Retete Dukan introducere

5/17/2018 Retete Dukan introducere - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/retete-dukan-introducere 1/17

Colecjie coordonata de Constantin Dumitru

Editor: Olin Vlasie

Redactor: C. Dumitru

Tehnoredactare: ART (REATIV

Coperta colectiel: Irina Bogdan

Prepress:ART (REAlIV

Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

DUKAN, PIERRE

Retetele Dukan : planul PROTAL in 350 de retete f Pierre Dukan ;

trad.: lanina Marinescu. - Pite~ti : Paralela 45, 2010

ISBN 978·973·47·0822-2

I. Marinescu, lanina (trad.)

613.2

Tltlul original:

LesRecettes Dukan: Mon regime en 350 recettes

Copyright 0Flammarion, 2007

Copyright 0Editura Paralela 45, 2010, pentru prezenta edltie

. .

Pierre Dukan

RE1 "E ' f E l EDUKAN. ,

Reg imu l meu

in 350 de retete

Traducere din limba franceza de

lanina Marinescu

P A R A L E L A 4 5



. .

Cand am trimis editorului meu manuscrisul G ' ; \ r t i i Nu stiu

sa s /abesc, am rnteles di am dat tusa finala unei munci de-o

viata, ca mi-am oferit intai mie, apoi pacientilor mei ~iIn cele

din urrna viitorilor mel cititori, 0metoda, a mea, de lupta tm-

potriva kilogramelor In pius,rnodelata pe parcursul celor trei-

zed de ani de practica zilnica.

Intrarea mea in domeniul nutritiel a lnceput prlntr-o

lnovatie care pe-atunci rn-acostat mania colegilor mei, inijia-

tori ~iaparatori tncrancenaji ai regimului hipocalorlc, al can-

taririi alimentelor ~i al cantitatilor rnici. Eu am inaugurat

regimul proteinelor alimentare.

Eram foarte tanar ~i a? fi putut sa m a descurajez foarte

user, daca eficienta, simplitatea ~iperfecta adaptare a acestui

regim, potrivit profilului psihologic al supraponderalului, nu

m-ar fi consolat in aceastacalatorie ~inu m-ar f jinut legatde

catargul corabiei mele in plina furtuna ..

Sunt0natura ingenioasa, curloasa ~icreativa ~iam folosit

acestedaruri In domeniul pe care 71cunosc ~iI I practic cel

mai bine, relatia omului cu greutatea sa, De-a lungul timpului,

am conceput ~iapoi am desavar§itacest regim prin contactul

cotidian cu pacientii rnei, tntr-un du-te-vino fara incetare, de

rnasuri de tatonare, dintre care le-arn pastrat doar pe acelea

care au trnbunatatit, pe termen scurt, mediu ~imai ales lung,

eficienta ~i toleranta rezultatelor obtinute.



. .6 Pierre Oukan

Astfel au fost puse bazele unei metode care astazi a de-

venit a mea ~i al carei rasunet, 'intindere, precum ~idovezile

de simpatie din partea cititorilor mei, dau sens vietii mele.

Oricare ar fi fast sperantele ~i arnbitii Ie mele scri i nd-o, n u

rnl -as fi putut imagina atingerea unui public atat de neverosi-

mil de larg, astfel tncat sa merite sa fie t radusa ~i publ ica ta 'ini~.ri atat de tndepartate precum_Coreea, Thailanda sau Bulga-

ria.

Raspandirea acestei lucrar i datoreaza foarte puj in comu-

nlcarii ~iabsolut nimic publicitatii,

in mod straniu, s-a vandut singura, trecand din mana In

mana, din forum 'in forum ~i, de pu1ina vreme, din medic

in medic.

Am ajuns la concluzia di ea continea un element care ma

depasea, un element fericit ~iapartinand hazardului care, din-

colo de actiunea sapur nutritionala, l13.saa transpara prezenta

mea ca terapeut, cu toata empatia, energia ~i compasiuneaproprii.

Odata cu aparitia sa, am primit un foarte mare numar de

scrisori, de dovezi ale rezultatelor, de misive de simpatie ~i

recunostinta, dar ~i scrisori critice ~iapoi ~i altele cu sugesti i

constructive. Printre acestea din urma, mi s-a cerut calduros

sa adaug metodei mele un supliment de exercijii fizice ~i un

nou corpus de retete, Aceasta carte a fest scrisa pentru a 5a-

tisface aceasta a doua dorinja ~i ma leg sa 0 satis fac ~i pe

prima imediat dupa,

in cartea de fata, consacrata retetelor legate de metoda

mea ~i de recornandarile ei, am beneficiat de inventivitatea ~i

de participarea tuturor celor care, la regim fiind, m-au dublat

cu ingen ioz itate pentru aranjarea retetelor. Nu Ie-am putut

cita ' in aceasta lucrare pe toate cele care au adus ajustari aces-

tor prime retete, dar ori de care ori am putut sa 0fac, am pas-

trat denumirea data de ultima ad~ptare la zi.

iPeturu ca regimu/ meu 5 . " 1 devina a t vostru 7

Pentn1cei care nu cunosc nici planul ~i nici regimul meu,

afla]] ca metoda mea se sprijina integral pe doua mari familii

de alimente:

• alimentele bogate In proteine animale

• legumele.

Aceste doua categorii reprezinta pentru mine soc1ul na-tural al ali rnentaj ie i umane. Ca urrnare, vreau sadovedesc di

eJe sunt leaganul alimentar al speciei noastre, aparuta de circa

50 000 de ani.

Aparitia unei specii este un lung travaliu de adaptare re-

c iproca tntre cea care va lua nastere din specia precedenta ~i

niediul sau de viata: 0 lntalnire Intra un cod genetic aflat In

cautare ?i un mediu tnconjurator gata 5a-1primeasca.

Este de neconceput ca 0specie saeclozeze tntr-un spatiu

geografic care sa nu-l aduca exact ceea ce are ea nevoie. Daca

exista UN moment tn istoria noastra in care sistemul nostru

digestiv ~i alimentele disponibile au fost perfect acordate,

acela este cel al apari jiei noastre pe parnant.

~i acestfapt, cu exceptia unui detaliu, este intru totul tn

Insusi centrul demersului meu de a cauta repere pe ter itoriul

alirnentajiei umane, unde dornneste credinta in adaptabi li ta-

tea noastra inf ini ta ?i in statutul nostru de omnivori indi ferent

de conditlile de viala.

Ei bine nu, exists alimente mai umane, mai fundamentale

decat altele, ~i nu este un demers ideologic de relntoarcere la

o varsta de aur paseista, ci pragmatismul care recunoaste P , u -

terea lnclinat ii lor naturi i noastre.

Laoriginea speciei, omul, datorita constltut iei ~igusturiJor

sale inst inct ive, era facut pentru vanatoare ~i pescuit ~i pentru

, urrnarirea vanatului terestru ~i acvatic. Femeia s-a special izat

in cules, in principal aJplantelor.

Provenite dintr-o astfel de matrice initiala, aceste alimente

au obtinut de foarte devreme un statut fondator, acela al ali-

mentelor ceJor mal specifice, mai umane, mai nobile ~i mai

cons istente, fiind totodata ~i cele mai potrivite omului, atat pe



. .8 Pierre Dukan

plan nutritional, c a t ~i pe acela, infinit mal interesant pentru

gestlunea greutatil , al incarcaturi i afective ~i ernotionale.

De mal bine de 50 000 de ani, aceste alimente au evoluat

tn perrnanenta alaturi de om, intarindu-se astfel legaturile re-

ciproce.

Este evident c a fiinta umana nu mai este ceea ce era, d'inu mai este un vanator ~i un culegator, di s-a sedentarizat,

ca s-a cultivat ~ia crescut, ca a pus bazele unor civllizatii, ca

~i-a luat in stapanire mediul din care extrage exact ceea ce

doreste, inc1usiv alimentele, concepute mai mult ca obiecte

de placers, decat ca factori nutr it iv i.

