Retele Licenta

86
Retele de calculatoare si internet - lucrare de licenta INTRODUCERE Obiectivele si oportunitatea temei propuse "Retele de calculatoare si internet" este o tema care poate fi dezvoltata in orice organizatie, atat intr-o companie de succes cat si intr-o intreprindere noua pe piata economica. In cazul de fata sarcina mea este sa dezvolt o retea de calculatoare si internet intr-o societate adia infiintata, la inceput de drum. Incubatorul Tehnologic de Afaceri (URA-ITA), creat in Iunie 2007 functioneaza ca o entitate cu autonomie financiara si functionala, avand character nonprofit. Crearea unei astfel de retele ajuta enorm dezvoltarea acestei intreprinderi si este relative usor de proiectat. Permite utilizatorilor un acces mai usor si mai sigur la o baza de date, dar si la anumite informatii pe care serverul le permite, de la orice calculator din cadrul acestei retele. Proiectarea acestui sistem informatic ajuta la cresterea profitului intreprinderii prin reducerea costurilor acesteia. Ulterior se pot dezvolta diverse aplicatii informatice in cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri, eliminand comenzile manual. Dezvoltarea unei retele de calculatoare si internet usureaza munca angajatiilor intreprinderii prin folosirea noilor tehnologii de programare. Utilizand sistemul de operare Windows Server 2003 si programul Boson NetSim am reusit sa creez o retea sigura si puternica. In cadrul sistemului de operare Windows Server 2003 instalarea, configurarea si administrarea serverului DNS, instalarea contraoller-ului de domeniu Active Directory, instalarea serverului de e-mail Exchange 2003 Enterprise, instalarea serverului de administrare a adreselor DHCP reprezinta aplicatiile de baza ale acestuia.

Transcript of Retele Licenta

Retele de calculatoare si internet - lucrare de licentaINTRODUCEREObiectivele si oportunitatea temei propuse"Retele de calculatoare si internet" este o tema care poate fi dezvoltata in orice organizatie, atat intr-o companie de succes cat si intr-o intreprindere noua pe piata economica. In cazul de fata sarcina mea este sa dezvolt o retea de calculatoare si internet intr-o societate adia infiintata, la inceput de drum.Incubatorul Tehnologic de Afaceri (URA-ITA), creat in Iunie 2007 functioneaza ca o entitate cu autonomie financiara si functionala, avand character nonprofit. Crearea unei astfel de retele ajuta enorm dezvoltarea acestei intreprinderi si este relative usor de proiectat. Permite utilizatorilor un acces mai usor si mai sigur la o baza de date, dar si la anumite informatii pe care serverul le permite, de la orice calculator din cadrul acestei retele. Proiectarea acestui sistem informatic ajuta la cresterea profitului intreprinderii prin reducerea costurilor acesteia. Ulterior se pot dezvolta diverse aplicatii informatice in cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri, eliminand comenzile manual.Dezvoltarea unei retele de calculatoare si internet usureaza munca angajatiilor intreprinderii prin folosirea noilor tehnologii de programare. Utilizand sistemul de operare Windows Server 2003 si programul Boson NetSim am reusit sa creez o retea sigura si puternica.In cadrul sistemului de operare Windows Server 2003 instalarea, configurarea si administrarea serverului DNS, instalarea contraoller-ului de domeniu Active Directory, instalarea serverului de e-mail Exchange 2003 Enterprise, instalarea serverului de administrare a adreselor DHCP reprezinta aplicatiile de baza ale acestuia.Identificarea domeniului in cadrul caruia se proiecteaza reteaua de calculatoare si internetPrincipalul domeniu de activitate al Incubatorului este cel al incubarii active prin care se urmareste sprijinirea interprinderilor mici si mijloci (IMM) care abordeaza in special activitati inovative si domenii ce asigura revitalizarea economiei locale.Un alt domeniu de interes pentru Incubator va fi cel al consultantei si a instruirii, urmarindu-se diversificarea serviciilor oferite.Informarea si promovarea intreprinzatorilor se va face prin dezvoltarea acestui sistem modern de informare de tip retea, cu acces la bazele de date locale si in reteaua internet.Incubatorul va oferi asistenta tehnica pentru 60 de entitati anual, piata vizata fiind cea industriala si de servicii, din sectorul comunicatiilor si tehnologiei informatiei (IT), informaticii economice si turism intern si inter 22322s1821w national.Astfel se doreste realizarea unei retele de calculatoare si internet care sa conecteze online sistemele de calcul din toate departamentele societatii pentru o comunicare mai buna, o informare mai rapida a utilizatorilor, o anaiza mai eficienta a datelor din sistem.Identificarea beneficiarilorProiectarea retelei de calculatoare si internet este realizata la cerinta expresa a Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universitatii Romano-Americane (ITA-URA). Beneficiarul fiind unic suporta deci toate costurile de analiza, proiectare si realizare a acestei retele.Capitolul 1:STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENTUniversitatea Romano-Americana din Bucuresti a fost infiintata in anul 1991, in cadrul Fundatiei Romano - Americane pentru Promovarea Educatiei si Culturii, avand drept scop promovarea valorilor educationale ale invatamantului superior american, pe fondul bogatelor traditii ale invatamantului romanesc.Initiativa infiintarii Universitatii apartine Profesorului universitar dr. Ion Smedescu, care este fondatorul si Rectorul Universitatii, membru activ al Academiei Americane de Stiinte din New York, Presedintele Fundatiei Romano-Americane pentru Promovarea Educatiei si Culturii, in activitatea careia este integrata Universitatea.Pentru realizarea misiunii si obiectivelor sale, Universitatea Romano-Americane din Bucuresti se sprijina pe o colaborare fructuoasa cu universitati americane, din randul carora se detaseazaJAMES MADISON UNIVERSITY, din statul Virginia, AMERICAN UNIVERSITY din Washington D.C., UNIVERSITATEA de NORD - TEXAS, UNIVERSITATEA BARRY - Florida, UNIVERSITATEA DE SALLES - Pennsylvania, cu acestea fiind incheiate acorduri de lunga durata, precum si universitati si institutii din Europa, America de Sud (Brazilia). Numerosi studenti au beneficiat de burse de studiu in SUA, inclusiv pentru Masterat, o parte din acestia ramanand in cadrul corpului profesoral al Universitatii.1.1. Prezentarea succinta a unitatii economico - sociale (URA-ITA)In iunie 2007 n cadrul Universitatii Romno-Americana, cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC) s-a creatIncubatorul Tehnologic si de Afaceri (URA-ITA) carefunctioneaza ca entitate distincta a fondatorului, cu autonomie financiara si functionala, avnd caracter nonprofit.Incubatorul tehnologic de afaceri s-a constituit in bazaHotararii 49/1 din 14.06.2006si este o forma de proprietate privata, avand un capital social de peste 100 000 ron. Responsabil al acestei intreprinderi esteconf.univ.dr. George Carutasu, fiind in acelasi timp si Directorul General.1.1.1. Informatii generale ale unitatii economico-sociale (URA-ITA)Sediul social se afla in Bucuresti, Sector 1, strada Bd. Expozitiei Nr. 1B, Cod. 12101.Reprezentantul legal este Rectorul Universitatii Romano-Americane: Smedescu Ion.Capitalul social al acestei entitati este peste 100000 RON.Indicatori economico-financiariIndicatorii economico-financiari ai organizatieiIndicatori ai rezultatelor economico-financiare2004 (realizat) RON2005 (realizat) RON2006 (estimat) RON2007 (preconizat) RON2008 (preconizat) RON

1. Cifra de afaceri/venituri2. Costuri (cheltuieli totale generale)3. Cheltuieli de investitii4. Profit net/venit netPeste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 10000025000-50000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000Peste 100000 Peste 100000 Peste 100000Peste 100000

Indicatorii economico-financiari ai entitatii de inovare si transfer tehnologic:Indicatori ai rezultatelor economico-financiare2004 (realizat) RON2005 (realizat) RON2006 (estimat) RON2007 (preconizat) RON2008 (preconizat) RON

1. Cifra de afaceri/venituri2. Costuri (cheltuieli totale generale)3. Cheltuieli de investitii4. Profit net/venit net25000-500005000-250005000-2500025000-500005000-250005000-250001000-5000

Sectoare, domenii, grupuri tinta ale entitatii de inovare si transfer tehnologicSectorGrup tintaDomeniu de activitate pentru care se solicita acreditarea

IndustrieIMM-uri, intreprinderiTehnologia Informatiei si Comunicatiei (TIC)

IndustrieUniversitatiInformatica economica

IndustrieCentre de cercetareTurism intern si inter 22322s1821w national

Zona tinta: 1. La nivel international: Europa2. La nivel national: toate regiunile3. Localitati: Bucuresti, Timisoare, Sibiu

