Revista 100% Construct Nr 18 Martie 2011

8/7/2019 Revista 100% Construct Nr 18 Martie 2011

http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 1/66



S P E C I A L E

www.terratest.ro

G E O T E H N I C•

•

JET GROUTING GEOTEXTILE Ş

DRENAJ ŞI

I DRENAJE

APELOR SUBTERANE

nconjurator

ire a terenului.

ptând

egate de mediul î , companie ce se

de excavare, forare si îmbunătăţ

proiectul acestor cerinte şi oferind în acelaşi

Activităţi:piloţi în situpiloţi prefabricaţipereţi mulaţimicropiloţiancoreinJectĂriJet GroutinGGeoteXtile Şi DrenaJeimpermeabiliZĂrisisteme De meDiu înconJurĂtorDecontaminarea terenuluiŞi a apelor subteraneDrenaJ Şi scĂDerea niVelului HiDrostatictratĂri De ape

TerraTesT

Bd-ul Mareşal Alexandru Averescu nr.7A, sector 1, Bucuresti,Tel.:+40 21 317 89 41, Mobil: +40 731 495 405, Fax: +40 21 224 02 21,

Email: [email protected]


http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 3/66www.isomat.euŞape, mortare, gleturi, adezivi, pardoseli industriale, betoane uscate, vopsele lavabile, tencuieli decorative, adezivi spe

NUMĂRUL 1 ÎN PRODUCŢIA DE MATERIALE DE CONSTRUC

www.adeplast.ro

MT 100 SEISMO

MORTAR PENTRUCONSOLIDĂRI



Sumar8 actualitate

O nouă fabrică Isomat în Serbia I Vânzările Den Braven, în creștere cu28% I Ytong – o nouă identitate în mediul online I A luat ință cel maimare dezvoltator de proprietăţi imobiliare industriale la nivel mondial I SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri I Adeziv exibilcreat pentru aplicări la temperaturi scăzute şi lucrări urgente I Maşina

de spălat vase compactă Bosch a câştigat premiul “Best of Best InteriorInnovation 2011”

10 imobiliarePiaţa de retail din Bucureşti: Cea mai protabilă din Europa în următoriicinci ani I Cât sunt de protabile proiectele imobiliare mixte? I Chiriilespaţiilor de birouri vor creşte, dar într-un ritm lent

20 SUPLIMENT arhITEcTUrĂ România, paradisul parcurilor eoliene I Carlos Vasquez, ManagerGeneral Terratest: ”Timișoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interespentru noi” I Lucrări de infrastructură în Capitală, nalizate în 2011 I 4

miliarde de euro prin Programul Național de Dezvoltare a InfrastructuriiI Calea ferată rapidă Bucureşti–Constanţa, gata până la mijlocul anului I Agendă încărcată pentru lucrările de infrastructură tunele I Infrastructu-ra de mediu, resuscitată cu bani europeni

44 ecoRomânia: Peste 50% scădere a nivelului poluării față de 1989

48 utilajeSperanţe de redresare pe piaţa utilajelor I Atlas Copco îşi extindeportofoliul de suante eciente energetic I Prima companie româneascănominalizată la premiile International Awards for Powered Access 2011

52 faţadEFaţade tradiţionale versus exterioare futuriste

56 PIaţa LocaLĂ Prefectul județului Vrancea: ”Sectorul construcţiilor din judeţ va puteaavea o revenire serioasă în următorii ani”

60 evenimenteCâştigătoarea Concursului Internaţional de Proiecte pentru Şcoli deArhitectură este o studentă româncă I Markus Wirth (Holcim Roma-nia) predă mandatul de conducere vicepreședintelui Holcim Filipine I Lindab investește peste 150.000 euro într-un program de formare pentruparteneri I Final Distribution intră pe piața producătorilor de jgheaburi și

burlane I Vopsea superlavabilă destinată camerelor pentru copii

%100construct

www.100construct.ro

S GA

Director general: Lucian Diaconu

Director financiar: Maria Diaconu

distribuŢie, abonamente: Rzan Toderaş[email protected]

Calea Victoriei nr. 216, Sector 1, BucureştiTel.: + 40 21 411 81 86, +40 755 07 67 40

Fax: + 40 21 411 81 84

[email protected]

© Copyright Stilrom Advertising Group

Este interzisă reproducerea parţială sau totală amaterialelor cuprinse în această revistă. Responsabilitateapentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor.

Publicaţia a fost auditată BRATîn perioada ianuarie - iunie 2009.

Director eDitorial:

Lucian Diaconu

[email protected]

secretar de redacŢie:Dana Nţ

[email protected]

reDactori:

Diana Dumitrescu,

Florentina Ionescu,

ng. Elena Brşan,

art-Director:

Dani Iancu

Senior DeSigner:

Rzan Ansou

[email protected]

dePartament Publicitate:

Alex Smera, Mhuţ Aanacolaboratori:

Aocat Maran Popescu

[email protected]

REviSTă EDiTATă DE

EdtoralCreștere economică

sub 1%, în lipsadezvoltării

infrastructurii

Î n acest an, România ar putea înregistra ocreștere economică sub 1% în condițiile încare inrastructura țării nu se va dezvol-

ta substanțial, avertizează ofciali ai BCR. Înacelași timp însă, guvernul Boc afrmă cufecare ocazie că inrastructura reprezintă oprioritate majoră a Guvernului pentru 2011, caresursă importantă pentru creșterea economicăși pentru crearea de noi locuri de muncă.La sârșitul lunii ebruarie, în urma ședinței de

aprobare a Bugetul Capitalei pe 2011, a izbuc-nit un adevărat scandal între primarul Capi-talei și Consiliul General. Sorin Oprescu acuzăconsilierii PDL că îi pun piedici în realizareaproiectelor de inrastructură planifcate pentruacest an, având în vedere că numeroase bugeteau ost reduse sau anulate. Primarul spune căproiectele municipalității vor f totuși realizateconorm planului inițial, în condițiile realizăriiunor parteneriate publice-private cu importanțiinvestitori chinezi.Anul acesta va f marcat de o multitudine dealte proiecte de inrastructură, pornind dela cea rutieră (care ar putea aduce până la117 km de autostradă, 240 km de drumurinaționale modernizate, conorm CompanieiNaționale de Autostrăzi și Drumuri Naționaledin România), sisteme de canalizare şi staţii deepurare, până la o multitudine de proiecte me-nite să valorifce energia vântului. Toate acesteaînsă reprezintă deocamdată planuri pe hârtie,dacă vor f puse sau nu în aplicare și cumanume, rămâne de văzut. Cert este însă aptulcă așteptata creştere economică depinde dedezvoltarea acestor proiecte de inrastructură.

Lucian Diaconu



Actual i tate

6 martie 2011 | www.100construct.ro

Vânzările Den Braven, în creștere cu 28%

ISOMAT

Compania Den Braven România a înregistrat în 2010 vânzări totale în valoare de 39,5milioane de euro, în creștere cu 28% față de nivelul de 30,8 milioane euro din 2009.

La sârșitul anului 2010 a ostnalizată la Belgrad construcţianoilor birouri ale administraţieişi a abricii de produse chimiceşi mortare pentru construcţiia companiei ISOMAT, în urmaunei investiții de 7 milioane deeuro.Unitatea de producţie ultra modernă, cu o capacitate deproducţie de 350 de tone pezi, va satisace cererile cres cânde pe piaţa materiale lor de construcţii din Serbia.

Următorul pas al CompanieiISOMAT în domeniul investiţiiloreste nalizarea birourilor ad

ministraţiei şi a unităţii deproducţie, a căror construcţie seafă în desăşurare în România.

Xella și Ytong își re deinesc identitatea on line prin relansarea site ului www.xella.ro. Nouastructura online sus tine valorile brandu lui Ytong, ocusul peeciență energeticăși sustenabilitate,vizând acilitarea ac cesului la inormațiicomplete pentru to

ate categoriile depublic interesate deconstrucțiile de cali tate.

O nouă fabrică Isomat în Serbia

Ytong – o nouă identitate în mediul online

Compania Den Braven România a înregistrat în2010 vânzări totale în valoare de 39,5 milioanede euro, în creștere cu 28% ață de nivelul de 30,8milioane euro din 2009.«Într un an 2010 considerat de specialiști dreptcel mai dicil an al crizei economice, vânzările despumă poliuretanică, principalul produs al com paniei, au crescut cu 11% pe piața românească, încondițiile în care sectorul local al materialelor deconstrucții a înregistrat scăderi de până la 50%.

Pe de altă parte, vânzările cumulate din Româniași Republica Moldova au avansat anul trecut cu6% ață de 2009, la 19,9 milioane de euro, tota lizând, astel, peste 50% din cira totală de aaceria companiei», au declarat reprezentanții compa niei. Cele mai importante vânzări au ost realizatepe piețele din Polonia, Austria, Italia, Cehia și Slo vacia. Den Braven România exportă în prezent în32 de țări, după ce, în 2010 a intrat și pe piețeledin Vietnam, Argentina și Lituania.


http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 6/667www.100construct.ro | martie 2011

AMB Property Corporation (NYSE: AMB) și Pro Logis (NYSE: PLD) au anunțat încheierea unuiacord denitiv privind combinarea activitățilorlor, prin uziunea diviziilor omoloage, creâ nd astel cel mai mare proprietar, operator șidezvoltator de proprietăți imobiliare industrialela nivel mondial. Se preconizează ca, în urmauziunii, companiile vor avea o capitalizare depiață pe baza capitalului propriu pro ormade aproximativ 14 miliarde $, o capitalizarebursieră totală de peste 24 miliarde $ și active

brute deținute în proprietate și administrare deaproximativ 46 miliarde $. Părțile se așteaptă catranzacția să e nalizată în al doilea trimestrudin 2011. La nalizarea uziunii, compania se vanumi ProLogis și va tranzacționată sub simbo lul bursier PLD (NYSE).Portooliul combinat cuprinde aproximativ 55,7milioane mp de spații de distribuție moderne, lo calizate pe piețe cheie și pe coridoare logistice im portante din 22 de țări. Ambele companii au por toolii substanțiale în America de Nord, Europade Vest și Japonia. ProLogis este bine consolidată

în Marea Britanie și Europa Centrală și de Est,iar AMB are o prezență semnicativă în China șiBrazilia. Consiliul de Administratie al noii com panii va consta din șase membri desemnați deProLogis și cinci membri desemnați de AMB. Înurma nalizării tranzacției, sediul corporativ alnoii companii va în San Francisco, iar sediuloperațional al companiei va localizat în Denver.

A luat ință cel mai mare dezvoltatorde proprietăţi imobiliare industriale

la nivel mondial

Compania austriacă a raportat o ciră totală de aaceri de 73,8 milioanede euro, în creștere cu 12% ață de 2009, în contextul în care piețele deconstrucții din România, Ungaria și Austria (principalele piețe de desa cere ale grupului) s au contractat cu peste 15%. «În special în Ungaria șiRomânia, 2010 a ost unul dintre cei mai grei ani din istoria companieinoastre. Pentru anul în curs estimăm o ușoară revenire a economiei dinregiune, aceasta ind deja resimțită pe anumite segmente ale pieței», adeclarat directorul general al grupului, Bernd Wolschner (oto).SW Umwelttechnik Romania, companie specializată în urnizarea deechipamente pentru rețelele utilitare, a înregistrat anul trecut o ciră deaaceri de 18,1 milioane de euro.

SW Umwelttechnik: creștere de 12% a cifrei de afaceri



Actual i tate


În plus, produsul asigură unconsum cu 30% mai redus decâtcel al unui adeziv obișnuit, ceeace permite şi economii nanciaredeloc de neglijat. Kauciucul® dincompoziţie asigură durabilitateîn timp şi uşurinţă în aplicareaprodusului. Noul adeziv este re

comandat și pentru proiectelede renovare rapidă a spațiilorcomerciale sau a sediilor de com panie care trebuie nalizate pestenoapte, pentru a nu împiedica ac cesul clienților în magazin sau a

angajaților în propriile birouri.Spre deosebire de un adezivobișnuit, Duraziv cu Kauciuc®AM 17 permite lipirea rapidă deplăci ceramice peste placări maivechi sau pardoseli încălzite,precum şi reparaţii rapide laplacări mai vechi.

Duraziv garantează rezistențaprodusului timp de 10 ani dela data punerii în operă, cucondiția respectării normelor deaplicare și a indicațiilor din șatehnică a produsului.

Premiul “Best o Best Interior Innovation 2011”,oerit de către Consiliului de Design German, a ostacordat produselor pentru casă din toate segmenteleacestei industrii – de la mobilier, la aparate de ilu minat sau electrocasnice. Criteriile de selecţie au ostdesignul şi inovaţia produ selor. Premiul a

ost acordat încadrul ceremo niei de deschi dere a Târguluide electrocas nice "Living Kitchen".Juriul germana apreciat ca litatea şi aptulcă aparatulBosch dis pune de un

design simplu şi atemporal. Mai mult, ecranul cen tral, încadrat pe ambele părţi de elemente de controlsimetrice, este tipic tuturor electrocasnicelor Bosch,ceea ce ace mult mai uşoară amiliarizarea clienţilorcu acest produs. Juriul a mai apreciat şi aptul că,datorită înălţimii reduse de 45 de cm, maşina despălat vase poate amplasată aproape oriunde înbucătărie – la un nivel înalt, mediu sau mai jos ceeace oeră multă f exibilitate clienţilor şi contribuie laolosirea e cientă a spaţiului. Fie că se pune într undulap înalt, departe de accesul copiilor, sau într o’’insulă de gătit’’, alături de alte electrocasnice Bosch,această maşină de spălat vase poate amplasatălângă, sub sau deasupra unui cuptor, de exemplu.Imaginaţia este singura limită, iar această f exibilitatea ost punctată de juriu.În plus aţă de ergonomie și design modern, succesulmaşinii de spălat vase compactă Bosch se bazează şipe caracteristicile sale uncţionale.

Adeziv fl exibil creat pentru aplicări latemperaturi scăzute şi lucrări urgente

Maşina de spălat vase compactă Boscha câştigat premiul “Best of Best Interior Innovation 2011”

Duraziv lansează Duraziv cu Kauciuc AM 17, un adeziv fl exibil care se poate aplica pevreme geroasă, la temperaturi de -5°C şi care se usucă extrem de rapid, în aproximativ5 ore suprafaţa de gresie sau piatră naturală fi ind deja practicabilă la trafi c intens.

În ianuarie 2011, concernul Bosch Electrocasnice a fost premiat la Köln pentru una dintre maşinile de spălat vasecompacte, Bosch ActiveWater Smart.



Imobil iare


Trendul general european actual al pieţeide retail, dominat de dezvoltarea în

continuare a marilor centre comerciale,

va fi valabil în anul 2011 şi pentruRomânia, ba chiar piaţa de retail dinBucureşti va oferi investitorilor cele maimari profi turi din Europa în următoriicinci ani, conform specialiștilor.

Se așteaptă în continuare ca marii retailerisă se orienteze către centrele comerciale“premium” pentru punerea în practică a

planurilor de expansiune, dat f ind aptul că înviitorul apropiat inaugurarea de centre comer-ciale noi va avea un caracter sporadic. Totuşi,există speranţe că piaţa de retail va începe săîşi revină treptat, odată cu reluarea f nanţărilorpentru centre comerciale, ără ca aşteptările să f eprea mari pentru anul în curs. La el ca şi în anulprecedent, spaţiile stradale din zonele comerciale

importante vor f în continuare căutate; în schimblocaţiile comerciale din zonele secundare vorrămâne în mare parte neocupate.Specialiştii estimează că în următorii cinci aniprof tul anual în această zonă ar putea ajunge la20%, chiar dacă scăderea puterii de cumpărare aconsumatorilor şi a volumului de vânzări au ostdouă direcţii predominante în ultima perioadă.Mai mult decât atât, potrivit unui studiu reali-zat de compania de consultanţă imobiliară DTZ,piaţa de retail din Bucureşti va oeri investitorilorcele mai mari prof turi din Europa în următoriicinci ani, concluzie având ca undament ap-tul că atât chiriile, cât şi valorile de vânzare aleproprietăţilor comerciale de acest el au atinsniveluri minime în 2010. De pronosticuri avora-bile în opinia analiştilor imobiliari de la DTZ sebucură şi centrele comerciale din Moscova, Bu-dapesta, Istanbul şi Praga, cu prof turi apropiatede valorile estimate pentru capitala României,în timp ce metropole precum Londra, Münchensau Frankurt nu depăşesc 5% pe an în ceea cepriveşte prof tul estimat. De asemenea, şi cel mairecent raport al companiei Jones Lang LaSalle

Cea mai pro tabilă din Eu

estimează revenirea în orţă, în intervalul 2011– 2012, a pieţei imobiliare autohtone, în general,inclusiv a celei de retail. Analiştii de la CB RichardEllis România sunt de părere că stocul de spaţiude retail modern în România va creşte în 2011cu 230.000 mp datorită dezvoltării unor proiecteprecum Palas Iaşi, Maritimo Shopping Center,prima ază a proiectului Colosseum Bucureşti şiextinderea proiectului Băneasa Shopping City.Livrările aşteptate pentru acest an sunt la un nivelmai ridicat aţă de nivelul atins în 2010, şi anume195.000 mp. Această situaţie este cu atât maiîmbucurătoare, cu cât reprezintă continuarea re-venirii timide din 2010, după un an 2009 aproapeparalizat. La acest moment, retailerii deja prezenţipe piaţă caută să se dezvolte, în timp ce brandurinoi îşi anunţă intenţia de a intra pe piaţă. Chiriapentru spaţiile stradale din capitală poziţionatecentral a ajuns la sârşitul anului 2010 la un nivel

Piaţa de retail din Bucureşti:

www.a d e p

l a s t .r o

Ş a p e , mo

r t a r e , g l e t u r i , a d e z i v i , p a r d o s e l i i n d u s t r i a l e , b e t o a n e u s c a t e ,

v o p s e l e l a v a b i l e , t e n c u i e l i d e c o r a t i v e , a d e z i v i s p e c i a l i

N U MĂ R U L

1 Î N P R O D U C Ţ I A D E MA T E R I A L E D E C O N S T R U C Ţ I I

MT 100 SEISMO


10



între 60 şi 70 euro/mp şi ceva mai scăzut în ceeace priveşte centrul vechi, unde nivelul chiriei a va-riat între 12 şi 60 euro/mp.

