Rev.1 SITE www. satu-mare .ro GIS PLAN URBANISTIC ZONAL ... · raport de mediu plan urbanistic...

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC ZONAL

BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE

Rev.1

2014

1

RAPORT DE MEDIU


DENUMIREA PROIECTULUI: PUZ Stabilirea traseului arterei majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu AMPLASAMENT: str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii,colţ cu str. Aurel Vlaicu Municipiul Satu Mare, Satu Mare

BENEFICIAR: UNITATEA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI SATU MARE

ELABORATOR STUDIU: SIRBE GHEORGHE STANICA

august-octombrie 2014

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

2

CUPRINS 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 4

1.1. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic 4 1.2. Date specifice planului analizat 7 1.3. Principalii indici urbanistici 11 1.4. Scurta prezentare a Planului Urbanistic Zonal 12 1.5. Date generale privind planul analizat 12 1.6. Prevederi ale Planului Urbanistic General 22 1.7. Relatia cu alte planuri si programe 24 2. ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI

EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ 26

2.1. Relieful zonei 26 2.2. Geologia – Situri arheologice 26 2.3. Seismicitatea 27 2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona 27 2.5. Date hidrologice si hidrogeologice 28 2.6. Solul 28 2.7. Biodiversitatea 29 2.8. Proiecte de dezvoltare locala 30 2.9. Populatia 30 2.10. Asezari umane si alte obiective de interes public 31 2.11. Evolutia statii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat 32

3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 34

4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN 38

5. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ 38

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 42

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX TRANSFRONTIERA 51

8. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI 51

8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL 51 8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu APA 52 8.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu AER 54 8.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse produse de ZGOMOT 54 8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectelor adverse asupra BIODIVERSITATII 55 8.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI 55

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

3

8.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL 56

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI 57

10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUZ 64 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 68

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

4

Titularul proiectului: UNITATEA TERITORIALA ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI

SATU MARE

Persoana de contact: ing. SIRBE GHEORGHE STANICA

Beneficiar: UNITATEA TERITORIALA ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI SATU MARE

Autorul atestat al studiului: SIRBE GHEORGHE STANICA, loc.Satu Mare str. G.Georgescu

nr. 13, telefon 0744992039, tel/fax 0261-712100,e-ail:[email protected];

Nr.in registru elaboratorilor de studii: 561

Denumirea proiectului: PUZ Stabilirea traseului arterei majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu Amplasament si adresă: str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu Municipiul Satu Mare, judetul Satu Mare Capitolul 1.

EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

URBANISTIC ZONAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI

PROGRAME RELEVANTE

1.1. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu la PUZ Stabilirea traseului arterei

majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu,

municipiul Satu Mare.

Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu

precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi

Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

5

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai

inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a deciziilor,

conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru

pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea

strategica se aplica de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o

metoda de asigurare si promovare a principiilor dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a

dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003 –

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu – si care reglementeaza procedura prin care

anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul

Urbanistic Zonal pentru amplasamentul viitoarei zone rezidentiale propuse de catre beneficiar

promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu

privire la mediu.

In acest sens, Planul Urbanistic Zonal constituie documentatia care stabileste

obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada

urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza politicile de

dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.

Prezentul PUZ la care face referire Raportul de mediu vizeaza:

- inlocuirea functiunilor incompatibile si transformarea lor in zone functionale dinamice ;

- inlocuirea indiciilor de urbanism din PUG-ul existent astfel incat in zona sa se poata dezvolta;

- asigurarea functiunii prioritare de locuinte colective si individuale, care sa valorifice cat mai

bine potentialul deosebit al terenului, care este apropiat de zona centrala a orasului si

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

6

beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura rutiera, transport in comun si retele

edilitare;

- asigurarea in acelasi timp a unei mixitati functionale necesare unei locuiri de calitate,

asociind locuintelor si dotarile comerciale, serviciile si celelalte dotari specifice ;

Rampa de acces la podul propriu-zis se racordează (mal drept) cu intersecţia străzilor

Sighişoara şi Gabriel Georgescu.

Tronsonul între dig şi str. Gabriel Georgescu se va realiza în rambleu între ziduri de

sprijin până la intrados de 1,80 m, în continuare cu deschideri (pasaj superior) de 18,00 –

24,00 m.

Realizarea deschiderilor sub formă de pasaj superior este necesară pentru asigurarea

continuităţii străzii Diana până la staţia de epurare.

- la intersecţia rampei de acces cu actuala stradă Gabriel Georgescu, se propune realizarea

unui sens giratoriu. Realizarea racordului între rampa de acces mal drept cu intersecţia

străzilor Sighişoara, Lunca Sighet, Oradea cu străzile Aurel Vlaicu, B-dul Unirii şi str.

Lăcrămioarei este posibilă:

∗ de la intersecţia cu str. Gabriel Georgescu (girator propus) prin traseul străzii

Sighişoara până la racordarea cu str. Lunca Sighet drum cu două sensuri de

circulaţie;

∗ tronsonul cuprins între str. Sighişoara şi str. Oradea al str. Lunca Sighet se propune

cu sens unic de circulaţie în direcţia străpungerii spre str. Miron Costin;

∗ tronsonul cuprins între străpungere şi str. Sighişoara - str. Oradea se propune cu

sens unic de circulaţie în direcţia str. Sighişoara.

∗ străpungerea între str. Oradea şi str. Miron Costin se realizează pentru două benzi

de circulaţie 7,00 m, trotuare şi spaţii verzi de câte 1,50 m lăţime pe ambele părţi.

∗ traseul studiat se suprapune peste traseul existent al străzii Sighetului între străzile

Miron Costin şi str. Gheorghe Magheru, în continuare se propune o străpungere până

la intersecţia cu str. Liviu Rebreanu.

∗ str. Porumbeilor situată între străzile Liviu Rebreanu şi B-dul Unirii se propune la 4

(patru) benzi de circulaţie fiind stradă colectoare din zonă.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

7

∗ nodul de circulaţie str. Porumbeilor, B-dul Unirii, str. Aurel Vlaicu, str. Lăcrămioarei se

propune a se amenaja cu intersecţie sens girator.

∗ profilele transversale caracteristice propuse şi soluţiile de amenajare sunt prezentate

prin anexa la documentaţie.

De asemenea, prin documentatia de fata se au in vedere si urmatoarele obiective :

- asigurarea cu retele tehnico-edilitare necesare prin racordare la cele existente ;

- masuri si actiuni pentru conservarea mediului ;

- dimensionarea constructiilor si amenajarilor propuse corespunzator temei de

proiectare si suprafetei terenului.

1.2. Date specifice planului analizat

Zona studiată se situează pe malul drept al râului Someş între digul de apărare (zona

bazei OGA) intersecţia cu str.Diana, până la intersecţia str. Porumbeilor cu str. Aurel Vlaicu cu

B-dul Unirii. Traseul propus se situează pe amplasamentul propus între digul de apărare str.

Gabriel Georgescu în continuare str. Sighişoara, str. Lunca Sighet (sens unic), str. Oradea

(sens unic) până în dreptul imobilului cu Nr. 22.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

8

Poz.1 - Rampa dig Somes

Poz.1.1 – Strpungere rampa Somes – str.Sighisoara

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

9

Poz.2 – Intersectia strazilor – G.Georgescu cu str.Sighisoara

Poz.3 – Intersectia strazilor –str.Sighisoara – str.M.Costin

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

10

Poz.4 – Intersectia strazilor – str.M.Costin – strapungere str.Porumbeilor

Poz.5 – Strapungere str.Porumbeilor din Aurel Vlaicu

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

11

Poz.6 –Strapungere str.Porumbeilor din str.Miron Costin

Între str. Lunca Sighet şi str. Miron Costin se propune o străpungere prin proprietăţi

private în lungime de 180,00 m şi lăţime de 13,00 ÷ 15,00 m, în continuare traseul se

suprapune pe amplasamentul actual al străzii Sighetului (între str. Miron Costin şi str.

Gheorghe Magheru).

Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe o

lungime de 110,00 m.

Traseul în continuare se dezvoltă prin str. Porumbeilor la str. Aurel Vlaicu – b-dul Unirii.

La aspectul dezolant al celor trei zone contribuie inexistenţa posibilităţii de circulaţie şi a

unei concepţii de realizare a unor artere de circulaţie cu evitarea zonei centrale al municipiului.

Acesta este delimitata de urmatoarele repere si anume:

� nord – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

12

� est – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;

� sud – digul Somesului;

� vest – case cu gradini – statia de epurare a municipiului Satu Mare.

Prezenta propunere de arteră majoră de circulaţie realizează o circulaţie fluentă. Sunt

necesare realizarea unor zone noi de străzi prin străpungeri între str. Lunca Sighet şi Miron

Costin, respectiv între str. Magheru şi Liviu Rebreanu.

Pentru aceste lucrări sunt necesare demolări de case şi exproprieri de terenuri.

Nr.case demolate: 10 clădiri cu 9 proprietari.

Suprafaţa de teren expropriat: 1,09 ha de la 25 proprietari

Din care: Sediu OGA: 0,06 ha

Proprietăţi particulare: 1,03 ha

Podul cu 2 benzi de circulaţie se continuă cu 2 benzi pe str. Sighişoara, pe str. Oradea

şi Lunca Sighetului. Se propun sensuri unice, pentru a reduce exproprierile de terenuri.

Urmează străpungeri între str. Lunca sighetului şi Miron Costin cu 2 benzi de circulaţie, str.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

13

Sighetului tot cu 2 benzi.

Străpungerea între str. Magheru şi Liviu Rebreanu va fi cu 2 benzi de circulaţie, iar str.

Porumbeilor care colectează circulaţia şi din zona B-dul Unirii şi str. Aurel Vlaicu etc. se

propune cu 4 benzi de circulaţie.

Intersecţia str. Porumbeilor colţ cu b-dul Unirii se va rezolva cu sens giratoriu fiind o

intersecţie foarte circulată.

Propuneri de clădiri noi, mobilare traseu, arteră majoră de circulaţie:

Clădirile P+1, P+2M în stare bună, realizate în ultimii ani, se propun spre menţinere.

Clădirile cu regim de înălţime parter se propun spre înlocuire treptată, în funcţie de

cerinţa socială.

Regim de înălţime propus: P+1, P+1+M, P+2, P+2+M.

POT . 40% maxim

CUT: 2,00 maxim.

Se instituie aliniamentele stradale care trebuie respectate.

Aliniamentele stradale permit lărgirea traseului existent şi propus actualmente cu 2

benzi, în caz că va fi necesar într-o perspectivă mai îndepărtată.

Distanţele dintre vecini se vor realiza conform Codului Civil şi Normelor sanitare.

Se propune prin Desfăşurări stradale, înălţimea minimă şi maximă a clădirilor noi

propuse.

Funcţiunea de bază este cea de locuit şi funcţiuni complementare zonei de locuit.

Sediul OGA – lângă digul Someşului rămâne pe amplasament, se vor demola 2 clădiri

care se vor reconstrui pe amplasamentul existent pe incinta micşorată.

Pe traseul arterei majore se pot realiza locuinţe cu spaţii libere la parter, în jurul

sensului giratoriu. Pe B-dul Unirii se propune obligatoriu spaţii libere la parter cu funcţiuni

complementare zonei de locuit. Acest sens giratoriu este la intersecţia a două artere majore de

circulaţie care trebuie să fie şi un element urban cu importanţă.

Prin PUZ sunt mentionate urmatoarele:

Utilizari admise:

- locuinţe P + 2 + M şi P + 1, P + 2 cu şi fără spaţii libere la parter

- instituţii şi servicii locale cu excepţia celor de prestări servicii cu efecte

poluante

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

14

- zone plantate

- circulaţii rutiere şi pietonale

- lucrări tehnico-edilitare.

Utilizari interzise:

- conform punctului Interdicţii – interdicţii definitive - orice funcţiune poluantă sau generatoare de riscuri - construcţii sau amenajări provizorii, inestetice sau din materiale nedurabile - anexe gospodăreşti pentru creşterea animalelor - garaje independente aşezate haotic.

Pentru orice funcţiune admisă la autorizare se vor respecta legile şi normele în vigoare.

Aliniamentele se vor determina cu asigurarea profilelor indicate pentru străzi cu o retragere de până la 5 m în general.

1.3. Principalii indici urbanistici Regim de înălţime propus: P+1, P+1+M, P+2, P+2+M.

POT . 40% maxim

CUT: 2,00 maxim.

Bilant teritorial propus

Nr. crt.

TEREN AFERENT EXISTENT PROPUS

Ha % Ha %

1. TOTAL TEREN 15,72 100 15,72 100 2. ZONĂ DE LOCUIT

- locuinţe individuale, colective 12,17 77,42 10,83 68,90

3. INSTITUŢII ŞI SERVICII 0,36 2,29 0,40 2,55 4. FUNCŢIUNI

COMPLEMENTARE ZONEI DE LOCUIT

0,29

1,84

0,80

5,09

5. CAROSABIL – drum, rampă pod 1,60 10,18 2,07 13,17 6. TROTUARE 0,70 4,45 0,85 5,40 7. Zone verzi stradale 0,60 3,82 0,77 4,89

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

15

1.4. Scurta prezentare a Planului Urbanistic Zonal

În Planul Urbanistic General zona studiată este delimitată în următoarele Unităţi Teritoriale de

Referinţă:

- UTR 05.05 între str. L. Rebreanu şi B-dul Unirii, str. Porumbeilor - cu 4 benzi de circulaţie

- UTR 05.06 între Dig Someş şi str. L. Rebreanu.

În ambele UTR-uri traseul propus este tratat ca arteră majoră de circulaţie, cu următorii indici

urbanistici propuşi:

POT = 40%

CUT = 2,00

1.5. Date generale privind planul analizat

1.5.1. SITUATIA EXISTENTA

Evoluţia zonei Zona studiată este o zonă urbană de locuit, cu case realizate în mare parte în jurul

anilor 1950 – 1960. Există şi intervenţii mai noi, case P+1, P+2 şi P+2+M realizate mai recent.

Starea caselor de locuit, în general, este bună. Există grădini destul de mari, care servesc ca

şi „plămânii” oraşului. Funcţiunea principală este de locuinţe mici şi funcţiuni complementare

zonei de locuit.

Încadrarea în localitate

Zona studiată este situată în zona de nord a municipiului Satu Mare. Terenul

actualmente este zonă de locuit, cu locuinţe mici în majoritate.

Elemente ale cadrului natural

Zona studiată, este în general, un teren plat, cu denivelări nesemnificative. Strada

Lunca Sighetului cândva a fost digul Someşului, deşi o parte din terenul studiat a fost Lunca

Someşului. Terenul din zonă este un teren fertil, în multe locuri funcţionau grădinării ale

oraşului.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

16

Terenul studiat nu se află în nici o zonă protejată.

Nu există situri arheologice, monumente de arhitectură şi monumente ale naturii. Circulaţia –

Circulaţia actuală în zona studiată este redusă întrucât nu sunt legături cu artere

importante.

Prezenta documentaţie studiază posibilitatea de a crea condiţii optime circulaţiei rutiere

în zona de nord-vest a municipiului Satu Mare.

Ocuparea terenurilor

- În zona studiată, funcţiunea principală este cea de locuit cu funcţiuni complementare.

