Revista AGRIMEDIA - Decembrie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - December 2010

Decembrie 20101

Decembrie 20102

Decembrie 2010 �

Simona MUNTEANU

www.agrimedia.ro

Cr`ciunul - mit [i realitatePentru poporul român [i \ntreaga lume cre[tin`, Cr`ciunul sau Na[terea Domnului este una dintre cele mai importante, mai cople[itoare \n semnifica]ii [i trìri lùntrice dintre s`rb`torile de peste an.Perioada s`rb`toririi Cr`ciunului, identificat`, \n fapt, \ncepând din secolul al III-lea d.H., o dat` cu na[terea Mântuitorului, \[i are originile \n epoca precre[tin`, fiind consemnat` de istoriografie \nc` din urm` cu 4.000 de ani, când popula]iile Mesopotamiei, Persiei, respectiv ale Babilonului, \n perioada solsti]iului de iarn`, \[i pream`reau zeii. |n aceea[i perioad`, popoarele scandinave, grecii antici, dar [i romanii \[i omagiau zeit`]ile locale pentru biruin]a luminii soarelui asupra\ntunericului, a zeilor buni aduc`tori de bel[ug asupra celor rì. De[i Na[terea Domnului Iisus Hristos a fost vestit` \n vechiul testament (Iisaia 7/14), abia când cre[tinismul a câ[tigat \n importan]`, dup` anul 350 d.H., s-a decis ca data de 25 decembrie s` fie s`rb`torit` \n mod solemn. Pentru cinstirea marelui eveniment, de-a lungul timpului, popoarele cre[tine au \nfrumuse]at miracolul Na[terii Mântuitorului, care este prilej de bucuriei, pace, dar [i de lini[te sufleteasc`, cu ritualuri liturgice [i folclorice de mare \nc`rc`tur` spiritual`.Aceast` s`rb`toare, \n care cre[tinii primesc [i d`ruiesc mult` iubire [i c`ldur` sufleteasc`, este aureolat` de colinde, care ilustreaz` emo]ional s`vâr[irea miracolului Na[terii Mântuitorului. |n acela[i sens, imagistica popular` l-a creat pe Mo[ Cr`ciun, acel b`trân generos, care, din \ndep`rtata Laponie, \n sania sa tras` de renul Rudolf, este a[teptat de copiii din \ntreaga lume \n noaptea de Ajun, pentru a le aduce daruri lâng` bradul \mpodobit, brad care este contribu]ia popoarelor germanice la cinstirea marelui miracol. Acum, când \ntreaga omenire se confrunt` cu neajunsuri materiale, nutrim speran]a c` românii vor g`si resurse pentru a cinsti cum se cuvine Na[terea Domnului nostru Iisus Hristos.|n acest sens, colectivul redac]ional al revistei „Agrimedia” v` \ndeamn` s` l`sa]i ca spiritul Cr`ciunului s` v` intre \n cas` [i s` v` deschide]i inimile. L`sa]i ca bucuria [i \mplinirea s` v` intre \n suflet, iar \mbr`]i[area voastr`, vorba bun` [i gândul curat s` fie cele mai pre]ioase daruri pentru cei dragi.Fie ca iubirea, \n]elepciunea, \ncrederea [i generozitatea s` v` c`lùzeasc` \n noul an!

Din an \n an sosesc mereuLa geam cu Mo[ Cr`ciun,E ger cumplit, e drumul greuDa-i obicei str`bun.

Azi, cu str`mo[ii cânt \n cor Colindul sfânt [i bun Tot mo[ era [i-n vremea lorB`trânul Mo[ Cr`ciun.

E s`rb`toare [i e joc|n casa ta acum,Dar sunt bordeie f`r` foc{i mâine-i Mo[ Cr`ciun.

{i-acum te las, fii s`n`tos{i vesel de Cr`ciun,Dar nu uita când e[ti voiosRomâne s` fii bun!

CÂNTEC DE CR~CIUN

Decembrie 2010�

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRLStr. R\ul Sadului nr. 8,

Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77Sector 4, Bucure[ti

Tel. 021 / 637.02.99Tel. / Fax: 021 / 317.05.87

[email protected]

Anul IV, Nr. 12 / 2010 (�5)Decembrie 2010

REDACTOR-{EFSimona Munteanu

[email protected]

REDACTORIAna Must`]ea

[email protected]

Nicoleta [email protected]

Victor V`t`[email protected]

0757.11.09.99

Ionu] V\n`[email protected]

0724.35.36.98

CORECTORGabriela Din]`

MARKETINGGabriela St`[email protected]

0752.24.25.29

ABONAMENTE {I DIFUZAREOana Neagu0752.24.25.31

[email protected]

CONCEPT GRAFIC & DTPAndrei [email protected]

www.agrimedia.ro www.agrimedia.ro

Editorial3

SUMAR: Limagrain, sub egida «LG vânzare tehnic`»

|n iunie, fermierii sunt a[tepta]i la Expozi]ia Interna]ional` AgriPlanta

IndAgra, la a 15-a edi]ie

Schimb`rile climatice \n rela]ia cu agricultura

Alimenta]ie s`n`toas`: idei pentru S`rb`torile de iarn`

Calendarul lucr`rilor agricole la culturile de câmp

Timac AGRO România, competitivitate [i profesionalism

Lansare Pioneer Farmer CLUB

Consacr`rii legislative pentru un mediu nepoluat

10 ani Syngenta provocarea de mâine

Conservarea fagurilor de rezerv`

Opinii culese la tårgul IndAgra Farm 2010

Fendt - 100% Vario

|ndemn c`tre pia]a european`

Prezen]` slab` la pavilionul de agricultur` ecologic` de la IndAgra

Produse tradi]ionale aduse la IndAgra

Legisla]ie agricol`

8

10

22

32

44

46

47

48

52

12

14

18

20

24

26

27

30

|n dialog cu fermierii6

Alternative inovative pentru managementul riscurilor agropedoclimatice16

Na[terea Domnului (Cr`ciunul)54

Burse externe50

«Te uit` cum ninge decembre»…9

Decembrie 2010 5www.agrimedia.ro www.agrimedia.ro

Decembrie 2010�

|n dialog cu fermierii •Ne pute]i spune care este scopul v izitei dvs. la Tårgul Interna]ional IndAgra 2010 [i care este p`rerea d vs. despre acest eveniment?


IF Samoil` Anghel, localitatea T`m`d`u Mare, jude]ul C`l`ra[i„La IndAgra am venit s` m` informez cu privire la nout`]ile din domeniul utilajelor [i ma[inilor agricole, dar [i \n scopul de a achizi]iona un combinator [i un plug, deoarece cu ajutorul combinatorului se elimin` lucrarea de discuit, iar la o singur` trecere se realizeaz` mai multe

opera]ii agricole. |n expozie am v`zut un combinator interesant de la Mashio Gaspardo. |n privin]a plugului, m` intereseaz` s` aib` patru trupi]e. Pe partea de utilaje agricole, m` orientez spre m`rcile Vogel & Noot, Gregoire Besson sau Kuhn, iar pe partea de tractoare prefer marca John Deere. Cu aceste utilaje lucrez cele 383 de hectare, iar \nainte de a le achizi]iona le-am v`zut la alte societ`]i agricole cum se comport` \n câmp [i am fost mul]umit. Toat` tehnica de care dispun am achizi]ionat-o prin leasing sau direct din surse proprii.”

C`lin Gheorghe, administrator SC Fulger Arcom SRL, localitatea Chirnogeni, jude]ul Constan]a „La Tårgul IndAgra din acest an am venit, \n principal, pentru a ne informa cu privire la construc]ia unui siloz, cu o capacitate de 3.000 de tone. |n acest sens, am implementat un proiect pentru accesarea fondurilor europene, proiect derulat prin PNDR, avånd o valoare de 960.000 de euro. Pe lâng` achizi]ia silozului, \n proiect este inclus` [i achizi]ia unor utilaje, precum un \nc`rc`tor sau remorci tehnologice. |n cadrul târgului, am vizitat [i standul dedicat ma[inilor [i utilajelor agricole, cu scopul de a m` informa, nu de a achizi]iona, deoarece am implementat un program SAPARD cu o valoare de 300.000 de euro, care a constat \n modernizarea parcului tehnic. Venim \n fiecare an la expozi]ie [i consider c` este important pentru agricultori s` fie la curent cu tot ce este nou pe pia]`. Suprafa]a pe care o administrez \n cadrul societ`]ii este de circa 1.300 de hectare.” PFA Mogo[

George, localitatea Tufe[ti, jude]ul Br`ila„Sunt student \n penultimul an la Facultatea de Medicin` Veterinar` din Bucure[ti [i administrez o ferm` zootehnic` de 1.000 de capete de ovine [i caprine. Totodat`, lucrez [i o suprafa]` agricol` de 100 de hectare. La tårgul IndAgra am venit pentru a ma interesa de animale, pentru \mbun`t`]irea bazei genetice. |n acest sens, a[ dori s` achizi]ionez un mascul pentru reproduc]ie din rasa Merinos. La standul de animale din cadrul tårgului am sesizat o cre[tere a num`rului de exemplare la ovine, \ns` la caprine se \nregistreaz` o sc`dere.Pentru modernizarea fermei, am \ntocmit un proiect pentru accesarea fondurilor europene, care const` \n achizi]ia de utilaje. De asemenea, mai am un proiect PNDR, aflat \n derulare, pe M`sura 112, pentru instalarea tinerilor fermieri”.

PF Florin Ciobanu, localitatea Târgu Frumos, jude]ul Ia[i „M` intereseaz` mai multe lucruri, precum achizi]ia unei ma[ini de plantat ceap` [i de recoltat sorg, deoarece am \n derulare un proiect pentru accesarea fondurilor europene, \n valoare de 60.000 de euro. Totodat`, la expozi]ia IndAgra am venit [i pentru a afla mai multe despre noile variet`]i de semin]e, deoarece sunt specializat \n anumite culturi de ni[`, gen m`z`riche, sorg etc., folosite la hrana porumbeilor. Firma Maisadour are un hibrid de porumb care s-ar preta activit`]ii mele. Tårgul mi s-a p`rut destul slab \n ceea ce prive[te oferta de semin]e.”

Decembrie 2010 �

•Ne pute]i spune care este scopul v izitei dvs. la Tårgul Interna]ional IndAgra 2010 [i care este p`rerea d vs. despre acest eveniment?


Ana

MU

ST~

}EA

Vasile Stoica, administrator SC Prod Cereal, localitatea Doroban]u, jude]ul C`l`ra[iAm venit la expozi]ia IndAgra cu scopul de a m` informa despre ultimele nout`]i din domeniul agricol [i, de asemenea, de a m` interesa pentru o viitoare achizi]ie tehnic`. Dispun de o dotare performant`

a parcului de ma[ini [i utilaje, totu[i a[ mai avea nevoie de o instala]ie de erbicidat autopropulsat`. |n ceea ce prive[te \nmagazinarea produc]iei agricole, stau foarte bine, deoarece am investit \n construc]ia unui siloz echipat cu toate utilajele necesare [i cu usc`tor.|nainte s` cump`r o sem`n`toare, voi lua \n considerare pre]ul de vânzare, precum [i dot`rile tehnice ale acesteia. Vin anual la aceast` expozi]ie [i nu singur, pentru c` \ntotdeauna iau cu mine angaja]i de la ferm`, pentru a fi la curent cu tot ce apare nou pe pia]`. Ferma agricol` pe care o de]in are o suprafa]` de 3.000 ha.”

Vasile Popa, administrator SC Agroadcor SRL, localitatea Grivi]a, jude]ul Ialomi]a „Am venit la tårgul de profil IndAgra din dou` motive: primul, pentru a m` interesa ce presupune \nfiin]area unei planta]ii viticole pe o suprafa]` de 10 hectare, iar cel de-al doilea motiv este dat de necesitatea achizi]ion`rii unei sem`n`tori de p`ioase cu fertilizator. Parcul de ma[ini [i utilaje agricole dispune de o dotare corespunz`toare, realizat` doar din surse financiare proprii. Nu am accesat fonduri europene pentru achizi]ia de tehnic` agricol`, \n mare parte, din cauza birocra]iei.Am vizitat standurile din expozi]ie unde au fost expuse sem`n`tori, iar la firma General Leasing am v`zut o ofert` interesant`, iar calitatea ma[inii [i lucr`rile pe care aceasta le realizeaz` sunt superioare. Expozi]ia din acest an pare a fi mai slab organizat`, dar interesant` din punctul de vedere al nout`]ilor prezentate din domeniul agricol. Am f`cut un tur al târgului, am vizitat toate standurile [i am luat pliante de la firmele cu care vreau s` colaborez. Inten]ionez ca prin var` s` construiesc un spa]iu de depozitare cu o capacitate de 1.200 de tone, pentru c` acum stochez produc]ia agricol` \n magazii mai vechi. Sper ca anul agricol viitor s` fie unul bun sub aspectul produc]iilor [i al pre]ului de valorificare, astfel \ncât s` pot demara aceast` investi]ie. |n cadrul societ`]ii, administrez o suprafa]` de 600 ha, iar structura culturilor din acest an este urm`toarea: grâu - 250 ha; rapi]` - 150 ha; floarea-soarelui - 100 ha [i porumb - 100 ha.”

Ovidiu Cristinescu, Societatea Agricol` Recolta, localitatea Florica, jude]ul Buz`u„|n cadrul societ`]ii, se lucreaz` circa 1.100 de hectare, iar 350 ha dintre acestea sunt ale mele. La expozi]ia de specialitate IndAgra am venit pentru a m` interesa de utilaje [i ma[ini agricole, \n vederea unei viitoare achizi]ii. De asemenea, am venit pentru a afla mai multe despre solu]iile de finan]are practicate de firmele din domeniu. Pentru viitor, ne-ar interesa construirea unor silozuri de capacit`]i medii, pentru c` la ora actual` avem ni[te magazii slab dotate, unde ne depozit`m produc]ia agricol`. |n opinia mea, un fermier trebuie s` fie \ntotdeauna interesat de ultimele nout`]i din domeniul agricol, astfel \ncåt s` fie \n pas cu agricultura modern`.”

Decembrie 2010� www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

|n perioada 8-12 decembrie a.c., Limagrain România a organizat, la complexul Cheile Gr`di[tei - Moeciu, o \ntâlnire de training tehnico-comercial pentru campania de prim`var` 2011. La eveniment au participat peste 100 de invita]i, predominant „frontul secundar” LG, adic` oamenii de vânz`ri ai distribuitorilor Limagrain, al`turi de speciali[ti LG, BASF, dar [i presa de specialitate. Ace[tia au fost \mp`r]i]i \n dou` grupe de participan]i, prima \n perioada 8-10 decembrie, iar cea de-a doua, \n perioada 10-12 decembrie a.c.

Evenimentul a avut dou` sec]iuni. Prima sec]iune a fost bazat` pe un dialog despre s`mân]a Limagrain, portofoliu, pozi]ionare pe pia]`, nout`]ile anului 2011, avantajele, dar [i dezavantajele cultiv`rii unui hibrid \ntr-o anumit` zon`, argumentele de vânzare pentru produsele LG. A doua parte a fost bazat` pe discu]ii cu privire la realizarea unei vânz`ri tehnice, la felul \n care trebuiesc asculta]i fermierii, care sunt nevoile lor [i, cel mai important, care sunt produsele LG ce r`spund perfect acestor nevoi.„De obicei, \n cadrul lans`rii de campanie, invit`m cei mai importan]i distribuitori Limagrain din România. Anul acesta, am

Limagrain, sub egida «LG vânzare tehnic`» avut o \ntâlnire cu distribuitorii, dar am hot`rât ca evenimentul cel mai important s` fie dedicat oamenilor de vânz`ri ai acestora. |n acest an, a venit momentul s` punem \n practic` conceptul la care lucr`m de ceva timp, [i anume «LG tecny sales», adic` «LG vânzare tehnic`»”. Acesta a fost cuvântul de \nceput al doamnei Alina Cre]u, director marketing Limagrain.

Limagrain [i-a propus ca \n fiecare an s` organizeze astfel de evenimente informa]ionale pentru oamenii de vânz`ri ai distribuitorilor, \n cadrul c`rora ace[tia s` fie forma]i, s` \nve]e produsele LG, dar

[i procedee noi despre ceea ce \nseamn` vânzarea de semin]e \n România. Aceast` preg`tire este absolut necesar`, pentru c` ei fac efectiv vânzarea produselor LG. Limagrain este prima companie din România care a implementat o cale direct` de informare a oamenilor de vânz`ri ai distribuitorilor. „Pentru c` ei vând s`mân]a LG, ne dorim ca mesajul nostru s` ajung` la ei direct, nu doar prin intermediul pliantului,

catalogului de produse sau prin intermediul directorilor de companii distribuitoare de s`mân]`. Din acest motiv, am organizat evenimentul special pentru «frontul secundar» de vânz`ri LG, a[a cum l-am numit noi, \n sensul c` \n «frontal principal» sunt oamenii de vânz`ri LG. «Frontul secundar» trebuie s` fie foarte bine informat asupra produselor, ei trebuie s` [tie de ce vând un anume produs LG, ce avantaje are un hibrid sau altul, dar [i ce dezavantaje exist`, pentru c` nu orice hibrid este bun \n orice condi]ii [i pentru orice fermier. Cel care vinde LG trebuie s` [tie ce hibrid

este adaptat pentru o anumit` zon`, dar s` ]in` cont [i de cerin]ele produc`torilor”, a mai ad`ugat doamna Cre]u.Oamenii de vânz`ri din „frontul secundar”

speciali[ti LG, BASF, dar [i presa de specialitate. Ace[tia au fost

participan]i, prima \n perioada 8-10 decembrie, iar cea de-a

despre s`mân]a Limagrain,

fermierii, care sunt nevoile lor [i, cel mai important, care sunt produsele LG ce

marketing Limagrain.

Limagrain [i-a propus ca \n fiecare

LG, ne dorim ca mesajul nostru s` ajung` la ei direct, nu doar prin intermediul pliantului,

catalogului de produse sau prin intermediul directorilor de companii distribuitoare de s`mân]`. Din acest motiv, am organizat evenimentul special pentru «frontul secundar» de vânz`ri LG, a[a cum l-am numit noi, \n sensul c` \n «frontal principal» sunt oamenii de vânz`ri LG. «Frontul secundar» trebuie s` fie foarte bine informat asupra produselor, ei trebuie s` [tie de ce vând un anume produs LG, ce avantaje are un hibrid sau altul, dar [i ce dezavantaje exist`, pentru c` nu orice hibrid este bun \n orice condi]ii [i pentru orice fermier. Cel care vinde LG trebuie s` [tie ce hibrid

Decembrie 2010 �

«Te uit` cum ninge decembre»…Dac` atât de cunoscutul vers bacovian avea, \n momentul elabor`rii lui, conota]ii mai degrab` dictate de o melancolie izvorat` din temeiuri artistice, ast`zi, pentru „biet român, s`racul”, dansul brownian al fulgilor de nea reprezint` interfa]a dintre realitatea meteorologic` [i sumarele sale posibilit`]i de protec]ie. Cât de tragic` este iarna soarta celor mai mul]i dintre noi, s-a dovedit cu consecven]` pe parcursul ultimelor administra]ii, ante- sau postrevolu]ionare. Dac` \n cas` caldur` nu e, nimic nu e…Dar românul, cre[tin, prin presta]ia misionar` a Sfântului Andrei, \nc` \naintea cristaliz`rii fiin]ei sale na]ionale, pr`znuie[te \n luna lui Indrea marea bucurie a na[terii Mântuitorului. {i o face cu ne[tirbit` râvn`, sfidând „r`ut`]ile” care \l ]in sub „vremi”, c`ci, pentru a nu-[i

ru[ina credin]a, preg`te[te, din timp, cele trebuincioase blândei m`re]ii a Cr`ciunului… Apoi, mai sunt \n acest pseudobacovian „Decembre” [i alte zile care ne stârnesc imagina]ia [i contribuie la epuizarea micilor noastre economii. Ziua de |ntâi, s`rb`toarea na]ional` a ]`rii, ziua Sfântului Nicolae, \n ajunul c`reia copiii \[i vor lustrui, cu naiv` [i \nduio[`toare speran]`, ghetu]ele [i cizmuli]ele, ca [i laicul Revelion, poarta calendaristic` spre anul care va s` vin`…

Iubi]i cititori ai revistei „Agrimedia”,Marea s`rb`toare a cre[tin`t`]ii, Na[terea Mântuitorului Iisus Hristos, dorim s` v` aduc` s`n`tate, fericire, pace \n suflete, bun` s`rb`torire, iar Anul Nou 2011 s` fie mai spornic, mai bogat, mai rodnic, aduc`torul razei de speran]` \ntru bun`stare pentru to]i!La mul]i ani, 2011!

«Te uit` cum ninge decembre»…Dac` atât de cunoscutul vers bacovian avea, \n momentul elabor`rii lui, conota]ii mai degrab` dictate de o melancolie izvorat` din temeiuri artistice, ast`zi, pentru „biet român, s`racul”, dansul brownian al fulgilor de nea reprezint` interfa]a dintre realitatea meteorologic` [i sumarele sale posibilit`]i de protec]ie. Cât de tragic` este iarna soarta celor mai mul]i dintre noi, s-a dovedit cu consecven]` pe parcursul ultimelor administra]ii, ante- sau postrevolu]ionare. Dac` \n cas` caldur` nu e, nimic nu e…Dar românul, cre[tin, prin presta]ia misionar` a Sfântului Andrei, \nc` \naintea cristaliz`rii fiin]ei sale na]ionale, pr`znuie[te \n luna lui Indrea marea bucurie a na[terii Mântuitorului. {i o face cu ne[tirbit` râvn`, sfidând „r`ut`]ile” care \l ]in sub „vremi”, c`ci, pentru a nu-[i

Vic

tor

V~T~

MAN

U

trebuie s` primeasc` toate datele \n acela[i timp, iar reprezentan]ii companiei trebuie s` [tie cât mai exact cu ce probleme se confrunt` ace[tia pe teren, dar [i ce p`rere au fermierii despre produsele comercializate. |n partea a doua, au fost organizate ateliere, studii de caz [i simul`ri pe moduri de abordare a fermierilor. „Era momentul ca oamenii care vând s`mân]a s` fie mai bine preg`ti]i tehnic. Doar s` cunoasc` produsele LG, nu este suficient. Ei trebuie s` [tie cum s` le abordeze, s` aib` tehnici de vânzare [i negociere, dar mai ales s` [tie s`-[i asculte clien]ii.”

