Revista Constructiilor - Nr. 101, Martie 2014

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

ERBAªU SA C2 AEDIFICIA SA C4

Pe când revigorareasectorului de construcþii din România? 3Revista Construcþiilor: Noi ºi cititorii noºtri! 4 - 6Sisteme MAPEI pentru pardoseli de top 8, 9IRIDEX GROUP PLASTIC: CRISTEX ADMIX HD- aditiv pentru impermeabilizare prin cristalizareºi superplastifiant pentru obþinerea betoanelorimpermeabile de calitate superioarã 10, 11HIDROCONSTRUCÞIA SA:Cãmine ecologice de canalizaredin elemente prefabricate din beton 12, 13CREATON & ETERNIT:Creativitate – calitate – eficienþã 14, 15Profesorul universitar emerit,academician Panaite MAZILU la 99 de ani! 16PSC: Mediul de afaceriîn viziunea constructorilor români 17FPSC: Picãtura de buget 18, 19ALUPROF: Pereþi despãrþitori ignifugicertificaþi EI 120 MB-118EI 20, 21HEXADOME CONSTRUCT: Iluminatul naturalºi evacuarea fumului în plan vertical 22, 23Consolidarea ºi conservarea podului naturalde la Ponoarele,din rezervaþia Geoparc Mehedinþi 24 - 28Barierã flexibilã de protecþieîmpotriva cãderilor de pietrepe calea feratã Gura Humorului – Ilva Micã 29Investigarea de urgenþãa siguranþei post-seism a clãdirilor 30KOBO TECHNOLOGIES: Aparate automatepentru sudarea materialelor termoplasticeºi bituminoase 31Atenuarea rãspunsului seismic prin amplasareaoptimã a amortizorilor vâscoºi (I) 32 - 35Interacþiunea teren - ape subterane - lucrãride infrastructurã, în zonele urbane (I) 36 - 39Tipuri de modelãri pentru calcul practicºi posibile erori la planºee cu grinzi ºi plãci 40 - 43SALTCOM: Hale metalicecu structurã autoportantã 44, 45CISC: Lucrãri de reparaþiila construcþii hidroenergetice 46, 47Modelul chinezesc, o soluþie ºi pentru România? 48 - 50Personalitãþi româneºti în construcþii -Mioara Beatrice DABIJA 52ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã 53Validarea, prin încercãri experimentalela scarã mare, a soluþiilor structuraleºi modelelor de calcul pentru structuri metalice 54 - 59Podurile: bolþi ºi arce 60, 62, 64EXPOCONSTRUCT - 20-23 martie 2014,Central Plaza, Bacãu 61Expoconferinþa de arhitecturã GIS -7-8 aprilie 2014, JW MarriottBucharest Grand Hotel 63Construct Expo - 10-13 aprilie 2014,Romexpo, Bucureºti 65

e d

!t

o r

i a

l

Ar f i posibi lã în 2014o asemenea soluþionare aunei aºteptãri de ani buni decãtre toþi cei implicaþi în feno-menul investiþional?

E greu de rãspuns astãzicând încã se bate pasul peloc în ceea ce priveºte acestsector promotor al întregiieconomii.

Greu de spus pentru cã înafara unor proiecte (unele doar continuate) din sfera infra-structurii rutiere, alte zone ale domeniului investiþiilor nu suntenunþate, unele dintre ele condiþionând în mod obiectiv ºi continui-tatea eficientã a unor activitãþi mereu actuale de asigurare cuenergie sub toate formele ei a tuturor consumatorilor, privaþi, destat sau simpli cetãþeni.

Ne gândim, desigur, la marile combinate energetice, metalur-gice, chimice ºi din alte domenii care ajungând la o „vârstã”înaintatã nu mai prezintã siguranþã. Chiar dacã unele sunt priva-tizate pericolul prãbuºirii lor la un posibil seism va afecta multesectoare ale economiei ºi populaþiei. În acest sens coºurile defum ºi turnurile de rãcire a apelor folosite sunt date uitãrii deºiexistã firme specializate pentru redresarea lor, firme careºomeazã sau sunt în insolvenþã. Acesta nu-i un exemplu singularpentru cã alte ºi alte investiþii sunt într-o situaþie similarã.

Se cautã soluþii de revigorare a investiþiilor?Iatã unele dintre ele, formulate de cãtre colaboratorii ºi

specialiºtii cititori ºi prezenþi cu reclame publicitare în RevistaConstrucþiilor. Le furnizãm celor care trebuie sã decidã mãsuriconcrete. Iatã-le:

• Relansarea creºterii economice a României, accesulromânului de rând la credite pentru locuinþe, accesul la fondurileeuropene, prin simplificarea birocraþiei, cointeresarea mediuluiprivat pentru a face investiþii, reabilitarea spaþiilor de învãþãmântdin România (cu prioritate ºcolile din mediul rural).

• Þinând cont de conjunctura economicã actualã, destul de difi-cilã ºi de o piaþã a construcþiilor marcatã profund de crizã econo-micã, este clar cã toþi cei implicaþi vor trebui sã-ºi uneascã forþele ºisã impunã legiferarea unor mãsuri complexe, care sã rezolve pro-blemele concrete cu care se confruntã în prezent firmele.

• Trebuie modificatã sau completatã Legea AchiziþiilorPublice, cu trimitere directã la criteriile care decid câºtigãtoriilicitaþiilor (cu precãdere în domeniul proiectãrii, dar nu numai…).

• Atâta vreme cât nu se va schimba legislaþia în domeniu, ºimã refer în primul rând la Legea Achiziþiilor Publice, care porneºtede la o premisã total greºitã ºi neadecvatã perioadei prezente:“preþul cel mai scãzut”, situaþia din construcþii va avea de suferit.

• Cât timp existã firme “senatori de drept”, care câºtigã toatelicitaþiile din anumite segmente ale domeniului construcþiilor, iarcei care le executã pot fi firme la a treia sau la a patra mânã, nuse poate vorbi de o însãnãtoºire în domeniului construcþiilor.

• Ar trebui sã se definitiveze o strategie de bazã, pe termenlung, cu proiecte de construcþii prioritare, de strictã necesitate,din toate domeniile de activitate, care sã fie permanent valabilã,indiferent de guvernul aflat la putere.

• Sunt o multitudine de soluþii dar cheia se aflã la guvernanþiºi sunt convins cã, prin curaj ºi o strategie clarã ºi bine pusã lapunct, România poate fi un nou El Dorado pentru constructori.

• Acþiunea prioritarã este adoptarea unei Hotãrâri de Guvernpentru Certificarea Calificãrii Tehnico-Profesionale a OperatorilorEconomici din Construcþii.

• Ar fi de dorit stipularea, prin lege, a decontãrilor la maxim30 de zile ºi reducerea dobânzilor bancare pentru credite îndomeniul construcþiilor. Facilitarea accesãrii fondurilor europene.

• Bãncile sã fie mai active ºi competente în creditare, iarstatul sã mai reducã TVA pentru activitatea din construcþii.

• Pentru revigorarea sectorului de construcþii este necesarã,în primul rând, o schimbare de mentalitate la nivelul organis-melor statului care angajeazã investiþiile ºi constructori. Schim-barea se poate face prin legi, prin ordine ori alte prescripþii caresã responsabilizeze cheltuirea, cu raþiune, a banului public înprimul rând. �

Ciprian Enache

Pe când revigorareasectorului de construcþii din România?

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20144

dr. ing. Victor POPA -vicepreºedinte CONSITRANS Bucureºti

1. Revista Construcþiilor este una dintre cele mai importante publicaþii cu referire la domeniul construcþiilor.Aceasta le este utilã atât lucrãtorilor din domeniul pe care îl reprezintã, cât ºi tuturor acelora care doresc sã se informeze de starea, evoluþia ºi pro-gresele înregistrate într-una dintre cele mai importante ramuri ale economiei. Revista se remarcã prin informaþiile interesante, necesare ºi utile pecare le furnizeazã, graþie unor profesioniºti sufletiºti ºi pasionaþi, care o conduc ºi o elaboreazã.

2. Revista este foarte bine structuratã cu teme bine alese, utile ºi de mare interes. Ar fi, de asemenea, foarte bine sã fie prezentate, chiar îndetaliu, construcþiile deosebite, evoluþia ºi progresele înregistrate în domeniul construcþiilor, tehnologii de execuþie ºi materiale moderne ºi eficiente.În acelaºi timp, ar trebui arãtate ºi dificultãþile cu care se confruntã constructorii în realizarea investiþiilor, mãsurile luate sau metodele aplicate pen-tru înlãturarea lor, propuneri ºi învãþãminte pentru evitarea acestor probleme.

3. Revigorarea sectorului de construcþii din România se poate face prin luarea în considerare a mai multor criterii: • conºtientizarea asupra rolu-lui investiþiilor în economia societãþii; • creºterea încrederii în constructorii autohtoni ºi încurajarea acestora la participarea, cu preponderenþã, pen-tru realizarea investiþiilor; • reanalizarea procesului de formare ºi pregãtire a cadrelor medii din domeniul construcþiilor (maiºtri ºi tehnicieni);• pregãtirea ºi instruirea continuã, la cel mai înalt nivel, a tuturor categoriilor de constructori, pentru a corespunde cerinþelor de performanþã actuale.

Tiberiu ANDRIOAIEI -secretar general Patronatul Societãþilor din Construcþii

1. Revista Construcþiilor este utilã tuturor celor care iubesc breasla constructorilor deoarece este întrepuþinele platforme de comunicare tipãrite prin care se pot exprima experþii cu care ne mândrim astãzi ºi care nefac onoare. Aici se regãsesc deopotrivã antreprenorii dar ºi reprezentanþii mediului academic, care suntangrenaþi direct în activitatea economicã.

2. Fiind un material tipãrit cu apariþie lunarã, consider potrivit a gãsi mai frecvent studii de caz ºi realizãri de succes ale celor pe care îireprezintã.

3. Societãþile din construcþii îºi asigurã revigorarea prin dezvoltarea ºi protejarea asociaþiilor patronale ºi profesionale care le reprezintã,capabile sã le susþinã interesele, la nivelul instituþiilor statului ºi prin care sã îºi asume autoreglementarea sectorialã de care au nevoie, conºtientefiind cã nimeni altcineva nu ar putea sã o facã mai bine.

Michaela BACCANTI -administrator INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS SRL

1. Considerãm cã Revista Construcþiilor este una dintre cele mai prestigioase publicaþii de specialitate dinRomânia ºi faptul cã a atins cota 100 ºi a intrat în cel de-al 10-lea an de activitate reprezintã utilitatea ºi eficienþa ei.

2. Articole privind tehnologii, utilaje ºi noutãþi din domeniul construcþiilor ar trebui sã ocupe spaþii mai largi ºisã fie publicate cât mai des posibil în funcþie de inovarea ºi necesitatea folosirii lor în sectorul construcþiilor. S-arcontribui astfel la introducerea în executarea investiþiilor a factorilor performanþi.

3. În ceea ce priveºte revigorarea sectorului de construcþii din þara noastrã, în momentul de faþã este greu de spus, pentru cã nu existã finanþãrisau, mai exact, este aproape imposibil ca acestea sã fie accesate. Ar trebui, totodatã, ca plãþile între parteneri ºi cele de finanþare sã respectetermenul de maximum 60 de zile ºi, de asemenea, ar trebui sã existe mai puþinã birocraþie, în tot ceea ce priveºte autorizaþiile, achiziþiile etc.

Publicarea opinillor unor colaboratori ai noºtri în legãturã cu momentul aniversar al Revistei Construcþiilor nr. 100 a stârnit interes, interesreieºit ºi din faptul cã primim în continuare rãspunsuri la cele trei întrebãri formulate de noi.

1. Cum apreciaþi ºi cât de utilã vã este Revista Construcþiilor?2. Ce aþi dori sã cuprindã ea în viitor?3. Ce credeþi cã ar trebui fãcut pentru revigorarea sectorului de construcþii din România?Iatã, aºadar, în cele ce urmeazã, rãspunsurile unor specialiºti în domeniu, rãspunsuri care insereazã pãreri concrete cu precãdere în ceea

ce priveºte revigorarea sectorului de construcþii din þara noastrã.

Noi ºi cititorii noºtri!

Petre BADEA -director general AEDIFICIA CARPAÞI

1. Revista Constructiilor are personalitate. Subiectele prezentate sunt alese profesionist, din toate activitãþile derulate deconstructori ºi producãtorii de materiale de construcþii. Este publicaþia cu care ne mândrim când o vedem la cititori.

2. Consider cã ar trebui sã cuprindã mai multe subiecte despre firmele de proiectare în construcþii. Proiectele de execuþie sunt din ce în ce mainesigure, necoordonate ºi verificate superficial. Este vizibilã lipsa fostelor comisii tehnice care odinioarã aduceau proiectele în domeniul optim(tehnic/ economic) ºi asigurau coordonarea specialitãþilor. La multe proiecte specialitãþile nu se întâlnesc sau nu se cunosc. Este de comentat dece prevederile legii nr. 10/1995 privind Calitatea în construcþii, privind defecþiunile de proiectare nu se aplicã în România. Este vorba desprecapitolul IV. Sancþiuni.

3. În acest moment al crizei economice principala posibilitate de revigorare a sectorului construcþiilor o reprezintã investiþiile fãcute de cãtre stat.

Adriana IFTIME -director executiv Federaþia Patronatelor Societãþilor din Construcþii

1. Felicitãri Revistei Construcþiilor, cu ocazia publicãrii numãrului 100. Dacã revista existã de peste un dece-niu ºi dacã perspectiva este una optimistã înseamnã cã îºi atinge scopul. Apreciez aceastã revistã ca fiindun reper în publicistica de specialitate deoarece abordeazã un spectru larg de problematici, tratate cu mult profesionalism.

2. Poate cã ar fi binevenitã o monitorizare a promisiunilor fãcute de guvernanþi în domeniul investiþiilor. Dupã aprobarea bugetului sã fie publi-catã lista investiþiilor iar derularea acestora sã se facã transparent, începând cu licitaþiile, cu stadiile fizice (o datã pe trimestru), cu costuri,termene, recepþii, probleme speciale, puneri în funcþiune etc. (Cred cã ar fi interesant de încercat, mãcar pentru câteva investiþii importante).

3. Cred cã revigorarea sectorului de construcþii este o chestiune de maximã urgenþã, având în vedere cã România are nevoie, încã, de foartemulte investiþii, începând cu infrastructura, atât la nivel naþional cât ºi local. Am încredere în puterea de repliere ºi revigorare a constructorilor, chiardacã, în momentul acesta, sectorul este în suferinþã, restul este doar voinþa politicã...

Lorand SATA - director tehnic SBR Soletanche Bachy Fundaþii

1. Apariþia regulatã a Revistei Construcþiilor reprezintã o afiºare constantã a problemelor ºi a soluþiilor din domeniul geotehnic ºi al fundaþiilor.Exista o perioadã când Revista Construcþiilor era sigurã revistã de pe piaþa construcþiilor care trata informaþii legate de terenul de fundare. RevistaConstrucþiilor are un rol foarte mare în informarea specialiºtilor ºi promovarea soluþiilor, tehnologiilor, materialelor, îndeosebi într-un domeniu undeconceptul de design-build este foarte bine venit în contextul unui climat economic extrem de concurenþial.

2. Credem cã în viitor ar fi interesant sã cuprindã: • editoriale, analize legate de piaþã construcþiilor, tendinþe investiþionale, date statistice dineconomia de profil • studii de caz prezentând soluþiile (deseori inovative) utilizate • anunþuri legate de evenimente din domeniu (seminarii,conferinþe, cursuri de profil) • modificãrile legislative din domeniu, noi apariþii de standarde, normative, ghiduri, instrucþiuni, recomandãri.

3. Momentan, în licitaþiile publice, punctajul maxim se acordã preþului cel mai scãzut, parametru care nu reflectã clar calitatea ºi eligibilitateaofertei/ofertantului. Perioada de execuþie, experienþa/expertiza acestuia, respectiv “renumele” cuantificabil în ceea ce priveºte garanþiile oferite,relaþionarea cu subantreprenorii-furnizorii ar trebui cântãrite cu o pondere accentuatã. În relaþiile de Parteneriat-Public-Privat nerespectarea obli-gaþiilor partenerilor ar trebui urmãritã ºi sancþionatã pentru a creºte credibilitatea în succesul unor asemenea contracte, în prezent existând foartemulte cazuri de abuzuri ale pãrþii publice, îndeosebi în perioada de dupã finalizarea investiþiei precum ºi încercarea partenerului privat de a-ºi derulaplanul de afaceri bazat pe amortizarea cheltuielilor ºi generarea profitului aferent.

O altã problemã o reprezintã executarea abuzivã a garanþiilor oferite, în speþã a garanþiilor bancare, de prim rang, la prima cerere, cu scop de agenera profit unor clienþi care nu au ca scop continuarea activitãþii în România. În asemenea situaþii, dupã finalizarea demersurior legale (cu duratade 2-3 ani), recuperarea acestor garanþii este imposibilã. Schimbarea legislaþiei, prin tratarea în regim de urgenþã, a unor asemenea speþe esteabsolut necesarã.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2014 5

continuare în pagina 6��


Dragoº MARCU –POPP & ASOCIAÞII

1. Consider Revista Construcþiilor bine conceputã, destul de bogatã în informaþii, dar ºi utilã. Este un mijlocde informare coerent ºi competent, în sectorul construcþiilor.

2. Aici vãd trei direcþii: • O mai bogatã documentare ºi informare, în ceea ce priveºte cele mai noi realizãri peplan mondial. • Este fãrã îndoialã o revistã de niºã, dar cu un public target limitat, adicã altfel spus, ne citim noi între noi. Cred cã ar fi util ca ea sãaibã o secþiune care sã se adreseze ºi unui public mai larg ºi nu limitat la profesioniºtii din construcþii. Despre formatul acestei secþiuni, ce trebuie ea sãconþinã, e de discutat. • Cred cã trebuie fãcute eforturi pentru sporirea capacitãþii, astfel încât anumite articole tehnice care sunt prezentate ºi carenecesitã o lecturare cursivã, sã nu se întindã pe douã numere (“continuare în numãrul viitor”).

3. Pentru revigorarea sectorului de construcþii în România sunt mai multe de spus: • Este evident cã este un sector puternic rezonant cu condiþiileeconomico-politice dintr-o anume zonã ºi pe un anumit interval de timp. Un sistem ezitant, asupra cãruia planeazã mereu ºi mereu suspiciuneacorupþiei, un sistem care adoptã, fie ºi fortuit, decizii economice care nu asigurã încrederea investitorilor, nu poate conduce la un avânt în construcþii.• Trebuie generalizatã o atitudine din care sã reiasã profesionalism, competenþã, calitate. Admiþând cã un preþ mare nu înseamnã, neapãrat, calitate,tot aºa criteriul fundamental de atribuire a lucrãrilor publice, anume acela al preþului celui mai mic, este de-a dreptul anti-economic. Vrem, astãzi,construcþii mai bune, mai de calitate, mai sigure, mai durabile ºi mai ecologice, dar alocãm resursele ….din trecut!!! Vrem sã fim contemporani,atunci trebuie sã înþelegem asta ºi sã acþionãm în consecinþã. • Desigur, nimic nu se poate face fãrã un plan economic bine structurat, programat ºiurmãrit. Consider cã ar trebui sã ne gândim mai mult cã poate e momentul sã redãm tehnicienilor mai mult credit. Când spun tehnicieni, mã refer laarhitecþi, ingineri, muncitori etc., adicã oamenii care deþin meseria. Desigur, leadership-ul, economicul, politicul chiar, au locul lor binedefinit, dar…. • Este necesarã reconstruirea unui sector de învãþãmânt ºi de cercetare mai riguros, mai eficient. Produsul lor astãzi este îndoielnic,tocmai pentru cã s-a pierdut rigoarea, pentru cã a devenit un fenomen de masã (mult prea mult), pentru cã nu existã competiþie, pentru cã s-a diluatcompetenþa. Nu doresc sã ne întoarcem în trecut, trebuie sã fim “open mind” (e la modã ºi nu neapãrat lozincard), sã privim “în afarã”, la ce fac alþiibun ºi ce nu, însã trebuie sã luãm deciziile cele mai potrivite pentru noi. Faptul cã ne bucurãm de confortul secolului 21 nu este numai un privilegiu,ci ºi o responsabilitate. De reflectat adânc la una dintre cele mai simple dar mai complete definiþii ale sustenabilitãþii (de care vorbim toþi, dar cel maiadesea nu ºtim despre ce vorbim): “Sã ne construim ceea ce ne trebuie, cu resursele pe care le avem la dispoziþie, dar sã o facem în aºa fel încâtsã nu compromitem ºansele generaþiilor viitoare de a face acelaºi lucru pentru ele”.

dr. ing. Aurel BARARIU –director SC GEOSTUD SRL

1. În primul rând felicit colectivul redacþional cu prilejul editãrii celui de-al 100-lea numãr al revistei. An de an ºilunã de lunã, am gãsit în Revista Construcþiilor articole ºi reclame care au prezentat un interes deosebit pentruactivitatea noastrã.

2. Am dori ca în revistã sã aparã ºi punctul nostru de vedere – lucru vãzut ºi la alþi interlocutori ai dumneavoastrã-, referitor la „preþul cel mai scãzut” pe care îl practicã unele societãþi de stat. Acesta este deosebit de dãunãtor, întrucât nu promoveazã competiþia ºideseori, lucrãri mari sunt ajudecate de firme care nu au capacitatea tehnicã ºi umanã sã le poatã finaliza la nivelul exigenþelor prevãzute în caietelede sarcini ºi în timpul acordat, scumpind inutil lucrarea, prelungind exagerat timpul de execuþie ºi afectând calitatea execuþiei.

3. Trebuie simplificate procedurile pentru accesarea fondurilor europene, cât ºi documentaþia aferentã cererilor de rambursare. Practic, în prezentdacã nu dispui de fonduri proprii nu poþi accesa fondurile europene. Este necesar sã se prevadã posibilitatea plãtirii directe a furnizorilor de cãtreAUTORITÃÞILE DE MANAGEMENT AL FONDURILOR EUROPENE.

Claudiu GEORGESCU -preºedinte Asociaþia Producãtorilor de Materiale pentru Construcþii

Stimate dle Ionel CristeaStimate dle Ciprian Enache

În numele meu ºi al A.P.M.C.R vã adresez cele mai calde felicitãri pentru realizarea numãrului 100 al publicaþiei Revista Construcþiilor.Exemplul dumneavoastrã de tenacitate ºi profesionalism, în aceste perioade economice delicate, sau chiar grele, pe care le traverseazã industria

construcþiilor din România, ne face sa privim mai optimiºti viitorul!ªi cum timpul trece repede, aºteptãm cu interes numarul 125, un alt viitor reper al publicaþiei pe care o conduceþi.

�� urmare din pagina 5

S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. produce, utilizând o tehnologie germanã, cãmine ecologice vizitabile, dinelemente prefabricate din beton, pentru reþele de canalizare, în vederea colectãrii ºi evacuãrii apelor uzate mena-jere, meteorice la suprafaþã ºi în subteran.

Cãminele satisfac cerinþele specificate în STAS 2448-82 “Cãmine de vizitare”; STAS 816/80; “Tuburi ºi piese decanalizare din beton simplu”; DIN 4034/1;2; SR EN 1917/2005 “Cãmine de vizitare ºi cãmine de racord sau deinspecþie din beton simplu, beton slab armat ºi beton armat”.

Elementele componente ale cãminelor sunt realizate din beton simplu, cu excepþia fundului care este din betonarmat. Diametrul interior al cãminelor este de 1.000 mm. Asamblarea elementelor componente: elemente de fund,inele, element de racord (tronconic) se face uscat prin suprapunere, utilizându-se garnituri din cauciuc. Elementelesunt prevãzute cu trepte pentru accesul personalului de exploatare.

Elementele componente ale cãminelor prezintã caracteristici care satisfac cerinþele în ceea ce priveºte:- rezistenþa ºi stabilitatea;- siguranþa în exploatare;- igiena ºi sãnãtatea oamenilor, refacerea ºi protecþia mediului.Garniturile din cauciuc asigurã etanºeitatea cãminelor în exploatare, conferindu-le caracterul de comportare

ecologicã.La aceste cãmine pot fi racordate conducte din oþel, PVC, GRP (HOBAS) ºi beton. Trecerea conductelor prin

pereþii cãminelor este mijlocitã de piese de trecere aferente fiecãrui tip de conductã, înglobate în pereþii de beton aicãminului.

Aducerea la cotã a cãminelor se poate face fie prin inele prefabricate din beton armat, fie printr-un guler din betonarmat monolit. Accesul în cãmin se face prin capacul cu ramã din fontã conform SR EN 124/96 pentru trafic greu de400 KN sau trafic uºor de 150 KN ºi prevãzut cu dispozitive antifurt.

Treptele de acces sunt din oþel zincat Ø = 20 mm, prevãzute cu opritor la lunecare.Manevrarea elementelor prefabricate componente se face cu un dispozitiv special, cu prinderea în 3 puncte

la 1200.

Societatea Comercialã HIDROCONSTRUCÞIA S.A. a fost înfiinþatã la 30.11.1950 ca unic constructor albarajului de la Bicaz. Din anul 1995, în urma privatizãrii, întreprinderea devine S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A.,cu capital privat. În prezent Societatea are un sediu central în Bucureºti ºi 6 sucursale teritoriale cu largãautonomie, care executã lucrãri în 39 din cele 41 de judeþe ale þãrii ºi 4 sucursale în strãinãtate înGermania, Belgia, Republica Moldova ºi Irak.

CÃMINE ECOLOGICE DE CANALIZAREDIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

Cãmine ecologice de canalizare Capace din fontã

CARACTERISTICI GEOMETRICE

Comanda lansatã pentru fiecare cãmin în parte trebuie sã prevadã racordurile la unghiurile ºi cotelebranºamentelor din proiectul de execuþie al canalizãrii, în funcþie de aceasta realizându-se ºi hidraulica de scurgereîn elementul de fund.

Racordurile se realizeazã din piese înglobate, la diametrul prevãzut în comandã (Ø = 160, 200, 250, 300, 400,600 mm), care asigurã etanºarea cu branºamentul (PVC, polietilenã, HOBAS etc.).

Fiecare îmbinare dintre elemente se asigurã cu o garniturã de cauciuc, pentru etanºare. La cerere se poate exe-cuta ºi piesa de racord pentru conducte de canalizare din beton.

Accesoriile care se pot livra, pe bazã de comandã suplimentarã, sunt:• dopuri provizorii de astupare etanºã a racordurilor executate în pereþii cãminului, pentru branºamente

ulterioare;• capace din fontã agrementate, conform SR EN 124/1996 sau din beton montate în ramã din beton armat pre-

fabricat în funcþie de amplasare (spaþiu carosabil, pietonal, verde etc.);• dispozitive de manipulare a elementelor prefabricate autorizate ºi testate ISCIR.Preþul loco furnizor, inclusiv încãrcarea în mijlocul de transport, este stabilit prin contract în EURO, corectat la

30 zile conform HG 415/2008.Plata se face în lei la cursul zilei publicat de BNR, cash, prin ordin de platã sau filã CEC, 50% avans la semnarea

contractului, iar diferenþa la ridicarea produsului.Garanþia produselor este de minimum 50 de ani.

Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresa la:S.C.HIDROCONSTRUCÞIA S.A. Sucursala SEBEª Str. Valea Frumoasei, bl. 1 D, Sebeº, jud. Alba, cod poºtal 515800Tel.: 0258.73.07.61; 0258.73.06.37; 0258.61.99; 0372.58.61.42 (Atelierul de prefabricate)Fax: 0258.73.15.16E-mail: [email protected] �

Fabrica de cãmine ecologice Sebeº

Creativitate – calitate – eficienþã

Anul 1884Originile þiglei CREATON încep în

anul 1884, atunci când în localitateaWertingen din landul Bavaria (Germa-nia) este înfi inþatã, de cãtre AloisBerchtold, o fabricã de þiglã extrem demodernã pentru acea perioadã.

Anul 1934 În anul 1934, Anton Ott înfiinþeazã, în

localitatea Autenried din landul Bavaria(Germania), o fabricã de þiglã care, înce-pând cu anul 1945, va produce þigla cla-sicã planã (þigla solzi).

Anul 1992 Reprezintã anul de naºtere al bran-

dului CREATON. La 1 ianuarie 1992Josef Berchtold GmbH ºi Ernst OttGmbH & Co KG - douã societãþi care auavut o strânsã cooperare timp de câtevadecenii – au fuzionat creând ceea ceavea sã devinã compania CREATONBerchtold & Ott GmbH. Cu acest prilej aluat naºtere o marcã nouã a calitãþii ºicreativitãþii.

Anul 2005Producãtorul belgian de materiale de

construcþii Etex a devenit acþionarprincipal la CREATON ºi, împreunã cumãrcile deja incluse în portofoliu, liderincontestabil pe piaþa acoperiºurilor dinGermania.

Anul 2008CREATON deschide fabrica din Lenti,

Ungaria, unde se produc modelele deþiglã presatã pentru acoperiº „BALANCE“ºi „RAPIDO“.

Anul 2009A luat naºtere CREATON & Eternit

Srl, compania responsabilã de distri-buþia produselor CREATON ºi Eternitpe piaþa internã, dar ºi pe cea externã,

respectiv România, Bulgaria ºi Repu-blica Moldova. Având în componenþã oremarcabilã echipã de vânzãri, un servi-ciu de logisticã pe mãsura numelui, pre-cum ºi calitatea deosebitã a serviciilor ºiproduselor comercializate, compania areuºit sã se impunã într-un timp foartescurt pe piaþa învelitorilor din România.

2014 - an aniversar CREATONÎn acest an CREATON sãrbãtoreºte

a 130-a aniversare. 130 de ani caracte-rizaþi de competenþã, inovaþie ºi creativi-tate pe piaþa þiglelor din argilã pentruacoperiº. 130 de ani, în decursul cãroraam creat contacte puternice cu parteneriinoºtri de afaceri.

Anul 2014 marcheazã pentruCREATON & Eternit Srl ºi împlinirea a5 ani de activitate în domeniul distribuþieimaterialelor de construcþii pentru înveli-tori, o perioadã în care CREATON ºi-acâºtigat un loc bine meritat în acestdomeniu prin calitatea superioarã a pro-duselor ºi serviciilor oferite ºi prin gamavariatã de forme ºi culori.

Arhitecþi, dezvolta-tori, constructori, dis-tribuitori ºi montatori,toþi cei angrenaþi înactivitatea de construc-þii pot beneficia de cali-tatea mãrcii CREATON.

• Calitate marcã:Fiecare þiglã pentru acoperiº produsã

de CREATON poartã amprenta filozofieinoastre: acurateþe dimensionalã ºi fini-saje de excepþie. „Garanþia CREATON”asigurã durabilitatea ºi aspectul pentrufiecare imobil în parte.

• Gamã completã de produse:Cu aproximativ 1.000 de tipuri de þigle

presate ºi plane, CREATON lãrgeºteconsiderabil pentru arhitecþi ºi propri-etarii de clãdiri gama posibilitãþilor pentrudesignul acoperiºurilor. Marea varietatede culori ºi forme oferã posibilitãþiaproape nelimitate în acest domeniu.

S.C. CREATON & ETERNIT S.R.L. este o societate româneascã, ce face parte din grupul belgian ETEX GROUP.Etex Group este prezentã în 45 de þãri de pe 6 continente, încorporând 105 companii cu aproape 20.000 de angajaþi. Activitatea firmei este structuratã pe 4 divizii:

• acoperiºuri (þigla ceramicã CREATON ºi Marley; þigla din beton Euronit; plãci fibrociment plate ºi ondulate Eternit);• materiale uscate pentru construcþii (plãci fibrociment faþade Eternit; plãci gips-carton Siniat; plãci betonitã Duropanel);• materiale pentru izolaþie, rezistente la foc, Promat (construcþii metalice, tancuri petroliere, tunele etc.);• pardoseli ceramice.

Cele 10 principii directoare ale mãrcii CREATON

• Inovaþie:CREATON demonstreazã perma-

nent cã este un deschizãtor de drumuripentru întreaga ramurã: produse de ofrumuseþe, formã ºi culoare unice, dar ºio tehnicã de producþie care oferã unraport optim cost – eficienþã. La nivelmondial, produsele noastre demon-streazã puterea inovaþiei care stã în spa-tele mãrcii acoperiºurilor creative.

• Rentabilitate:Raportul preþ/durabilitate al produ-

selor CREATON este un avantaj care sepãstreazã de-a lungul generaþiilor, trans-pus în produse avantajoase care rãspundcelor mai înalte exigenþe.

• Gamã coloristicã unicã:CREATON a readus culorile pe aco-

periº. În consecinþã, nu doar „roºu natur”,culoare lãudatã ca fiind cea mai fru-moasã pentru acoperiº. Varietatea gameide culori ºi calitatea înaltã a nuanþelor deengobare pentru glazuri ne menþin repu-taþia de „marcã de renume pentru aco-periºuri creative”.

• Design elegant, inspiraþional:Ne dorim ca toþi clienþii noºtri sã fie

mândri de acoperiºul CREATON. Atâtculorile cât ºi forma þiglelor noastre sunt„opere de artã”, comparabile cu cerami-ca de calitate superioarã, cum ar fiobiectele de porþelan.

• Cele mai bune materiale:CREATON foloseºte doar materie

primã de cea mai bunã calitate extrasãdin cele mai bune cariere care garan-teazã rafinamentul suprafeþelor de cali-tate premium, în acord cu „PrincipiulPuritãþii CREATON”.

• Uºurinþa montajului:Datoritã distanþelor reglabile mari la

montaj, am reuºit sã îmbunãtãþim flexi-bilitatea pentru þigla de format mare, laun nivel fãrã precedent. Prin formatulmare, la anumite modele CREATON vitezade montaj s-a accelerat simþitor .

• Siguranþa ca rezultat al pro-duselor de calitate superioarã:

Tehnologiile de ardere Hydrocasing,utilizarea casetelor tip „H”, precum ºidezvoltarea noilor tehnologii, au permisobþinerea calitãþii þiglelor noastre de azi.Deþinem certficãrile de calitate necesare,începând de la faza de design, pânã laservice conform DIN ISO 9001/EN 29000, în toate fabricile.

• O extraordinarã apropiere de mediulînconjurãtor:

Conform motto-ului nostru „argila natu-ralã dã tonul”, protecþia mediului esteuna dintre prioritãþile companiei noastreîn toate deciziile. Conceptul nostru deevitare a producerii deºeurilor este con-siderat un exemplu în materie de redu-cere a impactului asupra mediului. �

Profilul companiei

Profilul companiei noastre uneºte toatã echipa CREATON în jurul filo-

zofiei în care serviciile cãtre client sunt de cea mai mare importanþã.

Numele CREATON devine, în acest context, un mesaj de calitate ºi ino-

vaþie. Angajaþii noºtri extrem de motivaþi, tehnologia pe care o folosim,

relaþiile sãnãtoase cu mediul înconjurãtor demonstreazã cã am fãcut foarte

mult pentru a ajunge sã satisfacem cerinþele unei mãrci de renume în

domeniul acoperiºurilor. Vom continua sã ne înscriem pe acest trend de

piaþã ºi sã demonstrãm, permanent, calitatea specialã a produselor

noastre.• Toate produsele CREATON oferã caracteristici perfecte ºi siguranþã

pentru acoperiºuri.

• Politica de investiþii orientatã cãtre viitor garanteazã dezvoltarea

parteneriatelor ºi întãrirea poziþiei pe piaþã.

• Calitatea de înaltã clasã, consultanþa completã ºi service-ul exemplar

sunt esenþiale pentru a satisface cerinþele clienþilor.

• Având angajaþi competenþi, reuºim sã stabilim relaþii puternice ºi

durabile cu clienþii noºtri.

• Acceptãm cu încredere concurenþa corectã ºi vrem sã ne diferenþiem

de ea într-un mod pozitiv.

• Fiecare angajat se identificã cu obiectivele companiei ºi aduce

contribuþii active la succesul viitor al acesteia.

• Vom oferi în mod regulat, cu deschidere ºi onestitate, informaþii despre

noi, despre activitãþile ºi obiectivele noastre.

• Prin îmbunãtãþirea continuã a produselor ºi proceselor de producþie,

dar ºi prin deja recunoscuta putere de inovaþie, CREATON e determinat sã

rãmânã fidelã viziunii de a „da tonul” pentru „marca acoperiºurilor creative”.

Creaton & Eternit SRLB-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, Sector 1, Bucureºti, România

Tel.: +40 21 26 92 174 | Fax: +40 21 26 92 175www.creaton.com.ro


„99… !“Se spune cã timpul este

metronomul care mãsoarã tre-cerea noastrã prin viaþa pãmân-teanã. El se aflã în strânsãlegãturã cu ceea ce îi este sortitunui om. Pentru unii timpul esteprea scurt din cauza sãnãtãþii saua unor situaþii neprevãzute. Pentrualþii el se scurge în strânsã legã-turã cu modul de viaþã: liniºtit, vul-canic, temperamental, inovativ,umanitar ºi de ce nu, legat de oanumitã exprimare a rostului înviaþã. În raport cu astfel de trãiripoþi atinge vârste de invidiat atuncicând ele sunt însoþite de posibilitãþireale de prezenþã fizicã ºi maiales mentalã.

Existã asemenea oameni înpreajma noastrã, oameni pe care îistimãm cã au în calendarul lor anivenerabili în care au trãit, au creatºi lasã în urmã stimã ºi preþuire.

Ei bine, un astfel de om se aflãºi în breasla constructorilor, omcare în aceastã lunã atinge vârstade 99 de ani de existenþã, ani careau dovedit ºi dovedesc cã n-a trãitdegeaba nici pentru el ºi nici pen-tru societate.

El, constructorul la care nereferim, este profesorul universitarmembru al Academiei RomânePanaite MAZILU, care s-a nãscutla data de 21 martie 1915 încomuna Broºteni, judeþul Vrancea,deci, cu ocazia unui echinocþiu deprimãvarã.

Cel care a ajuns astãzi la vene-rabila vârstã de 99 ani face partedintr-un arbore genealogic repre-zentativ pentru acest popor, lamodul superlativ al românilor ade-vãraþi. Bunicii din partea mamei senumeau Vernescu, locuitori dinGrãdiºtea, oameni cu stare ºiºtiinþã de carte.

Bunicul lui Panaite Mazilu dinpartea tatãlui era preot ºi învãþãtorîn sat. De la bunic se presupunecã a moºtenit dragostea ºi respec-tul pentru carte.

Clasele primare le-a fãcut laBroºteni, dupã care a urmat liceulinternat din Iaºi, în urma unui con-curs în care a primit ºi bursã.La bacalaureat a obþinut calificativulexcepþional ºi nu a fost o greutate sãurmeze cursurile Politehnicii dinBucureºti - secþia Construcþii, unde abeneficiat, prin concurs la începutulcursurilor, de bursa V. Adamachi aAcademiei Române.

Revenind la perioada de studiila Politehnicã, profesorul de maitârziu Mazilu a avut ca dascãli oserie de personalitãþi importante.A fost ultima serie de studenþi carel-a mai prins la Rezistenþa Materia-lelor pe eminentul Nicolae Filipescu.

Ca tânãr absolvent, PanaiteMazilu ºi-a început activitatea întreanii 1940 ºi 1945, ca inginerproiectant ºef de birou pentru calculestatice, la Direcþia de Studii ºi Arhi-tecturã CFR apoi, între anii 1945 -1986 a parcurs toate gradeledidactice în învãþãmântul superior,de la asistent la profesor emerit.

Între 1952-1963, a fost profesorde Rezistenþa Materialelor ºi Cal-cule Speciale pentru Utilaj Petro-lier, la Institutul de Petrol ºi Gaze.De asemenea, între 1952-1958 ºi1993-1995 a fost profesor la Aca-demia Tehnicã Militarã la discipli-nele: Statica Construcþiilor, TeoriaElasticitãþii, Stabilitatea Construc-þiilor, Plãci curbe subþiri, CalcululConstrucþiilor subterane.

Dupã 1990 a fost profesor deStaticã, Dinamicã ºi StabilitateaConstrucþiilor la UniversitateaTransilvania - Braºov.

Începând cu anul 1961 a con-dus lucrãri de doctorat la speciali-tatea Mecanica Construcþiilor,perioadã în care a acordat 25 detitluri de doctor inginer precum ºiîncã 5 titluri de doctor inginer pen-tru cetãþeni strãini.

Domnia sa a fost ºi profesor alInstitutului de Construcþii între 1962 -1968.

Profesorul Mazilu este o enci-clopedie de activitãþi în cadrul Aso-ciaþilor Profesionale cu caracterºtiinþific: membru al Asociaþiei Inter-naþionale de Poduri ºi ªarpanteAIPC, cu sediul în Elveþia, partici-pant la congrese ºi conferinþe AIPCîn Canada, SUA, Anglia, Spania,Portugalia, Cehoslovacia, Fin-landa, membru al Asociaþiei „TallBuilding“ cu sediul în SUA (a orga-nizat un simpozion al acesteia în1974 la Iaºi).

Dupã 1989 profesorul Mazilu,împreunã cu fidelul sau colabora-tor, ing. Traian Popp, au format untandem, în calitate de patroni, labiroul de proiectare AEDIFICIA,care a realizat lucrãri importante.

Acum, la cei 99 de anide viaþã atinºi de dl profesoruniversitar emerit acade-mician Panaite MAZILU,suntem emoþ ionaþ i cã- isuntem contemporani ºi îiurãm un sincer La mulþi ani!ºi dorinþa de a depãºi recor-dul mondial în domeniu.

Ciprian Enache

profesor universitar emerit academicianPanaite MAZILU

“Incertitudinea mediului fiscal, biro-craþia, nivelul taxelor sunt consideratecele mai mari obstacole în calea antre-prenorilor români ºi dezvoltãrii investiþiilor.

De aceea, consider foarte importantãdeschiderea unei linii directe de comuni-care între antreprenori ºi autoritãþi (cen-trale, locale) prin care sã se exprimeproblemele ºi preocupãrile legate demediul de reglementare. Aceasta repre-zintã nevoia antreprenorilor de a fi con-sultaþi atunci când se emit legi cu impactasupra mediului de afaceri.

Societatea româneascã nu susþine,din pãcate, spiritul întreprinzãtor. Deremarcat este faptul cã tineretul sub35-40 de ani are o disponibilitate maimare cãtre antreprenoriat, ceea ce esteun lucru îmbucurãtor. Aici cred cã unrol important îl pot avea canalele decomunicare media, revistele de specia-litate preluând, într-un procent maimare, reuºitele antreprenorilor, chiar ºiale unora mai mici.

Jucãtorii din piaþa întreprinzãtorilormai au nevoie de sprijinul necondiþionatºi coordonat oferit de organizaþiile spe-cializate precum cluburile, asociaþiile ºireþelele informale de antreprenori, iaragenþiile guvernamentale trebuie sã seimpunã ca incubatoare ale societãþilorpentru a se dezvolta ecosisteme antre-prenoriale puternice.

O altã problemã majorã este lipsaºcolilor profesionale, ºcoli care au fostînlocuite de formatori ocazionali printot felul de cursuri de calificare, efectullor fiind zero. Acest fenomen de“descalificare” a forþei de muncã sesimte tot mai mult, pe mãsurã ce forþãde muncã calificatã în ºcoli profesio-nale ºi licee industriale se retrage dincâmpul muncii, fiind îmbãtrânitã.

Membrii din Filiala noastrã suntdirect interesaþi de nivelul de pregãtireºi formare profesionalã, pe toate pali-erele ºi se implicã, direct, în acþiunileîntreprinse în acest sens.”

Constructorii din regiunea Sud Estcare se regãsesc în programele pro-movate de PSC se pot adresa, pentrua fi parte activã din acestea, la adresade e-mail: [email protected] consultând site-ul patronatuluiwww.psc.ro �

Mediul de afaceriîn viziunea constructorilor români

PSC – FILIALA SUD-EST

Diferenþele socio-economice semnificative dintre provincii sau dintre o provincie ºi capitalã nu îºi au locul într-un statmodern. Pe aceste considerente se construiesc ºi programele structurale europene. Acest principiu fundamenteazã ºiagenda actualã de reformare a Patronatului Societãþilor din Construcþii – PSC, reformare iniþiatã în urmã cu trei ani.

Una dintre prioritãþi a fost reorganizarea filialelor ºi interconectarea acestora la reþeaua naþionalã a patronatului.Un demers dificil date fiind efectele crizei economice actuale, precum ºi lipsa unei tradiþii de manifestare asocia-tivã a antreprenoriatului român. Cu acest scop a fost derulat un lanþ de conferinþe locale care – pe parcursul acinci ediþii – a reanimat o activitate coerentã ºi cursivã, prin care constructorii din regiuni au gãsit modalitatea dea se repune în valoare ºi de a participa la recuperarea bunei imagini a breslei pe care o reprezintã.

Astãzi, constructorii din filiale sunt angrenaþi direct în programele PSC, care prevãd atât elemente proactive– creare de premise pentru dezvoltare, pregãtirea forþei de muncã, promovarea legislaþiei tehnice specifice, pro-movarea de relaþii economice interne ºi internaþionale – precum ºi defensive, care þin, în special, de crearea demecanisme care monitorizeazã evoluþia mediului economic ºi susþin interesele legitime ale membrilor.

Chiar ºi în aceste condiþii dificile, programele pe care PSC le deruleazã cu þinutã ºi consecvenþã încurajeazãantreprenorii din construcþii, indiferent de dimensiunea sau specialitatea firmei pe care o administreazã, sã seregãseascã în aceste programe ºi sã utilizeze instrumentele create, pentru susþinerea listei de interese generalecu impact în interesul propriu fiecãruia.

PSC are, în majoritatea regiunilor, lideri recunoscuþi ºi cu viziune modernã, lideri pe care îi prezintã comu-nitãþii pentru a fi urmaþi ºi susþinuþi.

Domnul Gheorghe Pascariu, vicepreºedinte al Patronatului Societãþilor din Construcþii ºi preºedintele FilialeiLocale PSC Sud-Est foloseºte ocazia, în acest numãr al Revistei Construcþiilor, de a exprima câteva dintregândurile ºi preocupãrile constructorilor pe care îi reprezintã. Iatã ce a declarat în acest sens.

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

Tiberiu ANDRIOAIEI - secretar general PSC

Gheorghe Pascariu


Picãtura de buget

Ce poate fi mai trist pentru unconstructor decât sã afle cã nusunt bani pentru investiþii, cã buge-tul este de austeritate, cã secretulpolitic al supravieþuirii, într-o peri-oadã de crizã, este asigurarea ba-nilor pentru pensii ºi salarii ºi cã,pentru aceasta, suntem chiardispuºi sã ne împrumutãm sau sãmai creºtem taxele ºi impozitele?

Pentru liniºtea tuturor, se ºtie cãtoate bugetele þãrilor de pretutin-deni, cu sau fãrã economie depiaþã, nu au fost niciodatã ºi nusunt îndestulãtoare, poate cu miciexcepþii. Diferenþa dintre acesteþãri o face modul în care este chel-tuit sau investit bugetul. Oameniide afaceri, atunci când îºi stabilescbugetele în companiile proprii, facdiferenþã foarte exigent între chel-tuieli ºi investiþii.

La nivel de þarã suntem obiº-nuiþi doar sã cheltuim bani. Chel-tuim cu sãnãtatea, cheltuim banicu educaþia, sectorul în care ar tre-bui sã investim cel mai mult pentrucã resursa umanã rãmâne cea maivaloroasã de pe planetã ºamd., înloc sã ºi investim.

Sigur cã se cere un rãspuns laîntrebarea: de unde bani? Pãi,cum de unde? Din taxe ºi impozite!Dar dacã nu avem producþie, dacãnu investim….? Poate voi risca laun moment dat sã întreb ºi în legã-turã cu modul în care secolecteazã taxele ºi impozitele,pentru câte case cu turnuleþe seplãtesc impozite, de ce nu se daubilete în mijloacele de transport“maxi taxi” etc. dar cu altã ocazie.

Revenind la ideea de investiþie,pentru acurateþea abordãrii amapelat la DEX, de unde aflãm cãscopul alocãrii unor sume de bani,în cazul investiþiilor, este acelade a obþine un profit, de a crea noifonduri fixe... Atunci, de ce nuinvestim? Cui îi este teamã deprofit care, de fapt, în cazul banilorpublici, s-ar întoarce la buget subformã de taxe ºi impozite?

În cele ce urmeazã propun citi-torului un rãspuns la întrebarea: cese poate face cu un miliard deeuro?

Am ales dintre sutele de rãs-punsuri posibile varianta de a con-strui apartamente.

Presupunem cã investiþia sederuleazã pe parcursul unui an.Aceasta înseamnã cã într-un an,din miliardul investit o cotã de 24%se întoarce sub formã de TVA.Avem, deci, în sacul colector albugetului suma de 240.000.000euro.

Aproximativ 7.600.000 euro(adicã cca. 1% din valoarea fãrãTVA) se întorc la bugetele locale ºialte instituþii sub formã de taxe ºiautorizaþii.

Recapitulaþia de deviz repre-zintã, de regulã, cca. 60% dinvaloarea totalã a devizului. Cheltu-ielile directe cu aceastã investiþiese ridicã la 400.000.000 euro.

Prin urmare, considerând struc-tura devizului pentru construcþia delocuinþe, ca fiind de cca. 62%material, 30% manopera iar restul

cheltuieli cu utilajele ºi transportulrezultã, conform fiscalitãþii învigoare, cã se mai îndreaptã sprebuget:

a) 400.000.000 euro x 30% =

120.000.000 euro reprezintã mano-

pera directã.

La aceastã manoperã se plãtesc:

CAS: 20,8% = 24.960.000 euro

CASS: 5,2% = 6.240.000 euro

ªomaj: 0,5% = 600.000 euro

Accid. muncã, boli profesionale:

0,27% = 324.000 euro

CCI: 0,85% = 1.020.000 euro

Fond garantare: 0,25% =

300.000 euro

TOTAL: 33.444.000 euro

Din aceastã evaluare, destul de

aproximativã dar suficient de con-

cludentã, se colecteazã la buget

273.444.000 euro.

b) Sigur cã la suma aceasta se

adãugã, în mod similar, taxele

corespunzãtoare pentru produce-

rea materialelor necesare (val.

materialelor este de 417.535.280

euro) precum ºi pentru utilajele ºi

transportul aferente realizãrii inves-

tiþiei dar care necesitã un calcul

Adriana IFTIME - director executiv FPSC

Adriana Iftime - director executiv FPSC

foarte complicat. De dragul închi-derii raþionamentului apreciez uncoeficient minim de manoperã de10% din valoarea materialelor, uti-lajelor ºi transportului (subliniez cãeste doar o aproximare) ceea ceînseamnã 64.000.000 euro. Aceastaînseamnã 18.000.000 euro taxe ºiimpozite pe manopera aferentãmaterialelor, utilajelor ºi trans-portului. Aceasta este o sumãimplicitã.

c) Este de luat în seamã cãrealizându-se noi locuri de muncã(cca. 16.500 locuri de muncã apre-ciat la un salariu mediu de 600euro/lunã – incl. taxe) deþinãtoriiacestor locuri de muncã devin eiînºiºi plãtitori de taxe ºi impozite.

Pentru finalitatea scenariului,se pune întrebarea ce profit s-arealizat dupã ce s-au cheltuit cei1.000.000.000 euro?

• 17.000 de locuinþe (pot fi ºimai multe în funcþie de condiþiilelocale din þara unde se realizeazãinvestiþiile, numãr de camere,regim de înãlþime, preþ teren etc.Pentru simplificare am consideratpreþul mediu/apartament 60.000euro, adicã raportat la ProgramulPrima Casã);

• 17.000 de noi plãtitori de taxelocale;

• 17.000 de familii care ºi-aurezolvat o importantã problemã deviaþã;

• 16.500 locuri de muncã;

• niºte firme rãmân în activitateºi sunt plãtitoare de impozite labuget;

• o picãturã, de cel puþin273.444.000 euro, se întoarce înbugetul veºnic de austeritate;

• 7.600.000 euro se îndreaptãspre bugetele locale ºi alte insti-tuþii;

• 18.000.000 euro taxe ºiimpozite pe manoperã atraseimplicit.

Pentru un buget sãrac esteoare de ignorat suma de273.444.000 euro plus 7.700.000euro plus 18.000.000 euro (total299.144.000 euro) plus taxe ºiimpozite pe care doar le-amenunþat fãrã sã le fi transpus însume? Chiar avem un bugetsãrac??? �

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro

Pereþi despãrþitori ignifugi certificaþi EI 120

MB-118EI

Pereþii ignifugi certificaþi MB-118 EI sunt utilizaþi la realizarea partiþiilor ignifuge cu clasã de rezistenþã la foc de EI

120. Sistemul este clasificat ca fiind fãrã rãspândire a focului la incendiu (NRO). Structura sa este tehnic conectabilã

la un sistem de partiþii ignifuge cu uºile MB-78EI, având un numãr de componente comune (de tipul cor-

doanelor de vitrare, inserþiilor de rãcire, benzilor extensibile, etanºãrilor ºi a majoritãþii accesoriilor) ºi fiind similarã

sistemului de bazã din punct de vedere al tehnologiilor de producþie ºi instalare.

MB-118EI include profile din aluminiu cu cinci camere etanºate cu adâncimea de 118 mm. Profilele cu camerã inte-

rioarã, precum ºi spaþiul de etanºare dintre ele, sunt umplute cu elemente de protecþie împotriva focului. Pe

suprafeþele exterioare, existã benzi extensibile montate adiþional, întreaga structurã fiind completatã cu accesorii din

oþel, îmbinând ambele pãrþi ale profilelor. Umplerile din compartimentele sistemului MB-118EI pot avea grosimea de

31 - 35 sau 48 - 84 mm.

Datoritã compoziþiei simetrice, structurile realizate din aceste profile se menþin rezistente la foc în clasa EI 120,

indiferent dacã sunt expuse la foc din exterior sau din interior.

O caracteristicã importantã a funcþionalitãþii acestui grup de partiþii o reprezintã posibilitatea instalãrii uºilor MB-78EI.


Dimensiunile maxime ale pereþilor

STRUCTURI IGNIFUGE / MB-118EI


Iluminatul naturalºi evacuarea fumului în plan vertical

PROIECT DE REFERINÞÃ – PLATFORMA TRACTORUL BRAªOV

Centrul, care este amplasat încadrul proiectului imobiliar Coresi(fosta platformã Tractorul), a fost ex-tins de la 1.250 m2, cât avea iniþial,la peste 3.500 m2, printr-o investiþiede aproximativ un milion de eurocare a constat în amenajarea noilorspaþii contractate de una dintre celemai importante instituþii bancareprezente în þara noastrã.