- Lângă digul Someşului exista înainte Oficiul de Gospodărirea Apelor. - Gradul de ocupare al terenului este la o cotă inferioară. - Fondul construit existent este alcătuit în mare parte din case parter în stare bună şi

mediocră, care treptat se vor înlocui. - Zona adiacentă zonei studiate asigură serviciile necesare. - Zona studiată nu are spaţii verzi publice, spaţiile verzi pot fi considerate grădinile

existente ale caselor individuale. - În zona studiată nu există riscuri naturale. - Principala disfuncţionalitate o reprezintă circulaţia greoaie, starea rea a drumurilor în

unele zone, profile stradale şi intersecţii necorespunzătoare.

Din analiza situaţiei existente rezultă următoarele disfuncţionalităţi:

- circulaţie greoaie în zonă; - lipsă acces carosabil şi pietonal; - lipsă infrastructură edilitară.

Echiparea edilitara

Alimentarea cu apa În prezent, în zona ce face obiectul prezentei documentaţii există reţele de alimentare

cu apă pe str. Diana, Sighişoara, Oradea, Lunca Sighetului, Sighetului, Porumbeilor şi B-dul

Unirii.

Canalizarea menajera si pluviala

În zona care face obiectul prezentei documentaţii, există reţele de canalizare comunale

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

17

în sistem unitar gravitaţional pe aceleaşi străzi unde există alimentare cu apă. Alimentarea cu gaze naturale

La ora actuală, în zona studiată există o reţea de gaze naturale de presiune redusă, pe străzile care fac obiectul prezentului P.U.Z.

Alimentarea cu caldura si apa calda menajere

Sistemul de asigurare a agentului termic este cel individual cu centrale proprii pe combustibili solizi si gazosi.

Alimentarea cu energie electrica

Necesităţile elecroenergetice actuale a zonei studiate sunt acoperite prin reţeaua de

distribuţie stradală de joasă tensiune (0,4 kV), realizată sub formă de linii aeriene instalate pe

stâlpi din beton, şi asigură racordarea la reţeaua de distribuţie a consumatorilor casnici şi a

unităţilor de interes public. Reţeaua electrică de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV)

însumează o lungime de c.c.a. 4,188 km sunt instalate pe stâlpi din beton.

Reţeaua de transport de medie tensiune de (20 kV), în zona însumează o lungime de

c.c.a. 1,28 km.

Asigurarea energiei electrice pentru consumatorii casnici si a utilităţilor publice aferente se face prin intermediul a 5 transformatoare. Telecomunicatii

In zona studiata exista atat retea telefonica (clasica) subterana (in tubulatura multicanal

si camera de tragere), cat si fibra optica, cablu TV, antene pentru telefonie mobila.

Probleme de mediu În zona studiată nu există riscuri naturale şi antropice.

Cursul Someşului este apărat cu un dig puternic, realizat după inundaţiile din 1970.

Pe terenul studiat şi în zona adiacentă nu există valori de patrimoniu ce necesită

protecţie.

Zona de protecţie pentru intervenţii ale digului este asigurată din str. Diana. Zona de

protecţie a staţiei de epurare a oraşului nu atinge zona studiată.

Între zona studiată şi staţia de epurare există un teren cu P.U.Z. aprobat pentru locuinţe

individuale.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

18

Opţiuni ale populaţiei Interesul populaţiei din zonă este să dispară disfuncţionalităţile existente.

Se doreşte o circulaţie fluentă şi folosirea terenurilor la nivel urban. Administraţia

publică locală doreşte realizarea unei artere majore de circulaţie, o centură interioară care să

fluidizeze circulaţia.

1.5.2. SITUATIA PROPUSA

Valorificarea cadrului natural

Zona studiată este un teren intravilan construit cu locuinţe mici.

Propunerile din prezenta documentaţie au rolul de a valorifica superior acest teren,

realizând o arteră majoră de circulaţie într-un cartier rezidenţial de locuinţe.

În prima fază trebuie realizate cele două străpungeri de străzi cu demolarea unor case,

după care se poate realiza înlocuirea fondului construit, după cerinţa socială.

Modernizarea circulaţiei

Prin Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, s-a impus rezolvarea

următoarelor disfuncţionalităţi:

- reorganizarea circulaţiei carosabile la nivelul creşterii traficului în municipiu;

- eliminarea tranzitării auto a zonei centrale istorice;

- asigurarea fluenţei traficului rutier intern prin îmbunătăţiri de curbe şi intersecţii prin

realizarea unor străpungeri de străzi.

Prin amplasarea noului obiectiv se impune remodelarea arhitectural-urbanistică şi

funcţională a zonei.

Din concluziile Planului Urbanistic General menţionăm că municipiul a devenit, prin

poziţia sa geografică, în condiţiile existenţei punctelor de trecere a frontierei de la Petea,

respectiv Halmeu, un punct de tranzit pe relaţiile internaţionale care se desfăşoară în zonă.

Zona afectată circulaţiei rutiere necesită creşterea suprafeţei, modernizarea, realizarea

de noi trasee, degajarea zonei centrale de trafic greu şi de tranzit.

Cu privire la reglementările propuse pentru P.U.Z. pentru organizarea zonei de

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

19

circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu, menţionăm:

- s-a stabilit limita zonei studiate P.U.Z.;

- se instituie interdicţie temporară de construcţie până la definitivarea documentaţiilor

pentru investiţie:

- s-a stabilit posibilitatea de realizare a rampei de acces pe malul drept al râului

Someş între axul digului de apărare (intersecţia cu str. Diana) şi intersecţia cu str.

Gabriel Georgescu, inclusiv profilul transversal caracteristic pentru rampa de acces;

- s-au stabilit profilele transversale caracteristice pe traseul arterei majore, studiat

între str. Diana şi intersecţia cu B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu.

Descrierea soluţiei de organizare urbanistică

Criteriile principale de organizare urbanistică au fost, în principal, următoarele:

- descongestionarea şi reorganizarea circulaţiei carosabile în municipiu;

- extinderea sau refacerea, după caz, a infrastructurii tehnico-edilitare;

Organizarea circulaţiei – căile de comunicaţie

Organizarea circulaţiei municipiului Satu Mare se fundamentează pe caracteristicile

traficului actual şi de perspectivă, preluând prevederile din Planul Urbanistic General.

Prin poziţia sa geografică la limita de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul Satu

Mare a devenit un punct de tranzit prin existenţa punctelor de trecere a frontierei de la Petea,

respectiv Halmeu, pe relaţii internaţionale.

Dezvoltarea echipării edilitare

Alimentarea cu apă În vederea rezolvării alimentării cu apă a zonei respective se propune realizarea unei

reţele de apă din conducte de polietilenă PE 90-110 mm pe toate străzile noi propuse, montate

în zone verzi. Reţeaua de apă propusă se va racorda la reţeaua existentă pe str. Lunca

Sighetului şi Miron Costin, respectiv pe str. Sighetului şi Liviu Rebreanu şi va avea o lungime

de cca. 300 m.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

20

Canalizarea Pentru rezolvarea canalizării zonei în cauză se propune realizarea unei reţele de

canalizare noi propuse.

Canalizarea respectivă se va descărca în canalele existente în zona studiată, în funcţie

de debitele rezultate în condiţii de teren.

Reţeaua de canalizare nouă se propune din tuburi de PVC având Dn 300 ÷ 400 mm cu

lungimea totală de cca. 300 m.

Alimentarea cu gaze naturale

Pe străzile noi propuse se va realiza reţea de gaze naturale de presiune redusă de

unde se vor executa branşamentele.

Reţeaua de gaze se va realiza din ţevi de polietilenă montate subteran, de preferinţă în

zone verzi.

Alimentarea cu caldura si apa calda menajera

Sistemul de asigurare a agentului termic este cel individual cu centrale proprii pe

combustibili solizi si gazosi.

Retele telefonice

Noile investitii se vor racorda la reteaua existenta in zona. Se vor crea conditiile

racordarii la retele moderne de telecomunicatii.

Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se va asigura, în continuare, din

sursele existente şi în prezent. Posturile de transformare existente se vor menţine atât ca

amplasament cât şi ca putere.

Având în vedere tendinţa de dezvoltare a zonei, realizarea unei artere majore de

circulatie, se propune construirea unui sistem de distributie capabil să acopere atat necesitatile

energetice ale serviciilor publice zonale (iluminat stradal) cât şi necesităţile private. S-a

prevazut un sistem de distribuţie realizat pe stâlpi cilindrici din beton centrifugat, echipate cu

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

21

corpuri de ilummunat de 9m înălţime, amplasate la un interval de 25-30m, care asigura, pe

lângă iluminatul public, şi susţinerea reţelei trifazate de alimentare a consumatorilor casnici.

Realizarea lucrărilor electroenergetice propuse implica execuţia c.c.a. 1,2 km reţele

aeriene de joasa tensiune.

3.7. Protecţia mediului Propunerile şi măsurile de intervenţie urbanistice sunt :

- construcţiile permise a fi autorizate sunt locuinţe P+2+M; P+2; P+1+M; P+1 cu şi

fără spaţii libere la parter precum şi instituţii şi servicii publice cu excepţia celor de

prestări servicii cu efecte poluante;

- canalizarea menajeră va fi racordată la reţeaua de canalizare din zonă;

- deşeurile menajere vor fi transportate la groapa de gunoi a judeţului cu ajutorul unei

firme autorizate;

- zona de locuinţe va căpăta un aspect urban mai pronunţat, demn de o arteră majoră

de circulaţie;

- prin propunerile de modernizare a străzilor existente sau propunerile de străzi noi

vor fi eliminate disfuncţionalităţile din domeniul căilor de comunicaţie şi al reţelelor

edilitare majore.

3.8. Obiective de utilitate publică Obiectivele de utilitate publică propuse sunt :

- realizare de străzi noi, străpungeri

- echipare edilitară pe străzile propuse;

- reamenajare sediu OGA;

Zona studiată este o zonă cu precădere rezidenţială, deci funcţiunea propusă este cea

de locuire. Locuinţele propuse pot avea funcţiuni complementare, care să nu deranjeze

funcţiunea de bază.

Conform Legii 213/1998 au fost identificate următoarele tipuri de proprietate asupra

terenului :

- teren proprietate publică de stat de interes local (străzi, trotuare)

- terenuri proprietate privată de stat de interes local (sediu OGA)

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

22

- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice.

Circulaţia terenurilor

Pentru realizarea străzilor noi (străpungeri) corecturile de intersecţii, realizarea de

sensuri giratorii este necesară exproprierea unor terenuri în interes public.

- terenuri propuse pentru trecere din proprietate privată în proprietate publică de stat.

Gospodaria de deseuri menajere

Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta urmãtoarele deseuri:

- gunoaie menajere - cod 20 03 01;

- resturi de ambalaje (hârtie, carton) - cod 15 01 01;

- materiale plastice - cod 15 01 02;

- gunoiul stradal - cod 20 03 03.

Deseurile specificate mai sus vor fi depozitate în containere tip si se vor ridica de câte

ori va fi necesar prin intermediul serviciului de salubrizare din zona, cu care urmeaza sa se

incheie un contract.

Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective), precum si orice unitate cu

caracter lucrativ, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere

in containere. In spatii special amenajate la parterul cladirii sau in platforme care sa respecte

distanta de protectie de minim 5 m fata de cea mai apropiata fereastra a apartamentelor din

blocurile de locuinte, conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1935/13.09.1996. La nivelul

fiecarei grupari de locuinte va fi amenajata o platforma pentru colectarea selectiva a

deseurilor.

Din punct de vedere al deseurilor eliminate la depozitele de colectare, se va urmari

scaderea cantitatii acestora prin colectarea selectiva a deseurilor reciclabile din cantitatea de

deseu general.

Ambalajele din carton, hârtie si altele asemãnãtoare, vor fi valorificate prin centrele de

colectare sau prin unitãti interesate, cu care se va încheia un contract.

Gunoaiele menajere vor intra în circuitul de evacuare existent in zona.

Gunoiul stradal - cod 20 03 01, frecvent, cât si cel rezultat de la curãteniile generale de

primãvarã si varã, vor fi depozitate în containere si vor fi evacuate la groapa de gunoi.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

23

1.6. Prevederi ale Planului Urbanistic General

S-a ţinut cont de prevederile Planului Urbanistic General (P.U.G.) întocmit de S.C. SIGMA

PROIECT S.A. Satu Mare, Pr.nr. 1-4610-06.1996, avizat prin Hotărârea Consiliului Local al

Municipiului cu Nr. 42/12.10.95.

Prevederi ale P.U.G.

În Planul Urbanistic General zona studiată este delimitată în următoarele Unităţi

Teritoriale de Referinţă:

- UTR 05.05 între str. L. Rebreanu şi B-dul Unirii, str. Porumbeilor cu 4 benzi de circulaţie

- UTR 05.06 între Dig Someş şi str. L. Rebreanu.

În ambele UTR-uri traseul propus este tratat ca arteră majoră de circulaţie, cu următorii

indici urbanistici propuşi:

POT = 40%

CUT = 2,00

1.7. Relatia cu alte planuri si programe

In vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a evita

aparitia unor stari teritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al proiectului, au fost

urmarite corelatiile si interferentele cu urmatoarele planuri si programe:

• Planul judetean de Gestionare a Deseurilor – potrivit acestui plan, printre

principalele obiective strategice, pentru zona analizata ar trebui sa se regaseasca:

minimizarea cantitatii de deseuri generate, asigurarea celor mai bune optiuni de

colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si eliminare

finala, promovarea tratarii deseurilor, reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje

generate, valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje, separarea pe fractii a

deseurilor din constructii si demolari, colectarea selectiva pe categorii de deseuri si

constientizarea populatiei in vederea colectarii selective.

• Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest – Prioritatea 8 – dezvoltare urbana

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

24

– aceasta strategie evidentiaza principalele probleme cu care se confrunta localitatile

urbane din regiune, dintre acestea specifice zonei analizate sunt: infrastructura

tehnico-edilitara deficitara, zone industriale abandonate. De asemenea, aceasta

strategie stabileste o serie de prioritati ce pot fi aplicate si in zona analizata. Dintre

acestea mentionam: crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de

crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si

promovarea politicilor de mediu; crearea unor posibilitati de diversificare a activitatilor

economice, indeosebi prin valorificarea potentialului local; actiuni de regenerare

urbana-cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii, promovarea valorilor

specifice locale.

Capitolul 2

ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI EVOLUTIA

PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ

2.1. Relieful zonei

Relieful judeţului Satu Mare este variat, cuprinzând principalele forme de relief (câmpie,

deal, munte), constând dintr-o serie de unităţi geomorfologice. Acestea se grupează în

următoarele categorii: regiunile de câmpie situate în partea centrală şi de vest a judeţului;

piemonturile din partea sudică şi sud-vestică a teritoriului, la care se ataşează şi Culmea

Codrului; zona Munţilor Oaş-Gutâi, respectiv Depresiunea Oaşului, ce se întind în partea de

est şi nord-est a regiunii. Altitudinea medie a judeţului este de 124 m.

Forma de relief predominantă este câmpia care reprezintă 63% din suprafaţa totală a

judeţului.

Câmpia Nirului – cuprinde nisipurile din nord-vestul ţării, având o configuraţie

caracteristică de şiruri de dune ce alternează cu terenuri mlăştinoase de interdune; altitudinile

sunt cuprinse între 130-160 m. Nisipul provine din materialul aluvionar depus de râurile Tisa,

Someş, Crasna, la sfârşitul pleistocenului în urma fragmentării conului de dejecţie construit de

aceste ape curgătoare.

