Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladirile Civile

5/13/2018 Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladirile Civile - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-de-joasa-tensiune-in-cladirile-civile

REŢELE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

ÎN CLĂDIRI CIVILE

Întrucât consumatorii casnici şi cei terţiari sunt amplasaţi în clădiri, clasificate drep

civile, iar configuraţia REDA, are unele caracteristici comune, (soluţii de branşamen

categorii de receptori etc.) abordarea lor s-a considerat oportun să se facă împreună.

Reţelele electrice de distribuţie şi alimentare ale clădirilor civile administrate d

persoane fizice sau juridice, sunt alimentate direct din RED-JT a furnizorului printr-

soluţie de racord electric specifică, denumită [18] BRANŞAMENT.

Elementele branşamentului electric în principiu, sunt aceleaşi şi anume:

- coloanele de alimentare ale firidei de branşament;

- firida de branşament;

- punctul de delimitare;

- tabloul general al consumatorului.

Însă soluţiile de realizare ale lui diferă în funcţie de particularităţile consumatorulu

respectiv dacă aceştia sunt:

- locuinţe individuale ;- blocuri de locuinţe ;

- blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale ( consumatori terţiari) ;

- blocuri cu spaţii pentru un ansamblu de consumatori cu destinaţie multiplă ;

- ansambluri de clădiri pentru un consumator terţiar.

BRANŞAMENTUL ELECTRIC.

Branşamentul electric individual.

Acesta este specific clădirilor civile aparţinând unei singure persoane fizice (locuin

individuale) care, în prezent, dar mai ales în viitor acoperă o gamă foarte extinsă de soluţ

constructive şi mai ales de dotări cu receptori electrici şi persoane juridice (clădiri soci

culturale, comerciale, administrative).



Receptorii de bază sunt cei de iluminat şi prize monofazate, la care se pot adăuga

receptorii de forţă (centrale de condiţionare a aerului, instalaţii de hidrofor, anumite acţionă

electrice etc.) sau instalaţii speciale de securitate.

În funcţie de gradul de asigurare al c cerinţele privind continuităţii în alimentare

branşamentul poate fi:a) derivaţie în care caz, fiind alimentat de la o RED-JT a furnizorului c

schemă radială, nu asigură rezervă în alimentare, racordul poate

monofazat (fig.1.l.a) sau trifazat;

b) intrare-ieşire - fiind prevăzut cu două căi de alimentare (fig.1.l.b)

Elementele componente ale unui branşament, în varianta cea mai complex

fig.l0.l.b, considerând că este şi trifazat sunt: circuitul de intrare (l), de ieşire(2), coloana d

alimentare a tabloului general(3), punctul de delimitare(bornele de ieşire din contorul d

măsurare a energiei electrice) şi tabloul general (TG).

Firida de branşament se montează într-un spaţiu special amenajat în zid (cofret), în locu

cât mai accesibile personalului de exploatare al furnizorului şi are rolul de:

- punct de conexiuni, efectuarea de manevre pentru puneri şi scoateri de sub tensiune

- conexiune între RED de JT a furnizorului şi cea a consumatorului;

- asigurarea protecţiei circuitelor de intrare-ieşire şi a coloanei de alimentare

TG.

Realizarea separată a FB, faţă de TG (punctul de conexiuni al consumatorului), est

impusă, atât de necesitatea separării celor două reţele, cât şi de considerente practice

respectiv de faptul că TG trebuie amplasat, la consumator, într-un loc cât mai oportun di

punct de vedere al accesibilităţii şi a eficacităţii circulaţiei de curenţi.

Racordul monofazat derivaţie se practică în cazul locuinţelor individuale din mediurural, prin derivaţie de la un stâlp al LEA (cu conductoare neizolate sau izolate torsadate

dar şi în mediul urban, pe străzile periferice.

Racordul tip intrare-ieşire, se utilizează în cazul locuinţelor individuale din zone

rezidenţiale sau centrale şi pentru consumatori care au o putere instalată relativ mare şi care a

şi receptori trifazaţi. Are avantajul că permite şi un racord individual, tip derivaţie pentru u



alt consumator (PD-TG)

O caracteristică a branşamentelor individuale o reprezintă, amplasarea contorulu

de măsurare a energiei electrice, în imobil, deci la consumator, nefiind direct accesib

furnizorului.

