizatã pe radiere pilotate,individuale pentru fiecare nucleu înparte. Diametrul minipiloþilor este de0,4 m, ei având, de asemenea, fiºala 12 m sub nivelul solului.

Individual, însã, nucleele din betonarmat nu sunt suficiente pentruîmbunãtãþirea comportãrii seismicea imobilului. Datã fiind dimensiuneaîn plan a Palatului ºi distanþa relativmare a noilor nuclee între ele, a fostnecesarã legarea ºi solidarizarea lorcu ansamblul clãdirii. Prin aceasta,eforturile generate în întregul imobilîn cazul unui seism vor fi redistribuitecãtre noile nuclee din beton armat,imobilul fiind forþat sã lucreze ca untot unitar. Practic, a fost necesarãexecuþia unor ºaibe rigide orizontalepeste parter, etajul 1 ºi etajul 2.

O altã linie de intervenþie pre-vãzutã în proiectul de consolidareeste reprezentatã de introducereaunor tiranþi prin pereþii din zidãrie aiclãdirii. Ei vor fi dispuºi vertical ºi ori-zontal, pe ambele direcþii, având undublu rol. Pe de-o parte, reducfragilitatea pereþilor din zidãrie, iarpe de altã parte, tiranþii au rolul de alega tronsoanele clãdirii între ele.În acelaºi timp, pãrþile din zidãrie,fracturate la 45° din tasãri diferenþi-ate sau forþã tãietoare sunt ancorateîn inima pereþilor. Pentru punerea înoperã a tiranþilor a fost necesarãrealizarea unor foraje cu o lungimeexcepþionalã, de pânã la 45 m, aces-tea fiind cele mai lungi foraje execu-tate vreodatã în România pentruastfel de lucrãri.

Considerãm extrem de binevenitdemersul Patriarhiei Române de aînfãptui o lucrare de o asemeneaanvergurã. Viziunea unitarã asuprareabilitãrii Palatului de pe DealulMitropoliei reprezintã un model deabordare a lucrãrilor de consolidare,model demn de a fi aplicat la multealte edificii administrative ºi nunumai, care au dobândit, în timp,rang de simbol.

Fig. 3: Palatul Patriarhiei.Grindã fundare perimetralã, pe piloþi Fig. 4: Palatul Patriarhiei. Execuþie foraje în zidãrie Fig. 5: Palatul Patriarhiei. Nuclee & ºaibe consolidare



PALATUL VICTORIA, BUCUREªTI –B-II-m-A-19877

O alternativã de consolidare mairar întâlnitã este reprezentatã de uti-lizarea amortizorilor cu mase acor-date, în paralel cu alte soluþii deconsolidare, astfel încât structura sãpoatã amortiza mai uºor energiadegajatã într-un seism. Utilizareaunui astfel de sistem poate reduceconsiderabil deplasãrile totale ºi re-lative de nivel ale structurii, con-ducând la degradãri minimale alefinisajelor ºi ale elementelor non-structurale. Practic, o masã supli-mentarã este plasatã la parteasuperioarã a imobilului, ea avândlibertate lateralã de miºcare, fiindconectatã de restul structurii prinintermediul unor amortizori.

Pentru a obþine rezultatele dorite,perioada de oscilaþie a masei supli-mentare trebuie sã fie cât maiapropiatã de perioada modului prin-cipal de rãspuns al structurii. În mo-mentul în care structura esteexcitatã seismic, masa acordatã aretendinþa de a îºi pãstra poziþia,acþionând asupra structurii cu o forþãde sens opus impulsului seismic,reducând, astfel, deplasãrile atribuiteseismului.

La consolidarea imobilelor monu-ment istoric sistemul este viabil încazul clãdirilor elastice, executatedin cadre. Tehnologia a fost aplicatãla consolidarea Palatului Victoria,sediul Guvernului României. Clãdi-rea prezintã înãlþimi mari de nivel,deplasãrile laterale relative de nivelfiind la rândul lor ridicate.

Datã fiind ºi importanþa menþineriiimobilului în uz pe durata lucrãrilor,soluþia optimã de consolidare a pre-supus introducerea de TMD-uri peacoperiºul edificiului. În eventuali-tatea unui seism, o parte din energieeste transferatã cãtre amortizoriimaselor situate pe acoperiº, fiinddisipate acolo. Amortizorii se folo-sesc de inerþia mare a maselorrespective pentru a disipa energiaseismicã.

IMOBILUL LIBRÃRIEICÃRTUREªTI-CARUSEL, BUCUREªTI –

B-II-m-B-19040Clãdirea, care gãzduieºte în

prezent librãria Cãrtureºti-Carusel,este situatã în centrul istoric al Capi-talei. Drept urmare, se bucurã de oputernicã expunere publicã. Lucrãrilede reabilitare au presupus menþine-rea stilului arhitectural deosebit alclãdirii, alãturi de mãrirea suprafeþeiutile, prin extinderea subsolului ºirealizarea unui spaþiu comercial învechiul pod. Asigurarea seismicã aimobilului s-a obþinut prin introdu-cerea unui sistem de cadre transver-sale din beton armat, alãturi derealizarea radierului general în sub-sol. O deosebitã importanþã a fostacordatã asigurãrii imobilelor înveci-nate, încadrate în clasa I de riscseismic, ale cãror fundaþii se aflãîntr-o stare avansatã de degradare.

Structura de rezistenþã iniþialã aclãdirii era dispusã preponderent pedirecþia longitudinalã, fiind alcãtuitãdin pereþi ºi stâlpi de zidãrie portantãnearmatã din cãrãmidã, alãturi degrinzi, planºee ºi stâlpi din betonarmat. În plan, imobilul se înca-dreazã într-un dreptunghi de aproxi-mativ 30 m x 15 m, care seîngusteazã uºor cãtre latura de nord,înãlþimea totalã a clãdirii fiind deaproximativ 16 m, iar regimul deînãlþime S+P+E+M. Vechea clãdireavea ºi o pivniþã parþialã, ce coborapânã la aproximativ 2,80 m subpãmânt.

Conformarea ºi alcãtuirea ele-mentelor de rezistenþã era tipicãpentru imobilele construite în aceaperioadã, evenimentele seismicenefiind luate în calcul în procesul deproiectare. Având în vedere stareageneralã precarã în care se aflaclãdirea, consolidarea fost imperiosnecesarã pentru punerea în siguranþã

Fig. 6: Palatul Victoria. Modelul de calcul

Fig. 7: Palatul Victoria. Amortizori cu masã acordatã

Fig. 8: Librãria Cãrtureºti-Carusel. Elementenou introduse la consolidare

Fig. 9: Librãria Cãrtureºti-Carusel. Grave deteriorãriale fundaþiilor existente datorate infiltraþiilor

Fig. 10: Librãria Cãrtureºti-Carusel. Fisuri alepereþilor din zidãrie, determinate de tasãri diferenþiate



ºi reluarea utilizãrii imobilului. Nece-sitatea consolidãrii, combinatã cuimportanþa prezervãrii detaliilor stilis-tice ale clãdirii, a condus la adop-tarea unor soluþii tehnice curajoaseºi inovative.

Metoda de consolidare adoptatãpentru clãdirea monument îmbinã oserie de mãsuri menite, pe de o parte,sã remedieze degradãrile suferite deimobil ºi sã îi ridice capacitatea depreluare a forþelor seismice, iar pede altã parte sã evidenþieze ele-mentele stilistice deosebite ºi sã per-mitã gãzduirea noilor funcþiuni alocateprin tema de arhitecturã.

Proiectul de consolidare a intro-dus un sistem de cadre transversalecare pornesc din 6 perechi de pereþitransversali noi aflaþi în subsol, ºi seîncheie în 6 grinzi de mare capaci-tate, situate la ultimul nivel. Stâlpiinoilor cadre din beton sunt cruci-formi, fiind capabili sã preia încãrcãripe ambele direcþii. Pe direcþia longi-tudinalã au fost introduse grinziperimetrale în dreptul planºeelor dinbeton armat, iar pe direcþia transver-salã, la colþurile clãdirii au fost creaþipatru pereþi în formã de corniere,legaþi, de asemenea, prin grinzi.

Soluþii inovative de consolidareau fost necesare ºi pentru realizareasubsolului, unde s-a dorit adâncireaacestuia ºi extinderea sa subîntregul imobil, mãrindu-i-se supra-faþa cu aproximativ 25% faþã de ceainiþialã. Pentru a îndeplini obiectivele

stabilite a fost necesarã efectuareade lucrãri sub pereþii existenþi aiclãdirii ºi anume execuþia unor sub-zidiri de aproximativ 1 m înãlþime,alãturi de excavarea zonei de Nord asubsolului. În acest fel, s-a realizatextinderea la partea inferioarã a tutu-ror elementelor din infrastructurã. BISERICA EVANGHELICÃ C. A., SIBIU –

SB-II-m-A-12078Biserica Evanghelicã din Sibiu,

edificiu simbol al culturii sãseºti, afost ridicatã în mod organic în se-colele XIV - XVI. De-a lungul timpu-lui, ea a suferit numeroase remedieri,lipsind, însã, o abordare de ansam-blu asupra întregii structuri.

Spre finalul anilor 2000 stabilita-tea edificiului era puternic afectatã,anumite elemente fiind în prag decolaps. Intervenþia de consolidareîmbunãtãþeºte comportarea seis-micã, aliniindu-se recomandãrilorinternaþionale pentru monumente,fãrã a aduce, însã, structura lanormele curente de proiectare.

Datã fiind complexitatea proiec-tului ºi angajamentul parohiei de arealiza o lucrare de înaltã calitate,s-a stabilit etapizarea lucrãrilor astfelîncât condiþiile bugetare disponibilesã poatã fi întrunite. Lucrarea derestaurare a Bisericii Evanghelice afost, aºadar, împãrþitã în trei etapeprincipale.

Prima etapã a presupus lucrãride ameliorare structuralã care auavut drept scop eliminarea cauzelorºi repararea degradãrilor întâlnite lapartea superioarã a imobilului.

Lucrãrile s-au concentrat asuprapãrþii superioare a construcþiei, princonsolidarea bolþilor ºi a corona-mentului pereþilor (centuri ºi cãmã-ºuieli la partea superioarã a zidurilor).Totodatã, s-au reparat ºi consolidatºarpanta ºi învelitorile bisericii, pebaza unei soluþii propuse, în preala-bil, de domnul profesor dr. ing.Szabo Balint.

Soluþiile adoptate în cadrul primeifaze a consolidãrii au avut în vederenu doar conservarea materialuluiconstruit iniþial, dar ºi adoptarea, pecât posibil, a unor tehnici tradiþionalede execuþie, cât mai apropiate decele originale, în special la ºarpantã.

Multitudinea elementelor diferite,alãturi de gradul lor ridicat de inter-dependenþã, face din prima fazã aconsolidãrii cea mai complexã etapãa întregii lucrãri. Acestea nu aureprezentat, însã, o consolidare pro-priu-zisã. Sporirea capacitãþii derãspuns seismic va fi obþinutã odatãcu implementarea urmãtoarelor fazede execuþie, care presupun lucrãriasupra întregului ansamblu alclãdirii.

În prima fazã, intervenþia cea maidelicatã a fost stabilizarea bolþilor ºireparaþiile ºarpantei, folosindu-semetode tradiþionale. Nervurile de laextradosul bolþilor au fost, iniþial,considerate imposibil de realizat,fiind pentru prima datã când, înRomânia, a fost propusã o astfel de

Fig. 11: Biserica Evanghelicã, Sibiu. Nervurã lemnlamelar încleiat

Fig. 12: Biserica Evanghelicã, Sibiu.Dispunere nervuri noi introduse peste bolþi



variantã de consolidare. Echipa deproiectare a ales ca nervurile puseîn operã sã fie din lemn lamelarîncleiat, variantã considerabil maiuºoarã faþã de opþiunea clasicã a uti-lizãrii betonului armat sau a oþelului.

Nervurile lamelare au fost execu-tate exclusiv manual, la faþa locului,în podul bisericii, acolo unde fiecarelamelã a fost curbatã la rece. Soluþianu a putut fi aplicatã ºi peste bolþilestelate din cauza complexitãþii tipa-rului curburilor, fiind adoptate nervuridese din beton armat uºor. Noilenervuri introduse urmãresc conturularcelor decorative din piatrã aflate laintradosul bolþilor, ce erau, în preala-bil, în prag de colaps. Blocurile dinpiatrã care alcãtuiesc vechile nervurisunt fixate de noile arce prin tije dinoþel de 10 mm grosime, introduse înforaje executate în acestea ºiumplute, apoi, cu rãºini epoxidice.

A doua fazã a reabilitãrii implicãlucrãri asupra celorlalte bolþi (de laparter, mai puþin afectate), asuprastructurii metalice interioare a turnu-lui, reabilitarea ºarpantei navei denord, consolidãri ºi reparaþii deurgenþã la pereþi ºi consolidarea fun-daþiilor turnului scãrilor adosatfaþadei de sud. Intervenþia cea maiineditã propusã pentru aceastãetapã este reprezentatã de consoli-darea pereþilor grav avariaþi folosindtiranþi post tensionaþi verticali ºi ori-zontali introduºi în foraje uscate exe-cutate în grosimea zidãriei.

A treia etapã de intervenþie arerolul de a îmbunãtãþi comportareaansamblului structural la acþiuneaseismicã. Pentru aceasta, toþi pereþiide zidãrie se vor arma cu bare me-talice post tensionate orizontale ºiverticale, introduse în gãuri forateuscat ºi umplute apoi cu mortar.În continuare, capacitatea fundaþiilorde a prelua încãrcãrile structurii va fisporitã prin lucrãri de intervenþieasupra lor.

DESFÃªURAREA LUCRÃRILORDE CONSOLIDARE

A MONUMENTELOR ISTORICEPRIN PRISMA

METODOLOGIEI MP 025 / 2004Metodologia se referã la funda-

mentarea propunerilor de intervenþienecesare la structurile monumen-telor istorice ºi la proiectarea lucrã-rilor de intervenþie structuralã.

Ea a intrat în vigoare prin OrdinMinisterial, înaintea normativuluiP100-3/2008 ºi deci face trimitericãtre P100/1992, capitolele 11 ºi 12(referitoare la evaluarea, experti-zarea ºi intervenþiile asupra clãdirilorexistente). P100-3/2008 a înlocuitcapitolele respective, drept urmarereferirile din MP025/2004 cãtreP100/1992 sunt acum aplicabilecãtre P100-3/2008.

Normativul P100-3/2008 menþio-neazã faptul cã, în cazul monu-mentelor ºi clãdirilor istorice,prevederile sale pot fi aplicate doardacã ele „nu contravin conceptelor,abordãrilor ºi procedurilor specificecuprinse în documentele normativeîn vigoare în acest domeniu”.

Conform MP025/2004, mãsuriledin P100/92 capitolele 11 & 12 (deciºi cele din P100-3/2008) sunt aplica-bile în mãsura în care nu contrazicprevederile MP025/2004. Drept ur-mare, prevederile MP 025/2004 auîntâietate în faþa celor din P100-3/2008în cazul monumentelor istorice.

Metodologia este în vigoare con-form ultimei liste a normativeloraflate în vigoare, publicatã deM.D.R.A.P. în septembrie 2015. În continuare sunt redate ºi comentate

articole extrase din MetodologiaMP 025/2004

Notã: Comentariile sunt marcate cu

caractere italice.

7. 1. 5. Lucrãrile de intervenþietrebuie sã respecte cu stricteþe cri-teriile stabilite de arhitectul restaura-tor în ceea ce priveºte: dimensiunile,formele, ritmul ºi stilul monumentului.

1. 2. 4. Metodologia indicã sta-bilirea nivelului de performanþã seis-micã a monumentelor istorice pentrucutremurul maxim credibil pe ampla-sament (cu perioada medie derevenire de 500 de ani), dupã cumurmeazã:

• Sunt acceptate avarii, uneoriextinse, reparabile, la elementelestructurale ºi nestructurale;

• Nu sunt acceptate avarii „ireme-diabile” ale finisajelor ºi decoraþiilorcu valoare culturalã semnificativã, înafara situaþiilor „temeinic justificate”.

Aceasta înseamnã cã prin exe-cutarea lucrãrilor de intervenþie, laincidenþa cutremurului maxim credi-bil se vor evita:

• Pierderi de vieþi omeneºti;• Prãbuºirea parþialã sau totalã a

construcþiei;• Cãderea unor elemente nestruc-

turale din exteriorul / interiorul con-strucþiei;

• Împiedicarea evacuãrii ocupan-þilor sau a intrãrii echipelor de inter-venþie prin blocarea cãilor deacces/evacuare.

1. 2. 5. Pentru situaþiile „temeinicjustificate”, nivelul performanþelorseismice poate fi inferior celui men-þionat mai sus, cu condiþia adoptãriimãsurilor necesare pentru evitareapierderilor omeneºti prin prãbuºireaparþialã sau totalã a clãdirii.

Practic, prin „acceptarea avariilorextinse, reparabile, la elementestructurale ºi nestructurale” se poateînþelege acceptarea încadrãrii înclasa RSIII – RSII, iar prin neac-ceptarea „avariilor iremediabile alefinisajelor” se exclude încadrarea înclasa RSIII sau superioarã.

În continuare, în situaþii „temeinicjustificate” nivelul de performanþãminim acceptat este cel „necesarpentru evitarea pierderilor omeneºtiprin prãbuºirea clãdirii”, ceea ceînseamnã acceptarea încadrãrii monu-mentului în clasa de Risc Seismic II– imobilul poate suferi avarii majore,dar pierderea stabilitãþii puþin proba-bilã (ºi deci, a pierderilor omeneºti).


În aceastã situaþie, însã, deºicondiþia de evitare a pierderiloromeneºti poate fi consideratã înde-plinitã, gradul avariilor suferite deimobil pot conduce la nefezabilitatearemedierii lor ºi la pierderea totalã amonumentului istoric.

Denumirea „temeinic justificat”este explicatã în urmãtorul mod:

6. 2. 1. 2. În cazul în care forþaseismicã convenþionalã determinatãconduce la lucrãri care implicãmodificãri inacceptabile, cu caracterireversibil ale arhitecturii sau deco-raþiilor acestuia, forþa de calcul poatefi diminuatã prin înmulþire cu un coe-ficient subunitar.