Procedand astfel, el creeaza 0 alimentatie noua, la anti-

pozi i celei pentru care a fast creat. I se deda cu voluptate, cad

este 0alirnentatie seducatoare, bogata, luxurianta. senzoriala,

gratifianta, afectiva ~iernotionala, dar 0allrnentatie care il face

sa se tngrase, Or, problema voastra astazi es te de a tnceta sa

v~ Ingra~at i ~i de a slabi .In alirnentatia noastra actuala, In cursul ultimilor 50 de

ani, si-au facut 0aparltle rasunatoare doua nutrimente - gra-

simile ~i zaharurile - ce intr~ Tn alcatuirea unor alimente

multa vreme considerate ca fiind rare ~ide lux. Prin definij ie,

alimentele cu un continut ridicat de grasirni sau de zahar care

abunda astazl pe raf turi le supermarketur ilor sunt produse ex-

trem de gratifiante, care nu ex istau atunci cand corpul ~i mai

ales creierul nostru au luat nastere, Nimeni nu manca gras,

caei animalele vana te erau slabe. Nimeni nu rnanca dulce,

caci zaharoza nu exista. Nici rnacar Regele-Soare, In luxul sau

nemaiauzit de laVersailles, nu a gustat niciodata alte produse

dulci In afara de miere ~i fruc te.

Propunerea mea nu este de a mil ita pentru intoarcerea la

hrana frugalti a omului cavernelor, ci de a tntelege ca a slabi

readaptand alimentele nu reprezlnta 0 agresiune pentru eel

care artrebui saramana ast fel cantonat pe parcursul pierderii

sale in greutate.

Pentru ca r eg im ul m eu s a devina al vostru 9

Stiu di majori tatea nutr itionisti lor proslavesc aportul de

aniidonoase, cereale pentru micul dejun, gluc ide ~igrasiml

bune In alimentatie ~i sunt eu I nsami convins de uti li tatea

acestei deschideri, dar nu in timpul fazei de slabire. Cei trei-

zeci de ani de lupta cot la cot cu pacientii mei m-au convins

ca acest tip de alirnentatie echilibrata este total nepotrivita

unui demers de plerdere In greutate. A incerca sa s labesti pas-

trand echil ibrul ~i proportia optima a nutrimenteior tnsearnna

a nu cunoaste psihologia ~i problematica persoanelor supra-

ponderale ?i obeze.

Perioada de slabire este 0 perioada de razboi care, pentru

a f cu adevarat castigat, trebu ie s a duca la 0 pace durabi la.

Or, nu sepoate imagina 0batalie fara efort ~i fara logica. Daca

persoanele grase ar f i capabile 55 piarda 1'ngreutate mancand

cate putin din toate, tntr-un mod echilibrat, nu ar mai fi grase.

Comportamentul alimentar al omului nu poate fi tnteles

numai in functie de legile terrnodinamicii. Explicatia energe-

tlca a surplusului de greutate - ne tngrasam pentru ca man-

cam prea mult ~i ne miscarn prea putin - este adevarata, dar

ea nu explica decat cum se tntarnpla lucrurile, nu ~i de ce.

Daca voi cei care rna cititi v-af tngrasat - suf icient pentru

a va deranja - este din cauza ca rnancaji avand un alt scop

decat cel de a va hranl, Fara a va cunoaste, pot sa va asigur

ca, In ali rnentatia voastra, ceea ce v-a facut s a va Ingra~ati nu

este cu slguranta ceea ce ali consumat pentru a va hrani, ci

suplimentul pe care l-ati bagat In gura pentru a va face placere

~i a dirninua stresul. ~i aceasta nevoie de placere, aceasta ce-

rinta suficient de puternlca pentru a se impune ~i a duce la

tngrasare, pana la dezaprobare ~i chiar suferinta, este cea din

cauza careia vi se lntarnpla sa va simtiti vinovati - ceea ce

este firul conducator ~i explicatia reala a problemei voastre

de surplus ponderal,

Schimburi le zilnice CLI pacienti i mei , ascul tandu-i ~i f iind

atent la marturi ile ~i la tntarnplartle lor, m-au convins de-a lun-

gul anilor ca, atunci cand exista 0 asemenea cerinta incon-

stienta de placere, a pulsiune suficient de puternica pentru a



. .10 Pierre Dukan

ineca rajiunea ~i pentru a face sa taca sentimentul de vina,

este din cauza ca bilantul celorlalte placeri ~i al celorlalte

surse de bucurie sufera, momentan sau pe term en lung, de

carente,

~i,de obicei, declicul - care te Impinge s a reactionezi ~i

sa gasestl suf icienta energie pentru a pleca la razboi lmpotriva

greutat il ~i de a abandona placerea compensatoare al carel re-

zultat este - vine de la lntelegerea faptului ca alte surse de

placere, provenite din alte domenii ale vietii urrneaza a fi

at inse, 0 promisiune de infrurnusetare ce anunta zile mai

bune.

In aceste momente privilegiate, fragile ~i nesigure, per-

soanele supraponderale cer sa se lupte eficient, obt lnand re-

zultate palpabi le, vizibile ~i suficiente pentru a Ie Intari

aceasta speranta ~iaceasta rnotivatie, care pot foarte bine sa

se scufunde tn caz de stagnare sau de esec, Ei vor un regim

ef icient care sademareze repede.

Din acest punct de vedere, am ales eficienta, respectand

tntru totul etica medicala care are grija de interesele pacien-

tului meu pe termen lung, ~i alegerea absoluta a durabil itati i

rezultatelor objinute, respectiv stabilizarea pe termen lung a

greutatii de echilibru.

M-am gandit v reme tndelungata ca prioritatea acordata

eficientei t rebuia safaca saf ie acceptat un tnghet de moment

al gastronomiei ~i cercetarii culinare, ceea ce a lnsemnat de

fapt necunoasterea ingeniozi tatii ~i a infin ite lor resurse crea-

t ive ale pacientilor ~i cit itori lor mei , atunci cand sunt puternic

rnotivaji ~i deterrninaf sa inventeze in interiorul cadrului per-

fect delimitat ~i structurat pe care I-am fixat pentru ei, aeela al

proteinelor ~i al legumelor, fara nicio restrictie privind canti-

tatea.

Astfel, in cinei ani, am primit mii de retete pe baza acestor

doua fami!ii de alimente, respectand modul de preparare,

amestecul ~ialternanta lor. Am fast uluit sa vad ' In ee masura

cei ~i cele care au avut sansa sa gaseasca a reteta care sa-i bu-

cure, au jlnut cu tot dinadinsul sao rrnparta cu ceilalti.

Pentru ca r eg im u J me u s a de vin a af vostru 11

I n tr -o d im ine a ta a anului 2005, mi-a telefonat unul dintre

citi tori i mel. Tineasa ma informeze ca dupa ce a curnparat

din tntarnplare cartea mea dintr-o gara, i -a urmat recornanda-

rile ~i a slab it, singur, mai bine de 30 de kilograme in ~ase-

sapte luni.

"Mi-am petrecut toata viaja In restaurante. Tmi place ~i sa

gatesc ~i sa ma delectez cu preparatele mele. Astfel, de-a lun-

gul anilor, am devenit foarte gras. Planul dvs. rn-a sedus, did

sunt amator de carne ~ide pes t e ~i mal ales un mare gurmand,

iar cartea dvs. tncepe cu cuvintele «c at po f te s ti » .

Am facut ape! la toate talentele mele ~i la Yntregul meu

savoir-faire pentru a aduce celor 0 su ta de alimente total per-

mise ~i numeroaselor retete din lucrarea dvs. straluci rea ~i pa-

tina bucatariei rafinate. M-am delectat tirnp de ~ase luni ~i am

slabit fara sa sufar cu adevarat .

Pentru a va rnulturni, va voi tr lml te aceste retete provenite

din repertoriul dvs., dar ajustate conform placerll mele, tnsa

plecand de la regula jocului stabilita de dvs., pentru a-i face

~i pe pacientii ~icititorii dvs . s11profite de ele, in lipsa de timp

sau de imaglnatie."

Viata a vrut ca acel apel telefonic, In afara de inestimabi-

lui sau aport la simfonia gustativa aplicata la slabire, sa intre

~i in viata mea personala ~i farniliala. Fiul meu Sacha, care

studiaza dietetica, a luat cuno~tinta de aceste retete ~i,trn-

preuna cu acest mare chef experimentat, a facut un laborator

~i a dezvoltat 0 l inie de preparate de slabit, dupa cunostintele

mele, singura din Europa care gateste fara nic iun fel de aport

de materii grase, de zahar sau de faina.