Centru comercial

de 250 milioane de euro în BucureștiUnul dintre grupurile importante de investiţiide pe piaţa imobiliară din Europa de Est,Caelum Development, va pune în practică, înce-pând cu această vară, un proiect în valoare de250 milioane de euro pentru construirea Centru-lui Comercial Parklake Plaza, amplasat în sectorul3 din Bucureşti.Dacă în anul 2010 au ost fnalizate doar cinciproiecte pe segmentul spaţiilor comerciale, pen-tru următorii doi - patru ani sunt anunţate 30de proiecte. Compania Caelum Development aachiziţionat un teren de circa 8,2 ha în apropiereaParcului Titan din sectorul 3 în anul 2006, pentru

ca în 2009, grupul să obţină avizele de construcţiepentru un centru comercial şi recreativ cu cincietaje şi o supraaţă de 110.000 mp închiriabili.Ulterior proiectul a ost revizuit şi adaptat lanoile condiţii de piaţă, realizându-se economiisubstanţiale. Construcţia centrului comercial vaavea loc în două etape, locaţia benefciind de oinrastructură rutieră competitivă şi find deservităde toate mijloacele de transport public. În prezenta ost obţinută autorizaţia de construire pentruprima aza a noului design al proiectului, carecuprinde un total de 67.000 de mp închiriabili. Pe

lângă spaţiile comerciale, proiectul va include şispaţii de agrement, restaurante, cinematograe,un centru de ftness, un loc de joacă pentru copiişi zece terenuri de tenis în aer liber. Ca urmare aaptului că locaţia este recunoscută de către mulţiexperţi în piaţa imobiliară ca find una dintre celemai bune din România pentru dezvoltarea unuicentru comercial şi de petrecere a timpului liber,mulţi retaileri de renume s-au arătat interesaţi,motiv pentru care în prezent centrul comercialParklake Plaza este preînchiriat în proporţie de35%. Printre comercianţii care vor avea spaţii în-

chiriate în acest centru comercial se numără par-umeria Douglas, hypermarketul Cora, ComplexulCinema City cu 16 săli de cinematogra, PureFitness, Flanco etc. De asemenea, pentru alte 30de procente din spaţiu există negocieri avansatecu retaileri de renume, naţionali şi internaţionali.Un alt retailer internaţional de primă mărime,Nike, urmează să deschidă un nou magazin, şitotodată cel mai mare din România, în cadrul

opa în următorii cinci ani

CentrulComercial

Parklake Placare va nalizat lavară este depreînchiriat proporție de35%.



Imobil iare


centrului comercial Băneasa Shopping City pânăla sârşitul acestei luni. La el, Scandia Food,unul dintre cei mai importanţi producători au-tohtoni din industria alimentară, a devenit decurând parte a segmentului restaurantelor cu ser-

vire rapidă, o dată cu inaugurarea primului săuspaţiu de acest gen tot în Băneasa Shopping City,în urma unei investiţii de 100.000 euro. Centrulcomercial Băneasa Shopping City reprezintă uncaz ericit printre marile spaţii de retail disponi-bile în prezent în România, cu un grad de ocuparede aproximativ 99%. Pe de altă parte, branduriinternaţionale cu susţinere fnanciară din par-tea companiilor de origine, precum New Yorker,Takko, Deichmann, Inditex sau Nissa s-au extins în2010 şi continuă politica de expansiune şi în 2011.Indierent de estimările optimiste şi de potenţialulgeneros pentru investiţii şi şanse reale de în-

cheiere a tranzacţiilor, specialiştii sunt de acordcă piaţa autohtonă de retail rămâne deocamdatădestul de inconsistentă, cu un număr limitatde proprietăţi de prim rang disponibile pentruinvestiţii. Deşi reţelele de hiper şi supermarket-uri continuă să se extindă, multe dintre centrelecomerciale importante se conruntă cu serioaseprobleme fnanciare. Este şi cazul unor cunoscuţiretaileri precum Jolidon, Leonardo, Lee Cooper,care au cerut intrarea în insolvenţă, concomitentcu restrângerea numărului de magazine, la el şiHonigman & Sons Fashion, frma care operează

noua magazine sub brandul TNT. Declanşareaprocedurilor de reorganizare judiciară de cătreproprietarii spatiilor comerciale, cum este cazulcentrului comercial Vitantis Bucureşti, reprezintăo altă sursă de probleme pentru magazinele

având spaţii închiriate în aceste locaţii, printrecare Steilmann sau Reserved.

Creşte competiţia pentruspaţiile comerciale de calitate

Conorm unui raport recent al companiei deconsultanţă imobiliară Cushman & Wakefeld înprivinţa evoluţiei retail-ului pentru anul 2011, lanivel european sectorul de retail va cunoaşte o re-venire semnifcativă mai ales în ceea ce priveştepiaţa spaţiilor existente, dar în acelaşi timp vaexista o dierenţiere puternică între locaţiile primeşi cele secundare şi o competiţie mai accentuatăpentru ocuparea celor mai bune spaţii. Marilecentre comerciale vor avea cea mai importantăcontribuţie la evoluţia pozitivă a acestui sector,find segmentul hotărâtor pentru dezvoltareaperormanţelor retail-ului în anul 2011. În raport

se arată că vor exista dierenţe importante în ceeace priveşte perormanţele dieritelor pieţe de re-tail, în uncţie de capacitatea proprie de revenirepe plan economic, cu creşteri accentuate în uneleţări, în timp ce altele vor avea perormanţe maireduse în ceea ce priveşte acest sector.Dezvoltarea şi apariţia de noi centre comercialese estimează că va rămâne la un nivel scăzutîn următorii doi ani, ceea ce va f în avantajuldeţinătorilor de spaţii de închiriat din centrelecomerciale cu perormanţe bune, situaţie în careretailerii vor f nevoiţi să aleagă din stocul existent,

odată cu scăderea opţiunilor. Cererea retailerilornu va f spectaculoasă, ci va rămâne precaută şiselectivă, cu menţiunea că va exista o competiţiemult mai viguroasă pentru spaţiile existente de ca-litate, în condiţiile penuriei de spaţii noi pe acestsegment din cauza scăderii continue a număruluidisponibil de asemenea locaţii. Aşa se explică ap-tul că piaţa spaţiilor “prime” va f punctul central alcreşterii pieţei de retail, în timp ce piaţa secundară,fe defnită de mărime, fe de calitatea spaţiilor, varămâne slab dezvoltată şi în 2011, cu gradul de neo-cupare în posibilă creştere, aşteptându-se ca reveni-rea acesteia să aibă loc într-un timp mult mai înde-lungat. Costurile ocupaţionale vor rămâne scăzuteca urmare a scăderii chiriilor din anii 2008 - 2009,dar presiunea costurilor e posibil să apară în altezone ale procesului de retail, de exemplu din cauzacreşterii costului materiei prime. Pe de altă parte,continuarea procesului de revenire economicăneregulată va avea eect asupra PIB – ului, dar şiasupra vânzărilor mari în comerţul de retail, retaile-rii de valoare continuând să aibă perormanţe bune,în acelaşi timp puterea de cumpărare a consumato-rilor rămânând instabilă.

Dezvoltareaşi apariţia denoi centre

comerciale varămâne la un

nivel scăzut înurmătorii doi

ani, ceea ce va în avantajul

deţinătorilor despaţii deînchiriat

din centrelecomerciale cu

performanţebune.



Imobil iare


Cât sunt de protabileproiectele imobiliare mixte?Extrem de răspândite în Statele Unite, dezvoltările mixte care înglobează, în cadrulunui complex unitar alcătuit din una sau mai multe clădiri, mai multe tipuri de uzimobiliar precum birouri, retail, industrial, hotelier, spaţii de divertisment, servicii publice,spaţii culturale etc., sunt din ce în ce mai întâlnite şi în Europa de Vest.

Motivele pentru care dezvoltatorii alegastel de proiecte sunt multiple: acope-rirea riscului de a investi într-un singur

tip de proiect imobiliar, obţinerea mai acilă aautorizaţiilor necesare dezvoltării, luând în calcul

şi beneciile comunităţii care decurg din reace-rea sau dezvoltarea inrastructurii din zonă sauavantajele care decurg din îmbinarea mai multorsegmente imobiliare, de exemplu, olosirea zo-nelor de retail şi de divertisment de către angajaţiice-şi desăşoară activitatea în spaţiile de birouri.Urmând această tendinţă, proiectele imobi-liare mixte ar putea lua avânt şi în România înurmătoarea perioadă, în condiţiile unor riscuri dedezvoltare mai reduse. În prezent, în ţara noastrăexistă în stadiul de construcţie un singur astelde proiect, Palas Iaşi, implicând o investiţie ce va

depăşi 260 milioane de euro. Proiectul cuprindespaţii comerciale, hoteliere, birouri clasa A, apar-tamente, cea mai mare parcare subterană dinRomânia şi o gradină publică de 50.000 mp, to-

ate pe o supraaţă construită de peste 320.000mp. De asemenea, cu această ocazie se va reaceşi inrastructura utilităţilor. Zona de retail in-clude o componentă de centru comercial, PalasShopping Mall, cu o supraaţă închiriabilă de

47.800 mp, care va cuprinde şi un hypermarketAuchan, precum şi o arteră pietonală cu spaţiicomerciale, Palas Shopping Street.Conceptul mixed-use a început să devină din ceîn ce mai popular în Europa Centrală şi de Est,în prezent în majoritatea ţărilor din regiune exis-tând cel puţin un astel de proiect, e dat deja înolosinţă, e în stadiu de execuţie. Este cazul com-plexului Corvin Promenade Budapesta din capita-la Ungariei, cu o supraaţă de 220.000 mp, a căruirealizare a implicat cea mai mare reconstrucţiestradală din Europa Centrală. Pe lângă com-

ponentele de retail (centrul comercial Corvin),proiectul mai include un centru de liestyle (ceamai mare bază sportivă din centrul Budapes-tei), un complex rezidenţial şi unul de birouri.În capitala Poloniei, un astel de complex îlreprezintă centrul Manuaktura Lodz, careîmbină componenta comercială cu segmentehoteliere, de divertisment şi culturale. Dispus peo supraaţă de 270.000 mp, centrul este rezul-tatul transormării a mai multor vechi abrici detextile într-un mall cu o supraaţă închiriabilăde 150.000 mp, un hotel, muzee, teatre, un ci-nematogra multiplex cu 15 săli de spectacol, uncomplex sportiv şi o zonă educaţională dedicatăcopiilor, integrate într-un tot unitar care acontribuit esenţial la transormarea Varşovieiîntr-o capitală modernă. De asemenea, şi capitalaSlovaciei, Bratislava, se poate mândri cu un com-plex similar, afat în ultimele aze de construcţieşi care urmează să e inaugurat în acest an. Estevorba de 3nity Liestyle Residence, un centru careîmbină componenta rezidenţială cu cea de oceînsumând o supraaţă de 5.000 mp de spaţii debirouri, retail, liestyle şi divertisment.

CentrulManufaktura

Lodz, dincapitala

Poloniei, estedispus pe o

suprafaţă de270.000 mp,

ind rezultatultransformăriia mai multor

vechi fabrici detextile.



Acţiunea „MaXXXCOMFORT“PENTRU O CASĂ SĂNĂTOASĂ!

Husky –Puternic,

durabil, sigur!Ca nici unul altul



Vara să calci desculţ pe o terasădin lemn este foarte benefi c

pentru organism prin simplulfapt că lemnul radiază căldură.

Dar nu numai pe terasă poţisă te relaxezi, chiar baia tapoate deveni un loc unde

poţi să te relaxezi călcând desculţpe o pardoseală din lemn. Prin ur-mare, chiar şi în baie o podea dinlemn natural devine o soluţie op-tima şi bene că care asigură unclimat plăcut şi sănătos. Bucuria de

a călca desculţ pe lemn în baie nupoate să e tulburată nici măcar decunoscuta incompatibilitate dintrelemn şi apă atâta timp cât parche-tul este montat corect şi întreţinutcu produse adecvate. Parchetulcare se montează în baie este deo înaltă calitate şi este necesarsă îndeplinească anumite criteriiesenţiale pentru ca în timp să-şipăstreze farmecul şi frumuseţea.Ideal pentru baie sunt dimensiunile

de lamelă cât mai mari şi esenţe delemn mai puţin sensibile la umi-ditate care au şi un coe cient decontracţie şi dilataţie foarte scăzut,ca de exemplu Merbau, Doussie,Teak, Stejar Afumat sau Cumaru. Otemperatură cuprinsă între 20oC şi23oC, cu o umiditate relativă a ae-rului de 40% şi 65% sunt premizeleideale pentru un parchet montat înbaie, astfel lemnul se simte în lar-gul lui şi este foarte stabil. Cu câtun parchet în baie este mai bineîntreţinut, cu atât este mai bineprotejat împotriva apei iar duratade viaţă se prelungeşte conside-rabil. În cazul în care sunt luate înconsiderare toate aspectele referi-toare la o podea din lemn în baie, iarmontajul şi prima întreţinere suntefectuate profesional şi corect, atunciputeţi să vă bucuraţi de frumuseţealemnului şi să vă relaxaţi având lapicioare Natura.

Prezentare de produs

PARCHET ÎN BAIE

Farmecul lemnului

la picioarele tale

Showroom:Bdul. Octavian Goga,

Nr.24, Bucureşti

Tel.: 021 327 52 52Fax: 031 805 71 71

E-mail:offi [email protected]

Web: www.bau-land.ro

Parchet mai dur ca via

ta!

martie 2011 | www.100construct.ro



După ce anul 2010 s-a încheiat cu unbilanţ satisfăcător în ceea ce priveşteevoluţia segmentului offi ce autohton,analiştii imobiliari estimează că anul 2011

va marca o redresare consistentă,pornind de la ideea că această piaţă acontinuat să rămână activă în comparaţiecu sectorul retail sau cel industrial.

Deşi chiriile prime în Bucureşti au scăzut cu5% deoarece cererea de spaţii de birouri arămas scăzută pe tot parcursul anului 2010,

în anul 2011 se aşteaptă o creştere a activităţiipe acest segment pe fondul reevaluării nevoii despaţiu a chiriaşilor şi a expirării contractelor exis-tente. Totuşi, se anticipează că piaţa va rămâne achiriaşilor, proprietarii clădirilor de birouri trebuindsă ia în considerare stimulente atractive pentru a nurămâne cu spaţiile neocupate.Aşa cum se a rmă într-un raport al CB Richard EllisRomania, pentru 2011 se aşteaptă lansarea sau re-lansarea unor proiecte de birouri cu data de deschi-dere după 2013. Livrările de noi clădiri de birouri în2011 se anunţă a la un nivel minim, de sub 100.000mp, ceea ce înseamnă o scădere considerabilăfaţă de ce s-a înregistrat în 2010, când s-au inau-

Chiriile spaţiilor debirouri vor creşte,dar într-un ritm lent

gurat 330.000 mp de noi spaţii of ce. La aceastăsituaţie fericită a contribuit în mare măsură dareaîn folosinţă a ansamblului Petrom City la sfârşitulanului trecut, o lucrare modernă din oţel şi sticlăcare cuprinde două clădiri futuriste cu con guraţieovală, o construcţie cu formă clasică, un centru de

date şi o centrală electrică. Noul sediu Petrom de130 milioane de euro de pe şoseaua Străuleşti dincapitală este amplasat pe un fost depozit de produsepetroliere, distrus de bombardamentele din timpulcelui de-al Doilea Război Mondial. Înainte de a de-mara construcţia a fost nevoie de ecologizarea te-renului, contra sumei de 16 milioane de euro, iardin pământ au fost extrase două milioane de litri deproduse petroliere.Conform studiilor din domeniu, situaţia pieţei imo-biliare de birouri în anul care s-a încheiat a fostavantajoasă pentru chiriaşi, care au pro tat decâţiva factori favorabili precum rata de neocuparemare, chirii scăzute, gratuităţi şi facilităţi considera-bile, fructi când astfel la maximum e cienţa în ceeace priveşte sediul de companie, pentru a obţine ovizibilitate cât mai bună şi o calitate ridicată la cos-turi cât mai mici.

Scădere cu 25% a volumuluispaţiilor de birouri noi livrate în 2011La sfârşitul anului 2010, stocul total de birouri dincapitală a ajuns la 1.724 milioane mp, ca urmare aunor livrări anuale de 204.000 mp, în scădere cu

17www.100construct.ro | martie 2011



Imobil iare


38% faţă de anul anterior. Din cauza accesului di cilla nanţare şi a ratei crescute de neocupare, pen-tru 2011 se aşteaptă ca volumul anual al livrărilorde birouri noi să e considerabil mai mic faţă de2010, estimat la o valoare de doar 153.800 mp. În

prezent, nivelul chiriei la spaţiile of ce de prim rangeste de 19,5 euro/lună, însă se observă o presiunedescendentă asupra chiriilor nete efective, dupăcum se arată în studiul CB Richard Ellis Romania.În ceea ce priveşte rata de neocupare, nivelulconstant al închirierilor, la care se adaugă volumullimitat de spaţii de birouri nou livrate, va duce lascăderea sigură a ratei disponibilităţii spaţiilorof ce, până la sfârşitul anului 2011 aşteptându-seatingerea unei rate medii de neocupare de 15,8%, încomparaţie cu 18,3% înregistrată la sfârşitul anului2010 pentru acelaşi segment.În ciuda evoluţiei rezonabil pozitive de anul trecut

a pieţei imobiliare de birouri, ultimul trimestrudin 2010 a marcat pentru Bucureşti cea mai marescădere a randamentelor investiţiilor în spaţii de bi-rouri din Europa, de 50 puncte de bază la 9%, încondiţiile în care randamentul pe piaţa spaţiilor debirouri s-a redus în aproape toată Europa în ultimultrimestru al anului trecut, faţă de trimestrul ante-rior, după cum se arată într-un raport al CB RichardEllis. Ca urmare, acest lucru a dus la scumpirea acti-velor scoase la vânzare. Alte scăderi ale randamen-telor au înregistrat şi Budapesta, Oslo, Bratislava,Barcelona sau Madrid, cu 25 de puncte de bază, iar

cele mai mari creşteri s-au înregistrat la Salonic,unde avansul a fost de 25 puncte de bază la 8,25%.Pe de altă parte, în ceea ce priveşte segmentul in-dustrial, pentru 2011 se preconizează extindereaactivităţii logistice şi de producţie în oraşe importantedin ţară precum Ploieşti, Cluj-Napoca, Timişoara şiArad, în timp ce în Bucureşti se vor închiria spaţiileeliberate din cauza încheierii sau a restrângeriiactivităţii. Specialiştii sunt optimişti şi în ceea cepriveşte evoluţia acestui sector în viitorul apropiat,dat ind faptul că în 2010 volumul tranzacţionala fost mult peste cel al anului precedent. Tendinţaactuală este intensi carea tranzacţiilor de vânzarea depozitelor, precum şi a terenurilor cu destinaţieindustrială. Nivelul chiriei spaţiilor industriale pre-mium este de 4,15 euro/mp.

