Revista 100construct ianuarie 2015

%100 construct

An

ul V

III I Nr. 3

3I IA

NU

AR

IE 2

01

5 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul VIII I Numărul 33 I 9,9 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

Iohannis a redus taxa pe construcţii speciale la 1% (20)

www.100construct.ro

„Managerul de meşteşuguri” made in Polonia

Ana Deran, directorul Oficiului Consiliului Asociației Montatorilor Polonezi

PAGINA 32

DE CE NU AVEM

PAGINA 44

autostrăzile promise?

cheltuie românii pentru întreținerea casei!

PAGINA 12

PAGINA 26

20% DIN VENITURI

întreţinere de doar 5 lei/lunăCase pasive cu design bioclimatic, și

Anul trecut, revista noastră – 100%Construct - a fost singura publicaţie din domeniul construcţiilor care a relatat un caz de escrocherie mai rar întâlnit,

chiar şi în România. Să închiriezi o fabrică pentru a produce adezivi pentru construcţii, să îţi creşti considerabil cota de piaţă pentru ca mai apoi să „îi dai ţeapă” proprietarului fabricii neplătindu-i chiria, ba chiar să pleci pe ascuns din acel loc - şi cu utilajele acestuia! - numai în România s-ar fi putut întampla, nu-i aşa?Astfel, în februarie 2014, la Tribunalul Comercial Cluj se încheia un proces ce a durat aproape patru ani, prin care o importantă firmă producătoare de adezivi pentru construcţii – S.C. Baumix S.r.l. – a fost obligată să plătească părţii reclamante – Ar-pad Kosorus, proprietar al S.C. Siegel Chemicals S.r.l. – suma de 2 milioane de euro cu titlu de despăgubiri. Ştirea în sine nu ar avea mare relevanţă dacă nu am spune şi cum s-a ajuns la aceasta sentinţă, care au fost faptele. Pentru că aici este vorba despre practici nedemne, de inşelare a partene-rului de afaceri... Practici care au ajuns „o modă” într-o economie care şi asa se zbate sub presiunile fiscalităţii excesive, a proastei guvernări, a goanei după înavuţire cu orice preţ!Ca urmare a sentinţei din februarie şi forţând oarecum lucrurile, S.C. Baumix S.r.l. a depus în martie 2014 apel împotriva hotărârii. Aceasta ar fi fost o ultimă şansă de salvare a reclamaţilor S.C. Baumix S.r.l. şi Augustin Russu dintr-o situaţie de culpă deja hotărâtă de o instanţă. Numai că ce-rerea Baumix, într-un final, nu a fost acceptată de instanţă şi Augustin Russu a încercat să găsească alte soluţii favorabile. Într-un final, s-a ajuns şi la CEREREA INSOLVENŢEI.Prin cererea inregistrată pe rolul Tribunalu-lui Prahova la 5 ianuarie 2015, debitoarea SC BAUMIX SRL a solicitat să fie supusă pro-cedurii generale a insolvenţei , manifestându-şi intenţia de a-şi reorganiza activitatea precum şi numirea administratorului judiciar CASA DE INSOLVENTA TRANSILVANIA - Filiala București SPRL.În motivarea cererii a arătat că se află în situaţia unei insolvenţe iminente datorită

dificultăţilor financiare cu care se confruntă , având de achitat datorii în sumă de 1.753.749,19 lei, termenul de plată fiind depăşit. Mai mult, Cur-tea de Apel Cluj a respins cererea de suspendare a executării sentinţei civile nr. 580/27.02.2014, astfel încât creditorii SC Chemicals SRL și Arpad Kosorus au demarat procedura de executare silită împotriva sa privind recuperarea sumei de 2 milioane de euro.Cererile de înscriere la masa credală sunt ac-ceptate până la 27 februarie 2015, însă – ce sa mai recuperezi? Din februarie anul trecut până în prezent, s-a înregistrat o serie de mişcări în acţionariatul SC Baumix SRL, asfel că o parte din părţile sociale sunt acum în proprietatea unei firme înregistrate în... DELAWARE! Firma care e deţinută, la rândul ei, de un cetăţean român cu domiciliul în București. Oare, fostul Baumix o mai avea ceva bunuri în propietate, ori le-a transferat pe toate societăţii înregistrate în acel paradis fiscal? Reprezentanții Baumix, nu au dorit să comenteze decizia intrării în insolvență. Vom urmări acest caz Baumix - Patru Mâini şi vă vom furniza mai multe detalii în numerele următoare ale revistei 100%Construct.buț. Lucian Diaconu

Augustin Russu, fondatorul Baumix (brand devenit între timp Patru Maini, datorită procesului pierdut cu Compania Baumit) a cerut intrarea firmei sale în insolvenţă.

Baumix- Patru Mâini, intrată în insolvenţă „cu cântec”!

3www.100construct.ro | ianuarie 2015

www.100construct.ro

DIRECTOR GENERAL: Lucian DiaconuDIRECTOR FINANCIAR: Maria Diaconu

DISTRIBUŢIE, ABONAMENTE: Răzvan Toderaş[email protected]

Sediu: Str. Ionel Perlea nr. 9A, Sector 1, Bucureşti

Redacţie: Str. Dr. Joseph Lister nr. 39, Sector 5Mobile: +40 755.07.67.42

E-mail: [email protected], © Copyright Suta la Suta Construct Srl

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Publicaţia a fost auditată BRAT în perioada ianuarie - iunie 2009.

DIRECTOR EDITORIAL: Lucian Diaconu

[email protected].: 0755.07.67.40

SECRETAR DE REDACŢIE: Irina Pană

[email protected] ŞEF: Cristian Mateescu [email protected]

Tel.:0755.07.67.45ART DIRECTOR: Dani Iancu

SENIOR DESIGNER: Răzvan Anisoiu [email protected]

DEPARTAMENT PUBLICITATE: Mihuţ Aviana

[email protected] IT: Robert Bălan

%100 construct

Când va intra în dezbatere

publică CODUL PATRIMONIULUI?

B ucureştiul cât și celelelalte orașe mari din România dispun de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Multe dintre edificiile

reprezentantive nu sunt clasificate însă ca monumente istorice şi sunt supuse degradării constante şi ireversibile.În fapt, Bucureştiul este capitala est-europeană cu cele mai numero-ase monumente de arhitectură modernistă. Operele marilor arhitecţi interbelici sunt însă tratate cu o nepăsare inadmisibilă.Clădirile interbelice au nevoie de intervenţii urgente de consolidare, restaurare şi punere în valoare. Altfel, operele unor renumiţi arhitecţi români, precum Grigore Cerchez, Petre Antonescu, Duiliu Marcu, Octav Doicescu, Horia Creangă, Marcel Iancu, Nicolae Cucu ar putea fi pierdute pentru totdeauna.Existenţa acestor clădiri valoroase este periclitată de seismicitatea

accentuată caracterstică Bucureştiului. Multe dintre aceste clădiri au deja bulină roșie. În lipsa resurselor financiare necesare păstrării în bune condiţii a tuturor imobilelor considerate de patrimoniu, trebuie efectuată o prioritizare a intervențiilor.Patrimoniul trebuie să reprezinte o responsabilitate pentru toată lumea şi nu să devină doar o povară pentru proprietar, însărcinat cu întreţinerea lui. Prin urmare, proprietarul trebuie sprijinit cu bani publici pentru conservarea monumentului, măcar sa fie scutit de la plata impozitelor.În prezent, posibilităţile autorităţilor locale de a interveni pentru sal-varea edificiilor de patrimoniu sunt foarte limitate în absenţa voinţei politice. Este aşteptată intrarea în dezbatere publică a Codului Patri-moniului. Acesta ar trebui să ofere un cadru legislativ mult mai clar şi o protecţie sporită monumentelor istorice, luarea măsurilor concrete sper sa nu fie prea târziu pentru unele dintre acestea!

Lucian Diaconu

Editorial

13

www.100construct.ro | ianuarie 2015

12

Ministrul Muncii Rovana Plumb explică:

“Așa cum am anunțat și în lunile an-

terioare, toate măsurile pe care noi

le-am promovat sunt susținute prin

bugetul anului 2015. Salariul pe economie, cel mi-

nim, va crește începând cu 1 ianuarie, de la 900

— cât este în momentul de față — la 975 lei, iar a

doua majorare se va produce începând cu 1 iulie,

de la 975 la 1.050 lei, astfel încât să încheiem anul

2015 cu salariul minim pe economie 1.050 lei.”

Reacţia unei părţi a mediului de afaceri nu a

întârziat, un grup de 33 de cadre universitare,

economişti, antreprenori şi specialişti în fiscali-

tate semnând o scrisoare adresată premierului

Victor Ponta şi Ministrului Muncii în care arată

cine câştigă şi cine pierde prin această măsură

politico-economică guvernamentală.

«Măsura creşterii salariului minim pe care o

doriţi implementată în 2015 este distructivă pen-

tru economie şi afectează bunăstarea celui mai

sărac segment al forţei de muncă”, încep expu-

nerea semnatarii scrisorii, arătând că salariul mi-

nim “instituie o prohibitie: îi împiedica pe anga-

jatori să colaboreze cu persoanele slab calificate,

precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care

productivitatea muncii acestora este inferioară

salariului stabilit în mod artificial prin lege. În

consecinţă, fixarea unui nivel minim al salarii-

lor mai sus decat cel determinat de realitatea

economică duce la descurajarea cererii de muncă

(din partea angajatorilor), la creşterea şomajului

şi a economiei subterane”.

Cu alte cuvinte, pe de o parte, vor fi afectaţi

intreprinzătorii şi companiile care oferă de lucru

(!) oamenilor necalificaţi sau slab calificaţi şi “care

vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi

bani din buzunar pentru a-şi menţine activita-

tea, putând induce şi o creştere a preţurilor care

îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel

redus al veniturilor”, iar pe de altă parte, înşişi

persoanele necalificate şi slab calificate sau fără

experienţă “care ocupă sau vor să ocupe o slujba

şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea

de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze

ianuarie 2015 | www.100construct.ro

Analiză

Guvernul a stabilit creşterea salariului

minim pe economie la 975 lei, de

la 1 ianuarie 2015, titrează mass-

media pe toate canalele. Un nou prilej

de discuţii, dispute şi ipoteze pentru

toţi cei avizaţi din economie, acum,

la sfârşit de an, când toată lumea

aşteaptă bugetul naţional ca să ghicim

cum va merge ţara în anul următor...

cu salariul minim pe economie

fără acte legale”.

Trecând peste sintagma “oferă de lucru”, care

înseamnă, de fapt, achiziţionare de forţă de

muncă, ce vor să spună semnatarii scrisorii?

Sunt câteva întrebări de bun-simţ pe care chiar şi

cei profani în economie ar putea să şi le pună în

legătură cu afirmaţiile lor.

De ce salariul minim “împiedică”?

În primul rând, distinşii economişti şi

intreprinzători spun că această măsură i-ar îm-

piedica pe angajatori să “colaboreze” cu persona-

lul slab calificat şi necalificat, aici introducându-i

apriori şi pe tineri, generaţia care a ieşit din sis-

temul de învăţământ şi care, negăsind de lucru,

beneficiază de ajutor de şomaj.

Păi, să ne gândim: cine sunt persoanele necali-

ficate şi slab calificate? Sunt acei oameni care

pot fi angajaţi ca hamali, muncitori necalificaţi în

construcţii, în agricultură şi în orice alt domeniu

în care li se cere forţa fizică brută, cu un minim

bagaj de cunoştinţe teoretice şi tehnice. Cât să

reprezinte din totalul forţei de muncă angajate

din România? Nici o statistică nu arată această

situaţie, dar, într-o ţară “de bodyguarzi şi agenţi

de vânzări”, a devenit un obicei al angajatorilor

de a stabili pentru largi categorii profesionale sa-

larii minime pe economie înregistrate în acte şi

cu diferenţe negociate de bani “negri”. Oameni

care prestează munci calificate sunt retribuiţi

cu salariul minim pe economie pentru care sta-

tul încasează impozite extrem de mici, dar şi

contribuţii extrem de mici la fondul de pensii!

Bine-nţeles că Onor. Statul Român ştie, dar în-

chide ochii. Iar reprezentanţii săi se prefac că aşa

e normal.

O fi asta o cauză pentru care mărirea salariului

minim “împiedică”...?

De ce tinerii fără experienţă sunt, în mod

automat, incluşi în categoria personalului

necalificat şi cu slabă calificare?

Ne spun chiar distinşii semnatari: “ (...) îi

împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoa-

nele slab calificate, precum tinerii fără experienţă,

în situaţia în care productivitatea muncii acestora

este inferioară salariului stabilit în mod artificial

prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel mi-

nim al salariilor mai sus decat cel determinat de

realitatea economică duce la descurajarea cererii

de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea

şomajului şi a economiei subterane”.

Este evident că un tânăr abia ieşit pe piaţa muncii

este neexperimentat; la fel de evident este faptul

că şcoala românească, în general, nu oferă tine-

rilor acele capabilităţi care să răspundă exact

nevoilor şi cerinţelor de pe piaţa muncii. Dar, tot

la fel de adevărat este şi faptul că nici mediul de

afaceri nu participă aproape deloc la procesul

de pregătire profesională a tinerei generaţii! Şi

aici nu este vorba de altceva decât despre asigu-

rarea propriei resurse de personal a companiei.

Nici o firmă românească nu se poate lăuda cu o

“pepinieră” de tineri pregătiţi special pentru ne-

voile proprii. E mai comod să-i “condamnăm” din

start la statutul de nepregătiţi pentru muncă şi

viaţă şi să-i muncim ca pe cai pe salarii mici...

sunt tineri, rezistenţi, sănătoşi şi nu fac zarvă

mare pentru un salariu de mizerie. Dacă nu vor,

afară! Calitatea muncii lor? Prea puţin important,

de vreme ce avem de unde alege alţii...

Pentru argumente, recomand articolul “Artă şi

meserie la Young Roofers World Cup 2014” (http://

www.100construct.ro/index.php?section=detalii-

articol&id=1626&cat_id=46), unde cei prezenţi

au putut constata cum stăm cu pregătirea

profesională a tinerilor meseriaşi români...

Care sunt pericolele?

Ei bine, aici semnatarii scrisorii nu se sfiiesc să

arate guvernului, pe post de previziune, o reali-

tate care ţine de justiţie nu de o economie de piaţă

normală şi de care în România nimeni nu se mai

miră: “În consecinţă, fixarea unui nivel minim al

salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea

economică duce la descurajarea cererii de muncă

(din partea angajatorilor), la creşterea şomajului

şi a economiei subterane”. Un răspuns mai “ma-

fiot” decât acesta rar s-ar mai putea găsi. Deci,

dacă vei creşte salariile, să ştii la ce să te aştepţi,

că nu-ţi mai plătesc impozite... Dar ce, acuma se

plătesc? În anul 2013, evaziunea fiscală s-a cifrat

la aproximativ 16% din PIB, adică peste 100 de

miliarde de lei, iar dacă se adaugă şi munca la ne-

gru, statul a pierdut peste 38 de miliarde de euro!

Înţelegem din scrisoarea distinşilor economişti că

mai e loc pentru evaziune şi muncă la negru.

Un alt pericol relevat de speciaştii semnatari este

“Machiaverlicuri”

13

www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2014

12

Ei sunt tinerii născuţi

după anul 1980,

„generaţia Y”, prima

din familii în care ambii părinți

au lucrat, adeseori copii unici la părinți. Sunt, în

general, tineri educaţi, cu o gândire globală şi

antreprenorială.

Sunt cei care “vor tot și acum”, foarte interesați

de oportunități și provocări diverse, atrași de

călătorii internaționale și care preferă antre-

prenoriatul față de viața de angajat, optimiști și

încrezători în sine conform devizei „pot face tot

ce îmi propun”.

Pentru ei, locul de muncă trebuie să fie plăcut, să

ofere provocări noi şi experienţe interesante, să le

încurajeze creativitatea şi individua-

litatea, flexibilitatea, implicarea şi să

primească un salariu echitabil, de preferinţă

calculat în euro.

Ei ştiu foarte bine ce vor şi nu fac compromisuri;

aşa se poate explica, în accepţiunea celor din alte

generaţii, că tinerii “Y” ar fi reci şi aproape cinici.

Este doar o aparenţă, pentru că ei nu se mulţumesc

cu “poate” şi cu “mai vedem”. Pentru că ei sunt

generația celor axați pe „aici și acum”, ceea ce din

punctul de vedere al angajatorilor, de exemplu,

îi fac foarte dificil de reținut într-o organizație.

Faţă de generaţiile anterioare, aceştia dovedesc o

perspectivă diferită faţă de lume şi viaţă. Ei sunt

dependenţi de tehnologie, pun accent pe dezvolta-

decembrie - ianuarie 2014 | www.100construct.ro

Generatia Y nu

exista pentru ca

oamenii au fost

mereu la fel, doar

lumea s-a schimbat

in jurul lor

Ben Armistead,

Global Planning

Director, Wieden +

Kennedy

Amsterdam)

Analiză

Locuinţe pent ru generaţia Yrea personală, dar şi pe timpul liber, aşteaptă ca

angajatorii să dovedească responsabilite socială,

sunt atenţi la prestigiul companiei în care lucrează

şi la calitatea produselor şi serviciilor care li se

oferă, sunt atraşi de voluntariat şi de cauzele so-

ciale şi sunt convinşi de misiunea lor în viaţă.

Dar aceeaşi atitudine o au şi în viaţa personală

faţă de nevoile lor. Iar nevoia de spaţiu personal

de locuit este una dintre ele.

Locuinţe pentru “generaţia Y”

În mare parte, tinerii din generaţia “Y” sunt

chiriaşi. Este cea mai potrivită ipostază pentru un

tânăr emancipat de familie, care are deschiderea

şi obiceiul chiar de a-şi schimba locul de muncă.

O situaţie relativ nouă pentru România, dar care,

în Occident, este un model de câteva zeci de ani.

Astăzi, lucrul într-o companie multinaţională

(preferată de foarte mulţi tineri cu pregătire)

poate schimba nu numai oraşul, dar şi ţara!

Dar, când se hotărăsc să se stabilească şi să-şi

întemeieze o familie, renunţă la “hoinăreală” şi

caută să-şi cumpere o locuinţă, în principal în

zone aflate în imediata apropiere a centrelor

comerciale şi a mijloacelor rapide de transport,

ori a căilor rutiere cu cel mai fluent trafic.

Tot mai mulţi dezvoltatori imobiliari au sesizat

tendinţa şi au început să-şi adapteze oferta pe

măsura cererii. În capitală, dacă în urmă cu 5-6

ani predominau proiectele de mari dimensiuni în

afara oraşului, acum, tot mai mulţi construiesc

blocuri sau ansambluri mici de locuinţe în apro-

pierea staţiilor de metrou şi a marilor centre

comerciale.

Aşa se face că, în acest an, peste 20 de proiecte

rezidenţiale destinate acestor tineri au fost ridi-

cate în cartierele Primăverii, Kiseleff, Tineretului,

Titan, Dorobanţi, Aviatorilor.

Tinerii cu venituri medii care lucrează în do-

menii precum cel financiar-bancar sau în

telecomunicaţii, IT sau antreprenori caută mai

ales apartamente cu trei camere şi cu o suprafaţă

de 70 de mp, situate la etaje intermediare.

Confort, spaţii de mişcare şi agrement

Generaţia “Y” îşi păstrează standardele chiar şi

după ce intră într-o nouă etapă a vieţii, cea în care

îşi formează propria familie; nimic din cerinţele

lor anterioare nu poate fi dat la o parte, ba mai

mult, acum au şi altele noi.

Foarte important pentru ei este să beneficieze de

un ansamblu de condiţii “perfecte” pentru copiii

lor, iar aceasta înseamnă spaţiu interior suficient,

un mediu exterior cât mai puţin poluat şi aglo-

merat, cu locuri de joacă şi de plimbare, dar şi

cu spaţii de relaxare pentru adulţi. Acum, parcu-

rile mari cu alei de promenadă, cu piste de bici-

clete şi pentru role, cu spaţii verzi pentru picnic

şi terenuri de joacă primează în faţa centrelor

de shopping, care, oricum, vine ele şi singure...

E cazul atâtor mall-uri şi hypermarket-uri care

se deschid şi se vor deschide în toate cartierele

bucureştene. Important este ca familia să bene-

ficieze de spaţiu, linişte, curăţenie şi siguranţă.

Tinerii au trecut peste pragul psihologic legat de

nivelul preţului apartamentului pe care şi-l do-

resc. Tehnologia a deschis o nouă piaţă de des-

facere iar oferta generoasă a dezvoltatorilor din

zona de rezidenţial permite ca noua generaţie să

dicteze condiţiile în imobiliare. Iar ei îşi doresc

confortul pe care îl are un apartament ampla-

sat într-o zonă bună, care le oferă acces rapid la

toate lucrurile din care este compus mediul so-

cial în care se învârt, dar mai ales, să îi ajute să

economisească timp preţios.

O nouă tendinţă

13

5www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2014

12

Î n România se află în plină dezvoltare primul complex rezidenţial de lux de dimensiuni mari care are la bază principiile designului bioclimatic și aplică standardele energetice

ale unei “case pasive”. O asemenea casă este capabilă să-şi producă prin mijloace proprii, cu costuri aproape de zero, căldură iarna şi răcoare vara, apa caldă şi energia electrică. Nu este o glumă, ci o realitate care poate fi văzută undeva între Otopeni şi Pipera într-un complex rezidenţial aflat în plină construcţie. Este vorba de nu mai puţin de 60 de case indivi-

duale de tip P+1 (sau +2), cu toate utilităţile unei locuinţe moderne, concepute pentru a avea un ni-vel ridicat de performanță. Dealtfel, este primul proiect care a obţinut certificarea de “Casă Verde” din București, acordată de Romania Green Buil-ding Council (RoGBC).Pentru a atinge standarde de eficiență energetică

ale unei „case pasive”, în cadrul complexului rezidenţial sunt implementate următoarele prin-cipii: decembrie - ianuarie 2014 | www.100construct.ro

n o cât mai bună izolație cu un minim de punți termice sau deloc;n aport de căldura din energie solară și surse de

căldură interne;n un nivel excelent de etanșeitate;n o bună calitate a aerului interior, furnizat de un sistem de ventilație mecanică cu o recuperare optimă de căldură.„Obiectivul companiei este acela de a integra

eficiența energetică în construirea unor case sus-tenabile. Proiectul demonstrează că adevăratul lux este verde și de înaltă calitate. Am încorpo-rat finisaje de calitate și am creat un spațiu de locuit mai confortabil, un mediu mai sănătos cu lumină și acustică superioare, care permite re-ducerea semnificativă a costurilor de energie și de întreținere.”, a spus Leonidas Anastasopoulos, Managing Partner al dezvoltatorului.În acest fel, dezvoltatorul acestui complex demonstrează că ţara noastră este pregătită să atingă obiectivul Directivei de Eficiență Energetică a Uniunii Europene pentru anul 2020, care este un consum energetic egal cu zero şi respectarea principiilor pentru „clădirile verzi” – cele care ţin de o arhitectură bioclimatică.Arhitectura bioclimatică este

definită ca acea arhitectură care are o directă legătură cu natu-ra; aceasta presupune ca la ridicarea unei clădiri, arhi-tectul să ia în considerare climatul și condițiile de mediu pentru a favoriza un confort termic interior sporit. Aceasta urmărește coeziunea perfectă între design și elementele natu-rale - soarele, vântul, ploaia și vegetația înconjurătoare, fapt ce conduce la o optimi-zare a utilizării resurselor necesare întreţinerii ulterioare.Locuinţele dispun de sisteme proprii de panouri

fotovoltaice, panouri solare pentru apă caldă, surse de apă cu pompe de căldură subterane, fe-restre mari orientate spre soare care asigură un iluminat natural pe toată durata zilei şi o izolaţie exterioară din polistiren expandat de 25 centime-tri grosime. Dealtel, izolaţia la exterior este de cea mai bună calitate, la care contribuie şi tâmplăria uşilor şi a ferestrelor cu produse de clasă Pre-mium, cele mai bune la nivel internaţional. Fini-sajele interioare sunt deosebite, atent lucrate, fără spaţii inutile şi fără discontinuităţi, care “curg”

unul spre altul, ca un tot uni-tar. Sistemul de încălzire prin podele asigură o răspândire uni-

form şi eficientă a căldurii în întrea-ga casă. Noi am vizitat una dintre case

într-o zi friguroasă cu mai puţin de 5 grade Cel-sius în exterior; în interior era o căldură constantă plăcută, la fiecare dintre cele trei etaje ale casei. Desigur, frumuseţea, dar mai ales eficienţa acestei case face ca preţul să fie de aproape trei-patru ori mai mare decât al unui apartament de 2-3 camere; în schimb, un consum de 15 kW/oră pe metru pătrat într-un an este beneficiul cel mai mare al unei astfel de case, dacă ţinem seama că o locuinţă cu dimensiuni similare dar construită după norme standard consumă de aproape 8,5 ori mai mult!