Aceste retete Ie gas iti in cartea de fata, amestecate cu al-

tele, mai putin profesionale, dar nu mai putin creative ale fe-

mellor care s-au exprimat pe forumuri ~ iau realizat t rnpreuna

un proiect comun de a slabi urmand metoda mea. Profit de

aceasta ocazie pentru a Ie muljurni din inima utilizatoarelor

acestor principale forumuri care rn-au ajutat tr lml tandu-rnl re-

tetele lor. Sunt prea multe pentru a Ie saluta pe toate, totusi

ele sevor recunoaste dupa denumirea forumurilor: aufeminin,



. . .1 2 PierreDukan

supertoinette, msregimes,dukanons, seniorplanet, doctissimo,

zerocomplexe, atoute, cuisinedukan, vivelesrondes, commeu-

nefleur, nouslesfemmes, cIub-regimes, e-sante, mei lieur-

duchef, volcreole, forumliker, yabiladi, formernedicine,

actiforum, easyforum, dudufamily ...

Pentru a dasif ica rejetele din aceasta carte, am folositstructu ra etapelor care del irniteaza metoda. Aceasta se des-

compune in patru faze. Primele doua, faza de atac ~ifaza de

cursa lunga se ocupa de pierderea propriu-zisa in greutate.

Urrnatoarele doua, consolidarea ~istabilizarea greutatii sunt

pentru protectia greutati: alese ~i objinute,

in cursul primelor doua faze, retetele au de jucat un rol

crucial, eel de a oferi placere, savoare~icantitate, senzatie de

sajietate ~ivarietate. Dupa aceea, diversitatea este cea a unei

dirti de retetecare nu Iepoate cuprinde petoate. Dar inca nu

am spus ult imul cuvant ~ivom avea0carte de retete pentru

faza de consolidare. Fiti pregatitilPrin urmare, yeti gasi doua mari tipuri de retete: rejetele

- asa-zisecu proteine pure - care nu folosesc decat alimente

cu un bogat continut proteic, ~i retetele care asociaza protei-

nele cu legume.

Ele sunt concepute plecand de la cele 100 de al imente

de baza ale regimului rneu, permise in cantitati, amestecuri

~i laore Iiber alese.

Aceasta 1 ibertate va esteacordata deplin, cu conditia de

a nu introduce niciun alt aliment pe parcursul primelor doua

etape ale acestui plan care va va conduce la greutatea dorlta.

lata cele 100 de alimente perrnise fara restrictil

din primele doua etape ale planului meu

72 de alimente proteice

• 11 t ipuri de carne: cotlet, f ile de vita, rosbif, l irnba,

carne de vita uscata (Grisons), escalop, coasta, ficat ~i rinichi

Pentru ca regimuJ meu sa devina al vostru 1 J

devita, precum ~ijambon de porc, de pui saude curcan (fara

grasirni ~if~r~ piele).

• 25 de pesti : cod, merluciu, dorada, peste-pion, peste-

sabie, halibut, halibut afumat, morun afumat, pollak, lirnanda,

peste-pescar, peste-lop, macrou, merian, barbun, calcan,

ocheana, sardine, somon, somon fume, lirnba-de-mare, su-

rimi, ton, ton in suc propriu, pisica-de-mare.

• 18 fructe de mare: melc de mare, calmar, scoica de

rau, rnolusca bivalva, scoici Saint-Jacques,crab, creveti, ere-

ve]i gri, creveti de Mediterana, homar, stridie.Iangusta, homar

de Norvegia, midli , ariel-de-mare. caracatita, sepie, broasca

testoasa.

·11 tipuri de carne de pasare: strut, prepelita, cocos,

ficat de pasare, curcan, iepure, porumbel, bibilica, pui.

• 2 tipuri de oua: de gaina ~ide prepelija,

• 6 lactate: iaurt fara grasirni simplu sau tndulcit cu as-

partam, branza f a r a grasirni, branza de vaci, specialitate de

branza (petit-suisse), specialitate de branza Gervais™ (carre

Gervais™), lapte degresat.

28 de legume

Anghinare, sparanghel, vanata, sfecla rosie, sfecla, broc-

coli, morcov, tellna, ciuperci, varza de toate felurile (de Bru-

xelles, conopida, gulie, varza rosie), miez de palmier,

castravete, dovlecel, andiva, spanac, fenicul, salatacreaja. fa-

sole verde, napi, ceapa, rnacrls, praz, ardei iute, dovleac, ri-

diche, toate sortimentele de salataverde, soia, rosil.

,. . . .



. .

PROTE IN ELE , MOTORU l R EG IMU lU i M EU

Pentru cei care nu cunosc regimul meu ~icare nu au citit

N u suu s a s labesc , un volum bazat pe metoda mea, trebuie

sa reiau succint elementele fundamentale ~i modul specific

de actiune al acestui plan ~icare au facut obiectul unui capitol

al dirtii mele preeedente.

Din ce este alcatuit ~icum functioneazai

Elementul central, a carui realizare a oeupat 0buna parte

din viata mea de practician ~icu care a Inceput calatcria mea

tn domeniul nutritiei, sunt proteinele.

. I n 1970, lansamIn Frantaprimul regim bazat exclusiv pe

acest nutriment. Mi-a fost foarte greu sa fac sa fie acceptata

izolarea unui nutriment, rupture brutala cu dogma nurnaru!ui

scazut de calorii caredomnea fara concurenta pe atunei. As-

ti1zi,in cele din urrna, are locul sau printre armele ce seopun

kilogramelor tn plus. Dupa parereamea, nu si-agasltInca ade-

varatul loc, incontestabil primul. Acesta estemotorul oricarui

regim veritabil, folosit cateva zile pentru a lansa racheta, caci

un regim care nu decoleaza este un regim mort.

Teoria care a prins peste tot, extrem de conservatoare ~i

insensibila la rezultatele ~i la statisticile inflexibile rarnane in

continuare la acea strategie care in fiecare an a tacur, face ~i

va mai face din ce in ce mai multi abezi: regimul nurnarului

scazut de calorii, al cantitajilor mici.

Confratii mei care susj in aceasta pozltle, orienteaza dez-

baterea catre psihiatrie, pretextand c a . privarea duce la lngra-

~are,ca regimurile tncep prin a-l face pe individ saslabeasca,

foarte repede pentru cei ce 71tin pentru prima data, apoi, si-

metric fala de aceste scaderi rapide urrneaza cresteri la fel de

Pentru ca regimu/ meu sa devina al vostru 15

rapide ~i adesea cu surplus ~i ascensiune in yo-yo. Regimul

.ar fi 0modalitate prograrnata de tngrasare,

Aceste cazuri exista, mi sefntAmplli sli Ie tntalnesc, dar

ele sunt departe de a reprezenta regula. Elesunt urmarea unor

regimuri proaste, precum cel cu ciorba sau regimul Beverly

Hills cu frude exotice, fie regimurile foarte indelungate ~ifrus-

trante cu un nurnar scazut de calorii, fie regimurile cu prafuri,

acesteadin urrna fiind de0dubla agresiune, rnetabolica, prin

folosirea unui nutriment pur in proportie de 98%, ~icompor-

tarnentala, printr-o _plimentalieredusa la prafuri industriale.

Factorul comun al tuturor acestor regimuri cu recidiva

esteabsente totala §i bilaterala a stabilizaril, atat a interventii-

lor eu recornandari de bun sim] precum "ai gri ja", "suprave-

gheaza-ti allrnentatia", "nu manca prea mult", recornandari

pur formale, paclentll care seincred in ele slmtindu-se ~imai

inflacarali, cat ~idatorita rnultumirii de a fi slabit, ei conside-

randu-se in afara riscurilor. Evident, ambii setnseala. Numaiun plan adevarat care savegheze, cu reguli precise, concrete,

usor de memorat, inscrise in ritualuri, eficiente, nlste riposte

graduale program ate succesiv pe calea reingra~arii ce de-a

lungul saptamanilor ~iallunilor sedovedesc suficiente pentru

gestionarea greutatil, numai a actlune globala de acest fel,

pregatlta ~isigura de ease poate opune acestor esecuri ~ire-

cidive.

Sa declararn razboi anumitor regimuri, da! Tuturor, fara

deosebire, nu! Asta arinsemna sadai foe morii ca saarda ~oa·

recii. Dintre toate .aceste regimuri prea eficiente, prea vlo-lente, prea contra-naturi i, trebu ie controlat regimul cu praf de

proteine sau In tot cazul trebuie lasat pe mana medici lor sau

a psihiatrilor.

I n acest context, as vrea sava povestesc 0 anecdota au-

tentlca care cu slguranta va va amuza ~i va va spune multe

despre ce gandesc eu cu privire la proteinele industriale.



1 6 Pierre Duk a n

In vara lui 1973, secretara Imi da la telefon 0 persoana

pe care nu 0 cunosc ~i care, inarmata cu un puternic accent

scandinav, imi spune c a dupa ce a curnparat intr-o zi una din-

t re car li le mele dintr-o gara ~i a c itit-o, a pierdut usor ~i fara

prea mare efort s a u s u f er i n ta ~i m a n c a n d ori de care ori i-a fost

foame, un excedent consistent de kilograme.