Beneficiarii directi ai entitatiiExistenti

DenumireDomeniu de activitateLocalizare

1. Microsoft RomaniaInformatica economicaBucuresti

2. SC. Prestige Tour SRLServicii turismBucuresti

3. UPB-PREMINVTehnologia informatieiBucuresti

4. UGIRFormare profesionalaBucuresti

5. TISAFormare profesionalaBucuresti

Potentiali

DenumireDomeniu de activitateLocalizare

1. UPB-CPRUFormare profesionalaBucuresti

2. SC. LAW SRL.Formare profesionalaBucuresti

3. SC. GRUP MANAGEMENT SRLServicii turismBucuresti

4. SC. DANOAN SRLServicii turismCampina

5. SC. DOMUS PREST SRLSisteme informatice E-BUSINESSChitila

Surse de finantareSursaPondere (%)Observatii

Buget de stat21-30Proiecte nationale

Buget propriu11-20Formare profesionala

Alte surse21-30Proiecte internationale

Alte surse11-20Servicii oferite de incubator

Max 100 %

Incubarea reprezinta un potential de furnizare a unor noi legaturi intre universitati, industrie si agenti economici. IMM-urile incubate pot deveni primii candidati pentru parcurile de cercetare si pot contribui la sistemul inovarii in industrie prin promovarea diversitatii tehnologice. Transferul tehnologic cuprinde solutii software, solutii de invatamant la distanta, documentatii, specificatii, tehnologii, destinate sectoarelor industrial, universitar si al IMM-urilor.1.1.2. Misiunea si obiectivele Incubatorul Tehnologic si de AfaceriMisiuneaUniversitatii Romano- Americane - Incubatorul Tehnologic si de Afaceri (URA - ITA) consta n ncurajarea dezvoltarii sectorului privat prin inovare si transfer tehnologic. Activitatea URA - ITA ilustreaza procesul relational existent ntre centrele de cercetare tehnologica, servicii si productie, care are loc n prezent n economia romneasca. n acest fel contributia directa a URA - ITA la dezvoltarea economica poate fi evaluata pe baza activitatii de sprijinire a crearii si dezvoltarii de IMM, prin transfer tehnologic si inovare.Obiectiveleacestei organizatii nonprofit din cadrul Universitatii Romano-Americane sunt in numar de 5 si se estimeaza a fi atinse in maxim 5 ani:1. Sprijinirea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor din sectorul productiv si servicii;2. Transfer de know how ntre URA - ITA si IMM-uri;3. Sprijinirea procesului de restructurare a sectorului de stat;4. Identificarea posibilelor proiecte de afaceri;5. Realizarea de parteneriate si de joint-venture.URA - ITA ofera ntreprinderilor tinere cu potential de dezvoltare, precum si celor interesati n crearea unor ntreprinderi productive sprijin pentru realizarea si promovarea unor produse cu caracter inovativ.1.1.3. Servicii si facilitati ce urmeaza a fi furnizate de entitateLa acest subcapitol avem urmatoarele facilitati si servicii:instruirea si pregatirea ntreprinzatorilor si a personalului firmei n:-management;-marketing;-legislatie;-finante-contabilitate;-utilizarea echipamentelor de calcul si birotica precum si a programelor de management al ntreprinderii.spatii de productie si echipamente si infrastructura IT (pe baza de contract);servicii administrative si de secretariat;asistenta tehnica si consultanta specializata;ntocmirea formalitatilor legale la constituirea firmei;pregatirea planului de afaceri;achizitii de echipamente si transfer tehnologic;cooperare n cadrul unor contracte de cercetare n scopul realizarii de produse noi;informare si prognoza tehnologica;transfer tehnologic si de cunostinte;informatii generale si oportunitati de afaceri:-informatii referitoare la tehnologii, produse, piete, publicatii;-oferte de cooperare;-participare la trguri si expozitii;-banca de date cu oferte si cereri de tehnologii;-acces la sali de conferinte, expozitii.elaborarea si implementarea proiectelor nationale si comunitare de dezvoltare socio-economica;identificarea partenerilor din mediul universitar si cercetare.1.2. Regulament de organizare si functionare al UNIVERSITATII ROMANO AMERICANE - INCUBATOR TEHNOLOGIC SI DE AFACERI (URA-ITA)CAPITOLUL IDispozitii generaleArt. 1.-(1)UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA), institutie publica fara personalitate juridica, organism de specialitate aflat n subordinea Universitatii Romno-Americane, si desfasoara activitatea pe baza reglementarilor n vigoare si a prezentului regulament.Art. 2. - (1) Sediul UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA) este n municipiul Bucuresti, Bd. Expozitiei nr.1B, sector 1, cod 012101.Art. 3.- UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA) este condus de un director general, numit prin Decizia Rectorului Universitatii Romno-Americane.Art. 4. - Pentru realizarea obiectivelor din domeniul sau de activitate, UNIVERSITATEA ROMNOAMERICAN- INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA) exercita urmatoarele functiia)de incubare tehnologica, prin care se sprijina, n conformitate cu HG 406/2003, activitatea IMM-urilor, centrelor de cercetare si altor organizatii incubate;b)de proprietate intelectuala, prin care se asigura, n conformitate cu legislatia din domeniu, protectia proprietatii intelectuale si respectarea drepturilor de autor;c)de transfer tehnologic, n domeniile: informatica economica, tehnologia informatiei si servicii;d)de relatii cu mediul economic, pe plan intern si extern n domeniul sau de activitate;CAPITOLUL IIStructura organizatorica aUNIVERSITATEA ROMNOAMERICAN- INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (RAU-ITA)Art. 5. -UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA) functioneaza cu un numar maxim de 10 de posturi.Art. 6. -UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA) are, conform organigramei (Anexa 1), urmatoarele structuri :a)Directia Incubare Tehnologica.b)Directia Proprietate Intelectuala.c)Directia Transfer Tehnologic.d)Directia Relatii cu Mediul Economic.CAPITOLUL IIIAtributiile UNIVERSITATEA ROMNOAMERICAN- INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA)Art. 7 - UNIVERSITATEA ROMNOAMERICAN- INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA)si exercita functiile si atributiile principale prin directiile prevazute la art.6, cu urmatoarele posturi:Capitolul IVDispozitii finaleArt. 8- Relatiile cu IMM-urile incubate, din domeniile prevazute la art. 4. lit. c, cu societatile comerciale dintarasi din strainatate, precum si cu alte terte persoane fizice si juridice se desfasoara n conformitate cu reglementarile legale n vigoare.Art. 9-UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN - INCUBATORTEHNOLOGIC sI DE AFACERI (URA-ITA)ncheie, n conditiile legii, contracte de prestari servicii cu firme specializate, pentru asigurarea serviciului de administrare a retelelor informatice si de asigurare a softurilor necesare, precum si contracte pentru acordarea de asistenta juridica, n conditiile legii.Art. 10- Prezentul regulament se completeaza cu dispozitiilesi cu reglementarile legale n domeniile de activitate ale URA-ITA conform art. 4 al prezentului Regulament.1.3. Activitatile desfasurate in URA-ITA (caracteristicile generaleale sistemului economic din unitate)URA-ITA desfasoara urmatoarele functii:e)de incubare tehnologica, prin care se sprijina, n conformitate cu HG 406/2003, activitatea IMM-urilor, centrelor de cercetare si altor organizatii incubate;f)de proprietate intelectuala, prin care se asigura, n conformitate cu legislatia din domeniu, protectia proprietatii intelectuale si respectarea drepturilor de autor;g)de transfer tehnologic, n domeniile: informatica economica, tehnologia informatiei si servicii;h)de relatii cu mediul economic, pe plan intern si extern n domeniul sau de activitate;i)URA - ITA dezvolta urmatoarele tipuri de activitati:Activitati de incubare prin acces la spatii, echipamente si infrastructura ITpentru ntreprinderi mici si mijlocii de tip SRL, cu conditia sa desfasoare activitati de microproductie si servicii, iar activitatile sa cuprinda un element de inovare.Rezultatele obtinute prin incubarea de acest tip vor permite mbunatatirea relatiei incubat-incubator. Oportunitatile de afaceri dezvoltate, cu consultanti URA - ITA, va da posibilitatea firmelor sa-si poata dezvolta activitatea viitoare n afara cadrului de firma incubata.a.Incubare de tip "inhouse enterpriser" (incubare de interior),prin care se sprijina initiativele unor colective din interiorul Universitatii Romno-Americane, profesori si studenti. Afacerea se realizeaza cu sprijinul entitatii gazda care acorda asistenta si baza tehnologica. Intreprinzatorul mparte beneficiile obtinute cu entitatea gazda.Incubarea de tip "inhouse enterpriser" sprijina colectivele incubate, n primii lor pasi spre privatizare, cu intentia de a-si obtine personalitate juridica.Promovarea acestei activitati asigura loc de munca angajatilor si le dezvolta spiritul inovativ si managerial, n perspectiva realizarii unor afaceri proprii sub forma de ntreprinderi mici si mijlocii independente.b.Transfer tehnologic.Implementarea activitatii de transfer tehnologic n cadrul URA - ITA se va face prin punerea n practica a unor programe aplicative de transfer tehnologic.Colectivul URA - ITA va realiza o baza de date proprie cu cereri, din partea mediului de afaceri si a IMM-urilor, si oferte de tehnologii, inventii, inovatii si produse, din partea catedrelor si centrelor de cercetare din Universitatea Romno-Americana.O serie de solutii tehnologice cerute de diversi utilizatori vor fi abordate prin cercetari efectuate n centrele de cercetare ale Universitatii Romno-Americane.Strategia URA - ITA este de a se orienta spre urmatoarele categorii de tehnologii care au o probabilitate mai mare de implementare, si anume:tehnologii cu ciclu scurt de introducere n aplicare;tehnologii care nu necesita investitii mari;tehnologii care sa aiba o cerere mai mare pentru a asigura o valorificare rentabila;tehnologii cu impact social, adica sa fie utile pentru domenii de activitate indispensabile vietii sociale, ca de exemplu: tehnologii IT, automatizari casnice si industriale, informatica aplicata.d. Formare profesionala continua - consta in organizarea de mastere si cursuripost - universitare:Nr. crt.Cursuri/Seminarii/AplicatiiTotal ore

1.Dezvoltare antreprenoriala si generare de idei de afaceri(exemple, pasi pentru nregistrarea unei firme)8

2.Managementul firmei si instrumente manageriale(plan de afaceri, analiza financiara)20

3.Managementul marketingului( analiza pietei, mix de marketing)20

4.Contabilitate financiara16

5.Informatica ( Windows, Office, Internet)16

6.Legislatie, credite, programe de finantare8

Teste si evaluari8

TOTAL96

e. Activitatea de promovare si diseminare informatii -consta in organizarea de conferinte si seminarii, inclusiv in domeniul proprietatii intelectuale.f. Lucrari de cercetare, studii de fezabilitate- Elaborare care au vizat diverse studii si experimentari practice.g. Dezvoltare de proiecte in cadrul unor unor programe la nivel national -Elaborare proiecte de formare, dezvoltare.h. Consultanta si instruire in domeniul Automaticii si IT- Pregatirea si calificarea la nivel superior a personalului companiilor.i. Informare tehnologica- Informare in ingineria de produs, proces, sistem.j. Creearea de consortii/parteneriate cu universitati/firme- Identificare parteneri din mediul universitar/cercetare pentru firme/Prezenta comuna la licitatii.k. Brokeraj de cunostinte- Acces la baza de date specializata din cadrul ITA.In domeniul industrialIncubatorul Tehnologic de Afaceri are ca tinta 3 grupuri asupra carora isi desfasoara activitatile pe domenii:1.IMM-urile si intreprinderile -Tehnologia Informatiei si Comunicatiei;2.Universitati - Informatica economica;3.Centre de cercetare - Turism intern si inter 22322s1821w national.La nivel international, zona tinta este reprezentata de Europa, la nivel national - toate regiunile, iar localitatile tinta sunt Bucuresti, Timisoara si Sibiu.Sectorul industrial se afla in prin proces de restructurare in vederea adaptarii la cerintele UE. Procesul de privatizare a companiilor de stat se apropie de final, cu gradualitati diferite pentru cele de interes national. Se urmareste dezvoltarea unor pachete de servicii informatizate de consultanta si formare a resurselor umane inalt calificate pentru consolodarea companiilor din Romania, prin crearea si sprijinirea structurilor IMM-urilor private, ca mijloc unic de absorbtie a personalului.Piata interna este slab structurata, iar exportul nu are un volum consistent, importurile avand o cota ridicata, mai ales in zona produselor valoare adaugata mare. Exista disponibile noi tehnologii, care insa nu se aplica intr-o masura adecvata si profitabila.Incubatorul de afaceri are impact deosebit asupra dezvoltarii economice local. Firmele incubate, bazate pe noile tehnologii, reprezinta un element important in crearea unui sistem al inovarii in sectorul industrial, sistem deosebit de necesar pentru a obtine un avantaj competitiv la nivel national si international.Un astfel de incubator pentru firme noi contribuie direct la formarea acestui sistem al inovarii, oferind companiilor suportul necesar penru dezvoltarea de produse, servicii, procese si tehnologii noi.Sprijinirea infiintarii IMM-urilor private din diverse domenii industriale si al prestarilor de servicii, impreuna cu dezvoltarea retelei de servicii informatizate, pot constitui o sursa certa a cresterii numarului de locuri de munca. In conditiile economiei informatizate de astazi, asigurarea dezvoltarii durabile a firmelor necesita consolidarea educatiei continue a specialistilor, precum si dezvoltarea parteneriatului strategic cu entitati academice.1.4. Studiul sistemului de conducereA studia sistemul de conducere se rezuma la studiul sistemului de management si organizare.Managementul organizatiei este asigurat de un personal cu pregatire superioara si cu practica indelungata in activitatea de consiliere si de formare profesionala.(a se vedea fig. 1.1. din ANEXA 1)Structura de personalSalariati propriiStudii superioareTotal

77

Colaboratori externiStudii superioareTotal

33

Echipa de lucru a URA-ITA are urmatoarea componenta:Nume si prenumeLoc muncaProfesiaFunctia/titluVechimeAtributii