Branşamentul tip intrare-ieşire poate fi încadrat într-o RED-JT a furnizorului c

schemă buclată sau este alimentat direct din secundarul unui post de transformare, cu dou

transformatoare, însă PT nu aparţine consumatorului (spitale, edificii culturale importante etc.).

În ultimul timp [32], pe seama noilor reglementări ce corespund cerinţelor impuse d

standardele europene, s-au introdus elemente noi în realizarea branşamentelo

individuale tip derivaţie (fig. 1.1.a), care în varianta clasică are următoarele dezavantaje:

- punctul de delimitare între furnizor şi abonat nu este firida de branşamen

deoarece aceasta nu conţine contorul de tarifare a energiei electrice, amplas

lângă tabloul general, în interiorul locuinţei ;

- coloana de la firidă la contorul de energie electrică, administrată de furnizo

este pozată în structura clădirii ce aparţine abonatului;Ca urmare, s-a conceput un nou tip de firidă de branşament destinată realizăr

branşamentului individual tip derivaţie care să elimine dezavantajele menţionate.

Noua firidă de branşament conţine punctul de delimitare dintre abonat şi furniz

respectiv, contorul de tarifare a energiei electrice. Deoarece, pe lângă contorul de energi

electrică firida conţine şi aparate de comutaţie şi protecţie a fost definită " bloc de protecţie

Fig.1.1.



măsură (BPM)".

Siguranţele fuzibile fiind înlocuite de un întrerupător automat, acesta asigură at

protecţia la scurtcircuit, ci şi la suprasarcină, putând fi comandat şi de alte tipuri de protecţ

(la curentul diferenţial) sau dispozitive automate, cu posibilitatea reconectării de cătr

abonat.Deoarece firida se montează în exterior, fiind vizibilă şi accesibilă furnizorului, ar

gradul de protecţie corespunzător (IP 54).

Branşamentul electric colectiv.

Acest branşament este specific blocurilor de locuinţe (fiecărei scări a unui bloc), d

şi unei construcţii civile care conţine mai mulţi consumatori (mai multe reşedinţe de firme

În acest caz, între firida de branşament principală (FBP), fig.1.2, care poate avea schem

electrică din fig.1.l.b şi fiecare consumator individual (apartament sau reşedinţă de firmă

prevăzut cu punct de delimitare şi tablou de distribuţie propriu (TA), va exista o schemă d

distribuţie încadrată în edificiu, prevăzută cu coloane de alimentare directă a tablourilor d

distribuţie individuale (distribuţie directă), sau şi cu firide secundare(FBS) (radia

arborescentă).

Firida secundară este componentă a branşamentului (aparţine furnizorului) şi are rolul de

- legătură între coloana electrică colectivă şi coloanele individuale(2);

- protecţia coloanelor individuale;

- măsurarea energiei electrice consumate de fiecare abonat.

Punctele de delimitare vor fi amplasate, de regulă, în firida secundară, direct accesibil

furnizorului.

O altă caracteristică a branşamentului colectiv, o reprezintă existenţa unor recepto

comuni (iluminat casa scării, subsol tehnic) şi eventual a instalaţiei de ascensor. Ca urmarse constituie tabloul general (TG), fig 1.2.a, amplasat în edificiu. În alt loc decât cel al firidei d

branşament, (şi din motivele subliniate în paragraful anterior), din care sunt alimenta

tablourile din firidele secundare şi tabloul de utilităţi comune (TUC).

Pe intrarea în tabloul de utilităţi comune, se montează un contor de energie electric

(Wh), pentru măsurarea energiei electrice consumate în comun.



Fig.1.2.

a)



Instalaţia de ascensor, (specială şi cu un grad ridicat al continuităţii în alimentare

se racordează prin coloană proprie din: firida principală, fig.1.2.a, sau din TG înainte

întrerupătorului general, (fig.1.2.b), sau din TUC, (fig.1.2.c).

Numărul de coloane individuale, alimentate dintr-o firidă secundară, depinde d

numărul de apartamente (sau consumatori individuali) ai blocului (sau pe un etaj), dar şi dnumărul de contoare de energie electrică ce pot fi amplasaţi în aceasta.