"Sunt In trecere prin Paris ~i mi-ar placea sa va lntalnesc

pentru a va strange mana ~i a v~ multurni prin viu grai."

Cateva ore mai tarziu, iata ca ia loc tn biroul meu un fel

de urias nordic in jur de 50 de ani.

"Fara sa ~titi, mi-a]i schimbat viata. Ca rnuljumire, tin sa

va fac un cadou."

~i scoate din geanta sade voiaj ~i pune pe biroul meu un

imens ~i impresionant somon.

"Am mai multe crescatorii de somon In Norvegia ~i acest

peste, unul dintre cele mal frumoase specimene din fiordul

meu favorit, a fos t pescuit pentru dvs. ~i afumat traditional inlemn de bustean.

Ador somonul ~i Ti rnul turnesc din toata inima.

"E 0nimica toata, un semn complice din partea paduri lor

mele. l at a a d e va r a tu l cadou."

~i scoate din geanta sa cu surprize 0 cutie cilindrtca de

aluminiu, de dimensiunea unei cutii de palarii ~i fara nicio in-

scriptie vizibila.

.Dornnule doctor, ~t it i ce este Tnaceasta cutie?

-?

- .Aici este ave rea dvs!"

~i desface capacul cutlet, dand la iveala 0 rnasa de prafalb.

"S a va explic. Am numeroase laptarii in Tarile de los , Pro-

ducem unt, dar nu stirn ce sa f acem eu zerul, principalul sub-

produs derivat, pe care il dam la porci. Or, ~titi ce exlsta In

acest zer? Globul ine solubile din lapte, proteine tn stare pural

Va propun sa va pun la dlspozitie aeeste tone de praf de pro-

teine pentru a face din ele pliculete pentru s labit!"

Pentru ca r eg im u l m e u sj devina al vostru 17

Acest barbat a fost un vizionar al industr ie i. Zeee ani mai

tarziu, praful de proteine a devenit produsul de slabit cel mai

vandut din lume.

"Va rnultumesc din suflet pentru somon, ma voi delecta

cu el gandindu-rna la dvs. ~i la fiordurile de unde veniti, Dar

nu am sa iau eutia ~i nici continutul ei, caci nu asa vreau sa-

mi apar proteinele. Poate ca nu ~titi, dar primul cadou, acest

ata t de extraordinar somon, este ~i el un depozit de proteine.

Imi place tntr-atat de mult somonul ~i rna pregatesc deja min-

tal sa 1 1 arat familiei mele ~i sa-l eonsum cu bueurie, tncat tmi

re pu gna sa-] consum ' sub forma de praf. ~i ceea ee nu vreau

pentru mine, de ce a~ incerca s a fac sa fie aeceptat de catre

paclentli mei ~i de catre eei care au Incredere in mine?"

Sa revenim la planul Protal, cel care e x is t a a s ta z l,

Este un plan alcatuit din patru regimuri succesive care se

articuleaza unul cu celalalt pentru a-I conduce pe eel care do-

reste sa slabeasca la greutatea stabil ita ~i pentru a-I rnentine

acolo.

Cele patru regimuri suecesive ~i cu eficienta descresca-

toare sunt concepute astfel:

• primul, cu un start fulgerator, asigura 0 pierdere in

greutate intensa ~i stirnulanta:

• al doilea permite a pierdere regulata in greutate, con-

ducand dintr-o singura miscare la greutatea dcrita:

• al treilea aslgura 0consolidare a g re uta tli p ro as pa t o b-

tinute ~iinca instabile de-a lungul unei durate fixe de 10zile

pe kilogram pierdut:

• al patrulea reprezlnta a stabilizare definitiva, eu prejul

unei z ile pe saptamana de regim, mentlnuta astfel pentru tot

restul viejii,

Fiecare dintre aceste patru regimuri are propriul sau mod

de actiune ~i 0misiune speci fica de lndeplinit, dar toate patru

l~i trag forta ~ i ef ic ienta descrescatoare din uti lizarea protei-

nelor pure in faza de atac, a celor alternative in regimul de



. .1 8 Pierre Dukan

cursa lunga, echilibrarii In faza de consolidare ~i, in cele din

urm a, proteinelor saptarnanale in cursul stabilizarii definitive.

Protal ia startul cu acest regim, folosit independent de al -

tele, pe 0 perioada ce v aria za d up a c az In tr e 2 ~i7 zile, creand

un superb efect-surpriza.

Tot acelasi regim, folosit in a lt er n an t a, c o nf er a ritm ~iforta

regimului Proteinelor Al ternative, ducand dintr-o singura rnis-

care la greutatea dorita . -

Tot el este cel care, folosit punctual, reprezinta stalpul

fazei de consolidare, perioada de tranzitie intre pura ~idura

pierdere in greutate, ~irelntoarcerea la 0alimentatie norrnala.

Tot el in cele din urrna este cel care, lntr-o singura zi pe

saptamana, dar pentru tot restul vietii, ofera 0 stabilizare de-

fini tiva, permitandu-va ca, in schimbul acestui efort punctual ,

sa trail i In toate celelalte ~aseziJe ale saptarnanii hranindu-va

fara sentimentul de culpabili tate ~ifara restrictli In mod spe-

cial.

Daca regimul proteinelor pure este motorul planului Pro-

tal ~i al celor patru regimuri integrate ale sale, atunci trebuie

ca acurn, Inainte de a trece lapunerea in pract ica. sadescr iem

modul sau de actlune foarte special, expl icand eficienta sairn-

presionanta ~imai ales, rezistenta sa, stabilizarea sa, cu scopul

de a-i exploata toate resursele.

Cum functioneaza regimul proteinelor pure, cel cu care

lncepe totul ~i care serveste ca soclu pentru celelalte trei ~i

pentru vii torul stabil a l greutati i ta le?

Pentru ca regimul meu s a devina al vostru 19

1 . A CE ST R EG IM IN SE A M N A N UM A I A POR T

D E P R O T E I N E P U R E

Unde gas im proteinele pure?

Proteinele pure forrneaza [esatura materiei vii, atat ani-

male, cat §i vegetale, ceea ce tnseamna ca Ie gasirn In cea mai

mare parte a alimentelor cunoscute. Pentru a -s i d e zv o lt a

modul sau propriu de actiune ~i int regul sau potential, regimul

proteinelor trebuie s a fie alcatuit din alimente cat mai bogate

in proteine. In practica, ln afara albusului de OU, nici un alt

aliment nu dispune de aceasta puritate.

Legumele, oricat de proteice ar fi, sunt tot timpul prea bo-

gate In glucide. Este cazul tuturor cerealelor ~i tuturor fainoa-

selor, leguminoaselor ~i a diverselor vegetale cu amidon,

inc lusiv soia, cunoscute pentru cal itatea protei nelor lor, dar

prea grase ~i prea bogate In gluc ide: ceea ce Ie face pe toate

de nefolosi t aid.

La fel ~i I n cazul alimentelor de origine anirnala, mai bo-

gate In proteine decat legumele, dar care, In cea mai mare

parte, sunt prea grase. Estevorba astfel de carnea de pore, de

oaie ~i miel, de anumite pasari prea grase, precum rata ~i

gasca, de numeroase parti de vita ~i vitel.

Exista totusi un anumit numar de alimente de origine

esentialrnente anirnala care, fara a atinge puritatea proteica-

pe care nu ne-o dorim integrala - se apropie de aceasta ~i care

astfel vor fi actorii principali ai regimului Prota!. .

• Carnea de vita, cu exceptia antricotului, coastei ~ia

tuturor.bucati lor care sefac la gratar,

• Vitel [a gratar,

• Carne de pasare, cu exceptia ratei ~i a gastei.

• Toti pestii, inclusiv eei albastri a carer grasirne, erni-

namente protectoare pentru inirna ~iartere, ti face acceptabili

, a ie l.



.. .

20 Pierre Dukan

• Crustaceele ~i scoicile.

• Quale, a carer puritate proteica a albusului este afec-

tata de continutul slab in grasimi al galbenusului .

• Lactatele degresate sunt foarte bogate in proteine §i

lipsite de materii grase. Ele contin totus i 0 cantitate micii de

glucide. Continutul scazut In glucide - relativ lente - ~icali-

tatea gustativa a t ttacestor alimente Ie permite totusi sa-~i pas-

t reze locul in selectia al imentelor esenj ia lrnente proteice care

constituie forta de atac a planului Protal.