Cristian Mateescu

Cine nu şi-ar dori o asemenea casă, pentru care întreţinerea lunară să coste doar cinci lei? „Este imposibil”, aţi spune, dar totuşi, tehnologia modernă poate face realizabil acest proiect.

pe lunăLEI Case pasive cu design bioclimatic, și întreţinere

Arhitectură

pag 54

pag 44

pag 62

Hanul Solacolu din București

Criza prin care a trecut România, cu siguranță la Adeplast nu a avut niciun efect. Compania cu acționariat 100% ro-mânesc şi-a mărit cifra de afaceri de la

113 milioane de lei în 2009 la 299 milioane de lei in 2014. Impresionantă creștere! Criza economică prin care a trecut România a lăsat răni adânci în activitatea multor firme din domeniul producției de materiale de construcții, mai ales firme cu acționariat străin, care nu s-au adaptat situației crizei şi au avut scăderi ale ci-frelor de afaceri sau chiar insolvențe. În tot acest timp, Adeplast, compania lui Marcel Bărbuț, s-a dezvoltat de la an la an. Care a fost soluția investitorului român cu care a înregistrat aceste rezultate? Simplu, investițiile. În fiecare an, Adeplast a in-vestit sume impresionante - fie din surse proprii, fie din credite la diferite bănci. De la două fabrici aflate la Oradea în 2009, acum Adeplast deține opt unităţi de producţie aflate pe trei platforme strategic amplasate: Oradea, Ploiești și Roman unde compania a dezvoltat 3 fabrici de mortare uscate, 3 fabrici de producție de polistiren și 2 unități de producție vopsele.Ce au făcut alte societăți concurente? Au înghețat investițiile și au schimbat pe bandă rulantă ma-nagerii deorece nu se încadrau în target-urile impuse. Rezultatele acestor societăți au fost - stagnarea în cel mai fericit caz, intrarea în insolvență, relocări și tot felul de procese (a se ve-dea cazul Baumix)!Interesant este faptul că Adeplast a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 299 milioane de lei (aprox. 67 milioane de euro). “Am avut un an in-credibil de bun pentru climatul economic general în care ne-am desfășurat activitatea, bazându-ne pe o creștere de aproximativ 19 procente. Dar asta nu înseamnă că a fost un an ușor. Este po-sibil să fi fost cel mai tumultos și mai ciudat an din istoria noastră. Piața a înregistrat suișuri și coborâșuri neregulate pe tot parcursul anului, nu am avut deloc predictibilitate, iar investițiile au fost mărunte. Ne așteaptă un an la fel de compli-

cat. Dar ne-am obișnuit. Știm ce avem de făcut, strategia e pregătită și am intrat în 2015 cu to-ate motoarele turate”. Pe parcursul anului trecut, toate platformele AdePlast de la Oradea, Ploiești și Roman au funcționat la capacitate completă. Campioană este platforma Roman, care a înregis-trat cea mai mare creștere - de 33%, urmată de Ploiești cu 14%. Din punct de vedere funcțional, AdePlast este împărțită în trei divizii: mortare uscate, vopsele și polistiren. “Pe fiecare divizie am obținut rezultate mulțumitoare. La mortare suntem aproape la același nivel cu anul trecut, la vopsele am avut o creștere de 14 procente, iar la polistiren aproape 16 procente. Am reușit, în același timp, să ajungem lideri pe piața de polisti-ren extrudat, cu 107.000 metri cubi vânduți, ceea ce înseamnă 11% pondere în cifra noastră de afa-ceri”, precizează Marcel Bărbuț.AdePlast a terminat în 2014 implementarea unei strategii de IT și automatizare în care s-au investit peste 330.000 euro la care se adaugă cei 775.000 euro pentru dezvoltarea centrului de cercetare de la Ploiești și un up-grade în zona de producție. “Anul acesta am făcut cei mai importanți pași în dezvoltarea și cercetarea de produse noi, dar mai ales în creșterea calității produselor existente. Spre exemplu, am crescut densitatea la polistiren cu 10%, ceea ce ne determină să afirmăm că avem cel mai bun polistiren din piață, aliniat la toate condițiile impuse de normele europene. Acest fapt, împreună cu certificatul de calitate european ETAG 004, ne-a consolidat drumul la export pen-tru termosistem în Ungaria, Austria, Germania și Belgia” explică Marcel Bărbuț. În 2014 exporturile companiei au ajuns la 3.080.000 de euro, în condițiile în care anul pre-cedent acestea au fost 2.000.00 de euro.„Anul 2014 a fost pentru AdePlast anul cercetării și al dezvoltării calitative. În 2015 ne vom orienta multe eforturi către mediu, iar primul pas pe care îl vom face va fi să înnoim parcul auto cu cel puțin 25 de camioane euro 6, pentru aceasta având aprobat cel puțin un leasing de 2.000.000 euro”, mai adaugă Marcel Bărbuț. Lucian Diaconu

“ În 2014 am mărit densitatea polistiren cu 10%, ceea ce ne determină să afirmăm că avem cel mai bun polistiren de pe piață.”

Marcel Barbuț, CEO Adeplast.

Marcel Bărbuț demonstrează că se pricepe la afaceri. A ÎNVĂȚAT DOAR SĂ ADUNE!

Ne așteaptă un an la fel de complicat.

Dar ne-am obișnuit. Știm ce avem de făcut, strategia e

pregătită și am intrat în 2015 cu toate motoarele

turate.Marcel Barbuț, CEO Adeplast.


6

În efortul de a răspunde noilor cerinţe ale sustenabilităţii în construcţii, o mare compa-nie – lider mondial în domeniu aduce pe piaţa românească un produs nou şi o concepţie ino-

vatoare privind izolarea termică pentru sisteme de faţadă şi pereţi. Sistemul, din clasa Premium, denumit Kooltherm K15 este produs din panouri de spumă rigidă şi are un coeficient de conduc-tivitate termică de până la 0,02 W/mK, oferind performanţe de izolaţie maximă cu o grosime minimă. Spre comparaţie, polistirenul expan-dat are, în medie, doar 0,04. Produsul creează un confort optim vieţii în interiorul clădirilor, nu necesită adaptări constructive costisitoare şi este pretabil, în egală măsură, atât construcţiilor noi, cât şi renovărilor. Panoul de faţadă este particularizat faţă de alte produse din gama sa de existenţa – pe o parte – a unei folii de aluminiu de culoare neagră, iar pe cealaltă parte a unei folii similare, dar cu mici perforaţii; astfel, pe lângă valoarea înaltă de izo-lare termică, el are şi capacitatea de a respinge apa. Această caracteristică îl recomandă ca mate-

rial izolator la pereţii cortină unde, adeseo-ri, spaţiul este limi-tat. Totodată, datorită laminării de culoare neagră a stratului exterior, panoul este foarte potrivit pentru sistemul de faţadă cu rosturi deschise, ceea ce face, ca în majoritatea cazurilor să nu mai fie necesară montarea unei folii hidroizolante supli-mentare. Producătorul asigură şi o foarte bună protecţie la incendiu, materialul aflându-se, sub acest aspect, în clasa de reacţie cea mai bună la foc. Sistemul se poate utiliza pentru multe aplicaţii: în construcţii cu zidărie dublă, pentru izolarea termică a faţadelor, a acoperişurilor plane şi încli-nate, a pardoselilor, în structuri-cadru, la izolarea termică a halelor agricole şi a adăposturilor pen-tru animale şi la izolarea termică a echipamente-lor de climatizare.

Două companii renumite pe plan mondial au adus la TIFF 2014 cele mai noi soluţii şi produse din sticlă pentru controlul influenţei luminii ş a căldurii solare asu-

pra clădirilor. Saint-Gobain şi Trakya Cam au prezentat arhitecţilor şi constructorilor o gamă variată de sticlă pentru vitraje ce oferă simul-tan protecţie solară, izolare termică avansată şi o lumină solară controlată. Proprietăţile unice ale acestor tipuri de stică le fac adap-tabile construcţiilor în care pon-derea de vitraj este mare şi în care trebuie să se asigure consu-muri energetice cât mai mici pen-tru încălzire şi răcire, concomitent cu un aport ridicat de lumină sau cu umbrire. Produsele celor două compa-

nii sunt recomandate pentru a crea interioare cât mai confortabile pe tot parcursul anului şi pentru a reduce efectul de seră, aşa cum se întâmplă în cazul sticlei obişnuite. Astfel, unul dintre avan-taje este acela că se poate reduce volumul siste-melor de climatizare şi încălzire, micşorându-se astfel costurile aferente. Un alt avantaj este acela

al gradului ridicat de securizare a sticlei, element foarte important, atât pentru

procesul de manipulare şi montare, cât şi pentru calitatea de anti-efracţie.Aceste calităţi, mai puţin obişnuite, sunt date de posibi-litatea de tratare termică şi de

laminare a sticlei speciale, dar şi de uşurinţa cu care pot fi montate

în vitraje, conform instrucţiunilor şi standardelor proprii.


ActualitatePentru o rentabilitate crescutăîn izolarea termică

Valenţe noi ale sticlei în controlul energiei solare


Cea de-a VII-a ediție a celui mai mare târg și conferințe pe energie regenerabilă și eficiență energetică din România - RE-NEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, s-a

aflat din nou la Sala Palatului din București, între 19-21 noiembrie 2014. Companii naționale și internaționale din domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice au adus în atenția vizitato-rilor diverse servicii și produse, precum: panouri fotovoltaice, machete de microhidro-centrale, ma-chete de centrale de biogaz, cazane pentru peleţi, machete de central de cogenerare, miniturbine eoliene, Webencon - sistem performant de mana-gement al energiei în conformitate cu ISO 50001 şi multe altele. «RENEXPO®, ajuns la cea de-a VII-a ediţie, a reu-nit anul acesta la Sala Palatului cei mai importanți actanți din domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice. Dacă în punctul central s-au situat cei 100 de expozanți, evenimentele conexe au dezbătut problematici legislative, de politici de mediu, finanțări şi tendințe ale pieței. Încă o dată, evenimentul s-a dovedit a fi o platformă de business ideală, cu conotații atât naționale cât și internaționale. Salutăm intrarea pe piață a țărilor noi, precum Lituania și Finlanda, care au descope-rit în țara noastră oportunități de afaceri. Dorim să le mulțumim tuturor partenerilor, sponsorilor, expozanților, participanților la conferințe care ne-au însoțit și în acest an și care certifică prin prezența lor nivelul profesionist al RENEXPO®!», a declarat Gabriela Bujeniță- Project Manager RE-NEXPO® SOUTH-EAST EUROPE.O sută de companii naționale și internaționale bine-cunoscute și apreciate din 12 țări euro-pene și-au prezentat produsele și serviciile pe o suprafață expozițională de 3000 de metri pătraţi, unui număr de aproximativ 2100 de vizitatori prezenți pe parcursul celor trei zile de eveniment. La ceremonia de deschidere au participat Felicia RĂCĂŞANU - Director General Adjunct în cadrul Departamentului pentru Energie al Guvernului Ro-mâniei, Nicoleta ROŞU- Director al Departamen-tului de Schimbări Climatice din cadrul Miniteru-lui Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Johann - Georg RÖHM - CEO Compania REECO, Germania. Pe timpul desfăşurării evenimentului au avut loc patru conferințe internaționale de specialitate, patru forumuri, un workshop și alte evenimente

conexe pe diverse teme din domeniul energiei solare, hidroenergiei, biogazului, cogenerării, eficienței energetice, energiei din deșeuri și altele. La toate acestea au luat parte 450 de specialiști din diverse domenii, media, studenți și şi un numerous public. RENEXPO® a obținut și în acest an sprijinul Mi-nisterul Mediului și al Schimbărilor Climatice și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile iar-compania RomNed-Vermeer din România a oferit sprijinul financiar. Premiul RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE RE-NERGY a fost oferit pentru a treia oară la ediţia din acest an, la categoriile O Personalitate Remarcabilă și O Tehnologie Inovatoare. Câștigătorul premiului pentru o Personalitate Remarcabilă a fost domnul Vlad STANCIU - Di-rector Executiv al ROSENC, iar premiul pentru O Tehnologie Inovatoare a fost acordat companiei Lisscom SRL din Brașov, România.

Surs

a fo

to: e

ner

gyw

orld

mag

.com

RENEXPOa revenit la Sala Palatului

8 ianuarie 2015 | www.100construct.ro

ActualitateA apărut casa pasivă care se încălzeşte şi se aeriseşte singură!

România nu a fost în recesiune tehnică

Un clujean şi-a ridicat prima casă pasivă din ţară care nu are nevoie de încălzire şi se aeriseşte singură. Construcţia, care urmează să fie atestată drept prima casă

pasivă ecologică din România, menţine aerul proaspăt în interior cu toate că geamurile sunt mereu închise graţie unui sistem de ventilaţie și, în plus, nu necesită încălzire, conform site-ului so-lar-magazin.ro. Construită doar din materiale reciclate, locuinţa este eficientă energetic pentru că foloseşte princi-piile design-ului bioclimatic, astfel încât să asigure răcoare vara, iar iarna să se încălzească direct de la soare. „Este nevoie să pornim căldura doar la o temperatură de minus 15 grade. Până la această temperatură, casa funcţionează în mod pasiv. Am lăsat vreo cinci zile fără să deschidem uşa şi s-a încălzit la vreo 35 de grade”, spune proprietarul

casei, Barabas Bela, citat de Digi24.Construită cu ajutorul studenților de la Arhitectură, casa are un consum de energie cu 90% mai mic faţă de o locuinţă obișnuită. Mai mult, proprieta-rul estimează că va plăti pentru încălzirea casei de 320 de metri pătraţi doar 200 de euro pe an.De asemenea, casa nu are nevoie de aerisire. „Nu trebuie deschis geamul fiindcă permanent se ventilează cu o viteză de 35 de metri cubi pe oră”, punctează Barabas Bela. Sistemul de ventilaţie asigură atât căldură, cât şi un aer proaspăt. Totuși, sistemul nu ar fi viabil într-o locuință tradițională, pentru că ar avea pierderi de căldură și aer prin acoperiș, fundație și geamuri.Investiția se ridică la aproximativ 145.000 de euro și va servi drept material didactic pentru studenții la Arhitectură. În Europa există doar 50.000 de astfel de case.

Reprezentantul Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a recunoscut progresul macroeconomic făcut de România în ulti-

mii doi ani şi faptul că ţara noastră nu a fost în recesiune tehnică, a de-clarat pentru Agerpres consilierul pentru economie al primului-mi-nistru, Cristian Socol.Socol a subliniat că oficialul FMI a vorbit despre «efortul mare făcut pentru a consolida economia», «o economie puternică și rezistentă la șocuri», «starea conturilor buge-tare, mult mai bine în comparație cu șase ani în urmă» și despre faptul că «România are a făcut eforturi semnificative în ceea ce privește procesul de reformă «. Conform opiniei consilieru-lui guvernamental, board-ul FMI a aprobat lista-rea indicatorilor care arată că România este țara cea mai stabilă din regiune din punct de vedere macro-economic. «Respectarea tuturor criteriilor de convergență nominală prevăzute în Tratatul de la Maastricht, rata inflației la un nivel record, adică 1,44 la sută, datoria publică a treia cea mai mică a UE de 39 la suta (inclus tamponul Trezoreriei, care a crescut la 6,8 miliarde de euro), o mai decât adecva-rea confortabil al rezervelor valutare internaționale,

deficitul de cont curent de 0,7 la sută din PIB după primele nouă luni și o rată minimă a dobânzii la împrumuturile pe termen lung relevă o imagine macro durabilă. Deși estimările Comisiei Europene

arată o rată mai mică de creștere economică pentru 16 state din UE, printre care și România, estimările noastre arată un avans economic de mai mult de 2,5 la sută în acest an, dublu față de me-dia EU28, «a subliniat Socol. Pe de altă parte, Comisia Europeană, care confirmase iniţial recesiunea tehnică şi anticipase în ultima prognoză ieşirea României din

această stare cu un avans de 1% în trimestrul al treilea, nu prevăzuse ajustări ale estimărilor din pri-mele trimestre care să arate că România nu a fost deloc în recesiune tehnică. C.E. estimase că PIB va creşte cu 1% în trimestrul al treilea faţă de trimes-trul anterior. În aceste condiţii, Comisia prevede o creştere economică de 1,6% faţă de intervalul iulie-septem-brie, se arată in raportul de toamnă al Comisiei Europene privind prognozele economice în UE. Ra-portat la perioada similară din 2013, creşterea PIB va fi de 1,1% în al treilea trimestru şi de 1,6% în următorul trimestru.

Cristian Socol

Guillermo Tolosa


Construcțiile nu mai sunt în topul insolvențelor!

Măsura reducerii numărului de certificate verzi alungă investitorii?

Numărul de companii intrate în insolvenţă continuă să scadă, se arată în analiza Coface-România, un important furnizor de servicii integrate de manage-ment al riscului de credit. Astfel, pe baza datelor fur-nizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, analiza arată că în primele nouă luni ale acestui an s-au înregistrat 15.575 de noi cazuri de insolvență, în scădere cu 17% față de aceeași perioadă a anului 2013 (când au fost deschise 18.735 de noi cazuri de insolvență). Scăderea este în conformitate cu previ-ziunile Coface, făcute la sfârşitul primului trimestru, de 15 % pentru întregul an 2014. Pe primul loc se situează comerţul cu amănuntul - 2.817 insolvenţe, urmat de comerţul cu ridicata şi distribuţie - 2.107, construcţii - 1.882, servicii pentru intreprinderi - 1.060, hoteluri-restaurante - 889, transporturi - 774, fabricarea lemnului şi a produselor din lemn - 351, agricultura - 330, fabricarea articolelor textile, de îmbrăcăminte şi încălţăminte - 324, industria alimentară şi a băuturilor alcoolice - 281.Din analiza evoluţiei cazurilor de insolvenţă aflate pe rol în ultimii cinci ani, Coface Romania observă o tendinţă de consolidare a gradului de concentrare a volumelor în primele trei, respectiv cinci sectoare.

Astfel, ponderea primelor trei sectoare care au înre-gistrat cele mai multe dosare pe rol în insolvenţă în cifre absolute a variat în ultimii cinci ani intre 50% - 54%, iar pentru primele 5 sectoare intre 65% - 70%. "Aceste ponderi nu sunt întâmplătoare şi sunt de-terminate de factori structurali, precum distribuţia sectorială a tuturor firmelor active la nivel naţional. Astfel, primele cinci sectoare care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvenţelor acoperă o pon-dere similară şi din punctul de vedere al firmelor totale active", precizează compania de evaluare a riscului.

Măsurile anunțate de autoritățile române în primăvara anului trecut, în scopul de a proteja consumatorii români de preţurile ridicate ale cer-tificatelor verzi, duc la descuraja-rea investițiilor masive în resurse regenerabile de energie. Astfel, grupul francez Filasa, care anul trecut anunţase investitii de peste 3 miliarde de euro în mai multe ferme eoliene cu o capacitate tota-la de 2.500 MW, a declarat recent că renunță la investițiile în mai multe parcuri eo-liene. În acest scop, Eolenvest Compania (din care 70 la sută este deținută de Filasa International) a depus cererea pentru insolvenţă la 6 noiembrie. Reacţia francezilor este cu atât mai neaşteptată, cu cât, la sfârşitul anului trecut, declaraseră că lucrările la 12 de parcuri eoliene in judetul Su-ceava vor continua în cadrul investiţiei apreciate în 2012 la 1 miliard de euro. Dealtfel, este bine-cunoscut că România a cunoscut o dezvoltare

spectaculoasă în domeniul energiilor regenerabile, graţie unui program generos de ajutor din par-tea UE, la aproape 4 mii de MW putere instalată,

ceea ce reprezintă mai mult de 40% peste capacităţile naţionale de energie electrică. Anul acesta, la presiunile marilor consumatori de energie electrică, guvernul şi-a declarat sprijinul pentru reduce-rea numărului de certificate verzi, în timp ce producătorii de energie

regenerabilă spun ca certificatele verzi nu stau la baza scumpirii energiei, mai ales ca preţurile au scăzut foarte mult pe piaţa liberă.Cet este un lucru: între interesele producătorilor şi ale consumatorilor stă în balanţă interesul naţional al dezvoltării unui sector industrial de care depinde în mare măsură viitorul naţiunii pri-vind independenţa energetică. O situaţie pe care orice guvern trebuie să o gestioneze în spiritul interesului naţional.


Actualitate

Dan Besciu, asociat şi administrator la Eu-roconstruct 98 Trading, Josef Hornegger, administratori la SC Swietelsky Bauge-sellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti,

Alexandru Horpoş şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au fost arestaţi la domiciliu într-un dosar de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare cu un preju-diciu de aproximativ 34 de milioane de lei, în urma percheziţiilor făcute de procurorii DIICOT miercu-ri, 10 decembrie, la birouri ale CFR Călători şi la sediile mai multor firme. Hotărârea magistraţilor îi va ţine la domicilii pe cei patru în perioada 12 decembrie 2014 - 10 ianuarie 2015. Decizia de joi a Curţii Supreme nu este definitivă. Extinde-rea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane. Astfel, „în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator de fapt al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator de fapt al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi ad-ministrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL,

Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice anga-jate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Fe-rate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră”, susţin anchetatorii. Aceştia mai arată că „Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companii-lor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”.

Beneficiarii unei reţele de spălare de baniGrupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de un anume Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme «fantomă» pentru a spăla bani. Aceste firme nu îşi declarau sediile se-cundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamale, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat. Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme «fantomă», au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani prove-nite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulte-rior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către parte-nerii de afaceri şi stat. Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din

Dan Besciu şi alţi trei oameni de afaceri, arestaţi preventiv pentru evaziune şi delapidare


ERATĂ

domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă. „Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei», a precizat DIICOT.

Politică şi afaceri necurateÎn acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal, pentru fapte de eva-ziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Ga-briel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Er-nest Caloianu (UNPR). Caloianu este urmărit penal şi pentru fals în declaraţii, pentru că, în declaraţia de avere din 21 ianuarie 2014, a consemnat că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din adminis-trarea a două firme - SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL. Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea-credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. „Faţă de acesta există suspi-

ciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabi-litatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate», a precizat DIICOT. Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei to-tale de 1.064 692 de lei din conturile SC GM Ac-tiv Building Management SRL, în conturile a cinci dintre firmele „fantomă” administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii ar fi fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor firme «fantomă», administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în nu-merar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

În numărul trecut a apărut, din nefericire, o greşeală în titlul articolului „Siniat Turceni, un nou producător de rigips în România”. Eroa-rea ne-a fost semnalată de biroul de relaţii pu-blice al companiei Saint Gobain, pentru care îi mulţumim. Este o greşeală regretabilă, deoarece „Rigips” este numele unui material de construcţii marcă înregistrată a companiei Saint Gobain, care nu poate fi utilizat decât de aceasta. Ne ce-rem scuze pentru greşeala de a fi folosit, fără a avea acest drept, a unei denumiri ce se află în proprietatea companiei respective.Sperăm că prin aceasta nu am adus atingere in-tereselor şi prestigiului proprietarului de drept al mărcii - care a devenit deja consacrată pe piaţa românească şi în vorbirea curentă a ce-lor mai mulţi cetăţeni români. Transformarea

mărcii „Rigips” în sinecdocă, la fel ca alte mărci („Xerox”, Adidas” şi altele) arată prestigiul de care se bucură categoria de produse cu această denumire originală a Saint Gobain. Regretăm şi îi asigurăm pe oficialii companiei Saint Gobain că nefericita întâmplare este unică în toate ediţiile noastre şi că asemenea erori nu vor mai apărea în revista „100% Construct”, ca o recunoaştere a dreptului exclusiv al companiei asupra respectivei mărci; dar, în acelaşi timp, nu putem fi siguri că la fel se va întâmpla şi în vorbirea curentă a românilor, care au transfe-rat imaginativ valoarea mărcii „Rigips” la toate plăcile de gips-carton de pe piaţă, deşi marea majoritate nu merită nici o comparaţie cu ori-ginalul.

Redacţia „100% Construct”

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4

EXPRES

SE

RV

ICE

S

TEL: 0

21

-22

45

26

4


Compania portugheză EDP Renovaveis (EDPR) vizează dezvoltarea unui parc eolian de 264 MW în Făcăeni, judeţul Ialomiţa. În cazul în care investiția va fi finalizată, proiectul va fi al doilea mare parc eolian din România, după cel deschis de către CEZ din Republica Cehă. Proiectul este aşteapta să apară pe lista investițiilor care au beneficiat de certificate verzi, încă de la sfârșitul lunii septembrie. Deşi in-

vestitia ar putea ajunge la 385 milioane de euro, ea se confruntă cu întârzieri semnificative. Cu to-ate acestea, Energias do Portugalia (de asemenea, prin divizia EDPR), intenționează să construiască în România șase ferme solare cu o capacitate totală de 50 MW şi cu ajutorul Băncii Europene Pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a acordat acestui proiect un împrumut de 20 de milioane de euro.

Investiţie de 80 de milioane de euro în proiecte de FERME EOLIENE

Potrivit raportului companiei Cloud Index Global Cisco, România are cea mai bună infrastructură de acces la internet fix din Europa Centrală și de Est, care îi va permite o gamă de servicii avansate. În noiembrie 2014, Cisco a lansat raportul său GCI actualizat pentru perioada 2013 - 2018. Repe-rele din cercetarea actualizată includ urmatoarele proiecții: • Traficul de centru de date global va crește de aproape trei ori ; • Până în 2018, traficul de centru de date la nivel mondial va ajunge la 8,6 zettabytes pe an; • Până în 2018, 76 la sută din traficul centrelor de date va veni din cloud computing; • Până în 2018, trei din patru sarcini de lucru de centre de date vor fi prelucrate în cloud;Astfel, România se încadrează în lista celor mai per-

formante reţele de telefonie fixă pe un onorant loc 7, după Coreea de Sud, Elveția, Hong Kong, Japonia, Luxemburg şi Olanda, dar înainte de Singapore, Suedia și Taiwan.În ceea ce priveşte telefonia mobilă, cele mai per-formante reţele din acest an sunt în Australia, Bel-gia, China, Coreea de Sud, Danemarca, Luxemburg, Noua Zeelandă, Oman, Qatar și Uruguay.Pe de altă parte, Raportul anual publicat de Autori-tatea Națională pentru Administrare și Reglemen-tare în Comunicații (ANCOM), arată că în România numărul total de conexiuni de acces la internet în bandă largă prin puncte fixe a ajuns la 3,8 milioane în 2013, în creștere cu 7 % de la an la an, și cele 60% dintre abonamentele de internet fix ale persoanelor fizice permit viteze de transfer de date de cel puțin 30 Mbps.