Trend ascendent al segmentului offi cela nivel globalSpecialiştii imobiliari consideră că, la nivel mon-dial, situaţia segmentului spaţiilor de birouri estediferenţiată în funcţie de nivelul creşterii econo-mice: pe de o parte, cererea de spaţii of ce va impulsionată de creşterea puternică a PIB-ului

în majoritatea ţărilor din Asia şi ComunitateaEuropeană, ceea ce va duce la majorarea chiriilorşi a valorii capitalului. La polul opus, o revigorareeconomică anemică, cu o creştere lentă a PIB-ului în

zona Euro, se va traduce prin menţinerea niveluluichiriilor şi a valorii capitalului.Pentru următorii cinci ani, DTZ Research estimeazăcă principalul motor de creştere a valorii de capitalva dat de creşterea nivelului chiriilor, considerândcă economia mondială va înregistra o creştere realăa PIB-ului de 3,8% pe an, începând cu acest an,până în 2015. Conform studiilor efectuate, revenireanivelului chiriilor de tip premium rămâne un trendferm; astfel, nivelul chiriilor pentru spaţii de birourieste cel mai sensibil la variaţiile PIB-ului în Tokyo,Hong Kong şi Frankfurt, mai puţin sensibil în Paris,

Londra şi Singapore şi cel mai puţin afectat în NewYork. Se aşteaptă ca valoarea chiriilor pe segmentulof ce de clasă A din Marea Britanie, de exemplu, săcrească cu 5,4% în 2011, spre deosebire de o ma-jorare cu numai 1,2% a chiriilor pentru spaţiile debirouri secundare. Conform ultimului raport al com-paniei globale de consultanţă Cushman & Wake- eld, în majoritatea pieţelor importante din lumes-au înregistrat creşteri mari ale chiriilor pentruclădirile de birouri în anul 2010, cea mai puternicărevenire având-o pieţele asiatice precum cele dinHong Kong sau Beijing, cu o creştere a chirii-lor de peste 50%. Totodată, Tokyo şi Hong Kongreprezintă unele dintre cele mai scumpe locaţii debirouri din lume, ceea ce demonstrează dezvolta-rea fulminantă a celor mai multor pieţe imobiliaredin Asia. O evoluţie spectaculoasă a fost marcatăanul trecut şi pe piaţa din Rio de Janeiro, cu ocreştere a chiriei de aproximativ 47%, în timp ceLondra a avut o creştere medie a chiriilor cu 26%,Milano a înregistrat o creştere a chiriilor de 10%,iar în Paris chiriile spaţiilor de birouri au crescutcu 9%. La fel, chiriile în zonele cele mai bune dinNew York au crescut cu 10%.

www.a d e p

l a s t .r o

Ş a p e , mo

r t a r e , g l e t u r i , a d e z i v i , p a r d o s e l i i n d u s t r i a l e , b e t o a n e u s c a t e ,

v o p s e l e l a v a b i l e , t e n c u i e l i d e c o r a t i v e , a d e z i v i s p e c i a l i

N U MĂ R U L

1 Î N P R O D U C Ţ I A D E MA T E R I A L E D E C O N S T R U C Ţ I I

MT 100 SEISMO


18



CEA MAI MAR

E GARANŢIE

DIN ROMÂN

IA

Sistemul de încălzireprin pardoseală,pe bază de apă

PEXGOL-DANGULV

Liquid Art:



Supliment infrastructură


Sfârşitul anului 2010 reprezintă unreper de referinţă în ceea ce priveşteenergia eoliană produsă la noi în ţară:acest moment a marcat începutul uneiadevărate revoluţii eoliene, cu apariţiaunei multitudini de proiecte menite săvalorice energia vântului, ce pare a obiectul unor investiţii promiţătoare.

Numeroase companii străine şi-au mani-estat interesul pentru acest domeniu alenergiei regenerabile, insucient exploa-

tat la noi în ţară, iar unii chiar au trecut la apte.De exemplu, compania Enel, prin Enel GreenPower, a pus deja în uncţiune două parcuri eo-liene în judeţul Tulcea, care pot alimenta 64.000de gospodării, dar compania vizează o expan-siune rapidă în România, după cum armă ocia-lii companiei. Parcurile eoliene deja operaţionalesunt cele de la Agighiol şi Sălbatica 1, ambele în

judeţul Tulcea. Primul dat în olosinţă este ormatdin 17 turbine cu o capacitate de 2 MW ecare,pentru o capacitate totală instalată de 34 MW. Cuo producţie anuală în jurul a 100 milioane kWh,acesta va în măsură să îndeplinească nevoileenergetice a peste 35.000 de locuinţe, evitând înacelaşi timp emisia a 70.000 de tone de dioxid decarbon pe an. Capacitatea totală instalată a celordouă parcuri eoliene se ridică la 64 MW, în timp cenumeroase alte proiecte vor deveni operaţionaleîn curând.

Potenţialul eolian din România,unul dintre cele mai mari din EuropaPotrivit specialiştilor, potenţialul eolian dinRomânia este unul dintre cele mai mari dinEuropa, ţara noastră situându-se pe locul al doi-lea în clasamentul regiunilor cele mai avantajatedin acest punct de vedere. Dintre sursele regene-rabile, energia eoliană este cea mai promiţătoaretehnologie de generare din România. Având în ve-dere estimările Asociaţiei Române pentru EnergieEoliană (AREE), capacitatea care va instalată încentrale eoliene în acest an va depăşi 700 MW,

România,prdsu prcur


http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 19/66www.100construct.ro | martie 2011 21

potenţialul României ind de 14.000 MW eolieniinstalaţi. Această creştere survine ca urmare aaptului că anul acesta vor nalizate lucrărilela cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa,dezvoltat de CEZ în regiunea Dobrogea. Parcul eo-lian, cu o capacitate instalată de 600 MW, poate considerat o adevărată reuşită în domeniu, ca-pacitatea sa ind echivalentă cu cea a unui reac-tor de la centrala nucleară Cernavodă. Lucrareareprezintă aproximativ dublul capacităţii de ex-tindere a celui mai mare parc eolian existent înprezent în Europa, amplasa în Socţia, şi aproapetriplu aţă de cel mai mare parc eolian operaţionalîn prezent pe continentul nostru.

Investitorii care aduc vântul schimbăriiîn energia din RomâniaEnel Green Power România este sucursala localăa Enel Green Power, compania Grupului Eneldedicată dezvoltării şi administrării energiei pro-venite din surse regenerabile. Este responsabilăpentru toate activităţile Grupului din sectorul eo-lian, solar, geotermal şi hidrologic. La nivel global,Enel Green Power operează 21,8 TWh din surse

hidroelectrice, solare, eoliene si geotermale, încadrul centralelor din Europa şi America. Com-pania are o capacitate instalată de circa 6.102MW, cu peste 600 de centrale, o parte dintre eleîn construcţie, la nivel internaţional. La noi în

ţară dezvoltă proiecte de generare a electricităţiidin surse eoliene în regiunea Dobrogea. Compa-nia a anunțat la începutul acestui an punerea înuncţiune a unui parc eolian, de 30 MW, SălbaticaI, lângă Tulcea. Acesta este alcătuit din 15 tur-bine eoliene Gamesa (model G-90), de câte 2 MWecare, iar producţia anuală va putea acoperinevoia de electricitate a 29.000 de gospodării.Capacitatea eoliană instalată a companiei EnelGreen Power în România ajunge astel la un totalde 64 MW, acoperindu-se necesarul de energie al64.000 de gospodării.Compania cehă CEZ (distribuitor şi urnizor

de electricitate), nanţatoarea celui mai mareparc eolian din Europa, amplasat în comuneleFântânele şi Cogealac din judeţul Constanţa. Lanalizare, acesta va avea o capacitate totală de600 MW, sucientă pentru alimentarea cu electri-citate a 700.000 de locuinţe, aproape 8% din to-talul consumatorilor casnici din România. Primaază a proiectului a constat în instalarea a 139 deturbine eoliene în parcul de la Fântânele, altele101 de turbine urmând să e amplasate la Co-gealac. Lucrările eective la acest parc au dema-rat în luna octombrie a anului 2008, simultan cu

construirea a 130 km de drumuri, şi, în acelaşitimp, a undaţiilor pentru turbine. Distanţa dintredouă turbine, pe direcţia principală a vântului,este de 700 m, pentru ca spaţiul să permită valori-carea la maximum a energiei. Durata de viaţă aunui parc eolian este de 20 de ani. Din păcate, dincauza lipsei unor autorizaţii şi a disputelor dintre

Conform datelor statistice, dacă în 2009 existau

doar 14 MW eolieni instalaţi, anul următor

valoarea acestora atinsese peste 450 MW, iar

până la sfârşitul acestui an vor instalaţi alţi

703,5 MW, capacitatea urmând să urce la peste4.000 MW eolieni în următorii doi – trei ani. Potrivit

datelor ociale, energia eoliană din România are

un potenţial anual de 23 TWh. Se doreşte ca

până în anul 2020, consumul de energie din surse

regenerabile să însemne 24% din consumul total.Deoarece studiile arată că există un disponibil

de potenţial de 18.000 MW, numeroşi investitori

şi-au anunţat disponibilitatea de a porni cu avânt

afacerile „cu vânt” pe plaiurile mioritice.

EnErgia Eoliană, în cifrE

eoliene

www.i somat .eu

Ad i t i vi pent r u mor t ar e şi b et oane

21





autorităţi, momentan proiectul de la Cogealac estesuspendat, lucrările ind blocate de mai bine dejumătate de an; doar partea parcului situată în

comuna Fântânele este complet nalizată şi înmăsură să producă energie.În luna august a anului curent, Electrica SA aanunţat că va obţine avizele de construcţie pen-tru o investiţie de 160 milioane euro în două par-curi parcuri eoliene amplasate la Chirnogeni, înjudeţul Constanţa, şi la Frumuşiţa, judeţul Galaţi, ecare cu câte o capacitate de 50 MW. Primulproiect, cel de la Chirnogeni, se preconizează căva dat în uncţiune la jumătatea anului 2011, întimp ce restul va nalizat în 2012. Din păcate,problemele pe care compania Electrica SA le-aavut cu subsidiara grupului Enel, ca urmare adierendelor cu privire la racordarea la reţea,au dus la tergiversarea lucrărilor, în condiţiile încare, conorm planului, proiectele trebuiau de-marate cu mult timp în urmă. Planurile compa-niei Electrica SA sunt cât se poate de ambiţioase,aceasta propunându-şi realizarea unor capacităţide producţie din surse regenerabile de circa 375MW pentru acoperirea necesarului de certi cateverzi din surse proprii, mai exact 150 MW dinenergie eoliană, 200 MW din biomasă şi 25 MWdin hidroenergie.


cpttee v fi

stt ete eee

est

v depş 700MW, pteţurmâe fi dde 14.000 MW

ee stţ.



Iberdrola Renovables din Spania va dezvoltaîn România 50 de erme eoliene cu o capacitatecumulată de 1.500 MW în zona Dobrogea; se

doreşte ca primele 40 de turbine eoliene Gamesade câte 2 MW să e instalate pe parcursul acestuian în cadrul parcului eolian de 80 MW pe careIberdrola îl dezvoltă în localitatea Mihai Viteazu, nalizarea ind estimată în trei-patru ani de lademararea construcţiei.Construirea unui MW din surse eoliene presu-pune costuri de 1,7 milioane euro, astel încâtinvestiţia în parcul eolian de la Mihai Viteazu s-arputea ridica la 120 milioane euro, conorm o cia-lilor Iberdrola Renovables România.

EDP Renewables din Portugalia are în plandezvoltarea a două erme eoliene tot înDobrogea, cu o capacitate cumulată de 228 MW,respectiv, un parc eolian de 90 MW în apropierede Peştera şi altul, cu o putere de 138 MW, înapropiere de Cernavodă. Primul proiect, nalizatdeja la sârșitul lui 2010, include 30 de turbineeoliene model Vestas, cu înălţimea de 150 m, iarcel de-al doilea are în compunere 46 de turbine,amplasate astel încât să se maximizeze genera-rea de energie. Compania portugheză a nalizatla sârșitul anului trecut construcția unui parc eo-

lian de 90 MW situat la Peștera, în apropiere deCernavodă. La doar câteva săptămâni mai târziu,portughezii au nalizat o altă ermă, de 138 MW,la Cernavodă. Ambele proiecte au ost evaluatela peste 300 de milioane de euro . EDP mai are

autorizații pentru alte două parcuri, la Vutcani, injudețul Vaslui, și Sarichioi, județul Tulcea.Veroniki Holding din Italia a nalizat anul trecutlucrările la o ermă eoliană de 25 MW în judeţulConstanţa.Fondul de investiţii Continental Wind Partners dinSUA a demarat lucrările la un parc eolian cu ocapacitate de 232 MW, situat în judeţul Galaţi, pecare intenţionează să-l vândă.Similar, din cauza birocraţiei legate de proce-sul de obţinere a avizelor necesare, af aţi într-oază incipientă de implementare a proiectului,germanii de la RWE au decis sa vândă înapoi

dezvoltatorului un parc de 147 MW în zona ValeaDacilor (judeţul Constanţa). La acestea s-auadăugat şi problemele conexe constrângeriloreconomice, dar şi scepticismul germanilor aţă delegislaţia autohtonă incoerentă.E.ON din Germania are în plan construcţia a treiparcuri eoliene în judeţul Vaslui. Ferma eolianăse va întinde pe raza a trei comune, Drânceni,Arsura şi Duda Epureni, valoarea investiţiei ridicân-du-se la 90 milioane de euro, şi va ormată din 23de stâlpi, ecare cu o înălţime de peste 200 de me-tri, prevăzuţi cu pale de peste 50 de metri. De ase-

menea, alt parc eolian, cu o valoare mai mică, va construit în perioada următoare la Vutcani.Compania italiană Alerion intenţionează săinvestească 85 milioane de euro într-o ermăeoliană cu o putere de 65 MW şi o producţieanuală de 155 GWh în judeţul Bihor. Investiţia vaavea în vedere instalarea a 35 de generatoare deenergie eoliană.Austriecii de la Verbund vor începe, în iunie anulacesta, lucrările la un parc eolian de 200 MW laCasimcea, în judeţul Tulcea, care ar urma să intreîn exploatare în ianuarie 2012. Parcul este proiec-tat să producă anual 608 GWh de electricitate.Proiectul va nanţat atât din sursele proprii alecompaniei la care statul austriac este acţionarmajoritar, cât şi din alte surse.Eolia Invest intenţionează să realizeze un parceolian amplasat pe terenurile af ate în proprie-tatea domeniului Muratlar, care va împărţitîn trei zone: lângă staţiunea experimentală Valului Traian, în zona ermelor 4 şi 5 după canalşi în apropiere de comuna Bărăganu. Valoareainvestiţiei este de aproximativ 150 milioane deeuro, incluzând aproximativ 53 de turbine.

www.i somat .eu


23



Interviu


TerraTesT își exTinde acTiviTaTea din românia

“În 2011 vrem să ne concentrăm pe zona de vest şi nord-vest a ţării:Timişoara, Arad, Cluj reprezintă puncte de interes pentru noi. Aici sunt în derulare proiecte importante de infrastructură şi nu numai. Eu cred că zonaaceasta a României se va dezvolta mai accentuat” ne-a declarat Carlos Vasquez,Manager General Terratest.

d ţ l t t tu ă t ttăţl r?Noi am venit aici să muncim. Suntem în vremurileîn care trebuie să muncim dublu ca să câştigămjumătate. Trebuie să căutăm mai mult pentru aobţine un proiect.Am sentimentul că lucrurile ar trebui să înceapă săse mişte şi în cazul României. Am venit în plin avânteconomic în 2007, am reuşit atunci să ne implicămîn multe proiecte. Acum ar momentul oportun săne extindem.

c ut lul tu ul 2011, ut l t, l tţl?Compania are structura de aşa natură încât nu estenevoie să investim mult ca să ne extindem. Avembiroul în Bucureşti de unde putem coordona activi-tatea pentru toată ţara. La capitolul dotare tehnicăîn momentul în care apare un proiect care cere maimulte echipamente, le putem aduce oarte repededin Italia sau Polonia.Acum 10 ani vedeam Europa oarte dierit. AcumEuropa este ca şi ţara noastră. Într-o săptămânăputem aduce orice echipament din orice parte aEuropei. În cazul în care vom implicaţi în proiectulpentru Magistrala 5 a Metroului nu este nevoie sămărim compania. Avem structura necesară ormatăşi vom susţinuţi de compania-mamă.ct ttă ft l -ă ltţ tu mgtl 5?Cu siguranţă Licitaţia pentru Magistrala 5 a me-troului a solicitat în mod deosibit implicarea com-paniei mamă. Licitaţia a presupus multe lucrări încare suntem specializaţi şi cantităţi mari de lucrări.Numai la capitolul pereţi mulaţi este o cantitate decca 213 mii m2 şi alţi 89 de mii ml la capitolul piloţi.

”T, a, cluj ztăut t tu ”

Carlos Vasquez, Manager General Terratest:

Lucrările de consolidare au presupus cca 207.235mc de injecţii, 115.579 ml de oraje orizontale iarla capitolul epuismente sunt de executat 10.754 mlde puţuri.Lucrările diverse şi complicate pentru acest proiectau cerut o activitate coroborată a mai multor compa-nii din cadrul grupului sub coordonarea companiei-mamă. Fiecare tip de lucrare a necesitat o analizăatentă a departamentelor responsabile pentru a pu-tea ace o oertă bună în acest sens.

aul t ţ tt ş ţ tul ţă, l

t-u t iş. dţ- ult tl t.Într-adevăr, în primăvara lui 2010 am avut opor-

Am sentimentul

că lucrurile ar

ebui să înceapăsă se mişte şi încazul României.



tunitatea să mergem la Iaşi pen-tru o parcare subterană. A ostprimul nostru proiect în zona denord-est al ţării. A ost o lucrareintersantă: am avut pereţi mulaţi

de 80 cm cu o cantitate totală de4.630 m2. Chiar dacă a trebuit săsăpăm până la 23,5 m adâncime,am terminat lucrarea într-o lunăşi jumătate, terminând lucrareaînaintea termenului. Am avut ocoordonare oarte bună cu clientulşi am atins randamente la acest proiect de 140-150mp/zi, drept pentru care clientul ne-a contactat pen-tru un nou proiect.c lt t tt ţ luu?Finalizăm lucrările la Parcul Eolian Cernavodă 2din Constanţa şi Parcul Eolian Sălbatica din Tulcea.

Suntem implicaţi într-un proiect de consolidare dedrum lângă Târgovişte şi într-un alt parc eolian înGalaţi. În aară de acestea mai sunt câteva proiectepentru care urmează să semnăm contractele.

c u ft l tt lză l Ttt ult , ttul z l?Având în vedere criza mondială care a aectat şiRomânia putem spune că ne bucurăm că am reuşitsă ne adaptăm pieţei de aşa natură încât să nu maectaţi atât de mult. Anul 2009 nu a ost unul nutocmai uşor pentru noi. În 2010 însă am reuşit să

revenim, ind implicaţi în mai multe proiecte maricum a ost Parcul Eolian Peşteră cu 17.600 ml depiloţi, Parcul Eolian Cernavodă 2 cu 11.300 ml depiloţi, Parcul Eolian Sălbatică cu 7.120 ml de piloţi şiParcarea Subterană din Iaşi cu 4.630 m2 de pereţimulaţi.O realizare importantă a ost aptul că am reuşitsă câştigăm clienţi noi, dar şi încrederea clienţilorvechi. Am realizat acest lucru ind fexibili la ca-pitolul preţ ără a ace rabat totuşi de la calitate,sănătatea şi securitatea muncii, aşa încât să ne du-cem la îndeplinire în timp obligaţiile. Pentru a puteacompensa eectele crizei am pus un accent deosebitpe partea de productivitate.

c ău ţ tt tu ăş tuţ ă tă ultă ă?Noi suntem obsedaţi de calitate şi scopul nostruprincipal este să mulţumim clientul. Ca şi echipăavem obiectivul de a deveni un partener al clientu-lui, aşa încât să ajutăm clientul să reuşească. Acestlucru implică şi actorul economic, respectiv reduce-rea costurilor noastre.Şi ca să vedeţi că nu sunt doar cuvinte, vreau să

vă spun că majoritatea clienţilorcu care am lucrat pentru primadată ne-au contactat şi pentru alteproiecte de-ale lor. Printre acestease numără GES, FCC, Buildcorp.

e Ttt t ftă u ş l?Echipa Terratest din Româniaeste una românească, mai puţineu. Conorm politicii grupuluisunt aici să transmit şi să învăţ

echipa metodele de lucru şi standardele de cali-tate ale grupului Terratest. Realizările companieiau ost posibile datorită eorturilor coroborate aledepartamentelor: Managementul echipei realizatde către mine şi Tamara Marinescu; departamen-tul de producţie ormat din Valentin Ciotanga, Emil

Gatone şi Dragoş Vieriu; Departamentul Contrac-tare-Comercial ormat din Celina Andar şi DorinIatco şi Departamentul Administrativ-Financiar com-pus din Elena Petcu, Geanina Velicu şi Mădălina Boja.