Puritatea proteinelor Ie reduce aportul caloric

Toate specii le de animale sehranesc eu alimente alcatuite

dintr-un amestec al singurelor trei nut rimente eunoscute: pro-

teinele, lipidele ~i glucidele. Dar pentru fiecare specie exista

o proportie ideala ~i specifics a acestora. La om ea este sche-

matic 5-3-2, adica 5 parti glucide, 3 parti lipide ~i 2 parti pro-teine: compozitie suficient de apropiata de cea a laptelui

matern.

Cand compozlj ia bolului alimentar respecta aceasta cif ra

de aur speciflca, asimilarea caloriilor In intes tinul subtire are

loe cu 0eficienla. maxima, iar randamentul sau este eel care

poate sa facil iteze cresterea in greutate.

Invers, este suficient sase modi fice aceasta proportle op-

t lrnapentru ca absorbt ia calor ii lor sa fie perturbata ~iranda-

mentul alimentelor redus in consecinja. Pe plan teoretic,

modificarea cea mai radicala care poate fi conceputa - cea

care ar reduce cel mai drastic absorbtia caloriilor - ar fi res-

trangerea alimentajie i la consumul unui singur nut riment .

In pract ica, desi acest lucru a fost incereat in Statele Uni te

pentru glucide (regimul Beverly Hills nu of era dedit fruete

exotice) ~ipentru lipide (regimul Esquimau), allrnentatia re-

dusa numai la zaharuri sau la grasirn! este dificil de realizat ~i

tncarcata de consecinte. Excesul de zahar faci li teaza apari tia

diabetului. Excesul de grastml Inca rca. inima ~iarterele.

Pentru CJ regimuJ meu sa dcvina al vostru 21

In plus, absenja proteinelor, indispensabile vietii, ar

obl iga organismul sa Ie preia din rezervele sale musculare.

Prin urmare, alirnentatia redusa la un singur nutriment nu

poate f conceputa decat in cazul proteinelor, solutie accep-

tabila pe plan gustativ, cu ev itarea riscului de tncarcare a ar -

terelor ~i care, prin definitie, exclude orice rise de carenje

proteice.

Cand se reuseste instaurarea unei alimentatii bazate pe

alimente eu un foarte bogat continut proteic, intest inul subtire,

menit sa extraga caloriile, lucreaza cu greu asupra unui bol

alimentar pentru care' nu a fost programat. Acesta nu poate

profita din plin de continutul sau caloric . EIse regaseste in s i-

tuatia unui motor In doi timpi, conceput pentru a functiona

cu un amestec de benzina ~i ulei, dar pe care am incerca sa-I

facem sa rnearga cu benzina pura ~icare, dupa ce a facut con-

tact, soarlneca, neputand sa-~i lntrebuinteze carburantul.

Ce face organismul In aceste conditii? EIext rage ceea ce

este vital, proteinele indispensabile tntrejlnerf organelorsale

(rnuschi, globule, piele, par, unghi i) ~i lasa satreaca restul ca-

lorii lor, fara a Ie utiliza.

Asimilarea caloriilor este un travaliu costisitor

ce necesita 0mare cheltulala calorlca

Pentru a 1ntelege aceasta a doua proprietate a proteinelor

care contribuie la eficienta planului Protal, este indispensabila

familiarizarea cu notiunea de Actiune Dinarnlca Specifica

(ADS) a alimentelor . ADS reprezinta efortul sau cheltuiala pe

care trebuie sa 0 investeasca organismul pentru a dezintegra

un aliment pana la reducerea sa la moleculele de baza, sigura

forma sub care el poate trece in sange, Acest lucru necesita

un traval iu a carui i rnportanta variaza In functie de consistenta

~inatura chirnica a alimentului.

Cand consumati 100 de calorii de zahar alimentar, glu-

c ida rapida pr in excelenta, alcatuita din' molecule simple ~j

put ln agregate, Ie veti absorbi imediat, iar acest traval iu costa



Anumite regimuri sau t ipur i de al irnentatie sunt cunoscute

caf iind "hidrofi le" ~ ica favorizand retentia de apa ~i umflareatesuturi lor ce este consecinta imediata a acesteia: este cazul

regimurilor predominant vegetariene, bogate In fructe, le-

gume ~i saruri rninerale.

Alirnentatia bogata In proteine este la polul opus, al regi-

rnurilor mai degraba IIhidrofuge, facilitand eliminarea apei

prin urina ~i deci drenarea [esuturilor inecate de apa, atat de

ingr lioratoare Tn perioada pre-rnenstruala sau In timpul pre-

menopauzei.

Regimul de atac al planului Protal, alcatuit din proteinele

cele mai pure posibil, posed a aceasta proprietate la eel mal'

. l n a l t n ivel.Aceasta caracter istlca reprezinta un avantaj cu totul spe-

cial pentru femei. De fapt, atunei cand LIn barbat se Ingra~a,

este I n principal pentru ca mananca prea mult ~i depune sub

forma de grasirni surplusul caloric. La femeie, mecanismul

cresterii In greutate este mai complex ~i este asociat eu 0 re-

Ingestia de alimente dulci sau de materii grase, usor de 'tentie de apa care franeaza ~i reduce perforrnantele regirnuri-

digerat ~i de asim i lat, genereaza 0 senzatle superficiala de, . lor.

. .22 Pierre Dukan

organismul numai 7 calorii. Raman ded 93 de calorii care

sunt util izabile. ADS a hidratilor de carbon este de 7%.

Cand consurnaji 100 de calorii de unt sau de ulei, asimi-

larea este putin mai laborioasa ~iacest travaliu v a costa 12 ca-

lori i, nelasandu-i organismului decat 88 de calor ii reziduale.

ADS a lipidelor ajunge deci la 12%.

in cele din urrna, pentru a asimila 100 de calorii de pro-

teine pure, albus de ou, peste slab sau branza degresata (0%

grasime), aditia este irnensa, did proteinele sunt alcatuite

dintr-un agregat de molecule cu lan] lung, ale carer verigl de

baza, arninoacizii, sunt legate tntre ele pr intr-un c iment pu-

ternic care necesita un travaliu infinit mal costisitor, Aceasta

cheltuiala calorica a simplei absorbtll este de 30 de calorii,

nelasandu-i organismului mai mult de 70 de calorii, adlca 0

ADS de 30%.

Asimilarea proteinelor, adevarat travaliu intern, este

responsabila de 0degajare de caldura ~i de 0crestere a tem-

peraturi i corpului care expl ica de ce nu se recornanda s a faceti

bai cu apa rece imediat dupa 0masa bogata tn proteine, dife-

renta de temperatura putand duce la hidrocutie.

Aceasta caracterist ica a proteinelor, ce-i deranjeaza pe eei

care I~i fac dusuri grabite, reprezinta 0binecuvantare pentru

eel gras, atat de tnzestrat in arta asimilarii caloriilor. Ea Ii va

permite sa realizeze 0 eeonomie lipsita de durere care ii va

permite sa se hraneasca mal confortabil, fara sa sufere irne-

diata sanctiune. .

La sfarsitul zilei, pentru un eonsum de proteine de 1500 I

de calorii, ceea ce reprezinta un aport substantial, dupa dige-

stie nu mai raman in organism decat 1000 de calorii. Aceasta

este una dintre solutiile regimului Protal ~i unul dintre rnoti-

vele structurale ale eficientel sale. Dar nu este totul.. ;

Proteinele pure reduc apetitul

Pentru ca regimu/ meu s a devina a/ vostru 23

satietate. rapid tnlocui ta de revenirea foamei . Studii recente

au dovedit astfel c a rontairea de alimente dub sau grase nici

nu intarzie aparitia foamei §i nici nu mlcsoreaza cantitatile in~

gerate la r na sa . I n schimb, rontairea de alimente proteice ama-

na momentul mesei urmatoare ~i reduce cant itati le ingerate.

in plus, consumul exclusiv de alimente proteice antre-

n ea za d up a sine producerea corpi lor cetonici , puternici fac-

tori natural i de taiere a senzatiei de foame, responsabi I i pentru

o senzatie durabi la de sajietate. Dupa 2-3 zile de ali rnentat ie

limltata la proteine pure, foamea dispare total, iar planul Pro-

tal poate fi u rmat, evit3nd amen intarea naturale care apasa

asupra rnajoritatf regimurilor: foamea.