România are cel mai performant internet fix din Europa Centrală şi de Est

Actualitate


Loteria bonurilor fiscale noua armă împotriva evaziunii fiscale

După un model consacrat în Occident de ani buni, guvernul României vrea să stimuleze comerţul licit printr-o loterie a bonurilor fiscale. Concret, cetăţenii

sunt chemaţi să participe la o tombolă lunară, organizată de Loteria Naţională, în care premiile sunt acordate acelora dintre ei care prezintă bo-nurile fiscale solicitate comercianţilor şi prestato-rilor de servicii. Ideea a fost lansată încă din luna august de ministrul finanţelor Ioana Petrescu, care preciza atunci că s-a făcut deja o simulare în acest sens. Ministerul speră că această măsură se va solda cu o reducere a economiei „gri” cu aproape 10 pro-cente în următorii şapte ani, ceea ce ar echivala cu aproximativ 14 miliarde de euro.În afara descurajării evaziunii fiscale, loteria mai dă posibilitatea autorităţilor şi consumatorilor de a depista afacerile neînregistrate şi pe ace-lea care nu respectă legea. Concret, dacă datele scrise pe bonul fiscal nu pot fi introduse în lote-rie, clienţii pot alerta Administraţia Fiscală care va lua măsuri pentru verificarea agentului eco-nomic care l-a emis. În aceeaşi măsură, este un mijloc rapid şi eficient de depistare a concurenţei neloiale de pe piaţă, cu care se confruntă fir-mele plătitoare de taxe şi impozite şi care suferă

din pricina societăţilor „fantomă” cu mărfuri şi servicii neînregistrate, falsificate şi de cea mai proastă calitate. Acest aspect se întâlneşte, încă, din plin în domeniul construcţiilor, iar măsurile de combatere a fenomenului nu sunt pe deplin eficiente. Multe firme din sectoarele materialelor de construcţii primesc semnale de pe piaţă despre mărfuri contrafăcute care le imită denumirile, dar nu şi calitatea. Guvernul speră că va trezi intere-sul românilor de a cumpăra produse şi servicii de calitate la un preţ corect şi de a contribui la di-minuarea fenomenului de masă care îl reprezintă evaziunea fiscală în ţara noastră. Mai ales că pre-miile oferite nu sunt deloc de neglijat. „La extragerile lunare organizate de către Com-pania Naţională Loteria Română S.A. vor fi acor-date un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1200 de lei. În consecinţă, lunar la nivelul celor 8 regiuni fiscale, vor fi acor-date premii totale în valoare de 192.000 de lei, iar pe parcursul unui an, vor fi acordate un nhumăr apreciabil de premii, mai precis 1920, valoarea acestora fiind de 2.304.000 lei” se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act nor-mativ.


Actualitate

Holcim România, unul dintre cei mai importanţi producători de ciment, betoane şi agregate, a sponsorizat din nou Spitalul Municipal Câmpulung, în cadrul partene-

riatului care funcţionează de mai bine de 15 ani. Donaţia o reprezintă aparatul medical de anestezie marca Dräger, tip Fabius GS Premium, în valoare de aproape 60 de mii de euro, care va intra în dotarea secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă (A.T.I) a Spi-talului din Câmpulung ca parte a unui amplu proiect de reabilitare şi modernizare a blocului operator. „Vremurile în care o fabrică nu însemna mai mult decât ceea ce se desfăşura între gardurile ei au apus demult, a declarat” declarat Emil Raicov, di-rectorul Fabricii de Ciment Holcim Câmpulung. „O companie, mai ales din zona industrială, trebuie să-şi asume roluri pentru soluţionarea proble-melor comunităţii. Holcim România consideră că fiecare companie trebuie să fie implicată în viaţa comunităţilor din localităţile în care îşi desfăşoară activitatea. Donaţia se înscrie în eforturile depuse de compania noastră, de-a lungul ultimilor 15 ani, de a contribui la creşterea îmbunătăţirea vieţii oame-nilor din Câmpulung, în special în ceea ce priveşte

calitatea actului medical”, a mai spus Emil Raicov.La rândul său, doctoral Grigore Stănescu, mana-gerul Spitalului Municipal Câmpulung, a arătat că “Spitalul Municipal Câmpulung, cea mai importantă unitate sanitară din Muscel, a beneficiat constant în ultimii ani de susţinere din partea Holcim Ro-mânia, prin sponsorizări cu aparatură medicală performantă. În baza acestui vechi şi statornic par-teneriat, spitalul nostru a fost dotat, de-a lungul tim-pului, cu o serie de aparate medicale de care aveam realmente nevoie pentru a putea susține actul me-dical: Analizor de laborator, Coagulometru, Lapa-roscop, Analizor automat de hematologie, Analizor de gaze şi electroliţi în sânge şi multe altele. Prin această nouă susţinere acordată unităţii noastre, Holcim România îşi dovedeşte, în mod concret, res-ponsabilitatea socială asumată faţă de comunitatea locală”. Mai mult de 12 mii de pacienţi vor beneficia de noul aparat care va asigura anual circa 600 de aneste-zii generale pentru intervenţiile chirurgicale efec-tuate pacienţilor din secţiile Chirurgie Generală, Obstretică-Ginecologie, Ortopedie-Traumatologie, Chirurgie Plastică şi Reparatorie, O.R.L. şi Oftalmo-logie.Cu ajutorul noului aparat de anestezie, Spitalul Mu-nicipal din Câmpulung va reuşi să reducă timpii de aşteptare pentru intervenţiile chirurgicale, să evite cazurile de transfer intra-spitalicesc, în situaţia intervenţiilor chirurgicale de urgenţă, şi să asigure îndeplinirea unui standard de calitate obligatoriu. Totodată, unitatea din Câmpulung-Muscel va pu-tea menţine suma prestaţiilor medicale decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, ţinând cont de valoarea mare a serviciilor care presupun intervenţiile chirurgicale, va putea aplica pentru obţinerea unui punctaj mai bun în procesele de evaluare şi de acreditare ale spitalului, va reuşi să reducă riscul infecţiilor nozocomiale şi va avea po-sibilitatea să crească eficienţa şi calitatea actului medical.Cu aproximativ 800 angajaţi, Holcim (România) S.A. deţine 2 fabrici de ciment în Câmpulung-Muscel şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 14 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

Holcim România face O NOUĂ DONAŢIE


Un alt fel de mall în cartierul bucureştean Titan

Sonae Sierra şi Caelum Development – dezvoltato-rii noului centru comercial ParkLake, au încredinţat companiei austrice Strabag realizarea lucrărilor structurale în apropierea Lacului IOR din cartierul bucureştean Titan, o investiţie de 180 de milioane de euro. Proiectul, care a demarat în luna decem-brie a anului trecut, prevede o arhitectură deosebită, integrarea cu parcul şi lacul IOR, astfel ca designul să imprime întregului ansamblu ideea de natură, de ecologie. În acest sens, legătura dintre mall şi

parc va fi o terasă imensă care va oferi o privelişte directă asupra lacului. Viitorul centru comercial, care are o suprafaţă închiriabilă de 70.000 de metri pătraţi - din care 70% au fost deja rezervaţi, va fi inaugurat în 2016 şi va cuprinde peste 200 de magazine şi o parcare subterană cu 2.600 de locuri. Printre chiriaşii ParkLake Plaza vor deschide aici magazine Cora, Flanco, H&M, Douglas, Zara, Man-go.Compania portugheză Sonae Sierra deţine 46 de centre comerciale, cu o valoare de piaţă de peste 5,9 miliarde de euro şi este prezentă în 14 ţări. So-nae Sierra administrează şi închiriază 82 de centre comerciale cu o suprafaţă totală închiriabilă de 2,6 milioane metri pătraţi. În România, compania mai deţine centrul comercial River Plaza din Râmni-cu-Vâlcea. Caelum Development este o companie specializată în investiţii şi dezvoltare imobiliară, deţinută de un grup privat de investitori irlandezi cu peste 10 ani experienţă pe piaţa europeană de investiţii imobiliare.


Actualitate

La inaugurarea lăudată să nu ai mari aşteptări! Aşa s-ar putea parafraza un pro-verb românesc despre “pomul lăudat” la care nu trebuie să mergi cu sacul… Pentru

că ai putea să ai surprize, aşa cum au fost la cea mai proaspătă porţiune de autostradă dată în folosinţă – cea dintre Sălişte (judeţul Sibiu) și Cunța (judeţul Alba) din tronsonul Orăştie-Sibiu. Anunţată încă de anul trecut, inaugurarea a avut loc conform ultimei planificări, după mai bine de un an şi jumătate de întârziere, pe 14 noiembrie. Şoferii circulă deja, între Sibiu şi Deva, pe autostradă, deşi constructo-rii vor efectua, în continuare, lucrări în apropierea carosabilului, fără să fie afectat traficul, din cauza

O AUTOSTRADĂ nouă, cu surprize!

alunecărilor de teren, conform ministrului Trans-porturilor, Ioan Rus. Lucrarea dată în exploatare cuprinde şi Viaductul Aciliu, cea mai mare construcţie de acest gen din ţară. Unii specialişti atrag atenţia că zona cuprinsă între dealurile Apoldu şi Aciliu este formată din stra-turi argiloase, binecunoscute de secole pentru ins-tabilitatea lor, ceea ce a făcut ca acolo să nu se fi construit niciodată nimic, nici măcar o casă... De parcă nu era de ajuns, la 10 zile de la inau-gurare, la km. 60 a apărut în carosabil o fisură lungă de aproximativ zece metri și cu o lățime de aproape un centimetru pe mijlocul benzii întâi! Imediat, autorităţile au oprit circulaţia, iar munci-torii de la firma constructoare au trecut la reparaţii. Reprezentanţii CNADNR nu au confirmat legătura dintre fisură şi instabilitatea solului, explicaţiile companiei fiind, ca de cele mai multe ori, ambigue: ”Am fost anunțați asupra acestui aspect, nu cred că este unul de amploare. Acea zonă, însă, trebuie ținută sub supraveghere, să vedem cum va evolua după ciclurile de îngheț-dezgheț”.

Potrivit surselor de pe piaţa imobiliară, compania de constructii Bog’Art a demarat, la începutul lunii noiembrie, lucrările de demolare a fostelelor clădiri administrative ale grupului farmaceutic Farmexim. Pe locul lor, investitorul Globalworth Real Estate va construi cel mai mare centru de afaceri din Româ-nia. Compania controlată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas a cumpărat vara trecută un teren de 30.000 de metri pătrați de teren situat în ime-diata apropiere a statiei de metrou Pipera, pentru care a plătit 14,3 milioane de euro distribuitorului de produse farmaceutice Farmexim.Proiectul va costa, așa cum reiese din datele compa-niei, 98 milioane de euro, din care 17,8 milioane de euro reprezintă achiziția terenurilor și costurile de pregătire ale proiectului, bani deja investiți. Restul de aproape 80 de milioane de euro reprezintă preţul construcţiei în sine.Proiectul denumit Campus Globalworth va avea o

suprafață de 105.000 de metri pătrați, și va consta din trei turnuri cu birouri, centre comerciale şi 1.500 de locuri de parcare.Iride Business Park, de asemenea, situat aproape de statia de metrou Pipera, este în prezent cel mai mare parc de afaceri din România. Acesta are o suprafaţă închiriabilă de 92,855 mp şi este deţinut de Austria Immofinanz, cel mai mare proprietar de spaţii de birouri din ţară, cu un total de 206,347 de metri pătraţi.

Campus Globalworth, cel mai mare centru de afaceri din România


Bucureştiul este al doilea oraş din Europa, după Istanbul, în ceea ce priveşte rata de creștere a inventarului de spaţii de birouri în perioada 2014-2016, când se

vor da în folosinţă peste 420.000 de metri pătraţi - adică 20 la suta din inventarul existent, se arată într-un raport al companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.Tot pe locul al doilea după Istanbul, Bucureştiul are cea mai bună rată de absorbție a inventarului spaţiilor de birouri. Cushman & Wakefield estimează, conform proiec-telor de spații pentru birouri, că în Bucureşti vor fi daţi în folosinţă în acest an aproximativ 146,243 de metri pătraţi, 125.000 în 2015 și 150.000 în 2016. Spre comparaţie, la Istanbul, anul acesta, vor fi livraţi pe piaţa imobiliară 1,2 milioane de metri pătraţi, 448.000 în 2015 și 472.000 în 2015.Comparativ cu alte capitale din Europa Centrală și de Est, Bucureştiul are una dintre cele mai mici rate de neocupare, cu un nivel de 12,6 la sută în 2014, 11,5 la sută în 2015 și 10,6 la sută în 2016. Numai Bratislava stă mai bine la acest capitol, adică 11,9 la sută în 2014, 11,6 la sută în 2015 și 10,9 la sută în 2016.Praga, cu 465000 de metri pătraţi, Varșovia cu

670.000 de metri pătrați și Moscova cu 2,1 mi-lioane de metri pătraţi completează topul celor 5 pieţe europene pe baza ratei de creștere a inven-tarului spaţiilor de birouri în perioada analizată. Cu toate că suprafața proiectelor care vor fi finali-zate în aceste trei capitale este superioară celei a proiectelor din București, cota lor în inventarul to-tal este inferior, având în vedere că aceste piețe au un inventar mult mai mare decât al Bucureștiului.La Praga, rata de neocupare este de la 16,5 la sută în acest an și se va urca la 16,9 la sută în 2015, după care va scădea apoi la 16,2 la sută în 2016. La Varșovia aceeași rată se ridică la 14,3 la sută, procentul va crește la 15,1 la sută anul viitor și va scădea la 12,7 la sută în 2016.«Marea Britanie, Polonia și România sunt stelele stralucitoare în ceea ce privește creșterea PIB-ului. (...) Condițiile pieţei Bucureştiului continuă să se îmbunătăţească, iar acum recuperarea are o bază mai sigură. De asemenea, este evidentă o încredere mai bună de afaceri și chiriașii au reac-tivat planurile lor privind componenta imobiliară, deși în mod selectiv. Chiar și o creștere a chirii-lor este posibilă în 2016, în paralel cu o scădere a ratelor de neocupare a cladirilor de birouri «, subliniază autorii raportului.

Bucureștiul depăşeşte Praga, Varșovia și Moscova la numărul spațiilor pentru birouri


Actualitate

Consiliul Român pentru Clădiri Ver-zi organizează, în calitate de par-tener BRE, cursuri de acreditare pentru cei interesaţi în a deveni au-ditori BREEAM In Use şi/sau evalua-tori BREEAM. Astfel, vă invităm în perioada 23 - 27 februarie 2015, la trainingurile BREEAM Internaţional New Construction 2013, BREEAM In Use Interna-tional şi BREEAM Communities, care vor fi organi-zate la Universitatea Tehnică Cluj Napoca. RoGBC este unica organizaţie de profil din România recunoscută la nivel naţional şi internaţional fiind formată din cei mai importanţi actori ai sectorului construcţiilor din România, care au adoptat prin-cipii şi valori similare în vederea transformării mediului construit într-unul sustenabil, eficient din punct de vedere energetic şi din punct de ve-dere al consumului de resurse. RoGBC consiliază municipalităţi în mai multe oraşe din România cu privire la aspectele fiscale şi pregăteşte codul etic destinat evaluatorilor de clădiri verzi activi în România. “BREEAM este unul dintre instrumen-

tele de îmbunătăţire a clădirilor tot mai des utilizate pe piaţa românească. Suntem încântați să extindem parte-neriatul nostru cu Building Research Establishment (BRE) pentru a educa cât mai mulţi profesionişti români să devină atât evaluatori autorizaţi BREEAM cât şi auditori BREEAM In

Use.’’ - Steven Borncamp, CEO, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi.De asemenea, în ultimele săptămâni RoGBC a circulat un sondaj în scopul evaluării oportunităţii de adaptare a unei scheme internaţionale. În acest context, anunţăm demara-rea procesului de adaptare a schemei internaţionale pentru clădiri verzi la condiţiile de mediu şi eco-nomice din România. Astfel, RoGBC va sprijini dezvoltarea unui NSO (Naţional Scheme Operator) BREEAM atât alături de parteneri şi colaboratori precum ONG-uri de mediu şi industrie cât şi de respondenţii la sondaj, care vor fi incluşi în grupul de lucru «Green Building Certification Task Group» şi vor avea oportunitatea de a influenţa sectorul emergent al certificărilor pentru clădiri verzi.

Compania Națională de Autostrăzi şi Dru-muri Naţionale din România) revine la Ministerul Transporturilor, potrivit unei Ordonanțe de Urgență publicate in

Monitorul Oficial. Valoarea bugetului CNADNR prevăzut pentru 2015 este de 6,11 miliarde de lei.Guvernul a decis ca Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Par-teneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor să îşi restrângă denumirea la Departamentul pen-tru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat.CNADNR revine astfel la Ministerul Transportu-rilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departa-mentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova. Departamentul va putea înfiinţa şi adminis-tra Unităţi de Management al Proiectului (UMP) pentru proiecte de investiţii, conform ordonanţei privind structura noului Guvern.

Programul de susţinere şi promovare a exportu-rilor va fi derulat de o altă structură nou-creată, Institutul Român de Comerţ Exterior.

BREEAM International New Construction 2015, Cluj Napoca

CNADNR revine la Ministerul Transporturilor

ww

w.iso

mat.e

u

Ad

itivi pe

ntru

mo

rtare

şi be

toa

ne


Comisia Europeană a lansat procedura de consultare publică privind noul target al Directivei de mediu pentru 2030.Obiectivul consultării este colecta-

rea opiniilor părţilor interesate – autorităţi ale administraţiei publice, operatori economici, sin-dicate, organizaţii şi persoane fizice – cu privire la diferitele opţiuni pentru revizuirea directivei EU ETS, directivă care rămâne cel mai important instrument comunitar de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.Data limită pentru răspuns este 15 martie 2015, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.Consiliul European a stabilit la şedinţa din oc-tombrie 2014 un target de reducere a emisiilor cu cel puţin 40% în 2030 faţă de anul 1990. Printre măsurile agreate se numără şi stabilirea unui fond pentru modernizare şi inovare, opţiunea de alocare cu titlu gratuit a certificatelor pentru modernizarea producţiei de energie electrică în unele state membre.

Guvernul a aprobat de curând, Ordonanţa de Urgenţă în baza căreia firmele vor fi obligate să utilizeze case de marcat dotate cu jurnal electronic şi conectate la o bază de date a ANAF. «Este vorba de autorizarea case-lor de marcat electronice pe grupe de contribuabili şi introducerea în sarcina utilizatorilor a obligaţiei de a asigura conectarea la distanţă a aparatelor de marcat electro-nice fiscale în vederea transmi-terii de date fiscale către ANAF», a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă.La începutul lunii decembrie, Ministe-rul Finanţelor anunţa că firmele nu îşi vor mai putea dota casele de marcat cu role de hâr-tie pentru păstrarea istoricului de tranzacţii, ci cu un jurnal electronic conectat la un server cen-tral al autorităţii fiscale, fiind însă păstrată rola de hârtie pe care va fi tipărit bonul fiscal pentru cumpărători. Măsura ar avea avantajul (în opinia Ministerului Finanţelor) că, pe de o parte, noile sisteme de case de marcat aduc firmelor o eco-nomie la achiziţionarea rolelor de hârtie şi elibe-

rarea spaţiilor de depozitare a acestora, iar pe de altă parte reduce considerabil timpul efectiv de

transmitere a datelor tranzacţiilor efectuate direct la serverul central al autorităţii fiscale. În schimb, Ion Radu, directorul de dezvol-

tare al Danubius Exim, cel mai mare importator şi distribuitor de case de

marcat din România, a declarat agenţiei MEDIAFAX că proprieta-

rii de magazine vor avea cos-turi mari odată cu trecerea la casele de marcat dotate cu jurnal electronic, dacă

datele se vor transmite la ANAF în timp real, modulul de

comunicaţie GPRS dublând costul unei case de marcat, la aproape 300 de euro. Su-

biectul “Loteria fiscală”, anunţat de Guvern şi pre-zentat pe larg în revista noastră, este unul destul de dezbătut de societatea civilă dezbateri în urma cărora putem trage concluzia că guvernul este in-teresat mai curând de aplicarea acelor măsuri de constrângere asupra factorilor economici de a-şi plăti impozitele şi a-şi declara operaţiunile decât de educarea şi cointeresarea contribuabililor pen-tru a participa la reducerea fenomenului de eva-ziune fiscală?

Directiva de mediu a UE, în dezbatere publică

Case de marcat dotate cu jurnal electronic, conectate direct la ANAF

Sol

dec ®

umid

ific

are

-

dezu

mid

ific

are

www.dezumidificare.ro

Actualitate


Noul şef al statului, Klaus Iohannis, a redus taxa pe construcţii speciale la 1% de la 1,5% din valoarea

de inventar.Printr-un decret semnat de preşedinte a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernu-lui nr. 102/2013 pentru modificarea şi completa-rea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi re-glementarea unor măsuri financiar-fiscale.Taxa se aplică de la începutul acestui an pentru construcţii precum: platforme betonate stâlpi de

electricitate, baraje, sonde, iazuri, canale de irigaţii, centrale elec-trice, coşuri de fum etc.România a decis extinderea sfe-rei de impozitare a construcţiilor în vederea respectării angaja-mentelor referitoare la eficienti-zarea sistemului fiscal, asumate

de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional. Fără aceste măsuri, sistemul de impozitare din ţara noastră s-ar menţine la un nivel redus comparativ cu media europeană, se precizează în cadrul ordonanţei de urgenţă.

O iniţiativă legislativă pentru modificarea legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998 pri-

vind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia se află în dezbatere la Camera Deputaţilor.Astfel, un grup de doisprezece senatori şi deputaţi UDMR propun “posibilitatea transfe-rului de bunuri din proprieta-

tea publică a judeţului în cea a unităţilor administrativ-te-ritoriale de pe raza acestuia- şi invers- de la acestea spre judeţ, aspect care, dincolo de manifestarea deplină a auto-nomiei locale, ar putea avea ca efect dezvoltarea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă (parcuri industriale, alte investiţii realizate prin partene-riat public-privat).”, se arată în

expunerea de motive a legii.Forma iniţiatorului prevede in-troducerea menţiunii că “tre-cerea unui bun din domeniul public al unei unităţi admi-nistrativ-teritoriale de pe raza teritorială a unui judeţ în dome-niul public al judeţului se face, la cererea consiliului judeţean, prin hotărâre a consiliului lo-cal.” De asemenea, “ trecerea unui bun din domeniul public al judeţului în domeniul public al unei unităţi administrativ-te-ritoriale de pe raza teritorială a judeţului respectiv se face, la cererea consiliului local, prin hotărâre a consiliului judeţean.”Iniţiativa a fost respinsă de Se-nat la începutul lunii decembrie şi se află în dezbatere la Camera Deputaţilor, fiind trimisă pentru raport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, care are termen de depunerea a rapor-tului până în februarie Legea ar trebui avizată de Comisia pentru administraţie publică şi amenjarea teritoriului.

Președintele a aprobat reducerea “taxei pe stâlp”

Legea privind proprietatea publică ar putea fi modificată


Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară supune dezbaterii publice proiec-tul de Hotărâre de Guvern privind apro-

barea Programului național de cadastru și carte funciară (PNCCF) pentru perioada 2014 – 2023 şi modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin HG nr. 1288/2012, cu modificările ulterioare. PNCCF are drept obiectiv înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, eliberarea certificatelor pentru înscrie-rea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari și eliberarea certificatelor de moștenitor în cazul

succesiunilor nedezbătute. PNCCF vizează înregis-trarea sistematică a imobilelor în 2381 de unităţi administrativ – teritoriale.

BCR Banca pentru Locuinţe finanţează restaura-rea şi reabilitarea ca-

selor tradiţionale româneşti prin credite în lei cu dobândă fixă de 5% pe an. Operato-rul bancar dezvoltă un proiect în acest sens împreună cu Asociaţia Monumentum şi Glo-bal Heritage Fund. Eugen Vaida, Preşedinte Asociaţia Monumen-tum, a precizat pentru revista 100%construct:“Proprietarii de la sate nu au resursele fi-nanciare să susţină un proiect de autorizare, iar BCR BpL a renunţat la obligativitatea obţinerii unei autorizatii la acce-

sarea creditului din partea pro-prietarilor aceasta rămânănd doar la nivel de recomandare. Pentru ca intervenţiile asupra clădirilor să fie cele conforme cu principiile restaurării, Asociaţia Monumentum va verifica propu-nerile de intervenţie şi va oferi consultanţă gratuită proprietari-lor. Estimăm că creditul pe care îl vor accesa proprietarii pentru reabilitarea caselor este în me-die undeva în jurul sumei de 20.000 lei.”Soluţia financiară a BCR Banca pentru Locuinţe pentru proprie-tarii acestor case este un credit special în lei, cu dobândă fixă

de 5% pe an pe toată perioada creditului. Banca nu percepe co-mision la acordarea creditului şi nici în cazul rambursării anti-cipate. De asemenea, evaluarea imobilului adus în garanţie şi asigurarea de viaţă sunt, de ase-menea, gratuite.„Oferim credite cu dobândă redusă de 5% pe an şi fixă pe toată durata contractului. Este o încurajare pentru proprieta-rii care se angajează în demer-sul de restaurare a caselor lor tradiţionale” a declarat Carmen Schuster, Vicepreşedintele BCR Banca pentru Locuinţe. Creditele speciale de restaurare sunt credite în lei şi cu dobândă fixă. De exemplu, pentru un proiect de restaurare de 9.000 lei, clientul plăteşte lunar între 60 – 70 lei pe o perioadă de circa 14 ani. În plus, dacă economiseşte în prealabil clientul obţine toate avantajele contractului de eco-nomisire – creditare – dobânda şi prima de stat, reprezentând 25% din suma economisită (cel mult echivalentul în lei a 250 Euro/an.)