Fermierii trebuie s` [tie c` oamenii care ajung la ei sunt \n m`sur` s` le prezinte detalii tehnice complete, dar, \n acela[i timp, sunt acolo pentru asisten]` tehnic` permanent`. |n anul 2011, LG va aduce produse noi, hibrizi de porumb adapta]i condi]iilor de stres hidric, hibrizi din grupe FAO mai tardive, pentru produc]ii foarte mari, dar [i special recomanda]i pentru siloz. Este \n derulare proiectul de lansare a unei categorii de produse destinate special nutri]iei animale, [i anume gama LG Nutri]ie Animal`, ce va cuprinde un porumb cu

digestibilitate crescut`, astfel \ncât fermierul, utilizând acest produs, s` vad` \ntr-adev`r rezultatul final prin cre[terea produc]iei de lapte \n ferm`. LG a lansat \nc` de anul trecut gama din portofoliul Clearfield, iar anul acesta, cu LG 5451 HO CL, portofoliul este complet \n ceea ce prive[te tehnologia de produc]ie la floarea-soarelui Clearfield. Proiectul este derulat \mpreun` cu BASF. LG, fiind prima companie care a adus un hibrid de tip Clearfield, are [i cel mai complet portofoliu, ce cuprinde [i doi hibrizi star - LG 5663 Clearfield [i LG 5658 Clearfield.

LG 56.63 CL• Hibrid semitardiv, de tip Clearfield• Rezisten]` genetic` la Plasmopara [i

Orobanche Cumana (rase cunoscute)• Toleran]` crescut` la Phomopsis [i Sclerotinia de capitul• Rezultate excelente \n cultur`

LG 33.50• Hibrid simplu, dentat, utilizat pentru boabe• Genetic` nou`, cu poten]ial ridicat de

produc]ie• Produc]ii bune \n diferite condi]ii• Pierde u[or apa din bob - umiditate

sc`zut` la recoltare: - toleran]` bun` la secet` [i diferite tipuri de stres - adaptabilitate bun` la diferite tipuri de sol- toleran]` bun` la boli specifice

LG 33.95• Hibrid simplu, dentat, utilizat pentru boabe• Poten]ial ridicat de produc]ie, cu

umiditate sc`zut` la recoltare• „Profit sigur”: produc]ii la FAO 400 cu

umiditate de FAO 350• Genetic` nou` - profitabilitate \n condi]ii

bune• Comportament bun \n condi]ii de secet`

Floarea-soarelui Clearfield|n sistemul de produc]ie Clearfield, se combin` erbicidul Pulsar 40 cu s`mân]a de floarea-soarelui Rimisol, 56.58 CL, 56.63 CL, LG 54.43 CL - toleran]` la acest erbicid, pentru a ob]ine o eficacitate excelent` \mpotriva buruienilor.

Produse Limagrain

Sim

ona

MU

NTE

AN

U

Decembrie 201010 www.agrimedia.ro

|n iunie, fermierii sunt a[tepta]i la Expozi]ia Interna]ional` AgriPlanta

www.agrimedia.ro

Ana

MU

ST~

}EA

Al`turi de produc`torii [i furnizorii de ma[ini [i utilaje agricole cu care suntem obi[nui]i la târgurile organizate \n aer liber, la AgriPlanta vor participa [i firme din domeniul semin]elor, \ngr`[`mintelor chimice [i protec]iei plantelor. Evenimentul este organizat de DLG InterMarketing, firma-fiic` a DLG e.V - organizatorul celui mai mare târg de agricultur` din lume, Agritehnica, care \nregistreaz` anual circa

350 de mii de vizitatori. Pe o suprafa]` de 20 de hectare, AgriPlanta va oferi \ntreaga gam` de inputuri pentru agricultur` - produc`tori [i distribuitori de semin]e, fertilizan]i [i produse pentru protec]ia plantelor, furnizori de ma[ini [i utilaje agricole, silozuri, sisteme de iriga]ii [i sere, echipamente pentru cultivarea legumelor [i fructelor, firme de consultan]`, b`nci comerciale, firme de asigur`ri, pres` de

specialitate etc.AgriPlanta promite fermierilor c` vor g`si informa]iile de care au nevoie, de la soiuri [i pân` la tehnicile moderne de produc]ie. Evenimentul se vrea a fi unul complex, capabil s` ofere o imagine de detaliu asupra ultimelor tendin]e [i inova]ii \n agricultur`, s` prezinte totul, de la s`mân]` pân` la recolt`, [i s` sprijine fermierii s` cultive, \ntr-o manier` modern`, folosind

Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul MADR„AgriPlanta nu va fi un simplu târg, va veni cu o nou

mod de prezentare a sectorului agricol, iar acesta este important pentru fermieri, pentru a fi la curent cu noile tehnologii [i inova]ii din agricultur`. De[i crezi c` [tii suficient, se va demonstra c` [tii mai pu]in. Spre deosebire de alte târguri, acesta va fi «viu», ma[inile [i utilajele agricole putând fi v`zute la lucru \n cadrul demonstra]iilor practice. Dac` ]`rile vechi membre ale UE se pot mândri cu tehnica de vârf din agricultur`, noi ne putem mândri cu dou` lucruri importante: oamenii [i p`mântul.”

Culi]` T`râ]`, administrator TCE 3 Brazi„Expozi]ia AgriPlanta este una benefic` pentru fermieri, pentru c` vor avea

[ansa s` aib` un schimb de experien]`. Este o ac]iune care, mai devreme sau mai târziu, trebuia s` apar` [i la noi, un \nceput \n a vedea o expozi]ie de profil organizat` la un nivel asem`n`tor cu cele care se desf`[oar` \n afar`. |n cadrul târgului, vor fi prezentate loturi demonstrative cu soiuri [i hibrizi [i va fi interesant s` vedem ce firme din domeniu vor participa. Eu am loturi demonstrative care dep`[esc suprafa]a de 500 de hectare.”

Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR „Este necesar ca România, prin noi, care activ`m \n zona de

produc]ie, s`-[i dubleze sau chiar s`-[i tripleze produc]iile agricole. Cele tre milioane de hectare r`mase nelucrate sunt o rezerv` uria[`. Aceste hectare, [i nu numai, a[teapt` ma[ini [i utilaje noi, performante, dar [i oameni. La AgriPlanta, agricultorii vor vedea ma[ini agricole, hibrizi [i soiuri, precum [i anumite tehnologii din care vor putea \nv`]a cum s`-[i \mbun`t`]easc` permanent activitatea \n cadrul fermelor.”

|n perioada 3-5 iunie 2011, la Fundulea, \n jude]ul C`l`ra[i, va avea loc prima edi]ie a expozi]iei interna]ionale AgriPlanta, care promite agricultorilor români un concept nou de eveniment agricol, capabil s` ofere, \ntr-o manier` integrat` tot ceea ce \nseamn` sectorul vegetal de produc]ie.

Decembrie 2010 11www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro

tehnologii [i echipamente de ultim` genera]ie.„Expozi]ia va fi dedicat` exclusiv sectorului vegetal [i celui de tehnic` agricol`. Vor fi loturi demonstrative cultivate cu plante de câmp, legume, vi]`-de-vie, precum [i culturi de ni[`, cum este cea de m`z`riche”, a afirmat dna Corina Mare[, director DLG InterMarketing.Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor putea s` vad` loturi demonstrative cultivate cu soiuri [i hibrizi, demonstra]ii practice cu ma[ini [i utilaje agricole [i s` asiste la o serie de discu]ii cu teme de inters pentru agricultori.

Loturi demonstrative cu soiuri [i hibriziAceste loturi vor pune \n eviden]` tehnologii moderne pentru ob]inerea de recolte bogate, fiind prezentate soiuri [i hibrizi noi sau existen]i. Al`turi de firmele care vor rezerva [i cultiva loturi \n cadrul expozi]iei, DLG InterMarketing va organiza, \n colaborare cu diver[i parteneri, loturi dedicate cercet`rii [i inova]iei. Un exemplu \n acest sens \l ofer` parteneriatul cu dl prof. dr. Fritz Lauer. |n cadrul unuia dintre loturile de cercetare organizate, vor fi eviden]iate diferite tipuri de buruieni specifice zonei de sud a ]`rii, [i nu numai, pentru a ar`ta modul de combatere a acestora. Vizitatorii interesa]i vor avea [i posibilitatea studierii, \ntr-un profil de sol, a principalelor orizonturi de sol specifice zonei de desf`[urare a expozi]iei. Activit`]i cu caracter [tiin]ific vor fi organizate sub \ndrumarea dlui prof. univ. dr. ing. Mihai Berca, profesor la USAMV Bucure[ti.

Demonstra]ii cu tehnic` agricol`Aceast` sec]iune va fi structurat` pe trei p`r]i [i va cuprinde demonstra]ii cu utilaje pentru prelucrarea solului, ma[ini de erbicidat [i tractoare. |n premier`, se va testa stabilitatea bra]elor la ma[inile de erbicidat. |n cadrul demonstra]iilor practice, un proiect interesant \n domeniul protec]iei plantelor va fi prezentat de firma Deula din Germania.La AgriPlanta, vor avea loc sesiuni de informare, discu]ii pe teme de interes pentru speciali[tii din agricultur`. Tema principal` care va fi dezb`tut` \n cadrul primei edi]ii va fi „Pia]a interna]ional` a grâului”, la care vor participa exper]i români [i interna]ionali. |n cadrul expozi]iei, se vor organiza diverse activit`]i dedicate mediului \nconjur`tor [i form`rii profesionale a tinerilor fermieri. Centrul româno-german de preg`tire [i perfec]ionare profesional` \n domeniul agriculturii din localitatea Voiteg, jude]ul Timi[, va fi prezent la AgriPlanta cu programe de instruire specifice. Pentru ca evenimentul s` se bucure de un plus de atractivitate, \n cadrul expozi]iei va avea loc o serie de evenimente, precum: AgriCafe; AgriWoman, Agr4Kids [i Tractor Drive-test.Prima edi]ie a AgriPlanta se va desf`[ura sub patronajul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, \n colaborare cu Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu-Sise[ti” [i cu Universit`]ile de {tiin]e Agricole [i Medicin` Veterinar` din Cluj-Napoca [i Bucure[ti.|n opinia organizatorilor, expozi]ia AgriPlanta va putea atrage \n jur de 5 mii de vizitatori.

APRIL are o nou` conducereVineri, 19 noiembrie a.c., membrii Asocia]iei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) s-au reunit la Cluj-Napoca, \n cadrul Adun`rii Generale, pentru a alege noua conducere a asocia]iei. Membrii APRIL prezen]i la sedin]a Adun`rii Generale au desemnat 15 societ`]i pentru a forma un nou Consiliu Director al APRIL, conform statutului. |n urma votului, societ`]ile ce compun noul Consiliu Director sunt, \n ordine alfabetic`, urm`toarele: Albalact SA, Almera Interna]ional SRL, Covalact SA, Danone PDPA, Friesland România SA, Lacta Giurgiu SA, Lactag SA, Lactate Natura SRL, Lacto Solomonescu SRL, Napolact SA, Primulact SA, Prodlacta SA, Tnuva România SRL, Unicarm SRL, Unilact SRL. Din rândul membrilor noului Consiliu Director, dna Carmen Solomonescu (Lacto Solomonescu) a fost aleas` ca pre[edinte al asocia]iei. Pentru func]ia de prim-vicepre[edinte a fost ales dl Gheorghe Petri[or - Danone, vicepre[edin]i au fost ale[i dnii Dorin Colocaru (Tnuva România) [i George Grecu (Napolact), iar secretar general a fost ales dl Cristi Butnariu (Lacta Giurgiu). Pre[edintele \n exerci]iu la acea dat`, dl Ioan D\rzu (Albalact), n-a mai candidat pentru nici o func]ie de conducere.Echipa „Agrimedia” \i ureaz` mult succes noului consiliu de conducere.

Decembrie 201012

Desf`[urat` sub patronajul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, care a participat [i \n calitate de expozant, edi]ia din acest an a reunit 585 de firme, perticipante \n cele dou` sec]iuni: IndAgra Farm [i IndAgra Food.Gradul de interna]ionalizare a fost de peste 40%, fapt care arat` c` pia]a româneasc` prezint` interes pentru partenerii din strìn`tate [i indic` o cre[tere a oportunit`]ilor de afaceri \n agricultur`, zootehnie [i industria alimentar`. Companiile strìne care au fost prezente au fost din: Austria, Belgia, China, Danemarca, Elve]ia, Finlanda, Fran]a, Germania, Grecia, Israel, Macedonia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, Republica Ceh`, România, Slovacia, Spania, SUA, Turcia [i Ungaria.Pentru a facilita contactele de afaceri, vizitarea [i identificarea domeniilor de interes, IndAgra a fost structurat` pe saloane tematice: echipamente [i utilaje pentru prelucrarea c`rnii, industria de panifica]ie, prelucrarea laptelui, procesarea legumelor [i fructelor, precum [i produse alimentare - \n cadrul IndAgra Food - [i respectiv: tractoare, noi genera]ii de motoare, instala]ii de biogaz, sere [i solarii, instala]ii de stocare, fabrici de nutre]uri combinate, sisteme de selectare a semin]elor, usc`toare de cereale - \n cadrul IndAgra Farm.|n cadrul sec]iunii zootehnice, au fost

prezentate taurine, ovine, caprine [i cabaline, precum [i p`s`ri de ras`. Zilnic au avut loc demonstra]ii hipice \n spa]ii special amenajate, iar \n penultima zi a târgului s-a organizat cea de-a IV-a edi]ie a „Concursului na]ional de taurine, ovine [i caprine”.Ziua de 13 noiembrie a fost dedicat` celei de-a II-a edi]ii a „Conferin]ei Interna]ionale \n domeniul produselor bio”. |n cadrul conferin]ei, au fost prezentate atât formele de sprijin pentru agricultura ecologic` pe anul 2010 [i stadiul negocierilor cu Comisia European` pentru sprijinul financiar destinat agriculturii ecologice \ncepând cu anul 2011, cât [i programul „Fermierul Bio”.Una dintre nout`]ile edi]iei din acest an a fost amenajarea unui spa]iu exterior, \n care fermieri din toate zonele ]`rii au expus produse tradi]ionale române[ti. |n standul zootehnic, Agen]ia Na]ional` pentru Ameliorare [i Reproduc]ie \n Zootehnie a expus animale din toate speciile de animale de interes, precum bovine, ovine, caprine [i cabaline.La specia bovine, au fost prezentate rasele locale B`l]ata româneasc`, Bruna de Maramure[, B`l]ata cu negru româneasc`, Pinzgù, precum [i rase importate, specializate pe anumite domenii de produc]ie: lapte - rasa Jersey [i carne - rasele Charolaise, Limousine, Blue Blanc Belgique, precum [i meti[i ob]inu]i prin \ncruci[area femelelor apar]inând

IndAgra, la a 15-a edi]ieraselor locale cu masculi din rasele specializate, \n direc]ia produc]iei de carne.La aceast` specie, au fost prezente Asocia]iile Cresc`torilor de Taurine din jude]ele C`l`ra[i, Ilfov, Maramure[, Mure[, Timi[, Suceava, Arad, Covasna, Teleorman, Bistri]a N`sùd etc.Animalele din specia ovine expuse la târg apar]in cresc`torilor grupa]i \n Federa]ia Cresc`torilor de Ovine [i Caprine din România [i \n Federa]ia Cresc`torilor de Ovine Romovis 2000.Din specia ovine au fost expuse animale apar]inând raselor locale, [i anume: }urcan`, }igaie, Merinos, Karakul, Ratca, precum [i noi crea]ii biologice realizate la ICDCOC Palas Constan]a: Oaia de lapte, Linia de Carne [i Linia Prolific`.Cresc`torii de caprine, reuni]i \n Asocia]ia Cresc`torilor de Capre din România - Caprirom, au prezentat atât rase locale de capre: Alba de Banat [i Carpatina, cât [i rase de capre specializate pentru produc]ia de lapte: Saanen [i pentru produc]ia de carne Boer.Cabalinele prezente la aceast` expozi]ie au apar]inut hergheliilor de stat aflate \n administrarea Regiei Na]ionale a P`durilor Romsilva, dar [i cresc`torilor particulari, grupa]i \n Asocia]ii Rasiale ale Cresc`torilor de Cabaline de Ras`.

www.agrimedia.ro

|n perioada 10-14 noiembrie 2010, a avut loc cea de-a XV-a edi]ie a IndAgra, manifestare expozi]ional` dedicat` echipamentelor [i produselor pentru agricultur` [i industria alimentar`.

Ana

MU

ST~

}EA

Decembrie 2010 1�www.agrimedia.ro

Decembrie 20101�

Lansarea c`r]ii a avut loc \n prezen]a autorilor: dl Ion Sandu, dna Elena Mateescu, dl Victor Viorel V`t`manu [i a unui numeros public, foarmat din oficialit`]ile locale, \n frunte cu primarul Gheorghe Anghel, speciali[ti \n agricultur`, personalit`]i culturale [i [tiin]ifice, presa central` [i local`, f`când astfel sala de consiliu a Prim`riei ne\nc`p`toare [i holul o bun` tribun` pentru a putea participa la eveniment.„Schimb`ri climatice \n România [i efectele asupra agriculturii” apare din necesitatea valorific`rii informa]iilor meteorologice/climatice \n combina]ie cu alte informa]ii, cum ar fi tehnologia de cultur` a plantelor, astfel \ncât s` se poat` pune \n practic` planurile de alert` \n cazuri de fenomene extreme [i pentru a putea stabili strategii de viitor pentru o dezvoltare durabil`. Lucrarea este structurat` pe 6 capitole care abordeaz` \n detaliu problematica schimb`rilor climatice [i efectele asupra agriculturii \n România. Capitolul 1 trateaz` schim`rile climatice, pornind de la nivel global, apoi trateaz` regimul condi]iilor agroclimatice din ]ara noastr`, tendin]ele actuale [i previzibile privind evolu]ia schim`rilor agroclimatice, factorii de stres \n sezonul rece [i \n sezonul cald. Capitolul este completat cu un studiu de caz privind poten]ialul resurselor hidirice \n Muntenia, cu referire special` la zona Fundulea.Capitolul 2 abordeaz` seceta ca fenomen de risc pentru agricultur` \n condi]iile schimb`rilor climatice, este definit fenomenul de secet` [i tipurile de secet`,

precum [i intervalele secetoase. Sunt prezenta]i indicii agroclimatici de secet` utiliza]i \n România, zonalitatea rezervelor de umiditate a solului pe regiuni agricole: Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat-Cri[ana, Transilvania [i Maramure[, precum [i anii foarte seceto[i: 1945-1946, 1999-2000 [i 2006-2007.Capitolul 3 prezint` interrela]ia \ntre mediu-ap`-plant` [i expune pe rând factorii care influen]eaz` cre[terea [i dezvoltarea speciilor de câmp [i a speciilor pomicole. Sunt expuse: cerin]ele culturilor de câmp \n raport cu temperatura [i influen]a temperaturii asupra proceselor chimice [i biologice; rolul solului \n cre[terea [i dezvoltarea plantelor agricole; cerin]ele fa]` de condi]iile climatice ale principalelor culturi de câmp (grâu de toamn`, orz, porumb, orez, maz`re, fasole, floarea-soarelui, soia, rapi]`, cartof). Tot \n cadrul acestui capitol, sunt prezenta]i soiuri [i hibrizi cu toleran]` \n condi]iile pedoclimatice din România, soiuri de grâu de toamn`, orz [i orzoaic` de toamn`, orez, hibrizi de porumb, soiuri de maz`re pentru boabe, fasole, soia, cartof, hibrizi de floarea-soarelui, soiuri [i hibrizi de rapi]`. Subcapitolul 3.2 este rezervat principalelor specii [i soiuri pomicole cultivate la noi \n ]ar`: m`r, p`r, cais, piersic, gutui.Capitolul 4 trateaz` impactul schimb`rilor climatice asupra culturilor cerealiere de toamn` bazate pe simul`rile diferitelor modele de circula]ie global` (AOGCMS) [i regional` (RegCM), sunt descrise modelele de simulare tip CERES. Subcapitolele 4.2 [i 4.3 analizeaz` impactul schimb`rilor

Schimb`rile climatice \n rela]ia cu agriculturaclimatice asupra culturilor pr`[itoare, respectiv asupra produc]iei pomicole.Capitolul 5 propune m`suri de adaptare la efectele schimb`rilor climatice, trateaz` managementul culturilor [i managementul apei \n agricultur` \n sistem irigat. Capitolul 6 este rezervat concluziilor [i sintetizeaz` \ntregul volum.Studiile de impact privind schimb`rile climatice [i efectelor lor asupra culturilor agricole prezentate \n volumul de fa]` au fost efectuate \n cadrul a dou` proiecte na]ionale PNCDI-2, Programul 4 - Parteneriate \n domenii prioritare; Direc]ia de cercetare 5. Agricultur`, siguran]` [i securitate alimentar`, \n cadrul c`rora Administra]ia Na]ional` de Meteorologie a fost partener.Pe parcusul evenimentului de lansare a volumului „Schimb`ri climatice \n România [i efectele asupra agriculturii”, au luat cuvântul o serie de speciali[ti, care au prezentat recenzii ale c`r]ii, iar \n acela[i cadru festiv, autorii, doi dintre ei caracaleni - dna Elena Mateescu [i dl Victor Viorel V`t`manu, dar [i dl Ion Sandu, au primit din partea primarului municipiului Caracal, dl Gheorghe Anghel, diplome de excelen]` pentru \ntreaga activitate desf`[urat` pentru afirmarea meteorologiei \n contextul [tiin]elor moderne.Dup` cum declar` autorii, volumul se vrea a fi o contribu]ie la formularea de r`spunsuri relevante privind conceptul variabilit`]ii [i schimb`rilor climatice, efectele posibile asupra cre[terii [i dezvolt`rii culturilor agricole, anticiparea [i evaluarea riscurilor la evolu]ia climatic` viitoare.

www.agrimedia.ro

Ionu

] V|N

~TO

RU

|n luna noiembrie, \n cadrul manifest`rilor organizate de Prim`ria Municipiului Caracal, Asocia]ia „Fiii [i Prietenii Caracalului”, Centrul Cultural „Radu {erban” [i Muzeul Romana]iului, cu prilejul \mplinirii a 472 de ani de la prima atestare documentar` a municipiului Caracal a avut loc o serie de evenimente socioculturale. De un deosebit interes pentru lumea agricol`, dar [i pentru publicul interesat de fenomenele meteo care ne afecteaz` via]a de zi cu zi, a fost lansarea c`r]ii „Schimb`ri climatice \n România [i efectele asupra agriculturii”.