Pentru proiectarea ºi punerea înoperã a acestor soluþii s-au folositsisteme de închideri cu policarbonatmodular (40 mm grosime U = 1,08W/m20 K) în care au fost integrateelemente mobile, cu rolul de venti-laþie zilnicã ºi evacuare a fumului.

Astfel, Hexadome Construct areuºit sã rãspundã dorinþei benefi-ciarului de a asigura personalului

care utilizeazã acest spaþiu un con-fort sporit (luminã naturalã ºi venti-laþie zilnicã), respectând, în acelaºitimp, ºi cerinþele de siguranþã încaz de incendiu, dar ºi criteriile deizolare termicã a clãdirii.

Adoptarea acestor soluþii a avutca principal obiectiv confortul ocu-panþilor ºi eficientizarea costurilorenergetice.

Întregul proiect de dezvoltare al

obiectivului a fost demarat la începu-

tul anului 2012, însã amenajarea

celor 3.500 m2, ca spaþii de birouri

sau servicii, s-a fãcut treptat, astfel

încât Centrul a fost inaugurat spre

sfârºitul anului trecut.

Pentru a afla mai multe detalii

despre aceste soluþii, vã rugãm sã

ne contactaþi - specialiºtii ºi colabo-

ratorii noºtri vã stau permanent la

dispoziþie!

HEXADOME CONSTRUCTTel: 021-224.04.94 / 0371-130.701Fax: 021-224.12.41Web: www.hexadome.ro

Hexadome Construct, parte a grupului francez Adexsi, a finalizat recent un proiect de referinþã careconstã în instalarea unor sisteme de iluminat natural, ventilaþie zilnicã ºi evacuare a fumului în plan vertical.Proiectul a fost implementat la un Centru Operaþional Bancar aflat pe fosta Platformã Tractorul Braºov,actualul Coresi Business Park.


Consolidarea ºi conservarea podului naturalde la Ponoarele, din rezervaþia Geoparc Mehedinþi

prof. univ. dr. ing. Eugeniu MARCHIDANU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

ing. Adrian SIMESCU - S.C. S Engineering Design S.R.L.ing. Petre UÞÃ - S.C. GEOSOND S.A.

Proiectul de reabilitare a cuprins3 etape:

Etapa 1. Expertiza geologico - teh-nicã a stãrii de siguranþã a podului ºiefectuarea unui program adecvat destudii geotehnice ºi geomecanice,pe baza cãrora sã se elaborezeproiectul de consolidare ºi conservare,lucrare efectuatã de UniversitareaTehnicã de Construcþii Bucureºti.

Etapa 2. Proiectarea propriu-zisã,l a f a z a u n i c ã , e f e c t u a t ã d eS.C. S ENGINEERING DESIGN S.R.L.

Etapa 3. Executarea de cãtreS.C. GEOSOND S.A. a lucrãrilor deinvestigaþii geomecanice ºi a celorde consolidare a masivului de rocã,prin injecþii de ciment ºi ancoraje.Lucrãrile de investigaþii geome-canice prin foraje, teste in-situ pen-tru ancore ºi injecþii de ciment ºianalizele de laborator au începutimediat dupã expertiza geologicã(Etapa 1), au continuat pe toatãperioada de proiectare (Etapa 2) ºidupã finalizarea proiectului, pânã laexecutarea tuturor lucrãrilor, con-form soluþiei adoptate la proiectare.

Lucrãrile au fost realizate încadrul investiþiei: “Modernizare ºiconsolidare DJ670 Marga - Baia deAramã, km 21+350 - km 56+650”, alcãrei antreprenor general a fostfirma S.C. CONFORT S.A.

Programul de studii, proiectare ºiexecutare a lucrãrilor de consolidares-a desfãºurat pe parcursul anilor2010 ºi 2011. Articolul prezintã, sin-tetic, modul în care s-au derulatlucrãrile de studii, proiectare ºi exe-cuþie ºi rezultatele obþinute.

DATE GENERALEPodul Ponoarele, cunoscut ºi sub

numele de Podul lui Dumnezeu, estedeclarat monument al naturii, prote-jat prin lege. Este situat pe teritoriullocalitãþii Ponoarele ºi pânã nudemult, a fost utilizat ca pod rutier peDJ670 Marga - Baia de Aramã,Judeþul Mehedinþi. Din cauza soli-citãrilor dinamice produse de circu-laþia intensã a autovehiculelor, inclusiva celor de mare tonaj, podul a suferitdegradãri care îi puneau în pericolstabilitatea. Prãbuºirea podului ar fiînsemnat nu numai pagube gene-rate de întreruperea circulaþiei peDJ670, pentru o perioadã de timpnecesarã construirii unui nou pod, ciºi pierderea unui monument naturalde mare valoare, unic în România ºiprintre putinele din Europa. În acestcontext, Consiliul Judeþean Mehe-dinþi a fãcut toate demersurile nece-sare pentru conservarea podului ºimenþinerea acestuia în ansamblul

zonei carstice din care face parte,zonã de o importanþã excepþionalãpentru turismul românesc.

CONDIÞIILE GEOLOGICE GENERALEDIN ZONA PODULUI PONOARELEZona se caracterizeazã printr-o

mare diversitate de structuri geolo-gice, în care un loc important îlocupã rocile calcaroase, acesteacontribuind, în mod decisiv, la for-marea actualului relief carstic atât decaracteristic Podiºului Mehedinþi.

Calcarele din zona Ponoarele, devârstã jurasicã, se dezvoltã în faciesrecifal, fiind alcãtuite din bancurimasive, uºor stratificate, de culoarealbã-cenuºie, cu numeroase dia-claze. Multe dintre acestea, în spe-cial la partea superioarã, în zona decontact cu depozitele superficiale,sunt colmatate cu material argilos,de culoare gãlbuie-roºcatã, în carese remarcã prezenþa limonitului, caprodus de alterare chimicã.

În zonele de fluctuaþie a apelorsubterane, precum ºi în reþeauahidrograficã de suprafaþã, s-au dez-voltat numeroase procese de dizol-vare chimicã a calcarului, în urmacãrora s-au format cele mai variateforme sculpturale: lapiezuri, canioane,

Podul Ponoarele, declarat monument al naturii, este situat în zona platoului carstic din judeþul Mehe-dinþi, pe drumul judeþean DJ670, între localitãþile Baia de Aramã ºi Marga. Podul reprezintã vechiul portalal peºterii, care face legãtura între lacurile carstice Zãtonul Mare ºi Zãtonul Mic. Între podul natural ºi laculZãtonul Mare se interpune o dolinã, rezultatã din prãbuºirea peºterii pe o lungime de cca. 60 m - 80 m.Iniþial, podul natural Ponoarele a funcþionat ca pod pietonal ºi mult mai târziu, ca pod rutier pe DJ670.Traficul intens de pe drumul judeþean a dus la degradarea foarte avansatã a podului, punând în pericolsiguranþa în exploatare a acestuia. Proiectarea lucrãrilor de consolidare a podului a trebuit sã îndepli-neascã douã condiþii principale: refacerea rezistenþei la parametrii necesari exploatãrii sale în condiþii desiguranþã ºi executarea lucrãrilor de reabilitare astfel încât, din punct de vedere arhitectural, podul sã seînscrie cât mai bine în peisajul natural.


chei, avene, doline, peºteri º.a. Unadintre cele mai interesante ºi spec-taculoase forme sculpturale de cars-tifiere este Podul natural de laPonoarele, pe care localnicii l-au denu-mit simbolic Podul lui Dumnezeu,considerându-l probabil ca un darprimit de la divinitate (fig. 1 ºi 2).

Geneza podului naturalÎn schiþa din figura 3 este redat

amplasamentul formelor de reliefcarstic, în care este inclus ºi podulnatural. Cu mulþi ani în urmã, proba-bil câteva mii, în acest loc era opeºterã orientatã pe direcþiaENE - VSV, între lacurile ZãtonulMare ºi Zãtonul Mic. Gura peºteriiera aproximativ pe locul actualuluipod natural.

În urma prãbuºirii tavanului peº-terii, pe o distanþã de cca. 60 m – 80 m,s-a format o dolinã, care separãfosta intrare în peºterã, rãmasã ca orelicvã de forma unei arcade (Podullui Dumnezeu), de actuala intrare înpeºterã.

Acest splendid ansamblu struc-tural, Podul lui Dumnezeu, inclus înRezervaþia naturalã Complexul CarsticPonoarele, cuprinde (fig. 3):

• Dolina, de formã circular - ovalã,asemãnãtoare unui amfiteatru în aerliber, mãrginitã de pereþi de calcar,cu înclinare mare, pe alocuri aproapede verticalã, cu înãlþimi de cca. 10 m- 12 m în zona podului ºi peste 10 m- 15 m în partea opusã, la intrarea înpeºterã.

• Intrarea în peºterã, situatã peperetele opus podului. Peºtera are olungime de cca. 735 m ºi este în

legãturã cu Lacul Zãtonul Mare, situatdincolo de Dealul Peºterii.

• Podul lui Dumnezeu, de formaunei arcade, care reprezintã un restdin fosta intrare în peºterã.

Prin arcada de sub pod, dinspredolinã, se vede lacul Zãtonul Mic.Podul are o lungime totalã de cca.60 m ºi înãlþimea de ordinul a 12 m -13 m. Golul de sub pod, de formãrelativ semielipticã, are deschidereala bazã de aproximativ 25 m ºiînãlþimea de cca. 8 m - 10 m.

• Pachetul de roci de deasuprabolþii acestui gol este format dinstrate de calcar sub forma unor plãcicvasiorizontale sau slab înclinatecãtre dolinã ºi însumeazã o grosimeminimã în boltã de cca. 5 m.

• Lacurile Zãtonul Mare, situat din-colo de Dealul Peºterii ºi ZãtonulMic, situat dupã Podul lui Dumnezeu.

În cadrul expertizei geologice(Etapa 1), S.C. GEOSOND S.A. aefectuat lucrãrile de investigare geo-logicã, prin foraje mecanice cu carotajcontinuu, pânã la adâncimi de 5 m - 7 m,teste in-situ de permeabilitate tipLugeon ºi injecþii de ciment, teste deancoraje ºi analize geomecanice delaborator. Cercetãrile au fost con-centrate, în cea mai mare parte, pelatura podului dinspre dolinã undestarea de degradare a rocilorprezenta riscul cel mai mare deprãbuºire (fig. 4).

PROIECTAREA ªI EXECUTAREALUCRÃRILOR DE CONSOLIDARE

ªI CONSERVARE A PODULUILucrãrile de consolidare ºi con-

servare a podului au cuprins urmã-toarele etape:

Etapa 1. Expertiza geologicã -tehnicã a stãrii de siguranþã apodului

În cadrul expertizei geologice -tehnice s-au efectuat urmãtoarelelucrãri:

• cartare geologicã detaliatã;• prelevarea de probe de rocã,

din structura geologicã a podului ºianalize geomecanice de laborator peepruvetele confecþionate;

Fig. 1: Vedere panoramicã dinspre amonte a zoneicarstice în care este inclus Podul natural. În prim

plan, dolina care a rezultat în urma prãbuºiriipeºterii

Fig. 2: Vedere generalã a podului dinspre laculZãtonul Mic (aval)

Fig. 3: Schiþa cu amplasamentul Podului natural din Complexul Carstic Ponoarele



• probe de permeabilitate în gãuriforate, de micã adâncime, executatede pe pod ºi injecþii cu mortar deciment efectuate la presiuni reduse(1-2 atm);

• teste de ancorare ºi smulgere aancorelor.

În urma cercetãrilor geologiceefectuate pe teren, s-a constatat cãrocile ce intrã în structura masivuluiîn care este sculptat Podul naturalsunt, în exclusivitate, calcare dis-puse în bancuri cu grosimi de ordinuldecimetrilor ºi metrilor, uºor înclinatecãtre VSV (cãtre dolinã), puternicdislocate, în principal la partea supe-rioarã, ca urmare a vibraþiilor pro-duse de traficul rutier ºi afectate deprocese avansate de degradare, înmod deosebit în culeea dinspredirecþia drumului cãtre localitateaMarga.

Blocurile de rocã dislocate, înspecial cele dinspre dolinã, segãseau la limita de stabilitate, multedintre ele cu volume de ordinulmetrilor cubi, fiind deja prãbuºite(fig. 4 ºi 5). Rezultatele analizelorgeomecanice, obþinute prin teste delaborator, efectuate pe epruveteconfecþionate din carote extrase dinforaje, aratã urmãtoarele valori aleparametrilor determinaþi (tabelul 1).

Testele de smulgere a ancorelors-au efectuat în douã foraje cuadâncimea de 7,5 m, executate depe partea carosabilã dinspre colinã,unde masivul de rocã este mai pu-ternic fragmentat. În gãurile de forajs-au introdus ancore autoforate, cuφ = 30/16 mm, pânã la adâncimeade 7,50 m. Ancorele au fost cimen-tate pe toatã lungimea. Testul de

smulgere s-a efectuat la 30 zile dupãcimentare.

Încãrcarea ancorelor s-a fãcut întrepte, din 20 kN în 20 kN, pânã la250 kN (25 t), fãrã sã se atingã limitaelasticitãþii oþelului din care au fostconfecþionate.

Deformaþiile elastice înregistratela limita maximã a încãrcãrii (25 t)au fost de 6,03 mm într-o ancorã ºi7,01 mm în cea de a doua. Soli-citarea la smulgere a fost limitatã la25 t, pentru a evita o eventualãcedare a rocii ºi a crea un deranja-ment suplimentar în masivul de rocã.

Teoretic, o ancorã cu capul defixare într-un masiv omogen de rocã,la limita de cedare a masivului,poate smulge un masiv de rocã deforma unui con, cu unghiul la vârf de90° ºi vârful situat în capul de fixareal ancorei. În realitate, masivul derocã este afectat de fracturi cu ori-entare spaþialã haoticã, ce împart

masivul în blocuri cu dimensiuni vari-abile, astfel încât volumul de rocã pecare îl poate susþine o ancorã va fimult mai mic decât cel teoretic.

* Caracteristicile geomecanice,determinate în laborator, corespundeºantioanelor în stare bunã care auputut fi prelevate. În masivul de rocãvalorile caracteristicilor geomeca-nice sunt mai mici, în funcþie destarea de degradare a rocilor.

Pe baza datelor obþinute în urmaexpertizei geologice – tehnice, s-auformulat urmãtoarele recomandãricu privire la soluþiile de consolidare apodului:

• Realizarea unei variante dedrum de ocol, pentru autovehiculelecu greutate totalã mai mare de 3 tone,pentru protejarea podului;

• Decopertarea carosabilului, astratului de balast din fundaþia aces-tuia ºi îndepãrtarea pãturii de rocãputernic dezagregatã ºi alteratã desub carosabil;

Fig. 5: Schema de consolidare primarã cu ancorea blocurilor instabile

Fig. 6: Profil transversal tip consolidarecu ancore ºi injecþii

Tabelul 1: Caracterizarea calcarelor dupã valorile parametrilor geomecanici determinate în laborator

Fig. 4: Vedere amonte a podului. Blocuri de rocãprãbuºite din cauza degradãrilor ºi traficului



• Curãþarea, prin suflare cu aer, asuprafeþei rocii decopertate;

• Consolidarea blocurilor mari derocã, parþial dislocate, prin ancoreautoforate ºi cimentate;

• Refacerea feþelor laterale alemasivului de rocã, prin lucrãri dezidãrie sub formã de ziduri de sprijin,executate din blocuri de calcar, ast-fel încât aspectul masivului de rocãconsolidat sã fie cât mai apropiat decel natural;

• Realizarea a douã ºiruri deancore cimentate, dispuse pe pãrþilelaterale ale carosabilului. Acesteºiruri de ancore cimentate au undublu rol: consolidarea masivului derocã ºi realizarea unor ecrane caresã împiedice dispersia suspensiilorde ciment ce s-au injectat ulterior lapresiunea de 1 - 2 atm;

• Turnarea unei plãci din betonarmat, cu grosimi de ordinul a 30 cm– 40 cm, pe toatã suprafaþa viitoruluicarosabil. Placa din beton armat s-arealizat pe masivul de rocã prinancore autoforate ºi injectate culapte de ciment, precum ºi prininjecþii efectuate în gãuri forate cuadâncimi de 1,5 m - 3,00 m;

• Placa din beton ºi ancorele la-terale, realizate prin ancore ºi injecþiide ciment, au constituit o incintã îninteriorul cãreia s-au putut efectuainjecþiile de consolidare.

Etapa 2 - Proiectarea lucrãrilorSoluþia constructivã de consolidare

Cu toate investigaþiile care aufost fãcute, a rãmas, totuºi, un anu-mit grad de necunoaºtere a alcãtuiriiintime a pachetului de roci. Nu aufost cunoscute traseele ºi mãrimeafisurilor, rezistenþa materialului alte-rat din fisuri ºi, în ansamblu,punctele de încleºtare a blocurilor ceaveau tendinþa sã cadã, din cauzapoziþiei lor în consolã etc. Din acestmotiv, s-au avut în vedere toatemãsurile de precauþie, privindalegerea soluþiei dar ºi de protecþie amuncii.

S-a fãcut o analizã preliminarãpentru alegerea soluþiei, urmãrindu-sedouã ipoteze:

• îndepãrtarea blocurilor nesta-bile, pentru evitarea degradãrii instan-tanee a drumului, ca urmare aprãbuºirii lor;

• conservarea situaþiei actuale,spectaculoase pentru privitorii veniþiaici în special datoritã inedituluiîntregii zone.

Soluþia de îndepãrtare a blocu-rilor mari, cu greutãþi de pânã la 50 t- 60 t, aºezate haotic unele pestealtele, cu ajutorul unor utilaje demare tonaj prezenta un mare pericolde declanºare a unor prãbuºiri înserie. În urma analizei fãcute despecialiºtii tuturor pãrþilor implicates-a optat pentru consolidarea blo-curilor în poziþia existentã.

Soluþia constructivã proiectatã s-arealizat cu întreruperea totalã a cir-culaþiei, pe întreaga perioadã delucru, traficul fiind deviat pe o vari-antã ocolitoare realizatã special pen-tru aceastã investiþie.

Soluþia de consolidare ºi conser-vare a constat din:

• Consolidarea primarã a blocu-rilor în consolã ºi a pereþilor laterali;

• În partea dinspre dolinã, în zonasuperioarã a bolþii podului, blocurilede rocã, cu dimensiuni mari, se aflauîntr-o poziþie de stabilitate labilã.Echilibrul volumului de roci dislocateera dependent, în principal, de unbloc dislocat ºi deplasat, fixat într-opoziþie astfel încât în orice moment

putea sã se desprindã ºi sãprovoace o prãbuºire în lanþ ablocurilor de deasupra (fig. 5 ºi 6).

Consolidarea primarã a blocurilorde calcar, care erau într-o stabilitatela limitã, s-a fãcut prin betonareagolului din spatele blocului rãsturnat,realizându-se o primã legãturã întreacesta ºi masivul de rocã. Astfel, s-arealizat un reazem suplimentarpentru cele douã dale din roca dedeasupra.

Pentru consolidarea primarã s-auprevãzut prin proiect ºi s-au realizaturmãtoarele lucrãri:

1. S-a decopertat calea pe pod(straturile asfaltice) ºi s-a îndepãrtatmaterialul granular (balast), pânã larocã, dupã care s-a fãcut o curãþire asuprafeþei.

2. Înainte de realizarea betonãriis-a fãcut o prindere a blocului rãstur-nat, cu ajutorul unui jug, pentru acrea o stabilitate pe perioada exe-cuþiei lucrãrilor (fig. 7).

Prinderea blocului în consolã s-afãcut cu cabluri ancorate la niveluldrumului. Tipul, dimensiunile ºi po-ziþia de prindere au fost stabiliteîmpreunã cu constructorul, în funcþiede tehnologia folositã. Jugul deprindere a blocului în consolã a avuto structurã realizatã din profile me-talice ºi a fost ancorat prin inter-mediul unor cabluri metalice. Lacapete cablurile au fost ancorate înblocuri de beton, care au fost legatede masivul de rocã prin câte douãancore. Înainte de tensionareacablurilor s-a fãcut o împãnare aspaþiilor dintre jug ºi rocã pentru calegãtura între cele douã sã se facãcât mai continuu. Tensionarea cablu-rilor s-a fãcut treptat ºi numai cât sãsusþinã blocul, fãrã, însã, a-l dislocade pe poziþia pe care o ocupa în acelmoment.

3. Detonarea golurilor din spateleblocului rãsturnat s-a fãcut prinrealizarea, în lateral, a unor cofrajemai înalte decât partea superioarã agolului ºi betonarea printr-o pâlnie(fig. 8).

Fig. 7: Montarea jugului metalic de susþinere ablocului instabil pe perioada execuþiei lucrãrilor



4. Realizarea ancorelor de fixarea blocurilor de rocã instabile s-afãcut de cãtre firma de speciali-tate S.C. GEOSOND S.A., conformschemei prevãzute în proiect ºiprezentate mai sus. Lungimeaancorelor a fost aleasã astfel încâtpartea lor inferioarã sã ajungã lapachetul de rocã stabilã.

5. Tot în cadrul consolidãrii pri-mare s-a realizat curãþirea feþelorlaterale (dinspre dolinã) de blocurilede rocã instabile.

Injectarea de monolitizarea masivului de rocã în bolta podului

1. S-a realizat o placã din betonarmat (fig. 10). Aceastã placã arerolul de închidere a pãrþii superioare(capac) pentru efectuarea injecþiilor

dar ºi pentru a se putea realizacotele necesare pentru linia roºie adrumului. În placa de beton au fostlãsate tuburi din PVC, cu diametrulde 60 mm pentru injectarea ulte-rioarã.

2. Injectarea masivului de rocã -S-au realizat întâi injecþii de conturpentru a crea o barierã imperme-abilã, prin colmatarea fisurilor dinzona marginalã ºi apoi s-au fãcutinjecþii pe zona centralã. De aseme-nea, pe marginea dinspre amonte apodului s-au fixat ancoraje pentru alega blocurile de la partea supe-rioarã (mai puþin stabile) de masivulde rocã de la partea inferioarã careeste stabil (fig. 11).

Amenajarea feþelor vãzuteDupã finalizarea lucrãrilor de

injectare s-au curãþat suprafeþele dematerialul instabil ºi s-a realizatzidãria pe partea amonte a podului.Pentru încadrarea lucrãrii în mediulînconjurãtor, zidãria a fost fãcutã cupiatrã naturalã, provenitã din blocu-rile cãzute (fig. 12).

Refacera structurii rutieredin zona podului

În final, s-a refãcut structurarutierã pe pod realizându-se douãstraturi de asfalt, turnate pe placa

din beton. Se fãcut o analizã ascurgerii apei pluviale de pe drum, înurma cãreia s-au luat mãsurile nece-sare de drenare a acestora. Astfel,podul a fost redat în exploatare, însãnumai pentru trafic uºor ºi pietonal.

În urma lucrãrilor de consolidateºi conservare efectuate, podul aputut fi repus în exploatare, pentrutrafic pietonal ºi auto uºor, restric-þionat la 3 tone.

Pentru trafic greu, existã dejarealizat drumul nou, care ocoleºtepodul natural.

CONCLUZIIConsolidarea ºi conservarea

podului natural de la Ponoarelereprezintã unul dintre prea puþineleproiecte de protecþie a mediului geo-logic cu destinaþie turisticã, finalizatepânã în prezent în România.

Un mare numãr de monumentenaturale, care privesc mediul geo-logic, asociate uneori ºi cu monu-mente istorice valoroase, aºteaptãun semnal de salvare, înainte de a fipierdute iremediabil (vezi Complexulbalnear turistic Slãnic Prahova, Vul-canii noroioºi, Focurile vii, Lacurileterapeutice din Câmpia JoasãBuzãu - Brãila etc.).

Din punct de vedere legislativ, îndomeniul geotehnicii nu existã niciunact normativ, ghid, instrucþiune etc.destinate cercetãrii ºi conservãriimonumentelor naturale care aulegãturã cu mediul geologic ºi indus-tria turisticã.

Subiectul rãmâne deschis, cusperanþa cã, într-un viitor nu preaîndepãrtat, acest domeniu va fireabilitat ºi pus în valoare la ade-vãratul potenþial de care dispune. �

Fig. 10: Placa din beton armat Fig. 11: Acorarea ºi injectarea bolþii podului Fig. 12: Amenajarea feþelor amontecu zidãrie din piatrã

Fig. 8: Schema de consolidare primarã - betonarea zonei din jurul blocului instabil ºi ancorajele

Fig. 9: Ancorele de susþinere a blocurilor instabile



Barierã flexibilã de protecþie împotriva cãderilor de pietrePE CALEA FERATÃ GURA HUMORULUI – ILVA MICÃ

conf. dr. ing. Valentin Vasile UNGUREANU, Facultatea de Construcþii, Universitatea TRANSILVANIA din Braºoving. Mihai IONESCU, Institutul de Studii ºi Proiectãri Cãi Ferate Bucureºti – SC ISPCF SA

Pe tronsonul sus-menþionat, linia de cale feratã estesimplã ºi electrificatã, cu un traseu sinuos, specific zonelorde munte. Declivitãþile în profilul în lung sunt de circa14-15‰ iar profilul transversal este mixt, cu versantul depe partea stângã a cãii ferate abrupt, reprezentat de o for-maþiune deluvialã din material marnos-prãfos cu frag-mente mari de piatrã, în grosime de 1,50÷2,50 m, sub carese gãseºte fundamentul semi-stâncos marnos ºi roci stân-coase eruptive de tipul andezitului.

Sunt zone lipsite, în mare parte, de vegetaþie, în specialîn aproprierea cãii ferate, de pe care curg grohotiºuriprovenite din degradarea straturilor stâncoase, depãºindadesea coronamentul zidului de sprijin existent, cuafectarea gabaritului liniei de cale feratã ºi punerea în peri-col a siguranþei circulaþiei (fig. 1).

În urma simulãrilor de cãderi de pietre efectuate ºi a cal-culelor de dimensionare, a rezultat ca fiind necesarã o bari-erã de protecþie cu înãlþimea 3,00 m ºi înclinarea de 5° faþãde verticalã, poziþionatã pe versant la distanþa 3÷4 m, înspatele supraînãlþãrii cu traverse a zidului de sprijin exis-tent, capabilã sã preia o energie cineticã de pânã la 500 kJ.

Sistemul GBE 500A-R, furnizat de compania elveþianãGeobrugg AG - Geohazard Solutions, satisface cerinþelesus-menþionate. Sistemul este compus din stâlpi realizaþidin profile metalice tip HEA. Stâlpii sunt pozaþi la o distanþãde 10 m ÷ 11 m unul de altul, în lungul liniei, nearticulaþi,având capãtul superior prelucrat astfel încât sã permitã atâttrecerea cablurilor de susþinere a plasei cu ochiuri rom-boidale din oþel aliat de înaltã rezistenþã (rezistenþa la tracþi-une >1.770 N/mm2) cât ºi prinderea cablurilor de ancorare astâlpilor din prelungirea ancorelor flexibile, fixate în funda-mentul stâncos al versantului cu rol de menþinere a întregu-lui sistem în poziþia proiectatã (fig. 2).