Proiectul privind programul național de cadastru, în dezbatere publică

Credite pentru reabilitarea caselor tradiţionale

Echipamente profesionale

pentru depistarea şi măsurarea alcoolemiei

www.daritehnologies.ro, www.alcooltester.ro

FIOLE ALCOOLTEST

Importator exclusiv în România:DARI TEHNOLOGIES SRL Oradea, str. G. Călinescu nr. 5,

bl. AN45, ap. 40Tel./Fax: +40 259.476.526, Mobil: +40 740.018.180,

+40 732.018.180E-mail:

[email protected]

Actualitate


Volumul lucrărilor de construcţii clădiri reziden-ţiale a crescut cu 31,2%,

serie brută, şi cu 33,6%, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezo-nalitate, în primele nouă luni ale anului faţă de intervalul identic din anul precedent, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. De asemenea s-au înregistrat creşteri la lucrările de clădiri nerezidenţiale, 10,3% serie brută şi 8,1% serie ajustată în perioada 1 ianuarie – 31 sep-tembrie a.c. faţă de perioada corespunzătoare din 2013.Cu toate acestea la nivel naţional volumul lucrărilor de construcţii, serie brută, a scăzut

cu 10,8%, iar serie ajustată cu 11,7%, în perioada 1 ianua-rie -30 septembrie 2014, com-parativ cu acelaşi interval al anului precedent. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la lucrările de reparaţii capitale 19,7%, serie brută, şi 19,6%, serie ajustată; lucrările

de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2%, serie brută, şi 13% serie ajustată, lucrările de construcţii noi cu 7,8%, serie brută, 10,5% serie ajustată.Pe obiecte de construcţii, scă-derea s-a evidenţiat la con struc-ţiile inginereşti cu 26% serie brută, 28,3% serie ajustată.

Aproape 20% din cheltuie-lile de consum ale româ-nilor au fost în ultimele

trei luni ale anului legate de locuinţă, respectiv apă, energie electrică şi termică, gaze natu-rale, combustibili, mobilier, do-tarea şi întreţinerea locuinţei.

Valoarea medie plătită pentru locuinţă este de 320 de lei pe gospodărie. Din această sumă, circa 16% este reprezentată de cheltuielile de funcţionare şi încălzire a locuinţei, se arată într-un raport al Institutului Naţional de Statistică.

Cheltuielile cu locuinţa au fost devansate doar de cele legate de produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice, care au reprezentat 39% din cheltuie-lile de consum. Cheltuielile de consum au reprezentat 71,1% din total, în perioada analizată.La nivel general, cheltuielile pentru investiţii, destinate pen-tru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament nece-sar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în chel-tuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.Cheltuielile în trimestrul III 2014 au fost în medie de 2285 lei lunar pe gospodărie şi au re-prezentat 91,5% din nivelul ve-niturilor totale.

La nivel naţional volumul lucrărilor de construcţii, serie brută, a scăzut

20% din venituri cheltuie românii pentru întreținerea casei!


Lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei – Eroilor de pe magistrala 5

se vor finaliza cel târziu în in-tervalul mai-iunie 2016. “Toa-te termenele contractuale vor fi respectate”, a dat asigurări Ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Lucrările pe partea de infrastructură pentru acest tronson de metrou vor fi gata până în luna septembrie a aces-tui an şi vor fi urmate de cele de finisaje. Contractul pentru execuţia finisajelor este în curs de licitaţie. Din cele 10 staţii ale

tronsonului, 7 se vor finaliza până la sfârşitul lui 2015, iar ultimele 3 în prima parte din 2016. Lucrările au fost decalate de prelungirea procedurilor de achiziţie publică, a precizat Mar-cel Boloş, director general AM POS T, adăugând că nu există probleme de finanţare, întrucât bugetul este asigurat de Comisia Europeană. Lucrările la magis-trala 5 vor continua cu tronso-nul Pantelimon – Universitate. Proiectul tehnic este în lucru. De îndată ce acesta va fi gata va demara şi procedura pentru

achiziţia lucrărilor, a menţionat domnul Boloş. În urma derulării programelor de investiţii la Me-trorex, “în 4 ani vom avea cea ma modernă reţea de metrou din Europa”, susţine Ministrul Transporturilor.

CNADNR contractează lucrările de finalizare a secţiunii Câmpia Turzii

– Gilău din autostrada Braşov- Oradea. Contractul cuprinde

atât partea de proiectare cât şi de execuţie, iar valoarea minimă a lucrărilor a fost estimată la suma de 76,92 milioane lei fără TVA.

Executantul iniţial al secţiunii Câmpia Turzii – Gilău a fost compania Bechtel care a fina-lizat 97% din lucrări înainte de rezilierea contractului în mai 2013.Secţiunea are o lungime de cca. 52,5 km. Traseul autostrăzii începe la intersecţia cu DN 15, între Luna şi Câmpia Turzii unde a fost prevăzut un nod rutier şi se continuă la sud de Câmpia Turzii şi Turda.Partea carosabilă are două benzi de circulaţie pe sens cu lăţime de 7,5 m fiecare. Există două benzi de ghidaj, câte două pe fiecare sens de circulaţie cu o lăţime de 0,5 m fiecare. Ban-da mediană are 3 m lăţime, iar benzile de urgenţă, una pentru fiecare sens cu lăţimea de 2,5 m.Contractul actual va fi atribuit printr-o licitaţie deschisă în baza criteriului preţul cel mai scăzut şi va fi încheiat pe 42 de luni. Perioada pentru depune-rea ofertelor se va încheia pe 9 ianuarie 2015.

Ultimele lucrări la autostrada Câmpia Turzii – Gilău vor fi contractate

Metroul din Drumul Taberei va fi gata în 2016

Actualitate


Lucrările de modernizare a drumului naţional DN5, Bucureşti – Adunaţii Co-

păceni, au fost atribuite unei aso-cieri româno-italiene. Valoarea finală a contractului este de 76,13 milioane lei fără TVA, cu 30% mai puţin faţă de estimări.Contractul de execuţie a fost iniţial încheiat în 2011 cu socie-tatea Romstrade însă a fost rezi-liat la finele anului 2012. Asocie-rea Eurocogen Filiala Aninoasa S.R.L. – Aleandri S.P.A. – Beozzo Construzioni – Smart Building Project va moderniza DN5 pe

o lungime de 11,65 km, km 7+573 – km 19+220. De aseme-nea contractul cuprinde reabili-tarea a trei poduri şi trei podeţe pe traseul drumului. Investiţia este finanţată din Fondul Euro-

pean de Dezvoltare Regională şi cofinanţată de la bugetul de stat. Con tractul pentru serviciile de supervizare a lucrărilor de mo-dernizare a DN 5 a fost atribuit în 2011 societăţii Primacons Group.

D ezvoltarea unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte imobiliare din Bucureşti urmează să fie reluată de Grupul Sema Parc în zona de

Vest a oraşului, pe Splaiul Independenţei.Proiectul mixt, denumit “Sema New Project”, va fi dezvoltat pe un teren de aproximativ 40 de hectare şi va include un complex de clădiri de birouri clasa A, spaţii comerciale şi de divertisment în cadrul unui centru comercial stradal, precum şi un ansam-blu rezidenţial cu cel puţin 1.200 de apartamente.Într-o primă etapă vor fi realizate clădirile de birouri Office 3 şi Office 4, prin reconversia unor imobile existente. Valoarea totală a investiţiei pentru aceste obiective se ridică la peste 10 milioane de euro. Cele două clădiri vor dispune de o suprafaţă închiriabilă cumulată de 42.000 de metri pătraţi şi urmează să fie livrate în intervalul 2015-2016. A cincea clădire din proiect, Office 5, ar putea fi gata în 2017.Există o cerere în creştere pentru închirierea spaţiilor de birouri; volumul acestui segment în zona centru – vest a crescut semnifcativ în primul semestru din 2014 faţă de acceaşi perioadă a anului trecut, lucru care ne dă certitudinea că Sema New Project va fi un succes”, a declarat Răzvan Gaiţă, di-rector Sema New Project.Zona de birouri din proiect ocupă cea mai mare pondere. Aceasta include trei categorii de imobile: clădiri de tip „urban”, situate stradal, în imediata

vecinătate a râului Dâmboviţa, adresate în special companiilor mari, cu un puternic impact de ima-gine; clădirile de tip „curte interioară”, adaptate companiilor de dimensiuni medii şi mari, care au nevoie de spaţii cuprinse între 10.000 şi 15.000 mp, precum şi imobile tip “pavilion”, reprezentând construcţii independente sau interconectabile, cu administraţie proprie şi facilităţi destinate în aceeaşi măsură unuia sau mai multor chiriaşi.Zona rezidenţială va cuprinde peste 1.200 de apar-tamente de locuit, fiecare cu suprafeţe cuprinse între 80 şi 260 mp, dispuse în cladiri cu 4 si 5 ni-veluri. Adiacent acestora vor fi adăugate diverse facilităţi precum săli de sport, centre medicale, ca-binete de avocatură, cluburi, parcuri, terenuri de joacă, grădiniţă etc.Zona comercială, concepută ca un „shopping vil-lage” va oferi spaţii comerciale dispuse pe parter şi mezanin. În această zonă vor fi construite şi un centru de divertisment cu cinematograf multiplex, restaurante, cafenele şi spaţii expoziţionale.Spaţiile verzi şi cele destinate organizării de eveni-mente în aer liber vor ocupa în jur de 10 hectare, re-prezentând un sfert din suprafaţa totală a terenului.De asemenea, chiriaşii vor avea la dispoziţie câte un loc de parcare pentru fiecare 45 de metri pătraţi de spaţii de birouri, în acord cu standardele clădirilor de clasa A+, a mai precizat domnul Gaiţă.

Ieșirea din București spre Giurgiu va fi modernizată!

Sema Parc reia dezvoltarea proiectului gigant din vestul Bucureştiului


Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi - ARIC – are plăcerea să vă invite la prima conferinţă organizată în România sub egida FIDICîn colaborare cu EFCA“FIDIC/ARIC/EFCA Regional Infrastructure Confe-rence” – IMPLEMENTAREA CONDIŢIILOR DE CONTRACT FIDIC ÎNTR-UN DOMENIU REGLE-MENTAT CU PRECĂDERE DE DREPTUL PUBLIC• Prima Conferinţă „Infrastructura Regională FI-

DIC-ARIC-EFCA” va dezbate punerea în aplicare a contractelor FIDIC într-o piață reglementată, în principal, de dreptul public. Ea se va referi la ex-plorari noi ale directivelor privind achizițiile UE, precum și la utilizarea lor practică în piață, cu un accent pe investițiile în infrastructură.

Desfăşurată în capitala României, un destinatar major al fondurilor UE, conferința va împărtăși experiențele învățate, și le va compara cu cele ale altor state vecine membre ale UE și statele ne-membre interesate de achiziții publice cu cele mai bune practici, precum și utilizarea eficientă a contractelor FIDIC.

OrganizatoriFIDIC (International Federation of Consulting Engi-neers) reprezintă vocea globală a industriei de ingi-nerie de consultanţă, cu 99 de asociații membre (cu reprezentare în 35 de țări din Europa), și 60.000 firme de consultanta la nivel mondial, care asigură aproape 60% din infrastructura globală.EFCA (European Federation of Engineering Consul-tancy Associations) are asociații membre din 24 de tari, si este federația europeană unică reprezentând ingineria și serviciile conexe industriei, care are un milion de angajați, dintre care majoritatea sunt de înaltă calificare în acest domeniu.ARIC reprezintă interesele industriei de inginerie de consultanţă din România, și este un membru al am-belor organizaţii - FIDIC și EFCA.

Speakeri și AgendaRenumiţi specialiști internaționali și regio-nali, experți juridici din Comisia Europeană a funcționarilor, oficiali guvernamentali români, membri ai Comisiei FIDIC și membri ai grupului de lucru, inclusiv consilieri speciali, vor aduce pro-

bleme și evoluții importante în curs de dezvoltare în subiecte esențiale, cum ar fi:• Finanțarea UE pentru infrastructură• Evoluția contractelor FIDIC și particulare Conditii de Contract în regiune; • Modificarea FIDIC, Condiții - Pro și Contra; • Autorizarea FIDIC, Condițiile în situațiile naționale - traduceri, adaptare și armonizare cu legislația națională;• Reguli de achiziție UE și impactul acestora asupra contractelor FIDIC; • Experiența din alte state ale UE privind legislația în vigoare;• Evitarea și urmărirea revendicările sub FIDIC;• Contracte FIDIC - Perspective de drept civil și co-mune;• Comisii de litigii în acțiune;• Rezolvarea Disputelor prin Arbitraj și alternative;• Consolidarea capacităților - de formare şi acredi-tare;• Integritate în achiziții și contracte;

PubliculAceastă conferință specială va fi de interes pentru toți cei implicați în dezvoltarea infrastructurii în Eu-ropa, în special în țări din Europa Centrală. Partici-pantii vor include finantatori si investitori, autorități publice, antreprenori, firme juridice și firme de inginerie-consultanţă.Conferința din 12-13 martie va fi precedată în zilele de 10-11 Martie 2015, de un workshop special FI-DIC, organizat în aceași locație: MODULUL 3: “CO-MISIA DE ADJUDECARE A DISPUTELOR: SARCINI SI RESPONSABILITATI”Locul desfășurării conferinței: Athenee Paris Hilton, Sala Regina MariaDirector Conferință: Enrico VinkFIDIC Managing DirectorE-mail: [email protected]: +41 22 799 49 00Mobil: +41 795 011 659

Parteneriat Organizații: Michael StanciuPreședintele ARICE-mail: [email protected] Van der PuttenSecretarul General al EFCAE-mail: [email protected]

Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi - ARIC – organizează in perioada 12-13 martie 2015 prima conferință din România sub sub egida FIDIC

în colaborare cu EFCA

CONFERINȚĂ


26

De ce nu avem autostrăzile promise?


RĂSPUNS: Lipsa de viziune strategică şi discontinuitatea sistemului administrativ

România are un nou Masterplan General de Transporturi. Ce urmează a fi făcut se va vedea din îndeplinirea prevederi-lor sale în acord cu observaţiile Comisiei

Europene. Dar ce s-a făcut până acum pentru in-frastructura de transporturi a României? Unde am fost şi unde am ajuns acum? De ce, după aproape două decenii de economie de piaţă, nu avem încă reţeaua rutieră, feroviară şi navală pe care ni le-au promis toate guvernele? Şi, mai ales, ce trebuie făcut? Iată câteva întrebări pe care fie-care dinte noi ni le-am pus în ultimii ani şi la care ne răspunde un specialist independent – Michael Stanciu, preşedintele Search Corporation. Fondatorul companiei, Michael M. Stanciu, este un specialist cu o experienţă vastă în domeniul ingineriei de infrastructură rutieră, coordonator a numeroase proiecte de construcţie de autostrazi şi poduri în Statele Unite ale Americii. SEARCH CORPORATION a fost înfiinţată în 1991 şi este una dintre cele mai importante firme de inginerie din România, specializată în servicii de proiectare, consultanţă şi management în dome-niul infrastructurii de transport rutier şi a celui de transport aerian. De-a lungul acestor ani, compa-nia şi-a împletit activitatea cu politica de dezvol-tare a reţelelor drumurilor din România, fiind

implicată alaturi de Ministerul Transporturilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Na-tionale, precum si de autoritatile locale, in elabo-rarea strategiilor de dezvoltare a infrastructurilor rutiere. Search Corporation este şi proiectantul şi proprietarul celei mai frumoase clădiri de birou-ri din Bucureşti – Crystal Tower, prezentată în numărul trecut al revistei noastre.Domnule Michael Stanciu, Search Corporation lucrează de 23 de ani în România, o ţară europeană care are o infrastructură rutieră slab dezvoltată. Când aţi reve-nit în ţara cunoşteaţi situaţia. Astăzi, după 23 de ani, ne puteţi spune cât a evoluat sistemul rutier din ţara noastră?A spune că nu a evoluat ar fi incorect. A evoluat ,desigur , dar într-un ritm pe care cu toţii ni l-am fi dorit mai accelerat. Reţeaua de drumuri naţionale a fost într-adevăr în cea mai mare parte reabilitată, începem încet încet să avem şi o reţea de de autostrăzi (aproximativ 600 de km în exploatare şi tot atâţia în construcţie) însă semnalul de alarmă pe care vreau să îl trag este că, pe parcursul acestor 23 de ani , a persis-tat lipsa înţelegerii importanţei întreţinerii in-frastructurii, atât pentru drumurile naţionale cât şi pentru autostrăzi. Acest fapt a generat costuri uriaşe care ar fi putut fi evitate dacă

Actualitate


Michael M. StanciuPreşedinte Search Corporation

s-ar fi adoptat un management adecvat care să presupună intervenţia la timp asupra reţelei.Din punctul de vedere al oportunităţii de afaceri rămâne ,fără îndoială în continuare, o ţară care promite foarte mult.Dumneavoastră sunteţi implicat direct, prin compania pe care o conduceţi, alături de Ministerul Transportu-rilor, de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, precum şi de autorităţile locale în elaborarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Deci, cunoaşteţi fiecare pas care trebuie făcut, fiecare reali-zare în acest domeniu vital. Deşi partea dumneavoastră din această muncă este realizată pentru fiecare proiect la timpul său, autostrăzile întârzie să apară. Ce explicaţie aveţi pentru acest paradox? Care este mo-tivul, în viziunea dumneavostră, pentru care suntem în această situaţie?Problema de fond a fost lipsa de continuitate, atât în ce priveşte strategiile cât şi sistemul administrativ care trebuie să implementzeze aceste strategii. În ultimii 14 ani constatam că am avut 16 directori generali ai CNADNR şi 12 miniştri la Ministerul Transporturilor. Foarte greu de elaborat şi implementat o viziune pe termen atât de scurt, mai ales ca de la unul la altul totul se schimbă. Acesta ar fi în opinia mea motivul principal, însă, desigur, mai sunt şi al-tele: lipsa unui Master Plan, pe care din fericire acum, iată, îl avem, lipsa unei legislaţii coerente, cum este cazul în domeniul exproprierilor, sau angajamentul tuturor partidelor politice, care trebuie să spunem cu regret, că nu a fost unul de natură să impulsioneze acest domeniu.Din punct de vedere al activităţilor pe care le desfăşoară Search Corporation, cum apreciaţi colaborarea cu autorităţile române?Search Corporation este o firmă românească. Toţi angajaţii noştri, începând cu mine, suntem cetăţeni romani. Aceasta implică desigur o colaborare cu autorităţile ca de la conaţional la conaţional, deci uneori este mai bine, alteori mai rău, că aşa e în România, şi probabil în orice altă ţară. Remarc însă în ultimii ani o dorinţă de profesionalizare a sistemului. Continuitatea echipelor care reprezintă autorităţile romane va fi un punct câştigat pentru experienţa şi profesionalismul fiecăruia dintre ei.În draft-ul Master Planului pe transporturi sunt prevăzuţi, în 2014-2020, 600 de km de autostradă, 2.500 de km de drumuri expres, în jur de 3.000 de drumuri transregionale modernizate şi 140 km de şosele de ocolire, a declarat ministrul Transpor-turilor, Ioan Rus. Astăzi, cei 650 de kilometri de autostrada de care dispunem străbat 13 din cele 41 de judeţe: Călăraşi, Constantă, Timiş, Cluj, Ilfov, Hunedoara, Argeş, Alba, Giurgiu, Sibiu, Dâmboviţa, Prahova şi Arad. În condiţiile finanţărilor

efective, dacă luăm în calcul şi preconizata suplimentare a bugetului apărării, este posibil ca suma de 13,9 miliarde de lei să afecteze bugetul alocat construirii de autostrăzi. Este o posibilitate... Aşadar, în aceste condiţii, spuneam, credeţi că se impune o re-gândire a strategiei de construire a autostrăzilor? Care ar fi aceasta?În sfârşit avem un Master Plan. Asta înseamnă că măcar de acum înainte avem o strategie neschim-babila de la un guvern la altul şi de la o conducere la alta. Toată lumea va merge în acceasi direcţie, continuând lucrurile începute de predecesorii lor. Nu trebuie uitat însă ca acest Master Plan este un instrument viu. Etapizarea proiectelor pro-puse de acesta, precum şi ritmul de implemen-tare a acestora, fără îndoială va depinde şi de disponibilităţile finaniciare ale statului român, de absorbţia fondurilor UE sau de abilitatatea de a negocia şi implementa în sistem de Parteneriat Public Privat.O simplă privire pe harta României cu şantierele de autostrăzi ne arată o idee pe care mulţi nu o înţeleg: de ce atâta frag-mentare? De ce proiectantul şi contractorul (Statul roman) au apelat la lucrul “pe bucăţele”? Un segment aici anul aces-ta, alt segment dincolo tot în acest an şi aşa mai departe. Nu era mai simplu o lucrare de la cap la coadă? Exista un raţionament care scapa celor neavizaţi?Autostrăzile se construiesc în primul rând pentru traficul local şi nu pentru tranzitarea ţării de către traficul internaţional. Multe din aceste segmente au raţiunea lor tehnică şi socio-economică. Din păcate, altele au avut explicaţii politice. Motivul pentru care tronsoanele nu sunt foarte mari este acela de a putea minimiza riscurile neperforman-tei unui constructor (aşa cum am văzut în ultima vreme foarte multe insolvențe). Pe de altă parte, este cunoscut faptul că puterea de mobilizare a oricărui constructor pe un segment mai scurt se regăseşte în rapiditatea şi chiar calitatea execuţiei. Puţine firme de construcţii din România (fie ele romaneşti sau internaţionale) ar putea să mobi-lizeze în aceleaşi termene construcţia unor secto-are foarte lungi de autostrada.Domnule Michael Stanciu, dacă aţi avea puterea de decizie în toată această acţiune la nivel naţional, ce aţi schimba în modul de lucru pentru îmbunătăţirea situaţiei?Aş elimina preţul cel mai scăzut ca unic criteriu de atribuire pentru servicii. Consider că este cel mai mare dezastru şi cea mai păguboasa abordare pe teremen mediu şi lung. Aş elimina de asemenea de pe piaţa firmele care şi-au” bătut joc” în mod do-vedit de-alungul timpului şi aş aplica contracte de management în zona tehnicului şi administrativului la nivelul autorităţilor care gestionează sectorul pe termene de cel puţin 5 ani. Cristian Mateescu

Drumul cel mai scurtcătre o casă durabilă

Atunci când ne dorim să cumpărăm o maşină, suntem atenţi la renumele producătorului, la siguranţa şi confor-tul pe care le oferă, dar şi la consumul de combustibil. De ce nu ne-am ghida după aceleaşi principii şi atunci când ne construim o casă? Cât timp vă puteţi bucura de o maşină? Câţiva ani. Cât timp vă puteţi bucura de protecţia şi avantajele unei case durabile? Câteva generaţii!

YTONG, PREZENT ÎN PESTE 30 DEPIEŢE INTERNAŢIONALE YTONG este cea mai puternică marcă de produse de zidărie din lume, desemnând o categorie de materialeprezente în peste 30 de pieţe internaţionale. Acum 80 deani, a fost dezvoltat un material de zidărie gândit pentrua asigura o izolare termică optimă şi un consum minim de resurse. Compania germană „Xella” a investit constat în dezvoltarea blocurilor de zidărie YTONG. Astfel, blocurile de zidărie YTONG A+ sunt acum cele mai performante ma-teriale termoizolante pentru realizarea pereţilor, fiind 100% minerale. Pereţii rezultaţi nu mai necesită termoizolare suplimentară pentru a asigura obţinerea unei performanţe energetice ridicate.

CALITATE ŞI EFICIENŢĂ ENERGETICĂ Blocurile YTONG sunt perfect plane, iar montarea se face cu ajutorul unui strat subţire de mortar special dezvoltat pentru zidăria YTONG. Acest aspect se va reflecta în valorile mai mici ale facturilor de achiziţie de materiale, dar şi în rapiditatea de execuţie a proiectului. Foarte im-portant este şi nivelul minim al facturilor pentru încălzirea şi răcirea locuinţei generat de gradul superior de izolare termică. La fel ca în cazul unei maşini, întreţinerea unei case presupune anumite costuri lunare, reflectate în prin-cipal de facturile la electricitate şi gaze. Casele construite cu YTONG A+ înregistrează valori minime la acest capitol.Alegeţi zidăria YTONG A+ pentru case durabile, uşor de realizat, în care vă veţi simţi… în siguranţă!

www.ytong.ro

SIGURANŢĂ Locuinţa realizată cu YTONG A+ dispune de protecţieridicată la incendii şi asigură izolare termică şi fonică.Durabilitatea construcţiei creşte, la fel ca şi rezistenţa în timp a construcţiei la seisme.

CONFORT Gradul de izolare termică al unei clădiri noi constituieun atribut foarte important în asigurarea unui confortsporit. Pereţii construiţi din blocurile de zidărie YTONG A+, cu grosimi de 40 sau de 50 de cm, nu au nevoiede termoizolaţie suplimentară! În acest mod, peretelerespiră, iar ambientul interior este unul confortabil şisănătos pe tot parcursul anului.