George CarutasuURAConf.Univ. Dr.Director ITA6-10 aniManagement

Victor MunteanuURAProf.Univ. Dr.Manager proiect11-20 aniCercetar/Expertiza

Ovidiu FolcutURAConf.Univ. Dr.Expert11-20 aniCercetar/Expertiza

Cezar BotezatuURAConf.Univ. Dr.Expert11-20 aniCercetar/Expertiza

Cornelia BotezatuURAProf.Univ. Dr.Expert11-20 aniExpertiza

Daniela ZiraURAConf.Univ. Dr.Expert11-20 aniAnaliza financiare

Ovidiu SolomonURAAs. Univ.Manager BD1-5 aniAsistenta tehnica

Directorul general:asigura managementul, monitorizarea si implementarea activitatiilor URA-ITA;selecteaza si angajeaza personalul de deservire a URA-ITA;urmareste cheltuielile de implementare;analizeaza si avizeaza rapoartele financiare si tehnice, analizeaza si avizeaza Bugetul de Venituri si Cheltuieli afferent URA-ITA;asigura interfata intre autoritatiile locale - asociatii - organizatii - compani - personae individuale;sprijina dezvoltarea companiilor prin consultanta;ntretine legaturi cu alte entitati de incubare, tranfer tehnologic, interne si internationale;initiaza proiecte de dezvoltare locala n afara URA - ITA;coordoneaza activitatea si conduce personalul.asigura selectia viitorilor angajati proprii ai URA - ITA;asigura selectia viitoarelor firme consiliate;asigura urmarirea efectiva a realizarii lucrarilor de amenajare si dotare a spatiului;va elabora rapoartele financiare si tehnice legate de activitatea URA -ITA;va elabora Bugetul de Venituri si Cheltuieli aferent URA -ITA;asigura materialele necesare desfasurarii n conditii optime a activitatii;va acorda consultanta de afaceri specifica;va acorda consultanta de afaceri specifica;consultanta tehnica si de supraveghere.Expert:va asigura consultanta si asistenta specializata solicitata de aplicanti;va identifica si gasi solutii pentru firmele care nu detin potential de dezvoltare;va accesa programe de finantare n vederea asigurarii surselor financiare necesare aplicantilor;va elabora studii de marketing pentru a afla nisele de piata unde aplicantul poate patrunde;va accesa baza de date pentru a asigura clientii/furnizorii de produse/servicii necesari aplicantilor;va organiza seminarii/cursuri de pregatire pentru firme;va elabora prezentari de firma si planuri de afaceri periodice pentru a analiza capacitatea de dezvoltare a firmelor;va include aplicantii n programul de manifestari expozitionale.1.5. Studiul sistemului condusIn cadrul Universitatii Romano-Amricane - Incubatorul Thenologic de Afaceri (URA-ITA) studiem sitemul relational, adica managementul relatiilor cu:autoritatiile administratiei publice centrale si locale, mediul de afaceri, sitemul bancar, Oficiul de Stat Pentru Investitii si Marci sau cu entitatiile create de acesta, alte entitati similare. (a se vedea fig.1.2. din ANEXA 1)a. cu autoritati ale administratiei publice centrale si localeDenumireSituatia existentaDescriere

MEdCDA, exista relatii de colaborareProiecte in parteneriat

ANOFMDA, exista relatii de colaborareProiecte in parteneriat

MSSFDA, exista relatii de colaborareProiecte in parteneriat

b. cu mediul de afaceriDenumire agent economicSituatia existentaDescriere

UGIRDA, exista relatii de colaborareParteneriat

IPA SADA, exista relatii de colaborareParteneriat

MICROSOFTDA, exista relatii de colaborareParteneriat

c. cu sistemul bancarDenumire bancaSituatie existentaDescriere

Banca Romana pentru DezvoltareDA, exista relatii de colaborareServicii bancare

IPA SANU, exista perspectiva colaborariiServicii bancare

d. cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau cu entitatile create de acestaDenumire organizatieSituatie existentaDescriere

OSIMNU, exista perspectiva colaborariiInregistrare inventii si marci

e. cu alte entitati similareDenumire entitate ITTSituatia existentaDescriere

CPRU-ITADA, exista relatii de colaborareProiecte comune

CNIPIMMILNU, exista perspectiva colaborariiProiecte comune

SPICENU, exista perspectiva colaborariiProiecte comune

1.6. Studiul Sistemului Informational1.6.1.Documente si procedure utilizateIn cadrul sistemului informational, exista anumite criterii:a. Criterii pentru identificarea si admiterea persoanelor si a firmelor asistate:Identificarea si selectia clientilor se va face n functie de tipul afacerii:dupa forma de proprietate - au prioritate ntreprinzatorii privati;dupa dimensiune - ponderea o au IMM-urile;dupa vechimea afacerii - au prioritate cei n faza de start-up;daca afacerea este inovativa - prioritate;Criteriile de admitere si evaluare pentru intrarea n Incubatorul de Afaceri sunt prezentate n continuare:b. Criterii de admitere si evaluare a firmelor ce urmeaza a fi incubateCriterii de admitere n incubator:Capacitatea firmei de a realiza profit;Capacitatea de plata a serviciilor oferite de Incubator;Ciclul de viata al produsului/serviciului oferit (fiabilitate, performanta);Gradul de inovare al produsului;Posibilitati de colaborare cu ceilalti incubati, dezvoltarea de activitati complementare si exportPiata: clientii si concurentii;Strategia de dezvoltare, obiective urmarite;Credibilitatea conducatorilor firmei (pregatire, experienta);Impactul social (creere de locuri de munca, dezvoltare regionala).Descrierea procedurilor si documentelor in cadrul informarii si promovarii intreprinzatorilor (consultarea si instruirea acestora) se face dupa urmatorii pasi:1. Clientul trimite o cerere de oferta catre Incubatorul Tehnologic si de Afaceri, la departamentul de consultanta, de obicei, prin intermediul seerviciului de e-mail (intr-o forma tipizata accesibila pe situl firmei);2. Cererea este inregistrata in Registrul de cereri al firmei;3. Se numeroteaza cererea clientului;4. Se realizeaza 3 copii ale documentului supuse urmatoarelor procedure de prelucrare:Un exemplar este arhivat manual la dosarul corespunzator numelui/denumirii clientului care a facut cererea;Al doilea exemplar este trimis la analistul Financiar-Contabil care realizeaza o estimare a cheltuielilor pentru servicile solicitate;Cel de-al treilea exemplar impreuna cu estimarea cheltuielilor primite de la analistul Financiar-Contabil se trimite la Director pentru verificare.5. Daca aceasta cerere este acceptata, pe baza ofertei se incheie un contract de colaborare intre cele doua firme, care este trimis clientului prin e-mail pentru acceptare;6. Dupa ce clientul accepta si semneaza contractul, acesta este trimis la analistul Financiar-Contabil pentru realizarea a doua copii;7. Contractul este redactat de catre specialistul IT in 3 exemplare:O copie este trimisa la director pentru a se verifica contractual si a se aloca si distribui personalul ce se va ocupa de respective solicitare a clientului;Al doilea exemplar de contract este trimis la client pentru evaluare si acceptare;Al treilea exemplar este indosariat si arhivat in cadrul societatii.8. Ulterior acceptarii contractului de consultanta si stabilirii personaluli de lucru, in cadrul serviciului contabilitate se emite o factura in 3 exemplare:Originalul se trimite clientului;O copie se anexeaza la dosarul clientului;O copie ramane atasata la dosarul facturier, fiind dovada care este prezentata autoritatii fiscal in caz de control.9. Se emite ordinal de plata sau fila CEC ce se trimite la serviciul de contabilitate;10. Serviciul de contabilitate emite chitanta catre client atunci cand primeste ordinal de plata.In continuare vom prezenta fluxul documentelor aferent interactiunii dintre client si serviciile corespunzatoare firmei:Fig. 1. Schema fluxului informational pentru activitatea de consultanta clientLegenda simbolurilor folosite:- Manipularea unui document- Crearea unui document (contract)