Câmpia Careiului – se prezintă ca o prispă mai înaltă cu altitudini cuprinse între 120-

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

25

163 m. Relieful zonei, format în pleistocen şi modelat prin eroziunea fluviatilă, în prezent este

slab ondulat. Materialul parenteral al solurilor este format din luturi argiloase-gălbui, iar

depozitele de suprafaţă au un caracter loessoid.

Câmpia Ierului – s-a format în locul unui străvechi şanţ tectonic care până la începutul

holocenului era albia comună de scurgere a întregului sistem hidrografic a Tisei superioare.

Culoarul Ierului, lat de 5-15 km, este o zonă mlăstinoasă şi inundabilă, prin care curge doar

pârâul Ier formând imense meandre. Este o câmpie joasă situată la circa 120 m înălţime.

Câmpia Ecedea – se întinde în partea de nord-vest a regiunii în bazinul fostei Mlaştini

Ecedea. Acest bazin care s-a format la limita holocenului vechi şi nou, adăposteau una din

cele mai mari mlaştini eutrofe de pe continent. Este cea mai joasă câmpie din jud. Satu Mare,

având altitudini cuprinse între 112-127 m. Materialul parental al solului este format din

depozite argiloase-gleizate.

Câmpia Crasnei – este o zonă joasă, situată la sud de Câmpia Ecedea, aluvionată şi

drenată de râul Crasna. Altitudinile sunt cuprinse între 116-127 m. Suprafaţa care în general

este plană prezintă pe alocuri forme de microrelief pozitive (grinduri), precum şi negative

(microdepresiuni).

Câmpia Someşului – este cea mai întinsă zonă de şes din nord-vestul ţării, fiind

străbătută de râul Someş, ale cărui aluviuni au format-o. Relieful său este relativ monoton,

caracteristic regiunilor de acumulare. Altitudinea variază între 118-160 m.

Zona colinară ocupă cca. 25% din teritoriul judeţului, cuprinzînd:

Dealurile Tăşnadului – se întind în partea de sud-vest a judeţului, între culoarul Ierului şi

râul Crasna. Dealurile au formă de culmi boltite, brăzdate de ape curgătoare

intermitente.Vârful cel mai înalt, Vulturului (de 330m) se găseşte în partea de sudică a zonei.

Spre nord colinele se termină brusc, pe când spre vest se află în contact direct cu terasa

Ierului.

Piemontul Codrului - se întind la poalele Culmii Codrului şi este constituit din material

aluvionar de glacis, transportat de apele curgătoare din acest masiv. Crestele au înălţimi de

180-300 m, iar pe măsură ce înaintăm spre câmpie, colinele devin din ce în ce mai domoale.

Culmea Codrului – este o culme larg boltită, formată din şisturi cristaline. Lungimea

crestei principale este de 22 km. Deşi are înălţimi reduse, privită dinspre câmpie pare o

masivă zonă montană. Vârfurile cele cele mai înalte sunt aşezate pe creasta principală:

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

26

Lespezi 575 m, Ţicău 533 m, Tarniţa 551 m.

Luncile înalte, situate de-a lungul cursurilor de apă Talna, Tur, Valea Albă, Pîrîul Rău,

Lechincioara şi terasele piemontane de confluenţă alcătuiesc Depresiunea Oaşului,

depresiune montană bine individualizată, cu o suprafaţă de 614 kmp şi altitudine medie de

200-220 m. Această zonă pe baza particularităţilor fizico-geografice se subdivide în trei

bazinete: Negreşti-de formă semicirculară, Târşolţ-sub forma unui culoar; Cămărzana-de

forma unei pâlnii.

Dealurile piemontane cu înălţimi până la 600 m, ce mărginesc Depresiunea Oaşului, pe

alocuri sunt supuse degradării. Din punct de vedere geomorfologic se disting trei sectoare de

piemonturi: cele înalte şi intens degradate, apoi cele mijlocii sau propriu zise şi câmpiile

piemontane. Principalele cursuri de apă din zonă sunt însoţite atât de grinduri cât şi de braţe

părăsite şi belciuge. Există în zonă şi câţiva martori de eroziune, formaţi din roci vulcanice, ca

Belioara sau Măguriţa.

Munţii Oaşului – au înălţimi reduse între 400-600 m, închid dinspre N-E şi V

Depresiunea Oaşului. Puţinele vârfuri care ating 800 m: Frasinul şi Obârşiei, se găsesc la

extremitatea estică a teritoriului. Munţii Oaşului, intens fragmentaţi, se caracterizează prin

forme rotunde de stoguri: Gemenele de la Cămărzana, Jelejnicul de la Călineşti-Oaş, Cetăţuia

de la Gherţa Mare şi Dealul Babii de la Turţ. Ramificaţiile vestice ce au înălţimi reduse, apar sub

formă de martori de eroziune. Spre Câmpia Someşului, unde zona piemontană propriu-zisă

lipseşte, M-ţii Oaşului se prelungesc cu nişte pinteni.

Munţii Gutâiului – ramura vestică a acestor munţi, denumită Masivul Ignişului, cu

înălţimi cuprinse intre 600-1201 m, delimitează spre răsărit judeţul Satu Mare de Maramureş.

Vârfurile cele mai înalte: Pietroasa (1201 m), Ţiganul, Soci, Piatra Strungii, Călămari şi Miculi.

În dreptul vârfului Buian (1064 m), care este aşezat mai la vest, creasta principală ia o direcţie

N-NV, iar în continuare se întinde Piciorul Sălătrucului, urmat de o serie de vârfuri: Tribşorul,

Bărbunoacele, Vezăul, Vârful Mare, care depăşesc sau se apropie de 1000 m. Apoi creasta

coboară treptat până la pasul Huta, unde acest masiv se învecinează cu Munţii Oaşului.

2.2. Geologia

Din punct de vedere geologic judeţul Satu Mare se află la contactul dintre microplaca

pannonică şi cea transilvană, iar din punct de vedere geografic la extremitatea de NV a

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

27

României.

Deoarece în regiune aflorează la zi formaţiuni holocen superioare (nisipuri, pietrişuri şi

argile), şi doar local formaţiuni cristaline precambriene (zona Codru) sau formaţiuni aparţinând

eruptivului neogen (M-ţii Oaş-Gutîi), structura geologică se cunoaşte datorită cercetărilor

efectuate în anii ́60- ́70 pentru evidenţierea de zăcăminte de ape geotermale şi a eventualelor

zăcăminte de hidrocarburi.

Fundamentul regiunii este constituit din formaţiuni aparţinând autohtonului de Bihor şi

care cuprinde soclul cristalin, depozite sedimentare triasice, jurasice şi cretacic inferioare.

Cristalinul – de vârstă precambriană este formată din şisturi cristaline în facies

mezozonal (micaşisturi, gnaisse, cuarţite), cel mai apropiat afloriment al acestor formaţiuni

fiind în afara judeţului, pe teritoriul com. Şamşud (jud. Sălaj). Aceste formaţiuni au fost întâlnite

în forajele structurale de prospecţiuni între adâncimile de 1754 m şi 3005 m. Cristalinul

prezintă o tendinţă pronunţată de afundare în trepte către vest.

Peste formaţiunile sedimentare urmează o lacună de depunere, primele formaţiuni

interceptate fiind cele aparţinând depozitelor în facies de fliş de vârstă cretacic inferioară în

zona de sud a judeţului.

Cuvertura post-tectonică (depozitele sedimentare paleogene) sunt dispuse transgresiv

şi discordant peste formaţiunile cretacice. Grosimea acestor formaţiuni atinge 1000 m şi

prezintă un facise flişoid, grezos, fiind format în preponderenţă din gresii şi argile.

Formaţiunile neogene stau transgresiv şi discordant peste formaţiunile paleogene şi

sunt compuse din depozite miocene (badenian şi sarmaţian) şi pliocene în facies pannonic.

Grosimea acestor formaţiuni atinge dezvoltarea maximă de cca. 450 m la nord de mun. Carei.

Sarmaţianul este reprezentat în zonele de ramă şi în sectoarele de ridicare a fundamentului.

Formaţiunile sunt compuse din gresii şi marne cu intercalaţii de conglomerate. În general toate

aceste formaţiuni sedimentare urmează structura regiunii, având tendinţa de afundare în trepte

către vest.

Pliocenul în facies pannonic este constituit din nisipuri şi pietrişuri, urmat de argile şi

marne argiloase. Grosimea maximă a depozitelor a fost întîlnită în zona de subsidenţă majoră

Moftin – Sânnicolau de Munte, unde grosimea depozitelor ajunge la 2800 m.

În urma activităţilor vulcanice, în zona de N şi de E a judeţului, începând cu badenianul

şi până la ponţian au fost puse în loc importante roci eruptive. Depunerile au avut loc pe

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

28

principalele fracturi existente din zona de bordură bazinului Oaşului. Aceste manifestări

vulcanice se continuă pe aliniamentul M-ţilor Ţibleş – Căliman – Harghita.

Prin lucrările de prospecţiuni geologice au fost identificate roci eruptive de diverse tipuri:

microdiorite porfirice, microdiorite porfirice cuarţifere, bazalte, sticle vulcanice riolitice, bazalte,

andezite bazaltoide, andezite cu hipersten şi augit etc. Formaţiunile depuse în cele trei faze

ale eruptivului neogen prezintă intense alterări hidrotermale (sericitizări, cloritizări, propilitizări,

argilizări, bentonitizări). Activitatea vulcanică din această zonă a avut paroxismul maxim în

pannonian. Manifestările magmatice din regiune au fost însoţite şi de o intensă activitate

metalogenetică care au generat numeroase mineralizaţii de sulfuri comune cu Au şi Ag.

Mineralizaţiile sunt localizate în roci eruptive, în roci sedimentare au la contactul dintre

acestea. Zona vulcanitelor este străbătută de multe falii locale, care au determinat şi punerea

în loc a diverse mineralizări polimetalice exploatabile (de ex. Turţ, Socea, Racşa, Bixad, Vama

etc.). Mineralizaţiile sunt localizate în roci eruptive, în roci sedimentare sau la contactul dintre

acestea.

De asemenea prezintă un interes economic local şi regional carierele de andezit şi

andezit bazaltoid care furnizează materie primă pentru activităţile de construcţii (piatră brută,

piatră spartă concasată) – (Huta-Priseci, Huta-Arşiţa, Cocoşiţa, Măguricea-Turţ, Cornet) ,

pentru industria chimică şi alimentară - carierele de bentonită (Mujdeni), pentru construcţii -

cariera de sticlă vulcanică – perlit (Oraşu Nou) sau cariera de argilă comună (Tăşnad).

Cuaternarul apare la zi pe arii extinse pe întreg cuprinsul judeţului . Formaţiunile sunt

dispuse în continuitate de sedimentare peste formaţiunile pannoniene. Depozitele sunt formate

din nisipuri, pietrişuri şi argile, de vârstă holocen inferioare şi superioare. Aceste formaţiuni

larg dezvoltate sunt exploatate pentru rezervele importante de agregate minerale (nisipuri şi

pietrişuri).

2.2.1 Tectonica judeţului Satu Mare

Din punct de vedere tectonic, judeţul Satu Mare face parte din extremitatea de nord-est

a Platformei (microplăcii) Pannonice. Fazele tectonice principale, care au modelat structura

geologică a zonei au fost următoarele:

a) Faza austrică (faza mezocretacică sau barremian-cennomaniană)

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

29

b) Faza subhercinică (faza cretacic superioară sau turonian-senoniană)

c) Faza savică (faza oligocen sup.-miocen inf.)

d) Faza attică (faza sarmaţian-pannoniană)

e) Faza rhodanică (faza miocen-pliocenă)

Pricipalele elemente tectonice care domină zona sunt:

a) Falia crustală a Someşului care corespunde în cea mai mare parte cursului actual al

r.Someş

b) Scufundarea Moftin-Căuaş-Sânnicolau de Munte, corespunzător cursului r.Ier şi al văii

Crasnei Vechi

c) Ridicarea Pişcolt-Sanislău, cu axa direcţională N-S

d) Ridicarea Carei, cu axa direcţională NNE-SSV, amplasată sub mun. Carei

e) Ridicarea (horstul) Ardud-Viile Satu Mare

Caracteristică zonei este slaba prezenţă a accidentelor tectonice, formaţiunile

sedimentare aparţinătoarea cuverturii post-tectonice fiind depuse în continuitate de

sedimentare, cu tendinţă de afundare în trepte către vest ca şi fundamentul cristalin .

2.3. Seismicitatea

Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul

studiat aparţine zonei de intensitate seismică 7 şi 8 – cu perioada medie de revenire de cca.

50 ani. Pentru zona studiata parametrii seismici caracteristici sunt - zona seismică de calcul -

zona seismica: E,caracterizat prin ag=0.15g(m/sec²), si Tc=0.7sec conf. P100/1 - 2013.

2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona

Este de tip temperat-continentală moderată, cu un regim termic mai cald, cu

desprimăvărări timpurii şi precipitaţii moderate. Media termică anuală variază între 8,00 C la

poalele munţilor Oaş – Gutâi; 9,80 C la Carei şi 9,70 C la Satu Mare.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

30

Precipitaţiile anuale oscilează între 700-800 mm în zonele deluroase (până la 1200 mm

pe culmile munţilor Oaş – Gutâi) şi 400 mm la câmpie, în anii secetoşi. Media se situează la

600 mm precipitaţii anuale.

Umiditatea atmosferică se menţine destul de ridicată tot timpul anului (vara 64%, iarna 83%),

media anuală fiind de 71%, iar nebulozitatea este relativ redusă (5,5%), condiţionând un

număr însemnat de zile însorite (70-75%), cca 2000 ore /an.

Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic.

2.5. Date hidrologice si hidrogeologice

Apa de suprafata – Apele curgătoare sunt reprezentate de trei cursuri importante: Someş,

Crasna, Tur, la care adaugă Homorodul, Ier şi Talna, având o lungime totală de 285 km.

Someşul, cu un curs de 61 km pe teritoriul jud. Satu Mare, prezintă o pantă relativ mică, de

0,2-0,5‰ cu un curs liniştit (0,4 - 0,9 m/s), avînd un debit mediu de 119 mc/s.

Crasna – cu un curs de 57 km în judeţ, are în zona de câmpie o pantă foarte mică, ceea ce îi

imprimă un curs liniştit: 0,3-0,5 m/s. Debitul mediu multianual este de 4,56 mc/s la Moftin, dar

debitele fluctuează în limite deosebit de mari în funcţie de precipitaţii.

Turul – are o lungime de 66 km, cu volumele de apă cele mai mari în raport cu bazinul său

hidrografic (1210 kmp).

Principalul afluent al Turului este Talna, cu o lungime de 35 km şi r. Turţ, care preia apele din

zona de nord a judeţului.

Homorodul are o lungime de 59 km şi un bazin hidrografic de peste 600 kmp. Prin lucrările de

modernizare şi îndiguire s-au limitat efectele negative datorate creşterii nivelului apelor.

Ierul formează în jud. Satu Mare un bazin de peste 870 kmp, având iniţial un curs instabil. Prin

regularizare, a fost redată agriculturii o suprafaţă însemnată de teren.

Pe teritoriul judeţului se află 30 de lacuri artificiale, cu o suprafaţă totală de cca 800 ha, cel mai

însemnat fiind Lacul Călineşti (357 ha).