În cazul în care blocul de locuinţe este prevăzut cu spaţii comerciale la parter sa

mezanin, consumatorii terţiari de energie electrică aferenţi acestor spaţii, vor fi alimentaţi d

firida de branşament principală(FBP) cu coloane individuale, dacă numărul lor este m

(fig.1.2), sau prin coloană comună şi FBS. Existenţa la nivelul acestora a unor consumur

comune de energie electrică, va impune introducerea unui TUC, situaţie în care configuraţi

branşamentului, care poate fi propriu, va fi ca cea din fig.1.2.

REŢELE ELECTRICE DE ALIMENTARE LA CONSUMATORI CASNICI

Reţele electrice de alimentare monofazate.

De regulă, consumatorii casnici, sunt alimentaţi cu energie electrică prin branşamen

monofazat, deoarece receptorii caracteristici acestora sunt corpurile de iluminat

echipamente electrocasnice alimentate de la prizele monofazate. Numărul şi puterea instalată în corpurile de iluminat (locuri de lampă-LL), se stabiles

fie pe seama unor normative, [8; l8], fie pe seama solicitării beneficiarului.

Numărul de prize monofazate (locuri de priză-LP), se recomandă în funcţie de destinaţ

încăperii (putând fi simple sau duble).

Aşa cum s-a arătat în subcap.7.3, corpurile de iluminat (LL) se alimentează de

circuitele monofazate fără nul de protecţie, fig.1.3, numărul LL de pe un circuit se recomandsă nu depăşească valoarea 12, pentru a nu depăşi curentul admisibil al conductoarelor de AL

cu secţiunea de 4mm2, în cazul creşterii secţiunii devine greoaie pozarea conductoarelor î

tuburile de protecţie. Evident, numărul LL/circuit poate fi mai mic de 12 şi ca urmare, înt

un apartament, din TA fig.l0.2.j, pot fi alimentate (1-3) circuite de iluminat

Prizele monofazate se alimentează prin circuite monofazate, recomandându-se, d



motivul prezentat mai sus, ca numărul de LP/circuit să nu depăşească cifra 8. Eviden

numărul acesta poate fi mai mic şi din necesitatea separării circuitelor de prize cu nul d

protecţie (baie şi bucătărie) de cele fără nul de protecţie.

Modul de execuţie al reţelei electrice interioare este prezentat în [18], şi este reglementat pri

[8], inclusiv aspectele legate de comanda iluminatului.Reţele electrice de alimentare trifazate.

În cazul unor locuinţe individuale cu un consum ridicat (>30A)[18] sau care a

şi receptori trifazaţi, branşamentul şi reţeaua electrică la consumator va fi şi trifazată.

Tabloul general (TG) al clădirii va fi trifazat, iar din acesta se alimenteaz

circuitele monofazate pentru iluminat şi prize dintr-un tablou propriu (TGi p), fig.1.4 aş

cum s-a arătat, iar pentru receptorii trifazaţi se va organiza un tablou special care s

conţină şi eventualele aparate de comutat şi protecţie necesare receptorului trifazat.

Aşa cum s-a arătat în subcap.8.3, într-o asemenea locuinţa, se poate prevedea

sursa neîntreruptibilă generala sau numai pentru anumiţi receptori (calculatoar personale, sisteme de securitate etc.).

Separarea receptorilor trifazaţi de cei monofazaţi, pe tablouri generale propri

face posibila şi o eventuala tarifare diferenţiata.

Fig.1.3.



REŢELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE ŞI ALIMENTARE

LA CONSUMATORII MICI SAU MARI

Pentru unii dintre aceşti consumatorii caracteristica principala este aceea c

pot avea şi receptori de categorii zero sau unu, consideraţi receptori vitali, pentru car

trebuie asigurată rezerva în alimentare, atât printr-un nivel de rezervare ridicat (unul sa

doi) al sursei de baza (RED- a furnizorului) cât şi prin prevederea unei surse locale, di

cele prezentate în cap.8.

O altă caracteristică este aceea ca aceşti consumatori au atât recepto

monofazaţi de iluminat şi prize, cât şi receptori trifazaţi de forţa. Ca urmare, es

necesara atât o separare a receptorilor de forţa, de ceilalţi, aşa cum s-a arăta

(cap.7), cât şi o separare din punct de vedere a categoriei lor, al nivelului d

rezervare ce trebuie asigurat.

Datorită numărului mare de receptori şi a răspândirii lor pe mai multe nivele sa

corpuri de clădiri, rezultă ca necesară o schemă electrică de distribuţie pentr

alimentarea tablourilor secundare (TS), de la care sunt alimentaţi direct receptorii.