Valoarea coeficientului va fi sta-bilitã fãrã ca, prin acesta, perfor-manþa seismicã a structurii sãcoboare sub „nivelul minim accep-tabil” stabilit de comun acord, princompromis reciproc, de cãtre arhi-tectul restaurator ºi inginerul struc-turist. Nivelul de reducere al forþei vafi aprobat odatã cu avizarea proiec-tului de cãtre forurile competente.

„Nivelul minim acceptabil” al inter-venþiei se va stabili comparând „be-neficiile” sporului de siguranþã cu„costurile” datorate pierderii integritãþiiarhitecturale/culturale.

Se poate interpreta cã inginerulproiectant stabileºte cât de departeeste dispus sã avanseze în clasaRSII, deci îºi hotãrãºte gradul de riscasumat în favoarea conservãrii ele-mentelor de însemnãtate culturalã.Totodatã, nivelul de risc asumat tre-buie aprobat prin avizarea proiectu-lui de cãtre „forurile competente”.

Echitabil ar fi ca, în situaþia încare inginerul proiectant acceptã, lainiþiativa arhitectului restaurator, men-þinerea clãdirii la nivelul RSII, cele-lalte pãrþi (arhitectul restaurator,reponsabilii M.C. etc.) sã aibã, larândul lor, rãspundere legalã efec-tivã asupra încadrãrii în RSII. Maimult, dat fiind nivelul ridicat de riscimplicat ºi lipsa puterii decizionalefinale a inginerului, ar fi rezonabil caacesta, cu menþiunea informãriicorespunzãtoare a celorlalte pãrþi

implicate asupra riscurilor, sã benefi-cieze de privilegiul declinãrii respon-sabilitãþii.

6. 2. 1. 3. Pentru clãdirileîncadrate în clasa I sau II de impor-tanþã, coeficientul de reducere nu vafi mai mic de 0,7 pentru clasa I saumai mic de 0,6 pentru clasa II.

6. 2. 1. 4. Pentru situaþiile în carecele de mai sus nu pot fi respectate,se vor lua dupã caz urmãtoarelemãsuri:

• Schimbarea funcþiunii pentruclãdirile „laice”;

• Restricþionarea accesului publi-cului pentru clãdirile „de cult”.

Metodologia favorizeazã decla-sarea importanþei unui imobil (ºi decimodificarea funcþiunii sale) faþã demenþinerea funcþiunii acestuia,probabil din cauza elementelorarhitecturale/culturale ce nu permitintervenþii extinse.

Trebuie, totuºi, ca acest lucru sãfie fezabil atât din punctul de vedereal versatilitãþii edificiului, cât ºi aldisponibilitãþii proprietarului. �


Foraje profesionalede medie ºi mare adâncime

• Dispunem de personal calificatºi specializat în domeniu;

• Avem în dotare echipamenteprofesionale de ultimã generaþie;

• Timpul de execuþie al unui forajeste foarte mic iar durata de viaþãeste foarte mare;

• Calitatea materialelor folositeeste conform standardelor europene;

• Oferim garanþie pentru oricelucrare executatã de minimum 2 ani,conform contractului;

• Avem executate peste 2.000 deforaje pentru puþuri de apã ºi pompede cãldurã, în toatã România;

• Suntem flexibili ºi ne adaptãmnevoilor oricãrui client.

Foraje puþuri apãExecutãm foraje de medie ºi

mare adâncime în orice tip de sol,având orice duritate, în orice judeþdin þarã (adâncimea minimã deforare este de 40 ml).

Un foraj de alimentare cu apã estemai mult decât o simplã gaurã înpãmânt, dar pentru mulþi nu con-teazã decât partea de deasupra alucrurilor. Un foraj de apã este olucrare inginereascã, ce necesitãcalitãþi speciale pentru a-l putea con-trola ºi executa în cele mai bunecondiþii.

Pentru forajele de apã se folosescdouã sisteme diferite, în funcþie dezona ºi litologia solului:

• foraj hidraulic rotativ cu circu-laþie de fluid, acest sistem fiind folo-sitor în soluri moi ºi medii, cum ar fiargile, nisip, pietriº etc.

• foraj uscat cu ciocan de fund,acest sistem fiind folositor în soluridure, cum ar fi granit, rocã, mar-murã, calcare ºi alte tipuri de roci.

Foraje pentru pompe de cãldurãPompele de cãldurã sunt pro-

duse relativ noi pe piaþa româneascãdar foarte cunoscute ºi folosite înþãrile din vestul Europei, mai ales înþãrile scandinave. Chiar ºi pe acestepieþe produsul este relativ nou dar înultimii ani pompele de cãldurã audevenit foarte populare. În Suedia,de exemplu, mai mult de 80% dintreimobile, având cele mai diverse des-tinaþii - vile, apartamente, ºcoli,

grãdiniþe, primãrii, sedii de bãnci ºiîn special hoteluri - sunt încãlzite cupompe de cãldurã.

Cu toate cã investiþiile de începutsunt mari, comparativ cu o centralãpe gaze sau lemne, tot mai mulþiproprietari de case, vile sau clãdiriopteazã pentru aceastã formã deîncãlzire ºi producere a apei caldemenajere, cât ºi a aerului condi-þionat, datoritã costurilor scãzute deîntreþinere ºi funcþionare.

Optând pentru acest sistem deîncãlzire/climatizare ºi anume pompade cãldurã, se poate realiza o eco-nomie de pânã la 75% faþã de sis-temele de încãlzire clasice (gaz,lemne etc.).

Pentru adaptarea energiei geo-termale din sol se fac unul sau multeforaje, în funcþie de necesarul decãldurã pentru construcþia în cauzã.

Forajele sunt executate cu omaºinã de forat specialã, în careeste introdus un furtun colector dinpol iet i lenã t ip U (2 x Ø40 sau4 x Ø32), prin care va fi recirculat unagent compus din apã ºi alcool etilicpentru a rezista la îngheþ pânã la celpuþin -8 grade Celsius. �

Echipele noastre executã foraje profesionale de medie ºi mare adâncime, pentru puþuri de apã, pompede cãldurã, consolidãri, piloni ºi micropiloni.

Cu o experienþã de peste 10 ani ºi utilaje performante, vã garantãm calitatea, profesionalismul ºi serio-zitatea în execuþia celor mai bune lucrãri.

SC PRECON SRL, societate comercialã cu capital integral privat, constituitã în anul 1991 princumpãrarea unui activ de la SC Progresul SA Bucureºti, are ca principal obiect de activitate producerea ºivalorificarea elementelor prefabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþiicivile, industriale ºi agricole.

PRECON SRL – garanþia calitãþii

GAMA DE PRODUSE1. Stâlpi electrici din BAC tip SC/SR 2970:20052. Stâlpi electrici din BAP tip SE/SR 2970/20053. Stâlpi electrici din BAC tip ENEL - D, E, F, G - DS 3000 RO4. Stâlpi electrici din BAC tip SF 8-11 / tramvai / troleibuz5. Rigle din BAC staþii 110/220 kV tip R8006 ºi R900056. Fundaþii prefabricate tip ancorã STÂLPI PASS-U-400kV7. Borne de marcaj LES 20 kV8. Rigole tip U pentru LES9. Cabine beton armat pentru tablouri electrice generale

10. Cãmine de tragere pentru instalaþii electrice, telefonie11. Cãmine vane modulate apã/canal, gaze, termoficare12. Cãmine cheson cu cuþit13. Separatoare de grãsimi, nãmol, hidrocarburi14. Cãmine de vizitare apã/canal DN 800, 1.000, 1.250, 1.50015. Tuburi canalizare, reducþii tronconice, guri de scurgere16. Parapeþi tip NEW JERSEY separatori de sens17. Ziduri de sprijin tip L ºi T18. Elemente prefabricate pentru drumuri ºi poduri19. Elemente prefabricate pentru împrejmuiri industriale20. Prefabricate din beton armat pentru hale industriale

PRECON urează Crăciun Fericit şi un 2016 plin de realizăriclienţilor şi partenerilor de afaceri.

La mulţi ani!

TOP GEOCART a verificat, prin tehnologie laser scaner,verticalitatea coºului de fum de 351,5 m

de pe platforma industrialã a Municipiului Baia MareMãsurãtori efectuate, în cursul lunii noiembrie 2014, de

cãtre TOP GEOCART, reprezentant Leica în România, împre-unã cu colectivul Departamentului Mãsurãtori Terestre ºiCadastru din cadrul Facultãþii de Construcþii a UniversitãþiiTehnice din Cluj Napoca asupra verticalitãþii celei mai înalteconstrucþii din România, coºul de fum de 351,5 m de la BaiaMare, au constatat o abatere semnificativã de la verticalitate,produsã de la ciclul de mãsurare anterior din martie 2013.

Abaterea, care depãºeºte jumãtate de metru, a fost con-firmatã în decembrie 2014 ºi martie 2015 prin utilizareatehnologiei laser scaner, respectiv Leica ScanStation C10.

Printre cauzele posibile ale fenomenului produs poate fiºi intensa activitate de demolare a întregului fost combinat deprelucrare a minereurilor neferoase, practic a tuturor con-strucþiilor din jurul coºului de fum. Soarta obiectivului nu esteîncã decisã, autoritãþile oscilând între demolarea coºului sauecologizarea ºi decontaminarea întregii zone ºi reutilizareaacesteia ca parc tehnologic industrial cu pãstrarea coºului,având în vedere semnificaþia ºi vizibilitatea acestuia.

Lucrarea prezintã atât rezultatele obþinute prin tehnologieclasicã, utilizând mai multe staþii topografice totale de diferiteprecizii, cât ºi pe cele obþinute prin scanare laser. Verificarea

cu ajutorul Leica C10 laser scanner a verticalitãþii coºului de fum de 351,5 m din Baia Mare,efectuatã la sfârºitul anului trecut ºi începutul acestui an, a confirmat devierea de la verti-calã, deºi tehnic puterea maximã de rezoluþie a aparatului este de 300 m, norul de punctedispersându-se spre vârful construcþiei.

Valorile înregistrate prin mijloacele clasice ºi cu laserul sunt apropiate, dar nu egale,motivul fiind cã în niciunul dintre procedee nu s-au folosit reperi stabili montaþi pe structurã,ci doar peretele acesteia. În cel de-al doilea caz, peretele din beton al coºului de fum nueste cel mai bun mediu de reflectare a razelor laser emise de laser scanner, dar folosindsofturi adecvate, s-a putut construi geometria acestuia.

Avantajul folosirii acestui aparat este, în primul rând, faptul cã, prin scanarea integralã astructurii, se construieºte un model digital integral al acesteia, înregistrându-se toate abate-rile de la geometria idealã.

TOP GEOCART, împreunã cucolectivul Departamentului deMãsurãtori Terestre ºi Cadastrual Facultãþii de Construcþii dinCluj-Napoca, va continua cerce-

tãrile în domeniu, cu echipamente alternative ºi mai perfor-mante, ca de exemplu Leica Nova MS50 Multistation, careasigurã scanarea pânã la distanþe de 600 m - 800 m. �


Cum sã evitãm corecþiile financiare,utilizând eficient Fondurile Europene

Codrina ANDRIOAIEI, trainer expert în achiziþii publice ºi implementarea proiectelor cu fonduri comunitare -NEW EUROPE CONSULTING SRL

În ceea ce priveºte proiectele deconstrucþii, o utilizare eficientã a fon-durilor europene, precum ºi evitareacorecþiilor financiare / cheltuielineeligibile, sunt obiective care sedoresc a fi atinse de cãtre fiecarebeneficiar de fonduri europene.

Pentru aceasta sunt necesare:• O bunã cunoaºtere a legislaþiei

privind calitatea în construcþii ºiresponsabilitatea factorilor implicaþiîn proiectarea ºi realizarea con-strucþiilor;

• Dezvoltarea de cunoºtinþe privindimplementarea proiectelor în construcþii;

• Dezvoltarea de cunoºtinþe pri-vind monitorizarea pe toatã duratade implementare a proiectelor, inclu-siv a proiectelor generatoare devenit ºi urmãrirea realizãrii indicato-rilor prevãzuþi în contractele definanþare;

• Dezvoltarea de cunoºtinþe pri-vind întocmirea documentaþiei deatribuire, precum ºi derularea proce-durilor de achiziþii publice prevãzuteîn cadrul contractelor de finanþare;

• Dezvoltarea de cunoºtinþe în cepriveºte sursele de finanþare ºi con-diþiile acordãrii acesteia, în vedereaidentificãrii celei mai potrivite / com-patibile surse de finanþare pentruatingerea obiectivului dorit.

Monitorizarea permanentã a unuiproiect este necesarã ºi are caobiective principale:

1. Mãsurarea progreselor înregis-trate, raportate la prevederile con-tractului de finanþare;

2. Culegerea de informaþii în ve-derea evaluãrii proiectului ºi aprecieriimodului de derulare;

3. Culegerea de informaþii cu pri-vire la derularea activitãþilor prevãzuteîn proiect precum ºi a aspectelorfinanciare;

4. Analiza informaþiilor în vedereareducerii efective a apariþiei riscurilorîn implementare.

Urmãrirea permanentã a progre-sului unui proiect are ca scop:

1. Identificarea oricãrei deviaþii carear putea sã aparã de la indicatoriimenþionaþi în proiect;

2. Urmãrirea respectãrii procedu-rilor de achiziþii;

3. Identificarea punctelor tari ºi apunctelor slabe, în vederea infor-mãrii decidenþilor cu scopul luãriimãsurilor corective de sprijinire aimplementãrii în bune condiþii.

Monitorizarea unui proiect cufinanþare nerambursabilã are învedere urmãtoarele domenii:

1. Monitorizarea progresului tehnic;2. Monitorizarea financiarã – pre-

supune urmãrirea încadrãrii corectea sumelor în liniile bugetare apro-bate, precum ºi încadrarea în limi-tele fiecãrei linii bugetare;

3. Monitorizarea de conformitate– presupune verificarea permanentãa respectãrii regulilor impuse defiecare program de finanþare în parte.

Monitorizarea permanentã a unuiproiect permite managerului deproiect, membrilor echipei de impe-mentare ºi membrilor parteneriatuluisã identifice din timp un posibil risc ºisã ia mãsuri pentru înlãturarea lui,astfel încât aceastã acþiune proac-tivã sã asigure implementarea cusucces a proiectului.

Având în vedere aceste aspecte,managerul de proiect, managerulfinanciar, expertul pentru achiziþiipublice, precum ºi ceilalþi membri aiechipei de implementare, trebuie sãcunoascã temeinic prevederile legis-laþiei comunitare ºi ale legislaþieinaþionale specifice, precum ºi re-gulile programului de finanþare ºiprevederile contractului de finanþare.

Cunoaºterea acestora ºi respec-tarea procedurilor de lucru stabilitede finanþator asigurã atingereaobiectivelor stabilite prin proiect, înperioada de timp stabilitã ºi, ceea ceeste foarte important pentru oriceBeneficiar de fonduri nerambursa-bile, obþinerea întregii finanþãri sta-bilite de la semnarea contractului definanþare, fãrã aplicarea de corecþiifinanciare sau stabilirea unor cheltu-ieli neeligibile. �

În calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, România trebuie sã îºi îndepli-neascã obligaþiile pe care ºi le-a asumat prin Tratatul de aderare. Având în vedere acest fapt, legislaþianaþionalã detaliazã ºi faciliteazã aplicarea în practicã a legislaþiei Uniunii Europene. Supremaþia dreptuluicomunitar impune ca aceasta sã nu poatã deroga de la dispoziþiile legislaþiei UE. ªi hotãrârile judecãtoreºtipronunþate de instanþele Uniunii Europene se aplicã în mod obligatoriu, atât între pãrþile din proces, cât ºituturor autoritãþilor publice din toate statele membre, precum ºi persoanelor fizice ºi juridice din statelemembre ale UE.

În aceste condiþii, este deosebit de important ca autoritãþile publice, cât ºi beneficiarii proiectelor cofi-nanþate din fonduri europene, sã cunoascã ºi sã aplice legislaþia UE, precum ºi legislaþia naþionalã armo-nizatã cu aceasta, cu scopul de a preveni ºi a combate posibilele nereguli ºi fraude. Un accent deosebit, încazul celor care sunt beneficiari de fonduri europene, se pune pe prevenirea situaþiilor de incompatibilitateºi/sau conflict de interese, situaþii care pot conduce la sancþiuni administrative ºi penale.

Un rol esenþial în acest proces îl are monitorizarea permanentã a proiectelor, pe toatã durata de imple-mentare ºi ulterior, în perioada post implementare.


Lucrãri de consolidare a falezelorîn zona municipiului Constanþa

dr. ing. Victor DUMITRESCU, ing. Aurel GÃLBINAªU, ing. Constantin SPÃTARU - SC IPTANA SA

Faleza aferentã oraºului Con-stanþa este, în general, o falezãînaltã, cu diferenþe de nivel de pânãla 25 m - 30 m. Aceasta este formatãdintr-o succesiune de niveluri deloess, separate prin paleosoluri,având la bazã un orizont de argileroºii de vârstã villafranchian, care sesuprapun pe calcare organogenesarmaþiene. În zonele fãrã lucrãri deconsolidare, apele pluviale ºi celeprovenite din pierderile de la reþeauade apã ºi canalizare a oraºului seinfiltreazã prin straturile de loesspânã la stratul de argilã, care esterelativ impermeabil, provocând acu-mularea apei la bazã ºi alunecãri alestratelor superioare. La aceasta seadaugã ºi acþiunea abrazivã a valu-rilor, în special în zonele unde plajaeste îngustã sau lipseºte. Acestefenomene conduc la „retragerea“falezei cu cca. 50 cm/an.

Faleza municipiului Constanþa afost amenajatã aproape pe toatãlungimea sa, însã acum existãnumeroase zone degradate în timp.Aceste degradãri s-au produs prinprãbuºirea taluzurilor falezei ºi prindistrugerea lucrãrilor de consolidareexistente la baza ei.