Proteinele pure combat edemul ~iretentla de apa



. .24 Pierre Dukan

In anurnite momente ale ciclululrnenstrual, cu patru-cinci

zile tnainte de menstruatie sau In anumite momente de inter-

sectie din viata femeii , pubertate haotica, pre-rnenopauza in-

terrninabila sau chiar in plin~ viat~ sexual-activa sub efectul

tulburarilor hormonale, femeile, in special eele care sunt su-

praponderale, lncep s a retina apa ~i s~ s e s ir n ta ca un b ure te , ...

balonate, umflate, neputand sa-~i scoata inelele de pe dege-

tele ca niste carnaciori ~isimjindu-s] picioarele grele ~i glez-

nele umflate. Aceasta retentie de apaeste tnsotita de 0

crestere In greutate de obicei reversibila, dar care poate de-

yen; cronlca.

Se lnUl.mpla chiar ca aceste fernei, pentru a-si regasi si-

lueta ~i pentru a evita aceasta tngrasare, tree la regim ~icoo-

stata cu surpriza ca micile trucuri care veneau de obicei de

hac acestor kilograme in plus raman ineficiente.

In toate aceste cazuri, care nu sunt chiar asa de rare, pro-

teinele pure, cele pe care Ie gasim In regirnul de atac al pla-

nului Protal , au 0act iune decisiva ~i Imediata in acelasi timp.

In cateva z ile, ba chiar in cateva ore, tesuturile inecate In apa

sunt drenate, alatur i de 0 senzatie de bine ~ide usurare care

se repercuteaza ~iasupra cantarului ~itntareste rnotivatia,

Proteinele pure fac sa creasca rezistenta organismului

Este yorba aid de 0 proprietate bine cunoscuta de catre

nutritionisti ~iremarcata dintotdeauna de catre profani. inainte

de eradicarea tubereulozei cu antibiotice, una dintre bazele

clasice ale tratamentului era supra-alimentarea, cu cresterea

notabi la a proport ie i proteinelor. La Berck , tinerii adolescent!

erau fortati chiar sabea sange animal. Astazi, antrenorii Ie re-

cornanda sport ivilor care I~ i solicita mult organismul 0alimen-

tatle cu un bogat continut proteic. Medicii procedeaza la fel

pentru a creste rezistenta la infectie in cazuri de anemie sau

pentru a accelera cicatrizarea plagilor.

Este util sa ne servim de acest avantaj, cad pierderea in

greutate, oricum ar fi ea, slabeste putin organismul. Am

, .Pentru ca regimul meu sa devina al vostru 25

remarcat d1 perioada iniJial :i a planului Protal , alcatuita ex-

dusiv din proteineJe cele mai pure posibil, este faza sa cea

mai stlrnulanta. Anurniti pacienti mi-au semnalat chiar ca ea

a avut asupra lor un efect eufor izant, a t at f iz lc , cat ~i mental

~itoate acestea inca de la sfarsttul celei de-a doua zlle.

Proteinele pure din regimul Protal iii permit s~ sl~be?ti

f~ra pierderi de masa musculara ~ifara lasarea pielii

Aceasta constatare nu este cu nimic surpr inzatoare daca

stlm ca pielea, tesutul sau elastic, precum ~i int reaga muscu-

latura a organismului sunt construite esentialmente din pro-

teine. Un regim sarac in proteine ar obliga eorpul sa Ie ia pe

cele din propria sa rnusculatura ~i din piele, ducand la pier-

derea elasticitat ii acesteia din urma, fara s a mai vorbim de fra-

glllzarea oaselor, adesea deja amenlntate in cazul femeii la

rnenopauza. Conjugarea acestor efeete duce la lrnbatranirea

tesutur llor, a piel ii , a paruiui ~i a aspectului general, remarcate

de catre eei aproplati, ~i care poate ea singura sa duca la In-

treru perea regim ului.

lnvers, un regim bogat 1n proteine ~i, a fortiori, un regim

alcatuit exclusiv din proteine, asemenea celui ce deschide

planul Protal, are putine motive de a afecta rezervele organ is-

mului pe care Ie allrnenteaza masiv. in aceste condljii, slabi-

rea masiva ~i tonlflanta rnenjlne fermitatea rnusculara ~i

stralucirea pieli i, permitand pierderea de kilograme far~ prea

multe urme.

Aceasta particularitate a regimului Protalpoate parea se-

cundara tinerelor femei plinute, eu 0musculatura consistenta

~i0 piele densa, dar ea devine esentiala pentru cele eare se

apropie de rnenopauza sau care au 0musculatura mal puj in

conslstenta sau 0 piele delicata ~ifina. Caci, este momentul

s a vorbim despre asta, astazi vedem prea multe persoane care

)~ngri jesc silueta avand ca unic reper cantarul , Greutatea nu

poate ~i nu trebuie sa joace acest rol exdusiv, stralucirea



26 Pierre Dukan

pleli i, consistenta tesuturi lor ~ i tonusul general al organisrnu-

lui sunt tot atalia parametri care intervin in imaginea exte-

r ioara a unei femei.

2. A CE ST R EC IM T RE BU IE S A FIE B O G A T IN A PA

Problema ape; este Intotdeauna putin derutanta, Pe

aceasta terna circula tot felul de zvonuri ~ide lise spune" , iar

adesea se gaseste ~i 0opinie lIautorizata" care sa afirme con-

trariul a ceea ce atl auzit mal sus.

Or, problema apei nu este un simplu concept de rnarke- .

ting dietetic, un fleac menit s~Hamuze pe cei care vor sa sla- .

beasca, Este 0 problema de prima irnportanta care, in c iuda

imensului efort combinat al presei, medicilor, cornerciantilor

~ia l bunului sirn] elementar n-a convins niciodata publicul ~i,

In particular, pe cei la regim.

Pentru a simpl ifica, poate parea esential ~i prior itar saarzi

calorii pentru a obtine topirea rezervelor de grasirni, dar

aceasta combustie, oricat de necesara ar fi, nu este suflcienta.

A s labi tnsearnna In acelasi timp a arde ~i a elimina.

Ce ar gandi 0 rnenaiera despre niste rufe sau despre niste I

vase spalate, dar neclatite! La fel este ~i in cazul slabitului ~i

este indlspensabil ca exact pe aceasta terna lucrurlle sa fie

clare. Un regim care nu este tnsojit de 0 cantitate suficienta

de apa este un regim prost, cad nu numai ca este putin efi-

cient, dar este tnsojit ~i de 0acumulare de toxine.

Apa curata ~imbunatateste rezultatele regimului

o simpla constatare a ceea ce este evident ne arata: cu

cat bem mai mult §i urinarn mai rnult, cu atat rinichiul are po-

sibilitatea de a elimlna mai mult reziduurile provenite de la

alimentele arse. Apa este ast fel cel mai bun dintre diureticele

naturale. Este surprinzator s a constat; cat de putini oameni

beau suficient.

Pentru ca regimuJ meu sJ devinJ a/ vostru 27

Miile de solicitari cotidiene tntarzie ~i sfarsesc prin a

oculta senzatia naturala de sete. .odata cu t recerea zllelor ~i a

lunilor, aceasta dispare ~inu-si mai [oaca rolul sau de averti-

zare cu privire la deshidratarea tesuturilor.

Multe femei, avand vezicile mai sensibile ~i mai mid

. d e ca t cele ale b a rb a ti lo r , e z it a sabea pentru a evita nesfarsi-

te le deplasari la toaleta sau nevoile intempestive In timpul ac-

tivitatii pro fe s iona l e , in mijloacele de transport sau chiar din

cauza alergiei la toaletele publice.

Or, ceea ce poate fi acceptat In condijii normale nu mai~ ,este In timpul unui regim de s l ab l t §i daca argumentele privind

igiena se dovedesc iluzorii, exis ta totusi unul care sfar~e~te

Tntotdeauna prin a convinge, acesta:

Sa incerci sa s labest i fara sa bei ap a este nu numai toxic

. pentru organism, dar poate duce pana la blocarea to tala a

,pierderi i in greutate ~ila reducerea la zero a multor eforturilor.

. D e ce?

Pentru ca motorul uman care consuma grasi rni pe parcur-

sui unui regim functioneaza asemenea oricarui motor cu com-

bustie. Energia arsa degaia caldura ~i reziduuri.

Daca aceste reziduuri nu sunt eliminate In mod regulat

Tnamonte de catre rinichi, acumularea lor in aval duce mal

devreme sau mai tarziu la Intreruperea combustiei ~i la sto-

parea oricarei pierderi in greutate, chiar ~i tn cazul unui regim

per fect urmat. La fel se tntampla ~i in cazul unei rnas ini careia

i se obtureaza leava de esaparnent sau In cazul unui ~emineu

necurajat de cenusa, ambele sfarsind prin a fi tnabusite ~i a .