î t tt, u ţ uşt ă ă ţ ţ ă?Am luat toate măsurile să ne acem cunoscuţi pepiaţa românească. Dacă în anii 2008-2009 clienţiinoştri în mare parte erau spanioli, acum am reuşitsă ne lărgim portooliul, printre acesta numărându-se clienţi români, italieni, portughezi şi austrieci.

Am pus un mare accent pe activităţile comerciale.În acest sens ne-a ost de mare ajutor compania-mamă, având în vedere experienţă de peste 50 aniîn acest domeniu.

c ut ll bl u ă futţ r ş u ţ ă t zlt?Criza mondială a aectat şi România. Sectorulrezidenţial este practic mort acum şi în anii 2007-2008 toate proiectele noastre au ost în acest sector.La capitolul proiecte de inrastructură din păcateondurile europene pe care am mizat oarte multn-au mai venit. Pot număra pe degete proiectele deinrastructură şi în acest sens este greu pentru com-panii.c bt ş- u Ttt?În Spania acoperim toată gama de soluţii de undaţiispeciale şi îmbunătăţire a solului. Avem deasemeneaşi un departament de mediu, specializat în lucrăride decontaminare sol şi apa. Obiectivul nostru estepuţin câte puţin să venim cu toate aceste produse şiîn România. În special la capitolul lucrări de mediuRomânia are mult de lucru, deci sunt şi oportunităţimari în acest sens.

companiesc TerraTesT GeoTehBd-ul Mareşal

Alexandru Averescu n

sector 1, Bucuresti,

Tel.: +40 21 317 89

Mobil: +40 731 495

Fax: +40 21 224 02

Email: ofce@terrate

Web: www.terratest.r





Construcţia de pasaje care vor uidizatracul în Capitală şi de bulevarde

realizate la cele mai înalte standarde

reprezintă principala destinaţie a banilordisponibili la bugetul primăriei în acest

an, după cum a declarat primarulSorin Oprescu.

Pasajul BasarabUnul dintre cele mai mediatizate proiecte deinrastructură ale Bucureştiului, pasajul Basarab,se preconizează că va nalizat până la sârşitullunii martie ale acestui an, costul nal al lucrăriiridicându-se la aproximativ 173 milioane euro. Laacest moment este realizat podul în arc de pesterâul Dâmboviţa, iar între zona Grozăveşti şi CaleaPlevnei a ost turnat covorul de asalt. Cu o lungimede 1,9 km, o lăţime maximă de 44,5 m în zonastaţiei de deasupra Gării Basarab şi o lăţime de25,5 m pe restul pasajului, se estimează că podulva prelua în jur de 5.000 de autovehicule pe oră.Pasajul va benecia şi de un sistem de iluminatarhitectural, pentru a pune în valoare hobaneledin construcţia acestuia. În prezent au ost mon-tate toate cele şaizeci de hobane ale podului din

zona Basarab, următoarea operaţiune planicatăind turnarea tablierului. Alte etape ale proiec-tului constau în lucrările la staţia de tramvai depe pasaj şi la liturile care vor permite coborâreacălătorilor de pe pod la staţia de metrou Basarab.O particularitate a viitorului pasaj o reprezintăzonele cu verdeaţă generos poziţionate sub podşi în vecinătate, care vor anima aspectul rece alconstrucţiei; astel, pilonii pasajului, spaţiile desub pasaj şi parcările de dedesubt vor înverzite.

Autostrada suspendată peste BucureştiO lucrare spectaculoasă, în cazul ructicăriisale, se anunţă a autostrada suspendată pesteBucureşti, cu o lungime de 12 km şi o înălţimede 10 metri, pentru care s-au aprobat aproxi-mativ 8 milioane de euro în scopul întocmirii

Lucrări de infrastructură î



documentaţiei tehnice. Se speră că lucrările deexecuţie la acest proiect vor putea începe în cur-sul acestui an. Autostrada suspendată care va tra-versa capitala va avea şapte tronsoane, în primăază avându-se în vedere începerea lucrărilor ladouă dintre ele, respectiv, cele având ca punctde plecare ieşirea Piteşti-Bucureşti şi punct ter-minus Parcul Herăstrău, cu durata de nalizarede maximum trei ani. Proiectul prevede ca au-tostrada să pornească din nordul Capitalei , spreEst, continuând sub ormă de inel peste şoseauaPetricani - Calea Bucureşti-Constanţa, cu cobo-râre spre sud, pe deasupra străzilor Colentina,D-na Ghica, Fundeni-Pantelimon, Morarilor, ajun-gând pe B-dul 1 Decembrie. Mai departe, autos-trada va avea traseul înspre Faur - poarta 4, seva intersecta cu B-dul Theodor Pallady, va ocoli

serele Berceni şi va ieşi pe şoseaua de centură

din sud-estul Bucureştiului, după care îşi va conti-nua traiectoria pe deasupra căii erate din suduloraşului. Din spatele Casei Presei se va uni custrada Jiului, de unde va începe al doilea modul,care va trece peste Chitila Triaj şi Giuleşti, ăcândlegătura cu autostrada A1 în zona Lacul Morii.

Pasajul denivelat Pipera peste CaleaFloreasca şi Barbu VăcărescuAlte lucrări începute în urmă cu câţiva ani, cumar pasajul denivelat Pipera peste Calea Flo-reasca şi Barbu Văcărescu şi primul tronson al

bulevardului Uranus, mai exact al diametraleinord - sud Buzeşti – Berzei - Uranus, vor dateîn olosinţă până la nele anului în curs. PasajulPipera presupune lărgirea carosabilului la treibenzi pe sens, spaţii pietonale, parcări, piste pen-tru biciclişti şi reacerea intersecţiilor aerente.Începerea lucrărilor în zonele implicate în acestproiect – B-dul Aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle,B-dul Mircea Eliade şi B-dul C-tin Prezan - au ostcondiţionate de obţinerea acordului din parteaMinisterului Culturii, ca urmare a aptului că zonaîn discuţie are valoare istorică. Astel, reabilitarea

sistemului rutier se va ace prin turnarea mixturiiasaltice pe calea de rulare, în locul pietrei cubice,bucăţile de granit urmând a reolosite cât maiecient, îndeosebi la amenajarea trotuarelor. Lu-crarea din Piaţa Charles de Gaulle va consta, pelângă realizarea unui pasaj subteran, şi într-oparcare cu 603 locuri.

Străpungerea Buzeşti-Berzei-UranusPe de altă parte, străpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus, considerată o lucrare de mare amploare,cu o lungime de aproximativ 12 km, care va des-chide fuidizarea circulaţiei nord-sud, oerind oalternativă pentru actualul ax central al oraşului,presupune modernizarea liniei de tramvai şisupralărgirea străzii la două benzi pe sens.Tronsonul I este cuprins între Piaţa Victoriei şiCalea Griviţei, însumând o lungime de 800 de me-tri de cale dublă de tramvai, tronsonul II, cuprinsîntre Calea Griviţei şi Piaţa Virgiliu, va avea 500metri de cale dublă, iar tronsonul III, între Ca-lea Plevnei şi Piaţa Virgiliu, 650 de metri de caledublă.Şoseaua va avea două benzi pe sens, permiţând

Capitală nalizate în 2011





circulaţia a 3.000 de maşini pe oră, dar şi liniide tramvai, piste pentru biciclişti şi trotuare cuspaţii verzi, planul prevăzând ca această arterăsă treacă pe sub dealul Parlamentului. În nouarecongurare, strada Berzei va avea o lăţime de

19 m, câte două benzi pe sens pentru circulaţiaauto, iar linia de tramvai va de tipul cu dublăamortizare înglobată în carosabil, ceea ce vaconeri siguranţă sporită pentru pasageri şi, înacelaşi timp, va silenţioasă pentru riverani.Proiectul prevede înlocuirea stâlpilor de ilumi-nat public şi de susţinere a reţelei de alimentarea tramvaiului, în timp ce lucrările de canalizarevor permite introducerea în subteran a tuturorinstalaţiilor necesare unui sistem modern de ma-nagement al tracului; în plus, cablurile aerienevor trecute în subteran, pe sub zonele pietonale,pentru sporirea gradului estetic al peisajului. De

asemenea, se estimează ca până la sârşitul anu-lui 2011 să se înceapă lucrările şi la cel de-al doi-lea tronson al bulevardului Uranus.

Pasajul suprateranMihai Bravu - Splaiul UniriiÎn plus, multe alte lucrări de inrastructură se afăpe lista de priorităţi a primăriei Capitalei , ind îndiverse stadii de desășurare pe parcursul acestuian. Este vorba, între altele, de pasajul suprateranMihai Bravu - Splaiul Unirii, proiect ce constă înconstruirea a două poduri paralele, cu o lungime

de peste 700 m, care traversează cele două bule-varde. Lucrările au ost demarate pe 17 ianuarie,durata de execuție a lucrărilor ind de 12 luni.Concomitent se va realiza modernizarea liniei de

tramvai pe o lungime de 0,6 km, a celor patrubenzi de circulaţie ale şoselei Mihai Bravu, de 6km, şi reacerea străzilor adiacente. Finalizareaacestei lucrări se preconizează pentru sârşitulanului 2011, urmând ca în 2012 să e realizate şi

rampele de legătură.

Străpungerea bulevarduluiNicolae Grigorescu – Splai DudescuAlte proiecte care vor iniţiate în acest an auca obiect realizarea străpungerii bulevarduluiNicolae Grigorescu – Splai Dudescu, astel încâtsă se acă legătura cu autostrada Bucureşti –Constanţa. Conorm primarului general al Capita-lei , aceasta reprezintă o lucrare complexă, care vaînsuma trei benzi pe sens, trotuare, dar şi parcări,piste pentru biciclişti şi poduri peste Dâmboviţa şipeste calea erată industrială. Termenul de nali-

zare propus este sârşitul anului 2011.

Penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel– Autostrada București – PiteștiO altă lucrare de anvergură o reprezintăpenetrația Splaiul Independenţei – Ciurel – Au-tostrada București – Pitești, care este programatăsă e terminată în 2013. Aceasta reprezintă oalternativă a bulevardului Iuliu Maniu din Militari,prima ază a lucrărilor constând într-un pod hoba-nat peste şoseaua Virtuţii şi Dâmboviţa. Totodată,se are în vedere şi începerea lucrărilor pentru

străpungerea 1 Mai (osta Compozitorilor) pânăîn Drumul Sării prin realizarea unei străzi noi,care va uşura considerabil parcurgerea distanţeidintre Drumul Taberei şi centrul oraşului.

Reabilitarea sistemului rutier din zonaReînvierii, Lizeanu, Maica Domnuluişi Bulevardul Lacul TeiDe asemenea, tot în acest an, încep lucrările dereabilitare a liniei de tramvai şi a sistemului ru-tier din zona Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnuluişi Bulevardul Lacul Tei, care se doreşte a ter-minate la începutul anului 2012. Va reluată şiconstrucţia podului peste calea erată Bucureşti -Constanţa, de la Doamna Ghica, proiect începutacum câţiva ani. Acesta ar urma să lege Colentinade Piaţa Delnului şi Bulevardul Chişinău.

Modernizarea bulevardului AerogăriiPrimăria Capitalei mai are în vedere şi proiec-tul de modernizare a bulevardului Aerogării, careinclude lucrări de reabilitare la nivelul străzii şia liniei de tramvai, realizarea de parcări, pistede biciclişti, precum şi prima parcare de tipul



http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 27/6629www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011

LUCRARI DE DRUMURILUCRARI DE DRUMURITERASAMENTETERASAMENTE

EDILITEDILITAREARE

INSTINSTALAALATIITII

CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALECONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

www.constructrom.ro

Tel.: 0724.223.766; Tel./Fax: [email protected]




30 martie 2011 | www.100u.

„park and ride“ în zona aeroportului Băneasa,la terminalul de tramvai. Aceasta va avea cinciniveluri, însumând în total 400 de locuri. O par-care asemănătoare va realizată şi în zona ter-minalului Barajul Dunării, parte din proiectul de

modernizare a bulevardului Liviu Rebreanu, cemai cuprinde linia de tramvai şi strada, precumşi realizarea de parcări şi piste pentru biciclişti.

Alte lucrări de pe agenda Primăriei în ceea cepriveşte inrastructura Capitalei se afă în stadiiavansate în ceea ce priveşte studiile de ezabili-tate şi proiectare.

Pasajul subteran din Piaţa Presei LibereAcesta ar urma să aibă o lungime de 550 m şise speră că va ameliora considerabil proble-mele de trac existente în prezent. Construcţii

asemănătoare se anunţă a pasajul suprateran dinzona B-lui Şincai - strada Nerva Traian, cu moder-nizarea căii duble de tramvai, a carosabilului şi re-acerea zonelor de acces, precum şi modernizareapasajului suprateran din zona Timpuri Noi.

Reabilitarea Pasajului LujeruluiCu o lungime de 774 m şi o înălţime de 5 m, pasa-jul Lujerului ace legătura între şoseaua Virtuţii şistrada Braşov, pe sub bulevardul Iuliu Maniu, ind

cea mai circulată cale rutieră de legătură întrecartierele Militari şi Drumul Taberei. Ca urmarea apariţiilor inltraţiilor de apă şi deteriorăriibetonului. Fisurile verticale ale betonului dinstâlpi au ridicat probleme speciale ca urmare aapariţiilor inltraţiilor de apă şi deteriorării be-tonului. Lucrările de reabilitare au ost începuteîn primăvara anului trecut şi o bună parte dindecienţe au ost deja remediate. În nal, pasajulLujerului va avea o înăţişare proaspătă, carosa-

Potrivit unor informaţii furnizate de Ministerul

Economiei, două companii chineze, Shanghai

Construction Group, una dintre cele mai mari

companii de construcţii din China, şi China

State GRID, ar putea participa la realizarea unor

proiecte în parteneriat public în Romania, unul

dintre domeniile de interes pentru acestea ind

cel al infrastructurii rutiere din ţara noastră. Mai

precis, proiectele avute în vedere se referă la

realizarea autostrăzilor Comarnic-Braşov şi Sibiu-

Piteşti. Dacă discuţiile cu investitorii chinezi vor

avea nalitatea dorită, proiectele vor benecia

de resursele nanciare e integral, e în regim

parţial, din partea instituţiilor nanciar - bancare

din China şi, la fel de important, de tehnologiişi echipamente de ultimă oră, care vor asigura

termene de execuţie mult mai scurte decât cele

înaintate în cazul unor astfel de lucrări. Conform

ocialilor, în afara realizării de autostrăzi şi centuri

ocolitoare, cele două companii chineze mai vor

să se implice în proiecte din domeniul maritim şi

aviatic, dar şi în exploatarea resurselor minerale

şi irigaţii, în diferite domenii energetice şi în lucrări

având ca scop protecţia mediului, cum ar

tratarea deşeurilor sau epurarea apelor reziduale.

InvestItorII chInezI

bilul de pe rampe urmând să e reăcut în între-gime. Pasajul va benecia de un sistem modernde iluminat şi va placat cu granit şi alucobond,materiale de calitate superioară cu durată marede viaţă.Reabilitarea sistemului rutier al Capitalei maivizează penetraţia bulevardului Timişoara,supralărgirea străzii Dimitrie Pompei, lărgireastrăzii Fabrica de Glucoza, precum şi moderni-zarea străzilor cu linii de tramvai pe bulevardeleChişinău, Barbu Văcărescu, Aviator Şerbănescu,Vasile Milea şi Expoziției.



pentru extinderea si modernizarea sistemelor deapă şi apă uzată ce include 43 de proiecte ma-jore, 10 asemenea proiecte au ost aprobate deCE. Acestea au vizat judeţele Cluj, Sălaj, Giurgiu,Turda, Călăraşi, Tulcea, Sibiu, Teleorman, Olt, Gorj

şi Braşov, acesta din urmă ind cel mai amplu. Înprezent, într-un stadiu avansat se afă proiectelepe alimentarea cu apă în Vrancea, Arad, Bistriţa,Brăila, Dâmboviţa, Iaşi şi Alba. În cazul tuturorproiectelor cu conanţare europeană, aproxi-mativ 75% din suma de nanţare a proiectuluio reprezintă nanţarea UE. Finanţarea de la bu-getul de stat reprezintă un procent de 11-12%,nanţarea de la bugetul local este de 4-5%, iarcontribuţia operatorului de apă este de 7-12%,ceea ce înseamnă că şansele de oprire a proiec-tului în astel de condiţii sunt aproape inexistente.

Peste 95 milioane de euro: modernizareainfrastructurii de apă–canal din BrăilaLa sârşitul anului curent, Compania de UtilităţiPublice Dunărea a anunţat lansarea proiectuluireeritor la reabilitarea şi extinderea reţelei deapă şi canalizare din judeţul Brăila, a cărui va-loare se ridică la peste 95 milioane de euro. Maimult de 75% din valoarea nanţărilor vor provenidin onduri europene, în timp ce o parte din bu-getul alocat din onduri proprii, respectiv, 12.273milioane euro, este direcţionat înspre lucrările lasistemul de alimentare cu apă, restul de aproape

22 milioane euro ind olosiţi la reabilitareareţelei de canalizare. Pe partea de inrastructură/apă potabilă, vor reabilitate conducte avândo lungime totală de peste 20 de km din reţeauade distribuţie, la care se mai adaugă o extinderede peste 17 km a aceleiaşi reţele, vor reabili-tate captările de apă, dar şi staţia de tratare dela Chişcani, staţia de clorare de la Gospodăria deApă Brăila, trei staţii de pompare, rezervoarelede înmagazinare a apei, precum şi se vor alocaonduri pentru construirea unei noi staţii de clo-rare. Pe sectorul canalizare vor reabilitări şi ex-tinderi de conducte, reabilitări pentru şapte staţiide pompare ape uzate, va începe construcţia uneistaţii de pompare ape uzate în satul Baldovineşti,a unei conducte de reulare ape uzate de 5,2 km,precum şi montarea unei instalaţii pentru trata-rea cu var a nămolului de la staţia de epurare aapelor uzate Brăila.Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrăriîn vederea extinderii reţelei de apă-canal în muni-cipiul Brăila a ost deja anunţată, pentru aceastaind alocat un buget de peste 53 milioane lei re-prezentând valoarea de pornire a licitaţiei. Ter-

www.i somat .eu


33





menul de nalizare prevăzut pentru acest proiecteste de 30 de luni de la data atribuirii. Peste 140 milioane de euro pentrureabilitarea infrastructurii de apăşi apă uzată din judeţul IaşiComisia Europeană a aprobat proiectul de mo-dernizare a inrastructurii de apă şi apă uzată dinjudeţul Iaşi, acesta ind unul din cele mai mari, cavaloare, dintre proiectele similare derulate în ţarăpentru reabilitarea reţelelor de apă. Proiectul se

reeră la realizarea unor investiţii în surse de apă,staţii de tratare a apei, reţele de apă şi sistemede colectare şi epurare a apei uzate, perioada deimplementare a proiectului urmând să se încheieîn anul 2013. Pentru realizarea proiectului au ostalocate 142 milioane de euro, din care aproxima-tiv 103 milioane reprezintă onduri nerambursa-bile europene, iar restul provin din contribuţii aleautorităţilor locale şi naţionale. Deoarece proiec-tul presupune un volum extrem de amplu delucrări, acestea vor împărţite pe module, astelîncât să nu existe o singură rmă care să executetoată lucrarea. Lucrările la inrastructura de apăurmează să se acă în oraşele Iaşi, Hârlău, TârguFrumos şi Podu Iloaiei şi în comunele Holboca,Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Miroslava, Scobinţi şiIon Neculce.