Cauzele care au determinat oasemenea situaþie sunt:

• constituþia litologicã a formaþiu-nilor falezei;

• vechimea de peste 30 ani alucrãrilor de consolidare;

• insuficienþa sau lipsa lucrãrilorde întreþinere ºi reparaþii la amena-jãrile existente;

• acþiunea de erodare tot mai pu-ternicã a valurilor, cauzatã ºi de lipsaunor lucrãri (diguri) de protecþie aplajelor;

• creºterea umiditãþii solului, dincauza sporirii infiltraþiilor de apãprovenitã din pierderile din reþeaua

de apã a oraºului, ca urmare avechimii acestor reþele.

Pentru oprirea fenomenelor deprãbuºire ºi alunecare a falezelor,având drept consecinþã pierderea deteren proprietate publicã ºi privatã,au fost prevãzute lucrãrile necesareconsolidãrii falezei în zona munici-piului Constanþa, între portul Tomisºi staþiunea Mamaia.

Lucrãrile de consolidare a falezeisunt amplasate între str. Belvedereºi str. Lt. Gh. Economu, tronsonulavând o lungime de 1.100 m (fig. 1).

Pe acest tronson sunt douã zonedistincte din punct de vedere allucrãrilor existente, ºi anume:

• Zona de Sud, cu o lungime decca. 600 m, cu un zid de sprijin dinbeton pentru protecþia falezei, parþialprãbuºit;

• Zona de Nord de cca. 500 mlungime, în care nu se aflã lucrãri deconsolidare. Pe aceastã zonã seaflã, însã, Staþia de Pompare apã demare pentru Delfinariu.

Zidul de sprijin existent pe zonade Sud prezenta în anul 2006 numaidouã elemente prãbuºite, restul fiindstabil (foto 1). În prezent, zidul estecãzut pe o lungime de 186 m (foto 2).

Pe zona de Nord, comparativ custarea din 2006 (foto 3), în prezent,creasta falezei a înaintat cãtre oraº(foto 4), afectând proprietãþile limi-trofe. Taluzul falezei este aproapevertical existând pericolul unor noiprãbuºiri.

Cu 30 - 35 de ani în urmã au fost executate lucrãri de consolidare a falezelor în zona sudicã ºi în zonacentralã pânã în dreptul str. Rãchitaºi. Zona de nord a rãmas, însã, fãrã lucrãri de consolidare, iar o partedintre cele realizate, din cauza lipsei lucrãrilor de întreþinere, a vechimii lucrãrilor ºi acþiunii permanente avalurilor, au suferit degradãri foarte mari, încât acum ele trebuie refãcute.

Fig. 1: Amplasamentul lucrãrilor


SOLUÞIA DE CONSOLIDARELa stabilirea soluþiei de consoli-

dare a falezei s-au avut în vedere

situaþia existentã evidenþiatã de ridi-

carea topograficã executatã înaintea

începerii proiectãrii, litologia terenu-

lui care constituie faleza ºi faptul cã,

în viitor, se va executa Riviera Tomis.

Studii geotehniceDin „fiºa“ forajelor executate a

rezultat urmãtoarea stratificaþie aterenului.

Sub un strat neomogen de 1,6 m- 2,0 m se aflã depozitul de loessgãlbui, cu intercalaþii cafenii decca. 16 m - 17 m grosime. Umiditateastratului de loess este relativ redusã(w < 20%) pânã la o adâncime decca. 12 m, dupã care umiditateacreºte, ajungând la bazã la valoareamaximã de w = 31% - 32%. Consis-tenþa stratului de loess este plasatãîn domeniul plastic - vârtos pânã la14 m - 16 m adâncime, dupã carescade la plastic - consistent ºi plastic- moale pânã la baza stratului.

Porozitatea are valori ridicate,n >48% pânã la 14 m adâncime,dupã care scade la 44% - 45%.

Plasticitatea, în totalitatea cazu-rilor, este „plasticitate mijlocie“.

Sensibilitatea la umezire arevalori mai mari de 2% pânã laadâncimi de 14 m.

Rezistenþa dinamicã pe con (Rd)are valori reduse, cuprinse întreRd = 1 - 2,5 MPa, valorile minimeînregistrându-se la baza stratului deloess.

Capacitatea portantã (Presiuneaadmisibilã), estimatã pe baza rezis-tenþei dinamice, scade odatã cuadâncimea, de la valoarea maximãde 189 kPa la valoarea minimã de47 kPa.

Pe probele recoltate din stratulde loess s-au determinat, în labora-tor, parametrii geotehnici prezentaþiîn tabelul 1.

Stratul de argilã - prãfoasã cafenieare grosimea de cca. 4,0 m ºi se aflãsub stratul de loess, la adâncimi depânã la 22,5 m - 23,0 m.

Consistenþa materialului îl pla-seazã în domeniul „plastic vârtos“,plasticitate „foarte mare“ ºi compre-sibilitate medie.

Rezistenþa dinamicã pe con (Rd)are valori medii cuprinse întreRd = 3,5-8,8 MPa, valorile minimefiind la partea superioarã a stratuluiargilos.

Presiunea admisibilã (Pa), esti-matã pe baza rezistenþei dinamice(Rd), creºte odatã cu adâncimea dela 207 kPa la 440 kPa.

Parametrii geotehnici ai acestuistrat, determinaþi în laborator, suntarãtaþi în tabelul 2.

Sub adâncimea de -23 m s-aîntâlnit stratul de argilã nisipoasã,cenuºie - galben - verzuie, plasticvârtoasã, cu fragmente de calcar,care spre baza stratului trec la bolo-vani de calcar alterat înglobate înmatrice argiloasã verzuie roºcatã.

Rezistenþa dinamicã pe con (Rd)are valori ridicate, de la Rd = 11,26 MPala partea superioarã, la Rd = 26,72 MPala partea inferioarã.

Presiunea admisibilã, estimatã labaza testului de penetrare, are valoride Pa = 536 - 681 kPa în stratul deargilã galben - verzuie cu fragmentede calcar ºi de Pa = 1.330 kPa înstratul de bolovani de calcar cumatrice de argilã.

Foto 1

Foto 2

Foto 3

Foto 4

Tabelul 1



La adâncimea de cca. 35 m s-aîntâlnit stratul de calcar grezosintens fisurat, cu rare goluri de solu-bizare ºi incluziuni silicoase.

Soluþii de consolidareSoluþia de consolidare constã în

refacerea taluzului falezei, prepon-derent prin umpluturi în trepte demaximum 6,0 m înãlþime, pantataluzului fiind de 1 : 1,5.

La baza taluzului este prevãzutun zid de sprijin din gabioaneumplute cu piatrã brutã sortatã10 - 30 kg/buc. Zidul de sprijin esteprevãzut a se realiza la piciorul pro-filelor, având înãlþimi de 4,00 m pe526,00 m lungime ºi 3,00 m pe olungime de 180,00 m.

Gabioanele tip cutie sunt dinplasã cu ochiuri hexagonale dinsârmã de oþel dublu rãsucitã cu gal-fan, protejat cu PVC.

În spatele zidului de sprijin esteprevãzut un prism de piatrã brutãsortatã, similar cu cel din gabioane,acoperit cu un geotextil cu rol de fil-tru invers.

Soluþia propusã permite drenareaapelor infiltrate pânã la baza taluzu-lui, asigurând, astfel, o stabilitatesporitã în timp.

S-a prevãzut înierbarea taluzu-rilor cu un strat de pãmânt vegetalde 10 cm grosime ºi însãmânþareaacestuia. Pentru dimensionareaînãlþimii taluzurilor s-au folosit para-metrii geotehnici determinaþi prinîncercãrile de laborator.

Pentru accesul pietonal în dreptulstrãzilor principale s-au prevãzutscãri de acces din beton armat culãþimea de 3,0 m ºi balustrade deprotecþie de o parte ºi de alta.

Pe tronsonul de Sud, zidul desprijin existent, din beton, s-aprãbuºit pe întreaga lungime.

Elemente din beton provenite dela zidul de sprijin care s-a prãbuºit, înfuncþie de poziþia acestora în raportcu noul zid de sprijin, se vor spargesau se vor îngloba în umpluturi.

La cota coronamentului fostuluizid exista o promenadã din dale debeton. Aceastã promenadã se va

reface într-o soluþie similarã din dale

de beton turnat monolit cu un rost

central ºi rosturi la 4,00 m în lungul

zidului.

Pentru a stopa efectul de ero-

ziune provenit din acþiunea valurilor,

s-a prevãzut un dig de protecþie,

alcãtuit dintr-un nucleu de piatrã

brutã sortatã 1 - 500 kg/buc, protejat

spre apã de douã mantale de pro-

tecþie din blocuri naturale.

Cota superioarã a digului este

+3,0 mMN, cota superioarã a pro-

tecþiei cu blocuri 1 - 3 t/buc. fiind la

cota +4,50 mMN.

Între dig ºi zidul de sprijin se pre-

vãd umpluturi pânã la cota +2,20 m.

Pe aceastã fâºie va putea fi execu-

tatã în viitor Riviera Tomis, iar pânã

atunci aceasta se poate amenaja ca

plajã prin aport de nisip. În acest

caz, pe taluzul digului de apãrare vor

trebui construite mai multe scãri de

acces în apã.

BIBLIOGRAFIE1. Studiu geotehnic, PROLIF SA,

2006;

2. Studiu topo-batimetric, IPTANA

SA, 2010;

3. VAN DER MEER J. W.,

Conceptual design of rubble mound-

breakwater, Delft Hidraulic Publi-

cations, Olanda, 1993;

4. CIRIA C683, The Rock Manual,

Londra, 2007. �

Fig. 2: Profil amenajat

Tabelul 2�� urmare din pagina 31


Impactul ecological betonului autocompactant

cercetãtor ºtiinþific gradul II, dr. ing. Henriette SZILAGYI - director sucursala INCD URBAN-INCERC Sucursala Cluj-Napoca

Betonul autocompactant repre-zintã cea mai spectaculoasã des-coperire din ultimele decenii îndomeniul construcþiilor din beton.

Conceptul de beton autocompac-tant a fost propus de H. Okamura,(Universitatea din Tokio, Japonia), lasfârºitul anilor ’80, ca rãspuns la ce-rinþele stringente în ceea ce priveºterealizarea structurilor din betondurabile.

Cele trei proprietãþi care conferãbetonului calitatea de autocompac-tant sunt:

• abilitatea de rãspândire: abili-tatea de a umple complet suprafeþele,colþurile ºi volumele cofrajului în careeste turnat;

• abilitatea de trecere: abilitateade a trece printre armãturi, chiar ºi înzonele de armare congestionatã,fãrã a se produce separarea con-stituenþilor sau blocarea acestora;

• rezistenþa la segregare: abili-tatea de a reþine componentelegrosiere ale amestecului în suspen-sie, pentru a se menþine caracterulomogen al materialului.

În general, proprietãþile betonuluiautocompactant în stare întãritã suntsimilare sau superioare în raport cucele ale unui beton convenþionalechivalent. Se poate afirma, deci, cãgradul de compactare al betonului ºi,în consecinþã, durabilitatea sa estemai mult garantatã dacã se uti-lizeazã un beton autocompactant,pentru cã se reduce riscul potenþialal erorilor umane ce apar în cazul uneivibrãri incorecte ºi neuniforme [1].

Deºi materialele care se folosescpentru realizarea BAC sunt practicaceleaºi cu cele care intrã în com-poziþia betonului convenþional, existã

diferenþe esenþiale în ceea ce pri-veºte modul de producere al celordouã tipuri de betoane:

• Betonul autocompactant seremarcã printr-un conþinut de pulberimai mare, necesar pentru asigu-rarea coeziunii amestecului; adao-surile folosite de regulã pentru aîndeplini aceastã cerinþã pot fi: filerulde calcar, zgura granulatã de furnalmãcinatã, cenuºa volantã sau siliceaultrafinã. Prin prisma cercetãrilorderulate, se evidenþiazã faptul cãbetonul autocompactant poate fi pro-dus ºi fãrã adaosuri de parte finã,dacã dozajul de ciment ºi partea finãdin nisip (sub 0,125 mm) este îndea-juns de ridicat ca sã asigure cerinþamare de pulbere a betonului auto-compactant.

• Deºi la punerea în operãnumãrul de operaþii în cazul BAC sereduce deoarece nu mai este nece-sarã vibrarea betonului, timpul pentrutestarea în prealabil a compoziþiilorpreliminare este mai mare, dincauza sensibilitãþii ridicate a betonu-lui autocompactant la orice variaþie acaracteristicilor componentelor sale(ex.: umiditatea agregatelor, granu-lometria agregatelor, fineþea adao-surilor), precum ºi la exactitateadozãrii materialelor.

• Folosirea superplastifianþilor(aditivi de tipul HRWR – High rangewater reducing admixtures) dã posi-bilitatea adoptãrii unor rapoarte A/Cmici, ceea ce conduce la rezistenþela compresiune ale BAC în generalmai mari decât cele specifice cla-sei C 40/50, ajungând pânã laclasa C 100/115 [2];

• La rapoarte similare A/C, betonulautocompactant are rezistenþecaracteristice egale sau superioarebetonului convenþional, iar evoluþiaîn timp a rezistenþelor este similarã.

AVANTAJELE UTILIZÃRII BETONULUIAUTOCOMPACTANT

Conceptul de beton autocompac-tant a apãrut ºi s-a dezvoltat înJaponia din anul 1988, cu scopul dea se realiza structuri din beton dura-bile, prin îmbunãtãþirea calitãþii pro-cesului de punere în operã ºi vibrarea betonului convenþional.

În acelaºi timp, s-a constatat cãbetonul autocompactant (BAC) oferãºi avantaje de ordin economic, socialºi chiar de mediu în raport cubetonul convenþional, respectiv BACeste capabil sã asigure produselorturnate o calitate superioarã de fini-sare a suprafeþelor rezultate dupãdecofrare (foto 1).

Prin folosirea betonului autocom-pactant, pe ºantiere sau în fabricilede prefabricate, este nevoie de unnumãr mai redus de muncitori califi-caþi în procesul de punere în operã,vibrare ºi finisare a suprafeþelor tur-nate pentru a obþine un beton decalitate. Date fiind condiþiile existen-te pe piaþa muncii, atât în Japoniacât ºi în Europa ºi America de Nord,acest avantaj este din ce în ce maiimportant.

Deoarece nu mai este necesarãvibrarea betonului proaspãt turnat,se reduce substanþial zgomotul ºiriscul specific utilizãrii unor mijloacede compactare. Prin folosirea BACîn fabricile de prefabricate ºi prinreducerea substanþialã a zgomotu-lui, a devenit posibilã amplasareaacestor unitãþi în zonele urbane [3].

Duratã redusã de execuþie, evitarea poluãrii fonice, calitatea superioarã a suprafeþei betonului, rezis-tenþe mecanice sporite, durabilitate îmbunãtãþitã sunt doar câteva dintre calitãþile betonului autocompac-tant (BAC), betonul care, datoritã capacitãþii sale de autocompactare, umple toate colþurile cofrajului doarprin propria greutate, fãrã necesitatea compactãrii prin vibrare.


În concluzie, folosirea BAC asi-gurã scurtarea duratelor de execuþie,ca urmare a eliminãrii procesului devibrare.

În fabricile de elemente prefabri-cate/precomprimate din SUA, cos-turile de producere a BAC cresc cucirca 8-12% ca urmare a folosiriiunei cantitãþi mai mari de ciment saumateriale cimentoase. Cantitãþilemai mari de aditivi de tipul HRWR(superplastifianþi mari reducãtori deapã) sau VMA (aditiv modificator devâscozitate) necesari pentru produ-cerea BAC aduc o creºtere de încã2% faþã de betonul convenþional [4].Totuºi, în prezent este clarã tendinþade scãdere a acestor extra-costuriprin optimizarea cantitãþii de pul-bere, prin reducerea volumului depastã ºi prin folosirea adaosurilorpuzzolanice (de exemplu cenuºã), alcãror cost în SUA, de exemplu, estede circa 1/3 din costul cimentului.

Costurile suplimentare arãtatesunt compensate de reducerea peansamblu a costurilor de producþie,prin micºorarea timpului de punereîn operã, prin eliminarea vibra-toarelor ºi a operaþiilor de întreþinerea lor ºi prin creºterea siguranþeimuncitorilor.

Studiul fãcut într-o fabricã, la pro-ducerea de grinzi precomprimate, ademonstrat o reducere cu 20% atimpului convenþional de turnare ºicu 32% a manoperei cerute de acestproces. În general, manopera nece-sarã procesului de punere în operãse reduce în medie cu 30%.

Sunt de remarcat, de asemenea,creºterea duratei de utilizare a cofra-jelor ºi a echipamentelor de vibrare,ca urmare a eliminãrii vibrãrii în

cazul BAC. Indirect, eliminarea ris-cului de expunere la accidente amuncitorilor, reducerea costurilorpentru echipamentele de protecþiesonorã ºi calitatea superioarã acondiþiilor de muncã din fabrica deprefabricate conduc ºi la scãdereacosturilor privind securitatea ºi asi-gurãrile de muncã.

Elementul cheie, din punct devedere economic, la producereagrinzilor din beton precomprimat îlreprezintã operaþiunile de finisare aelementului dupã decofrare. Alveole,bule de aer ºi alte imperfecþiuni alesuprafeþei decofrate sunt elementecare apar, în general, dupã turnareºi sunt produse de aerul reþinut întrebeton ºi suprafaþa cofrajului. Volu-mul unor astfel de imperfecþiunipoate fi minimizat prin vibrareacorespunzãtoare sau prin folosireaagenþilor de eliberare a aeruluioclus. Cu toate acestea, munca ºicosturile necesare finisãrii ºi retu-ºãrii suprafeþelor reprezintã o partesemnificativã din manopera speci-ficã operaþiilor din industria de pre-fabricate.

În ansamblu, producãtorii debeton au arãtat cã, prin folosireaBAC, s-a înregistrat o reducere acosturilor ºi manoperei pentru retu-ºarea imperfecþiunilor suprafeþelorcu 25% - 75% [4].

COMPOZIÞIABETONULUI AUTOCOMPACTANTDatoritã utilizãrii tot mai intense în

lume a betonului autocompactant, aufost elaborate în numeroase þãri dinEuropa, Japonia ºi SUA o serie derecomandãri, ghiduri ºi rapoarte. Prinacestea s-a avut în vedere: pro-iectarea amestecurilor, reglementarea

metodelor de testare privind lucrabili-tatea betoanelor, condiþii de punere înoperã ºi exploatare, domenii de uti-lizare propuse etc.