Pentru disiparea energiei de impact, generatã de cãde-rile de pietre în zonele extreme, înainte de trecerile prinstâlpii marginali, se intercaleazã “elemente de frânare”.Acestea se activeazã (prin deformaþii plastice) atunci cândapar eforturi mari în cablurile suport – elemente de disiparea energiei tip U dispuse pe cablurile de ancorare care asi-gurã legãtura între vârful stâlpilor ºi teren (prin intermediulancorelor flexibile).

Fundaþia fiecãrui stâlp a fost realizatã din beton clasaC 25/30 ºi fixatã în terenul de bazã cu ajutorul a douãancore tip GEWI Ø 32 mm, cu lungimea de 3 m. Pe fundaþiiau fost montaþi, direct, stâlpii cu placa de bazã. La capetelebarierei, cablurile de susþinere a plasei – superior ºi inferior– sunt prinse de ancorele flexibile încastrate în teren.Stâlpii de capãt au fost ancoraþi suplimentar, cu un cablu deancoraj lateral. Soluþia se integreazã bine în mediulambiant având un impact vizual mult mai redus decâtsoluþiile clasice din beton armat (fig. 3).

ªi din punct de vedere al poluãrii mediului ambiantsoluþia este una prietenoasã, atât prin faptul cã bariereleGeobrugg au amprenta de carbon mult mai redusã decâtsoluþiile clasice, cât ºi deoarece lucrãrile astfel executateafecteazã foarte puþin zona verde ºi permit ca dupã ter-minarea lor sã se facã remedierile necesare prin înierbãri,plantãri, însãmânþãri, pe zonele afectate de lucrãri (drumuride acces, decopertãri, organizãri de ºantier etc.).

Lucrãrile pentru bariera de protecþie au avut ca benefi-ciar SC CNCF – CFR SA - Sucursala CREIR CF Iaºi,proiectant SC ISPCF-SA Bucureºti, antreprenor generalSC DAMIENA SRL ºi subcontractant lucrãri speciale Sach-sische Bau GmbH Dresda, Germania - Sucursala Sibiu. �

Pentru eliminarea punctelor periculoase, pe linia C.F. 511 GURA HUMORULUI – ILVA MICÃ, între staþiileMÃGURA ILVEI – LUNCA ILVEI, în zona km 19+300 ÷ km 19+450 au fost prevãzute lucrãri pentru punerea însiguranþã a zidului de sprijin din stânga C.F. Lucrãrile includ o barierã flexibilã de protecþie împotriva cãderilorde pietre Sistem GBE 500A-R (500kJ), deasupra zidului de sprijin existent, cu lungimea de 125 m, pe zona km19+310 ÷ km 19+435.

Fig. 1: Vedere panoramicã a situaþiei înainte de instalarea barierei GBE 500A-R

Fig. 2: Situaþia dupã instalarea barierei GBE 500A-R

Fig. 3: Vedere capãt tronson bariera GBE 500A-R


Investigarea de urgenþãa siguranþei post-seism a clãdirilor

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU - vicepreºedinte Construcþii CNCISCdirector ºtiinþific Construcþii - URBAN INCERC

De atunci a trecut ceva timp...Potrivit hãrþilor de zonare din Codul

P100-1, toatã România este seismicã,aºa încât la un seism major cel puþin20 de judeþe pot avea ceva clãdiri cuprobleme.

Acþiunile de investigare ar devenistringente ºi legal obligatorii în cazulproducerii unui seism de mare intensi-tate, adicã acel eveniment care ar pro-duce, în mediul construit, prãbuºirigenerale sau locale, avarii ºi degradãrisemnificative pe arii întinse. Dar, chiardacã avariile grave ar fi vizibile ºi limi-tate, pentru a se stabili care clãdirisunt avariate ºi etichetate cu placarde,trebuie sã fie investigate toate. În acelcaz, activitãþile de aplicare s-ar referi,în principal, la urmãtoarele aspecte:

a) evaluarea stãrii tehnice a con-strucþiilor, în vederea luãrii de deciziiprivind condiþiile de utilizare în conti-nuare sau de dezafectare (evacuare,demolare) a acestora, cu aplicarea deplacarde colorate, specifice fiecãreicategorii;

b) luarea de mãsuri pentru pune-rea în siguranþã provizorie a con-strucþiilor afectate de seism.

Aº dori sã ne gândim la modul încare autoritãþile locale, dar ºi uniicolegi ingineri sau cadre tehnice, sunt,în prezent, pregãtite pentru o astfel deeventualitate. În ME-003-2007 s-a pre-cizat cã personalul tehnic de diferitecategorii este abilitat cu efectuareainspecþiei post-seism la clãdirile dediferite clase, dupã cum urmeazã:

• Inspectorii sunt abilitaþi sã efec-tueze inspecþii post-seism ale con-strucþiilor din clasa C (clãdiri curentecu pânã la P+4 niveluri);

• Inginerii proiectanþi de structuri ºicercetãtorii în ingineria de structuriºi/sau seismicã, cu o experienþã de celpuþin 5 ani, sunt abilitaþi sã efectuezeinspecþia post-seism ºi evaluareatehnicã rapidã a construcþiilor dinclasele B (clãdiri curente cu mai multde P+4 niveluri) ºi C (clãdiri curente cupânã la P+4 niveluri);

• Experþii tehnici atestaþi sunt abili-taþi cu efectuarea inspecþiei post-seism, a evaluãrii tehnice rapide ºi a

expertizei tehnice ale construcþiilor dinclasele A (clãdiri adãpostind funcþiunivitale), B (clãdiri curente cu mai multde P+4 niveluri) ºi C (clãdiri curente cupânã la P+4 niveluri).

Încã din 2007 s-a evaluat faptul cãnu va fi simplu sã fie gãsiþi cei de spe-cialitate, deoarece, dupã un seism, vafi nevoie de mulþi oameni ºi un per-sonal cu grade foarte diferite depregãtire ºi experienþã. La vremearespectivã s-a început o primã cam-panie de instruire a unor ingineri lanivelul ISC Bucureºti, dar nu aveminformaþii despre ceea ce s-a fãcut înalte centre.

Dupã lege, pânã în prezent ar fi tre-buit ca autoritãþile centrale ºi locale dinjudeþele puternic seismice sã fi rezol-vat mãcar urmãtoarele aspecte minime:

• stabilirea listelor, estimarea numã-rului inspectorilor, inginerilor ºi exper-þilor necesari pe baza evaluãrilorprivind tipurile de clãdiri, vulnerabili-tatea ºi numãrul de clãdiri din judeþ;

• convocarea ºi instruirea acestora,potrivit ME-003-2007, cu arondarea pezone;

• identificarea, recrutarea ºi grupa-rea anticipatã a inspectorilor, cadrelortehnice ºi prestatorilor de serviciiaferente.

De la început s-a mizat, într-o maremãsurã, poate cã prea mult, pe verifi-catorii de proiecte ºi experþii atestaþipotrivit Legii nr. 10/1995 privind cali-tatea în construcþii. Realitatea ne aratãcã mulþi dintre aceºtia au vârste înain-tate, nu mai activeazã sau nu au legiti-maþiile vizate la zi, iar în unele localitãþinu existã în numãr suficient. În acestecondiþii, se va recurge la ceea cemetodologia prevede, deja, respectivnominalizarea ºi instruirea personalu-lui de specialitate angajat în cadrulconsiliilor locale - primãriilor, din cadrulministerului de resort sau al Inspec-toratului de Stat în Construcþii. În acestscop ar fi trebuit sã fie emise deciziipentru includerea în fiºa posturilorfuncþionarilor publici ºi angajaþilordiferitelor instituþii ale administraþiei

centrale ºi locale a atribuþiilor de servi-ciu legate de investigarea post-seis-micã ºi obligaþia de a fi instruiþi înacest domeniu.

Existã, însã, ºi aceºtia în numãr sufi-cient, dupã toate restructurãrile ºi pen-sionãrile recente? În compensaþie, peplan local ar fi trebuit sã fie deja con-tactaþi ºi suficienþi ingineri structuriºti ºitehnicieni din cadrul institutelor,firmelor ºi birourilor cu activitate deproiectare, al instituþiilor de învãþãmântsuperior, al institutelor ºi centrelor decercetare în construcþii, cu activitaterecunoscutã, din aceeaºi localitatesau din cele învecinate. Existã, oare,aceste planuri de suplimentare, lanecesitate, a numãrului de inspectori,convenþii de colaborare cu persoaneleautorizate pentru intervenþie în caz decutremur?

Deoarece personalul tehnic nupoate sã lucreze fãrã materialele dinmetodologie, o primã urgenþã logisticãar fi fost:

• achiziþionarea sau multiplicareaanticipatã a numãrului de exemplaredin Metodologie, precum ºi tipãrireaunui stoc minim de formulare de teren;

• tipãrirea placardelor la dimensiuniºi în culori adecvate, nuanþe deschise,cu tuº tipografic sau toner care nu sedeterioreazã la apã, care sã permitãînscrierea datelor de cãtre evaluatori,vizibilitatea ºi citirea de cãtre cetãþeni,asigurarea de markere cu cernealãrezistentã la apã pentru completareaplacardelor;

• asigurarea unui sistem de fixare aplacardelor, pe un suport stabil, în ime-diata vecinãtate a clãdirii sau intrãrilor,necesar în situaþiile în care clãdirileprezintã pericole, ºi de protecþie laintemperii (folie).

Oare câte prefecturi sau primãrii auminimul de dotare ºi mãcar un exem-plar la îndemânã din MetodologiaME-003-2007?... ca sã nu mai vorbimde câteva seturi de placarde? Câþi din-tre membrii Comisiei noastre au fostsolicitaþi sã participe la aceste activitãþi? �

Dupã o perioadã bogatã în cutremure (mici) mã întreb câþi dintre membrii CNCisC se gândesc cã, dacã ar inter-veni o miºcare seismicã (ceva mai puternicã), ar fi solicitaþi la niºte activitãþi urgente, chiar in situ, ºi care au odirectã legãturã cu domeniul comisiei noastre. Într-adevãr, în august 2007 s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 562ºi în Buletinul Construcþiilor nr. 8, “METODOLOGIA PRIVIND INVESTIGAREA DE URGENÞÃ A SIGURANÞEIPOST-SEISM A CLÃDIRILOR ªI STABILIREA SOLUÞIILOR CADRU DE INTERVENÞIE”, Indicativ ME-003-2007.


Atenuarea rãspunsului seismicprin amplasarea optimã a amortizorilor vâscoºi (I)

asist. univ. dr. ing. Andrei PRICOPIE, prof. univ. dr. ing. Dan CREÞU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

În prezent, dimensionarea con-strucþiilor în zone seismice se rea-lizeazã folosind principiul proiectãriibazate pe performanþã, prin care seurmãreºte limitarea deformaþiilorpentru diferite niveluri ale hazarduluiseismic. Dacã pentru un seism deintensitate redusã structura trebuiesã se comporte practic elastic, pen-tru intensitãþi importante ale hazar-dului seismic structura trebuieproiectatã astfel încât sã preia oparte din energia seismicã prindeformaþii în domeniul postelastic,cu prevenirea colapsului structural.

O metodã modernã de a disipaenergia seismicã este reprezentatãde introducerea în structurã a unordispozitive de disipare pasivã aenergiei.

Amortizoarele vâscoase suntdispozitive de disipare pasivã aenergiei. Prin introducerea lor înstructura de rezistenþã a construcþi-ilor se disipã o cantitate de energieîn timpul cutremurelor, care, altfel, artrebui sã fie preluatã de elementelestructurale de rezistenþã prin incursi-uni importante în domeniul postelas-tic. Pe aceastã temã s-au realizatstudii atât teoretice cât ºi experimen-tale. Acestea relevã îmbunãtãþiri alerãspunsului seismic pentru struc-turile dotate cu amortizoare vâscoase.

Cu toate acestea se observã ºi posi-bilitatea ca forþele transmise în ele-mentele adiacente amortizorilor sãajungã la valori importante ºi înunele cazuri, chiar la avarierea aces-tora. De asemenea, se recomandãstudii suplimentare în ceea cepriveºte folosirea amortizorilor vâs-coºi, în cazul cutremurelor de tippuls, categorie din care fac parte ºicutremurele vrâncene [11].

Folosirea amortizoarelor vâs-coase pentru consolidãri este osoluþie viabilã în condiþiile creºteriinivelului de hazard seismic din codulactual de proiectare, P100-1/2006,prin aliniere la codurile internaþi-onale. Din aceastã cauzã, se vaimpune creºterea nivelului de sigu-ranþã pentru un numãr considerabilde construcþii existente.

La început se vor analiza unelemetode consacrate de generare ºimodificare a accelerogramelor. Pen-tru fiecare metodã se genereazã unset de 7 accelerograme, care sunttestate pe o clãdire de 6 etaje dinbeton armat. Accelerogramele ge-nerate artificial vor fi comparate cuaccelerogramele înregistrate în ter-meni de deplasãri, energie indusãstructurii ºi energie disipatã inelastic.În final, sunt selectate 7 accelero-grame care modeleazã fidel cutre-murul înregistrat în ceea ce priveºtedeplasãrile, energia dar ºi caracterulde tip puls al cutremurului.

O altã problemã care va fi pre-zentatã se referã la testarea unuialgoritm de amplasare optimã aamortizorilor vâscoºi. Studiile îndomeniu relevã cã o amplasare uni-formã a amortizorilor în structurã nuproduce neapãrat cele mai bunerezultate. Kelly, în studiul sãu [1],considerã o serie de distribuþii aleamortizorilor ºi atrage atenþia asupranecesitãþii determinãrii unei ampla-sãri optime. Sunt cunoscute diferitestudii privind amplasarea optimã aamortizorilor vâscoºi în structurãfolosind criterii sau metode iterativede optimizare.

În studiul de faþã se foloseºte unalgoritm propus de Takewaki 2009[2]. Algoritmul ales rezolvã problemaamplasãrii optime a amortizorilorvâscoºi folosind o teorie fundamen-tatã matematic, faþã de alþi algoritmicare rezolvã problema realizânditerativ analize dinamice neliniare.Un dezavantaj al metodei estereprezentat de aplicabilitatea ei doarpentru domeniul liniar de com-portare. Cu toate acestea, au fostrealizate unele studii limitate (Pricopieºi Creþu 2012) [3], care indicã posi-bilitatea extrapolãrii rezultatelorpentru domeniul neliniar de com-portare. În prezentul articol se aplicãaceastã metodã de determinare aamplasãrii optime a amortizorilor

Utilizarea amortizoarelor vâscoase pentru controlul rãspunsului structural reprezintã o soluþie cares-a impus pe plan mondial, alãturi de alte dispozitive pasive de control. De regulã, aceste dispozitive sedispun uniform, cu aceleaºi caracteristici mecanice pe înãlþimea clãdirilor.

În articolul de faþã se prezintã un algoritm de amplasare optimã a amortizorilor vâscoºi, urmãrindreducerea deplasãrilor prin comparaþie cu o distribuþie uniformã. Studiul este realizat în condiþiile de seis-micitate din România, comparând 6 metode de generare sau modificare a accelerogramelor. Optimizarease determinã pe baza ecuaþiei dinamice de miºcare scrisã în domeniul frecvenþelor. Procesul de optimizarefoloseºte o analizã a sensitivitãþilor, pentru a minimiza suma deplasãrilor relative de nivel. Algoritmul esteaplicat si testat pe o serie de 6 structuri, 3 din oþel ºi 3 din beton armat, cu diferite niveluri de înãlþime.Algoritmul de optimizare este validat prin analize dinamice incrementale urmãrindu-se nivelul perfor-manþelor structurale.


pentru un numãr de 6 structurireprezentative, cu diferite niveluri deînãlþime ºi diferite sisteme construc-tive, cadre pure, sisteme dualecadre ºi pereþi din beton armat ºicadre din oþel cu contravântuiri cen-trice.

Dupã determinarea distribuþiiloroptime ale amortizoarelor vâscoase,pentru structuri solicitate în domeniulliniar de comportare, se realizeazãtestãri ale soluþiilor obþinute prinanalize dinamice incrementale îndomeniul neliniar de comportare.Pentru fiecare tip structural ales seanalizeazã 3 modele, fãrã amorti-zori, cu amortizori distribuiþi uniformºi cu amortizori distribuiþi optim con-form metodei propuse, folosind 7accelerograme generate artificial ºiun numãr de 8-10 factori de scalarepentru fiecare accelerogramã. Dupãprocesarea probabilistã a rezulta-telor obþinute sunt reprezentate dia-gramele deplasãrilor forþelor maximeîn amortizori ºi a forþelor maxime înelementele structurii. Pe baza rezul-tatelor obþinute se construiesc curbede fragilitate, care evidenþiazã cel

mai bine influenþa utilizãrii celordouã distribuþii de amortizoare înstructurã, uniformã ºi optimã.

AMORTIZOARE VÂSCOASEAmortizoarele vâscoase se deli-

miteazã de restul dispozitivelor dedisipare pasivã prin faptul cã disi-parea energiei induse de seism serealizeazã cu ajutorul unui lichid ºinu a unui solid, dar ºi pentru cã forþadezvoltatã în aceºtia este, în princi-pal, proporþionalã cu viteza de defor-maþie între capetele amortizorului.

Dintre dispozitivele pasive cunos-cute, amortizoarele vâscoase au fostprintre primele care au fost desco-perite (1897), dar au început sã fiefolosite pentru construcþii ceva maitârziu. Amortizoarele cu fluid vâscosfuncþioneazã pe principiul curgeriiunui lichid printr-o serie de orificii. În1993, profesorul Constantinou [4] atestat un model special de amortizorTaylor, a cãrui schemã este prezen-tatã în figura 1. Acesta este alcãtuitdintr-un piston din oþel inoxidabilumplut cu silicon.

Forþa din amortizor poate fi expri-matã cu relaþia:

unde:u este viteza, C constanta de

amortizare, iar α un coeficient carevariazã între 0,35 ºi 2. În funcþie decoeficientul α, amortizoarele vâs-coase se clasificã drept liniare sauneliniare. Amortizoarele vâscoaseneliniare sunt preferate celor liniaredeoarece forþa pe care o dezvoltãpoate fi limitatã prin valoarea coefi-cientului α. Acestea au fost folositeîn mai multe construcþii dintre care,probabil, cea mai importantã este podulGolden Gate din San Francisco.

Pentru structurile de rezistenþãale clãdirilor civile una dintre primeleaplicaþii a fost cea a pereþilor cu fluidvâscos, care au fost dezvoltaþi deSumitomo Construction Companydin Japonia [5]. În proiectul acestora,rolul pistonului este luat de o placãmetalicã ce se deplaseazã într-unrezervor rectangular cu lichid vâs-cos. În general, rezervorul este legatde etajul inferior iar placa de etajulsuperior, miºcarea relativã dintreetaje producând disiparea energiei.

De obicei, amortizoarele vâscoa-se nu influenþeazã rigiditatea struc-turii. Existã, totuºi, amortizori careînglobeazã fie un elastomer [6], fielichid vâscos sub presiune (fig. 2),care înainte de a disipa energie prinacþiunea lichidului vâscos, trebuie sãînvingã o forþã prestabilitã datã deelastomer sau de presiunea lichi-dului.

CARACTERIZAREA HAZARDULUISEISMIC ÎN ROMÂNIA

În România, hazardul seismic aredouã surse, Vrancea ºi Banat, pre-cum ºi alte surse de suprafaþã dis-tribuite pe întreaga suprafaþã a þãrii.Sursa subcrustalã Vrancea este ceamai importantã, ea cauzând cele maisevere cutremure, soldate cu pagubeînsemnate. Singura înregistrare aunui cutremur puternic în România oreprezintã accelerograma înregis-tratã la 4 martie 1977 în amplasamen-tul INCERC Bucureºti.

Fig. 1: Schiþã amortizor vâscos Taylor [5]

Fig. 2: Amortizor vâscos cu elastomer (Pekan); (b) Perete cu amortizare vâscoasã [5]

(1)

.



Obþinerea unor rãspunsuri rele-vante privind influenþa amortizoa-relor vâscoase asupra structurilornecesitã realizarea unui numãr deanalize dinamice neliniare. Dincauza lipsei accelerogramelor înre-gistrate vor trebui generate o seriede accelerograme artificiale.

În continuare se prezintã unelemetode de generare care vor fi ºievaluate. Au fost generate douãseturi de accelerograme, notate M1ºi M2, folosind algoritmul SIMQKE [7].Programul genereazã miºcãri aleterenului compatibile cu spectrul deproiectare din amplasament (M1),pe baza unui spectru de putere.

Dezavantajul principal al acestuiprogram este dat de introducerea înstructurã a unei energii considerabilmai mari decât cea indusã de uncutremur real. Din aceastã cauzã, înafarã de generarea compatibilã cuspectrul de proiectare, se încearcão metodã de generare pe un spectruredus, care are aceeaºi valoare ca ºispectrul de proiectare pentru primaperioadã de vibraþie liberã a struc-turii (M2).

O altã metodã de a obþineaccelerograme artificiale constã înfolosirea unei baze de date cu înre-gistrãri seismice reale. Baza de datePEER Ground Motion Database [8]din USA este una dintre cele maifolosite. Din aceastã bazã de datese selecteazã douã grupuri deaccelerograme similare cu cutremu-rul înregistrat la 4 martie 1977 înBucureºti, în termeni de Rjb = 110 km,v30 = 320 m/s (Rjb este distanþa întreamplasamentul investigat ºi proiecþia

la suprafaþa terenului a focarului, iarv30 este viteza medie a undelor peprimii 30 de metri în adâncime de lasuprafaþa terenului).

Pentru a se asigura compatibili-tatea cu cutremurele vrâncene, sevor prefera cutremure tip puls.Primul grup de cutremure (M3) va fiscalat astfel încât, pentru primaperioadã de vibraþie liberã a struc-turii, spectrul de proiectare sã fieegal cu spectrul de rãspuns. Aldoilea set (M4) va fi scalat pe ogamã de perioade (0,16 s - 2 s), ast-fel încât spectrul de proiectare ºispectrul cutremurelor modificate sãfie similare.

Al cincilea set (M5) este generatfolosind metoda din algoritmulSYNTH, dezvoltat de Naumosky [9].Aceasta este o metodã simplã descalare a unei accelerograme exis-tente pentru a se ajunge la un spectruþintã. Metoda apeleazã la modifi-carea frecvenþelor miºcãrii pentru aaduce spectrul accelerogramei laspectrul þintã.

Ultimul set de accelerograme(M6) este obþinut folosind funcþiiarmonice de corecþie (wavelets).Metoda este implementatã în pro-gramul de calcul Seismomatch [10],iar algoritmul presupune modificareaunei accelerograme înregistrate,prin adãugarea câte unei funcþiiarmonice pentru calculul acceleraþieiabsolute maxime de rãspuns alfiecãrui sistem cu un grad de liber-tate, asigurând astfel compatibili-tatea cu spectrul þintã, de proiectare.

Cele 6 seturi de accelerogrameartificiale sunt aplicate, într-un studiudinamic neliniar, unei clãdiri cu 6niveluri. Rezultatele, în termeni de

deplasãri, energie indusã ºi energiedisipatã histeretic, sunt reprezentateºi comparate în figura 3. Se observãcã cele mai apropiate rezultate, înceea ce priveºte deplasarea relativãde nivel medie, sunt cele obþinutefolosind programul de calcul Seis-momatch. Aceeaºi metodã producecele mai bune rezultate ºi în cazuldeplasãrilor. Setul de accelerogrameobþinut este folosit pentru toatestudiile dinamice neliniare. Trebuiereþinut cã accelerogramele modifi-cate cu aceastã metodã pãstreazãcaracterul de tip puls caracteristiccutremurului înregistrat la 4 martie 1977.

METODA DE AMPLASARE OPTIMÃA AMORTIZOARELOR VÂSCOASE

LINIARESunt cunoscute diferite metode

de determinare a unei distribuþiioptime a dispozitivelor de amortizarepentru o structurã existentã. În prin-cipal, o mare parte dintre acestemetode se bazeazã pe alegereaunei distribuþii cvasioptime ºi efectu-area de analize dinamice neliniare,modificând iterativ parametrii amorti-zoarelor pânã ce se ajunge la unnumãr de iteraþii prestabilit sau laconvergenþã în rezultate (Rodrigo ºiRomero, 2003 [11]).

În continuare, vã prezentãm, pescurt, algoritmul propus de Takewaki[2] pentru determinarea distribuþieioptime a amortizoarelor vâscoase,considerând ºi influenþa aleatoare aacþiunii ºi respectiv, a rãspunsuluiseismic.

Problema de optimizare poate fisintetizatã în modul urmãtor. Cunos-când caracteristicile dinamice aleunei structuri (matricile M, C, K) ºicaracteristicile miºcãrii terenului Pg

sã se gãseascã distribuþia optimã aamortizoarelor vâscoase liniarecaracterizate prin amortizarea ci caresã conducã la minimul sumei disper-siei medii pãtratice a deplasãrilorrelative de nivel, denumitã, în conti-nuare, funcþie obiectiv, þinând contde condiþiile (3):

Fig. 3: (a) Driftul maxim obþinut pentru accelerogramele folosite;(b) Energia disipatã inelastic pentru accelerogramele folosite

(2)


Algoritmul de poziþionare optimãfoloseºte ecuaþia de miºcare scrisãîn domeniul frecvenþelor. Dezavanta-jul metodei îl constituie necesitateaca structura sã rãmânã în domeniulelastic de comportare. Astfel:

Sau notând

ºi folosind matricea transformãrii Tpen t ru a f ace l egã tu ra î n t redeplasãrile de nivel ºi deplasãrile rela-tive de nivel se ajunge la expresia:

unde d reprezintã deplasarea rela-tivã de nivel, r este un vector cutoate valorile 1, X(ω) transformataFourier a deplasãrilor iar Xt(ω) re-prezintã transformata Fourier aacceleraþiei terenului.

Notând funcþia de transfer

se poate scrie, folosind teoriavibraþiilor, dispersia medie pãtraticãa deplasãrii relative de nivel a etaju-lui „i”:

Hazardul seismic este modelat înalgoritmul de amplasare optimã,sub forma unei funcþii de densi-tate spectralã de putere. Pentru

rezolvarea relaþiei (6), se pre-supune cã accelerograma este unproces staþionar cu media 0. Pentrucã problema este ºi mai dificil derezolvat în cazul în care nu secunoaºte funcþia DSP, se alegefuncþia de DSP care produce cel maidefavorabil rãspuns al structurii (fig. 4).Suplimentar, funcþiei DSP i seimpune o limitã asupra puterii totale(Plim) ºi a amplitudinii maxime (plim):

(Va urma)Din AICPS Review nr. 3/2012

Fig. 4: Funcþia obiectiv ºi funcþiile DSP considerate

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)..


Interacþiunea teren - ape subterane -lucrãri de infrastructurã, în zonele urbane (I)

prof. univ. dr. ing. Loretta BATALI, prof. univ. dr. ing. E. MARCHIDANU, drd. ing. Georgiana FRUNZÃ -Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Facultatea de Hidrotehnicã,

Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþiiconf. univ. dr. ing. Alexandru DIMACHE, º. l. dr. ing. Iulian IANCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii

Bucureºti, Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Hidraulicã ºi Protecþia Mediului

În mediul urban, spaþiul subteraneste din ce în ce mai utilizat pentrurealizarea de construcþii subterane(tuneluri, subsoluri adânci, galerii dedrenaj, reþele de utilitãþi, lucrãri decaptare a apei subterane etc.). Deaceea, impactul acestor construcþiiasupra mediului este din ce în cemai accentuat.