Peste 100 milioane de euro pentrumodernizarea reţelei de apăşi canalizare din judeţul BotoşaniPrintr-un proiect nanţat de UE, în valoare de 102milioane de euro, Nova Apaserv SA, operatorul deapă din Botoşani, va extinde şi moderniza reţelele

de apă şi canalizare din mai multe localităţi alejudeţului. Astel, în municipiul Botoşani vor realizate peste 500 de branşamente noi, reţeauade apă potabilă va extinsă cu 13 km, iar 1.250de racorduri vor adăugate la sistemul de canali-zare, care măsoară 33 km. Pentru Dorohoi proiec-tul prevede realizarea a 7.900 de branşamentenoi, extinderea reţelei de apă potabilă cu peste37 km şi peste 5.200 de racorduri noi la reţeauade canalizare (55 km). În Flămânzi se are în ve-

dere realizarea a 8.000 de conexiuni apă-canal şiextinderi de aproape 130 km la cele două reţele.Pentru localităţile Tudora – Vorona investiţiileinclud circa 5.200 de racorduri noi şi peste 100de km de reţea de canalizare. În plus, staţiilede tratare Bucecea şi Cătămărăşti vor dotatecu instalaţii de deshidratare a nămolului, iarconductele magistrale din Botoşani vor deviateîn aara zonei de alunecări Leorda. Pentru zoneleŞteăneşti – Săveni, lucrările vor include reabilita-rea şi extinderea staţiei de tratare Şteăneşti, darşi o conductă nouă de circa 40 km.

Două milioane de euro pentrumodernizarea infrastructurii de apăşi canalizare din municipiul TimişoaraProgramul de modernizare a inrastructurii de apăşi de canalizare din Timişoara a implicat o strate-gie nanciară susţinută atât din ondurile propriiale companiei de apă şi canal (peste 440.000 euro),investiţi în sistemul de alimentare cu apă, cât şi dinonduri europene nerambursabile, puse la dispoziţieprin măsura ISPA (1,6 milioane de euro), investiţi înreţeaua de canalizare.



Baden-Wurttemberg şi Bavaria), Austria, Ungaria,Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Ro-mânia, la care se adaugă Croaţia, Serbia, Bosnia,Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina. Prin-cipalele provocări cu care se conruntă regiunile

străbătute de Dunăre sunt potenţialul nevalorifcatal transportului naval şi lipsa legăturilor rutiere şieroviare, situaţie care a creat probleme de dezvol-tare pentru întreaga regiune de sud a României.Riscul României şi al altor ţări din Europa de Estcare se conruntă cu o stare precară a căilor erateeste acela de a rămâne izolate de restul continen-tului, în condiţiile în care operatorii de pe pieţelevestice, care dispun de trenuri adaptate unei in-rastructuri mai bune, vor f puşi în situaţia săocolească asemenea regiuni. Reeritor la aceastăproblemă, ofcialii români promit că nu se va mairepeta situaţia de anul trecut, când România a

renunţat la fnanţări europene nerambursabileîn valoare de 875 milioane de euro, pentru a numajora defcitul bugetar, Ministerul Transporturi-lor primind doar 8,5% din suma necesară pentrucofnanţarea proiectelor de inrastructură pe banieuropeni.

Calea ferată Câmpina – Predeal,lucrări de modernizare de peste33 milioane de EuroPotrivit unui comunicat al companiei CFR SA,tronsonul de cale erată de pe Valea Praho-

vei cuprins între Câmpina şi Predeal, parte dinlinia erată Bucureşti-Braşov situată pe Cori-dorul IV Paneuropean, a mai parcurs o etapăimportantă a procesului de modernizare. Maiprecis, a ost fnalizată construcţia a şase po-duri şi şase podeţe noi, şi au ost reabilitate altedouă podeţe, aerente secţiunii de cale eratăCâmpina – Predeal, conormcontractului de lucrări în va-loare totală de 33.110.419,12Euro atribuit consorţiului SCArcada Company - SC Vega93 - SC Construcţii Feroviareîn ebruarie 2008. Contractula ost cofnanţat de ComisiaEuropeană prin acilitateaex-ISPA şi de către Guvernul României, prin on-duri de la bugetul de stat. Acest tronson de caleerată reprezintă o legătură importantă între douăregiuni principale ale României şi ace parte dinaxa prioritară 22 a Reţelei transeuropene de trans-port (TEN-T), care ace legătura eroviară întreţări din estul UE, find singura cale de legăturădinspre sud-estul Europei şi centrul UE. Tronsonul

în cauză, cu o lungime de 48 km, a ost construitîn secolul al XIX-lea, iar alinierea acestuia la stan-dardele internaţionale moderne a implicat lucrăriextinse, de mare complexitate, a căror fnalitate setraduce într-o proftabilitate economică de aproxi-mativ 11-12%. Din cauza problemelor serioase deinrastructură ale acestui tronson de cale erată,în special la nivelul podurilor metalice nituite şia canalelor de scurgere din cărămidă, dar şi ainstalaţiilor electrice, a sistemului de semnalizareşi cuplare, numeroase porţiuni ale tronsonului aunecesitat lucrări laborioase, prezentând un grad

mare de deteriorare. Alte lucrări de remedieresunt în curs de desăşurare astel că, la fnalizare,tronsonul reabilitat Câmpina - Predeal va permiteo viteză de călătorie de până la 160 km/h pentrutrenurile de călători şi de până la 120 km/h pen-tru cele de mară. De asemenea, se are în vedereşi reacerea peroanelor gărilor de-a lungul tronso-

nului, conorm standardelortehnice europene. Printreavantajele de care vor benef-cia călătorii se numără spori-rea conortului şi siguranţei,în acelaşi timp diminuându-se operaţiunile de întreţinereşi reparaţiile pe linie. Totuşi,lucrările se vor prelungi

peste perioada estimată de fnalizare din cauzăcă reabilitarea podurilor a întârziat reparaţiilela calea de rulare. Cel mai probabil, fnalizarealucrărilor la inrastructura eroviară va avea locla sârşitul acestui an, când trenurile ar putea par-curge distanta Bucureşti - Predeal în aproximativo oră, conorm declaraţiilor unor surse din Minis-terul Transporturilor.

Riscul României şi al altorţări din Europa de Est care

se confruntă cu o stareprecară a căilor ferate esteacela de a rămâne izolate

de restul continentului





Agenda lucrărilor de construcții pentruinfrastructură tunele metrou, cale feratăse anunță a extrem de încărcatăpentru următorii 10 ani, multe dintrelucrări demarând din acest an.

O nouă magistrală de metrou întreBucureşti şi Aeroportul OtopeniProiectul având drept beneciar companiaMetrorex şi care vizează conexiunea dintre douămodalităţi de transport care deservesc Capitala,pe calea erată şi pe calea aerului, prin interme-diul unei linii de metrou, urmează să e pus înpractică de îndată ce vor realizate proiecteletehnice preliminare şi caietele de sarcini care să

permită lansarea licitaţiei pentru execuţia tune-lurilor aerente, termenul estimativ ind mijloculanului 2012. Magistrala 6 de metrou care arurma să acă legătura între municipiul Bucureştişi Aeroportul Internaţional Henri Coandă va aveaca punct de plecare staţia 1 Mai, în loc de PiaţaVictoriei, aşa cum se anunţase iniţial. Deviereatraseului a ost decisă de Metrorex pentru a re-duce costurile de execuţie a lucrării, costul totalal proiectului ind estimat la un miliard de euro.

Agendă încărcatăpentru lucrările

de infrastructură

tunele

O parte din costurile de execuţie a lucrărilor pemagistrala 6 de metrou vor asigurate din cre-ditul de aproximativ 320 milioane euro pe careGuvernul României l-a luat în urmă cu un an de laBanca Japoneză pentru Cooperare Internaţională,pentru acoperirea restului sumei ind nevoie dealte surse de nanţare care până în prezent nu auost identicate.Deşi iniţial proiectul prevedea ca punct de ple-care pentru magistrala 6 staţia de metrou PiaţaVictoriei, cu tranzit prin Piaţa Presei Libere, înurma studiului de ezabilitate s-a renunţat laaceastă variantă care ar generat costuri cuaproximativ 200 milioane de Euro mai mari,pe lângă alte probleme legate de execuţie şi deprotecţia mediului, cu consecinţe nedorite asu-pra tracului în zonă, şi aşa destul de aglomerat.Conorm ocialilor companiei Metrorex, magistrala6 va avea nouă staţii, iar primii călători care vorbenecia de această linie de transport vor ajunge laAeroportul Otopeni nu mai devreme de 2018.

cxcxcxc

cxcxcxcxc



Din 2020 călătorii vor putea circula cumetroul între Bragadiru şi VoluntariMagistrala se va realiza în parteneriat publicprivat, Metrorex urmând să susţină nanciar, înprima ază a proiectului, serviciile de proiectareşi consultanţă tehnică, economico-nanciară şijuridică pentru pregătirea şi derularea licitaţieipentru construcţia magistralei 7, valoarea acestorservicii ind de aproximativ 12 milioane de Euro.Magistrala 7 va avea 30 de staţii, însumând aproxi-mativ 25 de kilometri, la care se adaugă un depouşi o parcare, şi va asigura legătura, pe direcţia SudVest–Nord Est, dintre zona centrală şi cartiereleAlexandriei-Rahova şi Obor-Colentina. Traseulcomplet pe care îl va parcurge va include comu-na Bragadiru, trecând prin zonele Alexandriei,Rahova, Piaţa Unirii, Moşilor, Obor, Colentina, iarca punct terminus comuna Voluntari.

Staţiile de metrou Pajura şi Parc Bazilescu,funcţionale începând cu vara acestui anAlte două staţii ale aceleiaşi magistrale ar putea gata în 2015. Afate în stadii avansate de execuţie,cele două staţii care se vor adăuga celor deja exis-

tente ale magistralei 4 de metrou se estimează căvor date în olosinţă în acest an, mai precis laînceputul verii, costurile nalizării acestora ri-dicându-se la aproximativ 80 milioane de lei, banidin ondul bugetului de stat. Conorm declaraţiilorocialilor companiei, până în 2015 s-ar puteanaliza şi următoarele staţii ale magistralei 4,Laminorului şi Zarea. Există de asemenea planu-ri ca tot linia 4 de metrou să e prelungită pânăla Gara Progresul (Berceni), trecând prin staţiileHaşdeu, Palatul Parlamentului, Catedrala Mântui-rii Neamului şi Eroii Revoluţiei, dar pentru aces-tea nu există încă studii de ezabilitate. Lucrările

la staţia Pajura sunt într-un stadiu avansat derealizare, în prezent montându-se traversele pen-tru şinele de metrou. Urmează pavarea peronu-lui şi placarea stâlpilor de susţinere cu materialmetalic, dar şi instalarea pe poziţie a cablurilorelectrice şi denitivarea spaţiilor tehnice, cu ter-minarea nisajelor la tunelul de ventilaţie.Cu un istoric zbuciumat, magistrala 4 a ostîncepută în anul 1988, iar într-un an s-a reuşitrealizarea structurii de rezistenţă şi a tunelu-lui între Gara de Nord şi Zarea, cu excepţiasubtraversării apeductului din zona Podului

Constanţa, care alimentează cu apa toată parteade nord a oraşului. Începând cu 1994 lucrărileau ost abandonate, cu excepţia unor intervenţiiavând scopul eliminării inltraţiilor de apă dinpereţii tunelurilor. Cu toate acestea, apa şi ma-terialele solide inltrate ca urmare a aptului căsăpăturile s-au ăcut pe sub apeduct au cauzatdeormarea pereţilor tunelurilor, ceea ce a com-promis în mare măsură lucrările eectuate. Dinacest motiv, la reluarea lucrărilor, în 1997, zonaîn cauză a trebuit să e ranorsată cu beton şi er,pentru a nu permite apariţia inltraţiilor, în 2000ind inaugurat tronsonul Gara de Nord – 1 Mai,cu un cost total de 90 milioane de euro.

Lucrările la magistrala 5 Universitate-Drumul Taberei ar putea amânatăLucrările de începere a construcţiei magistra-lei 5 de metrou, cuprinsă între Universitateşi Drumul Taberei, programate să înceapă învara acestui an, ar putea amânate din cauzacontestării rezultatului licitaţiei care a dat câştigde cauză consorţiului ormat din Astaldi (Italia),FCC (Portugalia), Delta ACM şi AB Construct

Magistrala Bucureşti - Otopenivizează conexiunea dintretransportul pe calea ferată şi pecalea aerului, prin intermediul

unei linii de metrou

www.i somat .eu


39





(România), de către compa-nia Aktor din Grecia. Conormplanurilor iniţiale, lucrărilela tuneluri, staţii şi structurăde rezistenţă ar trebui să du-

reze aproximativ doi ani şijumătate, iar magistrala să edată în olosinţă în anul 2015,odată cu realizarea, printr-olicitaţie separată, a lucrărilorde linii şi punere în uncţiune.Pentru această magistrală,Metrorex a achiziţionat deja21 de garnituri noi de tren.Tronsonul, care va lega cartie-rul Drumul Taberei de centrulCapitalei, va avea o lungime de9,05 km şi 14 staţii, respectiv

Ghencea, Prelungirea Ghen-cea, Râul Doamnei, Brâncuşi,Romancierilor, Drumul Taberei,Drumul Taberei 34, Favorit,Orizont, Academia Militară,Eroilor 2, Haşdeu, Cişmigiu şiUniversitate 2, iar de la PiaţaUniversităţii va realizată

o legătură cu cartierul Pantelimon. Lucrările sevor desăşura pe două loturi, dintre care primul,considerat principal, vizează execuţia structuriitunelelor şi a staţiilor pe distanţa Râul Doamnei -

Academia Militară – Eroilor - Haşdeu.Conorm Metrorex, oerta câştigătoare, ceaa consorţiului Astaldi- FCC- Delta ACM - ABConstruct, a solicitat un preţ de 918 milioane lei,un preţ alternativ de 904,32 milioane lei, şi untermen de execuţie de 25 de luni pentru realiza-rea lucrărilor. Pe de altă parte, Aktor a oerit unpreţ de 1,009 miliarde lei şi un termen de execuţiede 25 de luni. Oerte nale au mai ost depuse dealte două consorţii, Strabag - Straco, cu un termende execuţie de 30 de luni, la un preţ de 1,94 mi-liarde lei, respectiv, consorţiul turco – rus Dogus –Gulermak - Moscovskii Metrostroi, care a avansato oertă de preţ de 1,07 miliarde lei şi un termende execuţie de 22 de luni.

Tuneluri cu o lungime totală de 30 km, prinmunte, pe autostrada Comarnic - BraşovConsiderat un proiect de importanţă primordialăde către Ministerul Transporturilor, construcţiaautostrăzii Comarnic-Braşov se afă în prezent înimpas din cauza blocării lucrărilor în primăvaraanului trecut, consorţiul ranco-elen care acâştigat licitaţia, Vinci - Aktor, nereuşind să obţină

nanţarea necesară construcţiei, de aproximativ1,3 miliarde de euro.Conorm proiectului, mai mult de jumătate dintraseul total, adică 30 de kilometri, va par-curs pe sub munte, prin tuneluri. Segmentul de

autostradă, care ar trebuit să e dat în olosinţăîn 2015, se întinde pe 55 de kilometri şi va aveapatru staţii de taxare, şase tuneluri, două parcări,16 poduri şi viaducte. Cele şase tuneluri vor aveao lungime totală de 30 de kilometri, cel mai lungavând 3,8 km. De asemenea, podurile şi viaduc-tele vor avea o lungime totală de 8 km. Douădintre tuneluri vor acilita traversarea localităţilorSinaia şi Buşteni, amplasarea celorlalte ind înzonele Comarnic şi Râşnov.

Vor începe reparaţiile la tunelulAnghel Saligny din Constanţa

În luna decembrie a anului trecut s-a atri-buit proiectul de reabilitare a tunelului AnghelSaligny din Constanţa, considerat un reper is-toric, care ace legătura între port şi CF Palas,rmei Daria Const SRL, după o lungă perioadăîn care tunelul a ost închis, ind scos din uz caurmare a deteriorării sale. Valoarea estimată alucrărilor este de peste 300.000 lei şi termenulde nalizare este de 90 de zile de la data atri-

buirii. Tunelul, având o lungime de 490 m, 6,15m înălţime şi 8,36 m lăţime a ost proiectat şiconstruit de Anghel Saligny, având o valoareistorică incontestabilă. Lucrările au început înanul 1886 şi s-au nalizat în 1900. Timp de peste70 de ani a ost olosit pentru garniturile de marăcare aveau ca destinaţie portul Constanţa, însă în1992 a ost închis din cauza unor inundaţii. Deoa-rece tunelul trece pe sub calea erată Constanţa– Mangalia şi pe sub drumul naţional Constanţa –Mangalia, menţinerea lui în stare deteriorată pu-nea sub semnul întrebării siguranţa zonei, inclu-siv cartierul de locuinţe din apropiere, existândpericolul surpării sale.


300.000 lei pentrureabilitarea tunelului

Anghel Saligny din

Constanța


http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 39/6629www.100construct.ro | decembrie 2010 - ianuarie 2011

Eveniment recomandat de:





Judeţele care vor bene cia de contracte de nanţare în valoare de 288 milioane euro,bani proveniţi din fonduri europene, sunt

Botoşani, Buzău, Timiş şi Neamţ. Proiectele încauză vor avea în vedere modernizarea sistemu-lui de termo care, a sistemului de apă / apă uzatăşi managementul integrat al deşeurilor.