Decembrie 2010 15www.agrimedia.ro

Decembrie 20101�

Vineri, 3 decembrie a.c., a avut loc \n Sala Aula Magna, apar]inând Academiei de {tiinte Economice (ASE) din Bucure[ti, workshop-ul „Cercet`ri [i extensie privind managementul riscurilor agropedoclimatice prin derivate pe factori climatici”.Organizatorii acestei manifest`ri [tiin]ifice au fost ASE Bucure[ti, prin Facultatea de Rela]ii Economice Interna]ionale, Academia Român`, prin Institutul de Economie Agrar`, Academia de {tiinte Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu-Sise[ti”, prin Institutul de Cercet`ri pentru Pedologie [i Agrochimie, [i Administra]ia Na]ional` de Meteorologie Bucure[ti.Comitetul de organizare a cuprins personalit`]i ale vie]ii [tiin]ifice economice române[ti [i a beneficiat de sus]inerea Guvernului României, prin Schema Competitiv` de Granturi, Uniunea Na]ional` a Societ`]ilor de Asigurare [i Reasigurare, Thomson Reuters [i a Bursei Române de M`rfuri.Finan]atorul acestui proiect a fost Banca Mondial` [i Guvernul României, prin Schema Competitiv` de Granturi (SCG), iar directorul de proiect a fost prof. univ. dr. Silviu Negu].Scopul acestui proiect a fost lansarea de alternative inovative pentru managementul riscurilor agropedoclimatice, prin crearea

Alternative inovative pentru managementul riscurilor agropedoclimatice

www.agrimedia.ro

unor portofolii de indici agropedoclimatici [i realizarea unei platforme-pilot pentru utilizarea acestora. Ca obiective specifice ale proiectului amintim: identificarea contextului general privind schimb`rile climatice [i a impactului acestora asupra sectorului agricol vegetal; crearea, evaluarea [i testarea portofoliului de indici agropedoclimatici; dezvoltarea unei platforme-pilot de tip simulator, \n vederea tranzac]ion`rii contractelor pe indici agropedoclimatici [i promovarea solu]iilor alternative de transfer al riscurilor agropedoclimatice.Prezidiul care a coordonat \ntrega desf`[urarea a workshop-ului a fost compus din: Silviu Negu], decan al Facult`]ii de Rela]ii Economice Interna]ionale; C`t`lin D`r`[teanu, director adjunct MAKIS; Ion Stancu, prorector al ASE; Dan B`lteanu, director al Institutului de Geografie al Academiei Române; Ion Sandu, director al Administra]iei Na]ional` de Meteorologie.|n cuvântul de deschidere a lucr`rilor [i dezbaterilor, Silviu Negu] a prezentat proiectul ca o lansare de ini]iative privind analiza [i evolu]ia factorilor climatici, influen]a acestora asupra fenomenului economic, \n special pentru activitatea din agricultur`. Proiectul este atipic, este un

concept ambi]ios, iar raportarea final` este o noutate. De asemenea, proiectul a avut patru etape, care s-au \ndeplinit integral, [i anume: depistarea factorilor climatici (1), evaluarea actual` a factorilor climatici (2), dezvoltarea unei platforme-pilot (3) [i diseminarea rezultatelor [i promovarea solu]iilor (4).C`talin D`r`[teanu a considerat acest proiect ca fiind un proiect de pionierat, un proiect care [i-a atins obiectivele [i care poate constitui o alternativ` pentru agricultura României. |n condi]iile \n care, \ncepând cu anul 2011, nu se vor mai acorda subven]ii pentru calamit`]ile din agricultur` (mai ales secet`), asigur`torii trebuie s` preia din acest proiect solu]iile propuse de speciali[tii care au lucrat la definitivarea rezultatelor de cercetare specific`. Dan B`lteanu a considerat c` proiectul se \ncadreaz` \n contextul de cercetare interdisciplinar` pentru factorii de mediu; el are o anumit` tradi]ie [i \ncearc` s` combine elementele [tiintelor meteorologice cu [tiintele economice. Proiectul poate furniza anumite metode de agricultur` sustenabil` [i poate da solu]ii pentru aplicativitatea direct` \n agricultur`. |n cuvântul s`u, Ion Sandu a f`cut o trecere \n revist` a principalilor factori

Decembrie 2010 1�

Vic

tor

V~T~

MAN

U

www.agrimedia.ro

meteorologici studia]i \n cadrul proiectului [i a insistat asupra existen]ei schimb`rilor climatice, ca fenomene contemporane. Paleta \ntreag` de fenomene anormale se desf`[oar` chiar \n perioada actual`, când \n nordul ]`rii se \nregistraz` precipita]ii sub form` de z`pad`, iar \n sudul ]`rii cad cantit`]i mari de precipita]ii. De aceea, este necesar s` avem un management al riscurilor din agricultur`, datorate manifest`rilor elementelor climatice. De asemenea, domnia sa a insistat pe necesitatea intensific`rii activit`]ii de diseminare a rezultatelor proiectului, dar [i a tuturor informa]iilor agrometeorologice furnizate de c`tre ANM. |n acest sens, a fost prezentat` ultima carte aparut` sub semn`tura autorilor Ion Sandu, Elena Mateescu [i Victor Viorel V`t`manu, care se refer` la schimb`rile climatice din România [i la efectele asupra agriculturii române[ti. |n acela[i context, Silviu Negu] a insistat asupra continu`rii prezent`rii de prognoze meteorologice [i agrometeorologice, deoarece s-a dovedit, cu claritate, corectitudinea acestora.Camelia Gavrilescu a considerat acest proiect ca o idee inovatoare pentru fermierul român, care, dac` dore[te s`

aib` performan]`, trebuie s` ]in` seama de recomand`rile ce rezult` din acest proiect. Totodat`, a sosit momentul \n care eficien]a economic` agricol` este dependent`, \ntr-o masur` din ce \n ce mai mare, de fenomenele meteorologice extreme. Pe lâng` acest aspect, domnia sa a apreciat conlucrarea foarte bun` \n cadrul echipei care a realizat acest proiect.|n cadrul primul panel, „Riscuri agropedoclimatice”, au prezentat rezultatele cercet`rii Elena Mateescu, din partea ANM Bucure[ti, [i Gheorghe Hurduzeu, din partea Facult`]ii de Rela]ii Economice Interna]ionale. |n lucrarea sa, intitulat` „Efectele schimb`rilor climatice asupra sectorului agricol vegetal \n Regiunea 2 de dezvoltare (SE)”, Elena Mateescu a f`cut o ampl` [i riguroas` prezentare a ac]iunii principalilor factori meteorologici, temperatur` [i precipita]ii \n regiunea studiat`. Graficele [i modelele prezentate au permis \n]elegerea corect` a importan]ei ce trebuie acordat` efectului acestor factori climatici [i mai ales asupra fenomenului economic. Aceste date [tiin]ifice au permis ca urm`toarea prelegere sus]inut` de Gheorghe Hurmuzeu, intitulat` „Metode de gestiune a riscurilor agropedoclimatice prin

alternative de transfer” s` puncteze direct [i precis asupra fenomenelor economice ce deriv` din acest studiu-proiect.Cel de-al doilea panel a fost sus]inut de Cristian Kevorchian [i de Radu Lupu, profesor la ASE, care au ar`tat concret beneficiile pe care le poate avea un fermier dac` respect` pa[ii propu[i \n concluziile proiectului. Cristian Kevorchian a insistat asupra triadei risc-indice-pre], toate acestea fiind studiate [i apreciate \n pre]ul produsului ce se vinde pe pia]`. Radu Lupu a prezentat configurarea platformei propuse, mai precis o burs` virtual`, care are ca scop educarea posibililor beneficiari, mai bine zis, a fermierilor români. Totodat`, a fost prezentat [i ghidul de utilizare a bursei electronice futures pe indici de factori climatici. Lu`rile de cuvânt, discu]iile purtate [i concluziile desprinse \n cadrul acestei manifest`ri au demonstrat juste]ea gândirii [i concep]iei acestui proiect, rezultatul muncii \n echip` [i realiz`rile interdisciplinare coordonate, pentru o mai bun` alegere ce urmeaz` a fi f`cut` de c`tre fermierii români, ]inând cont de efectele factorilor climatici specifici zonei studiate.

Decembrie 20101�

S`rb`torile de Cr`ciun [i Anul Nou se apropie, ne bat la u[` [i ne îmbie s` petrecem timp de calitate cu familia [i cu cei dragi, în jurul meselor bogate, pline de feluri de mâncare \mbietoare, ce a[teapt` aproape un an s` fie puse pe mas` toate laolalt`. În timpul Cr`ciunului [i al Anului Nou, milioane de oameni decid s` bea, s` m`nânce [i s` se veseleasc`. Este un prilej frumos [i mult a[teptat, îns` un comportament alimentar excesiv atrage dup` sine [i câteva consecin]e, printre care luarea în greutate [i, de ce nu?, câteodat`, [i probleme de s`natate. Dac` nu dori]i s` se întâmple asta, pute]i s` evita]i, adoptând un plan s`n`tos de alimenta]ie, u[or, lipsit de stres sau înfometare, care nu numai c` v` va salva de la a acumula kilograme, dar pe termen lung v` va ajuta s` pierde]i toate kilogramele în exces, s` v` rec`p`ta]i s`natatea [i s` redobândi]i un aspect zvelt [i tân`r al corpului dumneavoastr`. S`rb`tori]i al`turi de familie, dar s`rbatori]i [i pentru s`n`tatea dumneavoastr`!

Nu mai este o noutate fapul c` în lume, la nivel interna]ional, obezitatea a crescut

considerabil în ultimul secol, astfel încât Organiza]ia Mondial` a S`n`ta]ii a anun]at oficial existen]a unei epidemii. Potrivit Federa]iei de Diabet, Nutri]ie [i Boli Infec]ioase din România, 25% din români sunt de-a dreptul obezi, iar 50% au probleme cu kilogramele în plus. De[i mult` vreme s-a promovat ideea unei strânse leg`turi între obezitate, corpolen]` [i aportul caloric zilnic, aceast` legatur` este mult prea pu]in important`, efectul caloric reprezentând, de fapt, un factor secundar în ceea ce prive[te cre[terea în greutate sau îngr`[area.

Alimenta]ie s`n`toas`: idei pentru S`rb`torile de iarn`

Prea pu]ini dintre noi î[i pun întreb`ri referitoare la dietele pe care le ]in, la alimentele din cadrul unei diete, la procesul digestiv al unui aliment sau ce reac]ii metabolice, chimice poate declan[a absorb]ia unei categorii alimentare. Este necesar s` în]elegem care sunt transform`rile chimice pe care le produce ingerarea unui aliment, pentru a putea adopta un plan [i un stil de via]` s`n`toase. Cu alte cuvinte, de ce ne \ngr`[`m, de ce trebuie s` ]inem cont când alegem s` mânc`m ceva [i cum combin`m alimentele.

Hiperinsulinismul sau cum se produc kilogramele în plus:|n fiziologia digestiv` a organismului [i a efectelor sale metabolice exist` factori importan]i r`spunz`tori pentru cre[terea în greutate sau obezitate. Energia oferit` de bolul alimentar (ceea ce mânc`m din punct de vedere caloric) este:• fie ars`• fie stocat`, sub form` de gr`simi

de rezerv` (în func]ie de procesele metabolice induse de felul alimentelor consumate)

www.agrimedia.ro

nu?, câteodat`, [i probleme de s`natate. Dac` nu dori]i s` se întâmple asta, pute]i

salva de la a acumula kilograme, dar pe termen lung v` va ajuta s` pierde]i toate

zvelt [i tân`r al corpului dumneavoastr`. S`rb`tori]i al`turi de familie, dar s`rbatori]i

Nu mai este o noutate fapul c` în lume, la nivel interna]ional, obezitatea a crescut

greutate sau îngr`[area.

Bianca P~TRA{CU, Psihoterapeut/Consultant Nutri]ie

Bianca P~TRA{CU

Decembrie 2010 1�www.agrimedia.ro

Procesul metabolic al organismului distribuie energia furnizat` de alimente spre ardere sau, în cazul supraponderabilit`]ii, spre stocare, în func]ie de natura alimentelor consumate: con]inutul de fibre al alimentelor, felul fibrelor, con]inutul de proteine, felul proteinelor [i structura fizic` [i chimic` a alimentelor. Aceasta înseamn` c` pentru dou` alimente asem`n`toare ca grup` [i num`r caloric, procentul de absorb]ie poate fi total diferit, declan[ând reac]ii metabolice opuse, ce pot conduce fie la arderea energiei produse, fie la stocarea energiei sub form` de gr`sime de rezerv` (aceasta producând cre[terea în greutate). Pentru a se în]elege cel mai bine cum se produce îngr`[area sau sl`birea, datorit` proceselor metabolice, este necesar a se lua în calcul dou` no]iuni metabolice esen]iale: glicemia [i secre]ia de insulin`.• Glicemia reprezint` cantitatea de zah`r

(glucoz`) din sânge. • Insulina este hormonul secretat de

pancreas, cu rol vital în metabolism, ce scade nivelul glicemiei, transferând glucoza r`mas` în plus, pentru a o stoca în ]esuturile musculare [i în ficat (glicogen). |n acest stadiu, glucoza este folosit` pentru a satisface nevoile energetice de moment ale organismului sau, dac` exist` în cantitate mare, se transform` în rezerv` de gr`sime.

Procesul de constituire a gr`simii de rezerv` în organism este strâns legat de secre]ia de insulin`, iar secre]ia de insulin` este favorizat` de puterea glicemic` a alimentelor:• La persoanele cu un metabolism reglat,

preponderent slabe, insulina secretat` este direct propor]ional` cu glicemia, pancreasul secretând corect doza de insulin` necesar` pentru sc`derea nivelului de glicemie.

• |n cazul persoanelor supraponderale, cu un metabolism dereglat, insulina secretat` de pancreas este dispropor]ionat`, existând o cantitate în plus de insulin` în raport cu nevoile organismului (hiperinsulinism).

Atunci când secre]ia de insulin` este dispropor]ional` (mai mare - hiperinsulinism), o parte din energie este stocat` în gr`simi de rezerv`. Surplusul de insulin` este principalul responsabil pentru luarea în greutate.

Indicele glicemicFiecare aliment consumat are o putere glicemic` mic` sau mare, în func]ie de cantitatea de glucide pe care o con]ine. Glucidele (hidra]ii de carbon) se clasific` în func]ie de puterea lor glicemic` denumit` indice glicemic. Indicele glicemic m`soar` capacitatea unei glucide de a face s` creasc` nivelul glicemiei (de a elibera dup` digestie o anumit` cantitate de glucoz`) în raport cu o scar` de valori care are ca referin]` glucoza pur` (aceasta având indice 100). |n acest mod, alimentele se împart \n:• Alimente cu indice glicemic mare

(peste 50; glucide rele): alimente rafinate (fìn` alb` [i derivate, zah`r, amidon, orez alb, cartofi, porumb etc.); alimente transformate industrial sau sintetizate chimic [i semipreparate (fulgi de porumb, sirop de porumb, amidon modificat etc.).

• Alimente cu indice glicemic mic (sub 50; glucide bune): alimente naturale, nerafinate, neprelucrate industrial (cereale integrale, leguminoase, legume verzi, lactate, fructe proaspete, fructoz`, alune, semin]e etc.)

Adoptarea unui mod de alimenta]ie s`n`tos este, în principal, simpl` [i const` în reorganizarea obiceiurilor alimentare, prin alegerea corect` a alimentelor, ]inând cont de criteriul indicilor glicemici [i de asocierea corect` a anumitor tipuri de alimente. Aceste alegeri se fac în func]ie de poten]ialul metabolic al alimentelor, având ca scop declan[area unei reac]ii glicemice [i insulinice mici. Despre acestea vom discuta în articolele urm`toare.

Aportul alimentar s`n`tos - echilibrul alimentarAlimenta]ia zilnic` este necesar s` cuprind` glucide cu indice glicemic cât mai mic (aprox. 40% din aport); proteine animale sau vegetale (30% din aport); lipide (30% din aport), de preferat cu acizi gra[i polinesatura]i [i mononesatura]i; fibre, con]inute în special de legume [i leguminoase.Spre exemplu, în prepararea meniului pentru S`rb`tori putem înlocui ingredientele ce con]in glucide cu indice glicemic mare cu glucide cu indice glicemic sc`zut:• Pâinea alb` - înlocuit` cu pâine

integral` sau de secar`• Salata boeuf - în loc de cartofi, poate s`

con]in` buca]i de ]elin` [i va fi la fel de

gustoas` (cu condi]ia ca maioneza s` fie preparat` \n cas` [i neaditivat`)

• Fripturile - preg`tite din carne slab`, mu[chi de porc sau vit`, curcan, f`r` gr`sime adùgat` (maximum 2 linguri ulei de m`sline)

• Piftia - preparat` din carne slab` [i legat` în aspic cu gelatin`

• Mezelurile [i cârna]ii prepara]i în cas` cu foarte pu]in` gr`sime animal`

• Sarmalele pot fi preparate cu orez integral sau orez basmati, carne slab` [i mirodenii

• Pr`jiturile [i deserturile pot fi preg`tite cu fìn` integral` [i fructoz` în locul zah`rului rafinat

Trecerea de la o alimenta]ie bazat` pe glucide rele la una a glucidelor bune, cu indice glicemic mic, ar trebui s` fie începutul unui stil de via]` fundamentat pe o alimenta]ie s`n`toas` [i echilibrat`. Aceasta va declan[a în timp o pierdere substan]ial` în greutate [i recâ[tigarea s`n`t`]ii. Pentru ca rezultatele s` fie mai rapide [i pentru a permite pancreasului s`-[i regleze secre]ia de insulin` în mod corect, pot fi luate m`suri selective, care se prezint` sub forma unui plan de diet`. Dar despre aceasta vom discuta în articolele din numerele urm`toare.S`rb`tori fericite! Mult succes în abordarea unui nou stil de via]`, care v` va reda greutatea dorit`, s`n`tatea [i aliura unui corp tân`r.

sintetizate chimic [i semipreparate (fulgi

(cereale integrale, leguminoase, legume gustoas` (cu condi]ia ca maioneza s` fie

Decembrie 201020

Ultima lun` a anului nu este o lun` chiar lipsit` de griji pentru agricultori.Principalele lucr`ri agricole care se execut` \n cursul lunii decembrie sunt reprezentate de: controlul sem`n`turilor de toamn`; aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile acide din zonele de deal; aplicarea \ngr`[`mintelor organice; efectuarea ogoarelor de toamn`; p`strarea [i controlul produselor sub form` de boabe depozitate; eliminarea excesului de ap`; re]inerea z`pezii pe pante; distrugerea crustei de ghea]`.Controlul culturilor \n perioada de iarn` este o m`sur` obligatorie pentru fiecare bun cultivator. Eliminarea apei de pe terenurile mai joase, dac` nu s-au efectuat rigole imediat dup` sem`nat, este o opera]iune obligatorie, indiferent de efortul pe care \l presupune.Astfel, dac` luna este bogat` \n ploi, apare pericolul de b`ltire a apei, care provoac` asfixierea plantelor de orz, grâu, secar` sau triticale. Dac` dup` sem`nat nu s-au efectuat [an]uri pentru scurgerea apei, atunci este necesar` confec]ionarea lor acum.Pe terenurile \n pant`, z`pada

trebuie re]inut`, \n vederea unei mai bune aprovizion`ri cu ap` de-a lungul vegeta]iei [i, desigur, pentru a evita eroziunea solului.Pentru aceasta, fie c` se vor efectua digule]e bine \ndesate, chiar din z`pad`, fie se procedeaz` la t`v`lugirea \n benzi a z`pezii. Digule]ele sau por]iunile tasate prin t`v`lugire se vor topi mai \ncet, \mpiedicând formarea de [uvoaie, [i vor asigura condi]ii pentru p`trunderea treptat` a apei \n sol.Foarte important de re]inut este faptul ca


atât digule]ele, cât [i benzile t`v`lugite s` se fac` de-a lungul curbelor de nivel [i nu din deal \n vale. O aten]ie deosebit` trebuie acordat` culturilor sem`nate devreme, la sfâr[it de septembrie sau dup` aceast` dat`, dar [i celor sem`nate târziu, \n noiembrie.|n primul caz, datorit` zilelor calde din noiembrie, culturile au intrat \n iarn` cu o stare de vegeta]ie prea avansat`, cu rezisten]` mic` la iernare [i \n pericol de asfixiere sub z`pad`, \n cazul \n care vom avea ninsori abundente.|n situa]ie delicat` sunt culturile abia

www.agrimedia.ro

este o m`sur` obligatorie pentru fiecare

este o opera]iune obligatorie, indiferent

Decembrie 2010 21


www.agrimedia.ro

Vic

tor

V~T~

MAN

U

r`s`rite sau chiar ner`s`rite. |n func]ie de mersul vremii, numai cunoscând exact starea culturilor, pot fi alese cele mai potrivite m`suri.|n ambele situa]ii, \n cazul când la suprafa]a z`pezii se va forma crust` de ghea]`, este nevoie s` intervenim pentru spargerea acesteia cu mijloacele mecanice din dotare (t`v`lugi inelari, câmpuri de grape grele etc.) sau prin trecere cu animalele, pe suprafe]e mici.

Aplicarea amendamentelor cu calciu - \n zonele colinare, cu soluri acide, aceasta este o m`sur` obligatorie. Numai pe solurile cu reac]ia corectat`, astfel ca valorile pH-ului s` se situeze \ntre 6 [i 7, plantele \[i formeaz` un sistem radicular s`n`tos, capabil s` asigure necesarul de elemente nutritive.Limitele valorilor pH-ului \ntre care cresc [i se dezvolt` principalele culturi de câmp de prim`var` sunt: porumb - 6,5-7,0; sfecl` de zah`r, trifoi - 6,5-7,4; maz`re - 6,5-7,0; lucern` - 7,0-8,0; cartof [i ov`z - 5,3-6,4. Ca materiale, se pot folosi carbonatul de calciu (piatra de var), hidroxid de calciu (var stins), oxidul de calciu (var nestins), spum` de defecare de la fabricile de zah`r, zgur` de furnal, tuful calcaros, reziduurile de la fabricile de \ngr`[`minte chimice, molozul ce r`mâne de la demolarea cladirilor etc. Din aceste materiale foarte bine m`run]ite se aplic` 3-5 tone la hectar, sub ar`tura de baz`. Efectul amendamentelor este de lung` durat` (6-8 ani) [i deci cheltuielile efectuate se re\ntorc, cu mari beneficii.

Aplicarea \ngr`[`mintelor organice sub ar`tura de baz` este o problem` de foarte mare importan]` pentru toate culturile [i pe toate tipurile de sol. Despre importan]a acestei lucr`ri, fiecare crede c` [tie totul, dar de fiecare dat` mai sunt lucruri noi [i bine de a fi \nv`]ate.Ferestrele bune de lucru vor fi folosite pentru transportul gunoiului \n câmp, \mpr`[tierea lui [i \ncorporarea sub brazd`. Aceast` lucrare este deosebit de important` pentru cei care nu au reu[it s` execute ar`turile din toamn`.Efectul ar`turilor executate \n iarn` este la fel de benefic c` [i cel al ar`turilor de toamn`, cu condi]ia s` reu[im s` \ncorpor`m bine sub brazd` resturile vegetale. |n mod prioritar, se va asigura gunoi de

grajd pentru culturile viitoare de cartof, sfecl` de zah`r, cânep` [i numai dup` aceea pentru porumb. Nici gerul [i nici o alt` problem` nu sunt mai importante pentru un agricultor bun decât s`-[i are ogorul [i s`-l fertilizeze cum trebuie cu gunoi, astfel speran]ele pentru anul care vine pot fi realizabile.

Un lucru nu trebuie uitat: decât s` aplici 40 de tone la un hectar, câ[tigi mult mai mult \mp`r]ind cantitatea \n dou` [i aplicând câte 20 de tone pe hectar, fertilizând astfel dou` hectare.