Din punct de vedere al potentialului hidraulic al subteranului - În funcţie de condiţiile

hidrogeologice, se deosebesc două medii acvifere: unul de adâncime şi unul de suprafaţă.

Apele subterane de adâncime se prezintă sub formă ascensională sau arteziană şi sub formă

de zăcământ. Etajul superior de straturi acvifere este format din ape dulci, carbonatate, la

adâncimi de 250-400 m. Apele de zăcământ din etajul inferior (800-2000 m) se ivesc la

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

31

suprafaţă ca izvoare sau ca foraje sub formă de ape minerale carbogazoase cloro-sodice, cu

proprietăţi alcaline (Bixad, Turţ, Oraşu Nou), slab sulfuroase (Luna Şes, Vama, Ghenci) sau

bicarbonatate (Tarna Mare, Valea Măriei, Noroieni, Micula) dar şi termale, la 5000 C şi chiar

peste 7000 C (Ady Endre, Satu Mare, Acâş, Carei, etc.)

Corespunzător oscilaţiilor climatice, stratul acvifer superior prezintă un nivel hidrostatic situat la

3-4 m sub nivelul suprafetei terestre în perioadele secetoase, respectiv 1-2 m în perioadele

abundente in precipitatii. În cazuri de precipitaţii extrem de bogate, nivelul acvifer ajunge la

suprafaţă, apărând procese de băltire sau chiar înmlăştiniri temporare.

2.6. Solul

Din datele furnizate de O.S.P.A. Satu Mare, cele 317.515 ha teren agricol ale judeţului Satu

Mare aparţin la 10 tipuri principale – cernoziomuri, soluri brune, soluri brune luvice, soluri

brune acide, luvisoluri albice (podzoluri), soluri hidromorfe, soluri halomorfe (sărăturate), soluri

nisipoase-nisipuri (psamosoluri), soluri puternic-excesiv erodate, soluri aluviale (de luncă) –

care se diferenţiază în 58 subtipuri de sol.

Terenurile agricole reprezintă 71,87% din totalul suprafeţei judeţului iar cele arabile 50,17%.

Pădurea ocupă 15% din totalul suprafeţei judeţului.

Repartiţia în mediu urban şi rural a suprafeţelor agricole este prezentată în tabelul urmator:

Total suprafaţă judeţ (ha)

Total suprafaţă agricolă

(ha)

Din care:

Arabil Vii Livezi Păşuni şi

fâneţe

TOTAL 441.785 317.515 222.307 3.851 7.431 83.926

Urban - 36.487 24.099 200 794 11.394

Rural - 281.028 198.208 3.651 6.637 72.532

2.7. Biodiversitatea

In ceea ce priveste vegetatia din zona analizata, mentionam ca arborii existenti sunt

reprezentati prin plopi (plopulus nigra), artari de camp (acer platanoides), castani (castaneea

sativa), salcie (salix salba), thuia (thuia occidentalis), salcam (robinia pseudacacia), tei (tilia

tomentosa), pin (pinus nigra), predominand plopul, salcia si artarul. Totodata in cadrul

amplasamentului se afla si vegetatie spontana, de slaba calitate, dezvoltata intamplator si

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

32

neintretinuta, reprezentata de paius (Festuca Valesiaca), pirul gros (Cynodon dactylon),

obsiga (Bromus tectorum).

Fauna - amplasarea obiectivului propus nu va influenta in mod negativ ecosistemele

zonei analizate, intrucat nu se poate vorbi de un ecosistem bine definit, ca urmare a amplasarii

in cadrul orasului. Se poate aprecia ca prin respectarea prevederile referitoare la spatiul verde

ce urmeaza sa se amenajeze in zona analizata, acesta poate constitui baza de dezvoltare a

unor ecosisteme adaptate contextului urban in care se gaseste amplasamentul analizat.

Mamiferele cele mai intalnite sunt urmatoarele: diverse rozatoare -popandaul,

harciogul, sobolanul,cartita,soarecele de camp.

Dintre pasarile existente in apropierea zonei analizate putem mentiona: porumbelul,

graurul, turturica. Mentionam, de asemenea, prezenta in zona a reptilelor de tipul: soparla de

camp, iar dintre insecte enumeram: lacuste, cosasi, greieri, calugarite, etc.

2.8. Proiecte de dezvoltare locala

Din analiza studiilor de fundamentare realizate pentru zona, reiese necesitatea de

adoptare a unor reglementari urbanistice care sa favorizeze realizarea unui demers

urbanistic pozitiv care sa puna in evidenta potentialul urban deosebit al amplasamentului luat

in studiu.

Dezvoltarea obiectivului analizat este generat de o investiţie majoră a cărei necesitate

este indiscutabilă şi a cărei realizare, alaturi de alte investitii importante, va genera:

- demararea procesului de expansiune al nucleelor de polarizare economica ;

- eliminarea unor disfuncţii majore de dezvoltare teritorială ;

- impact pozitiv asupra economiei locale şi regionale.

Caracterizarea cadrului urbanistic al zonei a pus accent pe dinamica dezvoltarii

teritoriale, atractivitatea economica, calitatea factorilor de mediu, precum şi elemente ale

patrimoniului natural şi construit.

2.9. Populatia

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei

declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

33

individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică.

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei

stabile a judeţului, 190,0 mii persoane (57,7%) s-au declarat români.

Municipiul SATU MARE 94948 :

români 55904 ; maghiari 35723 ; romi 1278

germani 1002 ; ucrainieni 164 ; slovaca 11

evreiasca 34 ; italiana 21 ; alte etnii 101 ; nedeclarate 710

2.10. Asezari umane si alte obiective de interes public

Zona studiată este situată în zona de nord a municipiului Satu Mare. Terenul

actualmente este zonă de locuit, cu locuinţe mici în majoritate.

Zona studiată este o zonă urbană de locuit, cu case realizate în mare parte în jurul

anilor 1950 – 1960. Există şi intervenţii mai noi, case P+1, P+2 şi P+2+M realizate mai recent.

Starea caselor de locuit, în general, este bună. Există grădini destul de mari, care servesc ca

şi „plămânii” oraşului. Funcţiunea principală este de locuinţe mici şi funcţiuni complementare

zonei de locuit. Zona studiată, este în general, un teren plat, cu denivelări nesemnificative.

Strada Lunca Sighetului cândva a fost digul Someşului, deşi o parte din terenul studiat a fost

Lunca Someşului. Terenul din zonă este un teren fertil, în multe locuri funcţionau grădinării ale

oraşului. Terenul studiat nu se află în nici o zonă protejată.

Nu există situri arheologice, monumente de arhitectură şi monumente ale naturii.

2.11. Evolutia starii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile

economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme

de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele

regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse,

diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei

prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre

om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu

natura”. Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate,

relevand o serie de efecte negative:

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

34

- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic;

- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei;

- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile

verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;

- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu

functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial –

functional al zonei;

- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4

mari categorii de factori:

• cauzate de factori de natura fizico-geografica;

• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;

• cauzate de factori de natura spatial-functionala;

• cauzate de factori de natura socio-spatiala.

Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic Zonal

Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUZ

asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,

major=2, catastrofal=3)

Măsura prevăzută în PUZ

EFECTUL nesemnificativ

minor major catastrofal

Apă X Aer X Sol X

Sănătate X Riscuri naturale X

Schimbări climatice X Conservarea resurselor X

Biodiversitate X Patrimoniu cultural si

istoric X

Constientizarea

populatiei X

0 1 12 -

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

35

In cazul in care PUZ-ul nu va fi implementat pot aparea aspecte negative ale dezvoltarii

viitoare a zonei analizate deoarece in PUG-ul actual exista interdictii pentru construire si

dezvoltare in aceasta zona a orasului.

O data aprobat impreuna cu PUZ-ul din care face parte, Regulamentul Local de

Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice

de urbanism in teritoriul considerat.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

36

Capitolul 3

CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV

Conform prevederilor actualei variante a PUZ-ului, zona aferenta acestuia poate fi

afectata din punct de vedere al factorilor de mediu, in urmatoarele situatii :

- pe perioada executiei obiectivului ;

- pe perioada exploatarii obiectivului.

Pe perioada executiei obiectivului, pot exista mai multe categorii de poluare:

� poluare fonica

Sursele de poluare fonica sunt utilajele folosite pentru mecanizarea lucrarilor. Zgomotul

produs de aceste utilaje, conform prevederilor din literature de specialitate sunt:

- excavator: 78 dB(A);

- basculanta: 70 dB(A);

- compactor: 80 dB(A).

Nivelul de zgomot produs de functionarea simultana a acestor surse este de: 83,7

dB(A). Aportul perioadelor de executie a amplasamentului la poluarea fonica a zonei este

nesemnificativ. Nivelul total de zgomot, obtinut prin adunarea energetica a nivelelor

corespunzatoare fiecarei surse in parte (executia amplasamentului si zgomotul produs de

traficul rutier in zona) nu depaseste 85 dB(A).

� deseuri

∗ Nu rezultă deşeuri periculoase.

∗ Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se

creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;

∗ Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi

inscriptionate;

∗ Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe

amplasament, fara acceptul agenţiei de mediu responsabile;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

37

∗ Deseurile rezultate din activitatile de pe amplasament sunt recuperate, in vederea

valorificarii sau eliminate prin terţi.

∗ Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori

autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.

∗ Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un

registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu.

Deseurile nevalorificate si nepericuloase rezultate din constructii vor fi stocate pe

amplasament in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana, si vor fi eliminate prin

depozitare finala la locul desemnat de autoritatile locale.

Deseurile valorificabile rezultate din constructii vor fi stocate pe amplasament in conditii

de siguranta pentru mediu si sanatatea umana si vor fi predate la unitati specializate in

valorificarea acestora.

Denumire deseu

Deseuri din constructii

Cantitate prevazuta a fi generata

(t ;mc)

Starea fizica (solid – S, lichid - L)

Cod deseu Managementul deseurilor – cantitate prevazuta a fi generata

(t/an) Valorificata Eliminata Ramasa in

stoc Beton 40 S 17 01 01 40 - -

Caramizi 35 S 17 01 02 35 - - Tigle

ceramice 15 S 17 01 03 15 - -

Lemn 20 S 17 02 01 20 - -

� aer

Pentru diminuarea impactului poluantilor generati de lucrarile de constructie asupra

calitatii aerului se vor lua urmatoarele masuri:

• stropirea cu apa a drumurilor de acces din amplasament in perioadele fara precipitatii;

• stropirea cu apa a pamantului manevrat/depozitat/depus pe amplasament, in

perioadele fara precipitatii;

• spalarea rotilor vehiculelor la iesirea din amplasament;

• utilizarea de vehicule si de utilaje ale caror emisii sunt conforme reglementarilor in

vigoare;

• oprirea motoarelor utilajelor in perioadele in care acestea nu sunt implicate in

activitatile de constructie.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

38

De asemenea, in zonele in care se va construi, se vor lua masuri pentru diminuarea

concentratiei de pulberi si praf prin acoperirea zonei cu prelate si plase fine pentru a nu

permite prafului si pulberilor sa se imprastie in zona adiacenta.

Pe perioada exploatarii obiectivului, pot exista mai multe categorii de poluare:

� poluare fonica

Sursele de poluare fonica sunt reprezentate de:

- autovehiculele sosite pentru aprovizionarea cu diverse produse;

- autovehiculele proprii ale viitorilor locatari;

- autovehiculele in tranzit.

Pe teritoriul analizat autovehiculele vor fi in stationare, pornirile si opririle repetate nu

vor depasi nivelul de zgomot stradal. Se apreciaza ca obiectivul nu va constitui o sursa de

zgomot si vibratii in perioada de exploatare.

Se apreciaza ca numarul de autovehicule ce tranziteaza zona nu va creste, iar

zgomotul facut de acestea la limita zonei construite va fi mai mic, avand in vedere calitatea cai

de rulare, noul aliniament propus pentru constructii, realizarea de zone verzi si trotuare de

protecie de-a lungul traseului propus.

Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitate:

Tipul poluarii

Sursa de

poluare

Numar surse

de poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si m

ediu

)

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere a

poluarii

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe

zone

de

prot

ectie

/res

tric

tie a

fere

nte

ob

iect

ivul

ui

Pe zone rezidential, de recreere sau alte

zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Far

a m

asur

i de

elim

inar

e/re

duce

re a

po

luar

ii

Cu

impl

emen

tare

a m

asur

ilor

de

elim

inar

e/re

duce

re a

po

luar

ii

Fonica Trafic auto

Mijloace auto in tranzit

85 dB(A)

85 dB(A)

Zone de protectie

85 dB(A)

35 dB(A) Nu se produce poluare fonica semnificativa

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

39

� deseuri

Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta deseuri

menajere, resturi de ambalaje (hârtie, carton) si materiale plastice. Acestea vor fi colectate in

recipienti din PVC si periodic vor fi eliminate prin serviciul de salubritate din zona, pe baza de

contract :

Denumire deseu

Cantitate prevazuta a fi generata

(t/an)

Starea fizica (solid – S, lichid - L)

Cod deseu Managementul deseurilor – cantitate prevazuta a fi generata

(t/an) Valorificata Eliminata Ramasa in

stoc Deseuri

menajere 1100 S 20 03 01 - 1100 -

Resturi ambalaje (hartie, carton)

250 S 15 01 01 250 - -

Materiale plastice

200 S 15 01 02 200 - -

� aer Pentru diminuarea impactului poluantilor generati in perioada de functionare a

obiectivelor din cadrul investitiei asupra calitatii aerului sunt prevazute urmatoarele masuri:

• prevederea la centralele termice a unor cosuri corect dimensionate pentru asigurarea

unei dispersii bune a poluantilor;

• utilizarea la centralele termice a gazelor naturale;

• intretinerea corespunzatoare a echipamentelor, a instalatiilor de ventilatie, precum si a

centralelor termice;

• mentinerea curateniei pe drumurile de acces si pe platformele destinate parcarii

autovehiculelor;

• oprirea motoarelor vehiculelor de marfa in perioadele de stationare in amplasament.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

40

Capitolul 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea

mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana

armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii care respecta prevederile legale

privind protectia mediului.

Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a

zonei, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu protejat, mai

bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;

si se apreciaza ca proiectul nu are impact negativ asupra mediului.

Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in

permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.

Capitolul 5

OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ

Strategia UE pentru dezvoltarea durabila (Gothenburg 2001) – Consiliul European

de la Gothenburg (2001) a adoptat prima strategie UE pentru dezvoltarea durabila (numita

SDD UE) care a fost revizuita la Bruxelles in 2006 luand in considerare propunerile Summit-

ului Mondial pentru Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg (2002).

A fost corelata cu strategia de la Lisabona adaugandu-se la obiectivele SDD cele legate

de dimensiunea sociala si economica a dezvoltarii. SEDD atrage atentia asupra tendintelor

nedurabile cu privire la schimbarile climatice si utilizarea energiei care ameninta sanatatea

publica, saracia si excluderea sociala, managementul resurselor naturale, pierderile la nivelul

biodiversitatii, utilizarea terenului si transportului.

Aspectele si obiectivele cheie prezentate in SDD UE sunt legate in mod direct de

dezvoltarea economica si de schimbarile climatice, energia curata, productia si consumul

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU



Rev.1

2014

41

durabil, conservarea si managementul resurselor naturale si provocarile dezvoltarii durabile.

Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi

legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:

- echilibrarea structurii spatial urbane;

- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;

- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;

- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;

- noi parteneriate in planificare si implementare.