- Intocmirea unui document in mai multe exemplare

- Arhivarea unui document

- Verificarea continutului unui document

- Predarea unui document tipizat

- Verificarea si semnarea documentului

- Trimiterea unui document (la client, la contabilitate, etc.)Fisa de evaluare tehnica este inmanata clientului spre completare, in vederea analizarii situatiei economice a firmei ce urmeaza sa se incubeze la "Incubatorul Tehnologic si de Afaceri".Aceasta fisa este completata de catre orice intreprindere (IMM) care doreste sa faca parte din URA-ITA. (a se vedeafisadin ANEXA 2)Directorul general impreuna cu managerul de proiect stabilesc o intalnire cu un eventual client, moment in care clientului i se inmaneaza fisa de evaluare pentru completarea acesteia. Pe baza punctajului aferent se stabileste daca intreprinderea este admisa in incubator sau nu. In cazul in care intreprinderea este admisa in URA-ITA se mai stabilesc conditiile ce trebuiesc indeplinite intre client si incubator, costul si programa instruirii antreprenoriale, modalitati de plata, un eventual avans, termenul de achitare a banilor, etc.Sistemul de urmarire, evaluare si monitorizare a activitatilor desfasurate se va baza pe:generarea rapoartelor financiare;elaborarea materialelor informative;urmarirea ncasarile de la clienti;generarea analizelor pentru fiecare client desemnat;evaluarea periodica a activitatii fiecarui client.1.6.2.Analiza critica si directii de perfectionareIncubatorul Tehnologic si de Afaceri fiind o entitate componenta a UniversitatiiRomano-Americana, o intreprindere la inceput de drum, luand fiinta in anul 2007, neavand proiectata inca o retea de calculatoare si internet (obiectiv pe care incerc sa il realizez in elaborarea acestei lucrari), nu putem vorbi despre analiza critica a sistemului tehnologic existent. Ca atareputem spune cateva cuvinte despreprincipalele probleme cu care se confrunta noile afaceri in regiune/zona:Lipsa unei strategii la nivel national privind modul de abordare si solutionare a problemelor economice si sociale, cadrul legislativ ambiguu, ritmul ncetinit al reformei si procesului de integrare au generat o serie de probleme care au avut efect, si continua sa aiba asupra noilor afaceri din Romnia, si deci si asupra celor din regiunea Bucuresti-Ilfov.Sintetic, principalele probleme ale IMM-urilor (afacerile nou nfiintate sunt de fapt intreprinderi mici si mijlocii) se prezinta astfel:IMM-urile private sunt decapitalizate la jumatate, ceea ce nseamna reducerea la jumatate a cantitatii de materii prime, materiale etc. pe care le pot cumpara si, implicit, a productiei si vnzarii acestora;circa 90% din IMM-uri nu-si pot permite economic sa contracteze credite bancare, datorita dobnzilor mari. Nu exista activitate att de rentabila nct sa permita rambursarea acestora. Astfel IMM-urile se afla n imposibilitate de a se recapitaliza;un sfert din IMM-urile care fac importuri au nregistrat pierderi imense, urmare a cresterii deosebit de mari a cursului de schimb valutar, ce a generat reducerea la jumatate a valutei obtinute din vnzarea produselor importate si distribuite;absenta resurselor pentru investitii.Concluzia care se desprinde este evidenta: IMM-urile se confrunta cu o scadere accentuata a potentialului lor, determinnd pe de o parte, diminuarea produselor si serviciilor comercializate, iar pe de alta parte, compromiterea sanselor de relansare rapida si semnificativa a activitatii.ntre cauzele principale generatoare ale acestei situatii putem enumera:aprecierea monedei nationale n raport cu moneda europeana;fiscalitatea ridicata;absenta creditelor de dezvoltare, accesul dificil la credite curente, posibilitati reduse de garantare a creditelor si mentinerea la valori ridicate a ratelor dobnzilor creditelor bancare;neluarea n considerare n cadrul politicii economice a specificului IMM-urilor, acestea necesitand o abordare economica substantial diferita de cea aplicata sectorului de stat.legislatia economica incompleta, stufoasa si contradictorie;lipsa unei protectii vamale adecvate pentru produsele autohtone, defavorizate de produsele similare straine;inexistenta unei strategii eficiente la nivel national de investitii si de relansare a economiei n ansamblu, si a unei strategii pentru sectorul de IMM-uri, n special.Actuala stare a sectorului de IMM-uri genereaza un ansamblu de consecinte n plan economic, dublate de cele manifestate n planul social.Efectele economice sunt:80% din IMM-uri si-au redus substantial cifra de afaceri sau sunt n stare de faliment;veniturile la bugetul statului provenind din sectorul privat sunt n continua scadere;reducerea substantiala a cererii interne de bunuri si servicii din partea firmelor si a populatiei, afectnd piata interna;Efectele sociale care decurg din cele economice sunt:aparitia somerilor n sectorul privat;reducerea ofertei de produse autohtone, accesibile majoritatii populatiei;scaderea drastica a puterii de cumparare a populatiei si agentilor economici.n urma unor studii derulate de Institutul National pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii, au fost evidentiate o multitudine de constrngeri, dificultati si bariere majore cu care IMM-urile se confrunta n mod curent. Acestea pot fi grupate pe 11 domenii, astfel:Bancar:Fiscal;Comercial - Marketing;Tehnic - Inovational;Educational;Informational - Comunicational;Managerial;Institutional - Administrativ;Legislativ;Cultural;Financiar - Monetar;Financiar - Monetaraprecierea cursului de schimb al leului n raport cu principalele valute straine;accesul limitat la valuta a IMM-urilor si la costuri aproape duble fata de cele practicate pe piata internationala (12-15%);Bancardobnzi mari la creditele curente, precum si garantii substantiale pentru acestea, garantii de care majoritatea IMM-urilor nu dispun;servicii bancare insuficient de diversificate n raport cu necesitatile IMM;lipsa de motivare economica pentru banci de a acorda credite ntreprinzatorilor cu potential economic redus;diferente semnificative ntre tratamentul aplicat de ctre banci IMM-urilor private comparativ cu societatile comerciale de stat si regiile autonome, etc.Fiscalnivelul ridicat al impozitelor, taxelor si accizelor, care cumulate, reprezinta, dupa unele evaluari, 60-65% din cifra de afaceri a IMM-urilor.Comercial - Marketingpiata interna cu functionalitate greoaie, chiar instabila, care nu functioneaza n totalitate dupa regulile concurentei;absenta unor sisteme de distributie functionale si accesibile ca pret pentru cea mai mare parte a produselor fabricate si vndute n Romania, concomitent cu existenta a numerosi intermediari pentru materiile prime, semifabricate, piese de schimb deficitare, cu influenta directa asupra preturilor de achizitie si asupra sigurantei n aprovizionare;taxe vamale scazute la produse straine ce le concureaza pe cele indigene;insuficienta organizatiilor ce ofera servicii de marketing de calitate superioara, dublata de neconstientizarea necesitatii acestora precum si de lipsa experientei n utilizarea lor.Tehnic - Inovationalincubatoarele de afaceri se afla n faza incipienta de dezvoltare;absenta practica a parcurilor tehnologice;insuficienta comunicare ntre IMM-uri si marile institute de cercetare.Educationalinsuficienta programelor de pregatire managerial - antreprenoriala, specializate pentru IMM-uri, precum si calitatea slaba a unei mari parti din programele existente;insuficienta ntelegere de catre ntreprinzatori a necesitatii nsusirii cunostintelor manageriale si economice de baza;inexistenta unei culturi antreprenoriale.Managerialo parte dintre ntreprinzatorii romni nu nteleg suficient mecanismele economiei de piata si nu poseda cunostinte de management strict necesare dezvoltarii pe termen mediu si lung;apelarea insuficienta de catre ntreprinzatori la servicii profesioniste de management, marketing, financiare, juridice etc.absenta prognozelor privind evolutiile principalelor ramuri si subramuri ale economiei nationale precum si a strategiei si politicilor economice nationale care sa ofere reperele necesare directionarii, dezvoltarii si functionarii IMM-urilor ntr-o viziune pe termen lung.Informational - Comunicationaleacces dificil al ntreprinzatorilor la informatii financiar-bancare, comerciale privind piata interna si externa, tehnice si stiintifice;inexistenta unor banci informationale destinate exclusiv IMM-urilor, care sa le ofere servicii la preturi accesibile, numarul redus de centre specializate n furnizarea de informatii pentru IMM-uri (n U.E. sunt aproape trei sute infocentre finantate integral sau partial din bugetul U.E., bugetele nationale si locale)insuficienta comunicare institutionala a IMM-urilor.Institutional - Administrativinexistenta unei infrastructuri institutionale suficient de operationale, care sa contribuie n mod real la sprijinirea activitatilor IMM-urilor, dublata de birocratia pronuntata din sistemul administratiei de stat locale si centrale, situatie ce mpieteaza solutionarea problemelor IMM-urilor;amplificarea fenomenului de coruptie, subevaluarea, uneori chiar ignorarea, de catre organismele administratiei de stat a specificului si problemelor IMM-urilor;insuficienta consultare a reprezentantilor organizatiilor IMM-urilor de catre organismele administratiei de stat la elaborarea proiectelor de legi, ordonantelor guvernamentale, precum si absenta reprezentantilor organizatiilor IMM-urilor din cadrul acestor organisme;Legislativproceduri greoaie n concretizarea a numeroase legi si ordonante n favoarea IMM-urilor, birocratism pronuntat n activitatea organismelor judiciare, si de control economic privitoare la respectarea legalitatii de catre IMM-uri;legislatia economica incompleta si deseori contradictorie;grad redus de stabilitate a legislatiei, cu tendinte de amplificare chiar n ultima perioada, ceea ce creaza mari probleme IMM-urilor n conducerea si gestionarea rationala a activitatilor;legislatia fiscala disipata si confuza, frecvent modificata.Culturalreflectarea n mass-media n quasitotalitate numai a aspectelor negative ale activitatilor IMM-urilor, cu prezentarea nesemnificativa a contributiei si rolului lor n economie si societate, ceea ce a generat rezerva si chiar ostilitatea unei parti apreciabile a populatiei fata de ntreprinzatori;interventiile populiste ale unor lideri politici prin care se supraliciteaza manifestarile negative din domeniul antreprenorial;necunoasterea si subevaluarea contributiei IMM-urilor la functionarea eficace a economiei de catre majoritatea populatiei, inclusiv de catre o parte importanta a factorilor de decizie, dublate de absenta la nivel national a unor programme concepute profesionist, care sa promoveze imaginea ntreprinzatorului ca simbol si personaj al economiei de piata.In urma studierii principalelor probleme cu care se confrunta noile afaceri in regiune/zona, obiectivul principal al entitatii este proiectarea unui sistem modernde tip retea care incearca sa satisfaca necesitatiile IMM-urilor pe piata economica.Directiile de perfectionare constau in crearea retelei de calculatoare si internet, astfel incat aceasta sa usureze munca angajatiilor, contabilului si a secretarei, avand o mai mare viziune asupra documentelor, dar si a gestionarii acestora. Prin aceasta retea, este asigurat atat transferul documentelor cat si internetul pe fiecare calculator existent in Incubatorul Tehnic si de Afaceri.Capitolul 2:PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIC2.1.Notiuni generaleRetelele de calculatoares-au dezvoltat spectaculos n ultimii ani, datorita evolutiei tehnologiilor hardware, software si de interconectare. Tehnologii de mare viteza au dus la utilizarea retelelor de calculatoare n toate domeniile vietii socio-economice, cu rezultate deosebite.Dupa criteriul distantei, retelele de calculatoare se clasifica in 3 mari categorii:LAN (Local Area Network);MAN (Metropplitan Area Nerwork);WAN (Wide Area Network)Aceasta clasificare este foarte cunoscuta astazi, iar Internet-ul este accesibil aproape oricui. Extinderea utilizarii Internet-ului a dus la dezvoltarea serviciilor si aplicatiilor distribuite. Serviciile Internet cele mai raspndite sunt: World Wide Web (WWW), posta