Mediul natural cu care construcþi-ile subterane interacþioneazã estereprezentat de teren ºi de apa sub-teranã. De aici rezultã ºi cele douãdiscipline care sunt interesate demediul subteran construit: geoteh-nicã (sau mecanica pãmânturilor) ºihidrogeologia.

Din punct de vedere al hidroge-ologiei, se poate spune cã apa sub-teranã din zonele urbane construiteeste o problemã nu numai ºtiinþi-ficã ºi tehnicã, ci ºi economicã,socialã, cu aspect legal ºi politic.

Dintre aspectele specifice alehidrogeologiei urbane se pot enu-mera [1]: fluctuaþii ale nivelului deapã subteranã din cauza activitãþilorantropice, poluarea apei subterane,modificarea ciclului apei sau modele

de curgere modificate în mediuurban construit.

Din punct de vedere al geoteh-nicii, aceasta este adesea legatã delucrãrile noi urbane, care nu trebuiesã afecteze construcþiile existente.Sunt luate în considerare în specialdeformaþiile induse terenului (tasãri,deplasãri) pe tot parcursul execuþieiºi al perioadei de exploatare.

Acestea sunt acþiunile potenþialedirecte asupra lucrãrilor existente.Existã, însã, ºi acþiuni indirecte. Suntmulte exemple de construcþii subte-rane, prevãzute a fi realizate la oanumitã adâncime ºi care, din cauzaneputinþei de a coborî nivelul subte-ranei, fãrã a influenþa construcþiile dinjur, au trebuit sã fie reduse caadâncime. În alte cazuri, lucrãri depompare realizate defectuos au dusla destabilizarea fundului excavaþi-ilor, creând goluri sub clãdirile exis-tente sau, cum a fost cazul relativrecent în Bucureºti, la scãdereaaccentuatã a nivelului unui lac dinapropiere, cu afectarea vegetaþiei pro-tejate din zonã.

O altã caracteristicã a mediuluisubteran este variabilitatea ºi etero-geneitatea pãmânturilor, în special a

celor din suprafaþã, de multe ori denaturã antropicã (umpluturi de mate-riale pãmântoase, de deºeuri de dife-rite tipuri). Acestea au o localizareextrem de variatã, trecând de multeori neidentificate în timpul investi-gaþiilor geotehnice sau sfidând orice„ordine“ geologicã.

Multe zone urbane actuale suntextinderi ale oraºelor în zone indus-triale vechi, abandonate, unde existãdepozite de deºeuri industriale, res-turi din demolãri sau vechi carieresau zone miniere, care au lãsat înurma lor goluri subterane ce dau naº-tere unor fenomene de subsidenþã.

În acest context complex, pre-zentul articol îºi propune sã evoceunele aspecte mai importante alesubteranului urban construit, în legã-turã cu apa subteranã, din perspec-tivã hidrogeologicã ºi geotehnicã.

Studiul de caz prezentat este oanalizã a unui perimetru din Bucu-reºti, pentru care s-a realizat unmodel hidrogeologic detaliat, modelcare a fost utilizat la evaluarea inter-acþiunii cu lucrãrile de infrastructurãexistente.

Mediul subteran construit reprezintã o zonã care pune multiple probleme în gestionarea sa: dificultãþicauzate de realizarea unor noi construcþii subterane (pereþi îngropaþi, tuneluri, lucrãri de epuismente etc.),probleme legate de resursele de apã, de interpretarea datelor din investigaþii hidrogeologice sau de influ-enþe ale noilor construcþii asupra lucrãrilor existente.

Gestionarea acestui mediu este încã ºi mai dificilã din cauza multitudinii de lucrãri, a modului, câteodatãhaotic, de dezvoltare a subteranului construit, a legislaþiei deficitare, a formelor diverse de proprietateasupra imobilelor, precum ºi din cauza lipsei unei autoritãþi care sã gestioneze, cu adevãrat, aceastã zonãdin mediul urban.

Articolul de faþã prezintã problemele de interacþiune din mediul subteran urban dintre lucrãrileinginereºti ºi apa subteranã, ilustrate prin exemple, pentru a atrage atenþia asupra necesitãþii luãrii lor înconsiderare atunci când se proiecteazã lucrãri noi. Se prezintã, de asemenea, un studiu de caz concret dinzona Bucureºti ºi anume, impactul realizãrii unei fundaþii adânci asupra acviferelor din zona amplasamen-tului. Cercetarea a fost realizatã în cadrul proiectului „Platformã de gestiune a apei subterane din mediulsedimentar în zone urbane - SIMPA“ finanþat de ANCS. Acest proiect al Universitãþii Tehnice de ConstrucþiiBucureºti îºi propune realizarea unei platforme bazate pe tehnici GIS a mediului sedimentar din zonaBucureºti.


PROBLEME DE INTERACÞIUNEÎN MEDIUL SUBTERAN URBANDintre posibilele interacþiuni dintre

apa subteranã ºi lucrãrile inginereºtide infrastructurã vor fi prezentate, pescurt, urmãtoarele aspecte:

• probleme legate de fluctuaþii alenivelului apei;

• probleme legate de lucrãrile deepuismente;

• probleme de subsidenþã;• probleme legate de cedarea

pãmânturilor colapsibile din cauzacreºterii nivelului apei subterane;

• influenþa lucrãrilor subteraneasupra regimului apelor subterane.

Problemelegate de fluctuaþiile nivelului apei

Gradul mare de ocupare a sub-solului din marile oraºe ºi multipli-carea lucrãrilor subterane face mediulurban foarte sensibil la poziþia nive-lului liber al apei subterane, cu atâtmai mult cu cât acesta este maiaproape de suprafaþa terenului.

Nivelul apei subterane poate fiafectat de lucrãrile de intervenþie,cum ar fi: noi lucrãri de pompare,oprirea unor pompãri mai vechi,efectul de baraj al lucrãrilor subte-rane. Aceste variaþii au consecinþeasupra concepþiei ºi comportãriiunor lucrãri subterane, cum suntparkingurile subterane, subsolurileadânci, care nu sunt realizate în sis-tem cuvã etanºã, radiere, rezervoaresubterane, desfãºurarea lucrãrilorde execuþie etc. Nivelul piezometricpoate fluctua ºi din cauza lucrãrilorde irigaþii, a bazinelor de infiltraþie saua exploatãrilor miniere abandonate.

Coborârea nivelului apelor subte-rane poate produce subsidenþelocale sau, pe scarã mai largã, însedimentele recente normal consoli-date. În unele cazuri, subsidenþaeste localã ºi poate afecta reþelelede utilitãþi subterane din cauza pro-ducerii unor tasãri diferenþiate. Dacãsubsidenþa este datoratã pompãriiexcesive, atunci extinderea este lascarã mai mare, chiar regionalã,ceea ce poate creºte riscul de inun-dare în timpul precipitaþiilor intense,din cauza problemelor de drenare.

Existã ºi situaþii în care nivelulapei subterane creºte fie din cauzaopririi unor pompãri din zone indus-triale acum abandonate, fie dincauza exfiltraþiilor din reþelele de ali-mentare cu apã ºi / sau canali-zare. Aceastã creºtere afecteazã

construcþiile subterane realizate înperioada în care nivelul era maiscãzut, dar ºi comportarea terenu-rilor sensibile la apã.

În Barcelona, de exemplu, apasubteranã a fost utilizatã în scopuriindustriale, ceea ce a dus la atin-gerea unui maxim de 60 - 70 mili-oane de metri cubi pe an în anii ‘70[1]. Denivelarea înregistratã îndiferite zone ale oraºului atingea va-lori între câþiva metri ºi peste 15 m.Pomparea a fost redusã ulterior, înprezent nivelurile atingând valorileînregistrate cu circa un secol înurmã. O parte importantã a reþeleide metrou a fost construitã înperioada nivelurilor scãzute din anii‘50 - ‘70, iar astãzi sunt înregistrateprobleme legate de creºterea nive-lurilor, probleme rezolvate prin pom-parea a 15 - 20 milioane metri cubipe an pentru a drena tunelurile.

Pentru studiul fluctuaþiilor de nivelal apelor subterane este nevoie derelevee ale nivelului piezometric peperioade lungi de timp, ceea ce, decele mai multe ori, nu este posibil,multe dintre lucrãri nefiind reperto-riate, monitorizate etc. Nivelul cursu-rilor de apã de suprafaþã este, îngeneral, mai bine urmãrit ºi peperioade mai mari de timp. În acestecondiþii, estimarea variaþiilor posibilese face prin modelãri numerice pen-tru diferite situaþii.

Probleme legatede lucrãrile de epuismente ºi drenaj

Multiplicarea excavaþiilor adâncipentru construirea de subsoluri,parkinguri sau a lucrãrilor de infra-structurã pentru comunicaþii sau altereþele a dus la realizarea de multipleepuismente sau drenaje. Acesteapot fi, cel mai adesea, temporare, pedurata realizãrii lucrãrilor, dar pot fi ºidefinitive pentru a împiedica, deexemplu, apariþia subpresiunilor.

Principalele probleme puse delucrãrile de epuismente ºi drenaj sereferã la debitele de epuizat ºi eva-cuat, precum ºi la riscurile legate deefectele mecanice, cum ar fi antre-narea hidrodinamicã a particulelorfine, ruperea hidraulicã a bazeiexcavaþiei, tasãri, reducerea rezis-tenþei pasive mobilizabile pe fiºalucrãrilor de susþinere îngropate.

Lucrãrile de epuismente potprovoca tasãri în mai multe moduri:

• prin antrenarea de particule finedin teren spre puþurile sau filtreleaciculare folosite pentru coborâreanivelului apei subterane - aceastaduce la afânarea pãmântului, laeroziune internã sau sufozie. Apoi,aceste fenomene pot duce la tasãriale terenului de sub clãdirile adia-cente;

• prin pompãri din excavaþii des-chise, provocând sufozie ºi eroziuneinternã, pierderi de material din taluze;

• din consolidarea straturilor com-presibile de pãmânturi coezive saunisipuri afânate ca urmare a creºteriiefortului efectiv - prin expulzareaapei din pori rezultã o structurã maidensã ca în tasãri. În cazul struc-turilor fundate pe piloþi se poate pro-duce o frecare negativã ºi tasãri alepiloþilor. Primele douã mecanismedescrise mai sus pot fi controlateprintr-o proiectare ºi o execuþiecorespunzãtoare a sistemului deepuisment. În schimb, consolidareapãmânturilor slabe poate apãreachiar dacã proiectarea a fost adec-vatã. Abordarea problemei con-solidãrii straturilor coezive saturatetrebuie sã þinã cont de istoria deîncãrcare a terenului respectiv. Lareîncãrcare, tasarea este mult maimicã decât la încãrcarea primarã.Acest fenomen poate fi utilizat pen-tru a reduce tasarea datoratã con-solidãrii provocate de epuisment,prin utilizarea unei penetrãri parþialea acviferului de cãtre puþurile deepuisment (fig. 1). Astfel, pentrucazul unei structuri sensibile sepoate limita denivelarea, încât efor-tul efectiv final sã rãmânã sub cel depreconsolidare, respectiv pe ramurade reîncãrcare a curbei de compre-siune - porozitate. De asemenea,terenurile care au fost deja supuseunor epuismente repetate (cum estecazul în numeroase zone urbane)vor rãmâne în zona de recompresiuneºi nu vor suferi tasãri foarte mari.Fig. 1: Penetrarea parþialã a acviferului [2]



În cazul epuismentului în incintã,se produce o miºcare ascendentã înfaþa fiºei peretelui îngropat desusþinere, generând forþe hidrodi-namice care diminueazã greutateaaparentã a pãmântului ºi, de aceea,se ajunge la reducerea rezistenþeipasive disponibile [3] (fig. 2).

Probleme de subsidenþãlegate de lucrãrile de epuismente

Cauzele antropice ale surpãriisuprafeþei terenului sunt multiple:exploatãri miniere, infiltraþii de apãlocale sau extragerea apei subte-rane. In acest paragraf se trateazãproblema subsidenþei datorate extra-gerii apei subterane. Fenomenul desurpare a suprafeþei terenului, dincauza lucrãrilor de epuismente, estestrâns legat de interacþiunea meca-nicã între partea solidã (particulelesolide) ºi faza fluidã (apa sau gazulsau petrolul).

Problema se pune, de obicei, lanivel regional, deoarece distanþeleorizontale de interes sunt mult maimari decât grosimea ansambluluiacviferelor ºi straturile imperme-abile.

Problemele de subsidenþã auintrat în atenþie relativ recent, dupãce au fost constatate efectele graveale pompãrii intense a apei subte-rane pentru utilizãri industriale sauagricole. În funcþie de natura stra-turilor din care se extrage apa, pom-parea intensivã poate determina opierdere a grosimii straturilor, carese traduce printr-o coborâre a supra-feþei terenului, cu consecinþe non-neglijabile asupra patrimoniuluiconstruit.

Din punct de vedere mecanic, odiminuare a presiunii interstiþiale, dincauza pompãrii apei, determinã ocreºtere a efortului efectiv, efortul

total datorat straturilor de deasuprarãmânând constant. Aceastã creº-tere duce la o deformaþie (compac-tare) a straturilor, care continuã pânãcând sistemul atinge un nou echili-bru hidraulic.

Cele mai cunoscute sunt subsidenþaVeneþiei sau cea a oraºului Tokyo.În Tokyo, primele exploatãri ale acvi-ferului au fost realizate în 1913, iarrata extracþiei a crescut dramatic înanii ‘50 ºi ‘60, când în partea esticãcreºterea a fost de peste 1 milion demetri cubi pe zi [4]. Aceastã utilizareextensivã a provocat o scãderemasivã a sarcinii hidraulice a acvife-relor, care a provocat fenomene desubsidenþã în unele zone. De ase-menea, unele acvifere, iniþial subpresiune, au fost depresionate, iaraerul sãrac în oxigen a migrat însubsolurile clãdirilor ºi mai multepersoane au murit. Întrucât mãsurilede control al pompãrilor au fost luatela momente diferite de timp ºi au fostimplementate cu severitate diferitãîn zona golfului (sudicã) ºi în zonainterioarã, sarcinile hidraulice aucrescut în zona sudicã ºi au existatmodificãri în regimul de curgere alapei subterane. Nivelurile crescuteale apei subterane afecteazã, înprezent, lucrãrile subterane.

Influenþa infiltraþiilor de apãasupra pãmânturilor colapsibilePrãbuºirea loessurilor ºi pãmân-

turilor loessoide, din cauza infiltra-þiilor de apã, poate pune problemeserioase, atât la construcþiile exis-tente, cât ºi pentru cele noi.

Este evident cã activitãþile umane,în special urbanizarea intensã, con-tribuie la multiplicarea surselor deumezire a acestor pãmânturi: lucrãride irigare, conducte de alimentarecu apã sau canalizare deteriorate,realimentare intenþionatã sau nein-tenþionatã a acviferelor, blocareacurgerii naturale a apei subteraneprin ecrane impermeabile, ridicareageneralã a nivelului apei subterane,creºterea umiditãþii din cauza urcãriiprin capilaritate sau pavarea supra-feþei terenului. În multe cazuri nivelulapei subterane creºte datoritã înce-tãrii unor pompaje sau datoritã iri-gaþiilor sau realimentãrii.

Un studiu realizat la UTCB în2011 [5] pentru zona PlatformeiMittal Galaþi (fostul Combinat Side-rurgic - C.S.) a arãtat cã nivelul apeisubterane a crescut începând din1962 pânã în 1972 cu minimum 3 - 4 m,în unele zone constatându-se ridicãride pânã la cca 10 m ale apei subte-rane (fig. 3). Cu ocazia realizãrii unorlucrãri de investigare, în perioada2008 - 2011 s-a observat o creºterea nivelului apei subterane cu 3,4 m –3,93 m faþã de nivelul anului 1974.În prezent nivelul apei subterane s-aridicat pânã la adâncimi de 18,12 m– 18,90 m, ceea ce a dus la scã-derea stãrii de consistenþã a loessu-lui pânã la plastic moale sau chiarplastic curgãtor, ceea ce scade ºicapacitatea portantã proiectatã apiloþilor de fundare existenþi.

Influenþa lucrãrilor subteraneSubsolul urban este ocupat atât

de pãmânturi ºi apã subteranã, câtºi de o multitudine de tipuri de con-strucþii subterane: tuneluri, reþele de

Fig. 2: Exemplu de abacã pentru estimarea reducerii rezistenþei pasive în funcþie de gradientul hidraulic [3]

Fig. 3: Evoluþia nivelurilor hidrostatice în zona CS Galaþi în perioada 1962 - 1974ºi comparaþie a indicelui de consistenþã a pãmânturilor între 1974 ºi 2011 [5]



utilitãþi, parkinguri subterane sau altesubsoluri adânci, pereþi de susþinerepentru excavaþii adânci, fundaþii deadâncime etc. Este inevitabil caaceste elemente de naturã diferitãsã fie în interacþiune ºi sã se influ-enþeze unele pe alte în diferite mo-duri. O grupare posibilã a efectelorde interacþiune este urmãtoarea:

• interacþiune apã - pãmânt;• interacþiune pãmânt - lucrãri sub-

terane;• interacþiune apã - lucrãri subterane;• interacþiune complexã teren - apã

subteranã - lucrãri subterane.De asemenea, din punct de

vedere al interacþiunii dintre apasubteranã ºi lucrãrile subterane se

pot analiza ambele sensuri de influ-enþã: apa subteranã, care acþioneazãºi are efecte asupra lucrãrilor subte-rane ºi invers, lucrãrile subterane,care influenþeazã curgerea, cali-tatea, parametrii apei subterane.

Influenþa apei subterane asuprapereþilor de susþinere a unei incintese traduce, în primul rând, printr-oacþiune ce trebuie luatã în conside-rare la proiectare ºi apoi, prin modifi-carea condiþiilor de comportare amasivului de pãmânt (drenatã,nedrenatã). Prezenþa apei subteranepoate determina fenomene hidraulice,cum ar fi ruperea hidraulicã a bazeiexcavaþiei, antrenarea hidrodinami-cã a particulelor fine din zona bazei

peretelui îngropat, alte forme deeroziune în masiv sau umflareabazei excavaþiei, din cauza creºteriiumiditãþii argilei contractile. Modi-ficãrile nivelului apei subterane sauale regimului de curgere al acesteiapot crea probleme în timpul execuþieiexcavaþiei. Indirect, lucrãrile deepuismente necesare realizãrii înuscat a infrastructurii pot avea unimpact asupra structurilor din zonade influenþã a excavaþiei, prin provo-carea, în special, de tasãri la supra-faþa terenului. În sens invers, realizareaunei barãri totale a acviferului, prinpereþii îngropaþi încastraþi în sub-stratul impermeabil, determinã ocreºtere localã sau de extindere maimare a nivelului acviferului ºi modi-ficãri ale regimului de curgere sub-teranã.

Pentru prognozarea influenþeiparkingului Nord, prevãzut a fi rea-lizat în Bucureºti, în zona parculuiexistent în faþa Ministerului Trans-porturilor, în perimetrul delimitat destrada Gãrii de Nord, Piaþa Gãrii deNord ºi B-dul Dinicu Golescu, asupraregimului de curgere a apei subte-rane, Dimache et al. [6] au modelatprezenþa lucrãrii etanºe (fig. 4).

Un exemplu de proiectare a unorstructuri de sprijin a unor excavaþiiadânci care sã permitã curgerea apeisubterane este cel al parkingului sub-teran de la Unirea (Bucureºti) [7].Datoritã apropierii amplasamentuluide râul Dâmboviþa, în zonã exista unsistem de drenaj în funcþiune pelatura de vest. Din acest motiv, s-adecis adoptarea unui sistem de drenajdefinitiv pentru parking, ceea ce s-aobþinut printr-un dren perimetralconectat la sistemul de drenaj exis-tent. Incinta a fost realizatã la adã-postul unor pereþi îngropaþi din piloþi- piloþi de rezistenþã din beton armatºi piloþi de drenare din pietriº. Piloþiide rezistenþã sunt dispuºi la 1,00 m– 1,40 m distanþã ºi au fost încastraþiîn argile sau argile prãfoase. Pentrua asigura drenarea masivului dinspatele piloþilor, între piloþii de rezis-tenþã au fost dispuºi piloþi permeabilidin pietriº îmbrãcaþi în geotextil, carecoborau pânã în stratul acvifer (fig. 5).În figura 6 sunt prezentate hidroizo-hipsele în situaþia iniþialã ºi dupãintroducerea ecranului semi-perme-abil ºi a drenului perimetral.

(Va urma)

Fig. 4: Hidroizohipse în zona parcajului subteran Nord - iniþial ºi dupã introducerea peretelui [6]

Fig. 5: Perete de susþinere permeabil parking subteran Unirea [7]

Fig. 6: Distribuþia hidroizohipselor în situaþia iniþialãºi dupã introducerea peretelui semi-permeabil ºi a drenului perimetral [8]


Tipuri de modelãripentru calcul practic ºi posibile erori

la planºee cu grinzi ºi plãciprof. univ. dr. ing. Eugen PANÞEL, drd. Mahmoud BAKERO -

Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Facultatea de Construcþii

În cazul planºeelor cu plãci ºigrinzi determinarea lãþimii active deplacã a condus la prima modelarepentru calculul practic al grinzii înconlucrare cu placa. Astãzi suntobiºnuite ºi modelãri de tipuri diferiteale acestor planºee, cu ajutorul ele-mentelor finite de tip placã saumembranã pentru placã, respectivtip barã, cu momente de încovoiereºi torsiune.

Întotdeauna, modelarea realistãa grinzii - din componenþa planºeului- în interacþiune cu placa conduce ºila apariþia efortului axial în secþiunilebarei. Acest efort are, de regulã,mãrime mare. Drept urmare, negli-jarea, în calculul practic, a acestuiefort, în baza ideii simpliste „armã-tura longitudinalã din grindã sedimensioneazã la moment încovo-ietor“, poate conduce la subdimen-sionãri riscante, inacceptabile. Acestlucru se analizeazã, mai jos, în cazulplanºeelor cu grinzi simplu rezemate.

MODEL PENTRU CALCUL ANALITICPentru a ne referi la teoria „lãþimii

active de placã“ în cazul planºeelorcu plãci ºi grinzi (uzual: planºee dinbeton armat, platelaje de podurietc.) ne folosim de ediþia din 1963 acãrþii lui Karl Girkmann [1]. Grindastructurii studiate este simplu reze-matã iar legãtura grindã-placã esteilustratã în figura 1, reprodusã din [1].A se observa similitudinea legãturiigrindã-placã din [1], cu aceea dintr-unadin modelãrile corecte în MEF pen-tru aceeaºi structurã, aceasta dinurmã ilustratã în figura 3.

În cazul structurii studiate în [1],lãþimea plãcii reale este mare, teo-retic infinitã, se mãsoarã pe axa y ºise considerã o ºaibã în stare planã

de tensiuni. „Lãþimea activã de placã“reprezintã lãþimea beff a aripilor, pen-tru care cele douã structuri auaceeaºi curburã din încovoiere.

În studiul de faþã sunt analizate modelãri posibile ale planºeelor din beton armat pentru calcul ºiproiectare, în legãturã cu evaluarea corectã a eforturilor de proiectare. Lucrarea are începuturi teoretice ºianalitice, având ca obiectiv determinarea lãþimii active de placã - utilizatã în calculul practic al planºeelordin beton armat.

Modelãrile în elemente finite relevã noi aspecte interesante, care trebuie atent ºi corect utilizate înproiectare. Analiza se referã numai la cazul grinzilor simplu rezemate. Se apreciazã cã extinderea studiuluila alte cazuri (rezemãri, structuri spaþiale) nu este dificilã ºi poate fi interesantã pentru practica deproiectare.

Fig. 1: Modelarea Girkmann [1] a grinzii cu aripi late (b = beff),respectiv a grinzii cu aripi de lãþime activã (b = beff; notaþie EC2)

Fig. 2: Lãþimea activã de placã la grinda simplu rezematã, dupã Girkmann [1]ºi cu notaþiile originale: a - încãrcare uniform distribuitã, b - încãrcare concentratã


Etapele principale ale rezolvãriisunt:

- momentul încovoietor generatde încãrcãrile date - este dezvoltatîntr-o serie de forma:

în care

- funcþia Airy, cu care se for-muleazã starea planã de tensiuni înaripi, cu particularitatea de caz princare efectele la y = ∞ sunt completamortizate, are forma:

- dupã impunerea condiþiilor lainterfaþa aripi-nervurã: v = 0 în aripiºi, respectiv, egalitate ε aripi - fibracorepunzatoare din nervurã, seobþine expresia constantelor din F:

în care:I - momentul de inerþie axial al

nervurii în raport cu axa principalãorizontalã;

s = H/2 - hf / 2;

μ - coeficentul lui Poisson;i - raza de giraþie a secþiunii de

nervurã, relativã la I.- efortul axial în secþiunea curentã

a nervurii N(x), apãrut ca urmare ainteracþiunii cu aripile, este obþinutcu expresia:

- curbura nervurii din structurarealã este datã de:

- curbura unei nervuri „echiva-lente“, cu aceeaºi secþiune dar cuaripi de lãþime finitã beff, va fi datã de:

în care Ieq este momentul de

inerþie axial, în raport cu axa princi-palã orizontalã a secþiunii în T, cuaripi de lãþime finitã b = beff,

- în final, „lãþimea activã de placã“rezultã din egalitatea curburilor:

Termenul de „lãþime activã de

placã“ este folosit, în continuare, în

SR EN 1992-1-1, eurocod de pro-

iectare pentru structuri din beton armat,

în vigoare - versiunea româneascã.

Teoria de mai sus este prezentã

ºi în literatura româneascã. De

exemplu, în [8], în care nu se speci-

ficã autorul sau sursa, dar în Bibli-

ografie este datã cartea lui Girkmann,

ediþia din 1956.

MODEL

PENTRU ANALIZA NUMERICÃ ÎN MEF

(METODA ELEMENTELOR FINITE)

O modelare posibilã, apropiatã

de realitate, este ilustratã în figura 3.

Aici, aproximãrile principale, în afara

discretizãrii în EF (elemente finite) a

întregii structuri, se referã la legãtura

Fig. 3: Modelare posibilã a grinzii cu aripi late (b = ∞),respectiv a grinzii cu aripi de lãþime activã (b = beff; notaþie EC2), în MEF

Fig. 4: Modelare cu EFîn cazul aripilor de lãþime activã (b = beff)



articulatã dintre aripi ºi corpul grinzii,

care înlocuieºte legãtura realã totalã.

Mai mult, aceastã legãturã este dis-

continuã, în lung, ºi corespunde

nodurilor de legãturã între EF. Pe de

altã parte, se remarcã poziþia rea-

listã, pe înãlþime, a acestei legãturi.

Este o modelare realizabilã, cu

uºurinþã, cu principalele programe

software utilizate astãzi în proiec-

tarea curentã [5,6,7].

EXPERIMENT NUMERICPentru cazul unei grinzi simplu

rezemate, cu aripi pe ambele pãrþi -

structurã din beton armat - sunt con-siderate urmãtoarele date (fig. 3):L = 600 cm, hf = 12 cm, B = 20 cm,H = 60 cm, μ = 0,20, ρ = 10 kN/m(aplicat pe axa grinzii).