®

30 ianuarie 2015 | www.100construct.ro30

O nouă abordare a acoperişurilorUn acoperiş poate fi în anumite situaţii un pro-dus de sine stătător. Astfel, el ar putea fi vândut în rate, în leasing sau chiar închiriat. Pentru ca acest lucru să fie posibil, atât societatea, înţelegând prin ea mulţimea de beneficiari finali, cât şi jucătorii din domeniul afacerilor imobiliare, antrepreno-ri constructori etc., ar trebui în primul rând să agreeze o astfel de idee şi apoi să conlucreze la punerea ei în practică. În acelaşi plan ar trebui să apară în acest domeniu o nouă activitate aceea a ADMINISTRATORILOR DE ACOPERIŞURI. Ea poate fi îndeplinită de firme de construcţii ce se pot specializa în această direcţie. Deasemenea, problemele de ordin legislativ trebuie adaptate la acest fel de abordare sau chiar trebuie creat un cadru legislativ nou. Acest lucru este posibil în primul rând pentru acoperişurile spaţiilor de interes public (instituţii, şcoli, muzee ,spitale etc.) pentru spaţii comerciale şi industriale. Dacă pen-tru aceste spaţii un program pilot poate confir-ma avantaje, el poate fi extins şi în domeniul construcţiilor civile – ca de exemplu blocurile de locuinţe.

Despre ce avantaje vorbim? În primul rând este vorba de o relaxare financiară pe termen scurt, mediu său lung; chiria unui acoperiş este întotdeauna mai mică decât preţul său plătit integral.În al doilea rând, închirierea unui acoperiş preu-pune mentenanţa acestuia, reparaţiile ar intra în sarcina administratorului de acoperişuri care, în

schimbul unei chirii lunare, se angajează contrac-tual să le facă, astfel proprietarii imobilului vor avea o grijă în minus. Prin contract se pot sta-bili sarcini în plus pentru administrator cum ar fi curăţarea pe timp de iarnă şi răspunderea faţă de eventuale accidente cauzate de căderile de zăpadă sau a ţurţurilor.Administratorul care va prelua în administrare un acoperiş va urmări ca acel acoperiş să fie realizat conform planurilor arhitecturale şi de rezistenţă iar materialele folosite şi execuţia să fie de cea mai bună calitate. El va dori cu siguranţă ca du-rata de viaţă a acelui acoperiş să fie cât mai mare!Se poate chiar şi ca acoperişurile reparate capi-tal în zonele istorice protejate, acoperişurile de pe clădiri istorice şi instituţii să fie realizate în trio-ul beneficiar – administrator – constructor. Admins-tratorul se poate implica şi financiar, finanţând astfel de acoperişuri. Dacă în sectorul construcţiilor civile toată lumea îşi doreşte să fie proprietar cu drepturi depline (ca o reacţie firească a trecerii de la proprietatea statului în numele tuturor numiţi generic proprie-tari socialişti la o societate capitalistă regăsita în care proprietatea joacă rolul principal), este de aşteptat să se excludă o abordare de genul «acoperiş închiriat». Dar, cu timpul, oamenii vor realiza că se poate trăi confortabil şi fără să deţii proprietăţi ci doar să ai mijloacele pe care să le poţi folosi pe termen scurt, mediu sau lung.

Acoperişuri din structuri prefabricateCompania propune şi o altă modalitate de a

La CONTRACTOR 2014 un constructor român de clădiri din lemn a stârnit atenţia participanţilor cu un inedit concept: acoperişuri închiriate. Deşi ideea nu e nouă, ea nu a fost aplicată până astăzi acoperişurilor ca parte a unei clădiri; de aceea am cerut mai multe lămuriri domnului Alexandru Balint, directorul administrativ al Tecade Srl.

UN NOU CONCEPT:acoperişuri închiriate

Arhitectură


construi acoperişurile, cea in sistem de prefabri-cate în unitatea de producţie, transportul şi mon-tarea lor pe şantier. Sistemul prefabricat oferă avantaje cum ar fi: o mare parte din operaţiunile necesare realizării pereţilor (asamblare structura lemn, montare contravântuiri, izolare, folii de difuzie şi vapori, polistiren sau lambriu) se realizează în interiorul fabricii astfel că materialele sensibile la intempe-rii sunt protejate. Se ştie cât de important e ca lemnul din structură să fie uscat (umiditate sub 18%) pentru nu avea probleme ulterior . Materia-lul pentru izolaţia din pereţi, la rândul lui, trebuie să fie ferit de umezeală ridicată.Un alt avantaj este rapiditatea cu care se montează aceste case în sistem prefabricat, ridicarea la roşu realizându-se în 3 - 5 zile.Sistemul prefabricat este mai puţin cunoscut în România, deşi se pretează condiţiilor climaterice de la noi, ceea ce permite realizarea caselor în orice anotimp, pe o fundaţie existentă.

Încarcator frontal de pneuri ZL910

Încarcator frontal de pneuri ZL936

Capacitatea motorului: 20 kWCapacitatea cupei: 0,5mcMasa maxima a sarcinii:1000 kForta Breakout 32 kNSarcina de rasturnare:1650 kGreutatea totala:2700 kgInaltimea de descarcare:2750 mmDistanta de descarcare:800 mmDurata de ridicare incarcat:5 secundeDurata de descarcare:3 secundeDurata unui ciclu:10 secundeDimensiunea: 4780x1600x2400 mmPret: € 6.500 - inclusiv 4 cauciucuri de iarnaE-Mail: [email protected].: +43 664 987 1616

Capacitatea motorului:92 kWCapacitatea cupei:2 mcMasa maxima a sarcinii:3000 kgForta Breakout:120,6 kNSarcina de rasturnare:60 kNGreutatea totala:9500 kgDurata de ridicare incarcat:5 secundeDurata unui ciclu:9,15 secundeDimensiunea:6720x2440x3190 mmPreț: € 21.000E-Mail: [email protected].: +43 664 987 1616

Incarcator de pneuri ZL910Capacitatea motorului: 20 kW

Capacitatea cupei: 0,5m³

Masa maxima a sarcinii: 1000 kg

Forta Breakout 32 kN

Sarcina de rasturnare: 1650 kg

Greutatea totala: 2700 kg

Inaltimea de descarcare: 2750 mm

Distanta de descarcare: 800 mm

Durata de ridicare incarcat: 5 secunde

Durata de descarcare: 3 secunde

Durata unui ciclu: 10 secunde

Dimensiunea: 4780x1600x2400 mm

Pret: € 6.500inclusiv 4 cauciucuri de iarna

E-Mail: [email protected]

Tel.: +43 664 987 1616


Capacitatea cupei: 2 m³


Forta Breakout: 120,6 kN

Sarcina de rasturnare: 60 kN



Durata unui ciclu: 9,15 secunde


Pretul: € 21.000


Tel.: +43 664 987 1616


Capacitatea cupei: 0,5m³


Forta Breakout 32 kN

Sarcina de rasturnare: 1650 kg


Inaltimea de descarcare: 2750 mm

Distanta de descarcare: 800 mm


Durata de descarcare: 3 secunde

Durata unui ciclu: 10 secunde


Pret: € 6.500inclusiv 4 cauciucuri de iarna


Tel.: +43 664 987 1616


Capacitatea cupei: 2 m³


Forta Breakout: 120,6 kN

Sarcina de rasturnare: 60 kN



Durata unui ciclu: 9,15 secunde


Pretul: € 21.000


Tel.: +43 664 987 1616


Ce înseamnă «Polski Stowarzyszenie Dekarzy» (Asociația Montatorilor Polonezi ) și care este scopul ei? Câţi mem-bri are şi cine i se poate alătura?Anna Deran: Polskie Stowarzyszenie De-karzy (PSD) este o organizație profesională care asociază constructori şi producători de acoperişuri din Polonia, fondată în aprilie 1999.PSD este membru al Federației Internaționale de Acoperișuri şi cuprinde mai mult de 500 de membri și 33 de parteneri companii din dome-niul acoperişurilor. De aceea, cei care doresc să intre în PSD trebuie să fie constructori sau re-paratori de acoperișuri, persoane fizice sau ju-ridice, să completeze un formular de înscriere şi alte documente necesare, certificari etc. și să plătească o cotizaţie de membru.Asociația Montatorilor Polonezi a fost înființată și funcționează în scopul de a-i sprijini pe mem-brii săi în desfășurarea activităților lor de afa-ceri și de a le oferi oportunități de integrare și de pregătire în mediul profesional. Asociația promovează valori importante cum sunt: comerţul și munca cinstită a membrilor săi pe baza unor înalte valori profesionale și morale, o atitudine flexibilă şi modernă a membrilor săi a ceea ce noi numim «manager de meşteşuguri» şi deschidere faţă de o piață care se schimbă ra-pid.Care sunt cele mai recente proiecte ale Asociaţiei pentru a sprijini activitatea montatorilor polonezi?Noi îi ajutăm să-și dezvolte afacerile pentru a obține prețuri mai bune la construcţiile de aco-perire, îi integrăm în mediul industriei prin reu-niuni, traininguri, Ziua Tinichigiilor, picnicuri şi altele, inclusiv prin participarea la această competiţie.

Cum este piața de țiglă metalică din Polonia?Piață de țiglă metalică din Polonia este foarte puternică. Avem câteva companii puternic dezvol-tate, cum ar fi: Blachy Pruszynsky, Plannaja / Rukki Construction, Budmat Company, Lindab, Blachotrapez. Toate aceste firme, cu excepţia Bla-chotrapez, sunt membri ai Asociaţiei noastre.Atunci, care sunt cele mai importante marci de țiglă metalică din Polonia?La fel ca şi companiile care le produc, acestea sunt : Pruszynsky este numarul unu urmat de Plannaja / Rukki Construction, Budmat Company, Lindab şi Blachotrapez.Ştiu că Blachy Pruszynsky este cel mai mare producător polonez de acoperișuri din oțel și fațade, dar şi un spon-sor important al PSD. Cum decurge această colaborare a dumneavoastră cu Blachy Pruszyński?Blachy Pruszynski este o companie foarte puternică care îşi dezvoltă produsele rapid, astfel, probabil, va ajunge să fie compania numărul 1 şi în România, aşa cum este în ţara noastră. În Po-lonia, companiile Plannja și Budmat sunt cei mai puternici concurenți pentru Blachy Pruszynski.Puteti estima care ar fi procentul de acoperișuri instalate de către membrii Asociației în Polonia?Bazându-ne pe statisticile ținute de PSD, pot spune că acesta este de aproximativ 10% -20% din toate acoperișurile instalate în Polonia.Știu că e prima oară când sunteţi în România. Cu ce impre-sie plecaţi de aici?Din păcate, am venit direct la Bucuresti cu avi-onul așa că nu am avut multe ocazii de a întâlni oameni. Cei cu care m-am întâlnit au fost foarte calzi și amabili de a ne fi de ajutor. Am plecat din București cu dorința de a reveni și a vedea mai multe.Dar sincer vorbind, singura problemă a fost cu șoferii de taxi și cu prețurile lor diferite şi foarte mari; în ciuda acestui fapt a fost o excursie minunată!Vă mulțumesc pentru răbdarea de a răspunde la înt re bările noastre și vă doresc mult succes!Eu vă mulțumesc foarte mult pentru intere-sul dumneavoastră faţă de asociaţia noastră. Să ne întâlnim cu bine în Polonia, în 2016, la Campionatul Mondial al Tinerilor Montatori de Acoperişuri

Cristian Mateescu

Noi îi ajutăm să-și dezvolte afacerile

pentru a obține prețuri mai bune

la construcţiile de acoperire, îi

integrăm în mediul industriei

prin reuniuni, traininguri, Ziua

Tinichigiilor, picnicuri şi altele,

inclusiv prin participarea la

această competiţie.Anna Deran,

directorul Oficiului Consiliului

Asociației Montatorilor

Polonezi

„Managerul de meşteşuguri” Un concept interesant al montatorilor

polonezi de acoperişuriCampionatul Mondial al Tinerilor Montatori de Acoperişuri desfăşurat la Bucureşti ne-a oferit ocazia de a o cunoaşte pe Anna Deran, directorul Oficiului Consiliului Asociației Montatorilor Polonezi, care a avut amabilitatea de a ne oferi un interviu.

Interviu

23www.100construct.ro | octombrie 2013

Construcți i


Aşa începeam articolul “Casele din pre-fabricate din lemn – o soluţie mai ieftină”, apărut într-o ediţie online a revistei noastre de anul trecut (http://

www.100construct.ro/index.php?section=detalii-articol&id=1525&cat_id=50). Un articol fără pretenţii exhaustive, dar scris cu intenţia de a re-flecta necesitatea abordării pe o scară mai largă a acestor tipuri de construcţii în ţara noastră şi

de a prezenta în linii largi conceptul de execuţie a lor. Desigur că nu avem pretenţia de a oferi soluţii tehnice în nume propriu, pentru că nu ne-am pro-pus aşa ceva. Este doar un demers menit a stârni interesul consumatorilor şi al specialiştilor, ceea ce s-a şi întâmplat. Am primit la redacţie o primă reacţie la articol din partea unui specialist, unul dintre cei mai îndreptăţiţi să se exprime pe acest subiect. Este

Sau de ce sunt importante regulile şi standardele în loc de „merge şi aşa...”

“O nouă tendinţă în construcţiile civile a început să prindă din ce în ce mai mulţi adepţi şi în România – casele executate în sistemul FRAMING, cunoscute la noi drept «case americane», construite din panouri prefabricate din lemn”.

SISTEM „FRAMING”

Construcți i

Cerinţe şi standarde în construcţiile din lemn în

Casă din Norvegia


vorba de domnul inginer Sorin Pătraş, Direc-tor Executiv al APROCOR LICENSE, asociaţie a producătorilor români de case cu structură din lemn. Domnia-sa ne-a atras atenţia asupra unor as-pecte care au fost fie incomplet explicate, fie în neconcordanţă cu cerinţele specifice acestui tip de construcţie de sorginte nord-americană – sistemul „framing”, pentru care îi mulţumim şi pe această cale. Astfel, pentru ca subiectul să nu rămână sus-pendat, dar şi pentru a afla cât se poate de mult despre fenomenul în cauză, am obţinut pentru dumneavoastră, cititorii noştri, o analiză succintă a preocupărilor de pionierat pe care domnul in-giner Pătraş, împreună cu alţi colaboratori, le-a iniţiat şi le susţine în continuare pentru imple-mentarea în România a unui cadru legislativ şi instituţional adecvat, conform cerinţelor Regula-mentului European 305.

A ieşit, prin bunăvoinţa domnului inginer Sorin Pătraş, un dialog la distanţă în care subiectul „case construite în sistem framing” este abordat cu ar-gumente ştiinţifice şi juridice. O expunere logică, închegată şi, pe alocuri, detaliată despre demer-surile unor români pasionaţi de munca lor pentru iniţierea cadrului legislativ în domeniu, pentru ca activitatea de construire a acestor clădiri să res-pecte standardele de calitate europene.

Ce este, în fapt, sistemul „framing”? Prin ce se deosebeşte de casele din lemn construite tradiţional în România?Fără îndoială că cel mai vechi sistem de construcţii din lemn îl reprezintă casa din lemn masiv. Cele mai vechi menţionări sunt din secolul al VIII-lea înainte de Hristos. Structura era formată din buşteni rotunzi sau fasonaţi cu secţiune apropiată de un pătrat, asamblaţi prin chertare, cu sau fără piese metalice suplimentare.Casele cu structură din stâlpi şi grinzi şi cu pereţii cu rol doar de anvelopă de protecţie contra agre-siunilor factorilor exteriori ( frig, căldură, ploaie, vânt, zgomote) au fost îmbunătăţite cu noi calităţi legate de confortul termic, prin înglobarea în stratificaţia zidurilor a unei termoizolaţii «de me-serie». Stabilitatea ansamblului era asigurată de structura din lemn şi de îmbinările acesteia cu piese metalice grosiere.În articolul dumneavoastra, dar şi prin alte ziare şi reviste, se afirmă că de la sistemul nostru tradiţional (care, case din bârne ?) se face uşor o trecere spre framing şi tradiţia noastră de vechi lemnari se poate dezvolta lin din tată în fiu… Şi astfel fac zecile de firme din Harghita şi Covasna (ştiţi că în comună Ciumani de lângă Gheorghie-ni sunt, oficial, 30 de firme « de tradiţie » care oferă « framing » ?) de am obţinut dictonul mereu verificat pe alte meleaguri europene că romanii lucrează ieftin dar prost…Şi este păcat, ar fi cea mai la îndemână modali-tate de a tripla valoarea lemnului prin înglobarea în astfel de structuri. Şi poate am opri exportul aiurea de lemn de construcţie la preţuri de nimic şi defrişarea fără oprelişte a acestei bogaţii reale a ţării noastre.Casele cu structură din elemente elastice şi pereţi stratificaţi sunt, fără îndoială, cea mai răspândită tehnologie a momentului. Istoric vorbind, primele case de acest fel au fost construite la Chicago în jurul anului 1840 şi tehnologia a fost dezvoltată de pionierii americani ai Vestului. Denumirea americană «baloon framing» se inspiră din tehni-ca folosită la fabricarea … dirijabilelor, iar tradu-cerea aproximativă ar fi «osatură pentru balon»!

Construcți i


Tehnologia iniţială sconta pe elemente de mare lungime care formau cadre multiple de structură.Dorinţa de prefabricare şi necesitatea de a trans-porta elementele acestor case la distanţe mari a dus la înlocuirea acestei tehnologii, devenită isto-rie, cu structura « platforme » care îşi trage nu-mele de la platformă (= planşeu), care fracţionează montanţii la înălţimea unui singur nivel.Aceasta este metoda în care lucrăm şi noi şi încer-cam să o facem cât mai bine, la nivelul cerut de pretenţiile de confort ale secolului XXI.

Schematizând cele două metode de construire, ele arată aşa:

Elementele constitutive ale acestei soluţii :

(sursa: globalspec.com – n.red.)Care sunt performanţele sistemului „framing” în comparaţie cu alte sisteme de construire?Bună rezistenţă şi izolare termicăLemnul este un bun izolator termic, dacă îl comparăm cu betonul sau metalul. Dar este de 3-4 ori mai slab izolator decât vata minerală cea

mai inferioară. Lemnul lucrează bine atâta vreme cât este în zona elastică dar, din păcate, nu este un material ductil, nu formează « articulaţii plastice », iar la cutremure mai mari se dovedeşte casant. Soluţia este simplă : lemnul trebuie ajutat cu un izolant performant, iar nişte conectori metalici amplasaţi acolo unde trebuie fac o combinaţie cu adevărat rezistenta la unda seismică, ajută arma-tura plasată, logic, în fundaţia de beton armat.Preţuri avantajoase şi costuri mici de întreţinereDin punct de vedere al costurilor de investiţie, o casă de acest tip are preţul de 70-80% din cel necesar realizării unei case din cărămidă. Mă re-fer la o casă de tip familial, cu o suprafaţă peste 90-100 mp arie desfăşurată, parter sau parter cu unul sau două niveluri, cu finisaje şi instalaţii identice, ba aş putea spune şi cu un aspect ab-solut identic şi situată într-un cartier rezidenţial pretenţios.Costurile de întreţinere sunt, evident, mult mai mici, izolaţia termică fiind net superioară şi an-velopa neconstituind punţi termice prin care se pierde căldura.Soluţia noastră standard de perete include o termoizolaţie din fibră de sticlă de 150 mm gro-sime, închideri din placă de OSB de 12 mm, la exterior o placare cu polistiren expandat de 50 mm şi o tencuială de 5-6 mm, la interior placare cu plăci de gips-carton. În funcţie de zona de am-plasare şi de dorinţele clientului, închiderile inte-rioare şi exterioare pot avea şi un caracter rustic prin aplicarea de lambriu din lemn. Un indicativ foarte la modă acum este analiza consumului anual de combustibil pe metru pătrat de arie locuibilă. Dacă acum câţiva ani toată lu-mea considera o casă cu un consum redus aceea

Surs

a: b

uil

dp

edia

.com

Din punct de vedere al costurilor de investiţie, o casă

de acest tip are preţul de 70-80%

din cel necesar realizării unei case

din cărămidă.


care asigură un consum anual mai mic decât 100 kWh/m2 , acum pretenţiile au crescut vertiginos iar « Strategia EUROPA 2020 » la care au aderat toate ţările din Uniunea Europaean (deci şi noi) cere o reducere cu cel puţin 19-20% a consumului energetic. În Europa se vorbeşte acum de « case cu consum foarte redus » şi de un consum în ju-rul a 50 kWh/m2, practic de neatins în sistemele tradiţionale de construcţie.Statistic vorbind, spaţiul locuit din Franţa oferă la nivelul anului 2010 un consum mediu de 330 kWh/m2 iar băncile nu mai oferă credite perfor-mante pentru construcţiile noi fără o garanţie că indiferent de sistemul de construcţie, consumul nu va depăşi 100 kWh/m2.Soluţia standard amintita mai sus pentru soluţia «framing» asigură, la o execuţie corectă, un consum în jurul a 70 kWh/m2 şi, cu unele soluţii la îndemână, un consum în jurul a 50 kWh/m2 este departe de a fi o utopie. Pentru un perete din cărămidă obişnuită a ajunge la consumul amin-tit de 70 kWh/m2, grosimea acestuia, tencuit pe ambele feţe, ar trebui să ajungă la 1,20 m ! Chiar folosind cele mai performante blocuri ceramice şi intercalând straturi de termoizolaţie, peretele tradiţional din cărămidă nu poate coborî sub 60-70 de cm. Adică mult peste dublul grosimii în ca-zul soluţiei noastre, deci o diminuare substanţială a suprafeţei utile a clădirii.Revenind la întreţinere, accesul la intervenţiile inerente în timpul folosirii clădirii se fac mult mai uşor şi fără deranjamente majore.

Timp redus de construireTimpul de execuţie a structurii în sistemul «fra-ming» este de 2 maximum 3 săptămâni pentru o casă de 120-150 mp arie desfăşurată iar preda-rea «la cheie», în cazul unei bune organizări , nu depăşeşte 3 luni calendaristice.

Domnule inginer, când ne gândim la o casă din lemn, indiferent cum ar fi construită, ne vine în minte un pericol: focul. Cum se rezolva această problemă?

Rezistenţa la incendii este similară cu aceea a unei case din cărămidă (F 60) dar, chiar dacă pare uşor fantezist, există posibilitatea, prin tratarea lemnu-lui cu substanţe termospumante accesibile acum şi pe piaţa românească, să se ajungă la clasa F 90 sau chiar F 120. Deci lemnul poate deveni cel mai sigur material de construcţie la incendii!

Dar la cutremur?Comportarea excelentă la seism este bine cunoscută, cu menţiunea unei execuţii profesio-nale care să depăşească credinţa că lemnul, fiind elastic, se comportă oricum bine la seism. Am

Surs

a: b

uil

dp

edia

.com

Sursa: en.wikipedia.org

Construcți i


menţionat mai înainte că folosim conectori meta-lici speciali între toate elementele de structură din lemn şi între aceasta şi fundaţia din beton armat. Aceasta e una dintre diferenţele fundalentale între sistemul „framing” şi cel tradiţional românesc.

Mai sunt şi alte avantaje ale acestui sistem?Climatul sănătos asigurat de o casă din lemn este binecunoscut şi menţinut prin această tehnolo-gie. Umiditatea optimă este asigurată excelent de către lemn şi nu se folosesc materiale care degajă substanţe nocive sau iritante. Putem consi-dera lemnul ca un material ideal pentru sănătate, este natural, perfect refolosibil şi reciclabil. Nu transmite radonul (un gaz nociv prezent în sol şi în compoziţia unor materiale de construcţii), descărcările electrostatice sunt absenţe şi nu reflectă undele electromagnetice (de la telefoane şi computere).Durata de viaţă a unei astfel de case este abso-lut similară cu aceea a unei case din cărămidă, casa poate fi transmisă în mod cert mai multor generaţii, deci se încadrează cu brio în cerinţa de sustenabilitate ce apare în directivele europene.Nu sunt probleme în realizarea de extinderi sau modernizări iar în cazul unei cerinţe de demo-lare, materialele componete sunt reciclabile şi nu

ridică probleme de depozitare şi refolosire.Mă văd totuşi nevoit să spun că toate aceste argumente pentru folosirea acestui sistem de construcţie şi în speţă a lemnului pentru structura unei case sigure şi sănătoase necesită şi un dezi-derat : proiectarea şi execuţia să fie încredinţate unei firme cu adevărat profesioniste în domeniu şi evitarea cu desăvârşire a nefericitei sintagme « se poate şi aşa » !

PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA TREBUIE SĂ FIE ÎNCREDINŢATE UNOR FIRME CU ADEVĂRAT PROFESIONISTE ÎN DOMENIU!Cine-i învaţa tehnologia corectă pe cei cu adevărat interesaţi? Cum? Oare vom reuşi să-i oprim pe cei care ne fac de râs prin Europa ?Asociaţia APROCOR şi-a propus încă de la înce-put, din 1999, prezentarea unei tehnologii corecte în acest sistem. Am pornit cu entuziasm cu vreo 30 de membri, producători şi proiectanţi, fur-nizori de materiale de construcţii. Ce primeam know-how din SUA (printr-un american de ori-gine romană) reformulam şi transmiteam mai de-parte. Aşa au apărut primele firme care treceau în oferte «membri APROCOR», primele contacte cu producători şi posibili clienţi de prin alte ţări. Şi primele reclamaţii...