electronica (e-mail), transferul fisierelor (ftp), conectarea la distanta (telnet, ssh).Unul dintre cele mai folosite servicii Internet este serviciul Web. World Wide Web (WWW), cunoscut si sub denumitrea de Web sau W3, reprezinta serviciul Internet care permite navigarea pe colectii de documente multimedia (hypertexte), din diferite retele, calculatoare prin hyperlegaturi, utiliznd o interfata comuna (browser-ul).Caracteristici serviciului web:-Prin conceptia sa, serviciul web se deosebeste de alte servicii Internet deoarece nglobeaza si: FTP, Gopher, Telnet, News;-Reprezinta subnivelul superior al nivelului aplicatie;-Face apel la urmatoarele elemente:o URL (Universal Resource Locators) identificatorul uniform al resurselor;o HTTP (HyperText Transfer Protocol);o HTML (HyperText Markup Languages).Mediul InternetInternetul a ajuns sa fie un instrument obisnuit de lucru si in viata de zi cu zi. Un numar din ce in ce mai mare de utilizatori il considera ca o conditie indispensabila pentru a-si putea desfasura activitatea curenta si posibilitatea accesului la reteaua internet.Originile internetului trebuie cautate in proiectele derulate in anii '70 de catre armata Statelor Unite in colaborare cu mediul academic prin care se urmarea identificarea unor metode de conectare a mai multor calculatoare care sa ramana operationale chiar si in conditiile in care o parte dintre acestea erau scoase din functiune. Prima retea astfel construita era formata din 4 calculatoare - anul 1969. In anul 1973 s-a realizat o conectare intre mai multe retele de calculatoare. In scurt timp universitatile americane au dezvoltat o retea utilizand experienta militara. Au aparut din ce in ce mai multe retele, motiv pentru care acestea au fost interconectate prin utilizarea protocolului TCP\IP care a devenit standardul obisnuit pentru managementul, organizarea si transmisia datelor. Astfel se poate spune ca a fost creata reteaua numita Internet.Inceputul anilor '90 a marcat un adevarat "boom" al internetului, prin deschiderea accesului catre publicul larg, iar saltul decisiv a fost marcat de crearea sistemului de organizare a World Wide Web (www).Raspandirea internetului a atras de la sine o explozie a infrastructurii de deservire, legata de cresterea permanenta a numarului de utilizatori si a tipurilor de servicii oferite.Exista un numar mare de furnizori (ISP - Internet Service Providers - furnizori de servicii internet) ce ofera acces la internet, si din ce in ce mai des acest serviciu este oferit in mod gratuit.Fiecare calculator din reteau internet se identifica printr-o adresa avand o forma numerica si usor de memorat. Exemplu de adesa numerica: 195.43.96.18 (IP). Transmisia informatiei are loc prin intermediul unui sistem de "pachete" care se formeaza prin divizarea acesteia la "expeditor" si recompunere la "destinatar", circuland in mod independent prin retea dar sub controlul permanent al protocolului TCE/IP, asigurandu-se conservarea continutului si a formei initiale.Serviciile si posibilitatile de utilizare sunt intr-o continua dezvoltare, ceea ce atrage si diversificarea scopurilor si imbunatatirea metodelor pentru care si prin care se va apela la reteaua internet.Internetul ofera posta electronica (e-mail), explorare (browser), forumde discutii (conferinte si newsgroups), linii de discutii pentru utilizare colaborativa (chat lines), navigare (surfing), accesare directa, motoare de cautare (search engine) - google, yahoo, altavista, lycos, excite,hotbot , look smart, go network, search online..Fig.2 Interfetele de lucru a doua dintre cele mai populare motoare de cautareGooglesiLook smartExemple de domenii pe internet:.ro -Romania.de -Germania.fr - Franta.au -Austria.com - operatori comerciali.edu - universitati.org - organizatii non profit.gov - institutii guvernamentale.net - organizatiile de management in retelePrezenta pe internetPentru o companie, internetul poate reprezenta un mijloc suplimentar pentru promovare, colaborarea cu furnizorii si clientii, contact direct cu beneficiarul final, extinderea si dezvoltarea afacerii. Realizarea si administrarea unuiwebsitesau derularea unor afaceri pe web pot fi desfasurate la diferite nivele de utilizare ale internetului caracterizate prin cresterea nivelului de complexitate organizationala, functionala si tehnologica. Astfel se pot numara: website pentru prezentarea companiei, website pentru uzul intern al sustinerii proceselor din firma, website pentru implementarea unei solutii de comert electronic, website pentru imbunatatirea relatiilor cu partenerii.Cerinte tehniceCosturi asociate internetuluiCosturile globale legate de accesul la internet si administrarea unui website propriu variaza in funtie de numerosi factori si de furnzorii de servicii selectati.Oricare dintre urmatoarele elemente implica costuri:-Linia telefonica si serviciul de telefonie;-Serviciul de acces la internet;-Administrarea e-mailului-Inregistrarea websitului;-Crearea si administrarea websituluiAvantaje si riscuriAvantaje:* Vizibilitatea si prezenta pe o poiata globala*Confruntarea contiunacu concurenta*Scaderea costurilor pentru comunicatii* Modul de prezentare a unei companii pe web nu depinde de marimea acesteia* Oportunitati pentru IMMRiscuri:* Diversificarea si cresterea numarului de oferte alternative* Clientul are la randul sau posibilitatea de a compara mai multe oferte* Doar companiile mari simarcile notorii dispun de instrumentele adecvate care sa le garanteze si sa le promoveze vizibilitatea pe internet.2.2.FTP si posta electronica2.2.1. Serviciul FTP - transfer de fisiereCaracteristici: Permite transferul fisierelor de orice tip (fie ele binare sau de tip text) ntre doua calculatoare din Internet. Este bazat pe un sistem deautentificare a utilizatorilor. Exista servere publice, sau cele care ofera FTP anonim. Exista un cont special, numitanonymous(sauftp), care nu este protejat prin parola si pentru care majoritatea serverelor moderne cer introducerea ca parola a adresei de postaelectronica a utilizatorului client. n mod normal, pentru accesul la documentele de pe un server FTP, un utilizator trebuie sa detina un nume de cont si o parola valida pentru respectivul server. Parola este transmisa n clar prin retea, permitnd oricarui utilizator local care are acces la un program de monitorizare a retelei sa o afle. Din acest motiv, transferul de informatii prin FTP se va efectua doar n zone n care se stie ca nu este posibila monitorizarea retelelor de catre orice utilizator. O alta posibilitate este folosirea de clienti sau servere modificate, astfel nct transferul sa se realizeze prin canale sigure (de exemplu, folosind SSL - Secure Sockets Layer). Browserele cunosc nativ si protocolul FTP (schema URL este: ftp://[cont@]server.domeniu/ ). Protocolul este FTP (File Transfer Protocol) si este specificatn RFC 454. Functioneaza pe modelul client-server.2.2.2. Serviciul de posta electronica - e-mailCunoscut si sub denumirea de e-mail (electronic mail), este cel care a stat la baza dezvoltarii Internet-ului, datorita caracteristicii sale de a permite trimiterea de documente electronice ntre utilizatorii conectati la retea.Functionarea serviciului poate fi considerataasincrona, n sensul ca emitatorul si receptorul nu trebuie sa fie simultan conectati pentru ca mesajul sa ajunga de la sursa la destinatie.Principalele componente sunt:1. agentul utilizator (UA - User Agent), care este de obicei un program cu care utilizatorul si citeste si trimite posta electronica;2. serverul de posta electronica (cutia postala), locul n care ajunge posta electronica si din care agentul utilizator preia posta;3. agentii de transfer (MTA - Mail Transfer Agent), care preiau mesajele de la UA si le retransmit prin retea catre cutia postala a destinatarului.Fig. 3.Modul de transmisie a postei electronice si protocoalele utilizate n cadrul acestui sistemLa terminarea compunerii unei scrisori, agentul utilizator o plaseaza ntr-o coada prelucrata de agentul de transfer. Acesta asteapta ca n coada sa de intrare sa fie plasata o scrisoare, pe care o trimite tuturor destinatarilor. Pentru a trimite scrisoarea unui destinatar, agentul de transfer actioneaza ca un client si contacteaza serverul masinii de la distanta n care se afla cutia postala a destinatarului. Clientul stabileste o legatura TCP cu serverul si i trimite mesajul, n conformitate cu protocolul SMTP (Simple Mail TransportProtocol). Serverul primeste mesajul si plaseaza copia scrisorii n cutia corespunzatoare destinatarului. Programul de transfer este optimizat sa trateze mpreuna toti recipientii situati ntr-o aceeasi masina distanta.Pentru comunicarea ntre utilizatorii diferitelor sisteme de posta electronica s-au introdus porti de posta electronica (realizeaza conversia ntre formatele de mesaje proprietare si permit, astfel, transmiterea mesajelor dintr-un sistem n altul).Posta electronica are facilitati importante de retransmitere a mesajelor catre unul sau mai multi destinatari. Programul care realizeaza retransmiterea FTP si posta electronic foloseste o baza de date, din care afla cum trebuie sa prelucreze mesajul.Fiecare intrare n baza de date, numita lista postala (mailing list) are propria sa adresa postala si contine o multime de adrese. La sosirea unei scrisori, programul examineaza adresa de destinatie si determina daca aceasta corespunde unei liste postale. Daca da, atunci programul retransmite o copie a mesajului catre fiecare adresa din lista.Programul de retransmitere consuma resurse importante (memorie si timp). De aceea el este gazduit de un sistem care ofera aceste resurse, numit poarta postala (e-mail gateway). Listele pastrate de portile postale sunt, de obicei, publice.Mesajele de posta electronica sunt compuse din trei parti, primele doua fiind descrise n cadrulRFC 822:antet: zona care cuprinde informatiile de control ale mesajului (adresele emitatorului si receptorilor, data expedierii, traseul mesajului etc.);mesaj: cuprinde mesajul propriu-zis;fisiere atasate:sunt de regula binare si nsotesc mesajul principal.Din punctul de vedere al utilizatorului, cele mai importante cmpuri ale antetului se refera la adresa destinatarului (sau ale destinatarilor). Cmpulto: specifica o lista de adrese de posta electronica, fiecare destinatar din cei mentionati n aceasta lista urmnd sa primeasca o copie a mesajului. Cmpulcc: (de la carbon copy, copie la indigo) specifica, de asemenea, o lista de persoane care vor primi copii ale mesajului. Atunci cnd se doreste trimiterea mesajului catre un destinatar, fara ca receptorii sa cunoasca acest lucru, se poate folosi cmpulbcc: (blind carbon copy, copie la indigo invizibila).Adresele de posta electronica au formatul generalutilizator@server_posta, unde utilizator este numele de cont sau un pseudonim al destinatarului, iarserver_postaeste adresa statiei care face serviciul de cutie postala sau un nume de domeniu.Protocoale implicate n transferul postei electronice pe Internet:1.SMTP(Simple Mail Transport Protocol) - unul dintre cele mai importante protocoale de comunicatie ntre MTA-uri, definit n RFC 821.El este folosit att pentru comunicarea ntre agentii de transport al postei, ct si pentru transmisia mesajului de la agentul utilizator catre serverul local de transmisie a postei electronice (care, n mod uzual, este acelasi cu serverul care mentine cutiile postale).2.Post Office Protocol, definit n RFC 1225. Versiunea sa cea mai utilizata se numeste POP3 - permite descarcarea postei de pe serverul central, iar modelul de lucru implementat este decuplat (off-line).Presupune existenta a doua cutii postale, una pentru receptie (cea de pe server) si una de lucru (cea gestionata de agentul utilizator).Sincronizarea ntre cele doua cutii postale nu este prevazuta explicit n cadrul protocolului si este, practic, imposibil de realizat o mentinere unitara a postei electronice n cazul n care utilizatorul nu foloseste ntotdeauna acelasi calculator pentru a-si accesa posta.Serverul POP3 lucreaza pe masina pe care se afla cutia postala.Clientul POP3 se executa pe PC-ul utilizatorului. La apelul sau, clientul POP3 face identificarea utilizatorului (numeparola), apoi legatura