Prin implementarea proiectului de modernizare asistemului de termo care din judeţul Botoşani seurmăreşte reabilitarea centralelor de termo careexistente în regiune şi a reţelelor de alimentarecu energie termică, cu scopul reducerii poluăriiaerului şi a impactului asupra schimbărilor cli-matice în acord cu normele UE. Valoarea totală aproiectului este de 36,5 milioane euro fără TVA,din care nanţarea nerambursabilă din Fondul deCoeziune este de 18,2 milioane de euro.În ceea ce priveşte proiectele care vizează judeţeleBuzău şi Timiş, acestea au ca obiect extindereaşi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzatăîn majoritatea localităţilor urbane până în anul2014, ind în valoare de 99,3 milioane de eurofără TVA, din care nanţare nerambursabilă dinFondul de Coeziune în valoare de 76,7 milioaneeuro, respectiv, 118,8 milioane euro fără TVA, dincare nanţare nerambursabilă din Fondul de Coe-ziune de 87,8 milioane euro.Tot la Buzău se încearcă implementarea proiec-tului privind sistemul de Management Integratal Deşeurilor pe tot cuprinsul judeţului, denumitMasterplan. Proiectul prevede realizarea unor

INFRASTRU

resuscitatăPatru contracte importante de investiţiiîn infrastructura de mediu, care vizeazătot atâtea judeţe din ţară, au fost semnate de curând între ministrul

Mediului şi Pădurilor şi autorităţilelocale, în cadrul ProgramuluiOperaţional Sectorial «Mediu».



rampe ecologice în nouă zone din judeţ şi ar urmasă se dezvolte pe o perioadă de 30 de ani, celemai multe fonduri urmând să vină de la UniuneaEuropeană, mai precis peste 33 de milioane de euro.În prezent, în judeţul Buzău există o singură rampăecologică pentru prelucrarea deşeurilor, la Gălbinaşi,care aparţine societăţii RER. Proiectul a fost blocat

în repetate rânduri, dar se speră că în acest an vorîncepe lucrările efective la rampele ecologice.De asemenea, proiectul care se va derula înjudeţul Neamţ, în valoare totală de 33,4 mi-lioane euro fără TVA, din care 24,2 milioane euroreprezintă nanţare nerambursabilă din FondulEuropean de Dezvoltare Regională, are în vedereîmbunătăţirea şi extinderea la nivel judeţean acolectării deşeurilor şi asigurarea transportu-lui acestora, urmărindu-se o rată de colectare adeşeurilor de 100%, precum şi extinderea siste-mului de colectare selectivă a deşeurilor recicla-

bile, cu accent pe deşeurile de ambalaje.Peste cinci miliarde de euro pentru reabilitareazonelor poluate istoric. Potrivit o cialilor minis-terului Mediului, în România există peste 1000 desituri potenţial contaminate, cu o suprafaţă de cir-

CTURA DE MEDIU,

cu bani europenica 900.000 de hectare. Valoarea decontaminăriiacestora, programată în următorii 20 - 30 de ani,va de peste cinci miliarde de euro. Un prim pasîn acest sens a fost făcut de curând, când a fostsemnat contractul de nanţare aferent proiec-tului „Reabilitarea Sitului Poluat Istoric – Batalde depozitare reziduuri petroliere Strada Lacul

Peştelui (Municipiul Câmpina)”. Acesta este pri-mul contract de pe axa 2.2 a POS Mediu semnat înRomânia, cu o valoare de peste 10 milioane de lei,iar investiţiile vor realizate cu sprijin de la Fon-dul European de Dezvoltare Regională. Obiectivulprincipal al lucrărilor de remediere este ecologi-zarea sitului pentru a aduce terenul la un stan-dard adecvat folosirii ca zonă verde pentru public,includerea zonei în peisaj (plantare) sub formă despaţiu de agrement, precum şi reducerea impac-tului asupra mediului.Tot în judeţul Prahova sunt în curs de derulare

alte 33 de proiecte privind infrastructura de me-diu, având o valoare totală de aproximativ 90 mi-lioane de lei, care au în vedere îndeosebi sursede energii regenerabile, reabilitări de parcuri şispaţii verzi sau strategii de conştientizare privindprotecţia mediului. Alte două proiecte importantesunt în curs de nalizare, primul având o valoarede 160 milioane de euro, în domeniul apelor, iarcelălalt vizând gestionarea deşeurilor, cu o valoarede 44 milioane de euro. În fază de implementareeste şi proiectul de modernizare a sistemului decolectare şi epurare a apelor uzate din Ploieşti,cu o valoare de aproximativ 170 milioane de lei,iniţiat în urmă cu mai bine de patru ani, şi carese speră că va încheiat în cel mai scurt timp cusprijin nanciar din partea Ministerul Mediului şiPădurilor.Guvernul mai intenţionează să aloce 120 mi-lioane de lei, prin Fondul de Mediu, în vedereaecologizării a patru iazuri de decantare miniere,iar alte 44 milioane de euro vor folosite pentrusiturile contaminate din zonele Turda din judeţulCluj şi Crânguri din judeţul Dâmboviţa, în afaracelui de la Câmpina din judeţul Prahova.

Fondurile alocate de Ministerul Mediului pentru

împăduriri prin Programul Naţional de DezvoltareRurală, din surse europene, se ridică la 150 demilioane de euro, după cum a afi rmat ministrulLaszlo Borbely. Conform ofi cialului, sumelealocate în ultima perioadă în acest scop sunt deşase ori mai mari decât au fost anterior, ceea cedenotă preocuparea pentru acest domeniu penedrept neglijat. În cadrul acestui program, oricepersoană fi zică sau persoană juridică care vreasă împădurească un teren agricol, va primi între1.300 şi 1.500 de euro pentru un hectar de terenîmpădurit, plus încă 200 de euro anual, timp de15 ani, pentru întreţinere.

150 MILIOANE DE EUROPENTRU ÎMPĂDURIRI



Eco


50%

Conform rapoartelor ociale, în România s-a înregistrat o scădere cu 52%a nivelului poluării faţă de anul 1989, în timp ce Bulgaria a anunţat o diminuarecu 50%, iar Cehia cu 27,5%.

Totuşi, organizaţiile ecologiste sunt de părerecă ţările din Europa de est, printre care şiRomânia, respectă doar pe hârtie protocolul

de la Kyoto, dat ind aptul că nivelul emisiilorde gaze cu eect de seră a scăzut considerabil înultimii 20 de ani, dar nu datorită unor programeclare şi bine puse la punct în acest sens, ci ca ur-mare a prăbuşirii industriilor de tip comunist,extrem de poluante. Ca o caracteristică generalăa tuturor statelor oste comuniste, atât politicilede reîmpădurire, cât şi strategiile de ecientizareenergetică a clădirilor sau de adoptare şi punereîn practică a unor tactici ecologice în cadrul pro-ceselor industriale s-au situat la nivele extrem demodeste, care nu ar putut infuenţa într-o aseme-nea măsură succesul diminuării nivelului de noxe.Mai mult decât atât, atât în România, cât şi în Bul-garia, de exemplu, tendinţa este de tăiere a copa-

cilor, în loc de conservare şi reîmpădurire, în timpce resursele naturale consumate depăşesc mediaeuropeană.Conorm Agenţiei Europene pentru Mediu şia analizelor Grupului interguvernamental deexperţi ONU pentru schimbări climatice, dacăproblema încălzirii globale nu va rezolvată,peste o sută de ani Pământul va cu totul altel, cusupraeţe întinse transormate în deşert şi imposi-bil de olosit ca terenuri pentru agricultură şi zonede coaste înghiţite de ape, cu urtuni oarte dese,uragane ameninţătoare, râuri şi fuvii revărsate,secetă prelungită.Şi în cazul României, încălzirea globală va aectazona de coastă, ca urmare a creşterii niveluluioceanului planetar, iar Delta Dunării ar putea de-veni o amintire, existând pericolul să dispară subape, în timp ce fuviul şi-ar putea lărgi considera-

a nivelului poluării faţă de 1989

România: Peste scădere



bil albia. În Dobrogea, enomenul de deşerticarear putea deveni o problemă extrem de gravă, încondiţiile în care supraeţe întinse de teren s-artransorma în zone complet aride. La el, zona deluncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte si

de alta a fuviului) ar urma sa devina o imensămlaştină. Şi alte zone ale ţării ar putea avea desuerit de pe urma încălzirii globale, în specialOltenia, judeţele cele mai aectate urmând să eOlt, Dolj sau Gorj, dar şi Banatul sau regiuni în-tinse din Moldova şi Transilvania, mai ales celedin nordul ţării, care vor cele mai expuse riscu-lui de a se conrunta cu urtuni puternice şi viituridevastatoare.România, la el ca şi celelalte state membre aleprotocolului de la Kyoto, şi-a propus să iniţiezecât mai multe acţiuni care să compenseze sau săanihileze schimbările climatice care ar putea avea

eecte dezastruoase cu caracter ireversibil asupramediului, în această direcţie ind îndreptată poli-tica de mediu actuală a ţării noastre.

Protocolul de la Kyoto, înlocuit de Acordulinternaţional de mediu de la CopenhagaDin 2012, protocolul de la Kyoto, care are ca scopscăderea emisiilor de poluanţi în ţările semnatare,va înlocuit de Acordul internaţional de mediu dela Copenhaga, care prevede reduceri ale emisiilorde noxe astel încât să se atingă obiectivul globalde limitare a creşterii temperaturii globale la mai

puţin de două grade Celsius peste nivelul pre-in-dustrial, pentru evitarea unor consecinţe catas-troale precum valuri de căldură, inundaţii sauuragane. După ce, în trecut, Canada şi Japonia aucriticat stricteţea condiţiilor privind reducerea deemisii, la sârşitul anului trecut Rusia a anunţat căse va retrage din Protocolul de la Kyoto, cu toatecă a dat asigurări că va scădea emisiile de dioxidde carbon cu 25% până în anul 2020. Pe de altăparte, poziţia Uniunii Europene aţă de problemapoluării este mai puţin drastică, statele europeneluându-şi angajamentul de a reduce cu 30% emi-siile de noxe. În vederea sprijinirii ţărilor în cursde dezvoltare pentru a se adapta la schimbărileclimatice, se prevede acordarea a 30 de miliardede dolari în viitorul apropiat, urmând ca ulteriorsă se ajungă la 100 de miliarde de dolari. Pro-tocolul de la Kyoto stipulează ca, pentru ţărileindustrializate, să se ajungă la o scădere a emi-siilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012,în comparaţie cu cele din 1990. De asemenea, înceea ce priveşte ţările europene, acordul prevedeca în perioada 2008-2012, nivelul concentraţieigazelor de seră să se diminueze cu 8% aţă de ni-

velul din 1990 şi cu cel puţin 20% până în 2020.Aceasta măsură a ost adoptată în încercarea de aprovoca statele puternic industrializate şi pe celeîn curs de dezvoltare sa adopte o reducere cu 30%a acestor emisii.

Ţările puternic industrializatese opun continuării protocoluluiProtocolul de la Kyoto, care a ost negociat în de-cembrie 1997 de către 160 de ţări, ind semnatîn prezent de 183 de state, prevede reducereaemisiilor de dioxid de carbon de pe tot cuprin-sul globului. Cele mai mari producătoare de gazepoluante din lume, Statele Unite şi China, caregenerează 44% din cantitatea totală de emisii dedioxid de carbon, au un regim aparte aţă de acestacord. În anul 2001, ocialii americani au anunţatretragerea SUA din Protocolul de la Kyoto, invo-

când punerea în pericol a economiei americaneşi excluderea incorectă a ţărilor în curs de dezvol-tare de la implementarea restricţiilor. Argumentulprincipal a ost incapacitatea limitării emanaţiilorde gaze ale autovehiculelor, una dintre princi-palele surse de poluare ale mediului care produceectul de seră şi încălzirea atmoserei globale.În ceea ce priveşte China, aceasta a raticat Pro-tocolul de la Kyoto în anul 2002, cu menţiuneacă nu are obligaţia de a-şi reduce emisiile degaze, având în vedere statutul de ţară în curs dedezvoltare. Potrivit Agenţiei Internaţionale pen-

tru Energie, China a depăşit consumul de ener-gie al SUA încă din 2009, consumând în 2009echivalentul a 2,25 miliarde de tone de petrolprovenind din cărbune, energie nucleară, gazenaturale, hidroenergie şi petrol. Consumul estecu 4% mai mare decât cel al SUA care, începânddin 2005, olosesc energia într-un mod mai e-cient. China şi-a xat cota de reducere a emisii-lor de carbon pe unitate de PIB de la 40% la 50%până în 2020 în raport cu 2005, insistând asupracaracterului voluntar al acestor angajamente. .

La rândul său, Australia a reuzat sa semnezeProtocolul de la Kyoto, insistând asupra intenţieide a aplica măsuri pentru reducerea cu 30% aemisiilor de gaze cu eect de seră, în timp ce o altăsuperputere industrializată, Canada, a susţinutcă aplicarea condiţiilor Pactului Kyoto ar ducela mari dezechilibre economice. India a respinsideea semnării unui acord care să impună limiteclare, dar vizează o reducere a cantităţii de emisiide gaze cu eect de seră în raport cu unitatea dePIB, aţă de 2005, de la 20 la 25% începând cuacest an şi până în 2020.

Şi în cazulRomâniei,încălzireaglobală vaafecta zona

de coastă,ca urmare acreşteriiniveluluioceanuluiplanetar, iarDelta Dunărar puteadevenio amintire.



Eco


La sârşitul anului trecut, Japonia, una dintresemnatarele originale, şi-a anunţat decizia de

a nu subscrie la extinderea Protocolului de laKyoto, a cărui primă ază expiră în 2012, subli-niind totuşi că deocamdată nu intenţionează să seretragă. Nemulţumirile guvernului nipon vizeazăimpunerea de obligaţii numai unui mic grup deţări dezvoltate, protocolul de la Kyoto ind consi-derat un instrument incomplet de combatere apoluării mondiale.

La polul opus Marea Britanie va pune în aplicarecel mai ambiţios plan de reorme pentru piaţaenergetică din ultimii 20 de ani, care are ca scopinvestirea a peste 200 de miliarde de lire sterlinepentru a crea un nou tip de economie bazat pe

emisii reduse de carbon. Astel, marii urnizori deenergie vor sprijiniţi să adopte tehnologii careau emisii de carbon reduse, cum ar dezvoltareade noi centrale nucleare. Până în anul 2025, sedoreşte atingerea unui prag de aproape 16.000MW din energia nucleară în Marea Britanie, cu to-ate că până acum mai mulţi dezvoltatori de uzinenucleare au ost rezervaţi în a investi pe piaţa dinRegatul Unit, în măsura în care acest lucru ar im-plica costuri extrem de substanţiale.Organizaţiile ecologiste au atras de multe oriatenţia asupra catastroelor ecologice cu careriscă să se conrunte Pământul dacă ritmul de

poluare continuă să e la el de alert, dând caexemplu mai multe insule din Pacic care sunt înpericol de a dispărea sub ape datorită încălziriiglobale. Cu toate că regiuni precum Vanuatu,Insulele Marshall sau Kiribati emit oarte puţindioxid de carbon, acestea vor primele care vorplăti preţul stilului de viaţă modern şi al poluăriidin marile state industrializate.

ContaCt:

tel.: +40 727.797.174

E-mail: [email protected]

SISTEMUL BONA inseamna: - produse compatibile -

cunostinte - suport tehnic -

economie pe termen lung.

masini profesionale de raschetat si slefuit inclu-siv consumabile abrazive adezivi: - in dispersie - bicomponenti poliureta-nici - silanici amorse , solventi rasini : - epoxidice (bariera de vapori) - pt.reparatie sape membrane hidroizolatoare (bariera de vapori) sape autonivelante si de reparatie chituri, grunduri si produse de cosmetizare

lacuri ecologice pentru toate tipurile detrafc(domestic, ridicat, intens, sportiv) produse de curatare si intretinere / unelte siaccesorii

ofera totul pentru parchet:

Firma din Bucuresti -

este distribuitor autorizat BONA ROMANIA

www.magazin-bona.ro

Marii furnizoride energie vor sprijiniţi să

adoptetehnologii

care au emisiide carbon

reduse, cum ar dezvoltarea

de noi centralenucleare.



Uti laje


Companiile din domeniul utilajelor pentru construcţii așteaptă în 2011 o revigorareconsistentă a pieţei utilajelor pentru lucrările de infrastructură rutieră din România.

Î n condiţiile în care unul dintre principaleleobiective ale guvernului actual este susţinereaşi implicarea activă în accesarea de onduri

europene pentru modernizarea inrastructurii, dince în ce mai multe proiecte de acest gen au şansesă benefcieze de fnanţări UE, iar altele find dejademarate.Semnale în acest sens există deja, sârşitul anului2010 aducând uşoare creşteri aţă de valorile pro-gnozate în ceea ce priveşte numărul de unităţi vân-dute, chiar dacă rezultatele înregistrate la sârşitultrimestrului al treilea privind evoluţia pieţei utila-jelor de construcţii au ost în strânsă legătură cuevoluţia investiţiilor în inrastructură sub impactulcrizei fnanciare. Astel, pe parcursul ultimei pe-rioade a anului 2010 s-au livrat în total aproxima-tiv 180 de unităţi de utilaje pentru construcţii, aţăde 260 de unităţi livrate în aceeaşi perioadă dinanul 2009, conorm datelor Asociaţiei Distribuito-rilor de Utilaje de Construcţii din România.Pentru anul 2011 se estimează că activitatea din in-dustria maşinilor şi utilajelor pentru construcţii, cuprecădere cele olosite la lucrările de inrastructurărutieră, îşi va menţine un trend ascendent, urmând

Speranţe de redreSare i utiljlo

ca anul 2012 să aducă o îmbunătăţire mult maivizibilă a situaţiei în acest domeniu. Condiţia deredresare a acestui sector constă însă, după cumau afrmat şi reprezentanţii UE, în capacitatea dea administra contracte, construcţia de drumurinefind condiţionată numai de numărul de utilajede construcţii disponibile sau de capacitatea de amuta o anumită cantitate de pământ. Este evidentcă banii reprezintă o condiţie esenţială, însă suc-cesul constă în accesarea acestora şi în manage-mentul contractelor din domeniu, astel încât să sepoată evita eectele corupţiei, iar problemele legatede avize şi relocări să fe rapid rezolvate.La sârşitul anului precedent, o scăderesemnifcativă a cirei de vânzări s-a observat înceea ce priveşte utilajele terasiere, de la 1.335 deechipamente în 2008, la doar 206 unităţi în 2010.Şi în trimestrul al doilea al anului 2010 s-a înregis-trat o diminuare notabilă a vânzărilor, cu o ponderede 18,6% aţă de anul 2009: mai exact, în cazulexcavatoarelor, numărul de bucăţi livrate a scăzutla 112, aţă de 121 de unităţi vândute în 2009, iarîn cazul încărcătoarelor vânzările s-au diminuat cupeste 22%, de la 36 de unităţi, la 28, luându-se ca

Uti laje


http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 47/6649www.100costuct.o | martie 2011

reerinţă aceeaşi perioadă de timp.În ceea ce priveşte grupa utilajelor compacte,cum ar f mini-încărcătoare şi mini-excavatoare,vânzările au atins un nivel rezonabil, chiar dacăs-a înregistrat o diminuare de aproape 35% aţă de

anul precedent, cu aproximativ 30 de unităţi vân-dute, aţă de 44 în 2009; de asemenea, o uşoarăscădere s-a înregistrat şi în cazul boldo-excava-toarelor, numărul de unităţi vândute f ind de 112.Şi utilajele complementare, cum ar f macaraleletelescopice, betonierele purtate sau staţionare,concasoarele etc., au avut o evoluţie previzibilăpe o piaţă dominată de incertitudini, în condiţiileunei diminuări drastice a activităţii de prof l. Cutoate acestea, numărul de unităţi vândute pânăla sârşitul anului precedent s-a înscris în trendulestimat, preconizându-se chiar o uşoară creştereodată cu începutul anului 2011.

Germania: creştere cu 60%faţă de anul trecutÎn comparaţie cu situaţia de pe piaţa autohtonă autilajelor pentru construcţii, în special a celor o-losite în lucrări de inrastructură rutieră, evoluţiapozitivă a altor pieţe europene de prof l pare a dastartul unui trend ascendent, care a depăşit perico-lul de reversibilitate. Astel, un exemplu pozitiv înacest sens este cel al Germaniei, la sârşitul anu-lui trecut comenzile pentru utilajele de construcţiiînregistrând o creştere cu 60% aţă de anul tre-

cut, potrivit statisticilor Asociaţiei constructori-lor germani de echipamente şi materiale pentruconstrucţii. Cea mai importantă creştere a ostînregistrată în ceea ce priveşte cererea pentru uti-lajele olosite la lucrările de inrastructură rutieră.O ascensiune notabilă s-a evidenţiat şi pe piaţa uti-lajelor pentru construcţia de clădiri, precum şi lautilajele de terasare. Această evoluţie avorabilăa activităţii din domeniul utilajelor de construcţiise datorează în special comenzilor din exteriorşi mai puţin celor de pe piaţa germană. Expor-turile germane de utilaje pentru construcţii şi-aurevenit pe parcursul primelor şapte luni ale anu-lui trecut, înregistrând o creştere de 16% aţă deaceeaşi perioadă a anului 2009. Potrivit statis-ticilor, principalul benef ciar al utilajelor pentruconstrucţii abricate în Germania este în prezentFranţa, după care urmează SUA şi China. O altăpiaţă vizată de producătorii germani de echipa-mente pentru construcţii este Brazilia datorităprogramelor de mare amplitudine derulate destat pentru construcţia de stadioane, în vedereapregătirii pentru Cupa Mondială din 2014 şi pen-tru Jocurile Olimpice din 2016.