Între cele mai cunoscute suntcele douã ghiduri europene „Specifi-cation and Guidelines for Self-Com-pacting Concrete” apãrut în 2002 [5],respectiv „The European Guidelinesfor Self-Compacting Concrete. Spe-cification, Production and Use” din2005 [6], acesta din urmã aducândcompletãri importante asupra tuturoraspectelor legate de producerea,testarea ºi comportarea betonuluiautocompactant.

Materialele constituente ale beto-nului autocompactant sunt celeuzuale folosite la prepararea betoa-nelor [7]: ciment, agregate, apã, adi-tivi, adaosuri ºi eventual fibre.

Informaþii valoroase legate debetonul autocompactant sunt pre-zentate în publicaþiile din SUA:Raportul de cercetare realizat în2007 de International Center forAggregates Research (ICAR) [8],fiind o cercetare importantã careinvestigheazã rolul agregatelor ºi nunumai, în betonul autocompactant;„Interim Guidelines for the Use ofSelf-Consolidating Concrete in Pre-cast/Prestressed Concrete InstituteMember Plants” [9], creat în întâm-pinarea interesului sporit faþã defolosirea betonului autocompactantîn industria de prefabricate / precom-primate din SUA; recomandãrilecompaniilor: BASF ConstructionChemicals, W.R. Grace Corporation,Sika Corporation Inc. completeazãcu succes datele legate de proiec-tarea ºi producerea betonului auto-compactant.

Conform “Ghidului European pentruBeton Autocompactant” [6], proiec-tarea eficientã a compoziþiilor debeton autocompactant se bazeazãpe reologia betonului proaspãt.

Astfel:• vâscozitatea pastei (parte finã,

apã ºi aditivi) din betonul autocom-pactant se ajusteazã prin limitarearaportului apã/pulbere, dozarea unuisuperplastifiant reducãtor de apã ºiopþional folosirea unui aditiv modifi-cator de vâscozitate;

Foto 1: Calitatea suprafeþelor betonului autocompactant



• creºterea fluiditãþii ºi reducereafrecãrilor dintre agregate se obþineprintr-un volum de pastã mai maredecât volumul de goluri al agre-gatelor;

• creºterea abilitãþii de trecere abetonului autocompactant rezultãprin reducerea raportului agregategrosiere/nisip.

Proporþiile relative recomandatecomponentelor principale ale beto-nului autocompactant sunt:

- pulbere totalã: 380 – 600 kg/m3;- volumul de pastã: 300 – 380 l/m3;

- agregate grosiere: 750 –1.000 kg/m3, respectiv în volum:270 – 360 l/m3;

- raportul apã / parte finã (învolum): 0,85 – 1,10;

- conþinutul de nisip: 48 – 55% dinmasa totalã a agregatului;

Compoziþia exemplificativã aamestecului de beton autocompac-tant, comparativ cu amestecul debeton obiºnuit compactat prinvibrare, se prezintã în figura 1.

Se specificã faptul cã, în general,nisipul este considerat a fi fracþiunea

de agregat având dimensiuneamaximã de 4 mm, agregatele grosierefiind cele de peste 4 mm; figura 1nefiind o reprezentare a sorturiloruzuale de agregate în beton.

METODE DE TESTAREªI CLASIFICAREA

BETONULUI AUTOCOMPACTANTÎN STARE PROASPÃTÃ

Abilitatea de umplere ºi stabili-tatea betonului autocompactant înstare proaspãtã poate fi definitã prinpatru caracteristici cheie. Acestecaracteristici reologice pot fi determi-nate prin una sau mai multe metode,prezentate în tabelul 1 [6].

Cerinþele pentru caracteristicilebetonului autocompactant în stareproaspãtã (capacitatea de rãspân-dire din tasare, vâscozitatea, abili-tatea de trecere ºi rezistenþa lasegregare) depind de tipul aplicaþieiºi în mod special, de:

• condiþiile de confinare, dictatede geometria elementului, cantitatea,tipul ºi modul de amplasare a armã-turilor, existenþa pieselor înglobate,grosimea stratului de acoperire etc.;

• echipamentul utilizat la punereaîn operã;

• metoda de punere în operã;• metoda de finisare.Sistemul de clasificare descris în

continuare permite, pentru o anumitãspecificaþie de beton autocompac-tant, îndeplinirea cerinþelor refe-ritoare la caracteristicile betonuluiautocompactant proaspãt:

• capacitatea de rãspândire dintasare - încadrarea în una dintre cele3 clase;

• vâscozitate (viteza de curgere) -încadrarea în una dintre cele 2 clase;

• abilitatea de trecere - încadra-rea în una dintre cele 2 clase;

• rezistenþa la segregare - înca-drarea în una dintre cele 2 clase.

În tabelul 2, J. Walraven [11]indicã aplicaþiile betonului autocom-pactant în funcþie de clasele de con-sistenþã.

Aceastã clasificare a diferiteloraplicaþii ale betoanelor autocompac-tante nu þine cont de condiþiile spe-cifice de confinare, de geometriaelementelor ce urmeazã a fi realizate,de punerea în operã a betonului saude caracteristicile materialelor utilizate.

Tabelul 2: Aplicaþiile betonului autocompactant în funcþie de clasele de consistenþã

Fig. 1: Compoziþia amestecului de beton autocompactant,în comparaþie cu betonul obiºnuit compactat prin vibrare [10]

Tabelul 1: Metode de testare ale betonului autocompactant


REMARCI FINALESe poate concluziona faptul cã

betonul autocompactant prezintãavantajele unui material ecologic,calitativ superior, cu o durabilitatesporitã comparativ cu betonulobiºnuit, vibrat, ceea ce recomandãutilizarea lui pe scarã largã, în spe-cial la producerea elementelor pre-fabricate de beton.

“Whatever conventional concretecan do, SCC can do better, faster,and cheaper, especially for concreteelements with special textures, com-plex shapes, and congested rein-forcements“.

”Orice ar fi sã se realizeze dinbeton obiºnuit, se poate realiza dinbeton autocompactant (BAC) maibine, mai repede ºi mai ieftin, maiales pentru elemente din beton cusuprafeþe speciale, forme complexeºi armãturi dese.” Myint Lwin, direc-tor Federal Highway Administration’s(FHWA) Office of Bridge TechnologyUSA.

BIBLIOGRAFIE[1] H. OKAMURA, M. OUCHI,

Self-Compacting Concrete, Journalof Advanced Concrete Technology,Vol. 2, No. 1, April 2003;

[2] C. I. GOODIER, Developmentof self-compacting concrete, Pro-ceedings of the Institute of CivilEngineers, Structures & Buildings,Vol. 156, Nov. 2003;

[3] BERNABEU, LABORDE,SCC – Final report of Task 8.3, BriteEuRam, Contract No. BRPR-CT96-0366, 24.05.2000;

[4] L. A. MATE, Implementationof Self-Consolidating Concrete forPrestressed Concrete Girders, Mas-ter od Science Thesis, Raleigh,North Carolina, Nov. 2004 (underdirection of Dr. P. Zia and Dr. M. L.Leming);

[5] EFNARC - Specification andGuidelines for Self-CompactingConcrete, February 2002;

[6] BIBM, CEMBUREAU, ERMCO,EFCA, EFNARC – The EuropeanGuidelines for Self-CompactingConcrete. Specification, Productionand Use, May 2005;

[7] *** SR EN 206: 2014 Beton.

Specificaþie, performanþã, producþie

ºi conformitate.

[8] ICAR 108-2F/2007, Aggre-

gates in Self-Consolidating Con-

crete, Final Report 108, AFTRE,

ICAR, UTA, March 2007;

[9] PCI-TR-6-03/2003, Interim

Guidelines for the Use of Self-Con-

solidating Concrete in Precast/Pre-

stresed Concrete Institute Member

Plants, PCI, Chicago, April, 2003;

[10] K. HOLSCHEMACHER, Y.

KLUG, A Database for the Evalua-

tion of Hardened Properties of SCC,

LACER No.7, (2002), p.123 – 134;

[11] J. WALRAVEN, Structural

applications of self-compacting con-

crete, Proceedings of 3rd RILEM

International Symposium on Self

Compacting Concrete, Reykjavik,

Iceland, ed. Wallevik O and Nielsson

I, RILEM Publications PRO 33,

Bagneux, France, (2003), p 15 - 22. �


Uºile Lift & Slide reprezintã ele-mentul integrat perfect, care conec-teazã camerele sau grãdinile deiarnã cu spaþiile exterioare. Acesteaoferã o ieºire convenabilã pe balcon,terasã sau în grãdinã. În poziþiadeschis, uºa nu ocupã spaþiu în inte-riorul camerei, permiþând, în acelaºitimp, un contact foarte bun cumediul exterior, ceea ce sporeºte ºimai mult confortul de utilizare.

MB-59HS vã oferã mari posibi-litãþi în aplicaþii pentru uºile lift & slideºi este soluþia optimã, þinând cont dedimensiunile profilelor sale. Cu gradînalt de izolare termicã ºi fonicã, lacare se adaugã o etanºeitate exce-lentã la apã ºi la aer, MB-59HSîndeplineºte toate cerinþele de con-servare a energiei ºi de protecþie amediului.

În ceea ce priveºte izolarea ter-micã, profilele MB-59HS oferã douãvariante diferite: standard (ST) ºihigh insulation (HI). Gama de profile

disponibile include ºine cu 2 ºi 3 cãide rulare, precum ºi cercevele adap-tate la douã înãlþimi ale dispozitivelorde rulare. O gamã largã de grosimide sticlã permite folosirea unitãþilorde geamuri duble ºi triple, inclusivelemente de siguranþã ºi unitãþi izo-latoare fonic. Datoritã caracteristi-cilor sale, MB-59HS poate fi utilizatîn diverse tipuri de clãdiri: clãdirileindividuale, hoteluri, apartamente etc.

Avantajele MB-59HS:• Dimensiuni importante ale cer-

cevelelor, care depãºesc cu multorice valori standard: înãlþime depânã la 2,8 m, lãþime de pânã la3,3 m; ºi greutatea maximã a cer-cevelei de pânã la 300 kg;

• profile zvelte ºi robuste, cu 3 com-partimente, cu camerã dotatã cu bari-ere termice largi în partea centralã;

• rame cu 2 sau 3 ºine, care per-mit fabricarea de uºi de trecere cudimensiuni mari;

• grosimea mare a sticlei carepoate sã fie montatã în cercevele(de pânã la 42 mm), pentru a permiteflexibilitate în alegerea sticlei cores-punzãtoare;

• elementele fixe pot fi fabricatecu sticla montatã direct pe ramã - osoluþie care este esteticã ºi, totodatã,economicã;

• coeficient de transfer termicrelativ scãzut pentru rame (Uf) asi-gurat de barierele termice mari, deinserþii din polietilenã ºi profile cucamerã, în care se monteazã benzipentru izolare termicã suplimentarã;

• etanºeitate mare la apã ºi laaer, asigurate de garnituri cu formãspecialã ºi feronerii care permitcercevelei sã fie încorporatã încadrul ramei, în etapa finalã deînchidere a cercevelei;

• capacitatea de a monta cele maimulte tipuri de feronerii pentru uºilelift & slide disponibile pe piaþã;

Uºile Lift & Slide MB-59HS

• versiunea de uºã cu un pragfoarte mic, ceea ce o face mai uºorde folosit, mai ales de cãtre persoa-nele în vârstã sau cu dizabilitãþi;

• uºile pot fi montate individualsau ca parte a construcþiilor mari,aºa cum sunt pereþii-cortinã sau grã-dinile de iarnã;

• tehnologie de construcþie sim-plificatã la maxim, pentru a reducetimpul ºi costurile de fabricaþie;

• compatibilitate cu alte sistemeALUPROF – putând fi folosite multecomponente comune. �

Uºile MB-59HS –parametrii tehnici:

• Etanºeitate la aer -clasa 3, EN 12207

• Etanºeitate la vânt -pânã la clasa C2, EN 12210

• Izolarea termicã -Uf de la 1,8 W / (m2K)

COMPANIA ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA UREAZÃ PARTENERILOR ªI COLABORATORILOR SÃISÃRBÃTORI FERICITE ªI UN AN NOU 2016 CU MULTE REALIZÃRI !


Cum eficientizãm investiþiileîn securitatea la incendiu? (I)

arh. Horia Mihai NICOLESCU - SIGURA PROMETEU CONSULT srl

Pentru cã multe dintre incendiile care au avut loc înRomânia (unele cu consecinþe catastrofale) au apãrut ºiau evoluat rapid în clãdiri care aveau documenteleminime cerute de lege pentru funcþionare ºi asigu-rarea siguranþei la foc!

ªi atunci, apar firesc urmãtoarele 3 întrebãri:• Unde se produce aparenta discontinuitate între

legislaþie ºi practicã?• De ce respectarea normelor legale nu asigurã, în

acelaºi timp, ºi o protecþie mai eficientã la foc?• Care ar trebui sã fie soluþiile optime de aplicat în

condiþiile specifice din România, soluþii care sãasigure, simultan, o protecþie realã ºi eficientã în caz deincendiu, cu costuri minime de investiþie?

Pentru a rãspunde la ele, este nevoie – mai întâi – sãvedem ce se întâmplã acum în România - unde calitateaabordãrii problematicii de Fire Safety este în scãdere, cuconsecinþe vizibile în scãderea nivelului general deSecuritate la incendiu.

Dacã suntem de acord cu aceastã afirmaþie, putemtrece la analizã ºi rãspunsuri:

1. Unde se produce aparenta discontinuitate întrelegislaþie ºi practicã ?

a. Diferenþa între organizarea din România ºi Occi-dent, unde pompierii sunt implicaþi numai în faza deexploatare (controale ºi intervenþii).

b. Intrarea pe piaþã a multor produse îndoielnice. c. Lipsa de profesionalizare a multor firme care

pun în operã noile tehnologii ºi lipsa de exigenþã la PIFa acestor lucrãri din partea membrilor comisiei derecepþie.

d. Lipsa de cunoºtinþe în domeniu a arhitecþilorcu diversele ei aspecte:

- ar fi normalã ºi o testare periodicã a menþinerii abi-litãþii profesionale respective (întrebare: De ce nu severificã periodic de MDRAT nivelul de cunoºtinþe alArhitecþilor OAR cu ºtampila în domeniul securitãþii laincendiu, ca la oricare altã firmã de specialitate?)

- în plus, toþi cei care performeazã în domeniul secu-ritãþii la incendiu ar trebui sã aibã o dublã autorizare:pentru echipamente – a furnizorului acestora ºi pentruactivitate – a Centrului

e. Lipsa de cadre suficiente ºi pregãtite cores-punzãtor ale ISU – controale formale!

f. Lãcomia AG ºi corupþia generalizatã; investitorii(români ºi strãini) au “învãþat” cã se poate “faceSecuritate la Incendiu” cu sume nerealiste.

2. De ce respectarea normelor legale naþionale nuasigurã, în acelaºi timp, ºi o protecþie la foc realã ºimai eficientã?

Sã stabilim, mai întâi, ce înseamnã o protecþie la focrealã ºi eficientã? Sã le luãm pe rând.

O protecþie eficientã la foc se referã la etapa con-ceptualã a clãdirii (proiectarea) ºi înseamnã cã aceastatrebuie sã îndeplineascã, simultan, mai multe condiþii:

a) Sã reacþioneze cât mai rapid la apariþia unuiincendiu

b) Sã nu provoace pagube bunurilor din zona protejatãc) Sã fie nevãtãmãtoare pentru oamenid) Sã fie nedãunãtoare mediului ambiante) Sã fie posibilã a fi implementatã în situaþia datãObservaþi cã soluþiile care respectã simultan toate

aceste condiþii nu sunt cele mai ieftine!!!Implementarea unei asemenea soluþii depinde de:• nivelul de exigenþã al Asiguratorului (care la noi este

foarte scãzut, pentru cã nu are competenþele necesare)ºi – din aceastã cauzã - acceptã concluziile ISU local,poziþie care îl încarcã pe inspectorul ISU cu o respon-sabilitate deosebitã.

• nivelul profesional al proiectantului (arhitectului), lacare contribuie atât IAIM cât ºi Asociaþiile lor profesio-nale (IAR ºi OAR). Cum anume, am spus mai înainte!

• deschiderea educaþionalã ºi disponibilitatea finan-ciarã a Beneficiarului de a investi în acest domeniu.Putând opta între cerinþele minimale naþionale impusede P-118 ºi fãrã presiunea Asiguratorilor, acesta merge– de cele mai multe ori – pe linia de minimã rezistenþã.

Pe de altã parte, o protecþie realã la foc înseamnãmentenanþã, înseamnã realizarea ºi funcþionalitatea per-manentã ºi perfectã în exploatare a întregului conceptproiectat ºi aprobat de organele abilitate (MDRAT ºiIGSU).

În România anului 2015, protecþia la foc a clãdirilor ºi implicit, cea a oamenilor aflaþi în acestea, este oproblemã realã, cu incidente larg mediatizate dar a cãror analizã nu a fost dusã niciodatã pânã la capãt,concluzia fiind cã preocuparea este – de cele mai multe ori - mai mult formalã.

De ce aceastã afirmaþie?

Sã ne întoarcem ºi sã încercãm sã rãspundem laîntrebarea din titlul capitolului. Aici trebuie lãmuritecâteva aspecte esenþiale: ce sunt normele naþionale,ce sunt normele asiguratorilor ºi ce legãturã existãîntre ele?

Normele naþionale reprezintã un nivel minimgeneral acceptat ºi impus pe plan naþional, la care seconsiderã cã se obþine un nivel satisfãcãtor de siguranþãla foc pentru societatea respectivã. De aici, în mod evi-dent, ºi legãtura directã dintre acest nivel ºi organizarearespectivei societãþi (concept economic, social, puterefinanciarã etc.). Deºi un incendiu este acelaºi în oriceþarã din lume cât ºi în România, acest lucru explicã ime-diat ºi diferenþele dintre nivelele cerinþelor diverselor state.