cu serverul POP3. Acesta acceseaza cutia postala a utilizatorului si transmite clientului noile scrisori aflate aici. POP3 foloseste tot protocolul TCP, ca si SMTP, dar este diferit de acesta.Sistemul care pastreaza cutia postala gazduieste doua servere, unul SMTP si unul POP3. Serverul POP3 poate fi folosit si cu conexiuni comutate (dial-up).3.IMAP(Interactive Mail Access Protocol) - definit n RFC 1064, ajuns la versiunea 4. Se foloseste pentru a se nlatura deficientele constatate n POP3.Acesta permite ca agentul utilizator sa lucreze cu copii temporare ale mesajelor, iar toata gestiunea mesajelor este mentinuta pe server.Modul de gestiune folosit de produsele bazate pe IMAP este cuplat (on-line). Aceasta abordare este comoda pentru utilizatorii care nu au un punct fix de lucru, fiind adaptatapentru retele de tip Intranet.4.DMSP(Distributed Mail System Protocol) - definit n RFC 1056; presupune existenta mai multor cutii postale si permite transferul scrisorilor catre o statie de lucru, dupa care se deconecteaza. Dupa reconectare, scrisorile sunt retransferate si sistemul este resincronizat.Ambele protocoale au doua mari deficiente: autentificarea se face pe baza unei parole care circula n clar prin retea iar mesajele aduse de la server sunt transferate n clar.Servicii de directoare:LDAP (Lightweight Directory Access Protocol) - protocol usor de acces la cataloage.Serviciul de directoare este folosit, n special, n legatura cu sistemul de posta electronica deoarece i furnizeaza acestuia att adrese, ct si certificate necesare pentru criptarea si semnarea mesajelor de posta.Se poate construi o agenda cu informatii despre persoanele implicate n sistemul de posta, printr-un serviciu centralizat de directoare si clienti LDAP (att Netscape, ct si Microsoft au adoptat LDAP).Transferul documentelor prin intermediul postei electronice:Prin facilitatea de atasare a documentelor la un mesaj de posta electronica este posibila transmiterea unui fisier binar, nu numaitext, de la emitator catre destinatar. Pentru o transmisie corecta si o identificare usoara a tipului documentului atasat, transferul se face conform standardului MIME.Documentele binare sunt codificate conform standardului BASE64, care specifica transformarea unei secvente de 3 caractere pe 8 biti ntr-o succesiune de 4 caractere care pot fi tiparite (litere, cifre, semne de punctuatie), reprezentate pe 6 biti.Tipul documentului atasat este indicat n antetul mesajului de posta electronica, folosindu-se codificarea bazata pe tipurile MIME. Tipul documentului permite programelor de posta electronica sa lanseze n executie programul care stie sa vizualizeze documentul atasat receptionat.La sistemele Unix, unde se utilizeaza programul mail pentru trimiterea mesajelor, fiserele se ataseaza cu comanda~r nume_fisn corpul mesajulul. Implicit SMTP-ul permite transfer de documente ASCII. Cele binare trebuie trimise dupa ce li s-aaplicatuuencode, iar la receptie se va faceuudecode.Caracteristici MIME:MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions) - standard definit pe parcursul a mai multor documente RFC: 1521, 2045, 2046, 2047, 2048 si 2049.Cel mai folosit mod de specificare a tipului de continut.Dezvoltat initial pentru a permite introducerea n cadrul mesajelor de posta electronica a unor noi tipuri de informatii pe lnga cele clasice de tip text. Sistemul MIME a fost preluat si de Web prin protocolul HTTP. Din acest motiv, tipurile documentelor sunt cunoscute si sub numele de tipuri MIME. Identificatorul de tip este definit ca fiind compus dintr-untipsi unsubtip, cele doua componente fiind separate printr-un slash.2.3.Modele de topologii si standardele aferenteTopologia LAN si tehnologia EthernetIn formele lui diverse Ethernetul se foloseste cel mai adesea in topologia LAN.Retelele LAN prezinta viteza mare de transfer a datelor, pierdere redusa de semnal si date, insa nu pot acoperi o zona geografica extinsa. Se conecteaza statii de lucru, echipamente periferice, terminale si alte device-uri intr-o singura cladire, sau intr-o zona geografica limitata la cateva zeci/sute de metri.Ethernetul a fost conceput pentru a face legatura intre retelele de mare distanta, cu viteza mica de transfer si retelele de camera, transmitand cu o viteza mai mare pe o distanta limitata. Fiind proiectat sa activeze partea resurselor pe nivelul unui grup de lucru local, scopul proiectantilor a fost sa foloseasca costuri reduse, compatibilitate, intarziere mica a pachetelor si viteza mare de transfer.Ethernetul reprezinta tehnologia dominanta a LAN-urilor la nivel mondial. Inca de la inceputurile sale, anul 1979, cresterea cererilor retelelor de trafic intens a reprezentat un punct forte pentru acest tip de retele. Avand o viteza mult mai mare si pierderi mult mai putine, aparitia fibrei optice a reprezentat un avantaj pentru Ethernet. Daca in anul 1973 acelasi protocol transporta cu o viteza de 3 megabiti pe secunda, in prezent acesta poate transporta pana la 10 gigabiti pe secunda.Cu ceva vreme inainte, Gigabit Ethernet a fost conceputa ca tehnologie de LAN, insa, in prezent s-a ajuns la atingerea distantelor foarte mari, fapt ce atesta ca Ethernetul este o retea metropolitana si chiar un Wide Area Network ( WAN ).In urma cu aproximativ 30 ani, Robert Metcalfe si colaboratorii sai de la compania Xerox, au fost cei care au fondat primul LAN din lume, reprezentand versiunea originala a Ethernetului. Primul Ethernet standard a fost publicat la un simpozion la Digital Equipment Company, Intel si Xerox ( DIX ) in anul 1980.Institutul de Inginerie electrica si electronica (IIEE) este o organizatie profesionala care defineste standardele de retea.In 1985 aceste standarde au fost facute pentru retele metropolitane si LAN-uri. In ceea ce priveste retelele LAN, standardele IIEE sunt cele mai bine definite. Aceste standarde incep cu standardul 802, standardul 802.3 fiind cel care s-a bazat pe Ethernet. Institutul a vrut sa se asigure ca standardele sunt compatibile si se potrivesc cu cele de la OSI, reprezentantii IIEE divizand stratul Data Link al modelului OSI in doua subdiviziuni separate: Media Acces Control (MAC) si Logical Link Control (LLC). Rezultatul a fost aparitia unor mici modificari in standardul Ethernetului 802.3, insa aceste modificari sunt intr-adevar minore, orice placa de retea recunoaste pachetele si framurile, atat de la Ethernet , cat si de la 802.3 Ethernet.Ethernet si modelul OSIStandardele LAN-urilor definesc partea fizica si conectorii folositi pentru a conecta device-urile si echipamentul media la stratul fizic al stratului 2 al nivelului OSI. LAN-urile standard definesc, de asemenea,ruta prin care device-urile comunica stratul data link.Cu alte cuvinte, standardele pentru LAN-uri definesc cum se incapsuleaza protocolul specific traficului care trebuie sa mearga spre diferitele straturi superioare ale protocoalelor si sa poata folosi aceleasi canale prin care trec aceleasi straturi ale modelului OSI. Pentru a furniza aceste functii stratul IIEE Ethernet data link are doua substraturi:1.Media Acces Control (MAC) 802.3 - defineste cum se transmiteframe-urile mai departe in cablul fizic si cum se prelucreaza adresa fizica asociata cu fiecare device si topologie de retea definita.2.Logical Link Control (LLC) 802.3 - sublayerul LLC este responsabil cu identificarea logica a diferitelor tipuri de protocoale. Un tip de cod opereaza identificarea logica.Standardul IIEE 802.3 defineste stratul fizic (layer 1) si portiunea MAC a stratului Data Link (layer 2).Fig.4. Ethernet si modelul OSIFig.5. Specificatiile LAN si modelul OSIPentru a permite livrarea locala de frame-uri in Ethernet, existenta unui sistem de adresare este indispensabila, deoarece calculatoarele si interfetele sunt numite. Fiecare computer din retea are un mijloc unic de identificare si o adresa fizica. NU trebuie sa existe 2 adrese fizice identice in aceeasi retea. Daca ne referim la Media Acces Control(MAC), adresa fizica este implementata pe placa de retea ( NIC ).Ethernetul foloseste adresa MAC pentru identificarea unica a device-urilor. Fiecare device (computer, router, switch) cu o interfata Ethernet conectata la LAN trebuie sa aiba un o adresa MAC, atfel celelalte device-uri nu pot comunica cu el. O adresa MAC este reprezentata de 48 de biti si este exprimata in 12 cifre. Primele sase cifre, stabilite de IIEE identifica fabricantul, celelalte sase cifre ramase semnifica "serial number interface". Adresele MAC mai sunt uneori numite si adrese "burned-in" deoarece sunt implementate in memoria de citire (read only memory - ROM) si sunt copiate in memoria de acces ( random acces memori - RAM ) cand palca de retea ( NIC ) este initializata.Fig.6. Formatul adresei MACIn absenta adresei MAC, LAN urile ar reprezenta un grup de computere neidentificate unul fata de celalalt si ar fi imposibila livrarea frame-urile Ethernet. Drept urmare la nivelul stratului Data Link un antet si un sfarsit sunt adaugate substratului superior de date. Antetul si sfarsitul contin informatie de control de prelucrare pentru stratul Data Link al sistemului. Datele layere-lor superioare sunt incluse in antetul si sfarsitul stratului Data Link.Ethernet si 802.3 sunt retele de broadcast. Toate calculatoarele componente vad toate frame-urile. Fiecare statietrebuie sa examineze fiecare frame pentru a determina daca acea statie este statia destinatar.Intr-o retea Ethernet, cand un device vrea sa transmita informatie catre un alt device poate deschide o ruta de comunicare catre un al treilea device folosind adresaMAC. Cand un device sursa transmite informatie asupra intregii retele, informatia detine adresa MAC a calculatorului destinatar. In timp ce informatia se propaga in intreaga retea, placa de retea a fiecarei componente a retelei verifica daca adresa sa de MAC corespunde cu adresa MAC trimisa de sursa expeditoare. Daca nu, placa de retea inlatura datele.Modelul de referinta OSIISO a dezvoltat modelul de referinta OSI (Open Systems Interconnection - interconectarea sistemelor deschise), pentru a facilita deschiderea interconexiunii sistemelor de calculatoare. O interconexiune deschisa este o interconexiune care poate fi acceptata intr-un mediu multiproducator. Acest model a stabilit standardul universal pentru definirea nivelurilor functionale necesare acceptarii unei astfel de conexiuni intre calculatoare.In urma cu aproape 20 de ani, cand a fost dezvoltat, modelul de referinta OSI a fost considerat radical. La vremea respectiva, producatorii de calculatoare blocau clientii in arhitecturi brevetate, cu un singur producator. Comunicatia deschisa a fost privita ca o invitatie la competitie. Din perspectiva producatorilor, competitia era nedorita. Prin urmare, toate functiile erau integrate cat mai compact posibil. Notiunea de modularitate functionala, saulayering(stratificare), parea in antiteza cu misiunea oricarui producator.Este important de remarcat ca modelul a avut mare succes. Abordarea integrata anterioara, brevetata, a disparut. Astazi, comunicatiile deschise sunt un lucru necesar. In mod curios, foarte putine produse respecta in totalitate modelul OSI. In schimb, structura sa elementara, pe niveluri, este frecvent adaptata noilor standarde. Pe de alta parte, nivelul de referinta OSI ramane un mecanism viabil pentru explicarea functionarii retelei.In ciuda succeselor sale, continua sa existe numeroase confuzii legate de modelul de referinta OSI.Prima confuzie este aceea ca modelul de referinta OSI a fost dezvoltat de International Standards Organisation (tot ISO), cu sediul laParis. Nu este adevarat. Modelul de referinta OSI a fost dezvoltat de catre International Organization for Standardization.Modelul OSI clasifica diferitele procese necesare intr-o sesiune de comunicare pe sapte niveluri (straturi) functionale. Organizarea acestor straturi are la baza secventa naturala de evenimente care apare in timpul sesiunii de comunicare. Figura 1.2 prezinta modelul de referinta OSI. Nivelurile 1-3 asigura accesul prin retea, in timp ce nivelurile 4-7 sunt dedicate logisticii necesare pentru a comunica dintr-un capat in altul.Modelul de referinta OSINumarul nivelului