. ,sestinge sub acumularea de deseuri,

Ratacirile nutritionale ale obezului ~i acumularea de tra-

tamente nepotrivite ~i de regimuri excesive sau incoerente

sfarsesc prin a face ca rinichii sai sa devina lenesi. Mai mult

decat oricine altcineva, el are nevoie de impor tante cantitati

··de apa pentru a-~ i repune in functiune organele excretoare.

La tnceput, operatiunea poate parea dezagreabi la ~i plic-

ticoasa, mai ales iarna, dar insis tand obiceiul seva instala In

cele din urrna ~i, sustinut de senzajia agreabila a unei bai



28 Pierre Dukan

interioare ~i de 0 s labire rnai buna , sfar~e~te adesea prin are·

deveni 0 nevoie.

Asocierea apei ~ia proteinelor pure exercita 0 actiune

puternica de desalinizare a celulitei

Aceasta proprietate nu Ie priveste decat pe femei, tntrucat

celul ita este 0grasime aflata sub influenja horrnonala care se

acurnuleaza ~i rarnane prizoniera in partile cele mal feminine

ale organismului: coapsele, soldurile ~i genunchii.

In aceasta afectiune rebela in care dieta este cel mai ade-

sea neputlncloasa, am observat c a regimul proteinelor pure,

asociat cu 0 reducere a cantitatii de sare ~i cu un consum in-

tens de apa usor rnineralizata permits objinerea unei pierderi

mai armonioase in greutate, cu slabirea rnoderata, dar reala

in zone atat de rebele precum coapsele sau partea interioara

a genunchilor.In cornparatie cu alte regimuri urmate de aceeasi pacienta

in diferite momente ale vietii sale, aceasta combinatie este

cea care, pentru aceeas i greutate pi e rdu ta , ofera cea mai buna

reducere globala in jurul taliei ~ ial coapselor.

Aceste rezul tate seexplica prin efectul hidrofug al protei -

nelor ~i prin intensa filtrare a rinichiului sub aportul masiv de

apa. Apa penetreazatoate tesutur ile, inclusiv celul ita. Ea int ra

pura ~ineprihanita ~i iese sarata ~i pl ina de reziduuri. Acestei

actiuni de desalinizare ~i de drenare i se adauga efectul pu-

ternic al combustiei proteinelor pure, totul culrnlnand tntr-o

act iune, desigur, rnodesta ~i partial a, dar rara ~i dis t ingandu-sede eea mai mare parte a altor regimuri care nu au niciun efect

coneret asupra celulitei.

C a n d trebuie bauta aceasta a p a ?

Numeroase resturi de informatii dintr-o alta epoca dar

inca in vigoare in inconstientul colectiv perslsta in a ne lasa

Pentru ca re gim u/ m eu sa d ev in a al vostru 29

s a credern ca este preferabil s i1bem apa In afara meselor pen-

tru a evita ca apa sa fie retinuta de catre alimente.

Nu numai ca acest lucru nu are niciun fundament fizio-

logic, dar in multe cazuri fu nc tio ne az a c hia r invers. A nu bea

tn cursul unei mese, tn momentul c a n d survine setea ~i c a n d

este a tat d e u so r ~i de placu t sa bei, face sa apara riscul ca

setea s~ se potoleasca ~i , in focul activltatllor zilnice, sa uiti

s~te hidratezi pentru tot restul zile i.

Tnt irnpul regimului Protal ~i in special in cursul per ioadei

sale de atae cu proteine alternative, este indispensabil ca, tn

afara de cazul exceptional al retentiei de apa pe fond horrno-

nal sau de insuflcienta renala, sa se bea un litru ~i[urnatate

de apa pe zi, apa minerala pe cat posibil, dar ~i sub oriee alta

forma de lichid, ceai, cafea sau infuzie.

. .0 c~a~ca de ceai la micul dejun, un pahar mare in timpul

diminetll alte doua la pranz ~i 0 cafea la finalul mesei, un

I. ~ahar dupa-arniaza ~i doua Ia cina, lata doi litri bauti cu U~UM

nnla.

, Numeroase paciente mi-au spus ca , pentru a bea fara sa

Iefie sete, au !uat obiceiul mai put in elegant , dar ef icient dupa

parerea lor , de a bea direct din sticla,

Ce fel de apa trebuie b3utal

• Apele cele mai potrivite perioadei de atac, pur pro-

t~ica, .a re~imul~i Protal, sunt apele usor mineralizate, usor

diuretics ~I laxative. Cele mai cunoscute sunt cele de la Vitel '

~ontre~evi lle, Evian ~i Volvic, Evltat i astfel apele de fa Vieh~~IBadoit , care sunt ape bune, dar cu prea multe saruri pentru

a f baute In cantita]i atat de mari.

~ Hydro~ydase este 0apa de izvor foarte buna in regi-

rnurile de dezintoxlcare ~i mai ales In cazul surplusului pon-

deral asociat cu 0celulita difuza pe membrele inferioare. Ea

sevinde in ~armacie ~ipoate fi asociata cu regimul Protal, con-

surnand 0 singura doza dirnineata pe stomacul gal.



. .30 Pierre Dukan

• Pentru cei care au obiceiulde a bea apa de la robinet, .

pot sa continue s a 0 f ac a , e se nt ia lu l c on s ta n d mai mult In can-

titatea bauta, doar ea suficienta pentru a trez i rinichiul, decat

in cornpozitia particulars a acestei ape.

• La f el ~i i n cazul tuturor infuziilor §i ceaiurilor, de ver-.

bina, de tei sau de menta, care Ii vor seduce pe cei obisnuiti :

saa lba un r itual §i care prefera mai ales sa bea cald. In special:

iarna.

• Tnceea ce priveste sucurile acidulate light ~i in special

Coca-cola light, a c a r e i d i s tr ib u ji e 0e ga le az a a s ta zi pe cea a:

variantei .norrnale" a Coca-Cola, aceasta este perrnisa ~i am •

luat obiceiul de a 0 recomanda pe parcursul regimurilor de

slabit, din mai multe motive. Mai tntai, permite adesea insu-

marea celor doi litri de lichid preconlzati, in plus, continutul

sau de zaharuri ~i calorii es te practic nul, 0calor ie per pahar.

echivaleaza cu greu valoarea unei arahide per sticla de fami-

lie. in s far~it ~i mai ales, Coca-Cola light este in mod traditio-

nal un amestec savant de arome intense, ia r consumul repeta t ,In special la cel care rontale din nevoia de zahar, poate

sa-l reduca acestuia pofta de dulce. 0 rnultirne de pacienti

mi-au spus ca au fost ajutati pe parcursul regimului lor de con-

sumul reconfortant ~iludic al acestor sucuri acidulate light.

o singura exceptie eu privire la consumul de sucuri acl- :

dulate light - regimul copilului sau al adolescentului, expe-

r lenta dovedind c a la aceasta varsta efectul de subst itu jie al

.falsului zahar" nu-~ i [oaca bine rolul ~i nu reduce decat foarte '

putin nevoia de dulce. Acest consum nelimitat de aroma

dulce poate stabif obiceiul de a bea fara a-i fi sete, ci numai

din placere, obicei ce poate predispune catre dependente ul-terioare mai ingrljoratoare.

in ultimul rand, apa of e ra 0 autentica senzatle

naturala de satletate

in limbajul curent, se asimileaza adesea senzajia de gol

in stomac eu eea de foame, ceea ce nu este intru totul fals.

Pentru ca r eg im u/ m e u s a devina at vostru 31

Apa bauta In timpul mesei ~i arnestecata eu alimentele face

sa creasca volumul total al bolului alirnentar ~j creeaza 0dis-

tensie a stomacului ~i 0 senzatie de plin care sunt primele

. s e m n e ale saturatlei ~isatietali i. Un rnotiv in plus pentru a bea

la masa, dar experienta dovedeste ca acest efeet de ocupare

~igestul de a duce la gura funct ioneaza ~i in afara mesei. De

exernplu , in t irnpul per ioadei celei mai periculoase a zilei,

intre orele 1 7;00 ~i 20;00, a bea un pahar mare cu orice fel

de lichid este adesea suficient pentru a modera poftele ali-

mentare.