Deoarece, consumatorii terţiari nu dispun de personal de deservire adecvat pentr

exploatarea unui post de transformare, (PT), chiar dacă sunt alimentaţi direct de la PT

Fig.1.6.

U.C.- utilaj complex (centrală condiţionare, hidrofor etc.)

Fig.1.4. Fig.1.5.



acesta este al furnizorului, punctul de delimitare este pe partea de JT

transformatorului, în PT, accesibil, pentru urmărirea consumului şi beneficiarului.

Scheme electrice generale de distribuţie.

Aşa cum s-a arătat în cap.7, fig 7.4, receptorii de forţă şi cei de iluminat şi priz

sunt alimentaţi prin reţele electrice separate. Configuraţia acestor reţele, de regulă, est

similara, asigurând acelaşi grad al continuităţii în alimentare pentru ambele tipuri d

receptori.

Ca urmare, în continuare, se vor prezenta scheme electrice de distribuţie numai î

funcţie de gradul de continuitate în alimentare.

Conform [8] în domeniul reţelelor electrice de distribuţie şi alimentare cu tensiun

sub 1000V, se folosesc noţiunile de:- tablou general de distribuţie, este tabloul electric racordat direct

reţeaua furnizorului de energie electrică, la un post de transformare sau

o sursă proprie a consumatorului şi care distribuie energia electrică la al

tablouri sau care alimentează direct anumiţi receptori;

- tablou principal de distribuţie, este alimentat din tabloul general

distribuie energia electrică la tablouri secundare şi direct unor receptori

- tablou secundar de distribuţie, este alimentat dintr-un tablou principal sa

din cel general, şi din care sunt alimentaţi receptorii;

- coloană electrică , calea de curent prin care se alimentează un tablo

electric de distribuţie.

În funcţie de schema electrică a reţelei, coloanele electrice pot fi magistrale sa

colective.

În cadrul acestei lucrări, pentru calea de curent prin care se alimentează di

tabloul de distribuţie un receptor individual de forţă sau mai multe corpuri de iluminat sa

prize monofazate se foloseşte noţiunea de circuit electric şi nu cea de coloan

individuală.



A) Scheme generale de distribuţie care nu asigură rezervă în alimentare.

a) Schemă generală de distribuţie radială , fig 1.5, este destul de răspândită, de

este mai puţin economică, deoarece permite o localizare uşoară a coloanei cu defect.

Deoarece dimensionarea căilor de curent ale schemei se efectuează pe seam

caracteristicilor receptorilor alimentaţi, în faza de proiectare, rezultă că ulterior nu est posibilă o modificare a repartiţiei receptorilor între tablourile secundare. Din acest moti

se consideră că aceasta schemă este rigidă.

În cazul alimentării receptorilor monofazaţi, coloanele sunt, de regulă trifazate, s

admit coloane monofazate pentru curenţi < 30A.

Acestei scheme îi este caracteristic tabloul de distribuţie principal, care poate s

lipsească, dacă tablourile secundare sunt într-un număr redus, schema devenind din radi

arborescentă, radial simplă (directă).

b) Schemă generală de distribuţie cu coloană magistrală , fig 1

Conform [8] coloana electrică magistrală este coloana care alimentează pe parcursu

ei cel puţin două tablouri de distribuţie în derivaţie .

Acest tip de schemă care nu asigură rezervă în alimentare, dar şi un nivel redus d

continuitate în alimentare, deoarece un defect pe magistrală (mai lungă decât coloan

unui TP, fig 1.5), determină pierderea alimentării pentru toate TS ale acesteia, s

recomandă unei distribuţii în lungul unor axe verticale sau orizontale a receptorilo

Datorită dificultăţilor de execuţie se recomandă ca secţiunile conductoarelor sa n

depăşească 70 mm2. Din această condiţie şi din cea a căderilor admisibile de tensiune

rezultă şi numărul de TS alimentate de la o magistrală.

Întrucât, secţiunea magistrală este constantă, la nivelul acesteia este posibilă

modificarea repartiţiei receptorilor pe TS.c) Schema generală de distribuţie în cascadă , fig.1.7

Este practic schema magistrală, la care TS sunt racordate în varianta intrare

ieşire, în acest fel este posibilă limitarea zonei afectate de un defect, respectiv, numai l

porţiunea din aval de defect.