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor

de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.

Propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se vor inscrie in

prevederile viitorului PUG-ului Municipiului Satu Mare si al Regulamentului aferent acestuia.

Prin masurile ce au fost prevazute in cadrul PUZ se doreste dezvoltarea economica a zonei si

rezolvarea in sistem unitar a constructiei de locuinte, precum si a utilitatilor necesare acestora.

Obiectivele de mediu s-au stabilit in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 si ale

Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele, impreuna cu tintele si indicatorii care le corespund sunt focalizate pe

factorii/aspectele mediul asupra carora PUZ analizat are impact semnificativ, pozitiv sau

negativ.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


42

Rev.1

2014

Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUZ

Aspect de mediu

Obiective de mediu Tinte Indicatori

Populatia si sanatatea umana

Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane

- crearea de locuri de munca ; - dezvoltarea activitatii economice ; - asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile pentru toti utilizatorii din zona analizata ; - asigurarea colectarii apelor uzate menajere din toate obiectivele ce se vor dezvolta in zona analizata ; - asigurarea managementului instituit pentru colectarea deseurilor ; - mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protectia sanatatii populatiei.

Numar de locuri de munca in faza de constructie si de functionare Indicatori economici specifici activitatii Venituri la bugetul local Echipamente tehnico-edilitare Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (aer, apa, sol)

Mediul urban inclusiv infrastructura rutiera

Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei

- imbunatatirea conditiilor privind traficul rutier prin modernizarea arterelor rutiere existente ; - imbunatatirea calitatii locuirii si a conditiilor sociale ; - punerea in valoare si protectia peisajului ; - ridicarea interdictiei de construire in zona ; - reglementarea modului de construire.

Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Lucrari de modernizare a infrastructurii

Mediul economic si social

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica si pentru crearea de locuri de munca

- crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii.

Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului

Solul Limitarea impactului negativ - asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - managementul corespunzator al deseurilor ; - respectarea bilatului teritorial propus.

Sistemul de management al deseurilor in relatie cu prevederile legale Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi

Flora si fauna

Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei

- respectarea legislatiei in vigoare ;

Modul de respectare a legislatiei in vigoare referitoare la amenajarea

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


43

Rev.1

2014

- respectarea indicatorilor urbanistici.

spatiilor verzi Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi

Apa Limitarea poluarii la nivelul care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor

- asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate; - realizarea de rigole pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale in reteaua stradala.

Indicatorii de calitate ai apei potabile Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Periodicitatea verificarii indicatorilor

Aerul Limitarea emisiilor de poluanti in aer la nivelul care sa nu genereze un impact semnificativ asupra aerului

- reducerea nivelurilor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de circulatie.

Modernizarea arterelor de circulatie din zona

Zgomotul si vibratiile

Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la acestea

- reducerea nivelurilor de poluare fonica si de vibratii in perimetrele adiacente obiectivelor sensibile : unitati scolare, gradinita, dispensar medical

Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori

Factorii climaticii

Limitarea emisiilor de poluanti

- asiguarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - asigurarea colectarii si evacuarii deseurilor.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Indicatorii de calitate ai aerului care sa permita evaluarea calitatii acestuia in raport cu prevederile legale

Peisajul Crearea unui peisaj adecvat - reglementarea zonei si a modului de construire in vederea asigurarii unui peisaj estetic ; - imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei ; - realizarea unor spatii publice plantate cu rol peisagistic.

Modul de respectare a prevederilor referitoare la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


44

Rev.1

2014

Capitolul 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a guvernului 195/2005 privind

protetia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată prin OUG nr.

114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de

mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare

durabilă a zonei.

Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in

mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si

evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau

program.

In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme

potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai

relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale

semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programme necesita identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in practica a prevederilor

planului avute in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,

durata sau intensitatea sa altereze un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice,

pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului ce face obiectul Planului

Urbanistic Zonal s-au stabilit sase categorii de impact, prezentate mai jos.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


45

Rev.1

2014

Categorii de impact

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Neutru Efecte pozitive si negative care sa echilibreze sau nici un efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul

implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de

mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului prin

implementarea proiectului:

Factor/Aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii

POPULATIA SI SANATATEA UMANA

- modul de asigurare a utilitatilor (alimentarea cu apa, canalizare, managementul deseurilor) ;

- calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane ;

- masuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu.

Implementarea proiectului nu va genera cantitati suplimentare de poluanti care sa determine afectarea semnificativa a calitatii factorilor de mediu. Planul va determina forme de impact pozitiv asupra conditiilor de viata ale populatiei si a sanatatii acesteia, prin prevederile cu privire la asigurarea utilitatilor publice, la conditiile de locuit si la reducerea poluarii.

MEDIUL URBAN INCLUSIV INFRASTRUCTURA RUTIERA

Formele de impact asupra calitatii si functionalitatii mediului urban, inclusiv in relatie cu obiectivele strategice de dezvoltare a zonei

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra functiilor urbane, conducand la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate functionala, cu efecte benefice asupra dezvoltarii zonei.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


46

Rev.1

2014

MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL

Criteriile de evaluare a impactului datorita implementarii proiectului a luat in considerare formele de impact socio-economic pentru urmatoarele domenii : - forta de munca ; - legaturi sociale si calitatea vietii ; - efecte socio-economice dupa implementarea

proiectului ; - masuri de diminuare si gestionare a

impactului.

Implementarea proiectului analizat va determina aparitia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio-economic printr-o organizare mai buna a terenurilor se vor crea conditii mai bune de convietuire.

SOLUL - surse potentiale de poluare a solului pe

durata constructiei obiectivelor de investitii si pe durata de viata a proiectului ;

- suprafete de sol afectate si natura acestor poluanti ;

- posibilitati de poluare a solului prin scurgeri accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor.

Implementarea proiectului va determina forme de impact pozitiv prin asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate menajere, prin asigurarea managementului deseurilor si prin asfaltarea cailor de acces, a drumurilor interioare si a platformelor de parcare.

FLORA SI FAUNA Modificarea incadrarii functionale, in zona

rezidentiala si de servicii, respectiv inlocuirea vegetatiei spontane, cu vegetatie plantata.

Implementarea proiectului analizat va conduce la imbunatirea florei si implicit a faunei din zona.

APA - calitatea apei potabile si existenta sistemelor

centralizate de alimentare cu apa potabila ; - concentratii de poluanti in apele uzate

evacuate in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala in vigoare ;

- masuri prevazute pentru protectia apelor subterane si de suprafata.

Dezvoltarea infrastructurii retelelor de alimentare cu apa si canalizare va reduce impactul asupra apelor subterane si de suprafata. Planul va determina forme de impact pozitiv asupra calitatii apelor prin colectarea si evacuarea acestora in reteaua stradala de canalizare existenta in zona.

AERUL - concentratii de poluanti in emisiile de la

sursele dirijate si sursele mobile in raport cu valorile limita prevazute de legislatia de mediu ;

- masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea utilizarii unor mijloace de transport «verzi» sau cu emisii reduse.

Implementarea obiectivelor de investitii de pe amplasamentul PUZ nu pot genera cantitati semnificative de poluanti in atmosfera, care cumulate cu cele existente sa atinga niveluri mai ridicate (pulberi, NO2, NOx, SO2, CO). Nivelul poluarii cumulate se va inscrie in limitele normativelor si stasurilor in vigoare in ceea ce priveste poluarea atmosferica.

ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

Niveluri de intensitati de zgomot si vibratii care sa nu afecteze viitorii locatari si proprietatile din vecinatate.

Creste distanta fata de zonele construite ceea ce va reduce nivelul de zgomot si vibratii.

FACTORII CLIMATICI Masuri pentru diminuarea efectelor conditiilor

climatice nefavorabile Asigurarea agentului termic necesar incalzirii spatiilor si a apei calde menajere prin racord la sursele proprii care utilizeaza tehnologii de

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


47

Rev.1

2014

ultima generatie, va contribui la reducerea gazelor cu efect de sera.

PEISAJ - modificari asupra peisajului pe scara locala ; - gradul in care proiectul se incadreaza estetic

si functional in peisajul general al zonei ; - masuri de reducere a impactului asupra

peisajului.

Implementarea proiectului va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului urban ca urmare a prevederilor privind reglementarea modului de construire, imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei, realizarea de spatii publice plantate cu rol peisagistic.

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de proiectul

analizat, a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru

fiecare din factorii de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia

impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in comparatie cu

nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a fost raportat

la masurile de prevenire/diminuare prevazute in proiect, pentru ca in final sa se evalueze

impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.

Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan

Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ

Categorie impact

Ponderea impacturilor cumulative

1 2 3 4 Sanatatea populatiei

Amplasarea in aceasta zona nu va determina efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din cadrul viitoarei investitii si din obiective din vecinatate

Pozitiv Pozitiv Pe termen lung

Implementarea obiectivelor propuse pe amplasamentul PUZ nu vor afecta calitatea factorilor de mediu si nu va crea o situatie de risc pentru sanatatea umana

Pozitiv

Dotarea zonei cu infrastructura corespunzatoare privind managementul deseurilor, alimentarea centralizata cu apa, energie electrica, canalizare, transport, ingrijirea sanatatii, ceea ce duce la cresterea gradului de confort si imbunatatirea sanatatii

Pozitiv

Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate evacuate in reteaua stradala de canalizare, monitorizarea calitatii aerului in zona

Pozitiv


Conduce la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate functionala, cu efecte benefice asupra dezvoltarii zonei.


SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


48

Rev.1

2014


Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea urbanistica a zonei, infrastructura, acces imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei

Pozitiv Semnificativ

Pozitiv Pe termen lung

Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unor obiective majore de investitii

Pozitiv

Cresterea activitatilor economice zonale dupa inceperea etapei de constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o restrangere a acesteia dupa finalizarea constructiilor

Pozitiv

Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale prin cresterea veniturilor din taxe si impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor civile locale

Pozitiv

Cresterea increderii pentru alte investitii in zona Pozitiv Stimularea unor initiative noi prin contributia proiectului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona


Solul Realizarea de zone verzi si trotuare de protectie Pozitiv Pozitiv

Pe termen lung Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Pozitiv Asiguarea managementului de colectare a deseurilor

Pozitiv

Flora si fauna Modificarea suprafetelor biotipurilor de aplasament

si categoriilor de folosinta Negativ Neutru

Pe termen lung Amenajari de spatii verzi, gradini cu pomi fructiferi,legume si flori efectuarea de plantatii de arbusti decorativi

Pozitiv

Apa Implementarea proiectului impune racordarea

obiectivelor de pe amplasament la reteaua de canalizare centralizata Excluderea modului de evacuare a apelor in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane

Pozitiv semnificativ

Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi dirijate prin burlane in reteaua stradala de canalizare

Pozitiv

Aerul Implementarea proiectului va duce la cresterea

gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor autovehiculelor si utilajelor folosite in cadrul organizarii de santier si a traficului rutier din perioada de functionare a obiectivului, dar care nu va depasi limitele admise de legislatia de mediu

Negativ Neutru Pe termen mediu

Implementarea unei infrastructuri rutiere adecvate va reduce nivelul emisiilor de poluanti in atmosfera, prin fluidizarea circulatiei

Pozitiv

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


49

Rev.1

2014

Implementarea masurilor pentru reducere nivelului emisiilor de poluanti in atmosfera

Pozitiv


Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca urmare a intensificarii traficului rutier

Negativ Pozitiv Pe termen lung

Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursa

Pozitiv

Factorii climatici Asiguarea incalzirii spatiilor si a apei calde

menajere prin montarea de centrale proprii si panouri solare


Colectarea si evacuarea apelor uzate in reteaua stradala de canalizare

Pozitiv

Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin

modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat in etapele de construire si de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului

Pozitiv Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Reabilitarea peisajului creat de constructiile existente pentru incadrarea in noul peisaj urbanistic

Pozitiv

Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra altor factori de mediu

Factor/Aspect de mediu

Factor de mediu/Aspect de mediu cu care

interactioneaza

Categorie impact

Efecte cumulate

ale poluarii factorilor de

mediu

Observatii

SANATATEA UMANA

Aer – Din evaluarile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a rezultat un impact pozitiv datorita masurilor prevazute. Nivelul emisiilor in aer va fi sub limitele admise de standardele in vigoare. In aceste conditii se considera ca si impactul asupra sanatatii populatiei va fi pozitiv.

Pozitiv Pozitiv Cumulul dintre categoriile de impact ale factorilor de mediu cu care interactioneaza factorul de mediu SANATATEA UMANA are pondere de impact pozitiv ceea ce inseamna ca implementarea proiectului nu va determina aparitia unor efecte adverse semnificative asupra sanatatii umane.

Apa – Efectul cumulat al activitatilor asupra factorilor de mediu apa este pozitiv datorita implementarii proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat. Calitatea apei este esentiala pentru sanatatea populatiei.

Pozitiv

Zgomotul si vibratiile – Impactul cumulat de zgomote si vibratii ale activitatilor actuale cu cele propuse de

Neutru

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


50

Rev.1

2014

proiect va fi neutru, avand in vedere masurile prevazute in acest sens. Factorul social-economic – Impactul cumulat produs acestui factor este unul pozitiv din toate puntele de vedere inclusiv asupra sanatatii populatiei.

Pozitiv

BIODIVERSITATEA Aerul – Evaluarile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a determinat un impact neutru datorita faptului ca nivelul emisiilor in aer, datorita masurilor prevazute va fi sub limitele admise de normativele si standardele in vigoare.

Neutru Neutru Impactul cumulat asupra factorilor de mediu aer, apa si sol are ponderea de impact neutru. Calitatea apei, aerului si solului este esentiala pentru biodiversitate. Din analiza rezulta ca biodiversitatea nu va avea de suferit in urma implementarii proiectului.

Apa – Efectul cumulat al activitatilor din proiect asupra factorului de mediu apa este pozitiv datorita implementarii proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat in cadrul amplasamentului analizat.


Solul – Impactul cumulat asupra solului este neutru datorita masurilor de prevenire si diminuare a efectelor negative a implementarii proiectului, si in acest caz si impactul asupra diversitatii datorat calitatii solului va fi unul neutru.

Neutru

SOLUL Apa – calitatea apei pluviale are o importanta deosebita asupra calitatii solului. Infiltratiile de ape pluviale poluante pot influenta calitatea solului.

Neutru Neutru Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra solului este neutru. Prin respectarea modului de coectare si evacuare a apelor uzate si a deseurilor (prevazute in PUZ) factorul de mediu sol nu va avea de suferit in urma implementarii proiectului.

Aerul – depunerile de pulberi si metale existente in emisiile rezultate de la mijloacele de transport si de la incalzirea spatiilor pot influenta calitatea solului.

Neutru

Gospodarirea deseurilor – o gospodarire necorespunzatoare a deseurilor poate duce la poluari ale solului.

Negativ

PEISAJUL Solul/Utilizarea terenului – Neutru Pozitiv Impactul cumulat

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


51

Rev.1

2014

proprietatea privata asupra terenului are un impact negativ asupra implementarii proiectului cu impunerile de reglementari si restrictii privind dezvoltarea si crearea de spatii si functiuni publice.

al celor trei factori de mediu asupra peisajului are o pondere pozitiva in schimbarea aspectului zonei.

Factorul social-economic – are un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului in ceea ce priveste sistematizarea urbanistica a zonei.