P`strarea cartofilor trebuie controlat` permanent: temperatura \n depozitele de cartofi pentru consum trebuie s` se men]in` \ntre 3 [i 4 grade Celsius; la temperaturi mai mici, se \ndulcesc, la minus 1 grad Celsius, cartofii deja \nghea]`.La temperaturi mai mari, tuberculii \ncol]esc [i dac` umiditatea aerului este mai sc`zut`, se zbârcesc, ca urmare a deshidrat`rii.P`stra]i la lumin`, tuberculii se \nverzesc, devin amari [i toxici pentru om [i animale.

Pentru cartofii destina]i consumului exist` substan]e sub form` de pudr` care \mpiedic` [i evit` \ncol]irea acestora, tratamente interzise \n cazul folosirii cartofilor pentru hrana oamenilor.

P`strarea fìnii - fìna se p`streaz` mai greu decât semin]ele. |n condi]ii bune de temperatur` (peste 20 de grade Celsius), umiditatea aerului sc`zut` [i o bun` aera]ie, \n fìna proasp`t` se produc procese care-i \mbun`t`]esc culoarea [i \nsu[irile de panifica]ie. Astfel, culoarea alb` a fìnii se intensific` [i se \mbun`t`]esc calit`]ile glutenului, proces care poart` denumirea de maturarea fìnii. P`strarea timp \ndelungat a fìnii la temperaturi pozitive duce la supramaturarea acesteia, din care cauz` se \nrùt`]esc \nsu[irile glutenului [i se mic[oreaz` randamentul volumetric al pâinii.Gustul fìnii devine am`rui, ca urmare a descompunerii [i oxid`rii gr`simii. Fìna aflat` \n p`strare trebuie supus` observ`rii atente, controlat` [i \n leg`tur` cu posibila infestare cu dùn`tori.

|n grija gospodarilor buni intr` [i controlul grâului supus p`str`rii, prin introducerea mâinii pân` atinge baza vracului de boabe. Dac` se semnaleaz` u[oare procese de \nc`lzire, \n zilele reci [i uscate se procedeaz` la o lop`tare a gr`mezilor de boabe. Prin aceast` opera]ie simpl`, f`cut` cu lope]i de lemn [i executat` cât mai bine (adic` aruncarea boabelor s` se fac` la o distan]` cât mai mare), se contribuie la r`cirea masei de boabe, la reducerea respira]iei acestora [i, deci, la reducerea pierderilor, oprirea atacului unor boli [i dùn`tori afla]i \n faza de \nceput. Boabele bine r`cite se vor p`stra bine pân` \n vara urm`toare.

O aten]ie mare se va acorda [i controlului porumbului, deoarece boabele sale se pot p`ta, mucegìesc [i se \ncing mai repede decât semin]ele de grâu, orz sau ov`z. Aceasta se datoreaz` faptului c` boabele de porumb au un con]inut mai mare de fermen]i care determin` cre[terea intensit`]ii proceselor biologice din bob. Altfel spus, porumbul se stric` aproape la fel de u[or ca [i floarea-soarelui, motiv pentru care trebuie men]inut sub un control permanent.

Pentru cartofii destina]i consumului exist` substan]e sub form` de pudr` care \mpiedic` [i evit` \ncol]irea acestora, tratamente interzise \n cazul folosirii cartofilor pentru hrana oamenilor.

P`strarea fìniimai greu decât semin]ele. |n condi]ii bune de temperatur` (peste 20 de grade Celsius), umiditatea aerului sc`zut` [i o bun` aera]ie, \n fìna proasp`t` se produc procese care-i \mbun`t`]esc culoarea [i \nsu[irile de panifica]ie. Astfel, culoarea alb` a fìnii se intensific`

Decembrie 201022 www.agrimedia.ro www.agrimedia.ro

Produsele de nutri]ie vegetal` ale Grupului francez Roullier au p`truns \n urm` cu patru ani pe pia]a din Romånia prin filiala Timac Agro. Dac` la \nceput fermierii romåni nu cuno[teau mai nimic despre fertilizan]ii acestui produc`tor francez [i despre specificit`]ile lor, ast`zi putem spune c` mul]i cunosc cel pu]in produsul Sulfammo, clasificat de companie ca fiind unul dintre cei mai bine våndu]i fertilizan]i. Acest lucru se datoreaz` activit`]ii \ntregii echipe, bazat` pe spirit antreprenorial, calitate, competitivitate [i profesionalism.

De 4 ani pe pia]a din Romånia [i de peste 50 de ani la nivel mondialPentru a s`rb`tori evolu]ia sa pe pia]a na]ional` de \ngra[`minte chimice, Timac Agro a organizat, la data de 25 noiembrie a.c., la Sinaia, un eveniment special, dedicat, \n principal, partenerilor s`i de distribu]ie. Cei care au \nregistrat rezultate bune din punctul de vedere al vånz`rilor au fost premia]i, iar titlul de partener al anului a fost acordat societ`]ii Aectra Agrochemicals, un important furnizor de inputuri pentru agricultur` ce opereaz` la nivel na]ional.|n cadrul Conven]iei comerciale 2010, au fost prezentate anumite date cu privire la evolu]ia suprafe]elor fertilizate cu \ngr`[`minte Timac, iar expunerea lor a fost realizat` de dl Ionel Bursuc, directorul de vånz`ri al firmei.„|n anul 2007, suprafa]a pe care au fost administrate produse Timac a fost de circa 100 de mii de hectare, iar \n 2010, pån`

\n luna octombrie, aceast` suprafa]` a crescut la 250 mii ha. Pentru anul viitor, ne-am propus s` ajungem la 300 de mii de hectare”, a afirmat dl Bursuc.Potrivit declara]iilor sale, volumul vånz`rilor a crescut treptat \n decursul anilor, ajungånd de la 600 de tone, \n 2007, la 1.300 de tone, \n 2010, volum realizat de fiecare distribuitor \n parte.Aceast` cre[tere reflect`, de altfel, cererea agricultorilor romåni, care au \nceput s` fie interesa]i de \ngra[`minte chimice de calitate superioar`, pentru a asigura plantelor cåt mai multe elemente nutritive de care acestea au nevoie.

O gam` variat` de fertilizan]iCu o experien]` de peste 50 de ani, Grupul Roullier a realizat \n 2010 o cifr` de afaceri de 2 mld. de euro. „|n anul 2007, cifra de afaceri a Timac Agro Romånia a fost de 7 milioane de euro, iar \n acest an am ajuns la 15 milioane de euro. Este un rezultat bun pe o pia]a a \ngra[`mintelor chimice de 400 milioane de euro. Pentru anul 2011, ]inta noastr` este aceea de a cre[te cifra de afaceri cu 30%”, a precizat dl Adrian Dragan, directorul general al companiei.Gama de produse Timac cuprinde fertilizan]i granula]i de tipul NPK, NP, PK, P, cu macroelemente secundare [i microelemente, N+SO3+MgO+CaO de tip Sulfammo, amelioratori nutri]ionali, \ngr`[`minte hidrosolubile folosite pentru sistemele de fertirigare [i biostimulatori foliari [i radiculari. Pentru a face mai atractiv` oferta de

Timac AGRO România, competitivitate [i profesionalism

colaborare, Timac Agro propune pentru prim`vara anului 2011 urm`toarele: flexibilitate privind termenul de plat`; o gama variat` de produse, strategie de marketing diversificat` [i adaptat` pie]ei, precum [i atingerea unor obiective ambi]ioase pe care s` le realizeze \mpreun` cu partenerii lor de afacere, fermieri [i distribuitori. Va continua parteneriatele cu companii produc`toare de semin]e [i pesticide. |n anul 2010 a avut parteneriate cu Monsanto, Bayer, Limagrain [i Euralis. |n acela[i timp, Timac Agro a construit un parteneriat pentru finan]area agricultorilor \mpreun` cu banca francez` Credite Agricole (Emporiki Bank), o parte semnificativ` din dobånda acestor credite fiind sus]inut` de Timac. Timac Agro promite ca anul viitor, mai exact \n luna mai, cånd va s`rb`tori cinci ani de existen]` pe pia]a din Romånia, s` prezinte o gam` de produse noi [i inovatoare, cum este cazul noului tip de fosfor creat de laboratoarele de cercetare ale Grupului Roullier [i care are proprietatea de a nu retrograda \n sol. Acest lucru \nseamn` c` fosforul va fi asimilat \ntr-un procent mai mare de c`tre plante, nemaiexistånd riscul ca acesta s` fie blocat \n sol. „Sunt inova]ii remarcabile ale cercet`rii noastre \ntr-un domeniu care nu a mai evoluat de 100 de ani. Noul tip de fosfor pe care-l vom avea nu este retrogradabil”, a declarat dl Vincent Besnard, director pentru Europa de Sud-Est al Timac AGRO International.


Ana

MU

ST~

}EA

Decembrie 2010 2�www.agrimedia.ro www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro www.agrimedia.ro

Decembrie 20102� www.agrimedia.ro www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro www.agrimedia.ro

|n perioada 1-3 decembrie 2010, la Complex Cheile Gr`di[tei - Fundata, Pioneer România a organizat, cu mare fast, un eveniment inedit, la care am p`truns în atmosfera veritabililor cowboys, prin The Wild Wild Pio West. |n timpul celor trei zile, a fost pus` piatra de temelie a Pioneer Farmer Club, în care adev`ra]ii cowboys au avut locul lor de onoare.

Prezent`rile au fost f`cute de doamna Maria C\rj`, director marketing, domnul Sevastian Proca, director de vânz`ri România Nord, dl Jean Ionescu, director de vânz`ri România Sud. La eveniment au participat peste 200 de invita]i, dintre care 45 de speciali[ti Pioneer, care au reprezentat compania cu succes \n timpul anului, al`turi de fermieri, dar [i de presa de specialitate.Evenimentul a \nceput printr-o prezentare scurt` a companiei Pioneer, urmat` de prezentarea celor mai noi produse, iar \n partea a doua a avut loc lansarea noului proiect.Anul acesta, compania a lansat un nou proiect, Pioneer Farmers Club - clubul fermierilor Pioneer. Acesta a trecut oceanul din SUA [i a fost adoptat de câteva ]`ri din Europa de Vest (\n Germania se nume[te Pioneer Business Club). România este prima ]ar` din Europa de Est care lanseaz` acest proiect, denumit Pioneer Farmers Club. Membrii de onoare ai acestui club vor fi fermierii, pentru c` ei sunt cei care utilizeaz` [i se bucur` de rezultatele produselor Pioneer, dar nu vor lipsi nici distribuitorii, dealerii [i presa de specialitate.

Maria C\rj`, director marketing„Portofoliul Pioneer este mereu \mbog`]it, astfel \ncât hibrizii s` fie \n permanen]` performan]i.Compania produce s`mân]` la nivel local. |n Europa de Est, sunt peste 250 de agronomi

care lucreaz` \n produc]ia de s`mân]`. Loturile demonstrative Pio sunt \ntâlnite \n toat` lumea, iar \n România, pe toate drumurile na]ionale, jude]ene, comunale exist` peste 400 de loturi demonstrative \n fiecare an.|n strâns` legatur` cu universit`]ile [i cu institutele de cercetare, Pioneer dezvolt` [i implementeaz` produsele la nivel de ferm`. Se pune baza pe [tiin]` [i pe genetic`, pentru c` \n fiecare an popula]ia cre[te, dar, din p`cate, suprafa]a p`mântului r`mâne aceea[i. Singura posibilitate de a cre[te productivitatea este genetica, cu ajutorul c`reia de pe 1 ha s` putem recolta o cantitate mai mare. Tehnologia [i genetica au creat mai mult de 75 de milioane de hectare virtuale \ncepând din anul 1980. Pioneer investe[te \n fiecare an \n cercetare, iar din 2002 pân` \n anul 2009 s-au investit peste 700 de milioane de dolari.

LansarePioneerFarmerCLUB|n Europa, Pioneer are trei sta]iuni de cercetare: \n Ungaria, \n Ucraina (cea mai nou`) [i \n din România, la Afuma]i. Num`rul de cercet`tori este de peste 1.300 \n \ntreaga lume, peste 3 milioane de locuri de hibridare se realizeaz` anual, exist` peste 1.400 de colaboratori externi [i peste 2.500 de produse atestate \n toat` lumea, iar 15% din aceste produse sunt noi \n fiecare an. Amelioarea necesit` o perioad` lung` de timp, iar pentru a avea un produs nou este nevoie de 7 ani pentru ca acesta s` fie mai performant. Prin noua tehnologie s-a accelerat procesul de ameliorare, de la 7 la 3 ani. Un produs poate s` fie rezistent la sfâ[ierea frunzelor, la frângerea tulpinilor sau la c`dere, aceste caractere naturale fiind folosite mai departe la ameliorare [i \mbun`t`]ite. Una dintre cele mai importante caracteristici ale geneticii Pioneer este toleran]a la secet`. To]i hibrizii Pioneer au toleran]` superioar` la secet`, ei pot fi cultiva]i \n zone cu condi]ii normale de temperatur` [i umiditate, dar prin aceast` tehnologie accelerat` a produc]iei s-a \mbun`t`]it rezisten]a la secet` [i a f`cut ca ace[ti hibrizi s` poat` fi cultiva]i pe soluri aride, cu condi]ii minime de irigat.Pioneer este lider \n Rusia [i Ucraina - 30%, Ungaria - 37%, Slovacia - 27% lider la porumb, Serbia - 60%, Bulgaria - 47% la porumb, 40% la floarea-soarelui. |n România, suntem lideri, cu 35%, la porumb, cu 49% la floarea-soarelui, iar la rapi]` suntem pe locul 2, dup` 3 ani de comercializare. Pe lâng` hibrizii consacra]i de porumb [i floarea-soarelui, \n anul 2007 Pioneer a vândut primii 3.000 de saci de

www.agrimedia.ro

Europa de Est, sunt peste 250 de agronomi

care lucreaz` \n produc]ia de s`mân]`.

Decembrie 2010 25www.agrimedia.ro www.agrimedia.rowww.agrimedia.ro www.agrimedia.ro

LansarePioneerFarmerCLUB

rapi]`, ajungând \n 2010 la o cot` de 20% din pia]`. Pe pia]a din România, Pioneer reprezint` principalul furnizor de soia, iar din anul 2009 a introdus [i lucerna.”

Jean Ionescu, director de vânz`ri pe partea de sud a României„Pioneer este lider pe pia]a floarii-soarelui \n toate zonele secetoase ale lumii, respectiv România, Bulgaria, Ucraina, Rusia, pentru c` Europa de Vest nu este mare cultivatoare de floarea-soarelui, \n afar` de Fran]a, care cultiv` aproximativ 600 de mii ha [i nu are probleme cu buruienile, celelalte ]`ri est-europene au mari probleme cu buruienile \n cultura florii-soarelui. Din aceast` cauz`, cea mai mare afacere la ora actual` pentru toat` lumea, \n primul rând pentru fermieri, este rezolvarea problemelor cu buruienile

din cultura florii-soarelui.Din punct de vedere al test`rii produselor Pioneer, consider`m c` suntem firma cu cel mai \nalt standard.

Datorit` faptului c` aproape 82% din suprafa]a sem`nat` cu floarea-soarelui este \n sudul României, partea din nord este o zon` foarte important` pentru porumb, pentru c` floarea-soarelui este o plant` mult mai tolerant` [i mai rezistent` la secet` decât porumbul.”

Lucian Buzdugan, director general TCE 3 Brazi„|mpreun`, \ncerc`m s` rezolv`m problemele din Insula Mare a Brìlei [i a[ vrea s` spun c`, dac` avem performan]`, aceasta se datoreaz` colabor`rii noastre cu compania Pioneer. Cunosc rezultatele companiei din anul 1976, când am lucrat \n SUA un an, unde am cultivat numai

hibrizi Pioneer [i atunci m-am \ndr`gostit de aceast` companie.TCE 3 Brazi lucreaz` de 14 ani cu Pioneer, iar \n Insula Mare \mplinim 10 ani de când cultiv`m hibrizi Pioneer. |n primii ani, când am cultivat rapi]`, am ob]inut ni[te produc]ii spectaculoase, f`r`

s` facem eforturi deosebite. Când s-au \mplinit 4 sau 5 ani [i rapi]a a \nceput s` revin` pe acelea[i suprafe]e, am constatat o diminuare a produc]iei, sesiz`m c` [i \n România se \ntâmpl` acela[i lucru ast`zi, c` apetitul pentru rapi]` a \nceput s` scad`, nu neap`rat din cauza condi]iilor de clim`, dar [i a rezultatelor, [i anume: când rapi]a revine pe aceea[i suprafa]`, dup` o rota]ie de 4 ani, deja apar problemele (nu din cauza rezervei de buruieni, ci a rezervei de dùn`tori [i de boli).Legat de rapi]a de anul acesta, spre deosebire de zonele unde a plouat [i unde dezvoltarea rapi]ei este destul de mare, am v`zut \n unele zone rapi]` s`lbatic`, care deja a \nceput alungirea. Anul trecut, am avut [i noi aceast` problem`, pentru c` sem`nam rapi]a \ncepând cu 23 august, iar pe 1 septembrie era terminat`. Din 4 ani \n 4 ani, primim o ploaie, mai pu]in anul acesta, [i trebuie s` re\ns`mân]`m, pentru c` germina]ia a pornit, nu a putut continua, iar semin]ele au murit, spre deosebire de zona irigat`, unde arat` foarte bine.Riscul este diminuat dea grosimea stratului de z`pad` - dac` va exista - [i aproape c` nu vom avea probleme, dar dac` iarna este uscat`, cu temperaturi foarte sc`zute, asta va fi deja o problem`.”

\n SUA un an, unde am cultivat numai

hibrizi Pioneer [i atunci m-am \ndr`gostit de

Pioneer Farmer Club|n afar` de [tiin]` [i produse, Pioneer dore[te s` le ofere clien]ilor [i servicii.Farmer Club reprezint` o mare asociere din domeniul agrar \n România [i \[i propune s` fie un program destinat fermierilor activi, o platform` comun` de beneficii, evaluare [i dezvoltare.Calificarea membrilor se va face \ncepând din ianuarie 2011, \n func]ie de s`mân]a contractat` \n sezonul 2011, dar [I de continuitatea [i stabilitatea rela]iei cu Pioneer \n anii anteriori. Se va ]ine cont de rela]ia comercial` avut` \n ultimii 5 ani.Pioneer a dezvoltat avantaje pentru membrii clubului, care sunt dispuse pe 4 categorii: membri Platinium, membri Gold, membri Silver [i dealeri. |nscrierea \n grup se va face automat, \n func]ie de cantitatea de s`mân]` contractat`, pân` \n aprilie, la floarea-soarelui [i porumb, iar pân` \n septembrie, la rapi]`. Din momentul \nscrierii \n club, pe pagina web special creat` pentru acesta,

membrii vor avea un user [i o parol` personale. La \nscriere se va elibera [i un card de membru, aferent categoriei de \ncadrare. |nscrierea \n club garanteaz` accesul permanent la oferte speciale, dar [i la evenimentele care vor fi destinate exclusiv membrilor clubului. Pentru a deveni membru Platinium, comanda minim` de s`mân]` este de 500 de saci de porumb, floarea-soarelui sau rapi]`. Pentru membrul Gold, comanda minim` este de 250 de saci, iar pentru membrul Silver - minimum 100 de saci.Membrii clubului au ca avantaje pre]uri speciale la produsele Pioneer, \n special la genetica nou`, acces la \ntâlnirile regionale ale clubului, acces la informa]iile specializate, \ntâlniri cu oficiali sau speciali[ti strìni.Beneficiile membrilor de]in`tori ai cardului Platinium sunt concretizate \n faptul c` vor primi 25 de saci din genetica nou`, participarea la evenimentul Pioneer al`turi

de familia regal`, \n aprilie 2011, [i o croazier` pe Marea Neagr`, \n iulie 2011.Prima \ntâlnire general` cu to]i membrii clubului este stabilit` pentru anul viitor, \n luna noiembrie, la Târgu Mure[. Membrii vor primi gratuit pentru câmpuri câte o sta]ie meteo.Membrii Gold vor primi gratuit 10 saci din genetica nou`, vor avea ocazia s` petreac` un weekend pe Marea Neagr`. Membrii Silver vor primi gratuit 5 saci de s`mân]` din genetic` nou` [i un weekend la Poiana Bra[ov, \n ianuarie 2012.

acelea[i suprafe]e, am constatat o diminuare

\ntâmpl` acela[i lucru ast`zi, c` apetitul pentru rapi]` a \nceput s`

este rezolvarea problemelor cu buruienile

din cultura florii-soarelui.

la Poiana Bra[ov, \n ianuarie 2012.

Decembrie 20102�

|n actuala Constitu]ie, se prevede c`, \n cadrul drepturilor social-economice [i culturale, este reglementat „dreptul la un nivel de trai decent”, dar lipse[te prevederea expres`, consacrarea expres` a dreptului omului la un mediu s`n`tos, nepoluat; or, este cunoscut faptul c` un drept fundamental trebuie s` aib` o consacrare expres` \n Constitu]ie, ceea ce presupune institu]ionalizarea unor garan]ii materiale, sociale [i juridice. Cu toate c` dreptul la un mediu nepoluat nu este consacrat \n documentele române[ti printre drepturile fundamentale ale cet`]eanului, este absolut necesar ca actuala legisla]ie privind protec]ia mediului s` cuprind` norme imperative privind prevenirea polu`rii mediului ambiant, iar dac` aceasta s-a produs accidental, luarea de m`suri rapide pentru depoluare.Calitatea vie]ii este direct legat` de calitatea mediului \nconjur`tor, de un mediu s`n`tos. Cel mai mare rol \n definirea expresiei „mediu s`n`tos [i echilibrat” [i \n afirmarea necesit`]ii recunoa[terii dreptului omului de a trai \ntr-un mediu nepoluat, ca drept fundamental, l-au avut documentele Conferin]ei ONU asupra mediului, ]inut` \n anul 1972.


www.agrimedia.ro

Actualmente, trìm o epoc` dramatic`, dominat` de nevoi umane extreme.Orice \ncercare de a le satisface [i de a rezolva „criza mediului” trebuie neap`rat s` includ` o schimbare a cursului istoric.Dac` oamenii sunt cei care au rupt „cercul vie]ii”, c`lùzi]i fiind nu atât de nevoi biologice, cât de omogenizarea social` - pe care au conceput-o pentru a cuceri natura, atunci, o dat` \n plus, pentru a supravie]ui, aprecia Barry Commer, trebuie s` \nchidem cercul… Trebuie s` \nv`]`m, spune el, cum s` \napoiem naturii bog`]ia pe care am \mprumutat-o de la ea. Insuficienta reglementare legislativ` a dreptului omului la un mediu nepoluat r`mâne o realitate, chiar [i \n condi]iile \n care textele formulate \n Constitu]ie acoper`, \n cea mai mare parte, expresiile folosite \n documentele interna]ionale, \n special \n principiile [i recomand`rile cuprinse \n documentele conferin]elor interna]ionale pe tema protec]iei mediului \nconjur`tor. Recunoa[terea dreptului de a trì \ntr-un mediu nepoluat, ca drept fundamental al omului, \n legisla]ia României, poate facilita o protec]ie mai eficient` a mediului [i prin crearea posibilit`]ii legale ca orice cet`]ean s`-i ac]ioneze \n justi]ie pe cei care polueaz` .