Casă din Germania


Chiar dacă toţi erau încântaţi de tehnologia americană, punerea în practică se făcea tipic româneşte cu «adaptări» demne de o cauză mai bună. Şi, din păcate, a trebuit să reformulam bunele intenţii din faza iniţială şi să introducem obligativitatea ca prescripţiile să fie respectate. Chiar cu riscul să ne despărţim de unii asociaţi. Aşa am introdus o «Licenţă» , mai cunoscută în străinătate decât pe la noi (din păcate), care era acordată firmelor care aveau dotarea tehnică minimă necesară obţinerii calităţii dorite. Astfel, APROCOR a devenit APROCOR LICENCE în de-cembrie 2009, cu sediul la Suceava, pentru că zo-nele posibil de urmărit s-au restrâns la Bucovina şi zonele limitrofe. Cu timpul, au rămas numai 10 firme care au dus mai departe ce am sperat la început, unele chiar cu rezultate peste aşteptări. Am întocmit « Standardul APROCOR », ajuns acum la a V-a ediţie. În luna noiembrie a anului trecut am demarat o acţiune de înfiinţare a unui Orga-nism de Evaluare Tehnică pe lângă Facultatea de Construcţii Iaşi, am întocmit Instrucţiuni Tehnice pentru case de tip framing şi avem promisiuni că se va oficializa ca norma naţională aplicabilă în conformitate cu RPC 305. Personal am încercat să popularizez tehnologia corectă prin discutii la firme, articole în presa de specialitate, simpozioane. Cu chiu cu vai am ajuns să avem în Harghita câteva firme care lucrează aproape corect. Dar sintagma «se poate şi aşa» este mai tare!

Cum a fost primit «Standardul APROCOR» în mediul de spe-cialitate românesc?În perioada “de entuziasm” am avut 38 de mem-bri. Eu am fost vicepreşedinte, iar preşedinte dom-nul arhitect Mihai Horia Nicolescu, preşedinte la o firmă din Bucureşti specializată în protecţia la foc – de unde şi menţionările absolut realizabile cu substanţe termospumante….După «selecţia» firmelor care au demonstrat că pot şi ştiu să lucreze corect şi responsabil, APRO-COR LICENCE este condusă acum de domnul in-giner Romeo Chelariu, din generaţia mai tânără… Am renunţat de mult să mă implic direct în pro-ducerea de astfel de case, m-am cantonat în faţa computerului (cu o pricepere medie în domeniu!) iar ca obiectiv am realizarea unor norme tehnice aplicabile la noi dar în concordanţă cu cele din ţările cu tradiţie în sistem şi informarea celor din A.L. cu cerinţele pieţii (doar externe, din păcate la noi nu există...). Şi cu găsirea de soluţii de a opri cumva producătorii care din rea-voinţă sau din lipsă de informaţii ne fac mult rău prin lucrări

proaste sau foarte proaste. Mă refer tot la piaţa externă, criza din domeniu de la noi ne-a determi-nat să ne orientăm 90% spre alte meleaguri.Încercarea (în două rânduri!) a susţinerii unei serii de articole într-o revistă de specialitate din Harghita nu a dus la rezultate palpabile. Inerţia şi «tradiţia» prost înţeleasă au fost mai puternice. Apoi şi forţele mele s-au diminuat şi încerc, cât mai pot, să finalizez măcar oficializarea normelor şi restricţiilor amintite. Chiar în aceste zile, prima variantă a «Instrucţiunilor tehnice pentru case tip framing» - titlu provizoriu – se află pe masa unor factori ce ar putea fi decisivi în dorita oficializare.

Cum se poate obţine Licenţa APROCOR?LICENŢA APROCOR se obţine după un audit în atelier şi vizează: dotarea minimă necesară pen-tru realizarea calităţii; un audit legat de producţia de atelier şi cea de montaj; o examinare privind cunoştinţele din Standardul APROCOR la biroul tehnic şi cel de ofertare, precum şi a şefului de atelier şi a şefilor de echipe de montaj.

În acest context, ce logistică oferă APROCOR/APROCOR LICENCE?STANDARDUL APROCOR este o normă internă obligatorie, fără pretenţie de originalitate (am pre-luat din diverse instrucţiuni tehnice - canadiene, americane, franceze, germane - ce s-a putut adap-ta la posibilităţile noastre) la care am adăugat din cerinţele europene tangenţiale sistemului nostru de execuţie. A ajuns acum la a V-a ediţie mereu şi continuu îmbunătăţită… Considerăm

Casă din Suceava

Construcți i


că o execuţie conformă cu aceste instrucţiuni se situează undeva la nivelul firmelor bune germane (etalon onorant pentru noi !).Deoarece mi s-a cerut şi o «ştacheta minimă» pen-tru o comportare onorabilă pe piaţa europeană, am întocmit succesiv un «Ghid pentru case tip framing» şi apoi un proiect pentru un standard naţional (de care v-am vorbit anterior) numit pro-vizoriu «Instrucţiuni tehnice pentru realizarea caselor cu structura din lemn şi pereţi stratificaţi (framing».Avem şi CAIETELE SPECIALISTULUI, care sunt instrucţiuni detaliate pe subiecte mai delicate ale sistemului, multiplicate pentru uz intern. Până acum sunt redactate 18 «caiete».Dacă veţi avea timp disponibil, căutaţi pe Google «Regulament pentru construcţii nr.305/2011» şi veţi înţelege ce ne aşteaptă şi că oficialităţile noastre fac atât de puţin... Poate cu excepţia APMCR, care ne-a rămas cam ultima speranţă. Precizez că încă nu există o normă europeană (standard armonizat) pentru aceste case şi până ce va apărea, fiecare ţară din UE trebuie să aibă norme interne aplicabile... Or, la noi încă nu există, oficial, un organism de evaluare tehnică...

Ce ne puteţi spune despre know-how-ul primit din SUA?În 1994 am cumpărat, printr-o firmă din Suceava, o linie de fabricaţie de panouri de structură, la mâna a doua, din SUA, împreună cu know-how-

ul aferent tipărit sau prin faxuri, prin intermediul unui cetăţean româno-american.Am mai cumpărat două structuri de casă din SUA, una completată cu materiale de pe piaţa noastră pe care am construit-o la intrarea în Suceava, şi alta ca model de organizare de şantier la Si-biu. În cea din Suceava, în colaborare cu o firmă de mobilă şi cu una de covoare, am organizat o expoziţie permanentă care a atras posibili cola-boratori.Când credeam că ştim să facem case cu structură din lemn, am fost contactaţi de germani care ne-au cerut imperios să uităm tehnologia americană şi să facem «Holzrahmenbau»… Când am construit primele case în Franţa ni s-a cerut, tot imperios, să uităm de nemţi şi să facem case canadiene ! Deci ne-am întors la americani… Pământul este rotund!În realitate a trebuit să învăţăm, în special pen-tru cele aproximativ 20 de case făcute în Germa-nia, şi am constatat că o casă făcută bine, după exigenţele americane, nu rezistă la pretenţiile (justificate) ale nemţilor…Acum este istorie… Dar în mod cert ne putem adapta la orice pretenţii, fără a face concesii, în special la siguranţa şi stabilitatea construcţiei.

Ce este „Organismul de Evaluare Tehnică”?Fiecare stat trebuie să înfiinţeze o «Organizaţie a OET-urilor», cu finanţare posibil europeană.

Casă din Franța

În realitate a trebuit să învăţăm,

în special pentru cele aproximativ

20 de case făcute în Germania, şi

am constatat că o casă făcută bine, după exigenţele

americane, nu rezistă la pretenţiile

(justificate) ale nemţilor…


Noi încercăm să înfiinţăm OET-ul pentru case din lemn la Iaşi (va fi cate unul pentru fiecare produs de construcţii).

Rolul OET-ului.Dacă nu există un standard european armonizat, producătorul (de componente pentru case în cazul nostru) face o cerere către OET. Prin inspectorii săi, OET-ul trimite o echipă de audit care vede situaţia de fapt şi elaborează un DOCUMENT EU-ROPEAN DE EVALUARE a modului în care trebuie să lucreze producătorul, ca să respecte exigenţele. Cu aceasta OET-ul i-a terminat treaba în acest moment şi elaborează un document care ţine locul unui Standard armonizat.Producătorul trebuie să ţină cont de recomandări şi însoţeste produsul de o DELARAŢIE DE PERFORMANŢĂ pe proprie răspundere că le-a respectat. În acest caz poate pune sigla «CE» pe produs şi pe actele însoţitoare, cu o ştampilă cu un numar unic european. Deci, răspunderea este exclusiv a producătorului, OET-ul îi explică numai ce are de facut…Dar – ca exista un dar – OET-ul are obligatia sa verifice in timp CONSTANTA PERFORMANTEI si implicit respectarea Documentului de evaluare. Se vorbeste de «clase de performanta» care sunt corelate cu pretul real al produsului, «praguri de performata» etc – cam neclare (vin de la CE ? le face OET-ul ca grila de exigente ?).Regulamentul european 305 stabileşte condiţiile în care un produs pentru construcţii poate circula legal prin Europa. Sunt câteva condiţii pe care guvernanţii noştri nu le iau în considerare, deşi lemnul este una din bogăţiile certe ale noastre iar din valorificarea lui trăiesc foarte mulţi oameni şi nu din zonele cele mai favorizate. Ne plângem că se defrişează pădurile dar vindem în neştire lemn brut sau prelucrat primar. Este greu să fim competitivi la mobilă, sunt necesare dotări perfor-mante (şi scumpe) iar menţinerea pe pieţe sensi-bile se face greu. Dacă ne-am profila pe structuri de case (şi tipul framing este cerut şi în mare vogă !), valoarea lemnului ar creşte de trei ori faţă de vinderea lui ca material simplu. Fără nicio exa-gerare!Dar asta este…RPC 305 prevede, printre altele, înfiinţarea în ţările UE a unor OET-uri care să certifice performanţa produsului înainte de o expediere care ar naşte refuzuri. Sunt mai multe variante plauzibile, dar, în mod cert, cei ce dau aceste verdicte trebuie să fie echidistanţi şi competenţi. De unde să-i iei ? Să faci o echipă de pensionari ? Pentru că cei

care sunt competenţi lucrează şi sunt implicaţi în producţie. Singura portiţă, cel puţin la noi, este folosirea unor cadre didactice care să înveţe « din mers » tehnologia şi să asigure o certificare corectă şi profesională. De aici şi ideea cooptării în acest program a unei Universităţi tehnice de prestigiu şi căutarea unui sprijin din partea unui organism românesc dar cu conotaţii europene.

Şi totuşi, nu lăsaţi lucrurile aşa...Am avut norocul să trezim interesul APMCR , membru APMCE (deci organism european). Am reuşit cu greu adunarea în jurul aceleiaşi mese a câtorva specialişti în construcţii din lemn, arhitecţi şi profesori universitari cu care am făcut un plan de acţiune şi sperăm în rezolvări favora-bile pentru toţi.Aştept observaţii pertinente la această primă variantă a “Instrucţiunilor” şi sunt dispus să fac oricâte variante, numai să obţinem oficializarea modului nostru de lucru şi să găsim soluţii pentru a evita ca firmele care nu se adaptează cerinţelor europene să strice bunul renume meritat de cei care ştiu şi vor să lucreze corect.În acest context, care sunt greşelile de execuţie pe care le-aţi remarcat ?Sunt greu de selectat. Într-o casă sunt 100 de re-pere, dacă se ratează 5-6 dintre ele deja se simte şi apar necazuri în exploatare. Aceste greşeli sunt sancţionate sever în alte ţări. De exemplu, în Franţa, dacă la finalizarea lucrării se constată că nu s-a obţinut rezistenta termică a anvelopei, legiuitorul spune negru pe alb ca investitorul este îndreptăţit să nu te plătească! Ba să mai ceară şi daune!În Italia, dacă nu prezinţi din start un calcul seis-mic contractul se anulează. În Germania, nu prin-zi nici o lucrare dacă nu reuşeşti să-l convingi pe investitor că ştii legislaţia germană şi o aplici.Multe necazuri pleacă din start. Proiectantul tre-buie să cunoască sistemul, calculele trebuie făcute în conformitate cu EUROCODE 1 şi 5 şi obliga-toriu prin metoda «stărilor-limită». Avem şi noi ghidul românesc corespunzător - NP 019-97, dar proiectanţii continuă să lucreze cu vechea metodă a «rezistenţelor admisibile» cu rezultate oarecum corecte dar neadmise pe plan european.Unele firme şi-au procurat programe informatice dar uită că aceste rezultate sunt generale şi că este necesară o prelucrare «umană», precum şi adaptarea soluţiilor propuse de program la dota-rea de atelier şi la exigenţele din grila proprie.

A consemnatCristian Mateescu

În Franţa, dacă la finalizarea lucrării se constată că nu s-a obţinut rezistenţa termică a anvelopei, legi-uitorul spune negru pe alb că investi-torul este indreptăţit să nu te plătească ! Ba să mai ceară şi daune !In Italia, daca nu prezinţi din start un calcul seismic, con-tractul se anulează.În Germania, nu prinzi nici o lucrare dacă nu reuşeşti să-l convingi pe investitor că ştii legislaţia germană şi o aplici.


„Nothing is Impossible” este proiectul celor doi ti-neri arhitecţi români care au arătat că nimic nu e imposibil atunci când voinţa, ştiinţa şi imaginaţia se unesc pentru a demostra valoarea proprie. „Nothing is Impossible” este proiectul prezentat de arhitecţii români Alexandru Opriţa şi Laurenţiu Constantin în cadrul concursului de idei arhitec-turale The Unbelievable Challenge organizat de Ruukki în parteneriat cu Primaria Orașului Oulu din Finlanda, Helsinki Design Week și biroul de arhi-tectura Snøhetta. Proiectul, care a fost ales dintre cele 243 înscrise în concurs din 59 de ţări, a fost considerat “cel mai bun Centru Logistic pentru Moş Crăciun” în cadrul competiţiei lansate în primăvara anului trecut pentru tinerii arhitecţi şi designeri din întreaga lume. Concurenţii au fost provocaţi să imagineze, prin arta şi cunoştinţele lor profesio-nale, soluții arhitecturale unice și creative pentru noul centru logistic al lui Moș Crăciun. În fapt, s-a cerut participanţilor ca proiectul să fie extrem de funcţional, să demonstreze valori arhitecturale de înaltă clasă și să contribuie la formarea peisajului urbanistic. Astfel, clădirea trebuia să fie o soluţie durabilă şi eficientă energetic, adaptată la condiţiile arhitecturale ale cartierului Perävainio din oraşul finlandez Oulu, să valorifice la cel mai înalt nivel produsele Ruuki şi, nu în ultimul rând, să ofere vi-zitatorilor o experienţă emoţionantă, de neuitat, la întâlnirea cu Moş Crăciun în “cartierul său general”.Cei doi mari câştigători români vor primi drept premiu un stagiu plătit integral, timp de zece săptămâni, în renumita companie de arhitectură și design Snøhetta din Oslo (Norvegia) în valoare de 25 de mii de euro şi suma de 1000 de euro pe care şi-o vor împărţi în mod egal.

“Cel mai important element în design este răspunsul la o provocare cu o idee. Ideea trebuie să poată fi utilizată în diverse situații. Punctul forte al aces-tui proiect este faptul că oferă posibilitatea de a fi surprins și învăluit de magia clădirii și simbolisti-ca acesteia. Magia se întâmplă în timpul noptii, pe fațada clădirii, acolo unde există o legătura clară cu investitorul – Domnul Moș Crăciun. Este un proiect realist și inovator, dar nu futurist. De asemenea, proiectul este bine gândit, de la utilizarea terenului pus la dispoziție până la cele mai mici detalii.” - așa a fost descris proiectul câștigător de către membrii jurului. ”Având în vedere și cultura orașului Oulu - puternic axată pe dezvoltări tehnologice, dar și sit-ul propriu-zis înconjurat de natură, soluția firească a fost mate-rializarea conceputului: Nothing is impossible! printr-o clădire capabilă să trezească aceeași uimire și bucu-rie pe care copii o simt în seara de Crăciun când iși așteaptă cadourile aduse de acest personaj fantastic: o clădire invizibilă. Practic, am gândit o fațadă specială capabilă să facă clădirea invizibilă în timpul zilei și vizibilă pe timpul nopții - asemenea lui Moș Crăciun.” a marturisit arh. Alexandru Oprița.

Doi români premiaţi la un prestigios concurs internaţional de arhitectură

Arhitectură

544

În România se află în plină dezvoltare primul complex rezidenţial de lux de dimensiuni mari care are la bază principiile designului bioclimatic și aplică standardele energetice

ale unei “case pasive”. O asemenea casă este capabilă să-şi producă prin mijloace proprii, cu costuri aproape de zero, căldură iarna şi răcoare vara, apa caldă şi energia electrică. Nu este o glumă, ci o realitate care poate fi văzută undeva între Otopeni şi Pipera într-un complex rezidenţial aflat în plină construcţie. Este vorba de nu mai puţin de 60 de case indivi-duale de tip P+1 (sau +2), cu toate utilităţile unei locuinţe moderne, concepute pentru a avea un ni-vel ridicat de performanță. Dealtfel, este primul proiect care a obţinut certificarea de “Casă Verde” din București, acordată de Romania Green Buil-ding Council (RoGBC).Pentru a atinge standarde de eficiență energetică ale unei „case pasive”, în cadrul complexului rezidenţial sunt implementate următoarele prin-cipii:


Cine nu şi-ar dori o asemenea casă, pentru care întreţinerea lunară să coste doar cinci lei? „Este imposibil”, aţi spune, dar totuşi, tehnologia modernă poate face realizabil acest proiect.

PE LUNĂLEICASE

PASIVE cu design

bioclimatic, și întreţinere

Arhitectură


n o cât mai bună izolație cu un minim de punți termice sau deloc;

n aport de căldură din energie solară și surse de căldură interne;

n un nivel excelent de etanșeitate;n o bună calitate a aerului interior, furnizat de un

sistem de ventilație mecanică cu o recuperare optimă de căldură.

„Obiectivul companiei este acela de a integra eficiența energetică în construirea unor case sus-tenabile. Proiectul demonstrează că adevăratul lux este verde și de înaltă calitate. Am încorpo-rat finisaje de calitate și am creat un spațiu de locuit mai confortabil, un mediu mai sănătos cu lumină și acustică superioare, care permite re-ducerea semnificativă a costurilor de energie și de întreținere.”, a spus Leonidas Anastasopoulos, Managing Partner al dezvoltatorului.În acest fel, dezvoltatorul acestui complex demonstrează că ţara noastră este pregătită să atingă obiectivul Directivei de Eficiență Energetică a Uniunii Europene pentru anul 2020, care este un consum energetic egal cu zero şi respectarea principiilor pentru „clădirile verzi” – cele care ţin de o arhitectură bioclimatică.Arhitectura bioclimatică este definită ca acea arhitectură care are o directă legătură cu natu-ra; aceasta presupune ca la ridicarea unei clădiri, arhi-tectul să ia în considerare climatul și condițiile de mediu pentru a favoriza un confort termic interior sporit. Aceasta urmărește coeziunea perfectă între design și elementele natu-rale - soarele, vântul, ploaia și vegetația înconjurătoare, fapt ce conduce la o optimi-zare a utilizării resurselor necesare întreţinerii ulterioare.Locuinţele dispun de sisteme proprii de panouri fotovoltaice, panouri solare pentru apă caldă, surse de apă cu pompe de căldură subterane, fe-restre mari orientate spre soare care asigură un iluminat natural pe toată durata zilei şi o izolaţie exterioară din polistiren expandat de 25 centime-tri grosime. Dealtel, izolaţia la exterior este de cea mai bună calitate, la care contribuie şi tâmplăria uşilor şi a ferestrelor cu produse de clasă Pre-mium, cele mai bune la nivel internaţional. Fini-sajele interioare sunt deosebite, atent lucrate, fără spaţii inutile şi fără discontinuităţi, care “curg”

unul spre altul, ca un tot uni-tar.

Sistemul de încălzire prin podele asigură o răspândire uni-

form şi eficientă a căldurii în întrea-ga casă. Noi am vizitat una dintre case

într-o zi friguroasă cu mai puţin de 5 grade Cel-sius în exterior; în interior era o căldură constantă plăcută, la fiecare dintre cele trei etaje ale casei. Desigur, frumuseţea, dar mai ales eficienţa acestei case face ca preţul să fie de aproape trei-patru ori mai mare decât al unui apartament de 2-3 camere; în schimb, un consum de 15 kW/oră pe metru pătrat într-un an este beneficiul cel mai mare al unei astfel de case, dacă ţinem seama că o locuinţă cu dimensiuni similare dar construită după norme standard consumă de aproape 8,5 ori mai mult!

Cristian Mateescu

Leonidas Anastasopoulos, Managing Partner Alesonor

DIY


De la 2 la 200 în ultimii cinci aniNumărul clădirilor din România care au obţinut sau care încearcă să obţină certificare de „clădire verde” a crescut în ultimii cinci ani de la două la două sute. Afirmaţia îi aparţine lui Steven Borncamp, CEO al Romania Green Building Council (RoGBC), care a mai declarat că «piaţa a evoluat». Astfel, dacă primele certificări verzi din România aveau un ra-ting minim, acum, multe clădiri încearcă să obţină certificări LEED Gold sau BREEAM Excellent, sco-ruri foarte bune în sistemele respective. De ase-menea, s-a evoluat de la un concept adoptat în special de investitori internaţionali, la unul inţeles şi implementat acum şi de dezvoltatori români”. Evoluţia spectaculoasă a situaţiei clădirilor verzi în România se explică prin aceea că investitorii şi locatarii acestor clădiri, românii în general, înţeleg din ce în ce mai bine valoarea unei ast-fel de clădiri, nu numai din punctul de vedere al economiilor pe care le aduce, dar şi prin benefi-ciile asupra unui mediu de viaţă mai sănătos, cu mai multă lumină naturală, cu acces mai bun la

mijloacele de transport în comun, cu design in-terior şi exterior mai bun şi, implicit, cu o cali-tate superioară a construcţiei. Companii care au politici CSR (Corporate Social Responsibility) au căutat, chiar şi în perioada de criză economică, să închirieze spaţii de birouri în clădiri verzi astfel încât au determinat investitorii importanţi din Ro-mânia să-i urmeze pe cei din Europa care adoptă standarde din ce în ce mai dure pentru clădirile cumpărate ori construite. “Oricine construieşte pentru a vinde ulterior către astfel de investi-tori a inţeles acest mesaj şi face proiectarea în consecinţă”, a comentat Borncamp.

Practici noi cu obiceiuri vechiÎn România, Borncamp crede că industria locală de profil se confruntă cu o rezistenţă a cutume-lor privind designul, cu modul de a construi şi de a opera clădiri, realităţi care sunt, încă, greu de depăşit. Deşi acum în România, practic, nu există nicio îngrădire şi nici o barieră tehnologică ce ar putea îngrădi construirea celor mai verzi clădiri din lume, “să păstrezi toţi membri unei echipe

Arhitectură

acoperişuri închiriate

CLĂDIRI VERZI

Creştere spectaculoasă a numărului de

Steven Borncamp,

CEO Romania Green Building Council


de proiect concentraţi pe obiectivul de a creşte performanţa clădirii şi să nu alunece spre obiceiu-rile pe care le au este un job continuu şi semnifi-cativ”, crede Steven Borncamp . Cu alte cuvinte, românii rămân tributari vechilor metode de lucru, ceea ce confirm o anume inerţie în practică.Gradul de ocupare a clădirilor verzi creşte, la nivel global, cu 3-4 % pe an, relevă un stu-diu al McGraw Hill Financial. Inc, o importantă corporaţie americană de analiză şi informaţii fi-nanciare (care cuprinde, printre altele, celebra Standard & Poor Ratings Services). Este firesc, dacă ne gândim că o asemenea clădire are cos-turi de operare cu circa 8-9% mai mici decât la clădirile obişnuite; aceasta face ca şi în România să fie vizibil în ultimii ani un grad mai mare de tranzacţionare şi de ocupare a clădirilor verzi, principiile “green” fiind din ce în ce mai greu de separate de deciziile din afaceri cum sunt: ampla-sarea în zone cu infrastructură solidă, optimiza-rea utilizării spaţiului şi existenţa unor sisteme tehnice eficiciente şi a mijloacelor de transport în comun.

CLĂDIRI VERZI

Un viitor negru pentru clădirile din afara standardelor “verzi”“Un număr de investitori locali şi internaţionali au introdus în România clădiri mai bune şi mai verzi care vor avea un impact negativ asupra valorii clădirilor aflate sub standard şi care nu au realizat un upgrade, astfel încât să întâlnească aşteptările mai mari din piaţă”, spune Borncamp. Explicaţia este foarte simplă, iar proiecţia destul de apropiată de realitate într-un viitor nu foarte îndepărtat; cine nu se aliniază la noile cerinţe ale pieţei riscă să piardă foarte mult. Este şi părerea lui Andrei Botiş, vicepreşedinte al RoGBC, care afirmă: “Piaţa dă semne de maturizare vizibile prin succesul pe care îl are livrarea primului val de proiecte verzi, în ciu-da provocărilor economice. Acest lucru a transmis un mesaj puternic legat de faptul că “verdele” este dorit de chiriaşi, iar cei care cumpără aceste clădiri sunt foarte interesaţi de performanţele “green”. Li-derii din industria de construcţii devin, de aseme-nea, din ce în ce mai performanţi în livrarea de clădiri verzi, iar paşii necesari într-un asemenea proiect sunt perfecţionați şi aplicaţi cu succes în procesul de construcţie”.