Elemente de modelare• În analiza grinzii cu aripi teoretic

infinite, au fost adoptate:- 5 termeni în seriile (1),- EF-ite, de tip grindã, au 50 cm

lungime iar cele de tip membranã,pentru modelarea aripilor, au 50 cmx 50 cm ºi discretizeazã aripi cub = 12 m.

• În analiza grinzii cu aripi delãþime activã, determinatã dupã [1],conform cu figura 2.a, au fost adoptate,cu utilizarea programului Robot [5]:

- beff = 0,191 x 600 = 114,6 cm;- EF-ite de tip membranã - în aripi

- cu dimensiunea 50 cm x 57,3 cmaºa cum ilustreazã ºi figura 4.

În diferite modelãri, au fost obþi-nute rezultatele din Tabelul 1.

În legãturã cu Tabelul 1 ºi dateledin acesta:

• modelarea de la pct.I.b, în FEMa grinzii cu aripi foarte late, esteconsideratã cea mai apropiatã de

realitate (în situaþia distanþei mariîntre grinzi). De aceea, mãrimea Rs

în aceastã modelare este de refe-rinþã (100% în ultima coloanã);

• Vt reprezintã volumul de tensiunide întindere în situaþia din figura 5.a;

• Rs este calculat cu relaþia:

• pct.I.c & pct.II.c - corespundecu neglijarea efortului axial N; deexemplu, în situaþia unui proiectantcare, superficial, îºi zice „ºtiu cãgrinzile sunt solicitate la momentîncovoietor, deci iau dintre rezultatemãrimea acestuia ºi dimensionez,cu acesta, armãtura longitudinalã“,ºi se constatã erori foarte pericu-loase, subdimensionãri la jumãtate.

CONCLUZII• Dacã grinda de planºeu este

modelatã la o grindã în T (pct. II.a)sau la o grindã de secþiune drep-tunghiularã (pct. III, cu neglijareaconlucrãrii cu placa), efortul dedimensionare al armãturii longitudi-nale este doar momentul încovoietorºi, conform Tabelului 1 – în ultimacoloanã – se observã o uºoarãsupradimensionare, acceptabilã înproiectarea curentã.

• Dacã grinda de planºeu estemodelatã în FEM, împreunã cuplaca, atunci, alãturi de momentulîncovoietor, în grindã apare ºi unefort axial de întindere de mãrimeapreciabilã. O dimensionare corectãa armãturii longitudinale trebuie sã iaîn considerare ambele eforturi dinsecþiunea grinzii, atât momentulîncovoietor M, cât ºi efortul axial N(vezi Tabelul 1, rând I.b. ºi, respec-tiv, II.b.).

În aceastã modelare, neglijareaîn proiectare a efortului axial, sãzicem din raþiunea simplistã: „ºtiu cãgrinzile sunt solicitate la momentîncovoietor, deci iau dintre rezultatemãrimea acestuia ºi dimensionez,cu acesta, armãtura longitudinalã“,duce la erori, respectiv subdimen-sionãri grave, aºa cum se vede înTabelul 1, rând I.c. ºi, respectiv, II.c.

Fig. 5: Echivalare convenþionalãa secþiunii omogene, izotrope (a),

cu secþiunea din beton armat în stare limitã (ULS)

Tabelul 1: Rezultate ale modelãrilor

1) În ipoteza unei secþiuni izotrope, omogene, nefisurate, nearmate (Navier)2) Forþa de întindere în armaturã întinsã (ULS), evaluatã în baza schemei convenþionale din figura 5.


• Dacã planºeul se modeleazã înEF dar aripile se cupleazã la grindã,la nivelul axei grinzii propriu-zise(nivelul lui Cb) - practicã întâlnitã re-lativ des - atunci încãrcãrile verticalese transmit corect de la aripi lagrindã, dar modelarea se înde-pãrteazã de configuraþia structuriireale, contribuþia aripilor în preluareasolicitãrii de încovoiere fiind mini-mizatã. În grindã efortul axial estefoarte mic, practic neglijabil, ºi, defapt, grinda se gãseºte în situaþiailustratã la rând III, Tabelul 1.

• Apreciem utilã ºi interesantãextinderea studiului pentru cazul încare planºeul pe grinzi face partedintr-o structurã în cadre. În aceastãsituaþie, grinda planºeului esteîncastratã în stâlpii cadrului iar însecþiunile de încastrare vor apãrea,de regulã, din încãrcãri verticale,momente încovoietoare de semnschimbat faþã de cele din câmp.Dacã în câmp efortul axial din grindãeste de întindere (toate eforturile de

acelaºi semn cu cele vãzute maisus), în zona încastrãrilor, efortulaxial din grindã va fi de compre-siune. O interpretare interesantã:eforturile axiale care apar în riglelede cadru din beton armat, ca urmarea unei modelãri realiste a plãcilor, autendinþa de egalizare a cantitãþilor dearmãturã longitudinalã în secþiuneacâmp, respectiv reazeme.

Avem câteva exemple numericerealizate care urmeazã sã fieanalizate ºi interpretate.

• În modelarea Girkmann [1],lãþimea activã de placã este determi-natã pe baza egalitãþii curburilor.Este interesantã încercarea de aface acest lucru pe baza egalizãriirezultantei tensiunilor de compre-siune, admiþând pe grinda cu aripide lãþime finitã (activã) tensiuni decompresiune constante la z = con-stant (fig. 1).

• Pentru exemplul numeric ana-lizat, cu datele de la pct. 3, SR EN1992-1-1 stabileºte beff = 120 cm,

mãrime în acord practic cu rezultatulGirkmann, beff = 115 cm.

REFERINÞE[1] GIRKMANN K., Flachentrag-

werke, Wien, Springer, 1963, pp.119-127;[2] BECK A.T., da Silva Jr.

C.R.A., Timoshenko versus Eulerbeam theory: Pitfalls of a determinis-tic approach, in: Structural Safety,33, 1, 2011, pp.19-25;

[3] POPOV E.P., EngineeringMechanics of Solids, N.J., Prentince,1990;

[4] BATHE K-J., Finite ElementProcedures, N.J., Prentince, 1996;

[5] Autodesk, Autodesk RobotStructural Analysis, San Rafael, CA,USA;

[6] Computers&Structures Inc.,ETABS, Berkeley, CA, USA;

[7] Adina R&D Inc., Adina, MA,USA;

[8] * * * Manual pentru calcululconstrucþiilor, Bucureºti, EdituraTehnicã, 1959, pag. 484-487.

Din AICPS Review nr. 1-2/2012


Hale metalicecu structurã autoportantã

Din 2009, în profilul societãþii a fost încorporatã ºiproducþia de hale metalice cu structurã autoportantã(semirotunde). Halele autoportante sunt recomandatepentru aplicaþiile care necesitã suprafeþe foarte mari,fiind ideale în special pentru centre mari de depozitaresau de producþie, oferind 100% spaþiu interior util.

Destinaþii• hale industriale;• ateliere;• centre de producþie;• spaþii comerciale;• centre de depozitare mãrfuri generale;• depozite pentru cereale;• depozite militare;• spaþii de parcare deschise, garaje, hangare;• sãli de sport (inclusiv pentru acoperirea piscinelor

de mari dimensiuni);• ferme de animale;• alte clãdiri cu regim normal de temperaturã ºi umiditate.

Avantajele halelor metalice autoportanteSunt ieftine, uºor de dimensionat ºi de executat. Sunt

reciclabile, uºor de ventilat ºi de rãcit pe timpul verii. Pot

avea o sumedenie de utilizãri practice: de la hale de pro-

ducþie sau depozite pentru cereale, pânã la utilizarea ca

garaje ºi hangare de orice dimensiuni pentru avioane

sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde) sunt exe-

cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece

a tablei din oþel, cu grosimi diferite, protejatã împotriva

coroziunii (galvanizatã, aluzincatã sau vopsitã în câmp

electrostatic). Avantajele faþã de construcþiile realizate

cu tehnologii clasice (structura de rezistenþã din profile

metalice, cãrãmidã, beton sau lemn) sunt:

• nu au structurã de rezistenþã pentru susþinerea

acoperiºului: stâlpi ºi ferme; asigurã, deci, maximum de

spaþiu util raportat la suprafaþa construitã;

• pot avea deschideri foarte mari, de peste 25 metri,

înãlþimea acoperiºului de 15 metri ºi lungimi nelimitate;

• au costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu

construcþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;

• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele cli-

entului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-

sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii

perimetrale, neizolate sau izolate.�

SALT COM Slobozia s-a înfiinþat în anul 1994 ºi pânã în prezent, a abordat lucrãri diverse de proiectareºi construcþii montaj: construcþii ºi modernizãri de sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentruagenþi economici, lucrãri de apãrare împotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat, care asigurã executarea delucrãri de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial de calitate.


Lucrãri de reparaþii la construcþii hidroenergeticeing. Radu BUCUÞA - vicepreºedinte CNCisC-CH

Barajul - construcþie de bararetransversalã pe râu, are scopul fiede a ridica nivelul apei în vedereacaptãrii sale, caz în care se numeºtebaraj de derivaþie, fie de a crea unlac cu un volum utilizabil de apã,numit baraj de acumulare. În cazulbarajelor amplasate în zone colinarecu pantã micã, lacul este delimitatlateral de baraje din materiale localenumite adesea impropriu diguri.

Barajele sunt construcþii la careîncã din proiectare se iau mãsuri desiguranþã care fac improbabilã apa-riþia de defecþiuni majore. Totuºi, înexploatare pot apãrea uneori defec-þiuni legate de etanºarea lor supra-teranã (în cazul celor din materialelocale) sau subteranã. Acestea suntmai frecvente în cazul barajelor demicã înãlþime din zonele de câmpieºi de deal unde barajele laterale(digurile) sunt etanºate cu pereu dinplãci de beton armat de dimensiunide ordinul 5x4 m2, cu rosturile dintreele etanºate cu mastic bituminos.Cauza pierderii etanºeitãþii rosturiloro constituie pierderea în timp a cali-tãþilor bitumului, sau folosirea încãde la construcþie a unui materialneadecvat. Masticul trebuie sã fiecapabil sã urmãreascã variaþiile ter-mice ale rostului, fãrã sã se dezli-peascã de pe flancuri în toatã gama

temperaturilor de exploatare aleconstrucþiei.

Repararea unui astfel de defectconstã în refacerea sistemului deetanºare a rosturilor prin eliminareamasticului vechi, curãþirea rosturilorºi aplicarea unui mastic de calitatecorespunzãtoare.

Lucrarea, simplã în principiu,prezintã câteva puncte critice lacurãþirea masticului vechi - practicaa demonstrat cã cea mai bunãmetodã este spãlarea cu apã prinfolosirea maºinii de înaltã presiune(-1000 atm) cu duze rotative ºirespectarea temperaturilor la turna-rea la cald a masticului; o tempe-raturã micã nu asigurã lipirea, otemperaturã mare deterioreazã chimicproprietãþile masticului.

Lucrãrile de refacere a etanºãriirosturilor sunt lucrãri de volum foartemare, suma lungimii rosturiloratingând cu uºurinþã 250 - 300 kmpentru un lac mediu.

În cazul în care acumularea afuncþionat timp îndelungat cu defi-cienþe la etanºarea rosturilor, potapãrea alte defecþiuni colaterale:crãpãturi ºi ruperi de plãci de betongenerate de antrenarea hidrodina-micã a pãrþii fine din umplutura de subplãci ºi formarea de goluri. Acestea

se reparã prin demolarea plãcilordeteriorate, refacerea umpluturiiºi compactarea acesteia urmatã deturnarea la loc a plãcilor de beton.

În cazul barajelor din anroca-mente de înãlþimi mai mari, etanºatecu mascã din beton armat, plãcileacestora sunt etanºate cu bandã deetanºare din PVC înglobatã înbetonul plãcilor, la jumãtatea secþiu-nii acestora. La o astfel de dispo-ziþie, defecþiunile sunt mult mai raredar ºi mai complicat de remediat. Îndecursul timpului s-au încercat oserie de reparaþii locale, bazate înprincipiu pe o etanºare de suprafaþãa rostului, prin lipirea a felurite benzi,inclusiv de bandã transportoare.Acest gen de reparaþie nu a datrezultate; soluþia aplicatã în alte þãria fost de dublare a mãºtii din betonarmat cu o membranã din PVCprinsã mecanic de betonul mãºtii.Procedeul este mai elaborat decâtpare la prima vedere ºi face obiectulunui patent de firmã.

Un defect care are tendinþa sãaparã la barajele stãvilare estecoborârea nivelului albiei în aval debaraj, astfel încât se creeazã ocãdere suplimentarã dincolo deultima treaptã a disipatorului deenergie.

Lucrãrile hidroenergetice sunt o categorie a lucrãrilor hidrotehnice ºi cuprind construcþiile necesareunei hidrocentrale. În linii mari, pentru amenajarea unei hidrocentrale este necesarã concentrarea cãderii(diferenþei de nivel) sectorului de râu amenajat. Acest lucru se poate face fie numai prin intermediul unuibaraj, fie prin intermediul atât a unui baraj cât ºi a unei derivaþii. Producerea efectivã a energiei se rea-lizeazã în centrala electricã, spaþiul care adãposteºte maºinile energetice: turbina hidraulicã ºi generatorulelectric.

Mã voi referi în continuare la unele defecþiuni specifice, de frecvenþã mai mare, care apar în exploatarela astfel de construcþii.


Aceastã situaþie, odatã produsã,evolueazã producând eroziune regre-sivã care ameninþã ultima treaptã adisipatorului. Cauza fenomenului estecomplexã, dar are la bazã blocareacirculaþiei aluviunilor pe râu de cãtreacumularea însãºi sau de cãtre acu-mulãrile din amonte.

Remedierea situaþiei reclamãconstruirea unei trepte suplimentarede disipare pentru racordarea cunoul nivel aval rezultat în urmacoborârii fundului albiei. Lucrarea,pe lângã costul ridicat este deosebitde dificilã deoarece necesitã devi-erea apelor, în altã configuraþiedecât a fost fãcutã la construcþiabarajului. Din aceastã cauzã, lucrã-rile de acest gen sunt temporizateprin aplicarea unor soluþii provizoriide protecþie cum ar fi construireaunui blocaj din anrocamente mari deordinul a 1 tonã/buc în continuareadisipatorului existent. Acest blocajîmpiedicã dezvoltarea eroziunii regre-sive dar rezistã numai pânã la primaviiturã mai importantã.

Aducþiunile de apã transportãapa de la priza situatã în lacul formatde baraj pânã deasupra centraleielectrice, mai precis pânã la castelulde echilibru sau camera de încãrcare.Aducþiunile pot fi deschise (canale)sau închise (galerii, conducte).

Canalele de aducþiune sunt deobicei etanºate cu pereu de betoncu rosturile umplute cu mastic bitu-minos, astfel problemele lor suntsimilare cu cele descrise mai sus labarajele laterale.

Aducþiunile închise, sub presiune,sunt în majoritatea cazurilor galeriihidrotehnice, sãpate în versanþii vãii.Comportarea lor este în generalbunã. În cazuri rare se pot produceexfiltraþii care sã fie observate lasuprafaþa versantului. Cauza feno-menului - excluzând proiectarea /execuþia defectuoasã - o constituie

în general pierderea în timp a efica-citãþii injecþiilor cu suspensie deciment pentru consolidarea rocii dinvecinãtatea cãmãºuielii din betonarmat. Remedierea constã în reface-rea injecþiilor de consolidare sau, încazuri mai severe, în prevedereaunui blindaj metalic pe anumite porþi-uni. Funcþionarea cu pierderi de apãa unei aducþiuni în galerie poateconduce la alunecãri de versant, fiede deluviu de pantã, fie chiar prinrocã, cu urmãri care pot fi foartegrave, astfel încât remedierea unorastfel de situaþii are caracter deurgenþã.

Conducta forþatã este traseulhidraulic de presiune care conduceapa de la castelul de echilibru saucamera de încãrcare, la centralahidroelectricã. Ea este integral meta-licã, sprijinitã pe masive de ancorajdacã este suprateranã, sau înglo-batã în beton într-o galerie sau puþ,dacã este subteranã. Nu au fostîntâlnite defecþiuni majore la astfelde construcþii, cea mai frecventãlucrare de reparaþii este refacereaprotecþiei anticorozive.

Centrala hidroelectricã poate fisuprateranã sau subteranã. Ceasuprateranã poate fi centralã-barajcând este dispusã în front cu barajulºi participã ºi ea la preluarea presiu-nii apei sau clãdire independentã.Cea dispusã în clãdire independentãare aceleaºi probleme ca oriceclãdire industrialã.

Centralele baraj au problemelegate de infiltraþii de apã prin ele-mente subþiri (la scara construcþieihidrotehnice) din beton cum ar fizidul de presiune, de exemplu. Efec-tul infiltraþiilor de apã este de naturãesteticã, de modificare a microcli-matului ºi de degradare lentã astructurii betonului prin spãlareapietrei de ciment. Infiltraþiile se pro-duc de obicei prin mici defecte debetonare, rosturi, segregãri, cuiburide piatrã.

Au fost încercate o serie de pro-

cedee ºi materiale pentru redarea

etanºeitãþii betonului, de la produse

de cristalizare pânã la spume poli-

uretanice. Metoda care a dat rezul-

tate a fost injectarea betonului cu

suspensii de ciment ultrafin. Pro-

cedeul foloseºte materiale compati-

bile cu betonul iniþial ºi reface

integritatea zonelor cu deficit de pia-

trã de ciment ºi astupã fisurile ºi

microfisurile de care niciun beton

armat nu e lipsit.

Altã defecþiune în zona centra-

lelor baraj este conturnarea de cãtre

apã a batardourilor hidroagregatelor

prin spatele ghidajelor acestora, prin

sau pe lângã betonul de montaj.

Defecþiunea este minorã în raport cu

construcþia, dar devine foarte deran-

jantã atunci când este necesar ca

turbina sã fie pusã la uscat pentru

reparaþii. Cauza constã exclusiv în

deficienþe de execuþie la turnarea

betonului de montaj la niºele batar-

dourilor.

Remedierea este complicatã ºi

laborioasã; constã în lucrãri de

curãþire a golurilor existente, de be-

tonare a lor, de astupare a golurilor

mai mici cu mortare speciale cu

întãrire ultra-rapidã ºi uneori chiar de

injecþii cu suspensii de ciment sau

alte substanþe. Dificultatea mare a

acestor lucrãri – de volum mic de

altfel – este cã trebuie executate sub

apã, cu scafandri.

Indiferent de tipul uvrajului hidro-

tehnic ºi de natura defectului, este

de maximã importanþã urmãrirea

comportãrii construcþiei prin obser-

vaþii vizuale ºi prin intermediul

aparaturii de monitorizare, astfel

încât orice problemã sã fie detectatã

într-un stadiu cât mai puþin avansat,

care sã permitã remedierea aces-

teia în mod eficace ºi cu costuri

rezonabile. �


Modelul chinezesc, o soluþie ºi pentru România?Din cartea „Constructori ai secolului XX - autor ing. Alexandru DOBRE

(Continuare din numãrul 99, decembrie 2013)

„Nu conteazã culoarea pisicii.Totul e sã prindã ºoareci. “

(Deng Xiaoping)

În anul 2009 spre toamnã, unnumãr de 45 de persoane din Româ-nia, majoritatea constructori, aufãcut o deplasare în China, înnumele ARACO, la invitaþia Asoci-aþiei similare chineze a Constructo-rilor, CINCA.

Am fost foarte bine primiþi ºi nis-a fãcut un program foarte dens,atât cu vizite la mari monumente aleantichitãþii - în special Zidul Chinezesc- dar ºi în centrul Beijing-ului, lareºedinþele împãraþilor chinezi, pre-cum ºi la moderna garã Beijing Sudsituatã pe 3 nivele, la obiective ener-getice, la barajul celor 3 defileuri, înmodernul oraº Shanghai cu turnulde televiziune care reprezintã perlaOrientului, dar ºi la trenul pe ºinãmagneticã; cu trenul am cãlãtorit dela garã pânã la aeroportul dinShanghai, cu o vitezã maximã de431 km/h.

ªeful de proiect de la aceastãlucrare ne-a mãrturisit cã barajul

care l-a inspirat cel mai mult a fostPorþile de Fier I.

ªi noi, ca ºi lumea întreagã, amvãzut în China o þarã în deplinã dez-voltare, cu hoteluri ºi restaurante delux, cu zgârie-nori mai ceva decâtîn America, dar ºi oameni caremergeau la muncã pe bicicletã, laspatele bicicletei stând soþia ºi oremorcã în care erau scãrile ºi altescule pentru zugrãvit ori pentru tur-nat beton.

„Modelul chinezesc” este o ex-presie aproape vulgarã, pentru cã,atunci când o pronunþi ºi mai alescând o scrii, ca urmare a celorvãzute acolo, creeazã impresia cãun proces foarte serios, complexeste tratat cam superficial.

Trebuie sã recunosc cã mi-aucãzut în mânã scrieri foarte docu-mentate care analizeazã, din toateunghiurile, aceastã reformã de suc-ces, hotãrâtã de conducãtorii politicichinezi (nu de cãtre americani, nude cãtre germani) ºi înfãptuitã despecialiºti chinezi ºi putem spunegeneric dar clar, cu participarealargã a autoritãþilor locale, a popu-laþiei indigene.

Acestei mari reuºite a Chinei i secautã tot felul de bube în cap, cumcã toate reformele care au adus-o învârful ierarhiei mondiale s-au fãcutîntr-un „sistem nedemocratic, con-trolat de partidul comunist” ºi debirocraþie. Desigur cã fiecare analistori comentator are dreptul sã aibãpropria sa judecatã, dupã cum credcã ºi eu am acest drept. De aceearevin cu ideea cã o parte din refor-mele din China s-ar potrivi ºi la noi.

** *

În cele scrise mai sus, am vrut sãarãt cã în România au existat ºi maiexistã, încã, vreo câteva avantaje pecare analiºtii le-au identificat înChina, precum:

• forþã de muncã ieftinã ºi profe-sioniºti;

• fabricarea maºinilor americane,franþuzeºti ºi sud-coreene în România;

• multinaþionalele din Româniapot pregãti ºi chiar pregãtesc ma-nageri români. Nu firmele, în cazulmultinaþionalelor, cer ca TAROM ºiCFR Marfã sã aibã manageri strãini;

• folosirea diasporei româneºti,bine pregãtitã, ar putea fi o soluþiepentru manageri de origine românã -chiar de alte etnii. Ei lucreazã acumîn America, Germania, Franþa orichiar în China.

Ceva care existã în România, darºi în China, în America, ori în Anglia,este corupþia. În China este doveditãºi pedepsitã cu moartea.

Cât de mare este poporul chinez,se pare cã au fost un numãr foartemic de execuþii pentru corupþie, com-parativ cu alte genuri de pierderi devieþi omeneºti. Tot din scrierile ana-liºtilor rezultã cã americanii au stu-diat bine fenomenul chinezesc ºichiar s-au folosit de puterea eco-nomicã ºi financiarã a Chinei.

Acelaºi lucru îl fac acum ºi ger-manii ºi englezii ºi vecinii noºtrimaghiari. Când delegaþia construc-torilor români a vizitat China, nuexista acolo ambasador român decel puþin doi ani. De ce oare?

Am citit în câteva pliante ºireviste care erau în holurile de hotel,cã ºi francezii, polonezii, englezii ºigermanii au relaþii foarte strânse cuChina, fãrã sã cearã voie de laBruxelles ori de la Strasbourg.Autostradã suspendatã în Shanghai


Un fost ambasador român înChina e folosit de ComunitateaEuropeanã pentru relaþia cu China.Am citit un articol scris de acest fostambasador în care el se mira cãRomânia nu încearcã sã foloseascãrãmãºiþa de simpatie ºi respect achinezilor, care þin minte ºi apreciazãatitudinea politicã a þãrii noastre dinalte vremuri.

La noi circulã niºte vorbe deimport - cum cã chinezii cumpãrã þãriºi popoare ºi de aceea trebuie sãavem grijã. Bineînþeles cã trebuie sãavem grijã, pentru cã pânã acum nuprea am avut!!!

Înainte de 1989, se exportau zecide mii de autovehicule Dacia înChina, se exportau produse agri-cole, utilaje petroliere etc. Acum seexportã fier vechi din tãiereapodurilor bune de la CFR ºi se maiexportã ºi buºteni de brad.

Trebuie sã remarc, încã odatã,relaþia bunã pe care ARACO - Asoci-aþia Românã a Antreprenorilor deConstrucþii - o are cu CINCA, asoci-aþia similarã din China ºi cã de ladata excursiei de care am vorbit înacest material, au mai fost organi-zate convorbiri atât în China cât ºi laBucureºti. Cea mai puternicã reacþiea lor a fost atunci când au aflat câtne costã construcþia a 7 - 8 km demetrou, din drumul Taberei pânã înPantelimon, trecând prin Piaþa Uni-versitãþii.

În toamna anului trecut, ARACOa sprijinit CINCA în organizareapavilionului chinezesc la ROMEXPO,iar câteva firme româneºti au primitspaþiu pentru expunere în pavilionulChinei. A avut loc ºi un simpozionfoarte reuºit într-una din sãlile de la

ROMEXPO, simpozion în care auieºit în evidenþã expunerile colegilornoºtri de la Craiova ºi din Prahova,care au prezentat proiecte concrete,partenerilor chinezi.

S-a remarcat, din nou, interesulmarilor firme de construcþii din Chinapentru participarea la finanþarea ºiconstrucþia lucrãrilor majore în infra-structura României.

In tenþ ionãm ca ARACO sãcreeze, împreunã cu CINCA, uncluster format din firme româneºti ºichineze, eventual pentru construcþiapodului peste Dunãre de la Brãila,modernizarea hidrocentralei de laTarniþa ºi alte lucrãri mari, carelansarea Canalului Bucureºti -Dunãre.

S-ar mai impune ºi identificareatinerilor români care sunt la diversespecializãri în China, pentru a se va-lorifica, eventual, cunoºtinþele lor înpregãtirea unor proiecte comune,chiar ºi în afara þãrii.

Ajuns acasã, cu impresii proaspete,am scris un material care senumeºte „Ce ar fi dacã am lua câteceva din modelul chinezesc?”.

• Evaluarea CERINÞELOR ECONO-MIEI se poate face numai cu oameniinstruiþi.

• Rezolvarea CERINÞELOR ECO-NOMIEI trebuie corelatã cu posibi-litãþi financiare într-o prioritizarefoarte riguroasã.

• Ieftinirea materialelor de con-strucþii, promovarea tehnologiilor demare productivitate - o mare sursãde venituri.

I. Execuþia de urgenþã a lucrãrilorcare sã diminueze, sã stopeze,pierderile din economia naþionalã ºicare vor lansa imediat dezvoltareaeconomicã:

• Rezolvarea acelor intersecþii dinmarile oraºe, care produc mari blo-caje în circulaþie ºi genereazã zilnicpierderi de sute de milioane de euro.Sursa de finanþare ar putea fi chiareconomiile realizate pe seamareducerii de carburanþi, a costurilorserviciilor ºi reducerea drasticã anoxelor.

• Reabilitarea termicã a locuin-þelor ºi clãdirilor publice.

• Instituirea certificatului de clã-dire pasivã, semipasivã, pentru toateconstrucþiile noi, începând chiar cuanul 2010.Gara Beijing Sud

Turnul de televiziune din Shanghai



• Mãsuri pentru diminuarea durateide execuþie, mare generatoare depierderi.