Se impune ca actuala legisla]ie \n domeniul protec]iei mediului s` vizeze imperativ dreptului omului la un mediu nepoluat, respectiv o total` protec]ie a factorilor de mediu, deoarece micile realiz`ri pe plan politic, economic [i ecologic de dup` 1989, dar [i prestigiul crescând de care se bucur` activitatea de ocrotirea mediului, pentru prevenirea polu`rii mediului, pentru oprirea testelor nucleare etc., readuc \n actualitate chemarea lansat` de profesorul Alexandru Borza, \n 1930, la deschiderea raportului prezentat la primul congres na]ional al naturali[tilor din România:„Va trebui s` insist`m ca toate legile [i ac]iunile \ntregii noastre administra]ii de stat s` fie p`trunse de principiile protec]iunii naturii. Numai astfel vom putea l`sa urma[ilor no[tri o Românie tot atât de bogat` \n frumuse]i [i comori naturale de importan]` etic`, estetic`, [tiin]ific` [i economic` pe care am mo[tenit-o de la str`mo[i [i pe care o cunoa[te \ntreaga lume [tiin]ific`. Vom crea astfel o atmosfer` de sfânt respect pentru natura str`bun`, care va fi izvorul cel mai puternic al unui sentiment patriotic, bine\n]eles [i al sentimentului de solidaritate cultural` universal`, ce trebuie s` \nmâneze \n viitor omenirea“. V

icto

r V~T~

MAN

U

Spre deosebire de alte state, \n legisla]ia actual` a Românieinu este prev`zut [i consacrat, nici expres, [i nici implicit, dreptul fiec`rui cet`]ean al ]`rii la un mediu nepoluat, ca drept fundamental al omului. De[i Legea general` privind protec]ia mediului, dar [i o serie de legi speciale din diverse domenii ale protec]iei mediului ambiant cuprind multe reguli de conduit` referitoare la protec]ia mediului natural (ap`, sol, subsol, aer etc.) sau artificial, nu se poate afirma [i sus]ine c` dreptul la un mediu nepoluat este consacrat legislativ ca un drept fundamental al omului.

Decembrie 2010 2�


www.agrimedia.ro

La data de 25 noiembrie, compania Syngenta a organizat, la Hotel InterContinental, un fastuos eveniment, cu prilejul anivers`rii a „10 ani de Inova]ie, Intensitate, Cre[tere sustenabil` [i Performan]`”.|n cadrul evenimentului, moderat de Mihaela R`dulescu, prezent`rile au fost sus]inute de personalit`]i din board-ul companiei. Paul Claxton, director executiv (CEO) al Diviziei Protec]ia Plantelor, Dimitris Drissis, director general al Diviziei de semin]e, al`turi de fermieri renumi]i din toate col]urile ]`rii, ca Raji El-Khalil, Lucian Buzdugan, Culi]` T`râ]` jr., Dimitrie Musc` [i Dumitru Manole.

Syngenta, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de semin]e [i produse pentru protec]ia culturilor, a înregistrat \n anul 2008 vânz`ri de 8,9 miliarde de euro. Compania este prezent` în România din anul 2002, având la \nfiin]are 14 angaja]i. |n prezent, compania are 83 de angaja]i [i o cifr` de afaceri de peste 130 de milioane de lei.

Syngenta este o companie interna]ional` de vârf, cu 25.000 de angaja]i, în peste 90 de ]`ri, cu to]ii dedica]i scopului de a cre[te poten]ialul plantelor. Prin cercetare, prezen]` global` [i angajament fa]` de parteneri, Syngenta contribuie la cre[terea productivit`]ii culturilor, protec]ia mediului înconjur`tor, a s`n`t`]ii popula]iei [i a calit`]ii vie]ii.

„Syngenta este lider mondial în agricultur`, orientat` spre dezvoltarea durabil` a lumii agricole prin inova]ie [i tehnologie. A fost creat` în anul 2000, îns` experien]a în domeniul plantelor dateaz` de mai multe decenii. În întreaga lume, speciali[tii Syngenta fac cercet`ri pe o gam` larg` de culturi, în condi]iile locale, împ`rt`[ind experien]a lor la nivel global. Aproximativ 4.000 de angaja]i din 5 centre de cercetare [i dezvoltare ale Syngenta sunt dedica]i scopului de a cre[te randamentul [i calitatea culturilor. În 2008, Syngenta a investit 969 de milioane de dolari în cercetare [i dezvoltare, plasându-se printre liderii industriei”, a declarat Paul Claxton, director general Syngenta Agro SRL România.

Produsele principale pe care le comercializeaz` sunt semin]ele [i produsele de protec]ia plantelor. Acestea sprijin` fermierii la nivel mondial în cre[terea cantit`]ii [i calit`]ii recoltelor lor. Syngenta ocup` pozi]ia de lider în protec]ia plantelor, precum [i locul al treilea pe pia]a semin]elor de mare valoare.

„Noi orizonturi înseamn` noi provoc`ri pentru agricultur`. Suntem încrez`tori, gra]ie experien]ei îndelungate [i parteneriatelor de succes construite. Aceastea justific` pozi]ia de lider mondial în agricultur`, performan]` atins` în cei 10 ani de existen]` Syngenta”, a declarat domnul Dimitris Drissis, director general al

Diviziei de semin]e Syngenta România. În contextul unei cereri explozive de alimente, furaje [i combustibili la nivel global, Syngenta dezvolt` produse pentru protec]ia plantelor [i semin]elor destinate fermierilor din toate regiunile lumii.

„Pân` în 2050, popula]ia lumii va cre[te cu 2 miliarde de oameni. Cum putem produce mai mult, de calitate mai bun`, protejând în acela[i timp mediul înconjur`tor? Credem c` plantele ofer` r`spunsul. Dezvolt`m noi semin]e, cu poten]ial genetic ridicat, [i tehnologii mai bune pentru protec]ia plantelor împotriva insectelor, bolilor [i buruienilor. Astfel, fermierii pot ob]ine recolte mai mari de pe suprafe]ele agricole existente. Este doar una dintre solu]iile prin care noi sprijinim fermierii pentru provocarea de mâine: s` produc` mai mult, cu mai pu]ine resurse”, apreciaz` domnul Drissis.Dac` \n anul 1960, de pe suprafa]a cultivat` a unui hectar de teren se hr`neau doi oameni, \n anul 2030, de pe acela[i hectar, va trebui s` se hr`neasc` 5 oameni.Produsele Syngenta pentru protec]ia plantelor sunt adaptate condi]iilor pedoclimatice din România [i contribuie la ob]inerea unor produc]ii ridicate, de o calitate crescut`. Gama larg` de produse [i solu]ii tehnologice de calitate este completat` de serviciile oferite partenerilor din toat` ]ara.

Syngenta pune la dispozi]ia fermierilor din România produse de cea mai bun` calitate, sigure pentru culturi, utilizatori [i mediu, sprijinindu-i în ob]inerea unor produc]ii sporite [i de calitate superioar`. Priorit`]ile companiei pentru sezoanele urm`toare pe pia]a din România sunt strâns legate de o dezvoltare rapid` a pie]ei locale.

10 ani Syngenta - provocarea de mâine

Sim

ona

MU

NTE

AN

U

Decembrie 20102�

Decembrie 2010 2�

Decembrie 2010�0

Conservarea fagurilor de rezerv`Se supun conserv`rii doar fagurii nereformabili, sorta]i pe categorii (deschi[i la culoare, \nchi[i la culoare, cu miere c`p`cit`, cu p`stur`) [i proteja]i de atacul furnicilor, g`selni]ei [i al [oarecilor. |n timpul conserv`rii, ramele se dispun la distan]` \ntre ele, deoarece curen]ii naturali de aer \ntrerup ciclul biologic al moliei cerii. |n dezvoltarea ei, g`selni]a (molia cerii) prefer` fagurii \nchi[i la culoare, dispu[i aglomerat, \ntunericul [i c`ldura. |n timpul conserv`rii, \n special \n sezonul activ, fagurii se supun unor tratamente chimice \n spa]ii \nchise etan[. |n acest scop, se folosesc: sulful, naftalina sau substan]e de tipul galerin, galezon [i acidul acetic glacial.Gazarea fagurilor de rezerv` cu substan]e de tip dioxid de sulf, rezultat din arderea sulfului (se tope[te la circa 115°C) este o ac]iune foarte eficient`. Bulg`rii de sulf m`run]i]i se presar` peste c`rbunii aprin[i dintr-o tav` (pentru a preveni incendierea dulapului), asigurând circa 50 g sulf/mc de spa]iu. Recipientul de ardere a sulfului se dispune deasupra stivei de rame, deoarece gazul degajat este mai greu ca aerul. Ca urmare a faptului c` dioxidul de sulf omoar` doar larvele [i fluturii moliei de cear`, nu [i ou`le acesteia, se repet` tratamentul \n cursul sezonului cald, la interval de 10 zile.Sunt apicultori care recomand` aplicarea a dou` fumiga]ii cu sulf: una toamna (\n lunile august-septembrie) la intrerval de 10 zile, [i una prim`vara (\n lunile aprilie-mai). Trebuie avut \n vedere faptul c` sulful ars \ntr-o atmosfer` umed` atac` sârmele ramelor. Pentru combaterea moliei de cear` se pot folosi [i fitile impregnate cu sulf, care se aprind \n arz`toare de sulf speciale. Prin introducerea naftalinei \n spa]iul de conservare a fagurilor se blocheaz` ciclul

biologic al moliei cerii. |n acest scop, \n spa]iul respectiv se introduc s`cule]i de tifon care con]in 25 g naftalin` [i care la temperatura obi[nuit` sublimeaz`. Dat fiind faptul c` naftalina, \n cantitate mare [i ]inut` un timp \ndelungat imprim` mierii un gust nepl`cut [i o aciditate mare, este bine ca tratamentul s` dureze 24-48 de ore [i s` fie repetat la interval de 10 zile. |nainte de a fi introdu[i din nou \n stup, fagurii tratati cu naftalin` sau cu sulf se aerisesc, \n mod obligatoriu, timp de 48-72 de ore. O linguri]` de paradiclorbenzen administrat pe o hârtie pus` pe podea asigur` o bun` protec]ie contra moliei cerii pentru un corp cu 10 rame. Rezultate bune se ob]in [i când se aplic` substan]e de tipul celor amintite mai sus (galezonul sau galerinul) pe o bucat` de material textil, care se a[az` peste rame.Acidul acetic glacial este activ atât asupra g`selni]ei, cât [i asupra sporurilor de Nosema apis. O cantitate de 120 ml de acid acetic glacial pus` \ntr-un vas deasupra spetezelor superioare ale ramelor asigur` conservarea [i dezinsec]ia unui corp de faguri. Fagurii de rezerv` deschi[i la culoare pot fi conserva]i cu bune rezultate \n aer liber sau sub [oproane, \n corpuri sau magazine suprapuse. Sub [opron, folosind ca suport 4 c`r`mizi, se pune un podi[or Snelgrove cu urdini[urile \nchise [i cu plasa de sârm` din centru descoperit`, peste care se a[az` prin suprapunere 6-8 corpuri sau magazine cu faguri sorta]i. |mbin`rile dintre corpuri se lipesc cu hârtie gumat`, pentru a nu l`sa spa]ii libere.Peste ultimul corp se pune un alt podi[or Snelgrove, care are [i el urdini[urile \nchise [i plasa de sârm` din centru descoperit`.

Curentul de aer creat face improprie desf`[urarea ciclului biologic al moliei cerii. |n loc de podi[oare Snelgrove se pot folosi [i plase din ]esatur` de sârm`. Trebuie avut \n vedere c` nu se supun conserv`rii fagurii cu multe celule de trântori, deteriora]i, rup]i, prea vechi, cu puiet mort, cu pete de diaree sau muceg`i]i, care pot fi purt`tori de germeni patogeni [i r`spândesc boli \n stupin`. Ace[ti faguri se vor reforma [i apoi se vor topi rapid, pentru a nu se degrada [i pentru a asigura s`n`tatea familiilor de albine. |n cazul \n care nu exist` posibilitatea extragerii cerii imediat dup` sortare, fagurii reforma]i [i reziduurile de cear` se compacteaz` sub form` de bulg`ri de diferite m`rimi.|n sezonul cald, fagurii reforma]i se introduc \n saci din material plastic [i se expun la soare pe un suport de tabl`. |n decurs de 10 minute, fagurii se topesc, dup` care se comprim` cu mâinile pân` se formeaz` bulg`ri. |n bulg`rii comprima]i puternic, g`selni]a nu dispune de spa]iii libere pentru depunerea ou`lor. |n fiecare an, dup` culesurile de var` [i terminând cu lunile de iarn`, se procedeaz` la revizia [i recondi]ionarea utilajelor apicole, inclusiv a stupilor. |n cazul recondi]ion`rii anuale a stupilor, se acoper` [i cr`p`turile ap`rute pe fund [i la col]urile interioare ale acestora, locuri preferate de fluturele de g`selni]` (Galleria Mellonela), pentru depunerea ou`lor, din care, dup` circa 10 zile, ies larvele, care atac` la \nceput fagurii m`rgina[i, apoi pe cei cu puiet, provocând adev`rate ravagii (fiecare larv` consum` circa 0,4 g de cear`). Pe lâng` aceasta, fluturele de g`selni]` este un activ transmi]`tor de boli de la un stup la altul, precum [i de la o stupin` la alta.

www.agrimedia.ro

|n condi]iile cre[terii sistematice a familiilor de albine, este necesar` realizarea unei rezerve de faguri protejate de invaziile parazitare. |n acest scop, fagurii de rezerv` se ]in \n spa]ii \nchise (dulapuri pentru rame, l`zi, camere special amenajate cu stelaje), sub protec]ia unor substan]e insecticide.

Vic

tor

V~T~

MAN

U

Decembrie 2010 �1www.agrimedia.ro

Decembrie 2010�2

Totodat`, \n cadrul tårgului au fost lansate solu]ii de finan]are avantajoase pentru fermieri. Societatea MAP a prezentat o astfel de ofert`, \n scopul facilit`rii achizi]iei de ma[ini [i utilaje agricole. Programul de finan]are este valabil pån` la data de 28 februarie 2011, este destinat, \n special, fermierilor care nu au proiecte pentru accesarea fondurilor europene [i const` \n oferirea de produse cu plata \n rate, f`r` avans, cu dobånd` de sub 10% pe an [i cu o perioad` de garan]ie atractiv`. „Suntem unici prin sistemul integrat pe care-l propunem, prin consultan]a [i solu]iile de cofinan]are puse la dispozi]ia fermierilor no[tri. Agricultorii care au \ntre 50 [i 200 ha vor deveni, \n viitor, for]a agriculturii romåne[ti [i \n noi au g`sit un partener. Produsul financiar, cu plata \n rate [i f`r` avans, este destinat celor care nu au accesat bani europeni [i, consider`m, c` va avea succes”, a afirmat dl Mauro Frola, pre[edintele companiei MAP Romånia. Pentru clien]ii fideli companiei MAP, a fost lansat un program dedicat reviziei de iarn` la ma[inile agricole, cu discounturi ce ajung pån` la 10% la manoper`, iar plata integral` se poate face \n luna august a anului viitor, dup` prima recolt`. Pentru a lansa produse

financiare avantajoase, MAP colaboreaz` cu banca italian` Sanpaolo Bank.Alte firme expozante au prezentat la tårgul IndAgra Farm, \n func]ie de specificul lor de activitate, utilaje noi, ma[ini agricole de ultim` genera]ie sau sisteme performante de stocare a produc]iei agricole. Pentru a afla \ns` mai multe despre aceste nout`]i, am cules informa]ii de la unii reprezentan]i ai acestor societ`]i.

Valentin Nae, director comercial Feronia Agritech„Firma Feronia Agritech a fost \nfiin]at` \n

Opinii culese la tårgul IndAgra Farm 2010

acest an [i, datorit` rezultatelor bune pe care le-am ob]inut, am devenit dealeri autoriza]i pentru tractoarele Valtra pe zona Munteniei. Tårgul IndAgra ne ofer` un prilej excelent de afirmare \n scurt timp la nivelul \ntregii ]`ri, avånd \n vedere c` aici vin fermieri din toate zonele ]`rii s` se intereseze de tot ce este nou \n domeniul agricol. La expozi]ie, ne prezent`m cu dou` modele de tractoare marca Valtra, unul de 124 CP, iar cel`lalt de 139 CP. Ambele tractoare dispun de motor Sisu, recunoscut datorit` performan]elor sale. Gama noastr` de tractoare porne[te de la 74 CP [i ajunge la 370 CP. De asemenea, la cerere, putem aduce tractoare de puteri mici pentru lucrul \n planta]iile viticole sau pomicole. Al`turi de Valtra, vindem tractoare [i combine marca Fendt [i utilaje de la m`rcile Horsch, Knoche, Lemken etc. |n portofoliu avem remorci tehnologice marca Hawe [i piese de schimb pentru majoritatea ma[inilor agricole. |n privin]a tårgului, \l consider slab din punct de vedere al num`rului firmelor expozante, \ns` cel al vizitatorilor interesa]i a fost destul de mare.”

www.agrimedia.ro

Cea de-a XV-a edi]ie a tårgului IndAgra Farm a reunit o serie de firme doritoare s`-[i prezente gama de produse, dar mai ales nout`]ile din acest an. Cele din sectorul vegetal au venit cu soiuri [i hibrizi noi, care au o capacitate de produc]ie mai mare, iar firmele din ramura tehnic` s-au prezentat cu ultimele tehnologii din domeniu.

ai acestor societ`]i.

Valentin Nae, director

Decembrie 2010 ��

Remus R`dule], director general General Leasing„Suntem printre pu]inele firme, al`turi de MAP sau Maschio Gaspardo, fidele tårgului IndAgra, cu o prezen]` de 12 ani. |n opinia noastr`, edi]ia din acest an este una cu rezultate foarte bune, deoarece am \ncheiat numeroase contracte direct la stand. |n acest an, num`rul vizitatorilor care au venit la expozi]ie a crescut. |n privin]a nout`]ilor, avem o ma[in` de stropit autopropulsat` de la Agrifac, care nu are concuren]` pe pia]a romåneasc`. Printre avantajele sale se afl`: viteza dubl` de deplasare, datorit` sistemului de copiere a terenului; raport calitate/pre] foarte bun; consum redus de motorin`, productivitate m`rit` (500-700 ha/zi), precum [i posibilitatea recuper`rii investi]iei pe o perioad` scurt` de timp. Ma[ina poate fi folosit` de fermierii care au exploata]ii mari, de prestatatori de servicii, precum [i de cei care practic` horticultura, unde volumul de tratamente este mare.De la firma Gregoire am adus o ma[in` autopropulsat` de recoltat struguri, care dispune de un sistem performant de cur`]are a tuturor impurit`]ilor, pornind de la frunze, ciorchini sau sp`rturi provenite de la stålpii de sus]inere, astfel \ncåt acestea s` nu ajung` \n zona de presare. |n bunc`r ajung doar boabele de struguri de calitate. Murfatlar a achizi]ionat nou` astfel de ma[ini

[i, din datele lor, reiese c` au reu[it s` fac` o economie de un milion de euro, \n urma reducerii cheltuielilor cu munca manual`. Cu aceast` ma[in` se pot face [i tratamente fitosanitare, deoarece este multifunc]ional`. La expozi]ie ne prezent`m [i cu tractoare marca McCormick, de la cele mai simple modele pån` la cele performante, cu tehnologie de vårf. Actualmente, pe pia]` exist` cerere pentru tractoare simple [i durabile.O alt` noutate este semnarea unui contract cu firma Dieci din Italia, care produce \nc`rc`toare telescopice.|n acest an am reu[it s` deschidem [ase puncte de lucru \n mai multe zone ale ]`rii. |n cadrul societ`]ii, partea de service este foarte bine dezvoltat`, deoarece volumul mare de vånz`ri ne-a impus acest lucru. Pre]ul pieselor de schimb este la fel cu cel din fabric`, pentru c` avem contract direct cu produc`torul [i originalitatea pieselor este garantat` \n totalitate.”

Manuel Kergoat, inginer dezvoltare pentru Europa Central` [i de Est \n cadrul Maisadour Semences SRL„Particip`m la acest târg \nc` de când ne-am lansat pe pia]a din România, \n anul 2006. Edi]ia din acest an este mai bine organizat`, iar datorit` faptului

c` am avut un stand vizibil clien]ii nu au \ntârziat s` apar`.Pentru anul 2011 avem o serie de nout`]i. La porumb avem un portofoliu de 30 de hibrizi, dintre care trei sunt noi [i au fost testa]i \n re]eaua proprie de cercetare. Majoritatea hibrizilor de porumb pe care \i avem sunt clasici, dar avem [i hibrizi rezisten]i la erbicidul Focus, care combate eficient buruienile graminee din cultur` [i, \n special, costreiul. Pe partea hibrizilor cu toleran]` la erbicid avem un parteneriat cu firma BASF. La floarea-soarelui avem 12 hibrizi, dintre care doi sunt noi pe pia]`. Portofolilul hibrizilor de floarea-soarelui se \mparte \n patru categorii, astfel: hibrizi clasici, rezisten]i la atacul de lupoaie, rezisten]i la erbicidul Pulsar [i hibrizi cu un con]inut ridicat \n ulei. La cultura de rapi]`, pentru anul viitor avem patru soiuri [i un hibrid.|n ]ar` efectu`m loturi demonstrative cultivate cu porumb, floarea-soarelui [i rapi]`, iar toate rezultatele ob]inute sunt postate pe site-ul nostru. Anul acesta am avut circa 120 de loturi demonstrative. Ultimele filiale pe care Maisadour le-a deschis au fost \n Ucraina, Turcia [i Rusia. |n Ucraina, am realizat [i o fabric` de semin]e. Pia]a din România este una \n curs de dezoltare, \ns` problemele cele mai mari sunt lipsa surselor financiare [i politica instabil`, din cauza c`reia nu po]i \ntocmi planuri de viitor. Maisadour Semences a luat fiin]` prin unirea a 3.000 de agricultori \n anul 1936.”

Marius Cre]u, director comercial Saaten Union„Particip`m \n fiecare an la IndAgra [i consider c` este un prilej de a cunoa[te fermierii, de a ne face reclam`. Politica noastr` este aceea de a fi mereu aproape

Remus R`dule], director

de agricultori \n anul 1936.”

Marius Cre]u, director

este garantat` \n totalitate.”

de calitate. Murfatlar a achizi]ionat nou` astfel de ma[ini

organizat`, iar datorit` faptului

Marius Cre]u, director comercial Saaten Union„Particip`m \n fiecare an la IndAgra [i consider c` este un prilej de a cunoa[te fermierii, de a ne face reclam`. Politica noastr` este aceea de a fi mereu aproape

Marius Cre]u, director

Decembrie 2010��

de fermieri, care la acest târg vin din toate zonele ]`rii. Majoritatea fermierilor care au venit au fost cei care lucreaz` \ntre 5 [i 100 de hectare.La fiecare doi ani, Saaten Union \[i \mbun`t`]e[te portofoliul de semin]e pentru toate culturile: orz, orzoaic`, rapi]`, grâu [i alte cereale pìoase. Pentru 2011, avem hibrizi noi la rapi]`, dar [i soiuri. |i asigur`m pe fermieri c` s`mân]a pe care o achizi]ioneaz` de la noi se \ncadreaz` \n cele mai bune standarde de calitate. De asemenea, le garant`m ob]inerea de produc]ii superioare.”