Ce sunt certificările LEED şi BREEAM?“Leadership in Energy and Environmental De-sign” (LEED) e sistemul predominant de certifi-care a construcţiilor sustenabile în Statele Unite, bazat pe criterii ca eficienţă energetică, reducerea consumului de apă, a emisiilor de dioxid de car-bon, îmbunătăţirea calităţii aerului în interiorul clădirilor, şi economia de resurse în general. BREEAM este tot un sistem de certificare a construcţiilor sustenabile, care stabilește stan-dardul pentru cele mai bune practici în clădire durabilă proiectarea, construirea și operarea și a devenit una dintre măsurile cele mai cuprinzătoare și larg recunoscute ale performanței de mediu a unei clădiri. Încurajează designerii și clienții să se gândească la emisii reduse de carbon, design impact redus, minimizând cerințele de energie create de o clădire înainte de a examina eficiența energetică și tehnologiile emisiilor reduse de carbon. Criteriile utilizate reprezintă măsurile pe care le stabileşte proiectantul şi le realizează constructorul pentru o gamă largă de aspecte re-feritoare la consumul de energie şi la proprietăţile ecologie. Acestea includ aspecte legate de utiliza-rea energiei și a apei, de sănătatea și bunăstarea mediul intern, de gradul de poluare, de transport, materialele de construcţie folosite, managementul deșeurilor, măsurile ecologice și procesele de ma-nagement.

Andrei Botiş, Vicepreşedinte al RoGBC

48

Preţul apartamentelor din Bucureşti a contnuat să scadă, conform unui studiu bazat pe observarea statisticilor site-ului anunturiparticulari.ro.

Apartamentele cu patru camere au cunoscut cea mai puternică ieftinire în ultimele 12 luni, cu peste 4% (3.837 de euro), până la un preţ mediu de circa 89.000 de euro.Apartamantele de trei camere şi garsonierele au preţuri mai mici cu aproape 3 procente faţă de luna noiembrie a anului 2013, iar cele cu două ca-mere s-au ieftinit cu doar 1%. Astfel, în noiembrie 2013, o garsonieră se vindea cu un preţ mediu de 32.268 de euro, în aceeaşi lună a anului 2014 preţul este mai mic cu 2,5%, respectiv de 31.454 de euro. La rândul lor, apartamentele cu trei ca-mere sunt mai ieftine cu 2,8% ceea ce reprezintă o diferenţă de aproape 2.000 de euro, până la un preţ mediu de 69.320 de euro. Cele mai constante preţuri sunt la apartamentele cu două camere, care s-au ieftinit cu numai un procent (în jur de 537 de euro), până la o valoare de 50.155 de euro, ceea ce arată continuitatea preferinţei cumpărătorilor pentru aceste unităţi locative. Acest lucru se reflectă şi în numărul

ofertelor noi de vânzare a apartamentelor din Bucureşti, care pentru cele cu două camere a fost de 13.345, ceea ce reprezintă peste 40% din piaţă din totalul celor 31.569, iar aproape 30% (9.180 de oferte) – pentru apartamentele cu trei camere, potrivit datelor anunturiparticulari.ro.

Preţuri la jumătate faţă de 2007Privind retrospectiv, faţă de 2007, anul de “boom economic şi imobiliar”, preţurile medii ale apar-tamentelor din Bucureşti au ajuns la jumătate. De exemplu, un apartament cu patru camere avea un preţ mediu de vânzare de 181.000 de euro în urmă cu şapte ani, iar acum este mai mic cu 51%, respectiv cu peste 92.000 de euro. Pentru apartamentele cu trei camere, preţul mediu s-a înjumătăţit în ultimii şapte ani, de la 138.000 de euro. Scăderi de aproximativ 55% s-au înregis-trat în cazul garsonierelor şi al apartamentelor cu două camere din Capitală. Analiza a luat în calcul ofertele imobiliare publi-cate de particulari din toată presa scrisă centrală şi de pe internet, fiind excluse ofertele agenţiilor imobiliare şi apariţiile multiple. Preţul mediu este calculat pe toată Capitala, indiferent de zonă.


Analiză

acoperişuri închiriate

Preţuri mai mici la apartamentele din Capitală în 2014

Importator materiale pentru instalaţii

50

Dar ce este o casă pasivă? Este o locuinţă bine izolată termic cu produse adecvate şi prevăzută cu un sistem eficient de re-cuperare a căldurii. Acesta din urmă

are un rol esenţial în aerisirea casei cu păstrarea căldurii, care, altfel, s-ar pierde. Este vorba de in-troducerea în locuinţă a aerului proaspăt de afară, încălzit de căldura gazelor emise în atmosferă în urma arderii combustibilului destinat încălzirii locuinţelor individuale pe gaz, petrol sau lemne. În ţara noastră, calitățile și beneficiile acestui tip de casă cu sisteme de recuperare sunt, încă, su-praestimate datorită condițiile de dezvoltare economică generale și a tehnologiei de construire. În străinătate situaţia este alta, deoarece costurile pentru aceste sisteme sunt acceptabile și sustena-


Iată o provocare pe care mulţi dintre noi ne-o dorim ca soluţie pentru reducerea costurilor de încălzire pe timp de iarnă. De câţiva ani se vorbeşte tot mai mult despre conceptul de “casă pasivă” şi în România.

Soluţi i şi documentaţi i tehnice

Cum să încălzeşti o casă de 150 de metri pătraţi cu numai un calorifer?


bile în cazul unei familii cu venituri medii. În Ro-mânia aceste costuri sunt foarte mari și nu există în acest moment un program national de susținere a costurilor și din partea statului. Specialiştii au găsit, însă, o soluţie prin izolarea totală a casei folosind vata minerală sau de sticlă cu cele mai bune performanţe. Pe piaţa din România există case izolate cu un asemenea material, care reuşesc să atingă performanţele pe care le impune conceptul specialiștilor referitor la case bine izolate şi care nu mai au nevoie de sistemele de recuperare a căldurii. “Practic, dacă se dorește și un sistem de recuperare a căldurii, costurile lui se ridică la peste 10-12.000 euro, o sumă foarte mare dacă ne gâ-ndim că toată valoarea casei ar fi de aproximativ 60.000 euro. Iar recuperarea acestor bani se va face intr-o perioadă extrem de lungă. În schimb, există varianta de izolare a casei cu produse pre-mium, fără sisteme suplimentare de recuperare a căldurii. Există o astfel de locuință în București care nu are sistem de încălzire. Pe timpul iernii se folosește doar un calorifer cu ulei care încălzește toată casa. Costurile lunare de intretinere se ridică la maxim 250 lei, incluzând energia pen-tru încălzire, apa caldă menajeră și cea folosită la

gătit. Costurile pentru izolarea a 150 mp de acoperiș cu vată de sticlă de calitate premium cu

grosimea de 30 cm sunt de aproximativ 4 mii de lei. La izolarea pereților exteriori s-a folosit aceeași vată minerală ca la acoperiș, doar că grosimea a fost de 40 cm. Costul de izolare pentru pereții ex-teriori cu izolație premium a fost de aproximativ 5500 de lei. La aceste costuri se adaugă izolarea pardoselii. În total costurile pentru izolare sunt de 12.000 RON, dar economiile la energie sunt consi-derabile, iar casa nu are sisteme de recuperare de căldură”, explică Sorin Pană, directorul comercial al firmei care comercializează acest material.Desigur, la o primă vedere, şi aceste costuri sunt destul de mari, însă recuperarea investiţiei este mult mai rapidă iar soluţia se dovedeşte a fi cu mult mai economică. Iar, dacă vorbim de beneficiile va-tei de sticlă sau minerale faţă de soluţia “clasică” a anvelopării cu polistiren, lucrurile capătă o nouă perspectivă. Se ştie că o izolare bună nu trebuie să fie perfect ermetică, peretele locuinţei trebuie să “respire”, să permită atât păstrarea căldurii, cât şi eliminarea condensului, proces pe care polistirenul expandat nu-l poate face. De aceea, majoritatea arhitecţilor şi constructorilor recomandă soluţia de izolare cu vată. În acest fel, locuinţa, casa, nu mai are nevoie de un sistem de aerisire cu recuperarea căldurii, foarte scump şi absolut necesar pentru cele izolate cu polistiren. Un alt avantaj este acela că vata de sticlă sau minerală se poate monta atât la exterior, cât şi pe interiorul casei, în funcţie de posibilităţi, dacă suprafaţa interioară o permite. Lucrul acesta înseamnă că montajul se poate face în orice ano-timp, indiferent de condiţiile meteo, chiar de către beneficiar şi fără costurile şi riscurile conexe pe care le presupune montarea la exterior cu schele şi lucru la înălţime. Cristian Mateescu

52

”Situaţia economică actuală, nu prea bună, va face o selecţie a jucătorilor de pe piaţă”, spune Alexandru Şebănescu, director tehnic al unei

companii de consultanţă pentru utilaje şi echipa-mente de foraj, un specialist care cunoaşte foarte bine acest segment foarte important al pieţei construcţiilor. Pentru că, continuă domni-sa, „în viitorul apropiat va câştiga profesionalismul prin respectarea standardelor de calitate”. O realitate valabilă în toate domeniile economice, dar în cel al prospecţiunilor geotehnice şi al me-diului pentru studiile de fezabilitate în proiec-tarea şi amplasarea noilor construcţii – absolut obligatorie! Pentru aceasta, Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” pune la dispoziţia companiilor dornice să-şi crească ni-velul de calitate un ajutor financiar nerambur-sabil care poate fi accesat urmând anumiţi paşi şi condiţii care urmăresc respectarea unor stan-darde stabilite la nivel comunitar. Una dintre aceste companii este Geostud din Bucureşti, care în 2012 a demarat procesul de accedere la acest program. Abia un an mai târziu, în 2013, după verificări temeinice a documentaţiei şi a punctajului obţinut, compa-nia a semnat cu Ministerul Economiei contrac-tul de finanţare pentru implementarea proiec-tului „Dezvoltarea activităţii SC Geostud prin achiziţia unei instalaţii de foraj complet echi-pate pentru executarea studiilor geotehnice şi prelevarea probelor netulburate de pământuri şi roci”. Investiţia, de aproape 150 de mii de euro, ar fi fost posibilă şi fără finanţare, dar cu mari eforturi financiare; în schimb, programul de finanţare nerambursabilă pentru o firmă în plină ascensiune ca Geostud este ca o autoe-valuare a propriei forţe şi calităţi. Acea calitate care conferă profesioniştilor siguranţa suc-cesului pe piaţă. Iar aceasta, pentru Geostud înseamnă menţinerea cerinţelor Sistemului Ma-nagement Calitate, Mediu, Sănătate şi Securitate ocupaţională pe care l-a implementat deja de mult timp. Economistul Nicolae Petru, tânărul director ge-neral al companiei, este mândru de cele trei la-boratoare – de Analize şi încercări în construcţii,


Investiț i iPROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL „CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE” în ajutorul dezvoltării companiilor mici şi mijlocii

53

de Mediu şi Laboratorul Central de Geosintetice, care sunt dotate cu aparatură şi echipamente moderne. Astfel, explică directorul, compania poate efectua operaţiuni de prelevare, de labora-tor şi de interpretare pe care alte firme nu le au în totalitate. Tocmai de aceea investiţia făcută cu ajutorul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” este capitală pentru dezvol-tarea calitativă a activităţii în cadrul companiei. Investiţia este o instalaţie de foraj – una dintre cele mai bune din lume la ora actuală, de tip Beretta T44 fabricată în acest an, care forează în pământuri şi roci cu prelevare de probe de to-ate tipurile. Noutatea sa constă în traţiunea pe şenile – ceea ce îi face posibil accesul pe terenuri pu-ternic frământate şi ştuţurile de prelevare cu pereţi subţiri care „dau fineţe” probelor de sol prin eliminarea erorilor umane. Deaseme-nea, utilajul are un cap rotativ cu viteză mare,

capabil de a lucra în orice tip de sol, chiar şi în cele necoezive (nisip, pietriş) integrat cu un cio-can mecanic puternic de 1300 de bătăi pe minut care dezvoltă o forţă suficient de mare pentru străpungerea straturilor dure de sol. Compania

a beneficiat de consilierea profesionistă a doamnei inginer Ioana Cristina

Carp, specialist în managemen-tul proiectului, al cererii de

finanţare şi al planului de afaceri. „S-au îmbunătăţit condiţiile de plată; firma nu mai trebuie să facă do-vada că are în cont toată suma pentru investiţie. Acest mecanism ajută şi mai mult compania pe

care o finanţează cu până la 60% din valoarea utilaju-

lui!” a declarat doamna Carp. În prezent, la închiderea aces-

tei ediţii, utilajul a fost achitat in-tegral, testat şi este în stare foarte bună

de funcţionare, echipat pentru forări de până la 100 de metri adâncime.

Cristian Mateescu

www.100construct.ro | ianuarie 2015

54

Ministrul Muncii Rovana Plumb explică: “Așa cum am anunțat și în lunile an-terioare, toate măsurile pe care noi le-am promovat sunt susținute prin

bugetul anului 2015. Salariul pe economie, cel minim, va crește începând cu 1 ianuarie, de la 900 la 975 lei, iar a doua majorare se va produce începând cu 1 iulie, de la 975 la 1.050 lei, astfel încât să încheiem anul 2015 cu salariul minim pe economie 1.050 lei.” Reacţia unei părţi a mediului de afaceri nu a întârziat, un grup de 33 de cadre universitare, economişti, antreprenori şi specialişti în fiscali-tate semnând o scrisoare adresată premierului Victor Ponta şi Ministrului Muncii în care arată cine câştigă şi cine pierde prin această măsură politico-economică guvernamentală. «Măsura creşterii salariului minim pe care o doriţi implementată în 2015 este distructivă pen-tru economie şi afectează bunăstarea celui mai sărac segment al forţei de muncă”, încep expu-nerea semnatarii scrisorii, arătând că salariul mi-nim “instituie o prohibitie: îi împiedică pe anga-jatori să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salarii-lor mai sus decat cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă

(din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane”.Cu alte cuvinte, pe de o parte, vor fi afectaţi intreprinzătorii şi companiile care oferă de lucru (!) oamenilor necalificaţi sau slab calificaţi şi “care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi menţine activita-tea, putând induce şi o creştere a preţurilor care îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor”, iar pe de altă parte, înşeşi persoanele necalificate şi slab calificate sau fără experienţă “care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale”.Trecând peste sintagma “oferă de lucru”, care înseamnă, de fapt, achiziţionare de forţă de muncă, ce vor să spună semnatarii scrisorii?


Analiză

Guvernul a stabilit creşterea salariului minim pe economie la 975 lei, de la 1 ianuarie 2015, titrează mass-media pe toate canalele. Un nou prilej de discuţii, dispute şi ipoteze pentru toţi cei avizaţi din economie, acum, la început de an.

cu salariul minim pe economie

“Machiaverlicuri”


Sunt câteva întrebări de bun-simţ pe care chiar şi cei profani în economie ar putea să şi le pună în legătură cu afirmaţiile lor.

De ce salariul minim “împiedică”?În primul rând, distinşii economişti şi intreprinzători spun că această măsură i-ar îm-piedica pe angajatori să “colaboreze” cu persona-lul slab calificat şi necalificat, aici introducându-i apriori şi pe tineri, generaţia care a ieşit din sis-temul de învăţământ şi care, negăsind de lucru, beneficiază de ajutor de şomaj. Păi, să ne gândim: cine sunt persoanele necali-ficate şi slab calificate? Sunt acei oameni care pot fi angajaţi ca hamali, muncitori necalificaţi în construcţii, în agricultură şi în orice alt domeniu în care li se cere forţa fizică brută, cu un minim bagaj de cunoştinţe teoretice şi tehnice. Cât să reprezinte din totalul forţei de muncă angajate din România? Nici o statistică nu arată această situaţie, dar, într-o ţară “de bodyguarzi şi agenţi de vânzări”, a devenit un obicei al angajatorilor de a stabili pentru largi categorii profesionale sa-larii minime pe economie înregistrate în acte şi cu diferenţe negociate de bani “negri”. Oameni care prestează munci calificate sunt retribuiţi cu salariul minim pe economie pentru care sta-tul încasează impozite extrem de mici, dar şi contribuţii extrem de mici la fondul de pensii! Bine-nţeles că Onor. Statul Român ştie, dar în-chide ochii. Iar reprezentanţii săi se prefac că aşa e normal. O fi asta o cauză pentru care mărirea salariului minim “împiedică”...?

De ce tinerii fără experienţă sunt, în mod automat, incluşi în categoria personalului necalificat şi cu slabă calificare? Ne spun chiar distinşii semnatari: “ (...) îi împiedică pe angajatori să colaboreze cu persoa-nele slab calificate, precum tinerii fără experienţă, în situaţia în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinţă, fixarea unui nivel mi-nim al salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane”.Este evident că un tânăr abia ieşit pe piaţa muncii este neexperimentat; la fel de evident este faptul că şcoala românească, în general, nu oferă tine-rilor acele capabilităţi care să răspundă exact nevoilor şi cerinţelor de pe piaţa muncii. Dar, tot la fel de adevărat este şi faptul că nici mediul de

afaceri nu participă aproape deloc la procesul de pregătire profesională a tinerei generaţii! Şi aici nu este vorba de altceva decât despre asigu-rarea propriei resurse de personal a companiei. Nici o firmă românească nu se poate lăuda cu o “pepinieră” de tineri pregătiţi special pentru ne-voile proprii. E mai comod să-i “condamnăm” din start la statutul de nepregătiţi pentru muncă şi viaţă şi să-i muncim ca pe cai pe salarii mici... sunt tineri, rezistenţi, sănătoşi şi nu fac zarvă mare pentru un salariu de mizerie. Dacă nu vor, afară! Calitatea muncii lor? Prea puţin important, de vreme ce avem de unde alege alţii... Pentru argumente, recomand articolul “Artă şi meserie la Young Roofers World Cup 2014” (http://www.100construct.ro/index.php?section=detalii-articol&id=1626&cat_id=46), unde cei prezenţi au putut constata cum stăm cu pregătirea profesională a tinerilor meseriaşi români...

Care sunt pericolele?Ei bine, aici semnatarii scrisorii nu se sfiiesc să arate guvernului, pe post de previziune, o reali-tate care ţine de justiţie nu de o economie de piaţă normală şi de care în România nimeni nu se mai miră: “În consecinţă, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creşterea şomajului şi a economiei subterane”. Un răspuns mai “ma-fiot” decât acesta rar s-ar mai putea găsi. Deci, dacă vei creşte salariile, să ştii la ce să te aştepţi, că nu-ţi mai plătesc impozite... Dar ce, acuma se plătesc? În anul 2013, evaziunea fiscală s-a cifrat

la aproximativ 16% din PIB, adică peste 100 de miliarde de lei, iar dacă se adaugă şi munca la ne-gru, statul a pierdut peste 38 de miliarde de euro! Înţelegem din scrisoarea distinşilor economişti că mai e loc pentru evaziune şi muncă la negru. Un alt pericol relevat de speciaştii semnatari este “şi o creştere a preţurilor care îi va afecta în pri-mul rând tot pe cei cu un nivel redus al venituri-lor”. Asta e adevărat. Dar, ne întrebăm, care este


Analiză

raţiunea care stă la baza stabilirii preţurilor în economia României? Un exemplu: deşi Petrom a redus până la 9.300 numărul de angajaţi şi are un profit de cinci ori mai mare, românii continuă să plătească unul dintre cei mai scumpi carburanţi din Europa, chiar dacă preţul petrolului la nivel mondial a scăzut!

De ce “(...) productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod arti-ficial prin lege”?Ni se tot spune, de aproape 25 de ani încoace, că suntem săraci pentru că nu muncim. Ori, pentru că muncim prost. Într-un cuvânt, stăm prost la “productivitatea muncii”. Am pus-o în ghilimele pentru că a devenit aproape un fetiş al fiecărui guvern, al fiecărui politician vorbitor despre eco-nomie, al fiecărui analist care comentează în fel şi chip... Dar, niciunul, niciunul! - nu explică oame-nilor, maselor acelea care “nu au productivitate”, cine e de vină pentru asta. Toţi cei de sus arată spre lucrător, spre muncitor, spre inginer, specialist, ce-o fi el, dar nimeni nu spune că productivitatea muncii depinde de o serie de factori printre care se află, într-adevăr, şi pregătirea profesională, dar nu e singurul! Ce nu spune nimeni atunci când acuză angajaţii care cer un nivel de trai decent, este că principala responsabilitate pentru realiza-rea productivităţii muncii o poartă managementul afacerii, cadrul legislativ, factorii naturali, situaţia

politică naţională şi internaţională. Nu este ca-zul să reamintim acestea distinşilor semnatari ai scrisorii contra creşterii salariului minim, dar trebuie explicat DE CE întotdeauna salariatul e de vină. Pentru că el, salariatul, este factorul “va-riabil” care nu beneficiază de respect nici în faţa societăţii româneşti, nici în faţa angajatorului, fie el privat ori de stat. Nici astăzi, nici înainte de gu-vernul Boc, nici din 1990 încoace... Din păcate! Pentru că, dacă ar fi aşa, toţi aceştia ar recunoaşte că principala vină pentru nivelul inacceptabil de redus al productivităţii muncii li se datorează lor, angajatorilor, celor care conduc defectuos aface-rile, ori ascund profitul. Care sunt căile de creştere a competitivităţii? Le arată toate manualele de economie: automati-zarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi; înnoirea producţiei; perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii; pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane; cointeresarea materială a muncii. De câte din acestea este direct răspunzător anga-jatul? Răspundeţi-vă singuri.

Cine câştigă şi cine pierde?Nu, nu e întrebarea noastră, ci a celor 33 de semnatari înşişi, la care lasă să se întrevadă răspunsul: angajaţii cu cel mai mic salariu, buge-tul de stat, economia, ce mai, toată lumea!De fapt, dacă ne gândim mai bine, toată această “filosofie” a salariului minim este doar unul din


elementele unui decor de mucava al politicii noastre post-decembriste; dacă am fi avut o eco-nomie sănătoasă, bazată pe producţie, pe relaţii sănătoase şi corecte între stat-patronat-angajaţi, stabilă şi capabilă de a face faţă competiţiei internaţionale, ar mai fi fost de înţeles. Dar, din nefericire, în spatele acestei “lupte” dintre me-diul de afaceri şi stat se află ascunse interese co-mune: bani negri, cât mai mulţi bani. O spun clar specialiştii în economie şi finanţe când înfăţişează spectrul “pericolelor” care însoţesc o asemenea măsură: descurajarea cererii de muncă (din par-tea angajatorilor), creşterea şomajului şi a econo-miei subterane... Dar este un status-quo convena-bil ambelor părţi, deoarece aşa se poate face şi politica economico-socială a guvernelor, şi aface-rile mai necurate ale unora. Să ne gândim numai dacă s-ar micşora (sau chiar desfiinţa!) impozitul pe muncă la angajator şi s-ar diminua celelalte dări la stat: ar dispărea salariul “gri”? Ar creşte salariul minim al angajaţilor? Se poate, dar ast-fel s-ar duce pe apa sâmbetei şi profiturile uriaşe nedeclarate la fisc, cele care fac astăzi deliciul presei prin mijlocirea anchetelor judiciare...