Se menține trendul ascendent,la nivel mondialLa nivel mondial, trendul uşor ascendent înregistratla sârşitul anului trecut pe piaţa utilajelor pentruconstrucţii se va menţine şi va continua să aibă o

evoluţie pozitivă. Relevant în acest sens este exem-plul SUA, care a încheiat anul 2010 cu o creşterede 6,4% în domeniu, comparativ cu sârşitul anuluiprecedent. Estimările specialiştilor privind evoluţiaviitoare a pieţei echipamentelor pentru construcţiidin această regiune sunt cât se poate de avorabile,preconizându-se creşteri accelerate ale activităţiidin acest sector, cu 12,7% în 2011, respectiv, 14,8%în 2012 şi 13% în 2013.Industria echipamente-lor pentru construcţii din Canada a înregistrat, lasârşitul anului precedent, o creştere de 8,2% şise aşteaptă ca acest an să aducă o îmbunătăţire şimai consistentă a activităţii, cu aproximativ 12%.

La el, pronosticurile pentru 2012 şi 2013 sunt câtse poate de optimiste, creşterile estimate cirându-se la 14,8%, respectiv, 12,7%.Estimările avorabile reeritoare la piaţa nord– americană a utilajelor pentru construcţii sebazează pe semnalele pozitive din zona lucrărilorde inrastructură, unde continuă investiţiile într-unritm alert, şi a cererilor venite de pe pieţele externede construcţii.

SCULE, UTILAJE, ECHIPAMENTE,

REPARAŢII SCULE

Magazin B-dul Mărăşeşti 125, Tel.: 021-330.62.05,Fax: 021-330.22.34, E-mail: offi [email protected]

25%REDUCERE

Ex t r a! Un r uc sac

Adidas c adou la or ic ar e 5 bur ghie

c omandat e!

M A Y T E C H



Utilaje

Atlas Copco îşi extinde portofoliulde sufl ante efi ciente energeticDivizia Oil-free Air a Atlas Copco lansează ZB 5-120 VSD, gamă inovativă de sufl ante centrifugale100% oil-free cu turaţie variabilă - VSD (Variable Speed Drive). La baza noii game ZB se afl ă otehnologie de ultimă generaţie lagăr pe aer care asigură o efi cienţă energetică ridicată.

Gama ZB furnizeazăaer 100% oil-free înconformitate cu stan-

dardul ISO 8573-1, eliminândorice risc de contaminare cuulei a sistemului de aerare.Tehnologia specială lagăr peaer permite otaţia fără fre-

care a rotorului cu turaţieînaltă. Combinată cu tehno-logia VSD, asigură cel mai marevolum de aer cu consum minim de energie.În mod tipic, sistemul de aerare dintr-o staţie detratare biologică a apelor uzate este responsabil

de până la 70 la sută din totalulconsumului de energie. Pentrua reduce semni cativ costurilede exploatare ale acestor staţiicu funcţionare continuă, nouagamă ZB încorporează cele mairecente tehnologii în cadrulcelei mai e ciente şi durabile

proiectări. “Această gamă nunumai că răspunde nevoilor spe-

ci ce ale staţiilor de tratare a apeloruzate, dar, de asemenea, demonstrează angajamen-tul nostru de a inova şi a dezvolta produse suste-nabile care să constituie un plus de valoare pentruclienţii noştri”, spune Chris Lybaert, PreşedinteleDiviziei Oil-free Air a Atlas Copco.

TEHNICĂ DIAMANTATĂ

PÂNĂ LA REDUCERE

Gamă completă detăietoare asfalt-beton

Accesorii curăţarecanalizări

ZOSICOM GRUP SRLAdresa: Str. Clăbucet nr. 33, sector 1, Bucureş ti

Tel./Fax: +04-021.665.21.79, 224.30.79Mobil:+40-721.229.657, +40-743.158.395

E-mail:[email protected], [email protected]

Utilaje decompactat

Furtunuriindustriale

Sisteme de sprijinire

pentru săpături

20%Prima companie româneascănominalizată la premiile InternationalAwards for Powered Access 2011

Industrial Access SA este singura companieromânească nominalizată la premiile Inter-national Awards for Powered Access 2011, lacategoria Compania de închirieri platforme delucru la înălime a anului. Industrial Access SA este nominalizată la premiu alături de maricompanii din Marea Britanie, Irlanda și Chile.Au fost primite mai mult de 100 de aplicaii,cel mai mare număr de la inaugurarea din2009. Câștigătorii vor anunai la cina IAPA în urma Summitului IPAF din 14 aprile 2011în Amsterdam, Olanda.


http://slidepdf.com/reader/full/revista-100-construct-nr-18-martie-2011 49/6651www.100construct.ro | decembrie - ianuarie 2009

Kazier este un sistem de management + suportul IT pentru

implementarea acestuia: un concept unitar de modelare,

de procedurizare şi de optimizare a activităţii unei organizaţii

împreună cu un software integrat, de tip Web application,

de management al proceselor şi proiectelor şi al tuturor

evenimentelor, contactelor, documentelor şi datelor fi nanciareataşate acestora. Kazier-ul poate administra în întregime

activitatea unei fi rme mari din domeniul serviciilor: consultanţă,

avocaţi, servicii fi nanciare, medicale, industriale, real-estate,

publicitate, publishing, ONG-uri, instituţii ale administraţiei

de stat, precum şi departamentele de tip «support/shared

services» din corporaţiile mari şi foarte mari: vânzări, marketing,

juridic, training, recrutare, client-service, aprovizionare etc.

Productivitatea e cu atat mai mare cu cât compania are mai

multe activităţi dispersate în oraşe sau ţări diferite şi cu cât

sistemul e folosit în comun de catre mai multe business-units

sau chiar fi rme separate simultan. Câteva dintre avantajele

folosirii Kazier: lucrul şi controlul total al businessului de la

distanţă (remote/mobile offi ce), procedurizarea activităţii,

fl exibilitate maximă (poate modela o mare varietate de activităţi,

de la cele din fi rme cu câţiva angajaţi până la afaceri foarte mari,cu sute sau mii de angajaţi), uşurinţă de folosire, capacitatea

de a înlocui multe sisteme separate cu un singur software

integrat, protecţia ridicată a datelor, pe mai multe niveluri de

securitate, cu posibilitatea controlului accesului pe fi ecare

informaţie sau document în parte. Kazier este implementat şi

folosit în prezent în mai multe bănci, fi rme de consultanţă, de

publishing, cabinete de avocaţi şi alte organizaţii din România

şi din străinătate (Franţa, China, Tunisia, Maroc, Ungaria etc.)

Numele produsului nu este ales întâmplător…

ERP pentru fi rmele de servicii

www.kazier.eu

CRM

Project management

Intraweb/Intranet portal Contact management

Time-tracking (time-sheet)

Document management

Financial management

Event management Bănci de date

Contract management



sunt sensibile la impact. Ca dezavantaj, agraelede xare se pot deteriora, ceea ce duce la desprin-derea plăcilor. Faţadele care dispun de nisaje pebază de plăci ceramice sunt extrem de atractive,dar pot şi sursa unor probleme nedorite. Mate-

rialele ceramice au o calitate incontestabilă, aceeade a impermeabile. Cu toate acestea, umezealadeja impregnată în peretele unei construcţii poateprovoca pagube serioase, pentru că va dicil deevacuat: va căuta să penetreze spaţiile care opuncea mai mică rezistenţă, acestea ind chiar spreinterior, prin perete. De aici până la apariţia igra-siei nu este decât un pas, cu consecinţe nedoriteasupra sănătăţii beneciarilor clădirii.Pentru a preîntâmpina aceste neplăceri estenecesară o ventilaţie corespunzătoare a pereţilor,ceea ce se poate realiza incluzând un sistem dedrenaj la exteriorul pereţilor, un canal pentru apa

care se evacuează şi găuri de ventilaţie. În acestsens, pereţii se acoperă la exterior cu un materialimpermeabil, care poate şi hârtie, creându-seastel sistemul de drenaj. Se începe acoperireapereţilor de la baza lor şi se continuă în sus, su-prapunându-se marginile de material în acestproces. În continuare, se xează plăcile în stratulsuport realizat cu tencuială din mortar, având învedere ca între plăci şi perete să existe o distanţăde 2,5 cm. De asemenea, rosturile rigide, sauspaţiile dintre plăcile ceramice rezultate în urmaalăturării acestora pe stratul suport, pe verticală

si orizontală, trebuie să aibă o anumită lăţimeminimă, în uncţie de tipul plăcilor şi de dimen-siunile lor. Importanţa realizării corecte a rostu-rilor este neîndoielnică, ele prevenind disloca-rea plăcilor din materialul adeziv prin preluareamişcărilor de dilataţie sau contracţie a plăcilor.

Plăcile de betonFolosirea plăcilor din beton la nisarea pereţilorexteriori este destul de rar întâlnită. Deterio-rarea acestui tip de material depinde în specialde conguraţia plăcii – textura supraeţei şi or-ma acesteia – având în vedere aptul că betonuleste un material poros, care poate permite inl-trarea apei. Vopsirea plăcilor de beton sporeşteperormanţele materialului, reducându-se astelcantitatea de apă care îl poate penetra.

Piatra naturalăPiatra naturală olosită la amenajarea aţadelorclădirilor poate de mai multe tipuri; dintre aces-tea se remarcă rocile vulcanice precum granitulsau cele sedimentare cu o duritate mai redusăcum ar calcarul. Deşi supraeţele placate cu

piatră naturală se consideră a mai rezistentedecât cărămida, reacţia la solicitările mecanicesau de altă natură este aceeaşi, doar că amploa-rea procesului de deteriorare este mai mică înprimul caz.

Plăcile din lemn de cedru sau de sequoiaAceste materiale au dezavantajul că, odată cutrecerea timpului, pierd din cantitatea de răşinipe care o conţin şi încep să se scorojească şi să

crape. Ca regulă generală, când mai mult de 50%din plăcile din lemn necesită recondiţionare sauînlocuire, se recomandă înlocuirea lor totală.Acest tip de material pentru nisaj se poate vopsi,cu menţiunea că este posibil ca stratul de vopseasă se deterioreze destul de repede, lăsând ume-zeala să se inltreze în pereţi. De aceea se preerăca plăcile din lemn de cedru sau de sequoia să esupuse procedeului de băiţuire în locul celui devopsire.

Termoizolaţia ideală –

întoarcerea la naturalTermoizolaţia pe bazăde granule din plutăTermoizolaţia joacă un rol hotărâtor în privinţaecienţei energetice. Ultimele trenduri în ma-terie recomandă pluta ca material de bazăal termoizolaţiilor aţadelor, având excelenteproprietăţi termice, onice şi hidroizolante.Este 100% impermeabil şi copiază del ormasupraeţei pe care este aplicat. Se aplică subormă de pastă mai mult sau mai puţin densă care

Suprafeţeleplacate cupiatră natursunt mairezistentedecât cărămamploareaprocesuluide deterioraeste mai mic



Faţade


apoi se transormă într-o masă compactă având obună aderenţă pe orice tip de supraaţă netedă,aspră sau neregulată. Este unicul material care,în condiţii normale, nu ajunge niciodată la + 35grade C şi nu coboară sub 0 grade C, indierent

de temperatura exterioară. În ceea ce priveştetimpul de maturaţie, acesta variază între 8 şi 48de ore, în uncţie de tipul de suport, de tempera-tura mediului înconjurător în momentul aplicăriişi de grosimea stratului de termoizolaţie. Primamână se aplică în strat subţire, având uncţia deamorsă, după care se de nitivează cu o a douamână de nisaj, până la realizarea unui înveliş de2,5 – 3,5 mm.Termoizolaţia pe bază de granule de plută seoloseşte nu doar la montarea sau la restructura-rea aţadelor, ci şi în cadrul lucrărilor vizând im-permeabilizarea de pardoseli, terase şi învelişuri,

ca izolant şi sigilant pentru ţiglele de acoperiş,

pentru acoperirea tencuielilor şi ca adeziv întreciment şi aianţă, parchet, ca protecţie împotrivaoxidării, pavarea ariilor recreative, acoperirea degrinzi şi stâlpi din er, pentru sigilarea conductelordin cadrul sistemelor de climatizare, sau ca barierăpentru punţi termice în grinzi şi stâlpi din ciment. Termoizolaţie cu lână şi cânepă naturalăMaterialele naturale sau tehnologiile careprotejează mediul câştigă din ce în ce mai multteren inclusiv în domeniul construcţiilor, aceasta ind tendinţa la mare căutare pe pieţele până nudemult adepte ale olosirii materialelor super-tehnologizate, dar care au redescoperit bene -ciile reîntoarcerii la natură. Cânepa, cunoscutămai ales pentru utilizările ei clasice, în industriade îmbrăcăminte, a combustibililor şi uleiurilor,

mai nou a început să e olosită şi ca material ter-moizolant pentru construcţii. Folosirea ei pe scarălargă în construcţii aduce numeroase bene cii,cum ar reducerea necesarului de energie pentruîncălzirea sau climatizarea construcţiilor şi impli-cit reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Alteavantaje de luat în seamă se reeră la protecţia

clădirii împotriva

îngheţului pe timp de iarnă şi împotriva tempera-turilor înalte în lunile de vară. Testele au demons-trat că brele de cânepă nu conţin albumină, prinurmare un produs abricat din acest material nunecesită tratamente împotriva moliilor şi gânda-cilor, ind ideal pentru persoanele suerind de di-verse alergii. Materialul termoizolant pe bază decânepă este livrat sub ormă de saltele sau rolesi este recomandat pentru izolarea acoperişului,a pereţilor şi a pardoselii. Un alt material cu ex-celente proprietăţi termoizolante îl reprezintă unprodus ecologic realizat din lână de oaie, care esteolosit pe piaţa germană de construcţii de maibine de 10 ani. Supraaţa f exibilă şi încreţirea -brelor de lână coneră acestui material, pe lângăcaracteristicile termice oarte bune, şi calităţi an-tionice excepţionale.

Variantelealternative

de realizarea învelişului

exterior al uneiconstrucţii

trebuie sărăspundă nunumai cerinţelor

estetice, ci săcontribuie și la

sporireaefi cienţei

energetice aclădirilor.



57www.100construct.ro I martie 2011

Piaţa locală în construcţii este unul din domeniile carea suerit cele mai mari restrângeri ale activităţii. Lipsalichidităţilor pe toate palierele (atât la nivelul oertanţilorcât şi la nivelul cererii) a condus la o reducere drastică aactivităţii până la limita de stagnare, a atras modi căriserioase la nivelul cererii şi oertei.”

Investiții planifi cate pentruperioada următoareÎn ceea ce priveşte investiţiile pentru perioada următoaremenţionez aptul că vor continua lucrările pe cel de al

II-lea tronson al drumului naţional DN2D (Focşani –

Tg. Secuiesc) primul tronson ind deja recepţionat la nele anului 2010.Se vor demara totodată lucrările de reabilitare şi mo-

dernizare ale drumului judeţean DJ 204 D (Focşani

– Suraia – Vadu –Roşca – Vulturu).

În domeniul inrastructurii urbane vor demara lucrărileprivind “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de

apă şi canalizare în judeţul Vrancea“ lucrări ce auca drept scop îmbunătăţirea accesului la apă potabilăde la cca 76% actual la peste 98% după 2014 precumşi creşterea gradului de acoperire pentru colectareaapei uzate de 73% la peste 95% după 2014 . Lucrărileconstau în extinderea, reabilitarea şi modernizareadupă caz a reţelelor de alimentarea cu apă ( captare,aducţiune, înmagazinare, tratare, distribuţie) a reţelelor

Relansareasectorului deconstrucţii eso prioritate

în strategiaeconomicăa GuvernuluiRomâniei.

Prefectuljudețului VranceaIon Oprea

SUPRAFAȚĂ: 4.863 kmp

POPULAŢIE: 392.317 locuitoriDENSITATEA POPULAȚIEI: 81 locuitori pe kmp

(al 27-lea pe țară)

REŞEDINŢA DE JUDEŢ: municipiul Focşani

ÎMPĂRȚIRE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ: două

municipii, Focşani şi Adjud, trei oraşe,

Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti şi 68 de

comune.

CĂI DE ACCES: E85,

drumul euro-

pean expres

Bucureşti –

Suceava, care

tranzitează

municipiul şijudeţul, fi ind

principala cale

rutieră de acces

către municipiul Focşani.

Judeţul este traversat şi de

tronsonul principal de cale ferată care

uneşte două dintre regiunile României, Moldova

şi Muntenia.

VRANCEA

de canalizare ( reţele colectoare, staţii de epurare) lanivelul aglomerărilor urbane Focşani, Adjud, Panciu,Odobeşti, Mărăşeşti.Toate aceste lucrări vor avea ca nalitate atât creareaunei structuri instituţionale e ciente pentru asigura-rea serviciilor de apă şi canalizare în judeţ cât şi o mai

e cientă activitate de protecţie a mediului.Va continua nanţarea programului de dezvoltare

la nivelul infrastructurii rurale prevăzut prin O.G.nr.7/2006 pentru lucrări de alimentare cu apă, reţele decanalizare, poduri podeţe în cca 18 comune precum şi înceea ce priveşte construirea de baze sportive în cca. 25de comune ale judeţului.De asemenea, se va demara proiectul de “Imple-

mentare a sistemului de management integrat al

deșeurilor, în conformitate cu standardele UE, în

scopul eliminării impactului asupra mediului şi a

riscurilor asupra sănătăţii umane”.

Un alt obiectiv de investiţii îl constituie “Amena-

jarea Hidroenergetică a râului Siret pe SectorulCosmeşti-Movileni” prin realizare de către Hidroe-lectrica a lucrărilor aerente acumulării şi centra-lei hidroelectrice Cosmeşti cu o putere maximă de41, 8MW. Această investiţie ce se desăşoară pe terito-riul a două judeţe (Vrancea şi Galaţi) va avea uncţiunimultiple, de la producerea de energie verde la asigu-rarea irigaţiilor precum şi la scoaterea de sub eectulinundaţiilor a localităţilor limitroe şi realizarea unuipod peste Siret.Tot în anul 2010 au ost nalizate lucrări de investiţiipentru obiectivul Reabilitarea lucrărilor de CES, înzona Cârligele, lucrări nalizate pe raza localităţilor

Vârteşcoiu, Câmpineanca, Cârligele şi Coteşti, supra-aţa ind de 4061 ha.

Vrancea: Proiecte europene în valoarede 800 milioane de lei pentru 2011Valoarea proiectelor cu nanţare europeană accesatede Consiliul Judeţean Vrancea, af ate în derulare saucare vor demara anul acesta se ridică la 800 milioanede lei.Anul acesta, administraţia judeţeană urmează săprimească 102,1 milioane de lei, sume provenite dela Fondul European de Dezvoltare Regională, FondulSocial European şi subvenţii de stat pentru programe

externe. 46 milioane lei reprezintă creditele de anga-jamente ale Ministerului Dezvoltării Regionale privindsubvenţiile de la bugetul de stat pentru nanţarea sub-programului privind pietruirea, reabilitarea, moder-nizarea şi/sau asaltarea drumurilor de interes localclasate. Bugetul Consiliului Judeţean şi al instituţiilorsubordonate pe anul 2011 este de aproximativ 154 mi-lioane de lei, cu 17 milioane de lei mai puţin aţă de bu-getul anului 2010, care a ost de 171, 2 milioane de lei.