Pe de altã parte, societãþile de asigurare fac totposibilul ca nivelul de securitate la incendiu impusclienþilor lor sã fie cât mai înalt, pentru a-ºi securiza, lanivel minimal, eventualele pagube pe care trebuie sã leachite acestora în caz de incendiu. Din aceastã cauzã,ºi-au dezvoltat, în cele mai multe cazuri, norme propriicu nivele mult mai ridicate de securitate la incendiudecât cele ale þãrilor în care activeazã - norme pe carele impun clienþilor lor, asigurând, astfel, un trend perma-nent ascendent al progresului tehnologic ºi demãrire a nivelului general de securitate la incendiu.

Astfel, apare clarã diferenþa de scop a celor douãdirecþii (statul ºi asiguratorii privaþi) prin care se explicãdiferenþa de nivel minim impus al mãsurilor de securitatela incendiu ºi, prin consecinþã, al rezultatului final privindrealizarea unei protecþii la foc reale ºi eficiente.

Pânã aici lucrurile par clare ºi cu soluþii evidente: 1. Vrei sã ai o protecþie la foc minimalã, care îþi

asigurã ºi documentele legale de funcþionare? Mergi pesoluþia mai ieftinã a Normativului naþional (la noi P-118);

2. Vrei sã ai o protecþie la foc maximalã ºi adaptatãcât mai bine cazului tãu (o securitate mult mai înaltã aoamenilor în caz de situaþii extreme)? Mergi pe soluþia(mult) mai scumpã propusã de societãþile de Asigurare(bazatã, în special, pe dezvoltarea mãsurilor tehnice).

Nu poate exista însã ºi o a treia cale? Nu se poateobþine o protecþie la foc maximalã ºi adaptatã cât maibine cazului tãu, cu costuri (mult) mai mici, similare vari-antei Normativului naþional? Rãspunsul la aceastã între-bare este DA iar modul în care se poate obþine acestdeziderat a fost rãspunsul pe care firma Sigura Prome-teu & Consult (SPC) l-a dat acestei provocãri ºi pe careîncercãm sã vi-l prezentãm aici.

3. Care ar trebui sã fie soluþiile optime de aplicatîn condiþiile specifice din România, soluþii care sãasigure simultan o protecþie realã ºi eficientã în caz deincendiu, cu costuri minime de investiþie?

Soluþiile trebuie cãutate în patru direcþii:1) Modificarea mai curajoasã a legislaþiei

româneºti, atât pentru eliminarea unor prevederi înve-chite, cât ºi pentru modernizarea ei. Aici putem discutacel puþin 3 aspecte:

1a - actualizarea unor prevederi, în acord cu legis-laþia statelor avansate, care sã asigure reducerea unorcosturi.

1b – introducerea sistemului de “rezistenþã naturalãla foc a clãdirii”.

1c – renunþarea la unele prevederi legale completdepãºite (adãposturi ALA etc.).

2) Utilizarea unor materiale ºi tehnologii din ce înce mai performante (cu costuri mereu crescânde, dinpãcate!);

3) Trecerea de la etapa normativã la cea a inginerieisecuritãþii la incendiu;

4) Recalibrarea ponderilor celor trei categorii demãsuri care formeazã securitatea la incendiu, cuaccent pe cele operaþionale. Rezultã o nouã abordare aconþinutului securitãþii la incendiu, cu accent pemãsurile operaþionale.

Revenind la problema incendiilor cunoscute, care auavut loc în clãdiri ce aveau documentele minime cerutede lege pentru funcþionare ºi asigurarea siguranþei lafoc, rezultã firesc cã o siguranþã realã ºi eficientã lafoc nu este doar consecinþa aplicãrii stricte a unorprescripþii legale obligatorii din diversele acte nor-mative ale domeniului. Cu alte cuvinte, respectareanormativelor acestui domeniu nu implicã, în modautomat, ºi ajungerea la o soluþie realã ºi eficientã deprotecþie la foc, ci numai asigurarea cadrului legal defuncþionare, în baza unui nivel minimal acceptat pe plannaþional!

De aceea, o protecþie integralã la incendiu binearticulatã, realã ºi eficientã, este mult mai mult decâtsuma cerinþelor legale ºi ea înglobeazã trei direcþii deactivitate:

1. Protecþia structuralã (pasivã) cu mãsuri care þinde clãdire, de tip pasiv.

2. Protecþia tehnicã (activã) cu mãsuri care þin desistemele tehnologice implementate, de tip activ.

3. Protecþia organizaþionalã (proceduri ºi instruiri),cu mãsuri care þin de implementarea în comportamentuloamenilor a unui concept coerent ºi eficient de securi-tate la incendiu, în scopul evitãrii erorii umane. Aceastãdirecþie reprezintã – de fapt - controlul eficienþei imple-mentãrii primelor douã direcþii. �

(Va urma)

SC SIGURA PROMETEU & CONSULT SRLDrum Balta Arin 4A, Sector 3, 032623 – Bucureºti

Tel: 021-312.31.32 | Fax: 021-314.45.37 | Mobil: 0740-255.744www.siguraprometeu.ro | www.sigura.ro


Efecte produse de montarea unei noi termoizolaþii externeasupra clãdirilor cu pereþi din zidarie de cãrãmidã plinã presatã

conf. univ. dr. ing. Nicolae Daniel STOICA, conf. univ. dr. mat. - Ion Mierluº MAZILU –Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Facultatea de Construcþii Civile, Industriale ºi Agricole

IPOTEZE DE CALCULAvând în vedere „anveloparea”

tuturor clãdirilor existente, care seexecutã în acest moment în toatã þaraºi, probabil, în toatã lumea, în scopulasigurãrii unui confort termo-higro-energetic cât mai convenabil, sepune problema rãspunsurilor struc-turale care apar mai întâi asupra ele-mentelor de închidere ºi apoi, asupraîntregii structuri, în urma utilizãriimaºinilor de gãurit cu percuþie.

Deseori, la pereþii de închidereexecutaþi din panouri mari prefabri-cate, tristrat, gãurile întâlnesc ori-zonturi de armãturã ºi sunt, dinacest motiv, repetate. Pe un panoude perete de circa 3,60 m lungime ºi2,80 m înãlþime se poate ajunge lapeste 150 de gãuri.

Sistemele mecanice de ancorarea stratului termoizolant la stratulsuport poartã denumirea genericãde dibluri. Acestea sunt confecþionatedin materiale plastice rezistente(pentru evitarea apariþiei punþilor ter-mice) ºi se fixeazã în stratul suportprin expansiunea porþiunii terminalea tijei. Expansiunea zonei de anco-rare se obþine prin baterea unui cuidin material plastic sau din metalsau prin înfiletarea unui ºurub.

Talerul diblului este dimensionatastfel încât sã asigure o presiuneasupra materialului termoizolant, înlimita de rezistenþã a acestuia.

În cazul plãcilor termoizolante devatã mineralã (MW), deoarece aces-tea prezintã o rezistenþã mecanicãmai redusã decât cele din polistirenexpandat (EPS), suprafaþa taleruluise mãreºte cu ajutorul unei rozeterigide de dimensiuni convenabile,de obicei de minimum 140 mm îndiametru.

Totodatã, diblurile de ancorare aurolul de a prelua încãrcarea ce apareîn stratul termoizolant, încãrcaredatoratã fenomenului de sucþiunegenerat de acþiunea vântului, înspecial în zona colþurilor clãdirilor.Ca urmare a circulaþiei curenþilor deaer care se creeazã în aceste zonede colþ, sistemul opac de termiozo-lare este supus local la o presiunenegativã (sucþiune), care „trage”spre exterior stratul termoizolant,tinzând sã îl îndepãrteze de startulsuport. În aceste condiþii, atâtalegerea corespunzãtoare a tipuluide diblu, a numãrului de dibluri deancorare pe unitatea de suprafaþã ºia dispunerii acestora, dar mai alesexecutarea cu atenþie a montajuluidiblurilor, au o importanþã deosebitãasupra durabilitãþii, în timp, a monta-jului sistemului de termoizolare înansamblul sãu.

Numãrul de dibluri pe unitatea desuprafaþã (buc./m2) este determinatde expunerea la vânt a clãdiriirespective (clãdire izolatã, clãdiririsipite ºi H < 10 m sau clãdiri înaglomerãri urbane) ºi de viteza vân-tului în zona geograficã (terenul) pecare este amplasatã clãdirea.

Ca regulã generalã, numãrulminim de dibluri pentru ancorareatermoizolaþiei în câmp curent este de6 buc./m2 pânã la înãlþimea de 50 ma clãdirii. Pentru zonele de colþ aleclãdirii proiectantul lucrãrii va deter-mina numãrul acestora în funcþie deviteza vântului, de expunerea tere-nului ºi de înãlþimea clãdirii.

Tipul diblurilor se alege în funcþiede alcãtuirea constructivã a stratuluisuport ºi de grosimea stratului ter-moizolant, respectiv:

• pentru strat suport din betonmonolit, din cãrãmidã plinã sau dincãrãmidã cu goluri dispuse vertical ºigrosimea izolaþiei mai micã de 10 cm,pot fi folosite dibluri de expansiuneprin batere cu cui din polimeri sau

În ultimul timp se foloseºte foarte des aplicarea unei termozolaþii exterioare perimetrale la clãdirile exis-tente, indiferent de tipul pereþilor exteriori. Acest articol se referã, deocamdatã, numai la clãdirile cu pereþiexteriori din zidãrie. Ideea a pornit de la discuþii secvenþiale cu domnul profesor Horia ASANACHE.Din nefericire LA ACEA VREME nu ºtiam cum sã facem iar domnul profesor a trecut între timp la celeveºnice… Acum ºtim, dar munca e infinit mai grea fãrã dânsul…

Fig. 1: Modificarea geometriei plãcii de materialtermoizolant la variaþiile de temperaturã

ale mediului exterior

Fig. 2: Dibluri – sisteme mecanice de ancorarea stratului termoizolant

Fig. 3: Preluarea de cãtre diblul de ancorare aîncãrcãrilor stratului termoizolant provenite din

greutatea proprie ºi din efectul de sucþiuneal vântului



din metal sau dibluri de expansiuneprin înfiletare cu ºurub metalic;

• pentru strat suport din betonmonolit, din cãrãmidã plinã sau dincãrãmidã cu goluri dispuse vertical ºigrosimea izolaþiei mai mare de 10 cm,pot fi folosite doar dibluri de expansi-une prin batere cu cui din metal saudibluri de expansiune prin înfiletarecu ºurub metalic;

• pentru strat suport din betonuºor, poros sau din beton celularautoclavizat (BCA), indiferent degrosimea izolaþiei, pot fi folosite doardibluri de expansiune prin înfiletarecu ºurub metalic.

Trebuie menþionat cã diblurilesunt agrementate tehnic doar pentruo anumitã categorie de materiale dinalcãtuirea constructivã a stratuluisuport. În consecinþã, se interziceutilizarea diblurilor fãrã un agrementtehnic valabil sau pentru o altã cate-gorie de material a stratului suport,decât cea pentru care a fost eliberatagrementul tehnic.

Datoritã faptului cã plãcile rigidede material termoizolant (polistirenexpandat ºi vatã mineralã) sunt pro-duse la dimensiuni standardizate(1,0 m x 0,5 m de exemplu), în timps-au impus douã tipuri distincte deamplasare a diblurilor în câmpulstratului termoizolant, respectiv în Tºi în W. Proiectantul lucrãrii areobligaþia de a indica modul de dis-punere a diblurilor (în T sau în W).

În cazul în care stratul de ter-moizolare se executã din fâºii devatã mineralã, schema de dispunerea diblurilor þine cont de modul deîntreþesere a fâºiilor de vatã mineralã.

În orice situaþie se va respectaregulã generalã de amplasare a mi-nimum 6 dibluri pe fiecare metrupãtrat de suprafaþã a stratului ter-moizolant.

În cazul în care, din calculele dedimensionare, rezultã un numãr maimare de dibluri pe metru pãtrat (înzona colþurilor clãdirii, de exemplu),proiectantul lucrãrii poate indica ºio altã schemã de amplasare adiblurilor.

ASPECTEPRIVIND MODELAREA ACÞIUNILOR

Având în vedere maºinile de gãu-rit cu percuþie de pe piaþã, am ajunsla urmãtoarele aprecieri:• Forþa de percuþie:

- 6 kgf – în cazul pereþilor din zidãrie;- 10 kgf - în cazul pereþilor din b.a.

• Încãrcarea propriu-zisã – 1,50 xforþa de percuþie:

- 10 kgf - în cazul pereþilor dinzidãrie;

- 15 kgf - în cazul pereþilor din b.a.Am ajuns la concluzia cã exe-

cuþia unei gãuri pentru montareadiblului ºi tijei dureazã circa 5secunde iar pasul de trecere de la ogaurã, dintr-o poziþie la alta, estecam de 5 secunde.

Distanþele alese între gãuri /puncte de percuþie, pentru studiilede caz folosite, au fost de circa30 cm. S-a preferat, dintre multiplele

posibilitãþi, alegerea unei funcþii depercuþie modelatã ca în figura 6,având în vedere observaþiile în situ.Panourile alese au fost de 360 cm x300 cm.

Programul de calcul utilizat a fostETABS 2015.

Punctele de aplicare ale acestorpercuþii au fost gândite conformschemei din figura 7.

Aceste puncte, în paºi de încãr-care, sunt în numãr maxim de 121,pentru cazul panoului de perete plin.Sigur cã, în cazul panoului cu gol defereastrã sau al panoului cu golcuplat de uºã ºi fereastrã, sunt maireduse ca numãr.

În ETABS s-au descris 3 modelede calcul structural, câte unul pentrufiecare tip de perete analizat, ºi s-audeclarat paºii de încãrcare.

De asemenea, s-a declarat oacþiune de tip Time History ca o„însumare” a tuturor ipotezelor depaºi de încãrcare, având în vederetimpul de început ºi de sfârºit alfiecãreia, în conformitate cu funcþiade percuþie descrisã anterior.

Pentru fiecare studiu de caz aufost selectate un numãr maxim de 9puncte pe panou (8 pentru cele cugoluri ºi 9 pentru panoul plin) în cares-au colectat rãspusuri structuralede tip:

• Spectre de rãspuns:- în acceleraþii;- în deplasãri.

• Time History de:- acceleraþii;- deplasãri.

Se prezintã numai datele cuprivire la panoul cu gol de fereastrã.

Pentru fiecare punct de gãurire /percuþii s-au colectat informaþii refe-ritoare la:

• Deformaþii;• Energie disipatã;• Energie de distorsiune de tip Von

Mises.

Fig. 4: Scheme de amplasare a diblurilor în câmpul stratului termoizolantrealizat din plãci ºi din fâºii de material termoizolant

Fig. 5: Variante ale schemelor de amplasare a diblurilor - de la stânga la dreapta:6 dibluri pe m2, 8 dibluri pe m2 respectiv 10 dibluri pe m2

Fig. 7Fig. 6: Definirea funcþiei de “PERCUÞIE”


CONCLUZII În urma tuturor investigaþiilor

numerice efectuate au rezultat con-cluziile de mai jos:

• Media deformaþiilor perpendicu-lare pe planul pereþilor studiaþi, înurma analizãrii curbelor de tip TimeHistory de deplasãri, în cele 8 - 9puncte stabilite iniþial, este de cca1,25 x 10-3 mm (adicã 0,00125 mm)– aºadar nesemnificativã.

• Media acceleraþiilor perpendicu-lare pe planul pereþilor studiaþi, înurma analizãrii curbelor de tip TimeHistory de acceleraþii, în cele 8 - 9puncte stabilite iniþial, este de cca1,20 x 10-3 mm/sec2 (adicã 0,0012mm/sec2) – aºadar nesemnificativã.

OBSERVAÞIE: Trebuie determi-natã, cu mai mare acurateþe, forþa cucare se executã percuþia. Negãsindnicãieri date în acest sens pentrucazurile studiate, aceasta a fost con-sideratã practic de 10 kgf.

• Din diagramele de energie, atâtdisipatã cât ºi de distorsiune, se poateobserva cã orice ciclu de percuþie,situat la mai puþin de 60 - 70 cm demarginile panoului produce atâtdegradãri locale (de obicei supe-rioare ca dimensiuni gãurii necesarepropriu zise) cât ºi asupra legãturilorde pe contur.

Pentru viitor ne propunem conti-nuarea studiului, cel puþin pe modelesimilare cu alte scheme de rezemare

pe contur ºi cu alte valori ale forþelorde percuþie. De asemenea, pentrupanouri mari de tip tristrat.

Probabil cã metoda pas cu pasva fi îmbunãtãþitã iar rãspunsurilestructurale obþinute vor putea con-duce la sugestii pertinente cu privirela operaþiunile de montare a ter-moizolaþiei exterioare la clãdiriexistente.

BIBLIOGRAFIE[1] ETABS 2015 – Manual ºi

exemple de utilizare;[2] Discuþiile purtate între domnii

profesori Horia Asanache, DanielStoica ºi Ion Mierluº Mazilu. �

Fig. 8Fig. 9


Comportarea la compresiune excentricãa pereþilor din zidãrie nearmatã (z.n.a.)

dr. ing. Aurel NESTOR, dr. ing. Andrei Cosmin ÞURCANUin memoriam, ing. Emilian ÞIÞARU, Doctor Honoris Causa al U.T.C.B.

Codurile P 100 - 1 / 2013 [2] ºi CR 6 - 2013 [3] auintrodus o drasticã limitare a regimului de înãlþimeadmisibil pentru construcþiile cu pereþi structurali dinzidãrie, dar... cam atât.

Codul P 100 - 1 / 2013 prescrie: „Proiectarea struc-turilor corespunzãtoare nivelului de protecþie seismicoferit de aplicarea prezentului cod... are în vedere unrãspuns seismic cu incursiuni în domeniul postelasticde deformare.“

Eurocodul 6 [1] prevede pentru curba caracteris-ticã „σ - ε“ a zidãriei o diagramã de calcul parabolic -dreptunghiularã (fig. 1) dar admite ºi alte schematizãriîn funcþie de valorile „εu“ ºi „εm1“, specifice tipului dezidãrie. Trebuie notat palierul orizontal „εm1 - εu“ specificdeformaþiilor postelastice.

Codul CR 6 - 2013 [3] prescrie folosirea tipurilor derelaþii efort - deformaþie specificã conform (fig. 2).