Ce e de făcut?Ne spun tot domniile lor, specialişti în economie: “Din cate întelegem, dumneavoastra si guver-nul din care faceţi parte aveţi drept obiectiv îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale românilor. În acest caz, este necesară abandonarea măsurii creşterii salariului minim şi concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea.”Prima frază, clar, ţine de un comportament ze-flemitor faţă de cel căruia i te adresezi cu o so-licitare. Aşa “s-ar înţelege”, că guvernul acesta are ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor... Ciudat, pentru un guvern! Alţii nu s-au gândit deloc la asta... Cert este, însă, că obiectivul acesta ţine numai şi numai de cât de bine face guvernul politicile “care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi pro-ductivitatea”; în schimb, domnii profesori de eco-nomie şi intreprinzătorii nu mai amintesc deloc de economia subterană, de salariile la negru, în sfârşit, de toate nenorocirile care s-ar amplifica dacă ar creşte salariul minim... Probabil că ele promit să rămână la nivelul actual, dacă şi sala-riul e cuminte şi rămâne micuţ-micuţ... De ce să ne mai mirăm că avem asemenea profesori de economie şi asemenea intreprinzători? Este ab-solut normal, într-o ţară în care actualitatea se exprimă întotdeauna în cifre, în profit, în pierderi,

în furturi, în reţele mafiote politice, în arestări la matineu şi eliberări seara prin spatele curţilor... ...într-o ţară în care proprietarii companiilor cu profit “zero” sau cu pierderi se afişează în cele mai exclusiviste locuri, cu cele mai scumpe maşini şi cele mai luxoase toalete... ...într-o ţară în care întreprinzătorii mici şi mijlo-cii au de luptat cu birocraţia specifică unui regim politico-economic corupt, şi sunt obligaţi să facă “slalom” printre piedicile puse de stat iar o mare parte a populaţiei suferă de lipsa celor mai ele-mentare nevoi...Într-o astfel de ţară, o mână de economişti – profe-sori universitari- şi intreprinzători privaţi (curios, cine or fi ei?) ameninţă statul cu pericolele pe care le reprezintă o biată încercare de ajutorare a unei largi categorii a populaţiei. Ameninţă pe faţă, dar, prin spate, putem descoperi o frăţie a in-tereselor ajunsă nemascată, nemachiată, în toată plinătatea ei: o reţea de legături transpartinice, care doar pentru naivi mai poartă culori diferite “stânga/dreapta”. Iar la mijlocul lor stau câteva milioane de năpăstuiţi ce aşteaptă, de fiecare dată, între două drumuri la secţia de votare, să le fie... “mai bine”. Addenda: «Sunt multe business-uri care, în pre-zent, funcţionează în zona gri a economiei. Dacă vor ajunge în colimatorul ANAF, se vor închide, cu siguranţă, iar statul n-ar mai câştiga nici din activităţile colaterale (costuri de funcţionare, sala-rizare etc.) Întrebarea este ce preferăm - să omo-râm un business care, până la urmă generează consum în economie, sau să încercăm să îl determinăm să iasă la lumină? Cum facem asta - prin facilităţi fiscale, prin scăderea presiunii fiscale pe costul business-ului». Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor finan-ciare de la societăţile comerciale şi PFA-urile ac-tive din România. Cristian Mateescu


Martor tăcut şi părtaş al tragediei În luna martie a anului 1714, Brâncoveanu făcea popas la Mogoşoaia în drumul de întoarcere de la Târgovişte la Bucureşti. Îşi dorea, pesemne, câ-teva clipe de odihnă în casa lui dragă, departe de problemele politice; duşmanii din ţară şi cei de la Înalta Poartă unelteau de mult timp împotriva sa. De multă vreme bunul Domn ajunse neplăcut sulta-nului Ahmed al II-lea pentru că, bogat fiind dinainte de a fi „bey”-ul Valahiei, strânsese şi mai multe bogăţii şi bătuse monede de aur – ceea ce era un semn de independenţă, lucru de neacceptat pentru otomani. Cantacuzinii, mari boieri şi ei, unelteau de 25 de ani împotriva domnitorului împreună cu Bălăcenii şi Ştirbeştii... Scaunul Domnesc din ce-tatea Bucureştilor şi setea de averi nu i-au oprit

nici pe turci, nici pe boieri din zavistia ce-o aveau în gând. Probabil, la toate acestea îi zburau gându-rile Domnului în cele clipe, când, din loggie, privea apusul soarelui răsfrânt în undele lacului; n-avea de unde şti că era pentru ultima dată...Câteva zile mai târziu, la 24 martie, în miercurea cea mare a saăptămânii patimilor, Mustafa- aga, prieten vechi de-al Domnului, îi aducea cumplita veste: sultanul hotărâse ca e „mazîl”, adică detro-nat. Două zile mai târziu începea, odată cu plecarea la Stanbul, calvarul Brâncoveanului, a celor patru fii ai săi şi al stolnicului Ianache. La 15 august, chiar în ziua de Sfânta Maria Mare şi ziua în care împlinea 60 de ani, toţi au fost ucişi pe malul Bosforului. Dorinţa cea mare a duşmanilor săi urma să se împlinească, pentru fiecare în parte: turcii să pună

Arhitectură

din România

”Palatul Mogoșoaia“Partea a II-a

Palatul Mogoșoaia


stăpânire pe averea sa, iar Cantacuzinii să spolieze ţara prin urcarea pe tron. Întocmai ca şi stăpânul său, cochetul palat avea să cunoască furia prigo-nitorilor. Întreaga avere a lui Brâncoveanu a fost confiscată, iar bogăţiile interioare ale Mogoşoaiei au fost luate de turci şi risipite în drum spre Stanbul, care vândute, care confiscate, care distruse... Cărţi, argintărie, aur, mobilier, covoare, draperii, tablouri, icoane, obiecte de cult, haine scumpe şi bijuterii, to-ate au fost luate, lăsând palatul pustiu. Spun martori ai epocii că până şi ferestrele şi uşile au fost smulse din locul lor de turci. Şi, spre ocară, turcii au trans-format bijuteria de la Mogoşoaia, în care luxul şi bunul-gust erau la ele acasă, într-un han mizerabil pentru negustorii şi călătorii aflaţi pe cale în dru-murile lor. Călătorul francez Aubry de la Motraye, care l-a vizi-tat şi a locuit în el pe 14 octombrie 1714, ne-a lasat o descriere a cladirii: “Trecurăm pe la şapte ceasu-ri pe lângă un edificiu destul de mare şi destul de măreţ. Întrebarăm călăuza ce să fie? Ne răspunse că era un palat ce se chema Mogoşoaia şi că fusese zidit de ultimul Domn al Ţării Româneşti. Avurăm curiozitatea de a pătrunde înauntru pentru a-l ve-dea: îl găsirăm foarte regulat şi zidit europeneşte, ornat pe dinăuntru cu plafonuri bogate şi cu picturi bune, dar mobilele fuseseră luate de către slujitorii Porţii în vremea detronării nefericitului său stăpân. Atunci fusese transformat într-un han pentru ne-voile călătorilor”.Regăsirea faimei trecute Revenirea la gloria şi frumuseţea de altădată s-a dovedit, cum se întâmplă adeseori, destul de anevoioasă pentru operele celor vitregiţi de istorie, mai ales a celor invidiaţi pentru valoarea lor. Aşa s-a întâmplat şi cu Palatul Mogoşoaia, emblematic pentru figura strălucitului său ctitor. După trei ani de la cumplitul masacru de la malul Bosforului, palatul a reintrat în posesia familiei Brâ-ncoveanu, prin urmaşii reveniţi din exilul de la Ku-tayeh, din Asia Mică. Însă aşezământul nu şi-a mai

recăpătat strălucirea de odinioară, vremurile tulburi au atins nu numai oamenii, ci şi operele lor. Astfel, în timpul războiului ruso-turc din 1769-1774, Ni-colae, un urmaş al marelui ban Constantin, nepot de-al marelui Domn, trece de partea ruşilor, ceea ce dezlănţuie furia turcilor care, în lipsa trădătorului, se răzbună a doua oară şi devastează cumplit pa-latul. Un alt moment de cumpănă este in 1821 când, în martie, de frica trupelor lui Tudor Vladimirescu ce se apropiau de Bucureşti, un alt urmaş – Grigore, fuge tocmai la Braşov lăsând palatul în stăpânirea pandurilor. Aceştia l-au ocupat şi au declanşat un incendiu de proporţii care a distrus din nou inte-rioarele. În prima jumătate a secolului al XX-lea palatul intră în proprietatea prinţului George Valentin Bibescu. Marta, celebra sa soţie, a hotărât reluarea (pen-tru a câta oară!) a lucrărilor de restaurare, sub conducerea tânărului său nepot din partea soţului, proaspătul arhitect George M. Cantacuzino. Constantin Argetoianu, care vizitase palatul la 1 iu-nie 1932, îşi amintea: , “Martha Bibescu, pornind de la pereţii găsiţi în picioare, a realizat o minune arhitecturală. Minune pe dinafară, minune pe dinăuntru, minune de jur-imprejur – minune de la tainica grădiniţă florentină în care merişorul creşte printre lespezi de piatra alături de trandafirul fru-mos, trufaş şi prost agăţat de bolţile ce prelungesc vechea bucătărie brâncovenească, şi până la tera-sele înflorite ce îşi scaldă treptele în apele stătute ale lacului, pe oglinda căruia se fâlfâiesc foile lar-gi de nufăr. Totul e armonie în această operă fără disonanţe; nici o frântură de linii, nici un gol nu supără ochii. Înăuntru, nici o mobilă, nici un obiect care să nu se supună ritmului de înaltă preocupare

Mormântul Sfântului Constantin Brancoveanu


Arhitecturăartistică care domneşte pretutindeni”. În 1949, pa-latul a fost și naționalizat, iar fiica Martei, Valentina, împreună cu soţul ei Dimitrie Ghika-Comănești au fost arestați. Până în 1957, clădirea a fost devastată și devalizată, colecțiile de artă fiind furate și dez-membrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă, fiind restaurat începând cu 1977. Şi comuniştii au fost nevoiţi, până la urmă, să-i ofere locul cuvenit în pa-trimoniul naţional. Astăzi, redeschis în 1993, în cadrul Centrului de Cultură Naţional de la Mogoşoaia, pune în valoare colecţii de artă organizată pe ideea de «sinteză românească», concept sugerat de Nicolae Iorga. Cea mai substanţială este colecţia donată de Liana şi Dan Nasta. Viziunea de azi oferă o imagine a sin-tezei de 300 de ani acumulărilor artei şi istoriei de tip brâncovenesc. Doar enumerarea capitolelor, a sălilor de fapt, ne dă o imagine a acestui conţinut fabulos - Sala de Onoare, Turco-persană, Italiană, Franceză, Fanariotă, a Scoarţelor, a Hărţilor, Tran-silvania, a Tronului sau a Cancelariei Domneşti.

Palatul Pașei de Tulcea (I)O istorie otomană a DobrogeiI-a fost dat unei părţi a poporului român să-şi alăture istoria, la un moment-dat cea a unuia dintre cele mai mai puternice imperii – cel Otoman. Chiar înainte de căderea Bizanţului, care avusese influenţă politică şi militară asupra teritoriilor locuite de valahi şi mol-doveni timp de aproape o mie de ani, otomanii au cucerit intinse teritorii din Europa, începând cu Bal-canii. În prima jumătate a veacului al XV-lea venise rândul tânărului stat Valahia să cunoască puterea turcilor otomani conduşi de Mehmed I. Domnitorul Mihail I, fiul lui Mircea Cel Bătrân îşi ăierde viaţa în luptele cu turcii în anul 1421, aceştia cucerind Dobrogea câteva luni mai târziu. Începea o lungă

perioadă de stăpânire otomană de 456 de ani în care Dobrogea a făcut parte integrantă dintr-un im-periu ce avea să crească până la porţile Vienei. Stăpânirea otomană a adus administraţie şi jurisdicţie turcească, împreună cu o masivă imigraţie de turci, armeni, greci, şi evrei. Conform legilor oto-mane, administrarea Dobrogei, ca şi a unei părţi a Bulgariei, s-a făcut multă vreme de la Silistra. Odată cu înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării la Tulcea la începutul anului 1860, sultanul a hotărât muta-rea reşedinţei în acest oraş. Astfel, Tulcea devenea „sangeac”, o unitate administrativă teritorială şi militară specific otomană. La conducerea sangeacu-lui era numit, direct de către sultan, un „mutesa-rif”, un fel de prefect al zilelor noastre. “Mutesariful care conducea sangeacul era o persoană extrem de importantă, care îşi cumpăra funcţia de la Istanbul şi se instala pe o perioadă nedeterminată de timp. În momentul în care prelua postul, acesta sosea, de obicei, cu un alai foarte numeros de rude, prieteni şi creditori care îi dăduseră bani pentru cumpărarea funcţiei, toţi fiind instalați în posturi mai mari sau mai mici în cadrul aparatului administrativ al san-geacului. Negustorii din suită primeau monopol asupra unor forme de comerţ. Cuvântul de ordine a tuturor era câștigul cât mai consistent şi într-un

Muzeul de Artă, Tulcea

Palatul Pașei, devenit Palatul Administrativ

Nifon Bălăşescu, primul Director al şcolilor româneşti din Dobrogea şi Ismail Bey, mutesarif al Tulcei (1870-1872)


timp cât mai scurt (parcă sună cunoscut!), pentru că oricând putea veni ordin de mazilire de la Istanbul. Acesta sosea când se făceau abuzuri grosolane, când Cadiul (judecătorul otoman) numit tot de Sul-tan, îl reclama pe mutesarif, sau anturajul acestuia, sau când la Istanbul un contracandidat la funcţie plătea o sumă mai mare. Tulcea a avut următorii mutesarifi: Suleiman Bei, Resid Paşa, Ahmed Rezim Paşa, Suleiman Bei a doua oară, Ismail Paşa, Fahri Bei, Ali Bei, Said Bei şi Fahri Bei a doua oară. Dintre toţi, s-a vorbit de bine despre Ahmed Rezim Paşa, care a fost un bun administrator şi este cel care a construit Palatul Paşei şi a Casei Paşei, pe locul unde se află acum Colegiul Dobrogean Spiru Haret, într-o zonă care era inima mahalalei turceşti (ca să vedeţi cum se schimbă istoria). Un alt mutesarif de „calitate” a fost, s-ar părea, Ismail Bey (1868-1871), macedonean turcit care a ajutat la deschiderea de

şcoli româneşti în sangeac, sub conducerea lui Ni-fon Bălăşescu.” (conform lui Nicolae C. Ariton)

Un palat cât o frântură din măreţia otomanăÎntre anii 1863-1865, în mahalaua turcească din Tulcea, Ahmed Rezim Paşa – mutesariful sangeacu-lui, ridică un palat administrativ, o clădire ce avea să fie prima construită în stil neo-clasic în toată Dobrogea. Situat în apropierea portului, chiar pe malul Dunării, palatul trebuia să fie văzut de to-ate corăbiile care treceau pe fluviu ca un semn al stăpânirii turceşti. Palatul, construit de câţiva meşteri occidental aduşi aici de turci, adăpostea stufoasa birocraţie otomană condusă de mutesarif (care avea şi rangul de paşă) şi de către cei nouă administrator de kazale (entitaţi administrative mai mici). O clădire rectangulară,

desfăşurată pe mai bine de 300 de metri pătraţi, cu birouri, săli, holuri şi dependinţe dispuse pe două etaje, reuşea să introducă o notă de modernitate într-o lume otomană ce căuta să fie pe urmele pro-gresului cultural occidental. Lumea se schimba şi, cu fiecare pas făcut, imperiul otoman respectat şi temut deopotrivă de lumea europeană şi nu numai, era angajat în adânci prefaceri care-i vor aduce de-clinul în secolul următor.

Muzeul de Artă, Tulcea, interior

Interior Palatul Pașei

Interior Palatul Pașei

Veşminte turceşti din Muzeul de Artă Tulcea

62

Ei sunt tinerii născuţi după anul 1980, „generaţia Y”, prima din familii în care ambii părinți

au lucrat, adeseori copii unici la părinți. Sunt, în general, tineri educaţi, cu o gândire globală şi antreprenorială. Sunt cei care “vor tot și acum”, foarte interesați de oportunități și provocări diverse, atrași de călătorii internaționale și care preferă antre-prenoriatul față de viața de angajat, optimiști și încrezători în sine conform devizei „pot face tot ce îmi propun”. Pentru ei, locul de muncă trebuie să fie plăcut, să ofere provocări noi şi experienţe interesante, să le

încurajeze creativitatea şi individua-litatea, flexibilitatea, implicarea şi să

primească un salariu echitabil, de preferinţă calculat în euro.Ei ştiu foarte bine ce vor şi nu fac compromisuri; aşa se poate explica, în accepţiunea celor din alte generaţii, că tinerii “Y” ar fi reci şi aproape cinici. Este doar o aparenţă, pentru că ei nu se mulţumesc cu “poate” şi cu “mai vedem”. Pentru că ei sunt generația celor axați pe „aici și acum”, ceea ce din punctul de vedere al angajatorilor, de exemplu, îi fac foarte dificil de reținut într-o organizație. Faţă de generaţiile anterioare, aceştia dovedesc o perspectivă diferită faţă de lume şi viaţă. Ei sunt dependenţi de tehnologie, pun accent pe dezvolta-


Analiză

Locuinţe pent ru generaţia YO nouă tendinţă


Generatia Y nu exista pentru ca oamenii au fost mereu la fel, doar lumea s-a schimbat in jurul lorBen Armistead, Global Planning Director, Wieden + Kennedy Amsterdam)

Locuinţe pent ru generaţia Yrea personală, dar şi pe timpul liber, aşteaptă ca angajatorii să dovedească responsabilite socială, sunt atenţi la prestigiul companiei în care lucrează şi la calitatea produselor şi serviciilor care li se oferă, sunt atraşi de voluntariat şi de cauzele so-ciale şi sunt convinşi de misiunea lor în viaţă. Dar aceeaşi atitudine o au şi în viaţa personală faţă de nevoile lor. Iar nevoia de spaţiu personal de locuit este una dintre ele.

Locuinţe pentru “generaţia Y”În mare parte, tinerii din generaţia “Y” sunt chiriaşi. Este cea mai potrivită ipostază pentru un tânăr emancipat de familie, care are deschiderea şi obiceiul chiar de a-şi schimba locul de muncă. O situaţie relativ nouă pentru România, dar care, în Occident, este un model de câteva zeci de ani. Astăzi, lucrul într-o companie multinaţională (preferată de foarte mulţi tineri cu pregătire) poate schimba nu numai oraşul, dar şi ţara! Dar, când se hotărăsc să se stabilească şi să-şi întemeieze o familie, renunţă la “hoinăreală” şi caută să-şi cumpere o locuinţă, în principal în zone aflate în imediata apropiere a centrelor comerciale şi a mijloacelor rapide de transport, ori a căilor rutiere cu cel mai fluent trafic. Tot mai mulţi dezvoltatori imobiliari au sesizat tendinţa şi au început să-şi adapteze oferta pe măsura cererii. În capitală, dacă în urmă cu 5-6 ani predominau proiectele de mari dimensiuni în afara oraşului, acum, tot mai mulţi construiesc blocuri sau ansambluri mici de locuinţe în apro-pierea staţiilor de metrou şi a marilor centre comerciale. Aşa se face că, în acest an, peste 20 de proiecte rezidenţiale destinate acestor tineri au fost ridi-cate în cartierele Primăverii, Kiseleff, Tineretului, Titan, Dorobanţi, Aviatorilor. Tinerii cu venituri medii care lucrează în do-menii precum cel financiar-bancar sau în telecomunicaţii, IT sau antreprenori caută mai ales apartamente cu trei camere şi cu o suprafaţă de 70 de mp, situate la etaje intermediare.

Confort, spaţii de mişcare şi agrementGeneraţia “Y” îşi păstrează standardele chiar şi după ce intră într-o nouă etapă a vieţii, cea în care

îşi formează propria familie; nimic din cerinţele lor anterioare nu poate fi dat la o parte, ba mai mult, acum au şi altele noi. Foarte important pentru ei este să beneficieze de un ansamblu de condiţii “perfecte” pentru copiii lor, iar aceasta înseamnă spaţiu interior suficient, un mediu exterior cât mai puţin poluat şi aglo-merat, cu locuri de joacă şi de plimbare, dar şi cu spaţii de relaxare pentru adulţi. Acum, parcu-rile mari cu alei de promenadă, cu piste de bici-clete şi pentru role, cu spaţii verzi pentru picnic şi terenuri de joacă primează în faţa centrelor de shopping, care, oricum, vine ele şi singure... E cazul atâtor mall-uri şi hypermarket-uri care se deschid şi se vor deschide în toate cartierele bucureştene. Important este ca familia să bene-ficieze de spaţiu, linişte, curăţenie şi siguranţă. Tinerii au trecut peste pragul psihologic legat de nivelul preţului apartamentului pe care şi-l do-resc. Tehnologia a deschis o nouă piaţă de des-facere iar oferta generoasă a dezvoltatorilor din zona de rezidenţial permite ca noua generaţie să dicteze condiţiile în imobiliare. Iar ei îşi doresc confortul pe care îl are un apartament ampla-sat într-o zonă bună, care le oferă acces rapid la toate lucrurile din care este compus mediul so-cial în care se învârt, dar mai ales, să îi ajute să economisească timp preţios.

64

Competiția este organizată și sponsorizată de grupul NOVA External Venturing, care face parte din Grupul Saint-Gobain și oferă premii totale de 100.000$.

Competiția a fost lansată oficial în Shanghai (China), în timpul Zilei Inovației organizată în ca-drul deschiderii festivităților pentru aniversarea a 350 ani Saint-Gobain, unde au fost prezenți Javier Gimeno, Delegatul General Saint-Gobain pentru Asia-Pacific, Didier Roux, VicePreședinte Cercetare & Dezvoltare și Inovație pentru Grupul Saint-Gobain și Muthu Jeevanantham, Director Saint-Gobain Research Shanghai.Trei premii vor fi oferite de către juriu: premiul I, în valoare de 50.000$, al II-lea, de 25.000$ și al III-lea de 15.000$. O noutate pentru anul 2015 va fi „Premiul Comunității Saint-Gobain”, în va-loare de 10.000$, care va fi înmânat unuia dintre cei opt finaliști, ales prin votul angajaților Saint-Gobain. În afară de oferirea suportului financiar, echipa NOVA va evalua toți finaliștii în scopul unor potențiale parteneriate bazate pe cercetare și dezvoltare, colaborări de distribuție și fabricație sau preluarea unor acțiuni. „Saint-Gobain are un interes special în a lucra cu companii aflate la început de drum, deoarece cre-dem că ele sunt sursa unor inovații interesante care ar putea fi aduse pe piețele noastre. Înscriindu-se în competiția NOVA Innovations, acestea vor avea șansa de a fi evaluate de echipe Saint-Gobain și, dacă există interes de ambele

părți, de a lucra cu activitățile noastre pen-tru oportunități importante de afaceri. Datorită competiției, finaliștii și câștigătorii se vor bucura, de asemenea, de expunere publică extinsă”, a comentat Didier Roux. NOVA promovează un model deschis de inovație și facilitează cooperarea între companii tinere cu soluții inovatoare și potențial ridicat de creștere și Saint-Gobain, un Grup cu o istorie de 350 de ani și una dintre cele mai inovative 100 de companii din lume.

Condiții de înscriereCompanii aflate la început de drum din întreaga lume, care au proiecte în concordanță cu ariile strategice de interes ale Saint-Gobain, menționate mai sus, sunt invitate să își trimită înscrierile până la data de 19 iunie 2015.Un juriu alcătuit din membri ai echipei NOVA, experți interni și externi, vor examina toate îns-crierile folosind un proces de selecție deschis și transparent, și vor selecta opt finaliști; care își vor prezenta inovațiile în fața unei comisii de lideri Saint-Gobain, într-o sesiune de „speed da-ting” care va avea loc la Conferința & Expoziția Internațională Greenbuild (18-19 noiembrie 2015) în Washington D.C. (SUA).Pentru a afla mai multe despre competiția NOVA Innovation, citiți regulamentul oficial și pentru a descărca formularul de înscriere, vizitați website-ul www.nova-saint-gobain.com.


Competiție pentru identificarea celor mai bune companii nou înființate care dezvoltă clădiri eco și tehnologii curate

Saint Gobain lansează competiția NOVA Innovation 2015

Eveniment

65www.100construct.ro | octombrie 2013

66

Sustenabilitatea în construcţii a devenit, în ultimii ani, o preocupare esenţială a specialiştilor din domeniul materialelor de construcţii. Cadrul legislativ euro-

pean privind sustenabilitatea produselor pentru construcţii a determinat apariţia de materiale noi şi soluţii tehnice pentru ridicarea de edificii conforme cu noile cerinţe de prezervare a mediului prin reducerea exploatărilor resurselor naturale, pe de o parte şi prin folosirea acestora cu maximă eficienţă, pe de altă parte. Casele verzi, casele pasive, casele eficiente din punct de vedere energetic și responsabile față de mediu – sunt astăzi cuvinte de ordine pentru arhitecţi, construcţii şi clienţi, deopotrivă. Cercetările ştiinţifice din domeniu au determinat producerea unor mate-riale noi, cu proprietăţi ce răspund provocărilor sustenabilităţii, atât pentru noile construcţii, dar – foarte important!- şi pentru renovarea şi adaptarea clădirilor deja existente, de tip clasic. Un aspect cu atât mai important, cu cât unele dintre acestea sunt pot fi chiar clădiri isto-rice, de patrimoniu. Ei bine, chiar şi pentru aces-tea există soluţii tehnice, iar una dintre acestea este vopseaua ceramică termoizolantă. O companie românească, prezentă la Expo Conferinţa RIFF – 2014, desfăşurată la Bucureşti în zilele de 10 şi 11 noiembrie, pune la dispoziţia constructorilor un produs de top – o vopsea

termoizolantă pe bază de nanosfere ceramice, cu proprietăţi excelente de izolare termică, ce formează o barieră în calea radiaţiei din exte-rior şi din interior. Acest tip de vopsea înglobează cea mai modernă tehnologie termoizolantă într-un strat ultra-subţire de tip “termos”, capabilă să reflecte peste 90% din radiaţia IR. Patru sunt calităţile excepţionale ale acestui produs care îi conferă eficienţă: izolaţia termică deosebită; ca-racterul anti-condens prin eliminarea condiţiilor de apariţie a picăturilor de apă care duc la apariţia mucegaiului; termoreflexia razelor infraroşii de la soare; conservarea căldurii interioare prin redu-cerea puternică a transmiterii acesteia. Stratul ceramic termoreflexiv are, astfel, un dublu rol, acela de a respinge razele solare şi, implicit, împiedicarea supraîncălzirii pereţilor în timpul verii şi reducerea cantităţii de căldură pierdute iarna din interior către exterior. Dar nu numai atât, vopseaua se poate aplica pe acoperişurile metalice (chiar în strat subţire de 0,5 mm) rezul-tând astfel o suprafaţă “rece” care nu permite în-magazinarea şi radierea căldurii.

Aceste caracteristici fac din vopseaua termoizolantă o soluţie ideală pentru

construcţii cu o arhitectură deosebită, stucaturi, decoraţiuni murale şi

altele, care nu permit folosirea sistemelor termoizolante cla-sice. Grosimea stratului de circa 1 mm aplicat cu trafaletul sau prin pulverizare îmbracă orice formă geometrică fără a afecta

aspectul original.


Materiale de construcți i

Materiale revoluţionare:

Vopseaua Termoizolantă

%100 construct

An

ul V

III I Nr. 3

3I IA

NU

AR

IE 2

01

5 I w

ww

.10

0c

on

stru

ct.ro

Anul VIII I Numărul 33 I 9,9 lei

REV ISTĂ DE INFORMAŢ I I Ş I OFERTE ÎN CONSTRUCŢ I I

Iohannis a redus taxa pe construcţii speciale la 1% (20)

www.100construct.ro

„Managerul de meşteşuguri” made in Polonia

Ana Deran, directorul Oficiului Consiliului Asociației Montatorilor Polonezi

PAGINA 32

DE CE NU AVEM

PAGINA 44

autostrăzile promise?

cheltuie românii pentru întreținerea casei!

PAGINA 12

PAGINA 26

20% DIN VENITURI

întreţinere de doar 5 lei/lunăCase pasive cu design bioclimatic, și

Revista 100construct ianuarie 2015

Documents

Transcript of Revista 100construct ianuarie 2015