II. Reducerea drasticã a preþurilorla noile construcþii de orice fel(locuinþe, clãdiri publice, strãzi, dru-muri naþionale, cãi ferate). Mãsurilesunt la îndemâna noastrã:

II. A) Reducerea, prin proiect(chiar la lucrãri începute) a dimen-siunilor nejustificat de mari launele investiþii în infrastructurã: dru-muri, cãi ferate, metrou, a sensurilorgiratorii faraonice, a marcajelor verti-cale ºi orizontale, împinse la absurd,care micºoreazã cu circa 15-20%suprafaþa rutierã ºi care devin de-adreptul periculoase pentru siguranþacirculaþiei atunci când sunt coman-date exagerat de mari, ori când uniiproiectanþi „inspirã”, în mod nefericit,pe ordonatorii de credite care au uncomportament INFANTIL, faþã decheltuirea banului public ori chiar privat.

II. B) Pentru lucrãri noi:Stabilirea de criterii tehnico-eco-

nomice obligatorii pentru orice cetã-þean al României, pentru orice investiþiepublicã sau privatã, cum ar fi:

• Staþie de epurare a apelor:foarte mici, mici, mijlocii, mari etc.

• Drum comunal cu modernizarepe 3 m lãþime, ori pe 5 m lãþime.

• Drumuri naþionale cu 2 benzi decirculaþie, cu 3 benzi de circulaþie(pe întreg drumul, ori pe unele porþi-uni), cu 4 benzi de circulaþie (fiecaredintre aceste exemple având sta-bilite preþuri orientative, cu marje deneîncadrare de ±10%).

• Metrou subteran, la suprafaþã,pe estacadã (ori la nivelul pãmântu-lui) de asemenea cu limite de preþ(de exemplu, din experienþa metro-ului chinezesc, cu marje de ±15%).

• Lucrãri de autostrãzi la profilcomplet numai acolo unde traficulactual este >14.000 vehicule / 24 ore,cu autostrãzi pe 3 benzi acolo undetraficul este cuprins între 11.000 ºi14.000 de vehicule / 24 ore, cu cen-turi ocolitoare acolo unde traficulatinge 10.000 vechicule / 24 ore.

• Orice investiþie mai mare de 15milioane euro trebuie avizatã (pebazã de criterii) de echipe tehnico-economice interministeriale.

II. C1) Prin mãsuri politice legisla-tive sã se micºoreze preþurile lamaterialele de construcþii care seproduc în þarã:

• agregate de balastiere, cariere• ciment - eventual import• oþel-beton• cofraje• energie alternativãII. C2) Instituirea unui control pe

bazã de criterii, asupra oportunitãþiiimporturilor la lucrãrile care depã-ºesc 15 milioane euro.

II. D) Stimularea proiectanþilor pen-tru a prezenta spre aprobare:

• varianta cu costuri minime• varianta cu costuri medii• exclus varianta cu preþuri mai

mari decât în þãri vecine, similare canivel de trai, posibilitãþi financiarepentru investiþii asemãnãtoare noi

III. Alte mãsuri:III. A. Industria alimentarã (pe bazã

de criterii) sã foloseascã potenþialullocal.

• Sã se foloseascã producþia agri-colã din România (grâu 100%, cartofi,roºii, alte legume).

• Importuri doar în cazuri de mareoportunitate.

• Sã se dezvolte capacitãþi noilângã sursele de materii prime (grã-dini de zarzavat, livezi, suprafeþeagricole mari).

Toate aceste mãsuri sunt numaicâteva exemple, dupã studiereacu mare atenþie a fenomenuluichinezesc. �

Podul Nanpu din Shanghai

Barajul Sanxia (Barajul celor Trei Defileuri), situat pe cursul fluviului Yangtze,cu o putere instalatã de 80 de ori mai mare decât cea de la Porþile de Fier I



PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Mioara Beatrice DABIJA

S-a nãscut la 11 martie 1933 înSighet.

Dupã absolvirea Facultãþii deConstrucþii Civile ºi Industriale -Institutul de Construcþii Bucureºti - înanul 1956, a început activitateainginereascã la Institutul de Pro-iectare pentru Construcþii TipizateBucureºti. Pânã în anul 1991, adeþinut, la acest institut, funcþiile:inginer proiectant, inginer proiectantprincipal, inginer proiectant specia-list, ºef de atelier de proiectare,director tehnic.

În cei 35 de ani de activitate cre-ativã în proiectare, a elaborat:

• proiecte-tip pentru clãdiri indus-triale parter ºi etajate, având diferitesisteme structurale parþial sau inte-gral prefabricate cu elemente dinbeton armat, beton precomprimat ºimetalice - proiecte aplicate la rea-lizarea unui mare volum de lucrãri înîntreaga þarã;

• proiecte de execuþie pentruinvestiþii importante: turnuri de rãcirecu tiraj forþat, la rafinãria Brazi ºiCombinatul Chimic Fãgãraº; hale-laborator pentru încercãri la INCERCBucureºti ºi ICH Bucureºti; hale deproducþie etajate pe PlatformaIndustrialã Pipera Bucureºti; Salã desport la Deva; extinderea capacitãþiisilozurilor existente pentru produseagricole, în localitãþi din CâmpiaRomânã;

• studii ºi cercetãri analitice, pen-tru fundamentarea ºi perfecþionareaconceptelor de alcãtuire antiseis-micã a structurilor clãdirilor civile ºiindustriale parter ºi etajate: evalu-area cerinþelor de ductibilitate alestâlpilor halelor industriale parter;analiza comportãrii de ºaibã aacoperiºurilor vitrate ale halelorindustriale parter; analiza rãspunsu-lui seismic al cadrelor din betonarmat în interacþiune cu portale me-talice; analiza comportãrii structurilorduale la acþiuni seismice;

• expertizarea, dupã seismul dinanul 1977, a numeroase construcþii

realizate prin aplicarea proiectelor-tip elaborate de institut;

• coordonarea ºi urmãrirea reali-zãrii calitãþii lucrãrilor de construcþii,executate pe baza proiectelor-tipelaborate de institut.

Din anul 1991, ing. Mioara Dabijaactiveazã la SC ORION EXPERTPROIECT CONSTRUCÞII SRL, fiindfondatorul ºi directorul acestei firme.Menþionãm dintre realizãrile de seamãale acestei firme:

• coordonarea tehnicã a elabo-rãrii proiectelor de structuri pentrulucrãri de investiþii: imobile de birouriºi de locuinþe în Bucureºti: CaleaVictoriei, Calea Plevnei, bdul. Primãverii,str. Buzeºti; Fabrica de Muniþie pentruVânãtoare ºi Sport Chiajna; staþiilede distribuire a carburanþilor SHELL ºiAGIP din Bucureºti ºi Braºov; hiper-marketul Carrefour Bucureºti, Orhideeaºi Feeria la Braºov ºi Ploieºti;

• organizarea / coordonarea acti-vitãþii de control al lucrãrilor impor-tante din Bucureºti: sediul centralMindbank, consolidarea ºi reamena-jarea hotelului Athénée PalaceHilton, reamenajarea imobilelor dincomplexul Arta Graficã, sediulAutoritãþii Aeronautice Române,sediul central al Corpului experþilorcontabili ºi contabililor autorizaþi dinRomânia, imobile pentru birouri ºilocuinþe;

• verificarea tehnicã a proiectelorunor clãdiri reprezentative din Bucu-reºti: sediul central Mindbank; con-solidarea ºi reamenajarea hotelurilorAthénée Palace Hilton ºi Union;Palatul Telefoanelor; sediul Rompetrol,clãdiri – Centrul Istoric din Bucureºti;

• expertizarea tehnicã a unorclãdiri de locuinþe ºi spaþii comer-ciale în Bucureºti (inclusiv în CentrulIstoric) ºi Brãila; Muzeul de Istorie aOraºului Bucureºti; hotelul Majesticdin Bucureºti; întreprinderea de Rul-menþi Bârlad;

• elaborarea ºi implementareaunui sistem propriu de control al cali-tãþii execuþiei lucrãrilor de construcþii.

Amintim cã, în anul 1982, a efec-tuat la Sofia o specializare în dome-niul reabilitãrii construcþiilor afectatede seisme.

Este expert tehnic, verificator deproiecte ºi controlor de calitate alucrãrilor de construcþii, atestat MLPAT(1992).

A elaborat diferite sinteze docu-mentare ºi a publicat articole îndiferite reviste, în domeniul alcãtuiriiconformãrii ºi comportãrii clãdirilorcivile ºi industriale la acþiuni seis-mice, ºi a participat, cu comunicãri,la manifestãrile ºtiinþifice din þarã ºistrãinãtate (Sofia, Atena, Moscova).

Este laureatã la trei concursuriprofesionale ºi deþinãtoare (în colec-tiv) a premiului al II-lea al AICPS(2005).

Ing. Mioara Dabija este ºi secre-tar general al AICPS ºi membru înComitetul de redacþie al Buletinuluiasociaþiei.

Menþionãm cã ing. Mioara Dabijaa fost cadru didactic asociat la Insti-tutul de Construcþii Bucureºti.

Pentru întreaga sa activitate afost decoratã cu diferite ordine ºimedalii.

Ing. Mioara Dabija a avut un rolde seamã în activitatea de tipizare aconstrucþiilor din þarã, atât la plan-ºetã cât ºi în funcþia de directortehnic al IPCT.

Exigentã, cu iniþiativã, energicãîn acþiuni, raþionalã în decizii, s-adovedit un conducãtor capabil ºirespectat.

Rezultatele obþinute în activitateade proiectare o situeazã printrecele mai de seamã personalitãþi aleºtiinþei ºi tehnicii româneºti în con-strucþii. Obiectivitatea, onestitatea,dragostea de semeni, generozitatea,modestia întregesc specialistulMioara Dabija.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -autor Hristache Popescu)


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Validarea, prin încercãri experimentale la scarã mare,a soluþiilor structurale ºi modelelor de calcul

pentru structuri metaliceconf. dr. ing. Aurel STRATAN, conf. dr. ing. Florea DINU, prof. dr. ing. Dan DUBINÃ -

Universitatea “Politehnica” din Timiºoara

CADRE DUALECONTRAVÂNTUITE EXCENTRIC

CU LINKURI DEMONTABILEÎn majoritatea structurilor proiec-

tate conform normelor moderne deproiectare, se vor observa deformaþiiinelastice, chiar ºi în cazul unorcutremure moderate, cu deplasãripermanente (reziduale) dupã cutremur.În astfel de cazuri reparaþia este difi-cilã. Existã soluþii care asigurã struc-turii capacitatea de auto-centrare(toroane post-tensionate, dispozitivecu aliaje cu memorie), dar care suntcomplicate din punct de vederetehnic. O soluþie alternativã ar fiaceea care oferã capacitatea derevenire (diferitã de cea de auto-centrare), prin intermediul ele-mentelor disipative demontabile ºi aconfiguraþiilor duale.

Aplicarea conceptului elemente-lor disipative demontabile cadrelorcontravântuite excentric, undelinkurile acþioneazã ca zone disipa-tive, este prezentat în figura 1 ([1]).

Îmbinarea linkului cu grinda esterealizatã cu ajutorul unei plãci decapãt ºi ºuruburi de înaltã rezistenþãpretensionate. Principalul avantaj,faþã de alte dispozitive disipative,este cã linkurile demontabile pot fiproiectate folosind metode uzualeinginerilor constructori ºi pot fi fabri-cate ºi montate folosind proceduristandard.

Cercetãrile numerice ºi experi-mentale anterioare asupra linkurilordetaºabile ºi a cadrelor contravântu-ite excentric cu linkuri demontabileau arãtat cã aceasta este o soluþiefezabilã pentru construcþii rezistentela cutremur. Existã, totuºi, douã cri-tici la soluþia linkului demontabil.Prima se referã la deformaþiile per-manente (reziduale) ale structuriidupã un cutremur dãunãtor, defor-maþii care pot duce la dificultãþi înînlocuirea linkurilor detaºabile.A doua are legãturã cu interacþiuneadintre linkul detaºabil ºi placa debeton, care nu a fost abordatã în

studiile anterioare. Pe de o parte,placa de beton poate afecta capaci-tatea de forfecare a linkului, precumºi comportarea îmbinãrii link-grindã.Pe de altã parte, deformaþiile maridin link pot deteriora placa de beton,care încalcã principiul cã deforma-þiile plastice sunt limitate doar lalinkurile detaºabile.

Prima problemã poate fi rezol-vatã prin realizarea structurii ca fiinddualã, prin combinarea cadrelor con-travântuite excentric cu cadrenecontravântuite. Rãspunsul elastical subsistemului flexibil (cadrulnecontravântuit) poate oferi capaci-tatea de re-centrare a structurii,dupã eliminarea linkurilor deteriorateîn timpul unui cutremur. Pentru caacest principiu sã fie eficient, subsis-temul flexibil ar trebui sã rãmânã îndomeniul elastic. O posibilã modali-tate de a favoriza acest lucru esterealizarea unor elemente din oþel deînaltã rezistenþã.

A doua problemã poate fi abor-datã în douã moduri. O soluþie posi-bilã este aceea de a deconectalinkul demontabil de placa de betonarmat, prin extinderea planºeuluinumai pânã la o grindã secundarãsuplimentarã, plasatã în paralel cugrinda ce conþine linkul (fig. 2). Oaltã soluþie posibilã este folosireaunei plãci convenþionale din betonarmat, conectatã sau nu cu conec-tori de linkul detaºabil ºi acceptareadeteriorãrii plãcii. În aceastã situaþie,

Prevederile de proiectare existente în diferite acte normative oferã soluþii pentru cazurile cele maiuzuale întâlnite în practicã. Existã, însã, numeroase situaþii care implicã fie soluþii structurale inovative, fiedetalii constructive noi, care nu sunt acoperite de normele existente. În aceste cazuri, raþionamentulingineresc ºi principiile fundamentale care stau la baza soluþiei adoptate trebuie secondate de validareaacesteia prin încercãri experimentale.

Prezentãm în cele ce urmeazã trei studii de caz de încercãri experimentale la scarã mare efectuate înscopul validãrii performanþei seismice a unor soluþii structurale inovative sau mai deosebite.

Fig. 1: Conceptul linkului detaºabil


dupã un cutremur ar fi necesarãrepararea localã a plãcii, în plus faþãde înlocuirea linkului demontabil.Este de aºteptat ca numai betonulsã fie deteriorat în regiunea linkului,în timp ce armãtura de oþel ºi tablacutatã utilizatã ca ºi cofraj ar pãstraintegritatea datoritã flexibilitãþii mari.Procedura de reparare ar constaîn eliminarea betonului zdrobit ºiturnarea de beton nou peste zonaafectatã.

Validarea soluþiei propuse se varealiza printr-un test pseudo-dinamicpe un model la scarã realã al uneistructuri duale contravântuite excen-tric, care va avea loc la ELSA(European Laboratory of StructuralAssessment), în Italia, la Ispra (fig. 2).Cercetarea va demonstra fezabili-tatea conceptului propus (capaci-tatea de revenire a structurilor dualecu elemente disipative demontabile),netezind calea spre implementareaîn practica de proiectare. În plus, vafi validatã performanþa seismicãgeneralã a cadrelor duale contra-vantuite excentric.

Încercarea experimentalã lascarã naturalã va oferi informaþii va-loroase cu privire la interacþiuneadintre cadrul metalic ºi placa debeton armat în regiunea linkului,pentru care, practic, nu existã încer-cãri experimentale. Cercetareaºtiinþificã se va derula în cadrulproiectului de cercetare europeanFP7 SERIES “Seismic EngineeringResearch Infrastructures for Euro-pean Synergies” prin sub-programulDUAREM (“Full-scale experimentalvalidation of dual eccentrically bracedframes with removable links”).

Pentru studiu s-a ales o structurãcu 3 deschideri de 6 m ºi 5 travei de6 m. Structura are 3 etaje de câte3,5 m înãlþime. Pe fiecare direcþie,sistemul structural este alcãtuit dincâte douã cadre contravântuite,amplasate pe perimetru. În plus, maisunt dispuse 4 cadre necontravân-tuite pe direcþie transversalã ºi 10 pedirecþie longitudinalã, pentru a asi-gura forþa de revenire dupã cutremur.Toate celelalte grinzi sunt articulate.Stâlpii sunt încastraþi la bazã.Proiectarea s-a fãcut în conformitate

cu EN 1993, EN 1998 ºi P100-1/2006.Încãrcarea permanentã este de4,9 kN/m2 iar cea utilã de 3,0 kN/m2.Clãdirea este analizatã pentrucondiþii de teren rigid, caracterizat deo perioada de colþ TC = 0,6 s ºi oacceleraþie seismicã de 0,19 g.În calcul s-a considerat un factor q = 6(clasa de ductilitate H) ºi un drift denivel limitã de 0,0075 din înãlþimeade etaj. Stâlpii sunt realizaþi din sec-þiuni dublu T sudate (table de 12 mmx 240 mm ºi 8 x 206 mm), reconsti-tuind profilul unui HEA240. Grinziledin cadrele necontravântuite suntIPE240, contravântuirile sunt dinHEB200 ºi grinzile din cadrele con-travântuite sunt realizate din profileHEA240, iar barele disipative(linkurile) din secþiuni sudate H230x170x12x7 mm (pentru primeledoua nivele) ºi H 230x120x12x4 mm(pentru nivelul superior). Stâlpii suntfabricaþi din oþel S500MC, linkuriledin DOMEX 240 YP B, iar celelalteelemente din S355.

S-au realizat simulãri numericepentru a investiga posibilitatea ºifezabilitatea înlocuirii linkurilor prinsecu ºuruburi dintr-o structurã realis-ticã, linkuri care au experimentatdeformaþii plastice semnificative înurma unui cutremur. Aceste simulãriau arãtat cã existã o redistribuireneglijabilã a forþelor între etaje [2].Aºadar, procedura de înlocuire alinkurilor se poate realiza indepen-dent pe fiecare etaj, începând de lacel mai puþin încãrcat spre cel maiîncãrcat (adicã de la etajul superiorspre cel inferior.

Cea mai simplã soluþie, din punctde vedere tehnic, de a elibera forþeleacumulate în linkuri este aceea princare inima ºi tãlpile linkului sunttãiate cu flacãrã. Acest lucru s-a

determinat în urma unor încercãriexperimentale pe un cadru con-travântuit excentric cu un singurnivel ºi o singurã deschidere culinkuri detaºabile, încercãri efectuatela Universitatea “Politehnica” dinTimiºoara. A existat, totuºi, o pre-ocupare cã aceastã soluþie ar puteafi periculoasã pentru personalultehnic, prin posibilitatea unei eliberãribruºte a forþei tãietoare acumulatã înlink. În consecinþã, s-a îmbunãtãþitsoluþia prin folosirea unei contra-vântuiri dotate cu disipator, montateîntr-unul din cadrele necontravântu-ite, înaintea eliminãrii linkului.

Programul de încercãri experi-mentale care se va efectua la ELSAconstã din încercãri de vibraþii liberepentru verificarea eficienþei sistemu-lui de siguranþã, încercãri de identifi-care modalã ºi o serie de încercãripseudo-dinamice:

• Cutremur operaþional - pentruaprecierea rãspunsului elastic alstructurii ºi calibrarea modeluluinumeric al acesteia.

• Cutremur corespunzãtor stãriilimitã de serviciu (SLS) - se esti-meazã degradãri moderate, dardeplasãri laterale mici. Linkurile vor fiînlocuite fãrã a folosi contravântuirilede siguranþã.

• Cutremur corespunzãtor stãriilimitã ultime (SLU) - se estimeazãdeplasãri laterale de nivel tranzitoriimari, dar deplasãri reziduale mici.

• Pushover - deplasãri rezidualemari, linkurile vor fi înlocuite folosindsistemul de siguranþã format dincontravântuiri ºi disipatori.

• Cutremur operaþional - pentru averifica în ce mãsurã structura ºi-aredobândit caracteristicile iniþiale,dupã avarierea ºi înlocuirea linkurilor.

Fig. 2: Structura experimentalã



• Cutremurul asociat stãrii limitãde prevenire a colapsului (NC) - seestimeazã o avariere severã ºi glo-balã a structurii; capacitatea de re-centrare a structurii este pierdutã dincauza degradãrii în alte elementestructurale decât linkuri.Structurã multietajatã cu stâlpi deºi

ºi grinzi cu secþiune redusãClãdirea vizatã are forma, în

plan, de tip poligon neregulat, cudimensiunile maxime de 31,3 m x43,29 m, un numãr de 17 etaje ºi oînãlþime maximã de 93,5 m (fig. 3).

Beneficiarul lucrãrii este DMAArchitecture & Interior Design.

Analiza globalã ºi proiectareastructurii s-a fãcut de SC Popp &Asociaþii, pe baza planurilor de arhi-tecturã propuse de Westfourth Archi-tecture, proiectantul general al

clãdirii. Sistemul structural este alcã-tuit din cadre metalice necontravân-tuite, care formeazã un nucleu dincadre dese la interior ºi un tub exte-rior tot din cadre dese. Pentrugrinzile care fac parte din sistemelede preluare a încãrcãrilor laterale aufost prevãzute secþiuni din tablesudate ºi profile laminate. Stâlpiifolosesc un sistem cruciform realizatdin profile laminate.

Conform conceptului de proiec-tare seismicã, acest tip de sistemstructural este unul disipativ, la careformarea articulaþiilor plastice seface la capetele grinzilor. Pentru aproteja îmbinãrile sudate grindã-stâlp, proiectantul a propus folosireaunei îmbinãri de tip “grindã cu secþi-une redusã”, care sã dirijeze articu-laþiile plastice la o anumitã distanþã

de capãtul grinzii. De asemenea,pentru reducerea efectului forþei tã-ietoare asupra momentului plasticcapabil al grinzilor, ceea ce permiteun control mai bun al comportãriiacestora, s-au folosit grinzi compusedin table sudate, la care dimensiu-nile inimilor ºi tãlpilor pot fi foartebine controlate. Datoritã deschide-rilor reduse ºi a limitãrilor de spaþiu,îmbinãrile în ºantier au fost pre-vãzute la mijlocul deschiderii, înzona de moment minim. Aceastãsoluþie, care utilizeazã o prindere decontinuitate cu plãci de capãt ºiºuruburi de înaltã rezistenþã preten-sionate, a permis atât reducerea lajumãtate a numãrului de îmbinãri câtºi evitarea îmbinãrilor sudate peºantier.

Din cauzã cã stâlpii structurii careparticipã la preluarea încãrcãrilor la-terale sunt foarte deºi, la interax de3 m, pentru realizarea cadrelor rezultãgrinzi scurte. Practic, lungimeagrinzilor ajunge sã fie de aproximativ2,2 m sau chiar mai micã, pânã la1,45 m. în cazul de faþã, raportulminim între lungimea efectivã agrinzii ºi înãlþimea acesteia este deaproximativ 3,2.

Aplicarea acestui sistem struc-tural, pentru care nu existã prevederisuficiente privind modul de realizarea îmbinãrilor, este o premierã înRomânia. În plus, lungimea redusã agrinzilor conduce la forþe tãietoaremari, care pot modifica considerabilrãspunsul zonei cu secþiune redusã,folositã, în mod tradiþional, la grinzilelungi, solicitate predominant laîncovoiere.

Având în vedere lungimea grin-zilor ºi prezenþa îmbinãrilor de tipgrindã cu secþiune redusã, s-a decisefectuarea de încercãri experimen-tale pe cele mai scurte tipuri degrinzi ºi anume grinzile de tip A culungime de 1.450 mm (raport L/h =3,2) ºi pe cele de tip A cu lungime de2.210 mm (raport L/h = 4,9).Deoarece pentru celelalte tipuri degrinzi (tip B, C ºi D) raportulL/[Mp/Vp] este mai mare decât cel algrinzilor încercate ºi le încadreazã încategoria grinzilor curente, nu s-aconsiderat necesarã efectuarea de

Fig. 3: Structura propusã: vedere de ansamblu cu modelul structurii (a); secþiune transversalã (b)

Fig. 4: Standul experimental pentru încercarea subansamblelor grindã-stâlp



încercãri experimentale pentru vali-darea comportãrii în domeniul ciclic.Pentru aceste tipuri de grinzi, se vorface, însã, simulãri numericefolosind un model numeric calibratpe baza încercãrilor experimentale.

Programul experimental a cuprinsîncercãri în domeniul ciclic pentrudouã dintre cele trei tipuri de grinzide tip A. Încercãrile au urmãrit, înprincipal, urmãtoarele aspecte:(1) evaluarea rezistenþei, rigiditãþii ºiductilitãþii ansamblului grindã - stâlp;(2) evaluarea influenþei forþei tãie-toare asupra capacitãþii de rotire agrinzilor; (3) evaluarea modului decomportare a panourilor de nod;(4) evaluarea influenþei prinderii de con-tinuitate asupra rãspunsului global.Pentru încercãrile pe subansamble,procedura de încãrcare a fost cearecomandatã de Convenþia Euro-peanã pentru Construcþii Metalice[4]. Rezumatul încercãrilor experi-mentale este prezentat în Tabelul 1.

Rezultatele încercãrilor experi-mentale efectuate pe subansamblerealizate din grinzi scurte cu îmbinãricu secþiune redusã au arãtat o duc-tilitate ridicatã, cu capacitãþi de rotirede peste 60 mrad si o comportarestabilã sub încãrcãri ciclice. Rezul-tatele experimentale au arãtat, toto-datã, cã îmbinarea de continuitate agrinzii realizate cu placa de capãt ºiºuruburi suferã alunecãri sub soli-citãri ciclice, alunecãri care pot sãreducã rigiditatea ºi capacitatea derotire ºi pot sã conducã la rupereafragilã în îmbinare.

CONTRAVÂNTUIRICU ÎMBINÃRI CU BOLÞ

Structura face parte din proiectul“Smart Park” ºi va fi situatã încartierul Strãuleºti, în partea de NVa Bucureºtiului. Beneficiarul acestuiproiect este Strãuleºti PropertyDevelopment.

Proiectul structurii este realizatde Popp & Asociaþii, în baza unuicontract cu International Team Design.

Dimensiunile în plan ale niveluluicurent sunt de 52,0 m x 25,6 m.Clãdirea are douã subsoluri, unparter ºi 28 de niveluri de 3,95 mºi 4,15 m suprateran. Rezultã o

înãlþime de 117,6 m deasupranivelului terenului. În direcþie trans-versalã, clãdirea este înclinatã într-odirecþie pe primele douã treimi dinînãlþime ºi în cealaltã pe ultimatreime. Îndoirea se face la nivelul 17iar unghiul înclinãrii este diferit pen-tru fiecare dintre cele douã pãrþi:deplasarea lateralã de nivel este de40 cm pentru fiecare nivel de 3,95 mîn prima parte ºi 70 cm pentrufiecare nivel de 3,95 m în a douaparte.