Pozitiv

Biodiversitatea – schimbarea destinatiei terenului va duce la schimbarea biodiversitatii din terenuri acoperite cu vegetatie spontana, in spatii verzi amenajate urbanistic ce va schimba substantial pozitiv peisajul zonei.

Neutru

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


52

Rev.1

2014

Capitolul 7

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX

TRANSFRONTIERA

Avand in vedere specificul acestui plan (care se refera la reglementarea urbanistica a

unei suprafete de teren), coroborat cu masurile adoptate atat pe timpul realizarii obiectivului,

cat si pe parcursul exploatarii acestuia, se apreciaza ca nu vor exista efecte asupra mediului

sau sanatatii umane in contex transfrontier.

Capitolul 8

MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE

ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor

propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,

diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului

identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus.

In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si

compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in

faza PUZ propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.

Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare

ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.

8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar

sa se aplice urmatoarele masuri:

- instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe

amplasament;

- realizarea retelei de canalizare;

- astfaltarea cailor de acces si platformelor de parcare.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


53

Rev.1

2014

Obiectivul propus, prin amplasamentul ales, prin natura activitatii propuse si capacitatea

preconizata nu va avea impact asupra calitatii solului.

8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra factorului de mediu APA

Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun

următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă, ce vor

fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare:

Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se

conecteze la reţeaua de canalizare stradala pentru a elimina scurgerile de poluanţi din fose

septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari.

Se au in vedere urmatoarele:

- evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate

de canalizare, racordate la reteaua stradala de canalizare existenta in zona;

- apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele admise

NTPA 002/2002;

- se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi

limitarea consecinţelor acestora;

- se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în canalizarea urbană şi se va

verifica modul de încadrare a indicatorilor in limita admisă conform NTPA 002/2002;

- căminele de vizitare menajere aferente vor fi curăţate ritmic şi întreţinute;

- management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in

conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme

specializate si acreditate;

- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in

apa (faza de executie);

- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza

astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de

executie).

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


54

Rev.1

2014


asupra factorului de mediu AER

- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al

prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul

camioanelor cisterna;

- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;

- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare;

- utilizarea de vehicule si utilaje performante;

- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;

- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor;

- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie

(plantatii de aliniament);

- montarea de centrale termice de ultima generatie, prevazute cu electrofiltre pentru

retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii (valorile limita garantate la emisie, sa fie sub

limita admisa prin Ordinul 462/1993).


produse de ZGOMOT

- amplasarea optimă a constructiilor prin respectarea aliniamentului propus;

- limitarea vitezei si tonajului pentru autovehicule si masini de transport;

- monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar;

- echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de zgomot;


asupra BIODIVERSITATII

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia

următoarele măsuri:

- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel

stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


55

Rev.1

2014

- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari, se va face cu respectarea tuturor

normelor legale in vigoare;

- aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la

reducerea impactului asupra florei şi faunei;

- reptilele colectate vor fi relocate in habitate neinfluntate de proiect;

- in cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor

intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate

autoritatile responsabile cu protectia mediului.


asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI

- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele

admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat

normal atat in incinta, cat si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si

confortul vecinatatilor peste limitele admise;

- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;


principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de

aliniament);

- stabilirea unei limite maxime pentru mijloacele de transport in momentul realizari

proiectului tehnic al arterei de transport ;

- dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică,

canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi

îmbunătăţirea sănătăţii;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


56

Rev.1

2014


asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI

CULTURAL

- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform

recomandărilor din regulamentul PUZ;

- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională

să poată avea un impact negativ asupra mediului;

- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde

exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios

în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;

- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al

zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;

- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile

din zonă;

- măsuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteză,limitarea tonajului, împrejmuirea

incintelor de lucru, servicii de pază pentru împiedicarea accesului persoanelor străine;

- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe

baza principiilor de dezvoltare durabilă;

- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o

monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


57

Rev.1

2014

Capitolul 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR SI

DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE

DIFICULTATI

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic si al

protejarii mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei „zero” si a

celei finale.

Varianta „0” alternativa neimplementarii proiectului

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile in

intravilan;

- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;

- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;

- pastrarea aspectului zonei fara o sistematizare urbanistica ce nu da un aspect placut

peisajului;

- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in

prezent ocupat cu cladirile fostei unitati militare;

- zona cu restrictii pentru dezvoltare;

- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.

Un proiect de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra

domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa se

implementeze, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii

economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii

locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe termen lung), a stimularii

perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a facilitatilor educative etc.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


58

Rev.1

2014

Varianta 1

- inlocuirea functiunilor incompatibile si transformarea lor in zone functionale dinamice ;

- inlocuirea indiciilor de urbanism din PUG-ul existent astfel incat in zona sa se poata

dezvolta;

- asigurarea functiuni prioritare de locuinte colective si individuale, care sa valorifice cat

mai bine potentialul deosebit al terenului, care este apropiat de zona centrala a orasului si

beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura rutiera, transport in comun si retele

edilitare;

- asigurarea in acelasi timp a unei mixitati functionale necesare unei locuiri de calitate,

asociind locuintelor si dotarile comerciale, serviciile si celelalte dotari specifice ;

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al

protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei

„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în

continuare.

In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta

neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.

Factor de

mediu/aspect de mediu

Variante Comentarii Varianta „zero” Varianta 1

(varianta aleasa) 1 2 3 4

Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung ca urmare a faptului ca pe amplasamentul analizat din cauza interdictiilor din PUG nu se pot face investitii majore in modernizarea retelelor de apa.

Se va intretine si moderniza sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale.

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zona, precum si de traficul rutier existent in zona.

Prin implementarea proiectului, nivelul poluanţilor nu va creşte semnificativ. Datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa, iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Activităţile propuse pentru dezvoltarea zonei în domeniul rezidentei şi al serviciilor vor fi asociate ca surse suplimentare de poluanţi faţă de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


59

Rev.1

2014

tehnicile şi măsurile de reducere a impactului prevazute.

Aspecte social-economice

In prezent zona este una partial blocata, nefiind posibil realizarea de constructii noi care sa atraga tineret.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu.

Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta “zero”.

Zgomot si vibratii Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - traficul rutier corespunzator zonei; - activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea propusa. Datorita masurilor prevazute prin proiect, impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.

Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa aparea prin implementarea PUZ, vor fi prevazute in faza de proiect tehnict măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare.

Sol Mentinerea situatiei existente poate conduce la aparitia pe amplasamentul analizat a depozitarilor necontrolate de deseuri menajere si a resturilor de materiale de constructii. In aceste conditii factorul de mediu sol va fi afectat pe termen lung, gradul de contaminare al acestuia fiind greu de apreciat.

Proiectul propune asigurarea masurilor necesare protejarii factorului de mediu sol, dar si conditiilor necesare functionarii obiectivului analizat la standarde ridicate. Masurile adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate, pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor generatate au efecte pozitive atat asupra solului, cat si asupra aerului si apei subterane, cu implicatii

Impactul produs asupra solului in perioada de construire va fi reprezentat de afectarea unor suprafete de teren pentru organizarea de santier, fara a implica degradarea/contaminarea solului. Dupa finalizarea lucrarilor de construire, solul afectat de organizarea de santier va fi remediat prin replantări de spaţii verzi.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


60

Rev.1

2014

directe asupra sanatatii populatie.

Utilizarea terenului In prezent zona are un aspect destructurat,condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică.

Se va schimba aspectul zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului; Se va asigura accesul la una din arterele principale ale municipiului prin realizarea unor strapungeri stradale . Se vor construi zone verzi si locuri de joaca pentru copii.

Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUZ. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Biodiversitatea In cadrul amplasamentului analizat exista vegetatie spontana fara valoare dendrologica

Proiectul propune ca o parte importanta din suprafaţa amplasamentului PUZ să fie destinată zonelor verzi şi plantaţiilor în aliniament. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra biodiversitatii din incinta. Singurul impact va fi acela ca vegetatia dezvoltata intamplator va fi inlocuita cu spatii verzi plantate ce pot constitui habitate pentru diferite specii de insecte/animale adaptate conditiilor urbane.

Impactul negativ suferit în etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si plantaţii în aliniament. Proiectul oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind pozitiv, prin intretinerea spatiilor verzi create.

Peisajul In situaţia actuală peisajul are un aspect neconform cu zona din imediata vecinatate Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar constructiile din incinta vor continua sa se deterioreze, conducand la o imagine necorespunzător unei aşezări urbane.

Sistematizarea urbană prevăzută în PUZ va da zonei aspectul urban –rezidential, cu o infrastructură corespunzătoare cu spaţii verzi şi plantaţii în aliniament

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Sanatatea populatiei Acesul in unele zone se face dificil, iar in conditii de iarna interventia in zona este ingreunata.

Se vor asigura conditii de acces mai rapid si sigur pentru autospecialele de interventie.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


61

Rev.1

2014

“zero”

Varianta finala – varianta in care se va implementa planul

Din analiza planului de reglementari pe care sunt pozitionate principalele obiective ce

urmeaza sa se realizeze, se poate constata ca amplasamentul acestora a fost bine ales,

tinandu-se cont atat de vecinatati, cat si de arterele de circulatie din zona. Prin respectarea

plansei de reglementari anexate proiectului in aceasta varianta, imaginea de ansamblu a zonei

analizate se va imbunatatii simtitor, fiind in concordanta cu tendinta de dezvoltare a

municipiului.

Noile functiuni propuse pentru zona analizata si tratate in prezenta documentatie, sunt

compatibile cu evolutia administrativa, economica si sociala a Municipiului Satu Mare. Modul

de amenajare al zonei a fost gandit in conformitate cu optiunile beneficiarului si administratiei

locale si a avut in vedere utilizarea eficienta a spatiului.

Investitia se va integra rapid in dinamica economica regionala avand in vedere contextul

amintit, generand in acelasi timp locuri de munca pentru populatia locala.

Varianta finala conduce la urmatoarele avantaje:

- cresterea economica locala si regionala;

- se vor crea noi locuri de munca;

- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea

conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;

- alimentarea cu apa in sistem centralizat printr-un bransament la reteaua stradala;

- colectarea apelor uzate si evacuarea acestora in reteaua stradala de canalizare;

- accesul rapid la una din arterele principale ale municipiului;

- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.

Varianta finala se va stabili in urma preluarii tuturor sugestiilor si conditiilor discutate cu

avizatorii si va respecta toate analizele sectoriale rezultate in urma consultarilor separate,

discutiile in sedintele tehnice de avizare si a avizelor deja emise.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


62

Rev.1

2014

Capitolul 10

MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUZ

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,

din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv

la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute.

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.

Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are

în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUZ.

Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât obţinerea şi

înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii

PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere

ce pot fi întreprinse).

Programul de monitorizare a implementarii PUZ are ca scop:

- urmarirea implementarii PUZ, a modului in care obiectivele specifice ale PUZ sunt indeplinite;

- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea

si marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea

previziunilor privind impactul si concluziile SEA);

- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efectelor adverse

si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile

desprinse de SEA;

- identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii impactului asupra

mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Programul de monitorizare a implementarii PUZ trebuie sa urmareasca:

- Planul de monitorizare privind implementarea PUZ;

- Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUZ.

Sistemul de monitorizare propus ia în considerare faptul că, în cadrul monitorizării

factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu să se facă diferenţierea

între impactul de mediu ale PUZ şi impactul altor activităţi/intervenţii din vecinătatea

amplasamentului PUZ.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


63

Rev.1

2014

Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante

specificate anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu care pot fi

puternic influenţate de implementarea PUZ.

Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a

efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului.

Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUZ-ul propus asupra

mediului, evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.

Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectului ar trebui obţinute la sfârşitul

proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic.

RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA

Întregul sistem de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:

- proiectantul va acorda asistenţă tehnică în timpul realizării acestor obiective pentru a

urmării respectarea regulilor de protecţie a mediului propuse prin proiect;

- monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii;

- examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în

cazul indicatorilor de mediu;

- iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative PUZ;

- comunicarea rezultatelor monitorizării;

- asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUZ către toţi factorii

interesaţi.

In tabelul de mai jos se prezinta propunerile privind monitorizarea efectelor

semnificative ale implementarii planului analizat asupra factorilor/aspectelor de mediu cu

relevanta pentru acest plan.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


64

Rev.1

2014

Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu si de performanta

Factor/Aspect de mediu

Indicatori Frecventa Monitorizarii/raportarii

catre APM Braila

Organizatii responsabile


Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol)

Semestriala Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera

Lucrari de modernizare a infrastructurii Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite

Semestrial Autoritatile administratitiei publice locale


Crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului

Semestrial Autoritatile administratitiei publice locale

Solul Sistemul de management al deseurilor in relatie cu prevederile legale Gradul de ocupare a terenului Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Periodicitatea verificarii indicatorilor

Anual Municipiul Satu Mare

Flora si fauna Modul de respectare a legislatiei in vigoare Suprafete spatii verzi nou infiintate/amenajate (exprimate in mp, %) Periodicitatea verificarii indicatorilor


Apa Indicatorii de calitate ai apei potabile Indicatorii de calitate ai apelor evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Periodicitatea verificarii indicatorilor

Permanent/semestrial Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica

Aerul Reducerea nivelurilor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de circulatie Periodicitatea verificarii indicatorilor

Semestrial Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica



Semestrial Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica

Factorii climatici



Peisajul Modul de respectare a prevederilor referitoare la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora


SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


65

Rev.1

2014

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal “ Stabilirea traseului arterei majore de

circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu” constă în crearea

cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor de

organizare urbanistică a zonei propuse pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu

zonele adiacente.

Proiectul PUZ stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi

reglementările aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea,

PUZ stabileşte reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la

obiectivele de utilitate publică.

Referitor la gradul in care proiectul propus va crea un cadru pentru dezvoltarea

ulterioara a altor programe care sa duca la ridicarea economica a regiunii, acesta va contribui

in mod evident la crestere economica, atat in mod direct, prin castigurile incasate, cat si

indirect, prin investitiile adiacente in infrastructura care vor putea deservi si populatia locala.

In ceea ce priveste relevanta PUZ-ului propus din perspectiva promovarii dezvoltarii

durabile, trebuie mentionat ca in elaborarea acestuia s-a avut in vedere dezideratele

durabilitatii si anume: politica si o gospodarire ecologica a mediului cu resursele sale

regenerabile si ameliorarea calitatii mediului, ponderarea consumurilor energetice, mai ales a

celor sub forma de combustibili fosili, alocarea capitalului necesar unor investitii rentabile etc.

Cat priveste impactul asupra mediului datorat amenajarilor prevazute de prezentul PUZ,

trebuie luat in considerare atat cel din faza de executie, cat si cel din faza de functionare.

Formele de impact asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice

tuturor santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de

intensitate redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Se considera ca geosistemele afectate (in special apa, aer, sol, componenta vie, populatia din

zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de executie.

Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia unor

dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a activitatilor de

santier. In perioada de functionare a complexului rezidential, se poate vorbi mai degraba de

cresterea presiunii antropice asupra teritoriului, care poate atrage dupa sine si efecte negative

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


66

Rev.1

2014

asupra factorilor de mediu. Cat priveste fenomenele de risc antropic ce s-ar putea declansa,

inmagazinate in manifestarea abuziva a interventiei asupra elementelor naturale, se va incerca

adaptarea proiectului la conditiile de functionare optima a structurilor preexistente si se va

evita introducerea unor elemente perturbatoare in functionalitatea subsistemelor ce vor deservi

investitia.

Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt:

Zona studiată se situează pe malul drept al râului Someş între digul de apărare (zona

bazei OGA) intersecţia cu str.Diana, până la intersecţia str. Porumbeilor cu str. Aurel Vlaicu cu

B-dul Unirii. Traseul propus se situează pe amplasamentul propus între digul de apărare str.

Gabriel Georgescu în continuare str. Sighişoara, str. Lunca Sighet (sens unic), str. Oradea

(sens unic) până în dreptul imobilului cu Nr. 22.

Între str. Lunca Sighet şi str. Miron Costin se propune o străpungere prin proprietăţi

private în lungime de 180,00 m şi lăţime de 13,00 ÷ 15,00 m, în continuare traseul se

suprapune pe amplasamentul actual al străzii Sighetului (între str. Miron Costin şi str.

Gheorghe Magheru).

Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe o

lungime de 110,00 m.

Traseul în continuare se dezvoltă prin str. Porumbeilor la str. Aurel Vlaicu – b-dul Unirii.

La aspectul dezolant al celor trei zone contribuie inexistenţa posibilităţii de circulaţie şi a

unei concepţii de realizare a unor artere de circulaţie cu evitarea zonei centrale al municipiului.

Acesta este delimitata de urmatoarele repere si anume:

� nord – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;

� est – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;

� sud – digul Somesului;

� vest – case cu gradini – statia de epurare a municipiului Satu Mare.

Prezenta propunere de arteră majoră de circulaţie realizează o circulaţie fluentă. Sunt

necesare realizarea unor zone noi de străzi prin străpungeri între str. Lunca Sighet şi Miron

Costin, respectiv între str. Magheru şi Liviu Rebreanu.

Pentru aceste lucrări sunt necesare demolări de case şi exproprieri de terenuri.

Nr.case demolate: 10 clădiri cu 9 proprietari.

Suprafaţa de teren expropriat: 1,09 ha de la 25 proprietari

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


67

Rev.1

2014

Din care: Sediu OGA: 0,06 ha

Proprietăţi particulare: 1,03 ha

Podul cu 2 benzi de circulaţie se continuă cu 2 benzi pe str. Sighişoara, pe str. Oradea

şi Lunca Sighetului. Se propun sensuri unice, pentru a reduce exproprierile de terenuri.

Urmează străpungeri între str. Lunca sighetului şi Miron Costin cu 2 benzi de circulaţie, str.

Sighetului tot cu 2 benzi.

Străpungerea între str. Magheru şi Liviu Rebreanu va fi cu 2 benzi de circulaţie, iar str.

Porumbeilor care colectează circulaţia şi din zona B-dul Unirii şi str. Aurel Vlaicu etc. se

propune cu 4 benzi de circulaţie.

Intersecţia str. Porumbeilor colţ cu b-dul Unirii se va rezolva cu sens giratoriu fiind o

intersecţie foarte circulată.

Propuneri de clădiri noi, mobilare traseu, arteră majoră de circulaţie: Clădirile P+1, P+2M în stare bună, realizate în ultimii ani, se propun spre menţinere.

Clădirile cu regim de înălţime parter se propun spre înlocuire treptată, în funcţie de

cerinţa socială.

Regim de înălţime propus: P+1, P+1+M, P+2, P+2+M.

POT . 40% maxim

CUT: 2,00 maxim.

Se instituie aliniamentele stradale care trebuie respectate.

Aliniamentele stradale permit lărgirea traseului existent şi propus actualmente cu 2

benzi, în caz că va fi necesar într-o perspectivă mai îndepărtată.

Distanţele dintre vecini se vor realiza conform Codului Civil şi Normelor sanitare.

Se propune prin Desfăşurări stradale, înălţimea minimă şi maximă a clădirilor noi

propuse.

Funcţiunea de bază este cea de locuit şi funcţiuni complementare zonei de locuit.

Sediul OGA – lângă digul Someşului rămâne pe amplasament, se vor demola 2 clădiri

care se vor reconstrui pe amplasamentul existent pe incinta micşorată.

Pe traseul arterei majore se pot realiza locuinţe cu spaţii libere la parter, în jurul

sensului giratoriu. Pe B-dul Unirii se propune obligatoriu spaţii libere la parter cu funcţiuni

complementare zonei de locuit. Acest sens giratoriu este la intersecţia a două artere majore de

circulaţie care trebuie să fie şi un element urban cu importanţă.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


68

Rev.1

2014

Valorificarea cadrului natural

Zona studiată este un teren intravilan construit cu locuinţe mici.

Propunerile din prezenta documentaţie au rolul de a valorifica superior acest teren,

realizând o arteră majoră de circulaţie într-un cartier rezidenţial de locuinţe.

În prima fază trebuie realizate cele două străpungeri de străzi cu demolarea unor case,

după care se poate realiza înlocuirea fondului construit, după cerinţa socială.

Modernizarea circulaţiei

Prin Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, s-a impus rezolvarea

următoarelor disfuncţionalităţi:

- reorganizarea circulaţiei carosabile la nivelul creşterii traficului în municipiu;

- eliminarea tranzitării auto a zonei centrale istorice;

- asigurarea fluenţei traficului rutier intern prin îmbunătăţiri de curbe şi intersecţii prin

realizarea unor străpungeri de străzi.

Prin amplasarea noului obiectiv se impune remodelarea arhitectural-urbanistică şi

funcţională a zonei.

Din concluziile Planului Urbanistic General menţionăm că municipiul a devenit, prin

poziţia sa geografică, în condiţiile existenţei punctelor de trecere a frontierei de la Petea,

respectiv Halmeu, un punct de tranzit pe relaţiile internaţionale care se desfăşoară în zonă.

Zona afectată circulaţiei rutiere necesită creşterea suprafeţei, modernizarea, realizarea

de noi trasee, degajarea zonei centrale de trafic greu şi de tranzit.

Cu privire la reglementările propuse pentru P.U.Z. pentru organizarea zonei de

circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu, menţionăm:

- s-a stabilit limita zonei studiate P.U.Z.;

- se instituie interdicţie temporară de construcţie până la definitivarea documentaţiilor

pentru investiţie:

- s-a stabilit posibilitatea de realizare a rampei de acces pe malul drept al râului

Someş între axul digului de apărare (intersecţia cu str. Diana) şi intersecţia cu str.

Gabriel Georgescu, inclusiv profilul transversal caracteristic pentru rampa de acces;

- s-au stabilit profilele transversale caracteristice pe traseul arterei majore, studiat

între str. Diana şi intersecţia cu B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


69

Rev.1

2014

Descrierea soluţiei de organizare urbanistică

Criteriile principale de organizare urbanistică au fost, în principal, următoarele:

- descongestionarea şi reorganizarea circulaţiei carosabile în municipiu;

- extinderea sau refacerea, după caz, a infrastructurii tehnico-edilitare;

Organizarea circulaţiei – căile de comunicaţie

Organizarea circulaţiei municipiului Satu Mare se fundamentează pe caracteristicile

traficului actual şi de perspectivă, preluând prevederile din Planul Urbanistic General.

Prin poziţia sa geografică la limita de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul Satu

Mare a devenit un punct de tranzit prin existenţa punctelor de trecere a frontierei de la Petea,

respectiv Halmeu, pe relaţii internaţionale.

Dezvoltarea echipării edilitare Alimentarea cu apă

În vederea rezolvării alimentării cu apă a zonei respective se propune realizarea unei

reţele de apă din conducte de polietilenă PE 90-110 mm pe toate străzile noi propuse, montate

în zone verzi.

Reţeaua de apă propusă se va racorda la reţeaua existentă pe str. Lunca Sighetului şi

Miron Costin, respectiv pe str. Sighetului şi Liviu Rebreanu şi va avea o lungime de cca.300 m.

Canalizarea

Pentru rezolvarea canalizării zonei în cauză se propune realizarea unei reţele de

canalizare noi propuse.

Canalizarea respectivă se va descărca în canalele existente în zona studiată, în funcţie

de debitele rezultate în condiţii de teren.

Reţeaua de canalizare nouă se propune din tuburi de PVC având Dn 300 ÷ 400 mm cu

lungimea totală de cca. 300 m.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


70

Rev.1

2014

Alimentarea cu gaze naturale

Pe străzile noi propuse se va realiza reţea de gaze naturale de presiune redusă de

unde se vor executa branşamentele.

Reţeaua de gaze se va realiza din ţevi de polietilenă montate subteran, de preferinţă în

zone verzi.

Alimentarea cu caldura si apa calda menajera

Sistemul de asigurare a agentului termic este cel individual cu centrale proprii pe

combustibili solizi si gazosi.

Retele telefonice

Noile investitii se vor racorda la reteaua existenta in zona. Se vor crea conditiile

racordarii la retele moderne de telecomunicatii.

Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se va asigura, în continuare, din

sursele existente şi în prezent. Posturile de transformare existente se vor menţine atât ca

amplasament cât şi ca putere.

Având în vedere tendinţa de dezvoltare a zonei, realizarea unei artere majore de

circulatie, se propune construirea unui sistem de distributie capabil să acopere atat necesitatile

energetice ale serviciilor publice zonale (iluminat stradal) cât şi necesităţile private. S-a

prevazut un sistem de distribuţie realizat pe stâlpi cilindrici din beton centrifugat, echipate cu

corpuri de ilummunat de 9m înălţime, amplasate la un interval de 25-30m, care asigura, pe

lângă iluminatul public, şi susţinerea reţelei trifazate de alimentare a consumatorilor casnici.

Realizarea lucrărilor electroenergetice propuse implica execuţia c.c.a. 1,2 km reţele

aeriene de joasa tensiune.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


71

Rev.1

2014

Protecţia mediului

Propunerile şi măsurile de intervenţie urbanistice sunt :

- construcţiile permise a fi autorizate sunt locuinţe P+2+M; P+2; P+1+M; P+1

cu şi fără spaţii libere la parter precum şi instituţii şi servicii publice cu

excepţia celor de prestări servicii cu efecte poluante;

- canalizarea menajeră va fi racordată la reţeaua de canalizare din zonă;

- deşeurile menajere vor fi transportate la groapa de gunoi a judeţului cu

ajutorul unei firme autorizate;

- zona de locuinţe va căpăta un aspect urban mai pronunţat, demn de o arteră

majoră de circulaţie;

- prin propunerile de modernizare a străzilor existente sau propunerile de străzi

noi vor fi eliminate disfuncţionalităţile din domeniul căilor de comunicaţie şi al

reţelelor edilitare majore.

Obiective de utilitate publică

Obiectivele de utilitate publică propuse sunt :

- realizare de străzi noi, străpungeri

- echipare edilitară pe străzile propuse;

- reamenajare sediu OGA;

Zona studiată este o zonă cu precădere rezidenţială, deci funcţiunea propusă este cea

de locuire.

Locuinţele propuse pot avea funcţiuni complementare, care să nu deranjeze funcţiunea

de bază.

Conform Legii 213/1998 au fost identificate următoarele tipuri de proprietate asupra

terenului :

- teren proprietate publică de stat de interes local (străzi, trotuare)

- terenuri proprietate privată de stat de interes local (sediu OGA)

- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice.

Circulaţia terenurilor

Pentru realizarea străzilor noi (străpungeri) corecturile de intersecţii, realizarea de

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


72

Rev.1

2014

sensuri giratorii este necesară exproprierea unor terenuri în interes public.

- terenuri propuse pentru trecere din proprietate privată în proprietate publică de stat.

Gospodaria de deseuri menajere

Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta urmãtoarele

deseuri:

- gunoaie menajere - cod 20 03 01;

- resturi de ambalaje (hârtie, carton) - cod 15 01 01;

- materiale plastice - cod 15 01 02;

- gunoiul stradal - cod 20 03 03.

Deseurile specificate mai sus vor fi depozitate în containere tip si se vor ridica de câte

ori va fi necesar prin intermediul serviciului de salubrizare din zona, cu care urmeaza sa se

incheie un contract.

Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective), precum si orice unitate cu

caracter lucrativ, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere

in containere. In spatii special amenajate la parterul cladirii sau in platforme care sa respecte

distanta de protectie de minim 5 m fata de cea mai apropiata fereastra a apartamentelor din

blocurile de locuinte, conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1935/13.09.1996. La nivelul

fiecarei grupari de locuinte va fi amenajata o platforma pentru colectarea selectiva a

deseurilor.

Din punct de vedere al deseurilor eliminate la depozitele de colectare, se va urmari

scaderea cantitatii acestora prin colectarea selectiva a deseurilor reciclabile din cantitatea de

deseu general.

Ambalajele din carton, hârtie si altele asemãnãtoare, vor fi valorificate prin centrele de

colectare sau prin unitãti interesate, cu care se va încheia un contract.

Gunoaiele menajere vor intra în circuitul de evacuare existent in zona.

Gunoiul stradal - cod 20 03 01, frecvent, cât si cel rezultat de la curãteniile generale de

primãvarã si varã, vor fi depozitate în containere si vor fi evacuate la groapa de gunoi.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


73

Rev.1

2014

Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării proiectului ce face

obiectul planului urbanistic zonal

Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” – respectiv

neimplementarii proiectului sunt:

- pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor;

- păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un

aspect plăcut peisajului;

- lipsa oportunităţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin

posibilităţile de dezvoltare a zonei industriale şi a zonelor destinate serviciilor;

- lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila;

- lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale;

- lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de

teren;

- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si

functiuni cu caracter public.

Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si

perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila.

Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential asupra

domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza a se

implementa, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii

economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii

locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe termen lung), a stimularii

perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a facilitatilor educative etc.

Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea proiect prin

contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.

In urma analizei efectuate, rezulta ca functiunile propuse a se implementa vor afecta

mediul in limite admisibile.

In vederea realizarii lucrarilor de constructii necesare implementarii proiectului se va

depune ulterior documentatia tehnica de obtinere a “Acordului de Mediu”. Se vor aplica toate

masurile de prevenire/reducere a impactului propuse in cadrul prezentului raport.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


74

Rev.1

2014

Se va monitoriza evolutia factorilor de mediu pe toata perioada implementarii planului,

cu modificari asupra acestuia daca va fi cazul.

Evolutia starii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile

economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme

de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele

regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse,

diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei

prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre

om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu

natura”.

Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate,

relevand o serie de efecte negative:

- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic;

- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei;

- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile

verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;

- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu

functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial –

functional al zonei;

- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4

mari categorii de factori:

• cauzate de factori de natura fizico-geografica;

• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;

• cauzate de factori de natura spatial-functionala;

• cauzate de factori de natura socio-spatiala.

Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic Zonal

Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUZ

asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,

major=2, catastrofal=3)

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


75

Rev.1

2014

Măsura

prevăzută în

PUZ

EFECTUL

nesemnificativ minor major catastrofal

Apă X

Aer X

Sol X

Sănătate X

Riscuri naturale X

Schimbări

climatice

X

Conservarea

resurselor

X

Biodiversitate X

Patrimoniu

cultural si

istoric

X

Constientizarea

populatiei

X

0 1 10 -

In cazul in care PUZ-ul nu va fi implementat pot aparea aspecte negative ale dezvoltarii

viitoare a zonei analizate deoarece in PUG sunt prevazute o serie de interdictii pentru zona

studiata.