Aplicatie7

Prezentare6

Sesiune5

Transport4

Retea3

Legatura de date2

Fizic1

Fig.7.Modelul de referinta OSINivelul 1: FizicPrimul nivel este numitnivel Fizic. Acest nivel raspunde de transmiterea sirului de biti. El accepta cadre de date de la nivelul 2, Legatura de date, si transmite serial, bit cu bit, structura si continutul acestora.De asemenea, este raspunzator pentru receptionarea, bit cu bit, a sirurilor de date care sosesc. Aceste siruri sunt transmise apoi nivelului Legatura de date, pentru a fi refacute cadrele.Acest nivel vede, literalmente, numai cifre de 0 si 1. El nu are nici un mecanism pentru determinarea semnificatiei bitilor pe care ii transmite sau ii primeste, ci este preocupat exclusiv de caracteristicile fizice ale tehnicilor de transmitere a semnalelor electrice si/sau optice. Acestea includ tensiunea electrica utilizata pentru transportul semnalului, tipul mediului si impedantele caracteristice si chiar forma fizica a conectorului utilizat la capatul mediului de transmisie.Nivelul 2: Legatura de dateAl doilea nivel al modelului de referinta OSI est nivelul Legatura de date. Ca toate celelalte, nivelul Legatura de date are doua seturi de responsabilitati: transmisie si receptie. El raspunde de asigurarea validitatii cap-la-cap a datelor transmise.Din punct de vedere al transmisiei, nivelul Legatura de date raspunde de gruparea in cadre a instructiunilor, datelor si asa mai departe. Uncadrueste o structura inerenta nivelului Legatura de date, care contine informatii suficiente pentru a asigura transmiterea reusita a datelor, prin reteaua locala, spre destinatie.Un transfer reusit presupune ca, la sosirea la destinatie, cadrele sa fie intacte. Prin urmare, cadrele trebuie sa contina un mecanism de verificare a integritatii continutului in timpul transferului.Pentru o livrare garantata a datelor trebuie sa se intample doua lucruri:Nodul initial trebuie sa primeasca o confirmare pentru fiecare cadru care a fost primit intact de catre nodul destinatar.Inainte de a confirma primirea unui cadru, nodul destinatar trebuie sa verifice integritatea continutului cadrului respectiv.Exista numeroase situatii care pot face ca la transmiterea cadrelor, acestea sa nu ajunga la destinatie sau sa se deterioreze si sa devina inutilizabile in timpul transferului. Nivelul Legatura de date este raspunzator de detectarea si corectarea tuturor erorilor de acest tip.Nivelul Legatura de date este raspunzator si de reasamblarea in cadre a oricaror siruri binare primite de la nivelul Fizic. Totusi, dat fiind ca sunt transmise atat structura, cat si continutul unui cadru, nivelul Legatura de date nu reconstruieste cu adevarat un cadru. In schimb el pastreaza biti sositi pana cand are un cadru complet.Nivelurile 1 si 2 sunt necesare oricarui tip de comunicatie, indiferent daca reteaua este LAN sau WAN.Nivelul 3: ReteaNivelul Retearaspunde de stabilirea rutei care va fi utilizata intre calculatorul initial si cel de destinatie. Acest nivel nu are inclus nici un mecanism de detectie/corectie a erorilor de transmisie si, prin urmare, este obligat sa se bazeze pe serviciul fiabil de transmisie cap-la-cap al nivelului Legatura de date.Nivelul retea este utilizat pentru stabilirea comunicatiilor cu sistemele de calculatoare care se gasesc dincolo de segmentul LAN local. El poate face acest lucru pentru ca are propria arhitectura de adresare pentru rutare, care este separata si diferita de adresarea calculatoarelor la nivelul 2.Printre protocoalele rutabile se numara:IP (Internet Protocol)IPX (Internet Packet Exchange)AppleTalkUtilizarea nivelului Retea este optionala. Acesta este necesar numai daca sistemele de calculatoare se afla in segmente ale retelei separate printr-un router.Nivelul 4: TransportNivelul Transportofera un serviciu similar nivelului Legatura de date, prin faptul ca raspunde de integritatea cap-la-cap a transmisiunilor. Spre deosebire de nivelul Legatura de date, nivelul Transport este capabil sa realizeze aceasta functie dincolo de segmentul LAN local. El poate sa detecteze pachetele care sunt abandonate de routere si sa genereze automat o cerere de retransmisie.O alta functie semnificativa a nivelului Transport este resecventierea pachetelor, daca ele nu au ajuns in ordine. Acest lucru se poate intampla din diverse motive. Este posibil ca pachetele sa urmeze cai diferite prin retea, de exemplu, sau ca unele pachete sa se deterioreze in timpul transferului. In acest caz, nivelul Transport este capabil sa identifice secventa de pachete initiala si sa le rearanjeze in acea succesiune inainte de a trimite continutul lor nivelului Sesiune.Nivelul 5: SesiuneAl cincilea nivel al modelului de referinta OSI este numitnivelul Sesiune. Acest nivel este relativ neutilizat ca nivel separat; numeroase protocoale includ functiile acestui nivel in nivelurile lor Transport.Functia nivelului Sesiune OSI este de a gestiona fluxul comunicatiilor in timpul conexiunii dintre doua doua sisteme de calculatoare. Acest flux de comunicatii este cunoscut casesiune. Acest nivel determina daca respectivele comunicatii pot fi uni sau bidirectionale. El asigura, de asemenea, ca o cerere este satisfacuta inainte de a fi acceptata una noua.Nivelul 6: PrezentareNivelul Prezentareeste responsabil cu gestionarea modului in care sunt codificate datele. Nu toate sistemele de calculatoare utilizeaza aceeasi metoda de codificare a datelor, iar nivelul Prezentare are rolul de translator intre metodele de codificare a datelor, altfel incompatibile, ca transformarea din ASCII in binar, samd.Nivelul Prezentare poate fi utilizat pentru a media diferentele dintre formatele in virgula mobila, ca si pentru asigurarea serviciilor de criptarea si decriptare.Nivelul 7: AplicatieNivelul de varf al modelului de referinta OSI se numestenivel Aplicatie. In ciuda numelui sau, acest nivel nu include aplicatii. In schimb, el asigura interfata dintre aplicatiile respective si serviciile retelei.Acest nivel poate fi considerat motivul initierii sesiunii de comunicare.Utilizarea modelului de referinta OSIOrientarea pe verticala a stivei este o expresie a desfasurarii functionale a proceselor si datelor. Fiecare nivel are interfete cu nivelurile adiacente. Pentru a comunica, doua sisteme trebuie sa transmita intre niveluri date, instructiuni, adrese si asa mai departe. Diferentele dintre fluxul logic si cel efectiv al comunicatiilor sunt ilustrate in figura 1.3.Modelul de referinta OSINumarul niveluluiNumarul niveluluiModelul de referinta OSI