Actualitate

58 martie 2011 I www.100construct.ro

Proiecte și investiții în VranceaAnul care tocmai a început se anunţă bogat din punctde vedere al investiţiilor în inrastructură pentru județulVrancea. Iată câteva dintre cele mai importante dintreacestea:AUTOSTRADA PLOIEŞTI - FOCŞANI - ALBIŢA

Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani -Albiţa, parte a Co-ridorului Paneuropean IX, va conexată la noua centurăde ocolire a municipiului Focşani. În lungime de 288 dekilometri, ea va realizată pe două tronsoane: Ploieşti- Buzău -Focşani (133 km) şi Focşani - Albiţa (155 km).Autostrada va realizată prin concesiune, iar studiulde ezabilitate şi asistenţa tehnică în vederea pregătiriilicitaţiei de concesionare a tronsonului Ploieşti- Focşania costat 2,3 milioane de euro. Deocamdată nu a ostăcut public traseul exact, pentru a evita speculațiileimobiliare.AUTOSTRADA MĂRII NEGRETotodată, la sârşitul anului trecut, ministrul Transportu-

rilor a aprobat ruta principală a Autostrăzii Mării Negre,traseu care trece şi prin Focşani, proiect internaţional deinrastructură care va străbate şapte ţări.EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURIIDE APĂ ȘI APĂ UZATĂ ÎN JUDEȚUL VRANCEAEste un proiect nanțat în cadrul POS Mediu, cu o va-loare de 107.068.652 euro. Pentru implementareaacestui proiect a ost constituită Asociația de DezvoltareIntercomunitară «VranceAqua», iar CUP Focșani a de-venit Operator Regional. Președintele VranceAqua estepreședintele Consiliului Județean, Marian Oprișan.Proiectul este destinat orașelor Focșani, Adjud, Panciu,Mărășești, Odobești, dar și comunelor Golești, Câmpi-

neanca, Homocea. Se are în vedere reabilitarea puțurilorde apă, a stațiilor de tratare a apei potabile, a conduc-telor de aducțiune, extinderea sistemului de distribuțiea apei, extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizaredin aceste localități, dar și realizarea a cinci noi stații deepurare.REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 205RCOTEŞTI – POIANA CRISTEI, km 21+700 – km 28+700Proiectul depus în cadrul Programului OperaționalRegional 2007-2013, în cadrul Axei Prioritare 2

“Îmbunătățirea inrastructurii de transport regionale șilocale”, Domeniul major de intervenție 2.1 “Reabilita-rea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străziurbane- inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor decentură”, vizează creşterea nivelului calitativ al inras-tructurii de transport din judeţul Vrancea, în vedereastimulării dezvoltării durabile a judeţului şi atragerii încircuitul economic a unor zone cu dezvoltare decitară.Prin implementarea acestui proiect se asigură aducereaDJ 205R la parametrii corespunzători din punct de ve-dere tehnic, reacerea sistemului rutier pentru un trac

de perspectivă, creşterea siguranţei şi a mobilităţii ru-tiere, reducerea costurilor de operare ale autovehicule-lor şi a timpului de deplasare şi creşterea gradului deatractivitate şi accesibilitate a zonei.Valoarea totală a proiectului este de 10.938.610,85 lei,din care 546.095,02 lei reprezintă contribuția benecia-rului la cheltuielile proiectului și 332.443,61 lei, valoareaneeligibilă a proiectului.Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de7.663.611,39 lei și 982.403,55 lei, valoarea eligibilănerambursabilă din bugetul național.Perioada de implementare a proiectului este de 15 luni.REABILITARE ŞI MODERNIZARE DJ 204E MĂRĂŞEŞTI-PANCIU km

24+200- 43+050Depus în cadrul Programului Operational Regional2007-2013, Axa Prioritară 2 “Îmbunătățirea inrastruc-turii de transport regionale și locale”, Domeniul majorde intervenție 2.1 “Reabilitarea și modernizarea rețeleide drumuri județene, străzi urbane- inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură”, proiectul vizeazăreabilitarea DJ 204E Mărăşeşti-Panciu. Acest drumacilitează conexiunea cu drumurile naţionale DN 24și DN 2 și asigură creşterea gradului de accesibilitate şiatractivitate a judeţului Vrancea şi a Regiunii Sud-Est,precum şi deschiderea către toată zona Moldovei. Ast-el, zone cu dezvoltare structurală decitară deservite

de acest drum, precum oraşul Mărăşeşti, vor atraseîn circuitul economic, iar probleme precum şomajul şisărăcia îşi vor putea găsi o soluţionare. Pe termen me-diu, beneciile sunt creşterea mobilităţii populaţiei şia bunurilor, reducerea costurilor de transport şi a tim-pului de operare a autovehiculelor, creşterea fuxurilorcomerciale în special către/dinspre podgoria Panciu şi ainvestiţiilor productive.Valoarea totală a proiectului este de 42.918.387,08 lei,

PreședinteleConsiliului Județean,

Marian Oprișan



Firma Banu Alumin din Focșani răspunde cubrio și celor mai exigente provocări venitedin partea clienților în domeniul tâmplărieidin PVC și aluminiu - termopan, respectivconfecțiile metalice și din inox, în condiții deprețuri reduse și calitate superioară.

Fiecare produs pe care îl realizăm este în

măsură să comunice despre caracteristi-cele performante ale materialelor pe care

le utilizăm, despre nivelul tehnologic al echipa-mentelor din dotare, despre atenia acordată de-taliilor. Designul neobișnuit solicitat de anumiiarhiteci nu reprezintă o problemă pentru noi - ecare comandă de acest gen este o nouă provo-care pentru echipa noastră ”, ne spune ClaudiuBanu, administratorul companiei.

Pe lângă oferta clasică de uși și ferestre cutâmplărie din PVC și aluminiu, Banu Aluminrealizează și o gamă diversi cată de acesorii

pentru tâmplăria PVC: plase împotriva insectelor,plase pentru ferestre și uși de balcon sau rulouri,praguri de uși din aluminiu sau PVC, glafuri fe-restre, de exterior din aluminiu și de interior dinPVC, paneluri ornamentale din aluminiu pen-tru uși de exterior. Pentru comenzi mari, rmavrânceană acordă reduceri consistente.Tâmplăria din PVC, în care sunt utilizate gea-muri termopan de calitate, oferă bene ciaruluiavantaje precum: durabilitate, izolare termică șifonică, costuri reduse de întreinere și un confortsporit.”În cadrul atelierului propriu, societatea noastrărealizează diferite produse de tâmplărie din PVCși aluminiu, în care sunt utilizate geamuri ter-mopan. Caracteristicele performante ale pro lelorutilizate, cât și calitatea prelucrării acestora, suntdoar două dintre motivele pentru care clieniinoștri ne recomandă prietenilor”, susine admi-nistratorul companiei.În atelierele rmei Banu Alumin pot reali-zate și obloane din aluminiu, la dimensiunile șiparticularităile solicitate de client.

Existena atelierului propriu de prelucrare a

BANU ALUMIN:

COMPANIES.C. BANU ALUMIN SR

Str. Al. Vlahuta nr. 18,

Tel.Fax: +40 237.21

Tel. Banu Claudiu:

+40 754.028.009

Tel. Lazar Mirela:

+40 724 050.552

Web: www.banualum

Calitate maximă

cu costuri reduse

geamului ne permite în prezent să onoram și celemai pretenioase solicitări din partea clienilordin domeniul tâmplăriei din pvc / aluminiu. Acumputem să includem în cadrul produselor noastreoglinzi, respectiv geamuri, conform proiectuluistabilit de comun acord cu bene ciarul. Pe bazăde comenzi speciale, putem realiza diferite com-ponente de mobilier din sticlă. Alături de partene-rii noștri din construcii și amenajări interioare,realizăm și montăm perei din sticlă.

59www.100construct.ro | martie 2011



Actualitate

60 martie 2011 I www.100sr.r

din care 1.504.597,45 lei reprezintă contribuția benef-ciarului la cheltuielile proiectului și 623.535,45 lei, va-loarea neeligibilă a proiectului.Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de30.657.620,07 lei și 3.903.653,37 lei, valoarea eligibilănerambursabilă din bugetul național.

Perioada de implementare a proiectului este de 31 luni.MODERNIZAREA CENTRULUI ŞCOLAR “ELENA DOAMNA” FOCŞANI

Proiectul a ost depus de către Consiliul Județean Vran-cea, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 3- Îmbunătăţirea inrastructuriisociale, Domeniul de Intervenţie 3.4 – „Reabilitare,modernizare, dezvoltarea şi echiparea inrastructuriieducaţionale preuniversitare, universitare şi a inras-tructurii pentru ormarea proesională continuă”.Prin implementarea proiectului “Modernizarea Cen-trului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Elena Doam-na”, se asigură îmbunătăţirea condiţiilor de studiu,cazare, petrecere a timpului liber pentru 253 de copii

cu dizabilităţi de auz şi vorbire şi condiţiile de predarepentru 64 de cadre didactice angajate în cadrul Centru-lui. Valoarea totală a proiectului este de 9.842.903,17lei, din care 251.000 lei reprezinta contributia benef-

r trebui susținuțiproducătoriiautohtoni de

materiale deconstrucții prinmăsuri scale

mai blânde, iarmanagementul

rmelor deconstrucții

trebuie orientatespre reducerea

costurilor fără a

afecta calitatealucrărilor

executate.Vasile Andrei

Director General

SC PRODCOMBILC

SRL În raportul de activitate al președintelui MarianOprișan se arată că în anul 2010 ConsiliuluiJudețean a promovat Vrancea în UniuneaEuropeană. «Ziua Europei», «Ziua Porților Deschise”, organizat de catre Comitetul Regiunilor

la Bruxelles și «Open Days» sunt principalelemanifestări internaționale la care Consiliul JudețeanVrancea a participat în 2010.În perioada 16-19 martie 2010, Consiliul JudețeanVrancea a participat la Cannes, la TârgulInternațional Imobiliar dedicat regiunilor EconomiceEmergente ale Uniunii Europene. ReprezentanțiiConsiliului Județean au prezentat mediului deafaceri european aat la eveniment proiecteledemarate, precum și soluții privind dezvoltareaacestor proiecte în parteneriat public-privat. Înperioada 10-12 noiembrie 2010, reprezentanțiiadministrației județene au participat la Istanbul,

la Adunarea Generală a Asociației Regiunilor Europene. Adunarea Generală ARE a acordatConsiliului Județean Vrancea mențiunea specială«Communicating Europe 2010» pentru proiectul«Identitatea ta - o șansă pentru drepturi egale».Județul Vrancea a fost singura regiune membrăARE care a primit un premiu special în cadrulacestui eveniment.

Consiliul Județean a promovatVrancea în Europa

ciarului la cheltuielile proiectului și 1000 lei valoareaneeligibila a proiectului.Valoarea eligibila nerambursabila din FEDR este de7.037.398,31 lei și 991.893,82 lei, valoarea eligibilanerambursabila din bugetul national.Perioada de implementare a proiectului este de 32

luni.MODERNIZARE, EXTINDERE șI DOTARE

CENTRUL ŞCOLAR MIHALCENI

În urma evaluării proiectelor depuse spre fnanţare dinondurile alocate prin Axa Prioritară 3. „Îmbunătățireainrastructurii sociale”, Domeniul de Intervenţie 3.4-„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echipareainrastructurii educaţionale preuniversitare și a in-rastructurii pentru ormare proesională continuă”,la ADR Sud-Est, acest proiect a însumat cel mai marepunctaj.Valoarea totala a proiectului este de 2.187.310,14lei din care: 1.820.764,52 lei reprezintă valoarea

totala a cheltuielilor eligibile ale proiectului, adică1.765.638,55 lei valoarea fnanțată din Fondul Euro-pean pentru Dezvoltare Regională și co-fnanțare de labugetul național și 55.125,97 lei contribuția Consiliu-lui Județean Vrancea la cheltuielile eligibile din proiect.Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățireainrastructurii educaționale, a structurilor de cazareși dotării Centrului Scolar pentru Educație IncluzivăMihalceni, în vederea asigurării unui proces instruc-tiv-educativ adaptat cerințelor specifce ale copiilor cudizabilități psihice și standardelor europene.Obiectivele specifce ale proiectului sunt:- modernizarea spațiilor de învățământ și a internatu-

lui școlar prin lucrări desășurate pe durata a 12 luni;- îmbunătățirea efcienței energetice în unitatea deînvățământ prin montarea unei centrale termicerealizată în extinderea corpului de clădire C1;-reparații și modernizări fnisaje interioare;-construire șarpantă din lemn - tronson I;-reparații și modernizări fnisaje exterioare;-extinderi și reparații instalații electrice;-reacere instalații de apă caldă;Perioada de implementare a proiectului este de 20

luni.Ce cred frmele vrâncene despre strategiile adoptate la nivel po-

litic pentru reechilibrarea situatiei din construcții?

”La nivel politic ar trebui ca alocarea de onduri eu-ropene nerambursabile chiar și cele cu valori mari săfe acordate mai ușor pentru a da posibilitatea celorcare vor să acă ceva sa acă înainte de a claca. Lanivel de frmă, cred că ar f ideal ca fecare construc-tor să aibă posibilitatea de leasing imobiliar pentru areuși să supraviețuiască și în perioada crizei și în ceaurmătoare ei.”, declară Drăgan Mihaela, DirectorulGeneral Nice Construct.

companie

Sc pRoDcomBiLc SRL

Str. Unirea Principatelor 73,

620006,Focsani, Vrancea,

Tel.:+40 337.401.235

Fax: +40 237.228.200

Web: www.prodcombilc.ro

companie

nice conStRuct

Str. Maresal Averescu

nr. 51, Marasesti

Tel.: +40 740.24.11.76



Vin personalizat pentru

sărbătorile pascale“Vinurile de la Lion-Gri

demonstreaza saltul calitativ al producatorilor moldoveni, salt determinat atât de

reorientarea catre cerintele pietei europene, cât si de implicarea tinereigeneratii de vinificatori, mult mai

receptivi la noile tendinte.

Ar fi îmbucurator pentru iubitorii dvin din România daca aceasta evolutie a calitatii vinurilor de la Lion-Gri îsi va pastra tendinta

ascendenta”.Sergiu Nedelea,

Preşedinte Federaţia

Somelierilor din

Romania

Pentru comenzi de vin personalizat oferte speciale: +40 748.121.09



Actual i tate


Mara Victoria Bogoescu,studentă a Universităţii deArhitectură din Bucureşti, acâştigat premiul I obţinândunanimitatea voturilor mem-brilor juriului internaţional.La cea de-a patra ediţie aacestui concurs au ost supuse

jurizării 65 de lucrări din carejuriul a nominalizat 20 pentruselecţia fnală, acordând – înfnal – premiile 1, 2 şi 3 şi 10menţiuni. Dintre lucrările pre-selectate pentru jurizare înetapa fnală a competiţiei, 10

au ost elaborate de studenţii români. În cadrulediţiilor-concurs din 2006, 2008 şi 2010 au ostînscrise în total peste 300 proiecte dintre careaproximativ 40 au ost premiate. Valoarea totalăa premiilor oerite studentilor câştigători în cele 3ediţii susţinute de Laarge se ridică la 70.000 deeuro. Concursul a ost deschis tuturor studenţilorla arhitectură care îşi urmează studiile în cadrul

unei instituţii de învăţământ superior afliate sauneafliate la Asociaţia Europeană pentru Educaţieîn Arhitectură (AEEA). Proiectele au ost elaborateindividual sau în grupuri de studenţi, sub îndru-marea unui proesor de arhitectură din cadrulinstituţiilor de învăţământ superior cu specializa-rea arhitectură.

Câştigătoarea Concursului Internaţional de Proiectepentru Şcoli de Arhitectură este o studentă româncăCea de-a IV-a ediţie a Concursului Internaţional de Proiecte pentru studenţi şi şcolide Arhitectură organizată de către Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”

Bucureşti (UAUIM) şi Asociaţia Europeană pentru Educaţie în Arhitectură (AEEA),cea de-a III-a susţinută în mod consecutiv de Lafarge, România, şi având tema “upgrade –continuitate şi schimbare”, şi-a anunţat câştigătorii.



Actual i tate

martie 2011 | www.100costruct.ro

Markus Wirth, directorul gene-ral al Holcim România, subsi-diara grupului elveţian Holcim,îşi încheie la 31 martie 2011mandatul pe care îl deţine laconducerea companiei de peste6 ani. Poziţia sa va f preluată dela 1 aprilie 2011 de către DanielBach, care a ocupat anterioruncţia de vicepreşedinte al sub-sidiarei Holcim din Filipine.

Sub managementul lui Ma-rkus Wirth, Holcim Roma-

nia s-a dezvoltat puternic pe

piaţa locală, prin creştereaportooliului de clienţi, extin-derea capacităţii de producţiea abricilor de ciment şi aoperaţiunilor de pe pieţelede betoane şi agregate. “Aniipetrecuţi în România reprezintăuna dintre cele mai rumoaseperioade ale carierei mele. Amavut privilegiul să lucrez cu oechipă extraordinară de oamenipasionaţi şi proesionişti, cărorale mulţumesc şi pe care îi admir.

A venit însă momentul să pre-dau mandatul colegului meu,Daniel Bach. Am încredere căDaniel, care vine cu experienţainternaţională bogată, va f unlider remarcabil al echipei Hol-cim Romania, va continua săpromoveze valorile companieişi să susţină eorturile noastrede a pune baze solide unui vii-tor durabil”, a declarat MarkusWirth.

Daniel Bach este elveţian şiare 47 de ani. A ocupat ante-

rior poziţia de vicepreşedinte

de producţie al Holcim Filipineşi are o experienţă de 16 aniîn diverse uncţii operaţionaleşi de conducere în industria ci-mentului, în special pe pieţeledin Asia şi Arica. Daniel Bachs-a alăturat Grupului Holcim în1994 ca inginer de proiect şi peparcursul anilor a avut o carierăde succes, printre uncţiile salenumărându-se şi cea de direc-tor tehnic al Holcim Indonezia.De asemenea, Daniel Bach a

ost responsabil pentru dezvol-tarea operaţiunilor Holcim înChina prin poziţia sa de asis-tent pentru membrul din Comi-tetul Executiv care se ocupă deoperaţiunile din Asia.Daniel Bach este doctor în en-ergie mecanică la Institutul Te-hnologic Elveţian Federal dinZurich şi este absolvent al unornumeroase programe postuni-versitare la prestigioase şcoli de

business ca INSEAD Franţa şiIMD Lausanne (Elveţia).

Compania a investit peste 150.000euro în Academia Lindab, unproiect de instruire proesională,dedicat partenerilor Lindab.Acesta include cursuri de mon-taj, prezentări de produse și trai-ninguri de vânzări rezidențialeși industriale. În plus, Lindab vapune la dispoziție un curs specia-lizat dedicat agenților de vânzări,desășurat sub instruirea unuitrainer extern. În total, 260 departicipanți vor benefcia de cur-surile Academiei Lindab în pe-rioada ebruarie-aprilie 2011.

Markus Wirth (Holcim Romania) predă mandatulde conducere vicepreședintelui Holcim Filipine

Lindab investește peste 150.000 Euroîtr-u progrm e formre petru prteer

64



MATERIALE HIDROIZOLANTE

ADITIVI PENTRU BETOANE

ŞI MORTARE

ADEZIVI ŞI CHITURI

MATERIALE PENTRU REPARAŢIIŞI MATERIALE PENTRU VOPSIRE

TENCUIELI GATA PREPARATE

PARDOSELI INDUSTRIALE

Revista 100% Construct Nr 18 Martie 2011

Documents

Transcript of Revista 100% Construct Nr 18 Martie 2011