O data aprobat impreuna cu PUZ-ul din care face parte, Regulamentul Local de

Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice

de urbanism in teritoriul considerat.

Obiective de protectia mediului relevante pentru PUZ

Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi

legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:

- echilibrarea structurii spatial urbane;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


76

Rev.1

2014

- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;

- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;

- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;

- noi parteneriate in planificare si implementare.

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor

de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.

Propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se vor inscrie in

prevederile PUG-ului Municipiului Satu Mare si al Regulamentului aferent acestuia. Prin

masurile ce au fost prevazute in cadrul PUZ se doreste dezvoltarea economica a zonei si

rezolvarea in sistem unitar a constructiei de locuinte, precum si a utilitatilor necesare acestora.

Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUZ

Aspect de

mediu

Obiective de mediu Tinte Indicatori


Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane

- crearea de locuri de munca ; - dezvoltarea activitatii economice ; - asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile pentru toti utilizatorii din zona analizata ; - asigurarea colectarii apelor uzate menajere din toate obiectivele ce se vor dezvolta in zona analizata ; - asigurarea managementului instituit pentru colectarea deseurilor ; - mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protectia sanatatii populatiei.

Numar de locuri de munca in faza de constructie si de functionare Indicatori economici specifici activitatii Venituri la bugetul local Echipamente tehnico-edilitare Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (aer, apa, sol)


Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei

- imbunatatirea conditiilor privind traficul rutier prin modernizarea arterelor rutiere existente ; - imbunatatirea calitatii locuirii si a conditiilor sociale ; - punerea in valoare si protectia peisajului ; - reglementarea modului de construire.

Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Lucrari de modernizare a infrastructurii

Mediul economic si

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica si pentru

- crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor

Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


77

Rev.1

2014

social crearea de locuri de munca

comerciale si de servicii pentru diferite domenii.

Solul Limitarea impactului negativ

- asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - managementul corespunzator al deseurilor ; - respectarea bilatului teritorial propus.

Sistemul de management al deseurilor in relatie cu prevederile legale Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi

Flora si fauna

Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei

- respectarea legislatiei in vigoare ; - respectarea indicatorilor urbanistici.

Modul de respectare a legislatiei in vigoare referitoare la amenajarea spatiilor verzi Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi

Apa Limitarea poluarii la nivelul care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor

- asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate; - realizarea de rigole pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale in reteaua stradala.

Indicatorii de calitate ai apei potabile Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Periodicitatea verificarii indicatorilor

Aerul Limitarea emisiilor de poluanti in aer la nivelul care sa nu genereze un impact semnificativ asupra aerului

- reducerea nivelurilor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de circulatie.

Modernizarea arterelor de circulatie din zona


Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la acestea

- reducerea nivelurilor de poluare fonica si de vibratii in perimetrele adiacente obiectivelor sensibile : unitati scolare, gradinita, dispensar medical


Factorii climaticii

Limitarea emisiilor de poluanti

- asigurarea incalzirii spatiilor si a apei calde menajere prin montarea de centrale proprii de ultima generatie si a panourilor solare ; - asiguarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - asigurarea colectarii si evacuarii deseurilor.


Peisajul Crearea unui peisaj adecvat

- reglementarea zonei si a modului de construire in vederea asigurarii unui peisaj estetic ; - imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei ; - realizarea unor spatii publice plantate cu rol peisagistic.

Modul de respectare a prevederilor referitoare la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


78

Rev.1

2014

Potentialele efecte semnificative asupra mediului

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a guvernului 195/2005 privind

protecia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată prin OUG nr.

114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de

mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare

durabilă a zonei.

Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in

mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si

evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau

program.

In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme

potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai

relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale

semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.

Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ

Categorie impact

Ponderea impacturilor cumulative

1 2 3 4 Sanatatea populatiei

Amplasarea in aceasta zona nu va determina efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din cadrul viitoarei investitii si din obiective din vecinatate


Implementarea obiectivelor propuse pe amplasamentul PUZ nu vor afecta calitatea factorilor de mediu si nu va crea o situatie de risc pentru sanatatea umana

Pozitiv

Dotarea zonei cu infrastructura corespunzatoare privind managementul deseurilor, alimentarea centralizata cu apa, energie electrica, canalizare, transport, ingrijirea sanatatii, ceea ce duce la cresterea gradului de confort si imbunatatirea sanatatii

Pozitiv

Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate evacuate in reteaua stradala de canalizare, monitorizarea calitatii aerului in zona

Pozitiv


Conduce la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate functionala, cu efecte benefice asupra dezvoltarii zonei.


SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


79

Rev.1

2014


Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea urbanistica a zonei, infrastructura, acces imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei


Pozitiv Pe termen lung

Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unor obiective majore de investitii

Pozitiv

Cresterea activitatilor economice zonale dupa inceperea etapei de constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o restrangere a acesteia dupa finalizarea constructiilor

Pozitiv

Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale prin cresterea veniturilor din taxe si impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor civile locale

Pozitiv

Cresterea increderii pentru alte investitii in zona Pozitiv Stimularea unor initiative noi prin contributia proiectului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona


Solul Realizarea de zone verzi si trotuare de protectie Pozitiv Pozitiv

Pe termen lung Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Pozitiv Asiguarea managementului de colectare a deseurilor

Pozitiv

Flora si fauna Modificarea suprafetelor biotipurilor de aplasament

si categoriilor de folosinta Negativ Neutru

Pe termen lung Amenajari de spatii verzi, gradini cu pomi fructiferi,legume si flori efectuarea de plantatii de arbusti decorativi

Pozitiv

Apa Implementarea proiectului impune racordarea

obiectivelor de pe amplasament la reteaua de canalizare centralizata Excluderea modului de evacuare a apelor in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane


Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi dirijate prin burlane in reteaua stradala de canalizare

Pozitiv

Aerul Implementarea proiectului va duce la cresterea

gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor autovehiculelor si utilajelor folosite in cadrul organizarii de santier si a traficului rutier din perioada de functionare a obiectivului, dar care nu va depasi limitele admise de legislatia de mediu

Negativ Neutru Pe termen mediu

Implementarea unei infrastructuri rutiere adecvate va reduce nivelul emisiilor de poluanti in atmosfera, prin fluidizarea circulatiei

Pozitiv

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


80

Rev.1

2014

Implementarea masurilor pentru reducere nivelului emisiilor de poluanti in atmosfera

Pozitiv


Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca urmare a intensificarii traficului rutier

Negativ Pozitiv Pe termen lung

Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursa

Pozitiv

Factorii climatici Asiguarea incalzirii spatiilor si a apei calde

menajere prin montarea de centrale proprii si panouri solare


Colectarea si evacuarea apelor uzate in reteaua stradala de canalizare

Pozitiv

Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin

modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat in etapele de construire si de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului

Pozitiv Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Reabilitarea peisajului creat de constructiile existente pentru incadrarea in noul peisaj urbanistic

Pozitiv

Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse asupra mediului

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor

propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,

diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului

identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus.

In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si

compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in

faza PUZ propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.

Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare

ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.

Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra

factorului de mediu SOL, SUBSOL

Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar

sa se aplice urmatoarele masuri:

- conectarea managementului durabil al gestionarii deseurilor existent la nivelul

municipiului Satu Mare cu cel din zona studiata;

- realizarea retelei de canalizare;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


81

Rev.1

2014

- realizarea fasiilor verzii de-a lungul arterei majore de circulatie.

Obiectivul propus, prin amplasamentul ales, prin natura activitatii propuse si capacitatea

preconizata nu va avea impact asupra calitatii solului.


factorului de mediu APA

Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun

următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă, ce vor

fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare. Se va impune obligativitatea tuturor

construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se conecteze la reţeaua de canalizare stradala

pentru a elimina scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari

neautorizate in emisari.

Se au in vedere urmatoarele:

- evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate

de canalizare, racordate la reteaua stradala de canalizare existenta in zona;

- apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele admise

NTPA 002/2002;

- se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi

limitarea consecinţelor acestora;

- se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în canalizarea urbană şi se va

verifica modul de încadrare a indicatorilor in limita admisă conform NTPA 002/2002;

Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate

în canalizare, vor urmări în permanenţă calitatea apelor uzate deversate;

- căminele de vizitare menajere şi pluviale aferente vor fi curăţate ritmic şi întreţinute;

- management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in

conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme

specializate si acreditate;

- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in

apa (faza de executie);

- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza

astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de

executie).

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


82

Rev.1

2014


factorului de mediu AER

- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al

prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul

camioanelor cisterna;

- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;

- impunerea unor limitari de viteza si tonaj pentru autovehicule si vehicule de transport;

- utilizarea de vehicule si utilaje performante;

- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;

- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor;


principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie

(plantatii de aliniament);

- montarea de centrale termice de ultima generatie, prevazute cu electrofiltre pentru

retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii (valorile limita garantate la emisie, sa fie sub

limita admisa prin Ordinul 462/1993).

Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

produse de ZGOMOT

- respectarea aliniamentului propus pentru cladiri;

- monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar;

- impunerea unor limitari de viteza si tonaj pentru autovehicule si vehicule de transport;


BIODIVERSITATII

Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia

următoarele măsuri:

- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel

stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari, se va face cu respectarea tuturor

normelor legale in vigoare;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


83

Rev.1

2014

- realizarea fasiilor verzii de-a lungul arterei majore de circulatie.

- aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la

reducerea impactului asupra florei şi faunei;

- reptilele colectate vor fi relocate in habitate neinfluntate de proiect;

- in cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor

intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate

autoritatile responsabile cu protectia mediului.


ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI

- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele

admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat

normal atat in incinta, cat si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul

vecinatatilor peste limitele admise;

- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;


principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de

aliniament);

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi

atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;

- dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind managementul

deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică, canalizare,

transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea

sănătăţii;


MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL

- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform

recomandărilor din regulamentul PUZ;

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


84

Rev.1

2014

- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională

să poată avea un impact negativ asupra mediului;

- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde

exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios

în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;

- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al

zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea

azbocimentului;

- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii

verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier.

- reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne;

- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile

din zonă;

- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe

baza principiilor de dezvoltare durabilă;

- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o

monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea modului

cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al

protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei

„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în

continuare.

In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta

neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


85

Rev.1

2014

Factor de mediu/aspect de

mediu

Variante Comentarii Varianta „zero” Varianta 1

(varianta aleasa) 1 2 3 4

Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung ca urmare a faptului ca pe amplasamentul analizat din cauza interdictiilor din PUG nu se pot face investitii majore in modernizarea retelelor de apa.

Se va intretine si moderniza sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale.

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zona, precum si de traficul rutier existent in zona.

Prin implementarea proiectului, nivelul poluanţilor nu va creşte semnificativ. Datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa, iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.

Activităţile propuse pentru dezvoltarea zonei în domeniul rezidentei şi al serviciilor vor fi asociate ca surse suplimentare de poluanţi faţă de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile şi măsurile de reducere a impactului prevazute.

Aspecte social-economice

In prezent zona este una partial blocata, nefiind posibil realizarea de constructii noi care sa atraga tineret.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu.

Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta “zero”.

Zgomot si vibratii Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - traficul rutier corespunzator zonei;

Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea propusa.

Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa aparea prin implementarea PUZ, vor fi prevazute in faza de proiect tehnict

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


86

Rev.1

2014

- activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.

Datorita masurilor prevazute prin proiect, impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.

măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare.

Sol Mentinerea situatiei existente poate conduce la aparitia pe amplasamentul analizat a depozitarilor necontrolate de deseuri menajere si a resturilor de materiale de constructii. In aceste conditii factorul de mediu sol va fi afectat pe termen lung, gradul de contaminare al acestuia fiind greu de apreciat.

Proiectul propune asigurarea masurilor necesare protejarii factorului de mediu sol, dar si conditiilor necesare functionarii obiectivului analizat la standarde ridicate. Masurile adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate, pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor generatate au efecte pozitive atat asupra solului, cat si asupra aerului si apei subterane, cu implicatii directe asupra sanatatii populatie.

Impactul produs asupra solului in perioada de construire va fi reprezentat de afectarea unor suprafete de teren pentru organizarea de santier, fara a implica degradarea/contaminarea solului. Dupa finalizarea lucrarilor de construire, solul afectat de organizarea de santier va fi remediat prin replantări de spaţii verzi.

Utilizarea terenului In prezent zona are un aspect destructurat,condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică.

Se va schimba aspectul zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului; Se va asigura accesul la una din arterele principale ale municipiului prin realizarea unor strapungeri stradale . Se vor construi zone verzi si locuri de joaca pentru copii.

Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUZ. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Biodiversitatea In cadrul amplasamentului analizat exista vegetatie spontana fara valoare dendrologica

Proiectul propune ca o parte importanta din suprafaţa amplasamentului PUZ să fie destinată zonelor verzi şi plantaţiilor în aliniament. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra biodiversitatii din incinta. Singurul impact va fi acela ca vegetatia

Impactul negativ suferit în etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si plantaţii în aliniament. Proiectul oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind pozitiv, prin intretinerea spatiilor verzi create.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


87

Rev.1

2014

dezvoltata intamplator va fi inlocuita cu spatii verzi plantate ce pot constitui habitate pentru diferite specii de insecte/animale adaptate conditiilor urbane.

Peisajul In situaţia actuală peisajul are un aspect neconform cu zona din imediata vecinatate Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar constructiile din incinta vor continua sa se deterioreze, conducand la o imagine necorespunzător unei aşezări urbane.

Sistematizarea urbană prevăzută în PUZ va da zonei aspectul urban –rezidential, cu o infrastructură corespunzătoare cu spaţii verzi şi plantaţii în aliniament


Sanatatea populatiei Acesul in unele zone se face dificil, iar in conditii de iarna interventia in zona este ingreunata.

Se vor asigura conditii de acces mai rapid si sigur pentru autospecialele de interventie.


Masuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PUZ Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,

din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la

toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute.

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.

Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are

în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUZ.

Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât obţinerea şi

înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii

PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere

ce pot fi întreprinse).

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

RAPORT DE MEDIU


88

Rev.1

2014

Concluzie finală

În urma evaluării de mediu a planului, rezultă următoarea concluzie:

Implementarea planului nu va afecta semnificativ mediul. Nu s-a identificat nici un

impact semnificativ nici înainte de implementarea măsurilor de reducere, nici după. Mai mult,

după aplicarea măsurilor de reducere a impactului, impactul general al planului este unul uşor

pozitiv datorită în special impactului socio-economic puternic pozitiv.

Ca impacte reziduale s-au identificat:

- necesitatea respectarii aliniamentului impus pentru cladirii;

- nevoia demolarii constructiilor ce nu respecta aliniamentul;

Restul impactelor negative identificate au putut fi diminuate sau eliminate prin

măsuri specifice.

Nu se evidenţiază necesitatea continuării evaluărilor de mediu prin studiu de impact

asupra mediului.

SITE

www. satu

-mare

.ro

GIS

GIS

GIS

SITE

www. satu

-mare

.ro

Rev.1 SITE www. satu-mare .ro GIS PLAN URBANISTIC ZONAL ... · raport de mediu plan urbanistic...

Documents

Transcript of Rev.1 SITE www. satu-mare .ro GIS PLAN URBANISTIC ZONAL ... · raport de mediu plan urbanistic...