Codul introduce ºi noþiunea de ductilitate de mate-rial a zidãriei μ = εmu / εm1, precizând cã „... se acceptãprocedee de calcul... care iau în considerare com-portarea postelasticã aºteptatã a pereþilor structurali dinzidãrie.“

Dar, în continuare, pentru calculul rezistenþei deproiectare a pereþilor din zidãrie menþioneazã: „Dis-tribuþia eforturilor unitare pe zona comprimatã aperetelui se considerã, simplificat, constantã sauliniarã...“ [art. 6.6.1.2 (2)]. Însã, în metodologia de deter-minare a rezistenþelor de calcul ºi a rigiditãþii lor, nu semai ia în considerare posibilitatea incursiunilor în dome-niul postelastic. Existã, deci, o discordanþã majorã întrecele douã coduri de proiectare.

Ruperea în secþiuni normale din compresiune excen-tricã este singurul mod de rupere ductil (reversibil) alpereþilor din zidãrie, cu condiþia ca, în zona comprimatã,sã nu fie depãºitã deformaþia specificã limitã la compre-siune (sã nu se producã zdrobirea zidãriei comprimate).

Ruperile datorate solicitãrilor din forþe tãietoare (prinfisuri înclinate) sunt ruperi fragile, iar ruperea prin forfe-care - lunecare pe rost produce dezorganizare struc-turalã [4, 5]. În consecinþã, incursiunea în domeniulpostelastic (prescrisã în Cod P 100 - 1 / 2013) se poateface doar la solicitãri convenabile din compresiuneexcentricã (forþa axialã cu forþe orizontale din seism).Este necesar, însã, un studiu atent al tensiunilor de pesecþiunea transversalã a pereþilor.

Pentru aceasta se considerã diagrama caracteristicãde calcul liniar - dreptunghiularã din figura 2b, careaproximeazã cel mai bine diagrama parabolic-drept-unghiularã de proiectare prescrisã de [3].

Distribuþia tensiunilor pe secþiunea transversalã aperetelui este foarte diferitã, în funcþie de valorile„s = σ0 / fd“ ºi „ e0“ (schema S1).

Cutremurele din secolul trecut s-au soldat cu prãbuºirea sau avarierea gravã a numeroase construcþiidin zidãrie simplã (nearmatã), cu înãlþimi diferite. În mod paradoxal, însã, clãdiri similare au trecutexamenele seismice în bunã stare sau cu avarii minime. Cauzele avariilor au fost trecute, în cea mai mareparte, pe seama materialelor de slabã calitate sau a execuþiei necorespunzãtoare.

ªi asupra clãdirilor cu o comportare mai bunã au fost efectuate unele analize ºi expertize tehnice,bazate pe normele aflate în vigoare la acea datã. Aceste expertize au evidenþiat faptul cã nici clãdirileanalizate nu aveau o capacitate de rezistenþã suficientã. Era evidentã o carenþã teoreticã, generatã,probabil, de o abordare conservatoare, cu neglijarea unor posibile rezerve de rezistenþã.

Se aºtepta ca noul set de normative ºi coduri sã remedieze situaþia.

Fig. 1: Diagrama „σ - ε“ a zidãriei la compresiune [1]

Fig. 2: Relaþia „σ - ε“ pentru zidãria solicitatã la compresiune axialã [3]


Se observã douã mari domenii de solicitare:• domeniul elastic, în care deformaþia specificã a

fibrei extrem comprimate a secþiunii se aflã în zona deproporþionalitate a curbei caracteristice: εmax < εe, iareforturile unitare de compresiune „σ“ variazã liniar (tri-unghiular).

• domeniul postelastic, când deformaþia specificãmaximã se situeazã în intervalul: εe < εmax ≤ εmu, iardistribuþia tensiunilor este trapezoidalã.

Cele douã domenii sunt separate de limita deelasticitate:

Limita de elasticitate E sau de iniþiere a deforma-þiilor plastice este atinsã atunci când tensiunea maximãa distribuþiei liniare triunghiulare devine „fd“.

Limita ultimã U este cea la care se atinge maximulcapacitãþii de rezistenþã la compresiune excentricã asecþiunii, dupã consumarea deformaþiilor plastice iarfibra extrem comprimatã atinge deformaþia specificãultimã „εmu“. Cât timp forþa de compresiune este plasatãîn interiorul sâmburelui central, secþiunea se aflã îndomeniul de prefisurare.

Limita de fisurare F marcheazã apariþiafisurilor orizontale, deci debutul avarieriiperetelui. Limita este atinsã atunci cândsecþiunea este în întregime comprimatã, darîn fibra cea mai puþin comprimatã tensiuneaeste nulã (axa neutrã se suprapune cu fibraextremã). În felul acesta este delimitatãsecþiunea integral activã (comprimatã) desecþiunea parþial activã (comprimatã).

Fisurarea se poate produce atât îndomeniul elastic, cât ºi în cel postelastic.În domeniul elastic limita de fisurare pre-cede limita elasticã, dar în domeniul postelastic este invers. Cele douã cazuri suntseparate prin limita de fisurare elasticãmaximã FE. Aceastã limitã se produce îndomeniul de fisurare elastic, atunci când înfibra cea mai comprimatã se atinge defor-maþia specificã „εe“ ºi tensiunea „fd“ (evident,distribuþia triunghiularã a tensiunilor seîntinde pe toatã lungimea „lw“ a secþiunii).

Existã ºi o limitã de fisurare postelasticã maximãFP, când fibra maxim comprimatã atinge valoarea „εmu“,forþa axialã situându-se pe limita sâmburelui central.

Pânã la atingerea limitei FE se poate considera com-presiune micã, între limitele FE ºi FP - compresiunemedie ºi peste limita FP - compresiune mare (situaþieîn care secþiunea atinge limita ultimã fãrã a fisura).

Schema S2 este sugestivã pentru indicarea dome-niilor ºi limitelor sus amintite. De reþinut cã valorile notateîn schemele S1 ºi S2, pe axele intensitãþii de încãrcareaxialã „s = σ0 / fd“ ºi a excentricitãþii relative „ε0 / lw“, suntpentru secþiunile dreptunghiulare, iar limita de lunecare -forfecare este orientativã.

În lucrarea [5] sunt prezentate relaþiile necesare evalu-ãrilor valorice, precum ºi alte moduri de luare în conside-rare a posibilei comportãri postelastice a pereþilor din zidãrie.

CONCLUZIILa cutremurele trecute, clãdirile din zidãrie au avut o com-

portare heterogenã. O posibilã cauzã este ºi modul conser-vator de consolidare a tensiunilor din pereþii structurali.

Lucrarea analizeazã distribuþia tensiunilor pe secþi-unea orizontalã a pereþilor din zidãrie supuºi compresiu-nii excentrice pânã la limita ultimã. Se va putea, deci,evalua rãspunsul seismic al construcþiilor din zidãrienearmatã ºi în domeniul postelastic de deformare, con-form Cod P 100 - 1 / 2013 [2]. Calculele efectuate dupãmetodologia din Codul CR 6 - 2013 [3] nu permit înde-plinirea acestui deziderat.

Este posibilã, astfel, proiectarea unor clãdiri mai sigure,dar sunt necesare, în continuare, cercetãri detaliate.

BIBLIOGRAFIE1. SR EN 1996 - 1 - 1 / 2006. Proiectarea structurilor

din zidãrie. Reguli generale pentru construcþii din zidãriearmatã ºi nearmatã;

2. P 100 - 1 / 2013. Cod de proiectare seismicã,partea I. Prevederi de proiectare pentru clãdiri;

3. CR 6 - 2013. Cod de proiectare pentru structuri dinzidãrie;

4. NESTOR A., Elemente pentru calculul pereþilorstructurali din zidãrie nearmatã la solicitãri în planul lor.Gazeta AICR, nr. 45 - 46 / 2001;

5. ÞURCANU A. C., NESTOR A., Structuri din zidãriesimplã în zone seismice. Ed. Grafoanaytis, Ploieºti2013. �

Schema S1: Starea de tensiuni în pereþii de zidãrie simplã(secþiune dreptunghiularã)

Schema S2: Schema domeniilor de solicitare a secþiunilor de zidãrie simplã


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Radu PRIªCU (1921 - 1987)

S-a nãscut în Braºov, la 22ianuarie 1921, localitate în care aurmat ºi studiile liceale. S-a înscris,apoi, la Institutul Politehnic Bucureºti- Facultatea de Construcþii, pe carea absolvit-o în anul 1944.

Ca inginer proiectant, ºef deserviciu, ºef de sector, inginer ºef,inginer consilier la Institutul deStudii ºi Proiectãri HidrotehniceBucureºti, inginer consilier la Insti-tutul pentru Planuri de Amenajareºi Construcþii Hidrotehnice Bucureºti,a participat la proiectarea ºi con-struirea a 10 uzine hidroelectriceºi 20 de baraje, deosebit de impor-tante. Menþionãm câteva dintreacestea: uzinele hidroelectrice Drã-gan - Remeþi, Gureni - Râul Mare,Aºtileu - Criºul Repede, barajul ºiaducþiunea termocentralei Paroºeni;uzina Sadu V; uzina hidroelectricãPoienari - Argeº; barajele Vidraru,Baciu, Vâlsan, Cumpãnita din Ba-zinul Argeº; barajele Negovanu -Sadu, Secul - Reºiþa, Strâmtori -Baia Mare, Rovinari - Jiu, Valeacu Peºti - Jiu, Paltinu Doftana,Poiana Uzului; barajele Valea luilovan Cerna, Brazi - Runcu, Peci-neagu - Dâmboviþa, Siriu - Buzãu,Gura Râului - Cibin etc.

De asemenea, a participat laproiectul tehnic ºi de execuþie albarajului de la Porþile de Fier, încomisia de specialiºti româno-iugoslavã ºi ca vicepreºedinte alcomisiei de recepþie.

Experienþa acumulatã în dome-niul construcþiilor de baraje a fostaplicatã de profesorul Priºcu ºi larealizarea barajelor Saveh (Iran) ºi

Orontes (Liban), contribuind, ast-fel, la afirmarea tehnicii româneºtipeste hotare.

Activitatea didacticã a început-o,în anul 1944, ca asistent la Cate-dra de hidraulicã ºi cãderi de apã,la Politehnica Bucureºti, dupã carea devenit conferenþiar la cursul deInstalaþii ºi amenajãri de fluide laacelaºi institut, ºef de lucrãri laCatedra de construcþii hidrotehnicea Institutului de Construcþii Bucureºti,conferenþiar la cursul de Construcþiihidrotehnice la Institutul de Con-strucþii Bucureºti - Facultatea deHidrotehnicã ºi profesor, din anul1968, la aceeaºi disciplinã, pe carea predat-o, la un înalt nivel ºtiinþificºi tehnic, pânã în ziua în care aîncetat din viaþã.

În învãþãmânt, profesorul Priºcua avut ºi funcþii de rãspundere: ºefulCatedrei de construcþii hidrotehnice,prorector al Institutului de Con-strucþii Bucureºti ºi rector alaceluiaºi institut, contribuind, înmare mãsurã, la lãrgirea bazeimateriale a institutului, prin con-struirea Facultãþii de Hidrotehnicã,extinderea Facultãþii de Cãi Ferate,Drumuri ºi Poduri ºi a Facultãþii deConstrucþii Civile ºi Industriale, con-struirea de cãmine, laboratoare etc.

În calitate de conducãtor dedoctoranzi, a contribuit la formareaa 20 de cadre cu pregãtire supe-rioarã din þarã ºi de peste hotare.

Profesorul Priºcu a avut ºi obogatã activitate ºtiinþificã, materi-alizatã prin numeroase lucrãri pu-blicate, comunicãri la sesiuni ºicongrese interne ºi internaþionale,

aducând contribuþii originale, înspecial în domeniul calcululuibarajelor din beton (de greutate, cucontraforþi ºi arcuite). Aceastãactivitate, începutã în paralel cucea didacticã în anul 1949, cacercetãtor ºtiinþific la Institutul deMecanicã Aplicatã al AcademieiRomâne, a continuat-o la nivelulrealizãrii unor cercetãri teoreticede înaltã valoare, cu aplicabilitatepracticã, citate ºi apreciate ºi înstrãinãtate.

Profesorul Priºcu a publicatpeste 100 de lucrãri ºtiinþifice,tehnice ºi didactice, dintre careamintim: Maºini ºi amenajãri hidra-ulice, 1947, litografiat (coautor);Curs de construcþii hidrotehnice.Partea I, 1961; Baraje de acumu-lare. Secþiunea X, Manualul ingi-nerului hidrotehnician, Vol. I, 1969(coautor); Amenajãri hidroenerge-tice, Secþiunea XVIII, Manualulinginerului hidrotehnician, Vol. 2,1970 (coautor); Construcþii hidro-tehnice - douã volume, 1974 -lucrare de referinþã în literaturatehnicã; Metode moderne de cal-cul static ºi dinamic al construcþiilorhidrotehnice, 1977, litografiat (coau-tor); Curs de inginerie seismicã,1978, litografiat (coautor); Ingine-ria seismicã a construcþiilor hidro-tehnice, 1980 (coautor), reeditatãîn limba englezã de Editura JohnWilley and Sons.

Lucrãrile ºtiinþifice elaboratecuprind, în majoritatea lor, contri-buþii originale în domeniul solici-tãrilor termice ºi seismice, al

optimizãrii formelor ºi dimensiu-nilor diverselor tipuri de baraje ºi alcomportãrii lor în naturã.

A participat, cu comunicãriºtiinþifice, la Simpozionul pentrucalculul barajelor în arc, la Univer-sitatea din Southampton ºi la Con-gresul al XVIII-lea al marilorbaraje, Edinburg (1964); la Con-gresul al XlX-lea al marilor baraje,Istambul (1967) ºi al Xl-lea Madrid(1973); la Simpozionul Criteria andAssumption for numerical analysisof Dams, Swansea (1975); la Sim-pozionul privind metodele numericeîn construcþii, Milano (1978), pre-cum ºi la diferite sesiuni ºtiinþificedin þarã. De asemenea, a susþinutdiferite conferinþe privind realizãrilehidroenergetice din þara noastrã înBelgia, Algeria, Liban, Iran, Bolivia etc.

Ca membru în Comisia de cal-cul al barajelor, din Comitetul Inter-naþional al Marilor Baraje ºi expertal Organizaþiei Naþiunilor Unite în

domeniul barajelor, a contribuit larealizarea sau expertizarea unorbaraje din strãinãtate: Saveh (Iran),Orontes (Liban), Rositas, Misicuni(Bolivia), consolidarea barajuluiManicouagan (Manic-5) - Canada etc.

Pentru lucrarea Sollicitationsthermiques exterieures dans lesbarrages voûtes, Ministerul Învã-þãmântului i-a acordat, în anul1967, premiul I în domeniul con-strucþiilor, iar pentru tratatul deConstrucþii hidrotehnice, AcademiaRomânã i-a acordat, în anul 1976,premiul Aurel Vlaicu.

De asemenea, în anul 1962, afost distins cu titlul de Laureat alPremiului de Stat.

Pentru întreaga sa activitateºtiinþificã, cu totul remarcabilã, i s-aconferit în anul 1972 titlul ºtiinþificde doctor docent în ºtiinþe, dupãce, în anul 1969, obþinuse titlul dedoctor inginer cu lucrarea Con-tribuþii la calculul termoelastic albarajelor arcuite.

Pentru meritele sale deosebite,Asociaþia inginerilor belgieni i-aacordat, în anul 1975, medalia deaur Gustave Trasenster, iar statulromân l-a distins cu Ordinul Mun-cii, Ordinul Meritul ªtiinþific etc.

Pe toþi ne-a ajutat, ne-a înþeles,ne-a însufleþit în muncã ºi ne-a ori-entat în viaþã.

Prin tot ceea ce a fãcut, RaduPriºcu ne-a arãtat cã în drumulacesta, fãrã de întoarcere, pe careîl strãbatem, de la leagãn la mor-mânt, oamenii mai sunt ºi oameni!

Personalitate de excepþie, ajunsla cea mai înaltã treaptã a compe-tenþei, n-a murit cu totul. A rãmasîn istoria ºtiinþei ºi tehnicii româ-neºti în construcþii.

Spiritul sãu puternic va rãmâneîn conºtiinþa timpului ce va urma.

A încetat din viatã la 24 febru-arie 1987.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -

autor Hristache Popescu)


Aspecte calitative privind comportarea sub încãrcãria masivelor de pãmânt armat

prof. univ. dr. ing. Vasile MUªAT, ºef. lucr. dr. ing. Iancu-Bogdan TEODORU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Radu Axinte – SC AXICON SRL, Suceava

În cele ce urmeazã se prezintãun studiu calitativ al comportãrii unuiastfel de masiv de pãmânt bistrat,alcãtuit dintr-un pãmânt deformabil,asupra cãruia se intervine în scopulcreºterii portanþei, cu o pernã dinmaterial (granular) compactat (fig. 1).Perna se considerã în douã variante:nearmatã ºi armatã. Extinderea înadâncime, faþã de cota de fundare, apernei din material granular se con-siderã H = 1B (2,0 m). Adâncimea depoziþionare ºi lungimea elementuluide armare se considerã u = 0,5B(1,0 m), respectiv b = 2B (4,0 m).

MODELUL NUMERICComportarea sub încãrcãri a

masivului de pãmânt este simulatãnumeric folosind metoda elemen-telor finite. Dispunând de o interfaþãgraficã prietenoasã ºi cu o largãaplicabilitate în problemele de ingi-nerie geotehnicã [1], în analizelenumerice prezentate în lucrarea defaþã a fost utilizat programul PLAXIS(versiunea 9). Datoritã simetriei,analiza poate fi efectuatã având învedere condiþiile unei problemeplan-simetrice. Influenþa apei subte-rane nu este consideratã - studiilenumerice sunt efectuate pentrucondiþii drenate.

În urma studiilor preliminare decalibrare, dimensiuni de 10B lateralfaþã de axa de simetrie a suprafeþeide încãrcare, ºi în adâncime, aledomeniului nu influenþeazã rezul-tatele.