Mirco Maschio, administrator Maschio Gaspardo„La târgul IndAgra, dispunem de un spa]iu expozi]ional de 800 mp, \n care prezent`m o gam` variat` de utilaje agricole. Mai exact, avem la stand 16 utilaje [i un model de frez` recondi]ionat`. De asemenea, am adus o ma[in` de service pentru ca fermierii s` poat` vedea nivelul nostru de echipare când facem diferite interven]ii [i repara]ii. Putem asigura piese de schimb pentru ma[ini construite chiar [i cu 30 de ani \n urm`.Aici prezent`m o selec]ie din toat` gama de utilaje produse: utilaje de preg`tit solul la adâncime, la suprafa]`, utilaje pentru preg`tirea patului germinativ, freze, grape rotative, combinatoare, ma[ini de sem`nat

cereale pìoase, sem`n`toare pentru legumicultur`, ma[ini de recoltat cartofi, ma[in` de \mpr`[tiat \ngr`[`minte chimice solide, t`v`lugi, discuri, grape cu disc, grubbere [i ma[ini pentru sem`nat direct \n miri[te.La IndAgra particip`m din anul 2003. Multe firme au decis s` nu participe, \ns` \n opinia mea aceasta este singura expozi]ie interna]ional` de agricultur`, reprezentativ` pentru România. Noi am avut tot timpul un mare succes, iar fermierii care vin sunt din toat` ]ara. Din p`cate, \n acest an expozi]ia de la Bucure[ti se ]ine \n acela[i timp cu târgul de la Bologna, care se organizeaz` o dat` la doi ani. Maschio Gaspardo se va prezenta \n Italia cu o sem`n`toare de pr`[itoare pe 36 de rânduri [i o l`]ime de 24 de metri. |n privin]a planurilor de viitor, vrem s` extindem fabrica de produc]ie de la Chi[ineu Cri[.”

Dana Culda, director de vânz`ri [i de marketing Z & A Logistic „La târgul IndAgra am venit cu produse destinate, \n special, sectorului viticol. Avem toc`tori de corzi de vie, ma[in` de sem`nat semin]e mici, de exemplu iarb`, ce poate fi folosit` \ntre rândurile de

vie sau pomi fructiferi, o ma[in` pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, precum [i ma[in` de recoltat struguri. Firma noastr` este distribuitor la nivel na]ional al grupului francez Pellenc, unul dintre cei mai importan]i furnizori pe partea utilajelor [i ma[inilor agricole destinate domeniului horticol [i viticol. |n stand mai avem foarfece electrice [i ma[ini electrice de legat, un toc`tor cu bra] [i un disc achizi]ionat cu fonduri europene de un fermier din jude]ul Constan]a. Noutatea din acest an este aceea c` am deschis o filial` la Urziceni, pentru a acoperi mai bine zonele Vrancea [i Buzù, cunoscute ca fiind importante regiuni viticole. Pe lâng` comercializarea produselor, asigur`m partea de piese de schimb precum [i servicii de service. Particip`m la târg din anul 2007, de când am luat fiin]` ca societate, iar la aceast` edi]ie consider c` s-a \nregistrat un num`r mai mic de expozan]i. Pe partea de proiecte, colabor`m cu Unicredit Leasing, iar pân` la ora actual` avem destule proiecte \n derulare, iar marea lor majoritate sunt pe M`sura 312.”

Ciprian P`tra[cu, reprezentant Tornum SRL„Tornum AB \[i are sediul \n Suedia, unde produce [i dezvolt` echipamente moderne de gestionare a cerealelor prin intermediul celei mai avansate tehnologii de produc]ie. Are mul]i ani de experien]` \n fabricarea sistemelor complete de gestionare a cerealelor pentru industria agricol`. Oferim servicii complete pentru uscarea, depozitarea [i condi]ionarea cerealelor atât pentru noile amplasamente industriale, cât [i pentru extinderea celor existente. Tornum \[i propune s` prezinte noua genera]ie de usc`toare de cereale cu recuperare

www.agrimedia.roDecembrie 2010��

preg`tirea patului germinativ, freze, grape rotative, combinatoare, ma[ini de sem`nat

ce poate fi folosit` \ntre rândurile de produce [i dezvolt` echipamente moderne de gestionare a cerealelor prin intermediul celei mai avansate tehnologii de produc]ie. Are mul]i ani de experien]` \n fabricarea sistemelor complete de gestionare a cerealelor pentru industria agricol`. Oferim servicii complete pentru uscarea, depozitarea [i condi]ionarea cerealelor atât pentru noile amplasamente industriale, cât [i pentru extinderea celor existente. Tornum \[i propune s` prezinte noua genera]ie de usc`toare de cereale cu recuperare

produc]ii superioare.”

Mirco Maschio, administrator

Chi[ineu Cri[.”

Dana Culda, director de

majoritate sunt pe M`sura 312.”

Ciprian P`tra[cu,


de energie, zgomot redus [i control al emisiilor de praf.|n opinia noastr`, anul acesta a fost mai bun decât cel precedent, când nimeni nu avea curajul s` investeasc`. Acum, lucrurile s-au mai deblocat datorit`, \n primul rând, pre]ului mare ob]inut de fermieri la valorificarea produc]iei agricole. |n acest an, am sesizat o cre[tere a cerin]ei pentru usc`toare, deoarece vremea ploioas` din timpul recolt`rii i-a obligat pe agricultori s` usuce produc]ia. |n privin]a târgului IndAgra din acest an, observ`m o mai bun` organizare [i un flux mai mare de vizitatori. Din p`cate, la aceast` expozi]ie nu au venit fermieri de top din România. Investi]ia \ntr-un sistem performant de stocare este destul de costisitoare.”

Cosmin Leu[tean, reprezentant al Mecanica Ceahl`u„Ca nout`]i pentru acest an avem, pe lång` SUP 32 DK, o sem`n`toare de \nalt` precizie, SK8 - DEL, cu br`zdar dubludisc. Ma[ina lucreaz` \n agregat cu tractoare cu puteri cuprinse \ntre 120 [i 150 CP. O alt` noutate este construc]ia unui

disc de 2,5 metri. Momentan vrem s` ne ax`m pe fabricarea de utilaje care se preteaz` gamei mijlocii de putere. Mecanica Ceahl`u are o tradi]ie de 90 de ani [i \ntotdeauna a venit cu utilaje noi, cu \mbun`t`]iri, astfel \ncåt s` p`streze interesul fermierilor fa]` de produsele fabricate. |n privin]a posibilit`]ilor de achizi]iei, noi practic`m un sistem propriu de rate, pe care-l folosim cu succes. Actualmente, suntem \n faza de discu]ie privind participarea la un tårg care se va organiza \n vara anului viitor [i acolo ve]i avea posibilitatea de a testa utilajele noastre, pentru c` dorim s` facem demonstra]ii practice.”

Teo Georgantas, reprezentant al Haifa Southeast Europe SA„Particip`m pentru prima oar` la târgul IndAgra [i ne bucur`m de faptul c` sunt vizitatori, \ns` mul]i dintre ei sunt fermieri, nu [i dealeri. Am venit pentru a \nt`ri prezen]a noastr` pe pia]a din România, s` g`sim noi dealeri, deoarece la ora actual` lucr`m pe aceast` pia]` doar cu cinci distribuitori. Compania Haifa a fost fondat` \n anul 1967, \n Israel, iar activitatea principal` const` \n producerea

de fertilizan]i [i \ngr`[`minte chimice. Compania opereaz` \n peste 100 de ]`ri din lume.”

Mihai Paraschiv, reprezentant al MG Trade Engineering SRL„Particip`m \n mod frecvent la târgul de agricultur` IndAgra, iar cel organizat \n acest an pare a fi mai pu]in diversificat fa]` de cel precedent. Totu[i, \n pavilionul destinat echipamentelor de procesare [i stocare a produc]iei agricole firmele prezente au fost mai numeroase. Firma noastr` este dealer-ul companiei americane GSI \n România, cel mai mare produc`tor din lume \n acest domeniu.Fiind unul dintre principalii furnizori de pe pia]a României, MG Trade Engineering a livrat sisteme de stocare [i procesare cereale \n circa 30 de jude]e. Suntem cunoscu]i \n special prin sistemul de aerare cu podea perforat` pe toat` suprafa]a silozului [i usc`toarele orizontale computerizate.Sistemul de aerare men]ionat asigur` ni[te avantaje certe. Este cel mai precis [i eficient sistem de aerare/p`strare \n silozuri cunoscut pân` \n prezent, \n condi]iile \n care funda]ia are cel mai mic

www.agrimedia.ro

din lume.”

Mihai Paraschiv, reprezentant

costisitoare.”

Cosmin Leu[tean,

demonstra]ii practice.”

Teo Georgantas, reprezentant

Decembrie 2010 ��www.agrimedia.ro


cost cu putin]`.|n ]ar` am realizat atât proiecte comerciale, portuare, cât [i de ferm`. Comecializ`m sisteme cu capacit`]i de la 500 la 110.000 tone. Printre beneficiari: Agro Chirnogi SA, Silotrans Agigea, Suinprod SA Roman, Hercules SA Br`ila, Agrobanat SA, European Drinks, Agricola Interna]ional Bac`u, Elsit Com SRL, Agromixt SRL, Chirea Com [i lista poate continua pân` la cei aproximativ 100 de utilizatori ai echipamentelor noastre.”

Doru Costachescu, director zonal de vånz`ri Linzer Agro Trade „Ca noutate, avem trei produse. Unul dintre acestea este Linzer Max 18/25/0 destinat culturilor de cåmp. Este un bun \nlocuitor al \ngr`[`mintelor MAP [i DAP, deoarece are o solubilitate mult mai bun`. Am avut succes cu acest produs, culturile fertilizate cu acesta s-au dezvoltat foarte bine. Produsul poate fi folosit foarte bine [i la cultura de porumb. Pentru legumicultur`, [i nu numai, avem produsul Linzer Top 12/12/17, care con]ine [i microelementele bor, zinc [i magneziu. Avantajul acestui produs este acela c` potasiul se afl` sub form` de clorur` [i de sulfat. Clorul din clorura de potasiu nu este \ntotdeauna acceptat \n cantit`]i mari de c`tre plante, iar potasiul sub form` de sulfat este mult mai u[or asimilat de c`tre culturi. Mai avem un \ngr`[`månt NPK 12/10/20 [i sulf, care poate fi administrat culturilor de cartof. Portofoliul nostru de produse cuprinde \ngr`[`mintele complexe granulate, iar calitatea lor este superioar`. |n stand prezent`m cåteva imagini cu prima fabric` de nitrocalcar construit` de Linzer Agro Trade \n urm` cu 70 de ani.

|n Romånia, firma a luat fiin]` \n anul 2005, iar din 2006 suntem prezen]i la tårgul IndAgra. Edi]ia din acest an este mai slab organizat` [i cu un num`r mai mic de expozan]i.”

Cristian Calu, director zonal Yara„Particip`m \n mod constant la tårgul IndAgra, deoarece suntem printre cei mai importan]i juc`tori pe pia]a \ngr`[`mintelor chimice. Gama noastr` de produse este una complet`, cuprizånd \ngr`[`minte complexe granulate, fertilizan]i destina]i sectorului horticol, produse foliare etc. Avem produse pentru toate culturile agricole. Ca nout`]i, \ncepånd din acest an avem \n portofoliu un produs destinat, \n principal, culturilor horticole, denumit Kristalon. Toate produsele noastre le livr`m prin distribuitori [i pån` la ora actual` lucr`m cu circa 10 distribuitori care au acoperire

local` [i na]ional`, cum este firma Sumi Agro.|n stand am adus [i cåteva monstre de \ngr`[`minte complexe, pentru a se vedea granula]ia, puritatea [i modul de prezentare a produsului. Pentru pia]a din Romånia, ne aprovizion`m de la fabricile din Finlanda, Norvegia [i Olanda. Yara este un trust cu acoperire mondial`, care de]ine numeroase fabrici \n toat` lumea.”

Irina Mitroi, director marketing Ecoplant SRLPavel Ioan, director al SC Propal Invest SRL„Societatea a luat fiin]` \n anul 1997, iar gama de produse cuprinde utilaje pentru mor`rit, [necuri transportoare/elevatoare, toc`tori de furaje, batoze de porumb, zdrobitoare, desciorchinatoare, prese de fructe [i struguri, mori de cereale etc. Suntem la a patra participare la tårgul

www.agrimedia.ro

expozan]i.”

Cristian Calu, director zonal

distribuitori [i pån` la ora actual` lucr`m cu circa 10 distribuitori care au acoperire

Suntem la a patra participare la tårgul

www.agrimedia.ro

utilizatori ai echipamentelor noastre.”

Doru Costachescu, director

numeroase fabrici \n toat` lumea.”

Irina Mitroi, director


IndAgra [i ne bucur`m c` a fost bine organizat [i au existat numero[i vizitatori.”

Adrian Mul]escu [i Marian Baronescu, reprezentan]i ai Yuksel Seed„Suntem de trei ani pe pia]a romåneasc` [i la IndAgra particip`m de doi ani. Yuksel Seed este o firm` din Turcia, produc`toare de semin]e destinate sectorului legumicol, avånd una dintre cele mai mari case de produc]ie din lume, ce se \ntinde pe o suprafa]` de 60 de hectare. |n afar`

de calitatea noastr` de importatori, noi suntem [i produc`tori de legume. |nainte de a comercializa aceste semin]e, le-am tesat \n propriile ferme. Principalele caracteristici pe care le-am urm`rit au fost capacitatea de produc]ie, calitatea, propriet`]ile organoleptice [i cerin]ele de p`strare.Pentru c` soiurile se adapteaz` foarte bine condi]iilor de clim` [i sol din ]ara noastr` [i dau rezultate bune, am decis s` devenim importatori pentru pia]a autohton`. Cu aceste soiuri am eliminat perisabilitatea. Fructul copt poate r`måne pe plant` chiar [i 45 de zile f`r` s` fie afectat` calitatea. Gama noastr` de produse cuprinde semin]e pentru tomate, castrave]i, vinete, ardei, pepene galben [i verde. Dac` ar fi s` alegem un soi reprezentativ, acesta este, f`r` \ndoial`, soiul de tomate Antalya. Productivitatea sa pe un ciclu lung de produc]ie este de peste 200 tone/ha. Tårgul IndAgra din acest an are un pavilion mai mare pentru partea de legumicultur` [i interesul vizitatorilor este destul de mare. Anul trecut am realizat o promovare a semin]elor \n marile bazine legumicole din ]ar`, iar oamenii au \nceput deja s` ne cunoasc`. Cei care colaboreaz` cu noi pot beneficia de consultan]` [i le putem

oferi [i tehnologii de cultur`. Pentru anul viitor sper`m s` fim cåt mai aproape de produc`tori.”

Gabriel Morar, asistent marketing Tehnofavorit SA„Ca noutate, avem o moar` aplatizor cu val]uri MAV 7,5 kW, care permite m`cinarea prin aplatizare a diverselor tipuri de cereale, la grosimi variabile [i care ajunge la o productivitate de pån` la 2.000 kg/h, \n func]ie de tipul cerealelor. Aceast` moar` face un produs ideal pentru

produc`tori.”

Gabriel Morar, asistent

organizat [i au existat numero[i vizitatori.”

Adrian Mul]escu [i Marian

Decembrie 2010�0 www.agrimedia.ro

hrana rumeg`toarelor, iar procentul de praf este redus fa]` de morile cu cioc`nele. O alt` noutate este aceea c` am reluat produc]ia la batozele de porumb pentru c` exist` cerere. Prezent`m \n stand o batoz` de porumb BP-00, cu dubl` ac]ionare, performant`, care permite batozarea a 3.000 kg/h de porumb [tiule]i. Tot \n gama nout`]ilor este inclus` [i ma[ina de erbicidat cu l`]ime de lucru de 24 metri [i \n`l]ime de 2 metri. Bazinul are o capacitate de 2.500 l, iar dozarea se face automat, comandat` de computer. Ma[ina este ideal` pentru culturile \nalte, cum este rapi]a. Avem sistemele FNC care includ moara structural`, cu o productivitate de 9 tone/h. De tårg suntem mul]umi]i, spre deosebire de anul trecut, când vizitatorii au fost pu]ini. Acum am reu[it chiar s` vindem utilajele direct de la stand.”

Vasile Naver, director tehnic Novus Constan]a„Societatea a fost \nfiin]at` \n urm` cu 15 ani, iar principala activitate const` \n producerea sistemelor de iriga]ii. Secundar, ne ocup`m [i de construc]ia confec]iilor metalice. Pe partea sistemelor de iriga]ii avem trei grupe mari: motopompe (32 de tipuri); sisteme de irigare prin tamburi [i prin furtunuri. La furtunuri avem diferite diametre, de la 50 mm pân` la 100 mm [i lungimi de la 150 m pån` la 500 m. Producem [i generatoare de curent, de la 10 kVA pân` la 100 kVA. De asemenea, \n gama de produse avem motopompe pentru piscicultur`, unde este nevoie de debite mari [i presiuni mici pentru a trece apa dintr-un bazin \n altul. Ca noutate, avem motopompa de 600 mc/h [i 6 bari presiune. Cu aceast` motopomp` ne adres`m marilor fermieri care au surs` de ap` [i trebuie s-o transporte la distan]e

mari. Construim [i pompe submersibile, iar recent am \ncheiat o colaborare cu o firm` de foraj pentru montarea acestor pompe.Am participat la toate edi]iile acestui tårg dedicat domeniului agricol, iar acum dispunem de circa 50 mp spa]iu expozi]ional. De regul`, particip`m la toate tårgurile de specialitate importante, precum RomAgrotec, Agralimex etc.”

Pavel Ioan, director al SC Propal Invest SRL„Societatea a luat fiin]` \n anul 1997, iar gama de produse cuprinde utilaje pentru mor`rit, [necuri transportoare/elevatoare, toc`tori de furaje, batoze de porumb, zdrobitoare, desciorchinatoare, prese de fructe [i struguri, mori de cereale etc. Suntem la a patra participare la tårgul IndAgra [i ne bucur`m c` a fost bine organizat [i au existat numero[i vizitatori.”

Marius Coman, director marketing MAT Craiova„Suntem prezen]i la IndAgra, pentru \ntâia oar`, cu noua variant` a tractorului

Zimbru, care este o noutate absolut` pentru fermieri. Tractorul este \mbun`t`]it, se deosebe[te de vechea serie prin monitorizare, transmisie, cabin` [i confort. Modelul expus are 260 CP, \ns` gama Zimbru cuprinde cinci modele, care pornesc de la 200 CP [i ajung pân` la 320 CP. Am efectuat o serie de teste \n câmp cu noul tractor Zimbru, rezultatele au fost bune, iar din luna septembrie l-am lansat pe pia]`.Alte nout`]i: avem o sem`n`toare de pr`[itoare, o ma[in` de fertilizat dubl`, cu doi distribuitori, scarificatoare, grape cu discuri [i pluguri reversibile. Pentru viitor, avem planuri de modernizare. Avem un proiect de investi]ii \n valoare de 10 milioane de euro, care este \n curs de implementare [i const` \n modernizarea fabricii, pentru a produce la standarde europene. Pe perioada târgului avem un discount de 5% la toate produsele pe care le comercializ`m.”

Alexandru Geczi, director na]ional de vânz`ri Irum SA „La edi]ia a 15-a a târgului IndAgra Farm, SC Irum SA [i SC Maviprod SRL se prezint` cu dou` premiere na]ionale. Societatea Maviprod prezint` noua genera]ie de motoare Perkins, care \ndeplinesc stagiul III B/4 interimar de poluare, iar Irum cu tractoarele agricole TAG, create \n colaborare cu Belarus Tractor Minsk.|n stand am expus dou` modele de tractoare agricole, de 95 [i 110 CP. De când am lansat aceste tractoare, reac]ia fermierilor a fost favorabil`, \nregistrând pân` acum circa 40 de ma[ini livrate. Ob]inerea acestor rezultate se datoreaz` raportului pre]/calitate foarte bun. De asemenea, pentru produsele noastre oferim o garan]ie de 2 ani sau de 1.500 de ore

vindem utilajele direct de la stand.”

Vasile Naver, director tehnic

precum RomAgrotec, Agralimex etc.”

organizat [i au existat numero[i vizitatori.”

Marius Coman, director

le comercializ`m.”

Alexandru Geczi, director


de func]ionare. Deocamdat` avem cinci dealeri, \ns`, \n viitor, echipa se va m`ri, astfel \ncât s` acoperim \ntreaga ]ar`.”

Diya Shoucair, administrator Farm Tech SRL„Noi suntem importatori de \nc`rc`toare frontale multifunc]ionale Schaffer, fabricate \n Germania, remorci tehnologice Strautmann, tot din Germania, [i toc`toare de paie Teagle din Marea Britanie. Toate produsele noastre au o calitate excep]ional`. |nc`rc`toarele frontale sunt \ntr-o gam` divers`, avånd pån` la 50 de accesorii diferite, ce pot fi folosite \n toate activit`]ile din agricultur`, la ferme de bovine, porcine, p`s`ri [i ferme vegetale. |nc`rc`toarele marca Schaffer sunt singurele articulate la mijloc, au cabina mare, vizibilitate bun` [i o rapiditate mare. |n fiecare an, num`rul de accesorii a crescut. Acum trei ani erau aproximativ 30 de accesorii, iar acum au ajuns la 50. |n fiecare an avem nout`]i. Anul acesta am adus un s`p`tor de [an]uri, recomandat \n special pentru sistemele de iriga]ii. Deja ne gåndim ca la anul s` aducem cel mai mare \nc`rc`tor frontal

telescopic din lume, articulat la mijloc, care poate ridica 4 t la o \n`l]ime de 7,5 m. Anul viitor vom completa gama, astfel \ncåt s` putem avea toat` tehnica necesar`. Vom aduce tractoare [i combine din Germania. Sediul nostru este \n localitatea S`ftica, unde avem un spa]iu de expundere de peste 3.000 mp, iar deschiderea oficial` o vom face probabil \n luna ianuarie. Tårgul din acest an a fost unul bun, vremea a fost frumoas`, iar vizitatori au fost mul]i. Aici avem un spa]iu expozi]ional de 300 mp, \n 2006 aveam doar 60 mp, iar anul viitor vom fi prezen]i cu mai multe utilaje.”

Roxana Iovi]`, director de vânz`ri Az Inox„Societatea AZ Inox are o experien]` de mai bine de 40 de ani \n realizarea echipamentelor tehnologice. Noi suntem produc`tori de instala]ii pentru prelucrarea strugurilor [i vinului, nu [i comercian]i. Prioritatea noastr` este calitatea produselor. Putem realiza toate instala]iile necesare unei crame, \ncepând de la proiectare pân` la dotarea ei [i, de asemenea, crame la cheie

dup` specifica]iile exigente ale clien]ilor no[tri. Produsele noastre le-am expus \n showroom-ul firmei Paolo Consult, cu care, de altfel, colabor`m.