Aplicatie77Aplicatie

Prezentare66Prezentare

Sesiune55Sesiune

Transport4Fluxul logic4Transport

Retea33Retea

Legatura de date22Legatura de date

Fizic11Fizic

Fluxul efectivFig.8.Comparatie intre fluxul logic si cel efectiv al comunicatiei pe niveluriDesi comunicatiile parcurg vertical stiva, fiecare nivel este capabil sa comunice direct cu nivelurile sale omoloage de pe calculatoarele aflate la distanta. Pentru a crea aceasta adiacenta logica a nivelurilor, fiecare nivel al stivei de protocoale a calculatorului initial adauga un antet (header). Acest antet poate fi recunoscut si utilizat doar de catre nivelul respectiv sau de catre omoloagele sale de pe alte calculatoare. Stiva de protocoale a calculatorului destinatie sterge fiecare antet, nivel cu nivel, pe masura ce datele sunt transmise in sus, catre nivelul aplicatie.De exemplu, pentru a fi prezentate nivelului 3, segmentele de date sunt grupate in pachete de catre nivelul 4 al unui calculator expeditor. Nivelul 3 grupeaza datele primite de la nivelul 4 in pachete (adicaimpacheteazasegmentele), le atribuie adrese si le trimite nivelului 3 al protocolului calculatorului destinatar, prin intermediul nivelului 2 propriu. Nivelul 2 grupeaza pachetele in cadre si le completeaza cu adresa recunoscuta de LAN. Aceste cadre sunt prezentate nivelului 1 pentru a fi convertite intr-un sir de cifre binare (biti), care sunt transmise nivelului 1 al calculatorului de destinatie.Calculatorul destinatar realizeaza operatiunile inverse acestui flux, fiecare nivel stergand anteturile care au fost atasate de catre omologul sau de pe calculatorul de origine. Cand ajung la nivelul 4 al calculatorului destinatie, datele se regasesc in acelasi format in care au fost puse de nivelul 4 al calculatorului de origine. Prin urmare, cele doua niveluri 4 ale protocoalelor par sa fie adiacente fizic si sa comunice direct.Impresia ca o comunicare se desfasoara intre nivelurile adiacente (din perspectiva nivelurilor respective) este una din explicatiile succesului modelului OSI.Comunicatiile peer-to-peerPentru ca pachetele de date sa ajunga de la sursa la destinatie, fiecare layer al modelului OSI la sursa trebuie sa comunice cu layerul pereche de la destinatie. Aceasta forma de comunicare este numita peer-to-peer communication. In timpul acestui proces, protocoalele de pe fiecare layer, numite Protocol Data Units (PSU's), fac shimb de informatii intre layerele perechi. Fiecare layer de comunicatie de pe computerul sursa comunica cu un layer specific (PDU) si cu layerul sau pereche al computerului destinatie.Pachetele de date dintr-o retea au originile intr-o sursa iar apoi se indreapta spre computerul destinatie. Fiecare layer depinde de serviciul functiilor layerelor inferioare. Pentru a furniza acest serviciu, layerul inferior foloseste capsularea pentru a pune PDU layerului inferior in campul sau de date. Atunci fiecare layer adauga orice fel de antete necesare pentru a putea indeplini functionarea. In timp ce datele se transmit prin layerele modelului OSI,sunt adaugate antete aditionale. Grupul de date de la nivelul layerului 4 PDU se numeste segment.Layerul Network furnizeaza serviciu catre Layerul Transport. Layerul Network muta datele prin intermediul internetworkului, campsuland datele si atasandu-i un antet pentru a crea un pachet (layer 3 PDU). Antetul contine informatii necesare pentru a putea incheia transferul precum adresa logica a sursei si a destinatarului.Layerul Data Link furnizeaza serviciu catre Layerul Network care il capsuleaza in frameuri (layer 2 PDU). Antetul frame contine adresa fizica necesara pentru completarea functiilor data link, iar coada frame-ului contine frame-ul de verificare (FCS), care este folosit de receptioner pentru a detecta orice fel de eroare din date, apoi datele sunt trimise mai departe catre layerul fizic.Layerul Physical furnizeaza serviciul catre layerul data link. Layerul Physical decodeaza frame-urile data link in cifre de 1 si 0 (bits) ca sa fie transmise mai departe in mediul de transport (de obicei fire) la layer 1.Device-urile de retea precum: huburi, switchuri si routere lucreaza la cele 3 nivele. Hubul opereaza la layer 1, switchul la layer 2, iar hubul la layer 3. Primul layer care se preocupa cu transportul end-to-end intre terminal si useri este layerul de transport (layer 4).Modelul architectural TCP/IPDesi modelul de referinta OSI este recunoscut pe plan mondial, Transmission Control Protocol/Internet Protocol este standardul deschis din punct de vedere etnic si istoric. Modelul de referinta (TCP/IP) sisuitaprotocolului TCP/IP fac posibile comunicatiile data dintre doua calculatoare oriunde in lume la aproape viteza luminii. Modelul TCP/IP are importanta istorica , exact ca si standardele care permit telefonului, curentului electric, televizorului si industriei casetelor video sa infloreasca.Cei de la DoDdoresc ca datele lor sa ajunga la destinatie oricand, sub orice conditii, dintr-un punct in altul. Aceasta problema majora de design a dus la crearea modelului TCP/IP, care a devenit inca de la aparitia sa, standardul in care internetul s-a extins.Spre deosebire de modelul OSI care avea 7 layere, modelul TCP/IP are doar 4 layere:Application layerTransport layerInternet layerNetwork Acces layerFig.9. Comparatie intre modelul de referinta OSI si Protocolul TCP/IPEste important de notat ca, desi unele dintre layerele modelului TCP/IP au aceleasi nume cu unele dintre layerele modelului OSI, unele indeplinesc acelelasi functii, iar altele alte funcii.Procesul de incapsulare detaliatToate comunicatiile intr-o retea au originea la o sursa si sunt trimise catre o destinatie. Informatia care este trimisa de-a lungul unei retele se numeste 'date' sau 'pachet de date'. Daca un computer (gazda A) vrea sa transmita date unui alt computer (gazda B) datele trebuie mai intai impachetate printr-un proces numit incapsulare.IncapsulareaCum datele se misca in jos spre layerele modelului OSI, fiecare layer OSI adauga un antet (si de asemenea o coada layerului 2) in date inainte de a o trimite mai departe catre layerul inferior. Antetele si cozile contin informatia de control pentru device-urile reteleisi receptori, informatie necesara asigurarii livrarii corecte a datelor, dar si ca destinatarul sa poata interpreta corect datele. De exemplu comparam un antet cu adresa de pe plic. O adresa este solicitata pe plic pentru ca scrisoare dinauntrul plicului sa fie livrata la adresa dorita.Dupa ce informatia este trimisa de la sursa, aceasta traverseaza prin layerul application spre celelalte layere. Pachetele si traficul informatiei schimbate trece prin schimbari asa cum layerele isi indeplinesc serviciile pentru terminale.Informatia, sub forma unor semnale electronice, trebuie sa strabata un cablu catre destinatia corecta in computer, iar apoi sa fie transformata in forma sa originala pentru a fi citita de catre receptor. Mai multi pasi sunt implicati in acest proces, din acest motiv producatorii hardware, software si de protocoale recunosc ca cea mai eficienta metoda de a implementa comunicarea la nivelul retelei ar fi procesarea layerelor.Retelele trebuie sa parcurga urmatoarele cinci transformari pentru a incapsula o informatie:Pasul 1: Construirea informatieiDe indata ce un user trimite un e-mail, caracteristicile sale alfanumerice sunt transformate in informatia ce strabate internetul.Pasul 2: Impachetarea informatiei pentru transportul end-to-endInformatia este impachetata pentru transportul prin internet. Prin folosirea de segmente, functia de transport asigura ca mesajul ambelor gazde ale sistemului de e-mail sa poata fi comunicat adecvat.Pasul 3:Adaugarea adresei de retea la antetInformatia este pusa intr-un pachet ce contine antetul retelei cu sursa si destinatia adresei logice. Aceste adrese ajuta device-urile de retea sa trimita pachetele in retea impreuna cu o anumita cale.Pasul 4:Adaugarea adresei locale la antetul data linkuluiFiecare device de retea trebuie sa puna pachetul intr-un frame. Frame-ul permite conexiunea la cea mai apropiata directie conectata de la retea la conector. Fiecare device in calea de retea aleasa cere ca framingul sa se conecteze la urmatorul device.Pasul 5:Transformarea in biti pentru transmisieO functie care masoara timpul permite device-urilor sa diferentieze bitii in timp ce traverseaza mediul. Mediul din reteaua fizica de internet poate varia in functie de calea aleasa.De-incapsulareaCand device-ul departat primeste o secventa de biti, Layerul Physical de la device-ul departat trimite biti mai departe catre Layerul Data Link pentru manipulare. Layerul Data Link face urmatoarele:Pasul 1:Verifica daca adresa MAC-ului destinatar se potriveste acestei adrese a statiei sau este un Ethernet broadcast. Daca nu se intampla nici una dintre aceste situatii acesta este inlaturat.Pasul 2:Daca datele sunt eronate, pot fi inlaturate, si layerul data link poate cere ca datele sa fie retransmise. Daca datele sunt corecte layerul data link citeste si interpreteaza controlul informatiei in antetul data linkului.Pasul 3:Layerul data link verifica antetul si coada data linkului iar apoi trimite datele ramase sus catre layerul network bazat pe controlul informatiei aflat in antetul data linkului. Acest proces este numit deincapsulare. Fiecare layer subsecvent performeaza un process de deincapsulare similar.Fig.10. Procesul de deincapsulareModele de topologii de reteleO topologie de retea defineste modul de conectare a computerelor, imprimantelor, dispozitivelor de retea si a altor dispozitive.Topologia are o mare influenta in functionarea retelei. Retelele pot avea atat topologii fizice cat si topologii logice.Topologia fizica se refera la echipamentele si resursele necesare proiectarii unei retele. Cele mai folosite topologii fizice de retea sunt:-Topologia magistrala (bus);-Topologia stea;-Topologia inel;-Topologia de tip arbore;-Topologia complete (mesh);-Topologia neregulata (partial-mesh).Topologia logica defineste cum este accesat mediul de catre statii de lucru pentru a trimite informatia.-Topologie magistrala (BUS)In acest model de topologie calculatoarele sunt conectate la un singur fir principal si asezate ca in figura urmatoare:Fig.11. Topologia magistrala-Topologia SteaAceasta topologie asigura legatura si comunicarea intre calculatoare prin intermediul unui calculator central. Topologia Stea este creata dintr-o conexiune central care este formata dintr-un dispozitiv (hub, switch sau router) in care toate celelalte statii se intalnesc. Desi topologia fizica Stea costa mai mult pentru a fi implementa, in comparatie cu valoarea costurilor de implementare a topologiei bus , avantajele acesteia isi merita toate costurile aditionale. Datorita faptului ca fiecare statie de lucru este conectata la un device central prin propriul sau cablu, este afectata doar acea statie, restul retelei ramane operationala. Singurul dezavantaj este acela ca in momentul dezafectarii statiei centrale de lucru, se dezafecteaza toata reteaua.Fig.12. Topologia Stea-Topologia InelTopologia logica Inel este o alta topologie importanta in conectivitatea retelelor de tip LAN. Statiile de lucru sunt conectate in forma de inel sau cerc. Spre deosebire de topologia bus, topologia Inel nu are nici inceput nici sfarsit al modului de proiectare. Spre deosebire de topologia bus, in cadrul topologiei Inel datele sunt transmise intr-un alt fel. Fluxul de date este transmis din device in device, continuand de-a lungul inelului pana gaseste device-ul destinatar ce extrage datele din fluxul de informatii. Avantajul de a folosi acest tip de metoda este acela ca nu exista coliziuni ale pachetelor de date. Exista 2 tipuri de retele Inel:Inel simplusiInel dublu, dupa cum se poate vedea in cele doua figure care urmeaza.Fig.13. Topologia Stea-Topologia de tip arboreTopologia ierarhica este creata in acelasi mod ca si topologia Stea -Dezvoltata. Diferenta principala este aceea ca nu foloseste un dispozitiv (PC, router, swich) central. In schimb foloseste un corp central (ex : server) din care pornesc mai multe ramuri care la randul lor au alte ramuri si tot asa (asemanator arborelui genealogic).Fig.14. Topologia arbore-Topologia completa (mesh)Aceasta topologie conecteaza toate dispozitivele (noduri) intre ele. Cablarea in topologia full-mesh(incrucisare maxima) are distincte avantaje si dezavantaje.Unul dintre avantaje esteacela ca fiecare dispozitiv este conectat fizic la toate celelealte dispositive,ceea ce creeaza o conexiune redundanta. Daca se intampla sa nu mai fie functionala o conexiune, informatia poate continua prin celelalte conexiuni pentru a ajunge la destinatie.Principalul dezavantaj este acela ca aceasta topologie se utilizeaza doar pentru un numar redus de calculatoare.Fig.15. Topologia Completa-Topologia neregulata (partial - mesh)Intr-o astfel de topologie cel putin unul dintre dispozitive intretine multiple conexiuni catre celelealte dispositive ce nu sunt legate prin topologia Incrucisare Maxima (full-mesh). Intr-o topologie Incrucisare Partiala (partial -mesh) redundanta distribuita are cateva alternative de a ajunge la destinatie. Daca o ruta nu pote fi folosita, datele aleg o alta ruta chiar daca este mai lunga.fig.16. Topologia Neregulata2.4.Situatii finaleRouteruleste un device de internetwork caretransmite pachetul de date intre retelele bazate pe adresele layerului 3. Un router poate face decizii in ceea ce priveste cea mai buna cale de a livra datele in retea. Lucrand la layerul 3 permite ca routerul sa ia decizii bazate pe adresele de retea (IP) in loc de Adresa individuala de MAC (layer 2). Routele pot deasemenea conecta diferite tehnologii care lucreaza la layer 2, precum Ethernet, Token Ring si Fiber Distributed Data Interface (FDDI). Deasemenea routerele permit conectarea de Asynchronous Transfer Mode (ATM) si conexiuni seriale. Totusi, din pricina capabilitatii de a rula pachetele bazate pe layerul 3, routerele au devenit coloana internetului si modul de rulare a protocolului IP.Scopul unui router este de a examina pachetele de intrare (datele de layer 3), alegand cea mai buna cale pentru ca ele sa strabata reteua, iar apoi sa le desparta spre portul corespunzator de iesire. Routerele sunt cele mai importante device-uri de reglare a traficului in retelele mari. Routerele fac posibila comunicarea computerelor cu oricare alt computer oriunde in lume.Fig.17. RouterUnitatea fundamentala pentru transmiterea oricarei informatii este bitul (acesta lucreaza la leyer 1).1 byte=8 biti.1000 biti=1MbSe folosesc mai multe tipuri de cabluri: indoor (utp, fac parte din categoria CAT 5,5e) si outdor (ftp, stp, etc, fac parte din categoria CAT 6) acestea din urma prezinta un cablu care se poate lega la o sursa de impamantare pentru a se descarca.Atat cablurile indoor cat si cele outdor sunt confectionate din 8 fire mai mici fiecare de culoare diferita, la cele outdor firele sunt mai groase si mai rigide si sunt infasurate in folie de aluminiu, iar cele indoor sunt infasurate intr-o folie de nailon.Dupa standardele internationale (IEE) cablurile specific retelelor trebuie sa aibe urmatoarele culori: portocaliu, verde, albastru, maro, alb-portocaliu, alb-verde, alb-albastru, alb-moro.Dealungul timpului s-a experimentat toate combinatiile posibile dintre cele 8 cabluri si s-a ajuns la formuca 568B. 568B inseamna: alb-portocaliu, portocaliu, alb-verde, albastru, alb-albastru, verde, alb-maro, maro. S-a constatat ca prin aceast aranjament de fire se produce cea mai mica interferenta astfel incat pierderea datelor este minima.In retelele mai vechi se folosea cablul coaxial.Cablurile indoor cat si outdor se pot folosi pe distante relative mici, LAN-uri. Cablul UTP pentru o functionare optima este recomandat sa nu se intinda pe o distant mai mare de 100 de metri fara un aparat de amplificare (swich, repeater, hub, router). In schimb cablul FTP poate fi folosti pe o distante putin mai mare circa 150 m.Fig. 18. Cablu CoaxialCombinatia de cablare 568B (straight-through) este folssoita pentru:-conectarea unui swich cu un router-conectararea unui swich la calculator sau server-conctarea unui unui hub la calculator sau serverInafara de cablarea 568B se mai foloseste si 568A (cross-over). Aceasta este utilizata pentru:-swich la swics-swich la hub-hub la hub-router cu router-PC cu PC-PC routerAtat in standardul 10 BASE-T cat si 100 BASE-T nu sunt folosite decat 4 fire din cele 8. Pe 1 si 3 se primesc datele iar pe 2 si 6 se transmit. Iar in 1000 BASE-T se folosesc toate cele 8 fire transmiterea si primirea de informatii fiind simultan.Pentru toate conexiunile mai sus mentionate se foloseste conectorul RJ-45 inafara de conexiunile seriale catre routere.Am mentionat mai sus ca firele nu se pot folosi decat pentru o distant maxima de 120m. Pentru o distant mai mare decat cea mentionatase foloseste fibra optica. Fibra optia este formata din 2 compartimente separate. Pe unul dintre compartimente este transmis semnalul iar pe celalalt este primit. Fiecare fibra de sticla este inconjurata cu o teaca care nu poate si patrunsa de lumina asa ca schimbul de informatii dintre cele 2 compartimente este imposibila. Prin fibra optica se obtine cel mai optim transfer de date.Fiind folosita pe distante are unele puncte de amplificare a semnalului prin media convertoare. Media convertoarele folosesc pentru transformarea semnalului luminous in cablu.Conectoare de retea:Repeater este un echipament de retea care lucreaza la layer 1 si nu face nimic altceva decat sa amplifice semnalul primit sis a il trimita mai departea catre toate colculatoarele retelei.Huburile sunt defapt multi-port-repeatere. In multe cazuri diferenta dintre cele 2 device-uri este numarul de porturi pe care fiecare il aloca. In timp ce un repeater obisnuit are doar 2 porturi, un hub are de la 4 la 24 de porturi. Sunt cel mai mult folosite in Ethernet 10 BASE-T si 100 BASE-T.Bridge este folosit la despartirea unei