Pentru discretizarea masivului depãmânt au fost utilizate elementefinite triunghiulare cu 15 noduri, cuun grad de interpolare de ordinul 4pentru câmpul de deplasãri ºi cu 12puncte Gauss pentru integrareanumericã. Deºi la o primã vederediscretizarea domeniului paregrosierã, folosirea a (numai) 262 ele-mente finite triunghiulare cu 15noduri genereazã 2.237 noduri ºi3.144 noduri pentru integrareanumericã (puncte Gauss), suficientepentru obþinerea de rezultate cu obunã acurateþe. Cu scopul de a mi-nimiza efectul de dependenþã amodelului numeric faþã de reþeauade discretizare, în vecinãtatea supra-feþei de încãrcare, având în vedereschimbãrile semnificative în câmpulde deplasãri, este adoptatã o discre-tizare finã.

Pentru a evita deplasarea ca uncorp rigid, nodurile verticale situate

la limita domeniului aublocatã deplasarea dupãdirecþia orizontalã iarcele situate la bazã aublocate deplasãrile dupãambele direcþii.

Una dintre particula-ritãþile definitorii ale pro-gramului PLAXIS oconstituie varietatea demodele implementatepentru modelarea com-portãrii elasto-plastice

a pãmânturilor. Totuºi, datoritãsimplitãþii, a importanþei practice ºidisponibilitãþii parametrilor necesari,în studiul de faþã este utilizat criteriulelasto-plastic Mohr-Coulomb, atâtpentru pãmânt, cât ºi pentrudescrierea comportamenului zoneide contact dintre elementul dearmare ºi masivul de pãmânt.

Pentru modelarea elementelor dearmare sunt utilizate elemente finite(speciale) liniare cu 5 noduri, capa-bile sã preia numai forþe de întin-dere, denumite, în PLAXIS, geogrid.Singura caracteristicã de materialpentru astfel de elemente este rigidi-tatea axialã, EA; opþional se poatedefini ºi o forþã maximã capabilã(rezistenþã la întindere), Np. Elemen-tul de armare este combinat cu ointerfaþã pentru care se considerãreducerea rezistenþei la forfecare cu30% (Rint = 0,7). Ca element dearmare se considerã o geo-celulã având EA = 7.900 kN/m ºiNp = 135 kN/m [2].

Pentru materialul granular compac-tat s-au luat în calcul caracteristicilede material din Tabelul 1 iar pentrupãmântul deformabil s-au avut învedere caracteristicile din Tabelul 2.

REZULTATE ªI COMENTARIICalibrarea modelului numeric

s-a fãcut pentru o presiune ultimãpcr = 484 kPa, evaluatã dupã teoriaTerzaghi [3].

Studiul numeric este împãrþit îndouã etape. În prima etapã estegeneratã starea iniþialã de eforturidin masivul de pãmânt iar în fazaurmãtoare deplasãrile sunt adusela zero, dupã care este aplicatãdeplasarea impusã nodurilor situatepe conturul de încãrcare.

Natura realã a problemelor de inginerie geotehnicã implicã, aproape întotdeauna, folosirea produselorde armare în combinaþie cu materiale (de obicei granulare) compactate - perne care intervin ca mediu deînglobare a produselor de armare.

Fig. 1: Modelul numeric studiat: 1) material granular compactat -pernã; 2) teren deformabil; 3) element de amare; 4) interfaþã


Curbele de variaþie ale tasãrii rela-tive (tasarea terenului raportatã lalãþimea fundaþiei, s/B), în funcþie deîncãrcarea aplicatã pentru toate cele treisituaþii, sunt prezentate în figura 2.

Aºa cum reiese din figura 2,prezenþa elementului de armare areca rezultat o creºtere a rezistenþei laforfecare a pãmântului; din punct devedere al deformabilitãþii, elementulde armare are o influenþã neglijabilã,curbele de comportare sub încãrcãriasociate prezenþei pernei armate ºinearmate fiind aproape coincidente.

Mecanismul de cedare asociatprezenþei pernei, în cele douã vari-ante considerate (armatã ºi near-matã), este ilustrat sub formadeplasãrilor totale ºi deformaþiilor deforfecare în figura 3, respectiv figura 4.

Se observã cu uºurinþã cã alurasuprafeþelor de cedare (în situaþiapernei nearmate) este în concor-danþã cu cea propusã în teoriileconsacrate pentru portanþa pãmân-turilor. Efectul elementului de armareeste evident: prin mobilizarea rezis-tenþelor în lungul elementului se pro-duce un efect de împãnare, ancorarece nu mai permite dezvoltareasuprafeþelor de rupere.

CONCLUZIIDacã privim comportarea pãmân-

turilor sub încãrcãri ca fiind depen-dentã numai de modulul dedeformaþie liniarã, Et, ºi parametriirezistenþei la forfecare, φ ºi c,prezenþa elementului (sau ele-mentelor) de armare, înglobat(e)într-o pernã din material compactat,modificã comportarea sub încãrcãria masivului de pãmânt iniþial(deformabil) într-una corespunzã-toare unui nou material având carac-teristici atât de deformabilitate, maibune - datoritã pernei cu modul dedeformaþie liniarã ridicat - cât ºi derezistenþã la forfecare, datoritã ele-mentului de armare. Practic, uti-lizarea elementelor de armareînglobate în structuri de tipul per-nelor din material compactat aredublu efect: reducerea deformabi-litãþii ºi creºterea de portanþã.

BIBLIOGRAFIE1. BRINKGREVE R., VERMEER P.,

Plaxis Finite Element Code for Soiland Rock Analyses. A. A. BAlkema,Rotterdam, 1998;

2. KHEDKAR M. S., MANDALJ. N., Pullout behaviour of cellularreinforcements. Geotextiles andGeomembranes, 27, 262-271 (2009);

3. BOWLES J. E., FoundationAnalysis and Design. 3rd Ed., New York:McGraw-Hill Education, 1982.

*** Articolul a fost prezentat în cadrulcelei de-a XII-a Conferinþe Naþionale deGeotehnicã ºi Fundaþii, Iaºi, 20 – 22 sep-tembrie 2012, ºi publicat în volumulcu lucrãrile conferinþei, ISSN 1844-850x,vol. III, pag. 1159 - 1162. �

Tabelul 1: Caracteristicile geotehnice ale materialului granular compactat

Tabelul 2: Caracteristicile geotehnice ale pãmântului deformabil

Fig. 2: Curbele de încãrcare-tasare obþinute

Fig. 3: Deplasãrile totale: a) pernã nearmatã; b) pernã armatã

Fig. 4: Suprafaþa de cedare: a) pernã nearmatã; b) pernã armatã




Cei care „construiesc”… viitorul!

Proiectul HUB UTCB, demarat de Asociaþia Studen-þilor la Construcþii din Bucureºti, în parteneriat cu Univer-sitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, vine înîntâmpinarea nevoilor de pregãtire ºi dezvoltare alestudenþilor, oferindu-le acestora oportunitatea de adobândi, încã din timpul facultãþii, experienþã practicã ºide a-ºi însuºi cunoºtinþe complementare ariei curicularepe care aceºtia o studiazã.

Activitatea în cadrul HUB UTCB a început la sfârºitulanului universitar 2014-2015 cu un proiect pilot pe ungrup de 10 studenþi, din anul 3 al Facultãþii de ConstrucþiiCivile, Industriale ºi Agricole, cãrora le-am organizatnoi stagiul de practicã obligatoriu. Astfel, în cele treisãptãmâni, calendarul activitãþi lor studenþilor afost urmãtorul:

• Sãptãmâna 1:- 07.07.2015 – Vizitã pe ºantierul metroului din

Drumul Taberei;- 08.07.2015 – Vizitã pe ºantierul Victoria Office

Building ºi la Complexul agroalimentar Pantelimon;- 09.07.2015 - Vizitã la Complexul Sportiv Olimpia.• Sãptãmâna 2:Construcþia unei case în comuna Bascov, în progra-

mul Habitat pentru Umanitate Piteºti.• Sãptãmâna 3:- 20.07.2015 - Vizitã pe ºantierul staþiei de metrou

Eroilor 2;- 21.07.2015 - Vizitã pe ºantierul clãdirii de birouri

Bucharest One Tower;- 22.07.2015 - Vizitã pe ºantierul clãdirii Nusco

Tower;- 23.07.2015 - Vizitã pe ºantierul Centrului comercial

Park Lake Plaza.De asemenea, pentru a-ºi crea o imagine cât mai

completã despre munca în proiectare, studenþii au parti-cipat la discuþii ºi prezentãri de proiecte cu:

- manager ing. Dragoº MARCU, ing. Tiberiu VIªAN ºiasistent manager ing. Nicoleta APOSTOL de la firmaPOPP & ASOCIAÞII;

- dr. ing. Dan BÎTCÃ ºi ing. Ionuþ BRAN de la firmaPROFESIONAL CONSTRUCT.

În continuare, pentru o bunã implementare, amîmpãrþit proiectul pe trei axe mari de dezvoltare:

Axa 1: ANTREPRENORIATÎn prima fazã, în cadrul acestei axe, studenþilor li se

vor livra traininguri de “soft-skills” (comunicare, comuni-care persuasivã, leadership, negociere, marketing, lucruîn echipã º.a.) ºi li se vor oferi informaþii legate de paºiicare trebuie îndepliniþi pentru deschiderea unei firme.În etapa a II-a a proiectului, în aceastã axã vom organizaun incubator de start-up-uri ºi spin-off-uri.

Axa 2: CERCETAREÎn cadrul acestei axe stimulãm formarea de echipe

alcãtuite din studenþi care sã participe la concursurileinternaþionale ºi naþionale destinate lor, în momentul defaþã având deja o echipã care lucreazã la propunerea departicipare, împreunã cu cadrele didactice mentori, la“2016 Undergraduate Seismic Design Competition”,concurs de inginerie seismicã ce se va desfãºura în SanFrancisco, ºi care presupune construirea din lemn debalsa a machetei unei clãdiri înalte (între 22 ºi 29 deetaje).

Axa 3: DEZVOLTARE PROFESIONALÃÎn cadrul acestei axe vom organiza vizite tehnice pe

ºantiere ºi în spaþii de producþie, vom asigura workshop-uri de tehnologii ºi materiale noi folosite în construcþii ºivom organiza traininguri de software ingineresc, astfelîncât, la finalul studiilor, studenþii sã fie cât mai conectaþicu realitatea din domeniul construcþiilor.

Toate activitãþile enumerate mai sus se vor desfãºuraîntr-un spaþiu adiacent cantinei UTCB, spaþiu care esteîn curs de amenajare. �

Faptul cã dupã 1990, ºi în þara noastrã, profesia de constructor are valori noi cerute de competitivitateºi exigenþe în realizarea investiþiilor de orice gen înseamnã schimbarea mentalitãþii ºi adaptarea la normeleproprii economiei concurenþiale. Este evident pentru oricine lucreazã în domeniul construcþiilor cã, destulde repede, au apãrut sisteme noi ºi performante de maºini ºi utilaje specifice, precum ºi materiale ºi insta-laþii care exceleazã prin diversitate ºi calitate. Apoi, sã nu uitãm cã informaþia pãtrunde din ce în ce maimult în proiectarea dar ºi în managementul activitãþii de construcþii. În aceste condiþii meseria de con-structor, mai ales în partea ei practicã, a devenit din ce în ce mai complexã ºi mai greu de asimilat.

De la aceste premise a pornit un grup inimos din rândul studenþilor în construcþii atunci când au iniþiato interesantã acþiune de completare a cunoºtinþelor pe care studenþii le primesc în instituþiile deînvãþãmânt. Deci…

Alexandru NÃFUREANU -preºedinte International Association of Civil Engineering Students, Local Committee Bucureºti


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


(Continuare din numãrul 120, noiembrie 2015)

• Drumul Naþional 7, Bucureºti- Piteºti traverseazã pârâul Potopla Mãtãsaru, judeþul Dâmboviþa,km 64+021, pe un pod cu douãdeschideri de 26,00 m, bolþi dubluîncastrate cu platelaj din beton armatîn lungime de 59,60 m - Foto 49, 50.

Podul a fost construit în anul 1914,cu o parte carosabilã de 5,00 m, cal-culat la încãrcare cu compresor de23 t ºi sarcinã uniform distribuitã de500 kg/mp. A fost reabilitat prinsporirea lãþimii cãii la 7,80 m ºi verifi-carea la clasa E de încãrcare. Infra-structura este fundatã direct, iarracordarea cu terasamentele prinsferturi de con. Lãrgirea cãii s-a rea-lizat cu o placã generalã de supra-betonare - Foto 51.

În decursul exploatãrii s-au pro-dus degradãri importante la pod ºi larampele de acces. Pârâul Potop ºi-aschimbat cursul, atacând podul înlung pe malul drept dinspre Piteºti,cu degradarea racordãrii cu terasa-mentele ºi a fundaþiei pilei. Au fostexecutate lucrãri de consolidare apilei, refacere a sferturilor de con ºiprag de fund aval – Foto 52, 53.

• Podul peste râul Teleorman,de pe DN 6, km 79+885, are treideschideri de 26 m, bolþi dubluîncastrate cu platelaj din betonarmat, dalã continuã ºi pereþi lame-lari cu descãrcare la mijloc - Foto 54.

Fundaþiile podului sunt directe,elevaþiile pilelor sunt îmbrãcate cuzidãrie din piatrã prelucratã - Foto 55.

Reabilitarea podului, cu lãrgireapãrþii carosabile la 7,80 m, a fostfãcutã cu o placã de suprabetonare,cu refacerea trotuarelor. La reze-marea platelajului pe pile, elevaþiaeste masivã ºi platelajul are un rosttransversal - Foto 56.

Suprastructura podului este dinacelaºi tip cu cea a podului pestepârâul Potop, de la Mãtãsaru, DN 7,

km 64+021. Nu s-au constatat modi-ficãri ale albiei minore. Deschidereade 26 m, boltã dublu încastratã cuplatelaj din beton armat, cu dalãcontinuã, a fost adoptatã la unnumãr mare de lucrãri, putând fi, deasemenea, asimilatã cu proiecteletip actuale.

• Pod peste râul Amaradia, laIºalniþa, DN 6, Craiova - Filiaºi,km 234+272. Podul peste râul Ama-radia a parcurs douã etape de laexecuþia lui în anul 1913, primaetapã atunci când avea parteacarosabilã de 5,00 m iar a douaetapã, actualã, când podul a fostlãrgit pentru o parte carosabilã de14,00 m ºi trotuare de 1,50 m.

Podurile: bolþi ºi arce (XI)BOLÞI DIN BETON ARMAT CU PLATELAJ, EXECUTATE PÂNÃ LA 1950

Foto 49: Pod peste pârâul Potop, la Mãtãsaru,DN 7, km 64+021 (Album MLP 1904 -1914)

Foto 50: Pod peste pârâul Potop, la Mãtãsaru.Vedere generalã pod aval cu prag de fund

Foto 51: Pod peste pârâul Potop, la Mãtãsaru.Racordare cu terasamentele Bucureºti

Foto 52: Pod peste pârâul Potop, la Mãtãsaru.Distrugere racordare ºi rampã de acces Bucureºti

Foto 54: Pod peste Teleorman, la Vitãneºti, DN 6,km 79+885. Vedere generalã aval mal drept

Foto 55: Pod peste Teleorman, la Vitãneºti.Pila ºi culeea Vitãneºti - vedere aval

Foto 53: Pod peste pârâul Potop, la Mãtãsaru.Degradãri la fundaþia pilei

Foto 56: Pod peste Teleorman, la Vitãneºti.Consolidare ºi lãrgire platelaj dalã din beton armat


Suprastructura podului din etapa leste realizatã cu trei deschideri de42,10 m, bolþi articulate cu lãþime de5,00 m - Foto 57 ºi 58 - ºi platelajdalã din beton armat, cu consolescurte în dreptul pereþilor.

Infrastructura s-a realizat pechesoane cu aer comprimat, cuadâncimea de 9 m – 10 m.

În aceastã etapã, nivelul talvegu-lui era piat de rostul elevaþie – fun-daþie - Foto 59.

Podul a fost proiectat în anul1914 de ing. Aurel Beleº.

Lãrgirea podului din etapa a ll-a afost fãcutã pentru cale de 14 m, princonstruirea de bolþi dublu încastratela exteriorul podului vechi, cu lãþimede 2,50 m, urmãrind, în general,dimensiunile ºi aspectul podului exe-cutat în prima etapã - Foto 61.

A fost lãrgitã ºi infrastructurapodului cu fundaþii directe din che-soane cu aer comprimat.

La pile s-au executat cele douãchesoane amonte ºi aval, cu dimen-siuni reduse la camera de lucru, soli-darizate cu elevaþiile podului existent

- Foto 60, sub forma unui bloccomun. În decursul exploatãrii podu-lui s-au produs coborâri importanteale talvegului, de cca. 4 m, dez-golind zona de consolidare de lapile, cu efecte nefavorabile asuprastabilitãþii, din cauza alcãtuirii con-structive a fundaþiilor - Foto 62.

Se menþioneazã cã, în zoneleadiacente, mai sunt în exploataredouã poduri de cale feratã ºi un podpentru conducte ºi instalaþii, situaþiecare impune efectuarea unor con-strucþii hidrotehnice care sã favo-rizeze stabilizarea talvegului lanivelul iniþial - Foto 59.

Legãtura ºi continuitatea platela-jului, între podul iniþial ºi pãrþile lãr-gite, s-a realizat cu plãci articulate, încondiþiile în care structura la podulvechi are bolþile articulate, iar supra-structura podului din etapa II arebolþile încastrate. Podul a fost calcu-lat iniþial la încãrcarea cu compresorºi oameni, iar dupã reabilitare a fost

verificat la clasa E de încãrcare.• În zona localitãþii Lunca

Banului, judeþul Mehedinþi, DN 6traverseazã râul Motru, la km281+745, pe un pod din beton armatcu patru deschideri de 26,00 m, bolþidublu încastrate cu platelaj, dalã dinbeton armat susþinutã de pereþiilamelari – Foto 63 - 64.

Infrastructura a fost executatã pechesoane cu aer comprimat.