Dee L`sc`u Iuliu, adminstrator Diana Trans SRL„Particip`m pentru prima oar` la IndAgra [i pân` acum am avut o surpriz` pl`cut`, deoarece am avut mul]i vizitatori [i sper`m s` ob]inem rezultate bun` dup` acest târg. Am venit cu utilaje [i ma[ini agricole destinate culturilor de câmp, pornind de la pluguri, discuri, sem`n`tori, utilaje pentru furaje, cositori, greble etc. Toate produsele sunt fabricate \n Polonia, de firma Akpil. Societatea a fost \nfiin]at` \n 2002 [i din 2005 am adus aceste produse, iar reac]ia a fost una pozitiv`. Avem un service mobil, care poate ajunge direct la client, indiferent de zon`. Lucr`m cu mai mul]i parteneri \n toat` ]ara, \ns` avem o prezen]` mai concentrat` \n zona Moldovei [i \n partea de sud a ]`rii. Alt` activitate a noastr` este aceea c` putem vinde tractoare [i utilaje la mâna a doua.”

astfel \ncât s` acoperim \ntreaga ]ar`.”

vom fi prezen]i cu mai multe utilaje.”

Roxana Iovi]`, director de


special pentru sistemele de iriga]ii. Deja ne gåndim ca la anul s` aducem cel mai mare \nc`rc`tor frontal

de la proiectare pân` la dotarea ei [i, de asemenea, crame la cheie

mâna a doua.”

de altfel, colabor`m.

Dee L`sc`u Iuliu,


Dan Florea, reprezentant al Enguiz SL„Suntem de patru ani pe pia]a româneasc`, iar la târgul IndAgra particip`m de trei ani. Firma produc`toare este din Spania [i are o experien]` de 70 de ani. Frezele [i toc`toarele sunt reprezentative pentru firma Enguiz, care produce freze cu o l`]ime de la 1 pân` la 5 metri. Gama noastr` de produse mai cuprinde ma[ini de tocat resturi vegetale, remorci tehnologice, ma[ini de erbicidat, ma[ini pentru planta]ii viticole

[i pomicole, dar [i de câmp. Ca noutate, avem o frez` rotativ`. |n ]ar` am f`cut o serie de demonstra]ii, la Constan]a, Br`ila, iar fermierii au fost surprin[i de calitatea, robuste]ea [i productivitatea utilajelor agricole produse de firma noastr`.”

Adrian Bianu, administrator Agrar Clima SRL„Suntem la a doua participare la acest târg [i ne declar`m mul]umi]i din punct de vedere al clien]ilor care ne-au vizitat la stand. Din acest an lucr`m cu un nou

furnizor pe partea de ambalare, mai exact cu firma Sorma Group din Italia. |n 2010, am realizat patru linii de ambalat, majoritatea sunt pe partea de cartofi, [i câteva depozite pentru stocarea cepei. Suntem specializa]i \n tehnologii pentru depozite de legume [i fructe. Majoritatea proiectelor noastre sunt pentru depozitarea de cartofi, ceap` [i morcovi. Un fermier care are peste 30 de ha cultivate cu cartofi poate deja s` se gândeasc` la investi]ia \n depozite. La Avrig, am f`cut o linie de sortat [i ambalat cartof pentru s`mân]`. Multe dintre proiectele pe care le avem nu dispun de fonduri europene.”

Dan Florea, reprezentant al

agricole produse de firma noastr`.”

Adrian Bianu, administrator

dintre proiectele pe care le avem nu dispun de fonduri europene.”

Ana

MU

ST~

}EA

Decembrie 2010�� www.agrimedia.ro

Anul acesta, linia de produc]ie Fendt a contorizat 100.000 de tractoare dotate cu transmisie Vario. Succesul Vario pe pia]` a determinat conducerea Fendt s` decid` dotarea cu trac]iune continu` Vario a tuturor tractoarelor livrate. A[adar, 100% Vario. Aceast` decizie înseamn` pentru produc`torii agricoli performan]e mai mari cu 10%, consum de combustibil mai mic cu 10% [i timp de lucru redus cu 10%.

Tehnologia Vario elimin` treptele de vitez`, oferind utilizatorului un raport de transmisie optim în orice condi]ii de lucru [i pe orice tip de teren. Acest lucru înseamn` putere optim` în fiecare moment. Comanda Vario se realizeaz` prin intermediul unui joystick ergonomic. Manevrele complexe devin astfel u[or de realizat. Totul este asistat de Varioterminal, creierul întregului sistem.

Testele arat` c`, datorit` acestei tehnologii, în loc de 1.000 ore de lucru, utilizatorul va efectua doar 920. Cu alte cuvinte, sunt salvate dou` s`pt`mâni de lucru pe an, ceea ce înseamn` o reducere a consumului de combustibil cu 10%. Este un procent semnificativ, deoarece 60% din costurile generate de tractor sunt reprezentate de combustibil.Testele comparative [i impar]iale efectuate de DLG (German Agricultural Society) demonstreaz` superioritatea tractoarelor Fendt dotate cu transmisie Vario. Tehnologia Vario este implementat` pe pia]` din 1996, înglobând pân` în prezent 100 de milioane ore de utilizare. Ea face

Fendt - 100% Vario mai facil` exploatarea tractorului. Exclude utilizarea incorect` a treptelor de vitez` [i asigur` permanent viteza de lucru corect`. În compara]ie cu Vario, despre vechile transmisii PowerShift putem spune un singur lucru: prea obositoare pentru utilizatori.Pl`cerea de a conduce un tractor Fendt dotat cu transmisie Vario începe chiar de la demaraj. În 11 secunde ajunge]i la 60 km/h, beneficiind de o accelera]ie constant`, f`r` [ocuri. De asemenea, rularea cu o vitez` incredibil de mic` (20 metri/or`) este posibil` cu acest sistem.Utilizatorii tractoarelor Fendt beneficiaz`, începând cu acest an, de sisteme Vario pe toat` gama de tractoare, începând de la agilul 207Vario [i pân` la uimitorul 936Vario. Practic, fiecare Fendt a devenit Fendt Vario.Prin aceast` tehnologie, Fendt le ofer` clien]ilor s`i nu doar performan]e maxime în exploatare, ci [i pl`cerea de a conduce.Noile tractoare Fendt Vario sunt disponibile prin MEWI Import Export SRL - importatorul Fendt în România

MEWI Import Export SRLImportator Fendt în Româniawww.mewi.ro


Testele arat` c`, datorit` acestei tehnologii, în loc de 1.000 ore de lucru, utilizatorul va efectua doar 920. Cu alte cuvinte, sunt salvate dou` s`pt`mâni de lucru pe an, ceea ce înseamn` o reducere a consumului de combustibil cu 10%. Este un procent semnificativ, deoarece 60% din costurile generate de tractor sunt reprezentate de combustibil.Testele comparative [i impar]iale efectuate de DLG (German Agricultural Society) demonstreaz` superioritatea tractoarelor Fendt dotate cu transmisie Vario. Tehnologia Vario este implementat` pe pia]` din 1996, înglobând pân` în prezent 100 de milioane ore de utilizare. Ea face

Decembrie 2010 �5

Ana

MU

ST~

}EA

www.agrimedia.ro


|n opinia dlui ministru, concep]ia privind producerea de produse agroalimentare doar pentru satisfacerea necesarului intern este una p`guboas`. România are poten]ial agricol imens, \ns` el nu este exploatat. „Sectorul agricol este unul fundamental pentru România [i pentru evolu]ia sa viitoare. România trebuie s` devin` un produc`tor de produse agroalimentare pentru pia]a european`, [i nu numai. Acest lucru nu se va putea face doar cu anumite sectoare, doar cu produc]ie liniar`, ci cu toate ramurile agriculturii. Nu trebuie s` ne limit`m doar la produc]ia primar` sau doar la asigurarea necesarului intern, c`ci altfel România nu va avea niciodat` performan]`”, a precizat dl Tab`r`.

Ministrul Agriculturii a vorbit la conferin]a de deschidere, f`r` ocoli[uri, despre elementul speculativ prezent \n sectorul agroalimentar românesc: „Este necesar` crearea unui sistem deschis de fiscalitate, pentru a se putea lucra \ntr-un mediu protejat. Acest lucru este cerut [i de partenerii no[tri str`ini, pentru a putea avea \ncredere \n sistemul agricol romånesc. Sunt produc`tori care au cump`rat grâu la momentul recolt`rii, iar acum le este greu s`-l vând` pe pia]` pentru c`, probabil, le lipsesc documentele de provenien]` a acelor produc]ii. Este o problem` care ne apar]ine nou`, tuturor, [i care ar trebui s-o rezolv`m dac` dorim s` intr`m \ntr-o normalitate. Nu putem acorda la nesfâr[it tot ceea ce \nseamn` pl`]i na]ionale [i s` lu`m din buzunarul fiec`rui cet`]ean, f`r` s` echilibr`m aceste rela]ii”, a spus dl Tab`r`.|n discursul sus]inut de ministrul Agriculturii, cuvântul „performan]`” a fost

des rostit. Fermele agricole, indiferent dac` au profil vegetal sau zootehnic, vor fi \ncurajate s` produc` la un nivel de performan]` \nalt. „La nivelul ]`rii, fermele cu suprafe]e de 20-400 ha ocup` o pondere \nsemnat`, iar acestea pot asigura un nivel important de stabilitate. De aceea, \ncerc`m ca printr-o strategie foarte clar`, inclusiv prin M`sura 121, s` aducem acest sistem spre o zon` de performan]`. Vom veni cu un program special pentru fermele mici, pentru a le duce spre performan]`, s` \nceap` s` produc` pentru pia]`. Totodat`, nu excludem ajutoarele pentru fermele performante. Este loc pentru toate sistemele din agricultur`”, a declarat dl Tab`r`.Pentru a rezista pe pia]`, unde concuren]a este acerb`, fermierii români trebuie s` produc` mai mult, s` maximizeze produc]iile [i s` reduc` costurile. Cercetarea poate veni \n sprijinul acestora, prin punerea la dispozi]ie a unor soiuri [i hibrizi performan]i sau material biologic de mare valoare. „Ave]i \ncredere \n ceea ce ofer` cercetarea româneasc`. O s` constata]i c` materialul biologic, ob]inut cu mari eforturi \n condi]ii de nefinan]are, este excep]ional. Dac` am putea lega sectorul de cercetare cu cel de produc]ie, am fi câ[tig`tori. Materialul biologic de valoare cost` enorm pe pia]a interna]ional`”, a sus]inut ministrul Agriculturii.|n privin]a \nregistr`rii produc`torilor agricoli, dl Tab`r` a precizat c` acest lucru este important pentru a aduce fermierii \ntr-un sistem de legalizare. „Am extins perioada de \nregistarare a persoanelor, pentru a le aduce \ntr-un sistem de legalizare. Totodat`, este o condi]ie impus`

|ndemn c`tre pia]a european`de UE când se dau subven]ii, iar \n al doilea rând, \nregistrarea ne ajut` s` vedem specificitatea persoanei fizice \n sistemul agricol”, a afirmat dl Tab`r`.|n cadrul conferin]ei, un fermier din Covasna i-a cerut ministrului Agriculturii s` introduc` impozitul pe venit declarat pe proprie r`spundere [i s` elimine obligativitatea \nregistr`rii micilor produc`tori ca persoane fizice autorizate. |n opinia dlui Tab`r`, aceast` propunere poate fi luat` \n considerare [i a promis c`, \n cel mai scurt timp, o va analiza.

O nou` Politic` Agricol` Comun` din 2014|n cadrul conferin]ei, ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tab`r`, a vorbit despre noua reform` a Politicii Agricole Comune (PAC), precizând c` România trebuie s`-[i sus]in` ferm m`surile care o avantajeaz`, precum p`strarea subven]iilor pe suprafa]`.„Se vorbe[te despre o nou` viziune a Politicii Agricole Comune dup` anul 2013, iar la nivel comunitar agricultura este prima preocupare. Milit`m ca valoarea sprijinului direct s` fie la acela[i nivel cu cel prezent sau chiar mai mult [i s` se p`streze cei doi piloni ai PAC. Sus]inem ca nivelul subven]iilor s` nu se mai fac` \n func]ie de referin]ele istorice [i s` fie acela[i pentru toate statele Uniunii Europene. Vrem s` fim mai prezen]i [i mai tran[an]i, \n vederea sus]inerii intereselor noastre. De asemenea, vrem s` elimin`m birocra]ia, care este o piedic` \n accesarea fondurilor europene. Trebuie s` g`sim acele m`suri pentru a nu duce o zon` de control spre una birocratic`, care s` duc` la pierderea banilor”, a afirmat dl Tab`r`.

www.agrimedia.ro

Ana

MU

ST~

TEA

|ndemn c`tre pia]a european`

|n cadrul deschiderii oficiale a tårgului IndAgra Farm din data de 10 noiembrie 2010, dl Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a vorbit despre sectorul agricol romånesc \ntr-un mod transparent, prezentånd atåt problemele mari cu care acesta se confrunt`, cåt [i demersurile pozitive care sunt \ncercate pentru revigorarea lui.


Prezen]` slab` la pavilionul de agricultur` ecologic` de la IndAgra

La târgul IndAgra din acest an, pavilionul dedicat agriculturii

ecologice a fost destul de slab reprezentat. Produc`torii care

activeaz` \n acest sistem au fost prezen]i \ntr-un num`r mic, mai numeroase fiind firmele care se

ocup` cu inspec]ia [i certificarea produselor agroalimentare

ecologice. Aceste organisme, acreditate de Ministerul Agriculturii

[i Dezvolt`rii Rurale, au fost: Certrom, Austria Bio Garan]ie SRL,

Ecogruppo Italia [i Bios SRL Italia.

Oana Atomei, directorul sucursalei din România a Bios Italia, ne-a explicat, \n mare, participarea mai slab` a produc`torilor ecologici. „Din anul 2004, când societatea noastr` s-a lansat pe pia]a româneasc`, [i pân` \n 2009, sectorul agriculturii ecologice a avut o cre[tere vizibil`. Din acest an, din p`cate, se \nregistreaz` o stagnare, iar acest lucru este cauzat de lipsa subven]iilor [i, probabil, de teama de a investi”, a afirmat dna Atomei.Pu]inii produc`tori care au venit la târg s-au prezentat cu produse apicole, vin, ulei de floarea-soarelui [i ceaiuri ecologice. Vin ecologic din zona Dealu Mare a fost adus de Domeniile Viticole Franco-Române. Societatea a fost \nfiin]at` din dorin]a dlui Denis Thomas, proprietar [i vinificator în Bourgogne, de a crea o planta]ie ecologic` într-o regiune unde din soiul Pinot Noir se ob]in vinuri de nivel calitativ foarte ridicat. Dup` un studiu atent, a fost aleas` podgoria Dealu Mare din România, unde

climatul continental este apropiat de cel din Bourgogne [i solul consacrat pentru soiul Pinot Noir. Domeniul se întinde pe mai mult de 40 ha, situate în trei comune: Breaza, N`ieni, S`h`teni. Majoritatea viei a fost plantat` în anul 2000 cu soiuri nobile fran]uze[ti (Pinot Noir, Chardonnay, Merlot) [i române[ti (Feteasc` Alb`, Feteasc` Neagr`). Întreaga suprafa]` de vi]`-de-vie este situat` în pant`, din care o important` regiune este pe terase, unde s-au plantat, în special, soiurile Pinot Noir [i Chardonnay. Pe întreaga suprafa]` a domeniului se aplic` regulile agriculturii ecologice.Firma Sonnentor SRL s-a prezentat la IndAgra cu o gam` variat` de ceaiuri ecologice. Un proiect pe care firma vrea s`-l demareze este construc]ia unei mici fabrici de procesare.La târg, a fost remarcat` prezen]a unui procesator care a reu[it s` p`trund` pe pia]` cu ulei ecologic de floarea-soarelui. Daniel Custara, inginer LTA Mondial SRL, ne-a oferit mai multe informa]ii: „Producem dou` tipuri de ulei ecologic, de floarea-soarelui [i de rapi]`. Cel de floarea-soarelui este presat la rece [i se nume[te «Izabell». Cu acest ulei am p`truns mai greu pe pia]a intern`, \n schimb avem cereri mari pentru pie]ele din Italia sau Olanda, unde livr`m cantit`]i vrac. |n privin]a investi]iilor, actualmente lucr`m la \ntocmirea unui proiect FEADR pentru modernizarea fabricii. Proiectul are o valoare de aproximativ 4 milioane de euro [i include construc]ia

unui siloz, cu o capacitate de 10 mii de tone, [i modernizarea liniei de procesare a semin]elor oleaginoase. Preconiz`m c` \n doi ani vom finaliza acest proiect de

investi]ii”.Pe partea produselor apicole, am vorbit cu dna Georgeta Ghi]ic, care de]ine 100 de familii de albine, aflate \n perioada de conversie. „Din anul 1988, am \nceput activitatea apicol`, iar la \nceput am avut doar doi stupi. Acum avem 100 de familii de albine [i suntem \n anul doi de conversie. De trei ani am renun]at s` mai aplic`m tratamente albinelor. Nu am beneficiat de nici un sprijin, iar \n sistemul ecologic de produc]ie cheltuielile cresc cu 50%. |n acest an, produc]ia de miere a sc`zut. Dac`, \n medie, realizam 10 kg/stup, anul acesta am ob]inut 5-6 kg/stup”, a afirmat dna Ghi]ic. Pe partea fertilizan]ilor foliari destina]i agriculturii ecologice, singura firm` prezent` la târgul IndAgra din acest an a fost Panetone SRL. Aceast` societate, înfiin]at` în anul 1994, se ocup` cu producerea [i comercializarea de îngr`[`minte foliare, concentrate, tip Bionat Plus, cu extract din plante, [i fertilizan]i foliari tip Bionex, cu extract din plante, produse de pionerat cu rezultate deosebite în cre[terea productivit`]ii [i calit`]ii recoltelor vegetale. Naturalia Impex SRL a fost prezent` [i ea la IndAgra, domeniul s`u de activitate fiind producerea [i comercializarea, prin magazinele proprii, de produse naturiste, \ntr-o gam` variat`.O alt` societate prezent` la IndAgra a fost Shalom Bio Food, care se ocup` cu distribu]ia la nivel na]ional de produse alimentare [i nonalimentare certificate ecologic. Certificarea acestor produse este realizat` de organisme de inspec]ie acreditate de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. Societatea recomand`, sus]ine [i promoveaz` agricultura biologic`, care nu folose[te fertilizan]i [i pesticide, aditivi chimici sau regulatori de cre[tere, ci p`streaz` principiile nutritive s`n`toase ale alimentelor. Shalom Biofood este membru fondator al Asocia]iei Operatorilor din Agricultura Ecologic` BIO România, care, prin programele sale, \[i propune sensibilizarea popula]iei României asupra poten]ialului natural pentru agricultura ecologic`, dar [i asupra beneficiilor consumului de produse ecologice.

Ecogruppo Italia [i Bios SRL Italia.

Oana Atomei, directorul sucursalei din

milioane de euro [i include construc]ia

unui siloz, cu o capacitate de 10 mii de

Ana

MU

ST~

}EA


La edi]ia din acest an, standul dedicat agriculturii tradi]ionale a fost organizat separat de cel ecologic, \ntr-un spa]iu exterior, unde au fost amplasate 48 de c`su]e. Produc`torii s-au bucurat c` vremea frumoas` [i num`rul mare al celor care au venit la târg au favorizat vânz`rile. Au fost prezen]i produc`tori tradi]ionali din jude]ele Alba, Arge[, Bacù, Bihor, Bra[ov, Cara[-Severin, Covasna, Harghita, Maramure[, Mure[, Prahova, S`laj, Suceava [i Timi[.Vizitatorii care au trecut pragul expozi]iei au putut degusta s`rm`lu]e, pâine la ]est, produse lactate, preparate din carne sau vin fiert. La târg, produsele apicole au fost la mare cùtare. Szasz Ilyes, din jude]ul Harghita, care de]ine circa 400 de familii de albine, a adus produse apicole certificate ecologic. Produsele sale ajung, dup` cum ne-a spus, nu doar pe pia]a na]ional`, ci [i pe cea a Fran]ei sau Ungariei. Un alt produc`tor prezent la expozi]ie a fost Radu R`zvan, care de]ine la Câmpulung 175 de familii de albine, de la care recolteaz`, printre altele, miere poliflor`, de salcâm [i rapi]`. Alte produse apicole au fost aduse de Stan Vasile, din jude]ul Giurgiu, care are o stupin` cu 80 de familii de albine. Valorific` produsele, \n mare parte, \n pie]e volante [i târguri. Societatea SC Sara & Giuby din Re[i]a, produc`tor [i procesator de miere [i produse apicole, a fost, de asemenea, prezent` la târg.

Produse tradi]ionale aduse la IndAgra

www.agrimedia.ro

Ana

MU

ST~

}EA

Alte produse aduse la târg au fost cele lactate. Asocia]ia Valea Asùlui, condus` de dna Rodica Ferechiu, s-a prezentat cu astfel de produse. Din zona Branului, jude]ul Bra[ov, au fost aduse produse lactate, precum [i din carne. Asocia]ia Terra Foods a venit cu o gam` complex` de produse, precum: brânz`, produse de m`cel`rie, produse apicole, bùturi alcoolice naturale, fructe proaspete [i deshidratate, produse cerealiere, gemuri [i conserve. Toate produsele comercializate de aceast` asocia]ie sunt certificate na]ional, iar multe dintre ele au deja recunoa[tere interna]ional`. |n aceste produse, clien]ii pot reg`si adev`ratul gust al brânzei de stân`, pe cel al cârna]ilor [i al altor produse din carne [i, desigur, gustul [i mirosul deosebite ale bùturilor tradi]ionale.La târgul IndAgra, Asocia]ia Produc`torilor din Banatul Montan a adus brânzeturi, cârna]i [i [unc` afumat`. Din aceast` zon` a venit [i Asocia]ia Produc`torilor de R`chie. Cunoscuta zon` legumicol` Tecuci, din jude]ul Gala]i, a fost reprezentat` de produc`tori care au venit cu o gam` variat` de conserve de legume. Funda]ia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc a adus la târg sucuri naturale din fructe.Mircea Freisz, administratorul societ`]ii Bio Gardena din jude]ul Cara[-Severin, s-a prezentat la IndAgra cu conserve din ciuperci. „Avem o ciuperc`rie [i o unitate de procesare realizate prin programul

SAPARD, \n anul 2008. Valoarea proiectului a fost de 200.000 de euro. |n prezent, fabric`m 11 produse din ciuperci Pleurotus, pe care le comercializ`m \n magazine din jude]ele aflate în vestul ]`rii, dar [i în Bucure[ti. Primele vânz`ri le-am f`cut pe plan local, cererea a devenit tot mai mare, astfel c` gama de produse a fost marit`”, a afirmat dl Freisz.Societatea Sonimpex Serv Com SRL Topoloveni a adus un magiun natural de prune, care este produs dup` o retet` datând din anul 1914. |n afar` de produse alimentare, la târg au fost prezentate [i cosmetice 100% naturale. SC Complex Apicol Veceslav a adus produse cosmetice pe baz` de l`pti[or de matc`, cear` de albine, propolis, miere [i polen. Societatea Dibra Connection a adus s`pun natural. „S`punurile noastre con]in doar uleiuri vegetale, plante [i extracte din plante, miere, lapte de capr`, argil`, uleiuri esen]iale (extrase tot din plante), re]inând în produsul final întreaga glicerin` rezultat` în urma procesului de fabricare. Aceasta face produsele noastre ideale pentru pielea sensibil` [i pentru persoanele care doresc produse de îngrijire a pielii de calitate, fabricate din ingrediente naturale. S`punul fabricat în acest mod re]ine multe dintre calit`]ile naturale ale ingredientelor utilizate, cu cât acestea sunt mai bune, cu atât produsul rezultat fiind unul de calitate”, a afirmat Marius Bratu, administratorul societ`]ii.

|n cadrul târgului IndAgra, numero[i produc`tori din toate zonele ]`rii au venit s` \ncânte vizitatorii cu produse lactate, apicole, din carne, ciuperci, cu gemuri [i conserve din fructe, toate fabricate dup` re]ete tradi]ionale.