Sistemul de preluare a încãr-cãrilor laterale este format din douãnuclee din beton armat, situatesimetric la fiecare capãt al clãdirii(fig. 5a). În prima parte a clãdirii,pânã la nivelul de îndoire, doi pereþidin beton conectaþi de nuclee îiconsolideazã crescându-le capaci-tatea ºi rigiditatea. Aceºti pereþi suntde formã trapezoidalã, cu baza marela nivelul terenului ºi cu baza micã lanivelul de îndoire, iar planul lor esteîn direcþie transversalã. Ei joacã unrol major în rigiditatea transversalã aclãdirii. În direcþie longitudinalãfaþada este contravântuitã simetriccu un sistem de diagonale în X, careconecteazã nodurile grindã-stâlpdin douã în douã niveluri. Aceastã

alcãtuire permite un profil mai lung aldiagonalelor, în mãsurã sã respectelimitãrile de zvelteþe din P100-1/2006 [3] ºi, de asemenea, conducela reducerea numãrului de îmbinãrinecesare. Diagonalele sunt consi-derate doar întinse. Celelalte niveluri,care nu sunt conectate direct prinnodurile diagonalelor, transmit încãr-carea la sistemul de contravântuiriindirect, prin nucleele de beton.

Pentru a permite trecerea liberã adiagonalelor prin nivelurile interme-diare fãrã a se intersecta cu grinzilede faþadã, acestea din urmã suntretrase de la faþadã ºi prinse degrinzile principale transversale în locde stâlpi. La aceste niveluri placa debeton se poate extinde, la fel ca ceade la nivelurile principale, prin per-miterea traversãrii libere a diago-nalelor prin goluri special prevãzute(fig. 5b). Datoritã numãrului imparde deschideri contravântuite, în anu-mite deschideri diagonalele se inter-secteazã în dreptul grinzii niveluluisecundar. În aceste situaþii, diago-nalele sunt întrerupte ºi conectatede grinda de la nivelul respectiv,care nu mai este retrasã. Rezultã,astfel, diagonale mai scurte care sedezvoltã pe un singur nivel (fig. 5c).

Tabelul 1: Rezumat încercãri experimentale



Contravântuirile sunt realizate dinþevi cu secþiune circularã ºi cuîmbinãri articulate cu bolþuri. Înstructurã existã douã configuraþii decontravântuiri: dezvoltate pe douãniveluri, cu lungimea de 9.300 mm(fig. 5b) ºi dezvoltate pe un nivel, culungimea de 4.300 mm (fig. 5c).Sunt folosite urmãtoarele secþiuni:D244,5x25, D244,5x20, D219,1x20,D219,1xl6 ºi D219,1x10. Una dinîmbinãrile fiecãrei contravântuirieste realizatã cu bolþ excentric, ceeace permite ajustarea distanþei întrepunctele de fixare a contravântuirii.Acest aspect permite, pe de o parte,o anumitã toleranþã de montaj, iar,pe de altã parte, reduce solicitareacontravântuirilor din încãrcãrile gra-vitaþionale, acestea fiind fixate definitivîn poziþie dupã turnarea planºeelordin beton armat.

Datoritã faptului cã în literaturade specialitate nu existau informaþiiasupra performanþei seismice aacestui tip de contravântuiri ºiasupra acestui tip de îmbinare, s-adecis cã este necesar un studiuexperimental dedicat.

Programul experimental a cuprinspatru contravântuiri încercate înregim ciclic. Din cauza limitãrilorimpuse de echipamente ºi de dimen-siunea platformei de încercare,specimenele experimentale au fostreduse la scarã. Echivalarea dintrecontravântuirile proiectate ºi mode-lele experimentale s-a fãcutpãstrând aceeaºi clasã de secþiune(clasa 1) ºi zvelteþea adimensionalã(λ = 0,75 pentru specimenele SP27-1 ºi SP27-2, cu lungimea de 2,7 m,ºi λ = 1,64 pentru specimeneleSP59-1 ºi SP59-2, cu lungimea de5,9 m). Specimenul SP27-1 a fostîncercat ca atare, în timp ce speci-menului SP27-2 i-au fost sudate douãbare din oþel pãtrat 14 mm x 14 mm,pentru a crea o asimetrie în secþi-unea tubularã. Aceastã decizie a fostluatã în urma faptului cã specimenulSP27-1 ºi-a pierdut stabilitatea înafara planului îmbinãrii. Celelaltedouã specimene (SP59-1 ºi SP59-2)au fost încercate fãrã vreo modifi-care faþã de proiect.Fig. 6: Modul de cedare al specimenelor SP27-1 (a), SP27-2 (b), SP59-1 (c) ºi SP59-2 (d)

Fig. 5: Structura de rezistenþã a clãdirii Smart Park (a) ºi configuraþii de contravântuiri: dezvoltate pedouã niveluri (b) ºi pe un nivel (c)



Toate specimenele au fost încer-cate în regim ciclic, conform proce-durii ECCS [4]. Deplasarea lacurgere Dy a fost determinatã dinsimulãri numerice folosind caracte-risticile mecanice ale materialelordeterminate experimental, încãrca-rea a fost aplicatã quasi-static, încontrol de deplasare.

Specimenul SP27-1 ºi-a pierdutstabilitatea în afara planului îmbinãrii(fig. 6a) la primul ciclu de 2Dy.ªaibele de fixare a bolþului erauprinse de acesta prin intermediulunor ºuruburi M6. În urma flambaju-lui în afara planului îmbinãrii, acesteºuruburi au cedat, ºaibele au cãzut,conducând la îndoirea guseelorexterioare. Aceasta a determinatpierderea parþialã a contactului din-tre bolþ ºi gusee, cu pierderea rapidãa capacitãþii portante. Pentru urmã-toarele specimene s-au fabricatbolþuri noi, mai lungi, cu ºaibe maigroase, fixate de bolþ prin interme-diul unui filet.

Specimenul SP27-2 a fost modifi-cat faþã de configuraþia de proiectare,prin sudarea a douã rigidizãri dinoþel pãtrat 14 mm x 14 mm în planvertical. S-a creat, astfel, o secþiunenesimetricã, cu scopul induceriiflambajului barei în planul îmbinãrii.O asemenea soluþie s-a dovedit efi-cientã, contravântuirea pierzându-ºistabilitatea în planul îmbinãrii (fig. 6b).Cedarea s-a produs la primul ciclude 6Dy din cauza ruperii secþiuniica urmare a voalãrii în ciclurileprecedente.

Specimenul SP59-1 ºi-a pierdutstabilitatea în planul îmbinãrii, ceda-rea producându-se la deformaþiiplastice semnificative 16Dy (fig. 6c).Cedarea s-a produs prin ruperea laîntindere ca urmare a voalãrii pro-gresive în ciclurile de compresiuneanterioare. Specimenul SP59-2 aînregistrat nivele similare ale capa-citãþii de deformaþie plasticã - 16Dy(fig. 6d). Cu toate acestea, speci-menul ºi-a pierdut stabilitatea maiîntâi în afara planului îmbinãrii.Totuºi, începând cu ciclurile de 4Dy,planul de flambaj s-a modificat pro-gresiv cãtre cel al îmbinãrii, cedareaproducându-se similar cu speci-menul anterior.

Datoritã secþiunii tubulare sime-trice a secþiunii contravântuirii ºi ajocului îmbinãrii cu bolþ în afara pla-nului ei, diagonalele scurte s-audovedit a fi sensibile la flambaj înafara planului îmbinãrii, ceea ce acondus la o cedare fragilã a îmbinãriiîn cazul primului specimen.

Fixarea corespunzãtoare a ºai-belor de bolþ împiedicã cedarea fra-gilã a îmbinãrii, chiar ºi în cazul încare bara îºi pierde stabilitatea înafara planului îmbinãrii. Contravân-tuirile mai zvelte s-au dovedit a fi maipuþin sensibile la flambaj în afaraplanului îmbinãrii. Prevenirea com-pletã a flambajului, în afara planuluiîmbinãrii, se poate obþine numai prinmodificarea radicalã a îmbinãrii.

CONCLUZIIÎn proiectarea structurilor meta-

lice, în particular a celor solicitate laacþiuni seismice severe, apar celpuþin douã situaþii în care este nece-sarã utilizarea încercãrilor experi-mentale.

Prima situaþie apare atunci cândeste necesarã confirmarea/validareacapacitãþii de disipare a unor ele-mente structurale sau a unor zonedisipative din structurã. Acesta este,de exemplu, cazul nodurilor riglã-stâlp la cadrele necontravântuite saual contravântuirilor cu flambaj împie-dicat, ambele situaþii fiind acoperitede norme care conþin prevederi pen-tru încercãri;

A doua situaþie apare atunci cândse aplicã soluþii structurale noi, pen-tru care nu existã experienþã ante-rioarã confirmatã de practicã. Se potface, desigur ºi simulãri numerice,dar pentru credibilitatea rezultatelor,este nevoie de o validare experi-mentalã. Acesta a fost ºi cazul celortrei aplicaþii prezentate în lucrare.

Primul caz reprezintã o soluþieinovativã, care înainte de fi pusã înpracticã necesitã o validare experi-mentalã. În cel de-al doilea caz, fãrãanaliza experimentalã dublatã desimulãri numerice, aplicarea soluþieipropuse nu s-ar fi putut face fãrãanumite riscuri. În cel de-al treileacaz, s-a pus problema verificãriifuncþionãrii articulaþiei propuse, pre-cum ºi a controlului flambajului dia-gonalei în planul dorit, care de fapteste problema cea mai complicatã.

Autorii acestei lucrãri îºi exprimãsperanþa cã studiile prezentate vorconvinge proiectanþii ºi beneficiariiunor lucrãri importante de oportuni-tatea ºi necesitatea proiectãrii asis-tatã de experiment.

MENÞIUNICercetarea care a dus la obþi-

nerea acestor rezultate a fostfinanþatã prin The European Com-munity’s Research Fund for Coaland Steel (RFCS), în cadrul acordu-lui de finanþare numãrul RFSR-CT-2009-00024 “High strength steel inseismic resistant building frames”,prin The European Community’sSeventh Framework Programme[FP7/2007-2013] pentru acces laThe European Laboratory for Struc-tural Assessment of the EuropeanCommission - Joint Research Cen-tre în cadrul acordului de finanþarenumãrul 227887”, prin contractul nrBC76/2011, încheiat între Universi-tatea “Politehnica” din Timiºoara ºiSC DMA Architecture & InteriorDesign SRL, precum ºi prin contractBC 79/2011, încheiat între Universi-tatea “Politehnica” din Timiºoara ºiSC Popp & Asociaþii SRL.

BIBLIOGRAFIE[1] STRATAN, A., DUBINÃ, D. -

Bolted links for eccentrically bracedsteel frames. Proc. of the Fifth AISC/ ECCS; International Workshop“Connections in Steel Structures V.Behavior, Strength & Design”, June3-5, 2004. Ed. F.S.K. Bijlaard, A.M.Gresnigt, GJ. van der Vegte. DelftUniversity of Technology, TheNetherlands, pp. 223-232, 2004;

[2] IOAN, A., STRATAN, A.,DUBINÃ, D. - Numerical simulationof bolted links removal in eccentri-cally braced frames, Pollack Perio-dica - Vol. 8, No.l, 2013, pag. 15-26;

[3] P100-1/2006. Cod de proiec-tare seismicã - Partea I - Prevederide proiectare pentru clãdiri;

[4] ECCS - Recommended Test-ing Procedures for Assessing theBehaviour of Structural Elementsunder Cyclic Loads, European Con-vention for Constructional Steel-work, Technical Committee l, TWG1.3 — Seismic Design, No.45, 1985.�


Podurile: bolþi ºi arce

Podurile sunt necesare desfã-ºurãrii vieþii, favorizând comunicareaîntre oameni, transportul produselorºi al animalelor. Nu se poate spunecã lipsa podurilor împiedicã continui-tatea vieþii, dar e cert cã lipsa lorîngreuneazã desfãºurarea activi-tãþilor de tot felul. Podurile au apãrut,deci, dintr-o strictã necesitate.

La început natura a fost primulconstructor, doborând arbori, ade-sea peste zone greu accesibile,favorizând punerea punþilor sauchiar crearea podurilor naturale.Pornind de la aceastã situaþie omula înþeles îndemnul, l-a folosit ºi l-adezvoltat. De aceea, societatea încare trãim trebuie sã mulþumeascãoamenilor care fac poduri, pentru cã

ele asigurã desfãºurarea activitãþilorcomunitãþilor umane.

Þãrile care au avut condiþii favo-rabile de dezvoltare au urmãrit, per-manent, îmbunãtãþirea mijloacelorde transport, construind poduri careasigurã continuitatea drumurilor.Astfel, preocuparea de a construipoduri a favorizat apariþia de soluþiinoi, metode de execuþie ºi materialepotrivite fiecãrei etape.

O situaþie mai dezavantajoasã aavut-o þara noastrã, prin poziþia sageograficã aflatã la rãscrucile dedrumuri, cu o influenþã nefavorabilãa vecinilor, situaþie care a împiedicatºi îngreunat construcþia de poduridefinitive.

De la Podul lui Traian pesteDunãre, construit la Drobeta TurnuSeverin, cu suprastructura con-ceputã din arce de lemn cu caleasus, pe teritoriul þãrii noastre maipoate fi vãzut, în prezent, podul depiatrã de la Borzeºti, din sec. XV,atribuit domnitorului ªtefan cel Mare,Podul Cârjoaia, pe o variantã a dru-mului judeþean Paºcani - Cotnari,

De-a lungul timpului, pentru traversarea unor ape ºi denivelãri de teren, s-au încercat diverse soluþiipentru fluidizarea circulaþiei oamenilor ºi în cea mai mare parte a materialelor ºi bunurilor necesaredesfãºurãrii unor activitãþi specifice vieþii de zi cu zi.

Specialiºtii în domeniu au conceput ºi realizat poduri cu configuraþii ºi structuri care sã le asigurerezistenþã, funcþionalitate ºi durabilitate cât mai îndelungatã. Asemenea profesioniºti au fost ºi sunt ºi înþara noastrã. Despre reuºitele lor ne vom referi în mai multe episoade în publicaþia noastrã. Pentru început,sã urmãrim evoluþia construirii unor astfel de poduri în viziunea regretatului autor Gheorghe Buzuloiu.

Fig. 1: Podul lui Traian, peste Dunãre, la Drobeta Turnu Severin.Imagine reconstituitã în 1906 de ing. Edgar Duperex


EXPOCONSTRUCTEXPOZIÞIE NAÞIONALÃ DE MATERIALE DE CONSTRUCÞII, INSTALAÞII SANITARE,

DE ÎNCÃLZIRE, APÃ ªI GAZ, INSTALAÞII ELECTRICE, AMENAJÃRI INTERIOARE,TEHNOLOGII, ECHIPAMENTE ªI UTILAJE FOLOSITE ÎN CONSTRUCÞII

20 - 23 mar tie 2014Central Plaza, Bacãu

Ediþia a XX-a EXPOCONSTRUCT este cel mai important eveniment promoþional din Regiunea NE în domeniulmaterialelor de construcþii, instalaþiilor sanitare, de încãlzire, apã ºi gaz, instalaþiilor electrice, amenajãrilor interioare,tehnologiilor, echipamentelor, utilajelor folosite în construcþii, la care puteþi participa ºi dumneavoastrã apelând laCERTEXPO Bacãu.

Organizat în perioada 20 - 23 martie 2014, la Central Plaza Bacãu, EXPOCONSTRUCT îºi propune sãreuneascã un numãr important de firme, care au ca obiectiv de marketing creºterea volumului afacerilor în judeþulBacãu ºi Regiunea NE.

EXPOCONSTRUCT constituie o bunã oportunitate pentru lansarea de noi materiale, tehnologii, echipamente,precum ºi pentru prezentarea tendinþelor legate de design ºi amenajãri interioare.

De asemenea, evenimentul oferã cadrul ideal pentru stabilirea de contacte cu potenþiali clienþi ºi consolidarearelaþiilor de afaceri existente.

Pe durata celor patru zile ale târgului vor fi organizate conferinþe, seminarii, workshop-uri, prezentãri de firmãdedicate vizitatorilor profesionali: constructori, arhitecþi, ingineri, reprezentanþi ai firmelor de profil, patronate, asoci-aþii profesionale, autoritãþi, instituþii, dar ºi publicul larg din judeþele Regiunii NE.

Detalii privind participarea ºi rezervarea standului se pot obþine accesândhttp://ccibc.ro/events/event/expoconstruct-2014/

sau http://certexpo.ro/index.php?action=targuri&targ=117

CERTEXPO BACAU

CERTEXPO BacãuTel.: +40.234.570.010, Fax: +40.234.571.070 / +40.234.576.011

E-mail: [email protected] sau [email protected]


scos din circulaþie în anul 1985,Podul din satul Cãnþãlãreºti, de peD.N. 15B, construit de HatmanulGavril, în anul 1636, Podul pestepârâul Caraº, la Grãdinari, de peD.N. 57, cu trei deschideri ºi bolþidublu încastrate din cãrãmidã, podconstruit în anul 1730, precum ºiPodul Docolina, de pe D.N. 24, întrelocalitãþile Sârbi ºi Crasna, dinjudeþul Vaslui, inaugurat în anul1841. Toate aceste poduri sunt dinbolþi dublu încastrate realizate dinzidãrie de piatrã. Alte poduri din pia-trã au fost construite dupã anul1841.

În perioada în care a fost con-struit Podul lui Traian, podurile defi-nitive se construiau din zidãrie depiatrã, în soluþia cu bolþi dublu încas-trate în plin cintru. Se apreciazã cãsoluþia cu suprastructurã realizatã cuarce din lemn s-a datorat timpuluifoarte redus pentru construcþiapodului peste Dunãre. În 1906 a fostreconstituitã, pe baza imaginilorexistente, dispoziþia generalã apodului de cãtre Edgar Duperex,reconstituire care se gãseºte laMuzeul Porþilor de Fier, ºi peColumna lui Traian din Roma.

O influenþã favorabilã în domenius-a manifestat în timpul domnitoruluiBarbu ªtirbei, care l-a adus în þaranoastrã pe inginerul francez LeonLalanne, cel care a organizat Servi-ciul de Poduri ºi ªosele ºi a favorizatînfiinþarea ªcolii Naþionale de Poduriºi ªosele. Se poate spune cã primaetapã de construire a podurilor defi-nitive s-a concretizat în þara noastrãcu ocazia realizãrii, sub conducereaing. Leon Lalanne, a podurilor dinzidãrie de piatrã de pe Valea Pra-hovei, de la Ploieºti spre Predeal,probabil în perioada 1860-1870.

Dupã anul 1870, poduri în soluþiabolþi dublu încastrate s-au mai exe-cutat ºi pe alte drumuri naþionale,localizate, în general, pe sectoaremai dificile de traversare a Car-paþilor, în paralel cu podurile dinlemn ºi podurile metalice.

Altã etapã a construcþiei depoduri definitive a fost dupã UnireaPrincipatelor (1859), atunci cândDomnitorul Alexandru loan Cuza,dorind sã asigure o legãturã perma-nentã între laºi ºi Bucureºti, precumºi pe alte drumuri principale, a solici-tat guvernului sã se construiascã

poduri definitive. În aceste condiþii,Guvernul a încheiat un contract cufirma Barkley - Staniforth pentru con-strucþia a 19 poduri metalice, cares-au executat în secolul al XVIII-lea.

Podurile aveau deschideri cuprinseîntre 10,67 m ºi 22,85 m, cu fundaþiipe piloþi înºurubaþi sau tuburi meta-lice coborâte în teren prin sãpare,soluþii premergãtoare coloanelor demai târziu. Având deschideri mici ºifundaþii uºoare, majoritatea podurilors-au degradat ºi au fost apoi refãcute.

Pânã în anul 1865 nu au existatpoduri metalice în România, cu toatecã în alte þãri apãruserã de peste 90de ani. În aceste condiþii nu se poatevorbi de o etapã modernã a exe-cuþiei podurilor în Principatele Unite.

În paralel cu execuþia unor poduride cãtre firme strãine, a continuatconstrucþia podurilor din piatrã însoluþia cu bolþi dublu încastrate, apodurilor din lemn ºi refacereapodurilor executate de firma Stani-forth, degradate la primele viituri, îngeneral cu suprastructuri metalice.

Un avânt deosebit s-a înregistratdupã anul 1881 când s-a înfiinþatSocietatea Politehnicã ºi s-a organi-zat ªcoala de Poduri ºi ªosele.

Pe mãsura formãrii în þara noas-trã a inginerilor, colaboratori de bazãai specialiºtilor sosiþi dupã termi-narea studiilor în alte þãri, corpultehnic ingineresc s-a mãrit, repre-zentând un factor determinant înpromovarea construcþiei de noipoduri ºi drumuri.

La sfârºitul secolului XIX ºi laînceputul secolului XX, în mãsura încare betonul simplu depãºise limi-tele posibilitãþilor de utilizare lalucrãri solicitate mai ales la compre-siune, apariþia betonului armat a per-mis extinderea zonei de utilizare aacestuia, mai ales la construcþiimixte, cu eforturi de compresiune ºiîntindere. În acest domeniu, Româ-nia a avut realizãri importante, con-cretizate prin folosirea betonuluiarmat la silozurile Docurilor de laBrãila ºi Galaþi, unde s-au aplicatsoluþii introduse de ing. AnghelSaligny, în 1886.

La iniþiativa ing. Elie Radu,folosirea betonului armat la poduri aluat o mare dezvoltare, cu precãderela podurile de ºosea. În prima etapãa fost necesarã stabilirea condiþiilorde folosire a noului material, princercetãri ºi încercãri, norme ºimetode de calcul ºi îndrumãri pentruexecuþie.

O contribuþie deosebitã au adus-ospecialiºtii din România prin conferin-þele ºi publicaþiile elaborate. Putemenumera aici: Conferinþa susþinutãde Octav Alexandrescu în anul 1901,a inginerilor Tiberiu Eremie, din anul1903, Gogu Constantinescu, care aexpus în 1904 o teorie proprie abetonului armat º.a. De menþionat cãevoluþia etapei de început a utilizãriibetonului armat a fost prezentatã pelarg în Buletinul Societãþii Politeh-nice de cãtre inginerii A. Ivanovici ºiIon lonescu în anul 1931, cu ocaziaaniversãrii a 50 de ani de la înfiin-þarea societãþii.

Fig. 2: Imagine a podului de pe Columna lui Traian de la Roma




De asemenea, o contribuþie deo-sebitã a avut-o constituirea, în anul1904, a Societãþii „Beton ºi Fier” decãtre Gogu Constantinescu, TiberiuEremie ºi Gheorghe Dima, societatecare a executat majoritatea podurilordin beton în perioada 1904-1914.

Proiectele ºi studiile pentruaceste lucrãri au fost elaborate deServiciul de Studii ºi Construcþii ºi deDirecþiunea Generalã de Poduri ºiªosele, sub conducerea ingineruluiElie Radu din Ministerul LucrãrilorPublice.

Soluþiile adoptate au fost, înmarea lor majoritate, cu bolþi ºi arcedublu încastrate, cu articulaþii la unnumãr mai redus, cu calea la parteasuperioarã sau la mijloc, cu des-chideri de pânã la 78 m (vezi podulpeste Bistriþa, la Broºteni).

Adoptarea soluþiei cu bolþi dubluîncastrate a fost promovatã, în spe-cial, pentru a permite realizareadeschiderilor mari, cu un numãrredus de infrastructuri ºi în acelaºitimp, posibilitatea depãºirii unorobstacole generate mai ales detopografia terenului ºi de geotehnicapãmântului.

Poduri pe grinzi sau poduri pegrinzi cu articulaþii au fost executateîn numãr mai mic, în general în cazulunei topografii cu obstacole reduse,din zonele de câmpie.

Trebuie menþionat, de aseme-nea, cã bolta este un element dearhitecturã folosit la construcþii demii de ani, fiind, de la început, ele-mentul de bazã la execuþia podurilor,începând cu podurile din piatrã ºi, dece nu, cu podurile naturale. Nugreºim dacã afirmãm cã bolta a fost„roata construcþiilor de poduri” prinavantajele deosebite pe care leoferã.

Dintre lucrãrile menþionate, exe-cutate în perioada de început abetonului armat, reþinem podul pesteBistriþa de la Broºteni, cu deschiderede 78 m, podul peste Siret laRãgoaza, cu ºase deschideri de60 m, podul peste Olt, la Izbiceni, cupatru deschideri de 60 m ºi maitârziu, podul peste Argeº, la Hota-rele, la care, pentru o deschidere de85 m, s-a realizat o înãlþime de con-strucþie de 1 m, cu un consum demateriale de 1.100 kg oþel ºi 5 m3 debeton pe metrul liniar precum ºipodul peste Someº, la Satu Mare,cu deschiderea centralã de 120 m.

Adoptarea, în aceastã etapã, asoluþiei cu arce sau bolþi s-a limitat lasituaþii deosebite, prin extindereafolosirii betonului armat precompri-mat, a podurilor cu cabluri ºi a diver-sificãrii tehnologiilor de execuþie.

În ideea realizãrii unei Monografiia podurilor din România, la iniþiativadr. ing. Mihai Boicu din parteaA.P.D.P., s-au ales, pentru început,soluþiile cu bolþi ºi arce, care aureprezentat etapa principalã pentruexecuþia podurilor, în general dinpiatrã, beton ºi beton armat.

În perioada actualã se constatã oreþinere a inginerilor de a adoptasoluþii cu bolþi sau arce, poate dinmotivul cã soluþiile fac parte din ca-tegoria lucrãrilor mai pretenþioase lacalcul ºi execuþie.

Pentru redactarea acestui text, încompletare la experienþa actualãs-au folosit, în mare mãsurã, infor-maþiile existente în buletinele Soci-etãþii Politehnice ºi în mod deosebit,informaþiile din buletinul redactat în1931, cu ocazia sãrbãtoririi a 50 deani de la înfiinþarea societãþii, infor-maþii primite de la AdministraþiaNaþionalã a Drumurilor, de la consi-liile judeþene ºi orãºeneºti precum ºiinformaþiile personale acumulatedin activitatea desfãºuratã la unitãþide proiectare ºi execuþie.

Este de datoria noastrã, dinrespect faþã de înaintaºi, sã urmãrimconservarea patrimoniului tehnicexistent în acest domeniu. Podurilesunt lucrãri de artã, care pot fi con-siderate monumente de arhitecturã.Se poate spune cã podurile pot ficomparate cu fiinþele vii, dacã þinemseama de participarea lor nemijlocitãîn exploatare, prin rãspunsul perma-nent pe care îl dau la fiecare încãr-care.

Evoluþia realizãrii podurilor dinRomânia în sec. XVIII, în contextulexecutãrii podurilor pe plan inter-naþional, nu poate fi apreciatã ca oetapã modernã. Perioada cuprinsãîn a doua jumãtate a sec. XVIII ºi înprima jumãtate a sec. XIX areprezentat, totuºi, o etapã deose-bitã în care s-au executat poduridefinitive din piatrã ºi beton armat, însoluþia bolþi dublu încastrate.

(Din Vol. Podurile în România: Bolþi ºi Arce –autor Gh. Buzuloiu)

Podul peste Argeº la Hotarele

Podul peste Bistriþa la Broºteni


Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi-ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Eugeniu Marchidanuprof. univ. dr. ing. Dan Dubinãconf. univ. dr. ing. Aurel Stratanconf. univ. dr. ing. Florea Dinuprof. univ. dr. ing. Dan Creþuprof. univ. dr. ing. Loretta Bataliprof. univ. dr. ing. Eugen Panþelconf. univ. dr. ing. Alexandru Dimacheasist. univ. dr. ing. Andrei Pricopiedr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Revista Constructiilor - Nr. 101, Martie 2014

Documents

Transcript of Revista Constructiilor - Nr. 101, Martie 2014