Podul a fost executat în anul1904 - Foto 63 ºi reabilitat în anul1980. Se poate spune cã podulpeste râul Motru, executat în 1904,reprezintã perioada de început apodurilor cu suprastructura boltã

Foto 57: Pod peste Amaradia, la Iºalniþa, DN 6,km 234 + 272. Vedere generalã aval - podul vechi

Foto 58: Pod peste Amaradia, la Iºalniþa.Podul vechi - articulaþia de la cheie

Foto: 59: Pod peste Amaradia, la Iºalniþa.Podul vechi - articulaþie bolþi la naºteri

Foto 60: Pod peste Amaradia, la Iºalniþa.Lãrgire pod - vedere Filiaºi

Foto 63: Pod peste Motru, la Lunca Banului. DN 6,km 281 + 745. Vedere pod aval în 1904 la intrarea în

exploatare. (Album MLP 1904 -1914)

Foto 61: Pod peste Amaradia, la Iºalniþa.Consolidare ºi lãrgire platelaj - rost pilã

Foto 64: Pod peste Motru, la Lunca Banului.Vedere generalã pod mal stâng, dupã reabilitare

Foto 65: Pod peste Motru, la Lunca Banului.Lãrgire platelaj cu placã generalã de suprabetonare

Foto 62: Pod peste Amaradia, la Iºalniþa.Lãrgire pod amonte ºi aval, cu bolþi ºi fundaþii

directe cu chesoane cu aer comprimat.Consolidare elevaþie pilã

Foto 66: Pod peste Motru, la Lunca Banului. Racor-dare cu terasamentele Filiaºi



dublu încastratã din beton armat,executate în România.

La reabilitarea podului s-a execu-tat o placã generalã din beton armat,care a cuprins atât consolele cât ºitrotuarele, cu grosimea minimã de12 cm. Consolele vechi au fostdemolate iar armãtura, dupã îndrep-tare ºi curãþare, a fost înglobatã înbetonul din placa generalã - Foto 65.Au fost refãcute ºi racordãrile cuterasamentele - Foto 66.

Dupã reabilitare, podul a fostatestat pentru clasa E de încãrcare.

• Podul peste râul Jiu, laArgineºti, judeþul Mehedinþi, peDN 6, km 268+371, are ºase des-chideri - bolþi dublu încastrate de26,00 m deschidere, o lungime tota-lã de 183,6 m ºi platelaj dalã dinbeton armat susþinut de pereþi lame-lari cu console scurte - Foto 67 ºi 68.

În albia minorã, spre Craiova, îndeschiderile 1 ºi 2 se gãsesc blocuridin beton, în general vizibile lanivelele scãzute ale Jiului - Foto 70,71, 72. Dupã forma lor se apreciazãcã au fãcut parte din suprastructurapodului care s-a degradat la o viiturãsau la situaþii speciale de distrugere– Foto 71 - 72.

De asemenea, pila 2 are o con-strucþie deosebitã - Foto 69, carepoate justifica existenþa unei fundaþiiduble, necesarã la refacerea poduluisau la o eventualã mãrire a numãru-lui deschiderilor.

Dupã datele beneficiarului, D.R.D.P.Craiova - podul a fost executat înanul 1935 ºi reabilitat în 1979.

La reabilitare s-a executat oplacã generalã de suprabetonare,care a cuprins ºi consolele trotu-arelor refãcute - Foto 67 ºi 68.

Podul a fost atestat la clasa E deîncãrcare.

• În apropiere de confluenþaJiului cu Dunãrea, DN 55A tra-verseazã Jiul la Zãval, judeþulDolj, km 11+077, pe un pod cu ºasedeschideri de 26,0 m, bolþi dubluîncastrate, cu platelaj format dintr-odalã continuã din beton armat, reze-matã pe pereþii lamelari, cu lungimede 137,7 m.

Podul a fost construit în anul1916 ºi nereabilitat pânã în prezent– Foto 73, 74 ºi 75.

Infrastructura podului a fost execu-tatã pe chesoane cu aer comprimat.

• La km 6+450, DN 55A tra-verseazã pârâul Jieþul, la Ostro-veni, judeþul Dolj, pe un pod cudouã deschideri de 26,0 m, bolþidublu încastrate cu platelaj din betonarmat, dalã continuã rezematã pestâlp lamelar, cu lungime totalã de59,4 m - Foto 76.

Se constatã cã, la ambele poduripeste râurile Jiul ºi Jieþul, s-au adop-tat aceleaºi soluþii, cu deschideri de26,00 m dublu încastrate, cu platelajdalã din beton armat, soluþie care seregãseºte ºi la alte poduri cu des-chideri medii, reabilitate cu plãci gene-rale de suprabetonare - Foto 77 - 78.

Foto 67: Pod peste Jiu, la Argineºti, DN 6, km 268+ 371. Vedere generalã aval mal stâng

Foto 71: Pod peste Jiu, la Argineºti. Vedere blocuridin beton armat cu suprastructura distrusã

Foto 72: Pod peste Jiu, la Argineºti. Vedere blocuridin podul vechi în secþiunea de scurgere a podului

Foto 70: Pod peste Jiu, la Argineºti.Vedere mal stâng

Foto 68: Pod peste Jiu, la Argineºti.Vedere generalã amonte mal stâng

Foto 69: Pod peste Jiu, la Argineºti. Pilã dublãpentru consolidarea sau lãrgirea podului

Foto 73: Pod peste Jiu, la Zãval, DN 55A, km 11+077. Vedere generalã pod - foto 1965

Foto 74: Pod peste Jiu, la Zãval. Vedere generalãpod aval mal drept - foto 1965

Foto 75: Pod peste Jiu, la Zãval. Deschiderea 5 pilãºi culee - foto 1965. Pod nereabilitat



Din analiza lucrãrilor proiectate ºiconstruite în perioada 1904 - 1914,de cãtre Serviciul de Studii ºi Con-strucþii din cadrul Direcþiei Generalede Drumuri ºi Poduri din Ministerul

Lucrãrilor Publice, s-a propus unnumãr limitat de soluþii pentru poduricu deschideri de 14,00 m, 26,00 m,30,00 - 37,50 m, 50,00 m pânã la60 m, care au favorizat executareaunui numãr mare de lucrãri eficiente,într-un timp foarte redus, în perioadade început a betonului armat.

De reþinut deschiderea de 26 m,bolþi dublu încastrate cu platelaj,care s-a adoptat la un numãr marede lucrãri: peste pârâul Potop peDN 7, râul Teleorman, pe DN 6,Motru ºi Jiu pe DN 6, Jiu ºi Jieþ peDN 55A ºi altele.

Pe ºoseaua Ploieºti - Predeal,construcþia podurilor permanente aînceput la iniþiativa domnitoruluiBarbu ªtirbei, dupã venirea în þarã în1853 a inginerului Leon Lalanne,care a urmãrit construirea ºoselei peValea Prahovei de la Ploieºti la Pre-deal, unde au fost construite poduriimportante.

În aceastã etapã, toate poduriledefinitive au fost executate dinzidãrie de piatrã.

Evoluþia traficului rutier pe ValeaPrahovei, pe DN 1, Ploieºti - Pre-deal, a impus reproiectarea traseuluiºi refacerea podurilor pe întregultraseu.

Acþiunea a început dupã anul1925, atunci când a fost dat înexploatare podul peste Valea Orãþii -Foto 79, cu o deschidere de 64,80m ºi o lungime de 91,40 m - Fig. 8.

Pentru suprastructurã s-a adop-tat soluþia cu boltã dublu încastratã,cu platelaj din beton armat, cu lon-jeroane ºi stâlpi de susþinere dinbeton armat, cu o parte carosabilãde 5,00 m.

Podul a fost proiectat pentruîncãrcarea cu compresor ºi oameni,încãrcare apropiatã de prevederiledin normele interne pentru clasa l deîncãrcare. La toate podurile construite

în aceastã etapã s-a realizat parteacarosabilã cu lãþimea de 5,00 m.

Lãþimea pãrþii carosabile de 5,00 m,cu restricþionarea traficului pe o sin-gurã bandã, cu circulaþia semnali-zatã pe un singur sens, a impuslãrgirea podului la lãþimea minimã de7,80 m pentru circulaþia pe douãbenzi, cu lãrgirea pãrþii carosabile latoate podurile.

La podul de pe Valea Orãþii s-aadoptat soluþia de lãrgire a pãrþiicarosabile prin mãrirea suprastruc-turii, cu executarea unei bolþi dubluîncastrate, cu aceeaºi deschidere ºilãþime de 3,50 m. În aceeaºi mãsurãa fost lãrgit platelajul, obþinându-se,în final, o parte carosabilã de 9,50 mºi douã trotuare de 1,50 m. Racor-darea între podul vechi ºi cel nou s-afãcut cu plãci din beton armat, arti-culate - Fig. 8 ºi 9.

Pentru turnarea bolþii s-a folositun cintru metalic de tipul celui folositla execuþia podului peste Siret, la Hoit,din tronsoane de 5,50 m ºi 1,50 mînãlþime, cu o palee de montaj provi-zorie la cheie.

Circulaþia actualã pe DN 1impune executarea unei benzi supli-mentare pentru traficul greu. Lapodul peste Valea Orãþii, sporirealãþimii pãrþii carosabile de la 9,50 mla 10,50 m este uºor ºi economic derealizat prin lucrãri de reabilitare -Fig. 9.

Podul a fost dat în exploatare înanul 1925, dupã proiectul ingineruluiElie Radu ºi reabilitat în anul 1976dupã proiectul IPTANA - ing. DanBerneagã.

Foto 76: Pod peste Jieþ, la Ostroveni, DN 55A km6+451. Vedere pod aval - foto 1965

Foto 77: Pod peste Jieþ, la Ostroveni. Vedere aval -deschiderea 1, pilã ºi culee

Foto 79: Pod peste Valea Orãþii, pe DN 1, km114+886. Vedere generalã aval, podul executat în1925. Foto Buletin Societatea Politehnicã 1931/26

Foto 78: Pod peste Jieþ, la Ostroveni. Pod reabili-tat, platelaj cu placã generalã de suprabetonare,

racordãri cu terasamentele

Fig. 8: Pod pe DN 1, km 114 + 886, peste Valea Orãþii, la Posada. Elevaþie

Fig. 9: Pod pe DN1, km 114+886, peste Valea Orãþii,la Posada. Podul vechi lãrgit cu pod nou. Secþiuni

transversale



• Pe acelaºi traseu al DN 1 s-au

fãcut lucrãri de reabilitare ºi la

podul peste Valea lui Bogdan, de

la km 117 + 388.

Acþiunea de reabilitare a urmãrit

sporirea pãrþii carosabile de la 5,00 m

la 7,80 m, verificarea podului la

clasa E de încãrcare ºi executarea

unor reparaþii la degradãrile semnalate.

În soluþia adoptatã la executarea

podului, în anul 1925, s-a prevãzut

realizarea unei deschideri centralede 32,70 m, bolþi dublu încastrate ºidouã deschideri adiacente de 12,50 m,bolþi dublu încastrate, cu lungimeatotalã de 65,70 m.

Podul a fost dat în exploatare înanul 1925, în soluþia iniþialã - Foto 80ºi în 1978 cu lucrãrile de reabilitare -Foto 81, 82,83 ºi 84.

S-au executat urmãtoarele lucrãri:- La platelaj, placã generalã de

suprabetonare pentru o parte carosa-bilã de 8,40 m ºi trotuare de 1,25 m.Podul este parþial în curbã cusupralãrgire de 0,60 m. Au rezultatconsole cuprinse între 2,25 ºi 3,25 m- Foto 81, 82.

- Cãmãºuirea la intradosul des-chiderii centrale, cu beton armat peo grosime de cca. 20 cm, cu ancoreîn betonul bolþii vechi - Foto 83.

La pregãtirea suprafeþei s-a con-statat cã betonul avea o granulaþiemare, agregate concasate ºi oporozitate ridicatã. Dupã turnareacãmãºuielii, la bolta principalã s-aufãcut injecþii cu lapte de ciment petoatã suprafaþa - Foto 84.

Podul a fost atestat pentru clasaE de încãrcare. Proiectantul princi-pal al lucrãrilor de consolidare ºireabilitare a fost ing. Vasile Cãnuþã.

• Podul urmãtor pe DN 1 care a

fost reabilitat este podul Valea

Conciului, cu o deschidere centralã

de 32,70 m ºi deschideri adiacente

de 13,65 m, bolþi dublu încastrate ºi

o lungime totalã de 65,85 m - Foto 85.

Pentru lãrgirea pãrþii carosabile de la

5,00 m la 7,80 m s-a adoptat soluþia

cu executarea unei plãci generale de

suprabetonare, care a cuprins ºi

consolele trotuarelor existente -

Foto 86.

La podurile de la km 111+884,

Valea Floreiului, ºi km 116+484,

Valea Mãrului, s-au executat poduri

noi în alte soluþii iar podurile vechi

închise circulaþiei au rãmas fãrã

stãpân.

Foto 80: Pod peste Valea lui Bogdan, DN 1, km 117+ 388. Vedere generalã a podului executat în 1925.

Foto Buletin Societatea Politehnicã 1931/27

Foto 86: Pod peste Valea Conciului. Vedere maldrept amonte, racordarea cu terasamentete

deschiderile marginale

Foto 81: Pod peste Valea lui Bogdan, DN 1, km 117+ 388. Vedere generalã aval, pod consolidat ºi lãr-git aval cu boltã dublu încastratã din beton armat

Foto 82: Pod peste Valea lui Bogdan.Vedere generalã pod reabilitat ºi lãrgit în 1978

Foto 83: Pod peste Valea lui Bogdan. Lãrgire partecarosabilã cu placa de suprabetonare în consolã

Foto 84: Pod peste Valea lui Bogdan.Consolidare boltã

Foto 85: Pod peste Valea Conciului, DN 1,km 113 + 755. Vedere aval pod reabilitat ºi lãrgit




• La ieºirea din oraºul Azuga,DN 1 traverseazã râul Prahova lakm 133+941, pe un pod cu odeschidere de 32,10 m, boltã dubluîncastratã, cu platelaj dalã din betonarmat, rezematã pe pereþi verticali.

Podul a fost construit în anul1926, cu parte carosabilã de 5,00 m,consolidat ºi lãrgit în anul 1979 -Foto 87 - lungime 51,37 m.

Lãrgirea s-a realizat în aceeaºisoluþie, cu o boltã încastratã dinbeton armat de 4,00 m lãþime, încontact cu bolta podului existent -Foto 88.

• Podurile peste râul Doamneiºi peste râul Argeº, la Piteºti.La construcþia podurilor s-a adoptataceeaºi soluþie, bolþi dublu încas-trate cu platelaj ºi dalã din betonarmat susþinutã cu pereþi lamelari.

Podurile au ºapte deschideri de31 m, lãþimea bolþilor de 5,60 m,grosimea la naºtere de 0,95 m, 0,45 mla cheie ºi pereþi verticali la intervalede 1,90 m, cu grosime de 0,35 m.

Alcãtuirea constructivã a poduri-lor are o caracteristicã neaplicatãpânã în prezent la podurile dinRomânia: dala carosabilã este

separatã de boltã în zonele de lacheie pe o înãlþime de 0,45 m, reze-matã monolit pe boltã la acelaºiinterval de 1,90 m - Foto 92. Pereþiiau console scurte la exterior.

Dezvoltarea municipiului Piteºti ºi

creºterea traficului au impus lãrgirea

podului, a pãrþii carosabile la patru

benzi ºi a trotuarelor de 1,50 m.

Lãrgirea podurilor s-a fãcut înamonte, infrastructurile au aceleaºipoziþii ºi cu aceleaºi deschideri. S-aadoptat soluþia cu grinzi prefabricateprecomprimate de 30,0 m: patrugrinzi în secþiune transversalã, soli-darizate cu antretoaze monolite.

La podul iniþial cu bolþi încastrates-a lãrgit dala din beton armat, prinsuprabetonare ºi console mari decca. 2,00 m. La console s-au folositdale prefabricate din beton armat,monolitizate la rosturi cu beton –Foto 89 ºi 91.

Structura de rezistentã este înansamblu monolitã; în zona centralãnu au fost prevãzute rosturi.

Elevaþiile pilelor au fost executatedin beton armat, cu riglã ºi console -Foto 90.

În acest capitol au fost prezen-tate principalele lucrãri de podurirealizate în România, din betonarmat, executate, în principal, înintervalul 1900 - 1925.

Apariþia betonului armat, camaterial nou pentru executarea con-strucþiilor, a favorizat trecerea la oetapã nouã în realizarea podurilor,dupã construcþia podurilor dinzidãrie de piatrã. Betonul armat afavorizat o dezvoltare foarte mare îndomeniul construcþiilor, cu un loc pri-oritar în domeniul podurilor.

În România s-au executat înaceastã perioadã poduri definitivepentru traversarea permanentã amajoritãþii râurilor, asigurând, astfel,o continuitate a transporturilor, cubeneficii economice ºi sociale.

S-a avut în vedere prezentareaunui numãr mare de lucrãri execu-tate în aceastã perioadã, înexploatare sau dezafectate, pentru aputea fi urmãritã evoluþia construcþieipodurilor din beton armat, cu eviden-þierea lucrãrilor tehnice deosebite.

Cu siguranþã cã în aceastãprezentare au rãmas nemenþionatemulte alte lucrãri, din cauza lipsei deinformaþii ºi a cadrului limitat almonografiei.

(Va urma)

Foto 87: Pod peste Prahova, la Azuga, DN 1, km133 + 941. Vedere generalã pod aval

Foto 89: Pod peste râul Doamnei, la Piteºti. Vedereamonte mal stâng

Foto 90: Pod peste râul Argeº, la Piteºti.Vedere aval mal stâng

Foto 91: Pod peste râul Doamnei.Lãrgire cu elemente prefabricate

Foto 92: Pod peste râul Doamnei ºi râul Argeº.Platelaj, boltã în zona de la cheie, lãrgire cale

Foto 88: Pod peste Prahova, la Azuga. Lãrgire podcu bolta dublu încastratã aval


„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corespondent Ileana CRISTEAUSA HOWARD

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

ing. Dragoº Marcudr. ing. Mãdãlin Comaning. Mihai A. Ganeadr. ing. Victor Dumitrescudr. ing. Henriette Szilagyiconf. univ. dr. ing. Daniel Stoicaconf. univ. dr. mat. Ion Mierluº Maziluprof. univ. dr. ing. Vasile Muºatºef. lucr. dr. ing. Iancu - Bogdan Teodoru

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Revista Constructiilor - Nr. 121, Decembrie 2015

Documents

Transcript of Revista Constructiilor - Nr. 121, Decembrie 2015