. Astaz], peste tot in lume, foamea si-a gasit un nou camp

de activitate, rnent inandu-si presiunea asupra oamenilor lasati

p r a d a l n f o rn e t ar l l, prinasaltarea, int r-o maniera ce-i drept fu-

lila ~i episodical dar dure roasa , a oecidentalului harnesi t de

aceasta infin ita garna de alimente pe care Ieare la dispozi tie,

dar de care nu se poate atinge fara a lrnbatrani sau pieri.

Este surprinzator sa consta]i ca in momentul in care indi-

vizi, lnstltutii ~i laboratoare farmaceutice viseaza sa deseopere

leacul ideal ~i eficient impotriva foamei, exista 0 majoritate

.. de fiinte foarte preocupate care refuza sa foloseasca pentru a-

~ipotoli foamea un mijloe atat de simplu, de pur ~i de probat

precum apa.

3 . A CE ST R EG IM TR EB UIE s A FI E s A R A C I N SAR E

Sarea este un aliment indispensabil vietil ~i este prezent

•. in proportii diferite in oriee aliment. Astfel, sarea adaugata

este lntotdeauna de prisos, nefiind decat un condiment care

1mbunatale~te gustul alimentelor, stirnuleaza apetitul ~ise fo-

loseste mult prea des din obisnuinja.



. . .

32 Pierre Dukan

Regimul sarac in sare nu prezinta nici un pericol

Putem si chiar ar trebui sa trairn toata viata cu un regim

sarac in sare. Cardiacii, eei eu i ns u fi ci en t a r e al a ~i hipertensivii

traiesc tot timpul eu un regim sarac in sare, fara a avea vreo-

data caren]e. 0 precautie li priveste totusi pe sublecti i h ipo-:

tensivi in mod natural, obisnuiji sa tralasca avand 0 tensiune[oasa. Un regirn eu prea p u ti na s ar e, mai ales daca este asociat

cu un puternic consum de apa, poate face sa creasca filtrarea

s a ng e lu i, r ed u ca n du -i volumul ~i scazand ~i mai mult tensiu-

nea arter iala, ceea ee risca sacauzeze oboseala ~i senzatle de

vertij la trezirea brusca, Aeeste persoane se vor multurni sa

nu adauge sare ~i vor ev ita s a bea mai mult de un litru ~i ju-

matate de apa pe zi.

in schimb, 0alimentatie prea sarata reline ~iflxeaza

apa in tesuturl

I n tarile calde, Ii se distribuie In mod regulat pastile de

sare muncitori lor pentru a evi ta ea acestia sa se deshidrateze

la soare.

La femei, in special la eele care se afla sub 0 puternica

influenla horrnonala, in perioada prernenstruala, In pre-me-

nopauza sau ehiar in timpu! sareinii, numeroase parti ale

eorpului pot deveni ca un burete, rejinand cantita]] impreslo-

nante de apa.

La aceste femei, Prota!, regim hidrofug prin excelenta,

rnanifesta 0eficienta maxima dad! se reduce la minimum

titatea de sare consurnata, ceea ce-i permite apei baute satraverseze mai repede organismul, masura intru totul cornpa-

rabila eu cea irnpusa In cazul unui tratament eu cortizon. Re-

feritor la aceasta, auz im adesea persoane care se plang de a fi

luat sa spunem doua kilograme intr-o seara, caurmare a unei

abateri semnificative de la regim. Se intampla chiar ca 0astfel

de crestere in greutate sanu fie [ust ificata nici rnacar de 0aba-

tere reala de la regim. Cand anal izam aceasta masa declansa-

Pentru ca regimu/ meu s~dev;n~ al vostru 33

toare, nu gi1sim niclodata cantitatea de alimente corespon-

. de nt a c re s te rl l t n greutate de doua kilograme mari ~i late,

adic~ 18000 de calorii de ingerat intr-un interval de timp atat

de scurt. Esteverba numai de asocierea unei mese prea sarate

~istropite cu alcool, sarea ~ialcoolul coniugandu-si efectele

pentru a incetini traversarea apei baute prin organism. Nu

trebuie s~ ultam niciodata c~ un lltru de api1 cantareste un

kilogram ~ica 9 g de sare f ixeaza un litru de ap a in testur i

.pentru una sau doua zile.

A~a stand luerurile, daca pe parcursul unui regim un

motiv imperios va lmpune 0masa profssionala sau in fami lie

.care v~ obl iga. la 0 derogare de la tndrumari, evitali sarea in

exces ~i, in acelasl ttrnp.evitatl sabet i prea mult alcool ~imal

r u e s evlta]! sa vii cantiiriti a doua zi, cad 0crestere brutala ~ i

··..nejustificata in greutate risca si1vi1descurajeze ~i si1va mineze

determinarea ~iincrederea. A~teptati inci: ! 0zi sausi mai bine

doua zile, lntenslflcand regimul, consumul de apa usor mine-

• rallzata §i restricjia de sare, trei masurl suficiente pentru a re-gasi greutatea avuta anterior.. .

Sarea stimuleazl apetitul, iar reducerea ei if potoleste

Aid este yorba de 0constatare. Preparatele sarate fae sa

creasca salivarea ~iaciditatea gastrica, eea ce stirnuleaza ape-

t itul. Invers, preparatele mai puj in sarate stimuleaza mai putin

secreti ile digestive ~i nu acponeaza asupra apeti tu lui. Din ne-

fericire, absenta sarli calrneaza ~isetea, iar eel care urrneaza

regimul Protal trebuie sa.-~j i rnpuna in primele zile un nivel

ridicat al consumului de lichide, pentru a dec lansa nevoia deapii ~i reintoarcerea progreslva a senzatiei naturale de sete.



. .34 Pierre Dukan

iN CONCLUZIE

Regimul proteinelor pure, regim de deschidere §i motor

principal a patru regimuri integrate ee akatu i esc planul Protal,

nu este asemenea altora. Este singurul care nu se foloseste

dedit de 0 familie de nutr irnente ~i de 0 eategorie bine def i-

nit~ de alimente cu conti nut maxim de proteine.

Tnacest regim ~i pe parcursul desf~~urarii planului Protal, .

trebuie abandonata oriee referire la calorii §i la calculul lor.

Consumand mult sau putin nu modifica rezultatele, esentialul

fiind de a rarnane In interiorul aeestei categori i de alimente.

Protal este ehiar unicul regim al carul secret revendicat

este de a m a n c a mult, adica de a rnanca preventiv, rnalnte ca

foamea s~apara, foame devenita altfel de necoritrolat ~i care

nu seva mai muljumi apoi cu proteinele permise ~i I I va mana

pe eel imprudent catre alimente pur gratifiante, alimente cu

slaba valoare nutri tlonala, dar cu puternica tncarcatura erno-

t ionala, dulci ~i cremoase, abundente ~i destabilizatoare.Prin urmare, eflcienta planului Protal este intru totul le- ..

gata de selectia produselor, este fulgeratoare In rnasura In care

alimentatia se l irni teaza la aceasta categorie de alimente, dar

puternic tncetini ta ~ i readusa la regula t rista a caleulului calo-

r ii lor daca ali rnentatia trece dincolo de aceste limi te.

Astfel, este un regim care nu poate fi Jinut pe jumatate, E I

raspunde atotputernicei legi a lui .totul sau nimic", ceea ee

explica eficienta sa metabolica, precum si-putemicul impact 'i

ps ihologic asupra individului supraponderal care, la randu]

s au , fu nc tio ne az a d up a a ce ea si regula a extremelor.

Temperament exeesiv prin excelenta, pecat de ascetic inefortur i, pe atat de relaxat in abandon, obezul gaseste in acest

regim, in fiecare din eele patru etape ale sale, un demers pe

rnasura sa.

Aeeste afinit~li intre profilul psihologic ~i structura regi-

mului dau nastere unei tntalnir: a carei lmportanta este difieil

de inleles de catre un profan, dar care, in practical este

decisiva. Aceasta adaptare reciproca genereaza 0 adeziune

Pentru ca regimu/ meu sa devina al vostru 35

puternica la regim care usureaza pierderea in greutate ~icare

i~i da Tntreaga s a r n as u ra in stadiul stablllzani ultime, cand

totul se sprijina pe 0 singura zi de regim proteic pe sapta-

m~na,0 zide redernptiune, 0 lovitura pe cat de punctuala,

pe atat de eficienta ~ care, singura ~i sub aceasta forma, poate

s i l. f i e a c c e p t at a de toji cei c e lu pta dintotdeauna impotriva

. predispozit ie i lor catre lngrasare.

Retete Dukan introducere

Documents

Transcript of Retete Dukan introducere