Decembrie 201050

PIA}A GRâULUIPia]a grâului, \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, a fost marcat` de cre[terea interesului pentru achizi]ii. Cre[terea pre]ului grâului a fost mai pregnant` pe pie]ele europene, ca urmare a sc`derii valorii monedei unice europene, \n compara]ie cu alte devize. Schimburile cu origine european` au beneficiat de un curs de schimb euro/dolar de 1,33, ceea ce a f`cut ofertele europene foarte atractive. Activitatea la export nu a fost accelerat` \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, ca urmare a faptului c` nu au fost eliberate certificate decât aferente cantit`]ii de 351.000 tone de grâu.

PIA}A PORUMBULUIPia]a porumbului a reactionat pozitiv \n ultima s`pt`mân` din noiembrie. Reluarea achizi]iilor a reprezentat un element pozitiv, dup` sc`derea pre]ului din ultima s`pt`mân`. Pia]a profit` din plin de elementele fundamentale, \n special de evolu]ia climatului. Seceta din Argentina risc` s` afecteze sem`natul, existând estim`ri de produc]ii mai mici decât cele ini]iale. Presiunea asupra porumbului din Argentina este mai mare [i pentru c` guvernul rus negociaz` importul a 3 milioane de tone, aceasta fiind solu]ia accesibil` pentru a face fa]` deficitului de cereale, estimat la circa 5 milioane de tone.

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

5.11.2010 - 27.11.2010 Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

www.agrimedia.ro

PIA}A GRPia]a grâului, \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, a fost

nu a fost accelerat` \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, ca urmare a faptului c` nu au fost eliberate certificate decât aferente cantit`]ii de 351.000 tone de grâu.

PIA}A PORUMBULUI

350

Bursa din Chicago 267.9 245.9 238.5 238.5 USD/tona

Bursa din zona Golfului Mexic 300.9 282.5 281.5 282.5 USD/tona, FOB

Bursa din Londra 169.3 163.9 165.9 177.3 LS/tona

GRAU

0

50

100

150

200

250

300

05.nov.10 12.nov.10 19.nov.10 26.nov.10

300

Bursa din Chicago 231.3 210.3 205.3 211.9 USD/tonaBursa din zona Golfului Mexic 263.9 241.3 236.9 243.9 USD/tona, FOB

Bursa din Paris 199.5 205.3 204.3 208.5 euro/tona

PORUMB

0

50

100

150

200

250

05.nov.10 12.nov.10 19.nov.10 26.nov.10

Decembrie 201050

Creil 175.3 176.9 173.3 166.9 USD/tonaDunkerque 185.7 185.5 183.5 184.5 USD/tonaMoselle 153.7 162.9 172.3 183.5 USD/tonaRouen 183.5 184.5 182.5 183.5 USD/tonaCreil** 216.9 213.3 208.5 215.3 USD/tonaMoselle** 210.7 208.5 212.3 223.7 USD/tona

ORZ, FRANTA, FOB

0

50

100

150

200

250

05.nov.10 12.nov.10 19.nov.10 26.nov.10

Pia]a grâului, \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, a fost marcat` de cre[terea interesului pentru achizi]ii. Cre[terea pre]ului grâului a fost mai pregnant` pe pie]ele europene, ca urmare a sc`derii valorii monedei unice europene, \n compara]ie cu alte devize. Schimburile cu origine european` au beneficiat de un curs de schimb euro/dolar de 1,33, ceea ce a f`cut ofertele europene foarte atractive. Activitatea la export nu a fost accelerat` \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie,

Pia]a grâului, \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, a fost marcat` de cre[terea interesului pentru achizi]ii. Cre[terea pre]ului grâului a fost mai pregnant` pe pie]ele europene, ca urmare a sc`derii valorii monedei unice europene, \n compara]ie cu alte devize. Schimburile cu origine european` au beneficiat de un curs de schimb euro/dolar de 1,33, ceea ce a f`cut ofertele europene foarte atractive. Activitatea la export nu a fost accelerat` \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie,

Data Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

5 nov.2010 231.3 263.9 199.5

12 nov.2010 210.3 241.3 205.3

19 nov.2010 205.3 236.9 204.3

26 nov.2010 211.9 243.9 208.7

Data Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

5 nov.2010 175.3 187.5 153.7 183.5 216.9 210.7

12 nov.2010 176.9 185.5 162.9 184.5 213.3 208.5

19 nov.2010 173.3 183.5 172.3 182.5 208.5 212.3

26 nov.2010 166.9 184.5 183.5 183.5 215.3 223.7



Bursa din Londra

5 nov.2010 267.9 300.9 169.3

12 nov.2010 245.9 282.5 163.9

19 nov.2010 238.5 281.5 165.9

26 nov.2010 238.5 282.5 177.3

GRâU

PORUMB

PIA}A ORZULUIPia]a orzului furajer este sus]inut` de realizarea exporturilor, la mijlocul lunii noiembrie volumul lor a fost de 87.395 de tone. Cererea interna]ional` este \n continuare important`, dac` lu`m \n calcul doar situa]ia din Rusia, care are nevoie de circa 5 milioane de tone de cereale pentru a-[i acoperi necesarul. Pe pia]a comunitar`, activitatea de achizi]ie este limitat`, a[teptându-se reluarea ei abia \n a doua parte a anului de pia]`.

Decembrie 2010 51

PIA}A RAPI}EIPia]a rapi]ei a \nceput bine ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, dup` care a \nregistrat anumite pierderi, ca urmare a elementelor tehnice, dar acestea nu au fost semnificative. Elementele fundamentale sunt esen]iale: produc]ia mondial` este \n sc`dere fa]` de cea din anul anterior de pia]`, iar cererea este \n cre[tere, mai ales \n Europa, ca urmare a solicit`rilor venite din partea fabricilor produc`toare de ulei.

PIA}A SOIEISe estimeaz` c` China va importa circa 4 milioane de tone de soia din SUA. Seceta instalat` \n America Latina \ntre]ine \ngrijor`rile legate de sem`natul soiei.

PIA}A FLORII-SOARELUIPre]ul florii-soarelui este \n sc`dere \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, ca urmare a evolu]iei consumului, precum [i a influen]elor celorlalte oleaginoase.

PIA}A SOIEI

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baza urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

www.agrimedia.ro

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baza urm`toarele

1480

1500

FLOAREA SOARELUI uleiBursa din Rotterdam 1440.3 1490.3 1450.3 1415.3 USD/tona

1360

1380

1400

1420

1440

1460

05.nov.10 12.nov.10 19.nov.10 26.nov.10

422424426

RAPITABursa din Paris 415.3 424.3 412.3 425.3 euro/tona

404406408410412414416418420422

05.nov.10 12.nov.10 19.nov.10 26.nov.10

RAPITA

05.nov.10 12.nov.10 19.nov.10 26.nov.10

PIA}A SOIEISe estimeaz` c` China va importa circa 4 milioane de tone de soia din SUA. Seceta instalat` \n America Latina \ntre]ine \ngrijor`rile legate de sem`natul soiei.

300

Bursa din Chicago 231.3 210.3 205.3 211.9 USD/tonaBursa din zona Golfului Mexic 263.9 241.3 236.9 243.9 USD/tona, FOB

Bursa din Paris 199.5 205.3 204.3 208.5 euro/tona

PORUMB

0

50

100

150

200

250

05.nov.10 12.nov.10 19.nov.10 26.nov.10

Data Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

5 nov.2010 175.3 187.5 153.7 183.5 216.9 210.7

12 nov.2010 176.9 185.5 162.9 184.5 213.3 208.5

19 nov.2010 173.3 183.5 172.3 182.5 208.5 212.3

26 nov.2010 166.9 184.5 183.5 183.5 215.3 223.7



Bursa din Rotterdam

5 nov.2010 467.9 496.7 1251.5

12 nov.2010 464.9 492.7 1296.3

19 nov.2010 444.3 474.5 1226.9

26 nov.2010 455.3 488.5 1214.7

Data Bursa din Paris

5 nov.2010 415.3

12 nov.2010 324.3

19 nov.2010 412.3

26 nov.2010 425.3

Data Bursa din Rotterdam

5 nov.2010 1440.3

12 nov.2010 1490.3

19 nov.2010 1450.3

26 nov.2010 1415.3

Data Bursa din Fran]a

5 nov.2010 460.9

12 nov.2010 475.7

19 nov.2010 485.5

26 nov.2010 475.5

SOIA

FLOAREA -SOARELUI - SEMIN]E

Decembrie 201052

Actul nr. - din 20 octombrie 2009: Acord de cooperare în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale din România [i Ministerul Agriculturii din Republica Popular` Chinez` - M.O. nr. 0751/10 noiembrie 2010

Ordinul nr. 251 din 5 noiembrie 2010 al ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condi]iilor specifice, a criteriilor de eligibilitate [i a termenilor de referin]` pentrua plicarea schemelor de pl`]i na]ionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglement`rile comunitare în domeniu - M.O. nr. 0754/11 noiembrie 2010

Ordinul nr. 252 din 10 noiembrie 2010 al ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologic` - M.O. nr. 0754/11 noiembrie 2010

Decizia nr. 1055 din 16 septembrie 2010 a Cur]ii Constitu]ionale a României referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (1) pct. A lit. c) [i art. 15 alin. (2) din Legea vân`torii [i a protec]iei

fondului cinegetic nr. 407/2006 - M.O. nr. 0754/11 noiembrie 2010

Ordinul nr. 130 din 5 noiembrie 2010 al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor privind condi]iile pentru declararea exploata]iilor de ovine [i caprine oficial libere de scrapie - M.O. nr. 0767/17 noiembrie 2010

Ordinul nr. 231 din 19 octombrie 2010 al ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru aprobarea con]inutului minim al protocolului de transmitere, f`r` plat`, a infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare apar]inând domeniului privat al statului, aflat` în administrarea Administra]iei Na]ionale a Îmbun`t`]irilor Funciare ori în administrarea sau în folosin]a societ`]ilor comerciale, sta]iunilor [i institutelor de cercetare [i produc]ie agricol`, unit`]ilor de înv`]`mânt agricol, situat` pe teritoriul organiza]iei, în proprietatea acelei organiza]ii, [i a con]inutului minim al protocolului de transmitere a infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare din domeniul public al statului, alta decât cea de iriga]ii, cu excep]ia celei principale sau a celei de prim ordin, situat` pe teritoriul unei organiza]ii, ori de transmitere a infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare din domeniul public al statului din cadrul unei p`r]i autonome func]ional dintr-o amenajare sau a unei întregi amenaj`ri de îmbun`t`]iri funciare aflate în proprietatea public` a statului ori a

unit`]ilor administrativ-teritoriale, situat` pe teritoriul unei federa]ii, în folosin]a gratuit` a acelei organiza]ii sau federa]ii - M.O. nr. 0770/17 noiembrie 2010

Ordinul nr. 115 din 13 octombrie 2010 al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor pentru modificarea [i completarea Normelor metodologice de aplicare a Hot`rârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe pia]` a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii Publice, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 1.321/2006/280/90/2007 - M.O. nr. 0776/19 noiembrie 2010

Ordinul nr. 238 din 25 octombrie 2010 al ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Hot`rârii Guvernului nr. 279/2010 privind reglementarea unor m`suri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorb]ie a fondurilor alocate pentru agricultur` aferente schemelor de pl`]i directe, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 97/2010 - M.O. nr. 0778/22 noiembrie 2010

Legea nr. 214 din 11 noiembrie 2010 pentru modificarea [i completarea anexei la Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010 5�

bunurilor imobile în care se desf`[oar` activit`]i de asisten]` sanitar-veterinar` - M.O. nr. 0778/22 noiembrie 2010

Legea nr. 225 din 25 noiembrie 2010 privind modificarea Legii nr. 14/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea European` pentru restructurarea agriculturii) dintre România [i Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare, semnat la Bucure[ti, la 28 decembrie 2007 - M.O. nr. 0798/29 noiembrie 2010

Ordinul nr. 135 din 22 noiembrie 2010 al pre[edintelui ANSVSA privind monitorizarea sistemelor de cre[tere a g`inilor ou`toare pentru produc]ia de ou` de consum, în conformitate cu legisla]ia european` specific` - M.O. nr. 0805/2 decembrie 2010

Ordinul nr. 136 din 23 noiembrie 2010 al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor privind mi[carea

suinelor vii pe teritoriul României [i pentru modificarea [i completarea unor norme sanitare veterinare - M.O. nr. 0805/2 decembrie 2010

Ordinul nr. 134 din 22 noiembrie 2010 al Pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor pentru aprobarea Normelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea [i controlul oficial al temperaturii alimentelor congelate rapid, destinate consumului uman - M.O. nr. 0805/2 decembrie 2010

Normele Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor privind fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea [i controlul oficial al temperaturii alimentelor congelate rapid, destinate consumului uman - M.O. nr. 0805/2 decembrie 2010

Ordinul nr. 248/4 noiembrie 2010 al Ministrului Agriculturii [i

Dezvolt`rii Rurale pentru aprobarea bugetelor de venituri [i cheltuieli pe anul 2010 ale institutelor na]ionale de cercetare-dezvoltare care func]ioneaz` în subordinea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0806/2 decembrie 2010

Ordinul nr. 265 din 26 noiembrie 2010 al ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru modificarea anexei „Modul de implementare, condi]iile specifice [i criteriile de eligibilitate pentrua plicarea schemelor de pl`]i na]ionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglement`rile comunitare în domeniu“ la Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 98/2010 - M.O. nr. 0807/3 decembrie 2010

Ordonan]a de Urgen]` a Guvernul României nr. 102 din 17 noiembrie 2010 pentru modificarea [i completarea Legii vân`torii [i a protec]iei fondului cinegetic nr. 407/2006 - M.O. nr. 0810/3 decembrie 2010

Decembrie 20105�

Negrìt de mare este bucuria pe care to]i credincio[ii o simt

acum, când Biserica ne cheam` s` pr`znuim trupeasca na[tere

a Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu to]i

drep]ii [i proorocii, salv`m \ntru duhovniceasc` veselie, c`ci s-a

n`scut, din Fecioara Maria, Iisus Hristos, Izb`vitorul, Luminarea,

Via]a, Mântuitorul lumii.

David a prorocit despre dumnezeirea, preo]ia cea ve[nic` [i suferin]ele Domnului Iisus Hristos. Isaia a vestit na[terea din fecioar`, minunile [i patimile Sale. Ieremia a prorocit o leg`tur` nou` \ntre om [i Dumnezeu prin Iisus Hristos. Daniel a vestit vremea sosirii Sale pe p`mânt; Miheia, locul unde avea s` se nasc`; Zaharia, intrarea triumfal` \n Ierusalim [i vinderea pe 30 de argin]i, pre]ul tr`d`rii lui Iuda [i, \n sfâr[it, Maleahi a vestit jertfa Lui sângeroas`. B`trânul Iosif cu Fecioara Maria, supunându-se poruncii \mp`ratului de la Roma, pentru num`r`toarea supu[ilor sì, dup` o c`l`torie de mai multe zile de-a lungul unor ]inuturi muntoase, au ajuns de la Nazaret la Betleem, unde trebuiau s` se \nscrie [i ei.Ora[ul era ticsit de lume [i, neaflând ei unde s` g`zduiasc`, s-au ad`postit \ntr-o pe[ter`. Aici s-a n`scut Fiul lui Dumnezeu, \n t`cerea nop]ii [i \n cele mai mari lipsuri. Locuitorii, ne[tiind taina, se odihneau.Dumnezeu n-a voit \ns` ca \ntruparea Fiului Sù s` treac` neobservat`. A deconspirat aceasta unor p`stori, suflete curate, care p`[teau turmele \n acelea[i locuri unde alt`dat` David p`[tea turmele tat`lui sù. Un \nger le-a adus vestea [i le-a spus s` mearg` la staul, unde vor afla un Prunc \nf`[at [i culcat \n iesle. Deodat`, o cea]` cereasc` se une[te cu \ngerii, lùdând \n v`zduh pe Dumnezeu, zicând: „M`rire \ntru cei de Sus, lui Dumnezeu [i pe p`mânt pace, \ntru oameni bun`voire” (Luca 2, 14).Corul de \ngeri nu se mai aude [i nici o

raz` de lumin` nu arat` dumnezeirea noului n`scut, dar credin]a deschide ochii p`storilor [i ei recunosc \n Prunc pe Mântuitorul [i |nv`]`torul Hristos, Fiul lui Dumnezeu. O stea luminoas` le arat` Magilor de la R`s`rit pe |mp`ratul cel Ceresc. Ace[tia i se \nchin` [i-i aduc daruri: aur, smirn` [i t`mâie. {i astfel, „steaua veste[te, magii se \nchin`, p`storii zic cu fluierele, minune \nfrico[at` v`zând”.Multe [i nenum`rate sunt darurile pe care le-am primit de la Dumnezeu, dar nici unul nu poate cople[i darul ce ni s-a f`cut prin \ntruparea Fiului Sù. De aceea, se cuvine s` p`str`m \n inimile noastre de cre[tini un adânc [i nesecat izvor de mul]umire [i fireasc` recuno[tin]`. „Tot ce face]i, cu gândul sau cu fapta, \n numele Domnului Iisus Hristos s` face]i, mul]umind prin El lui Dumnezeu [i Tat`l”. Acest prea sfânt [i mare dar a fost a[teptat mii [i mii de ani. Iat` acum vine la noi. S`-l primim, s`-i deschidem sufletul [i inima, ca s`-i fie ele Lui s`la[. „A[a s` v` purta]i, [tiind c` au venit vremea [i ceasul s` ne de[tept`m din somn, c`ci ast`zi mântuirea mai aproape e de noi decât am crezut.”Sfântul Ioan Gur` de Aur ne \nva]` c` pe m`sur` ce \naint`m \n vârst`, pe aceea[i m`sur` trebuie s` [i sporim \n credin]` [i fapte bune, deoarece via]a nu-i decât o alergare spre vesnicie.Cu venirea lui Iisus, noaptea p`catelor a trecut [i ne-am trezit din somnul cel greu al acestora, r`s`rindu-ne ziua mântuirii. S`-L \ntâmpin`m cu credin]` adev`rat`, adeverit` prin fapte.„Deci, precum trupul f`r` suflet este mort, a[a [i credin]a f`r` fapte este moart`.”„S` v` \mbr`ca]i \n Domnul nostru Iisus Hristos [i \ngrijirea de trup s` nu o preface]i \n pofte.” Biserica noastr`, ca o mam` bun` [i duioas`, care-[i \mbrac` [i-[i hr`ne[te copiii, ne \mbrac` \n Hristos prin Taina Sfântului Botez [i celelalte sfinte [i dumnezeie[ti Taine. Ne \ndulce[te [i ne hr`ne[te cu Sfânta Liturghie, când pâinea [i vinul se prefac \n \nsu[i trupul [i sângele Domnului, iar prin celelalte rug`ciuni ne \nal]` sufletele la Dumnezeu. Hristos arunc` lumina peste adâncul p`catelor, ne arat` adev`rata cale [i adev`rata via]`, asigurându-se nemurirea [i ve[nicia. „Cel ce are pe Fiul, are via]`, cel ce n-are pe Fiul, n-are via]`.”S` avem pe Fiul [i s` facem astfel \ncât El s` se odihnesc` \n noi! Trebuie s` avem un „Dumnezeu adev`rat ca Mântuitor, c`ci

numai la picioarele Lui putem veni acum [i s` zicem ca [i cel lepros: «Doamne, de vei vrea, po]i s` m` cur`]e[ti»”. Numai El, care este adev`rata cur`]ire [i sfin]ire, ne poate cur`]i de zgura p`catelor [i de necuratele noastre f`r`delegi. Numai El, care ne-a iubit atât de mult, \ncât [i-a dat via]a pentru noi pe Cruce, ne poate \nv`]a taina iubirii. El, Cel ce a fost supus [i ascult`tor, ne poate \nv`ta supunerea [i ascultarea. Toate acestea le poate da [i lucra \n lume prin Biserica pe care a r`scump`rat-o cu \nsu[i sângele Sù. „Cine nu are Biserica de mam`, nu poate avea pe Dumnezeu de tat`” [i „\n afar` de Biseric`, nu este mântuire”, a spus cu toat` dreptatea [i adev`rul un p`rinte bisericesc. Ce vom zice de aceia care nu se \mp`rt`[esc cu credin]` [i evlavie [i nu gust` din frumuse]ile Cr`ciunului?!Iisus Hristos vine la noi s` ne aduc` Evanghelia, care este puterea lui Dumnezeu spre mântuirea tuturor „celor ce cred”. Având deci cu noi lumina cea d`t`toare de via]` a lui Hristos, s` folosim orice clip` a vie]ii noastre spre a agonisi sufletului nostru vistierie de fapte bune, spre slava lui Dumnezeu [i spre binele semenilor no[tri, spre pacea dintre noi [i din toat` lumea, pe care o caut` a[a de mult omenirea din zilele noastre, \n drumul ei spre mai bine. Aceast` visterie sufleteasc` ne va fi de mare folos aici pe p`mânt, c`ci ea va \nmul]i rodul muncii noastre, va face via]a mai \ndelungat`, oamenii mai ferici]i. Toate facerile de bine c`tre semenii no[tri sunt lumini care lumineaz` drumul vie]ii acestora, care merge c`tre \mplinirea binelui ob[tesc, dar sunt [i fapte \ntru care se pream`re[te Dumnezeu.De aceea, \n aceast` zi de praznic, s` venim [i noi cu aceste binefaceri \naintea Pruncului dumnezeiesc, ca magii [i p`storii, [i s`-i zicem: „Ale Tale dintru ale Tale, }ie le aducem pe toate [i pentru toate”.


Na[terea Domnului (Cr`ciunul)

Vic

tor

V~T~

MAN

U

Decembrie 2010�

Revista AGRIMEDIA - Decembrie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - December 2010

Documents

Transcript of Revista AGRIMEDIA - Decembrie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - December 2010