Reprezentarea cascadei (1), fig 1.7, evidenţiază şi faptul că o cascadă este u



semidistribuitor al unei scheme simple buclate (inel).

Evident, secţiunea căilor de curent ale coloanelor este diferită, respectiv s

micşorează în spre aval.

B) Scheme generale de distribuţie care asigură rezervă în alimentare.

Aşa cum s-a arătat în [11], rezerva în alimentare se impune în cazul existenţe

unor receptori de categoria zero, unu, sau doi.

În funcţie de ponderea receptorilor din aceste categorii, alimentarea de rezervă s

asigură pentru consumator în ansamblul său, sau numai pentru o parte dintre receptor

consideraţi vitali.

Racordarea unor asemenea consumatori la RED a furnizorului, se face în una di

următoarele variante, în funcţie de valorile admise pentru ceilalţi indicatori ce s

asociază gradului de asigurare al continuităţii [12], respectiv durata medie probabilă

maximă probabilă a unei întreruperi:

- prin branşament intrare-ieşire, în care caz realimentarea se asigură dup

efectuarea manevrelor de izolare a defectului şi de trecere pe alimentarea d

rezervă. Această soluţie se adoptă în cazul consumatorilor ce au recepto

de categoria a 2-a prin încadrarea branşamentului într-o RED-JT furnizorului cu schemă buclată (subcap 1.1). In funcţie de clasa de puter

a consumatorului, durata realimentării poate fi cuprinsă între 30 minute

8 ore;

- prin branşament de joasă tensiune, dar direct din secundarul unui PT

prevăzut cu transformator de rezervă, fig 1.8.

În funcţie de încadrarea PT pe partea de medie tensiune, se poate asigur

nivelul 2, fig.l0.8.a, sau nivelul l, fig.1.8.b de rezervare.

Cele două TG se constituie, pentru RED-JT a consumatorului, în două surse d

alimentare. Această soluţie de rezervare a alimentării de bază din sistemu

electroenergetic (SE), asociată şi cu dispozitive automate de trecere de pe

alimentare pe alta(AAR- anclanşarea automată a rezervei), limitează durata un



eventuale întreruperi a alimentării la 3 secunde, ceea ce reprezintă un gol de tensiune [11

(nivel l de rezervare).

În cazul în care consumatorul are şi receptori de categoria zero, care nu admit ni

goluri de tensiune (de ex. blocul operator dintr-un spital), pentru aceştia se prevăd surs

neîntreruptibile (subcap.8.3).În continuare, se vor prezenta schemele generale de distribuţie care asigură rezerv

în alimentare, pe seama faptului că dispun de două TG (surse), respectiv nivelul l sau

de rezervare.

a) Schema generală de distribuţie radială dublă , fig 1.1

Se utilizează în cazul consumatorilor care au receptori de categoria zero, grupa

pe un tablou de distribuţie special (TD0), restul receptorilor fiind alimentaţi din TG

Această schemă se adoptă în cazul în care receptorii de categoria zero sunt relativ puţin

(staţie de pompe sau hidrofor de incendiu, ventilaţie de avarie etc.) putând fi grupaţi p

un singur tablou de distribuţie.

Trecerea de pe sursa de bază (SB) pe cea de rezervă (SR) se face prin acţionare

manuală sau automată (AAR) a comutatorului C.

b) Schema generală de distribuţie cu coloane magistrale duble, fig 1.10, s

adoptă în cazul consumatorilor cu receptori de categoria l (policlinici, studiouri RTV

instituţii care lucrează în 3 schimburi etc.). Trecerea de pe alimentarea de regim norm

pe cea de rezervă, se face prin acţionarea comutatoarelor CIJ, manual sau autom

(AAR), în funcţie de durata admisă a întreruperii.

c) Schemă generală de distribuţie simplu buclată , fig 1.11.

Caracteristicile schemei buclate sunt cele prezentate în subcap.1.1, remarcând

însă că durata unei întreruperi este relativ mare, determinată de timpul neces

operaţiilor de localizare a defectului (K) şi de acţionare a aparatelor de conectare (AC).

d) Scheme de distribuţie speciale.

În cazul consumatorilor terţiari care au receptori de categoria zero, care nu adm

întreruperi ale tensiunii, (centrale telefonice, bloc operator dintr-un spital etc.), aceştia s

grupează pe tablouri speciale. Alimentate de la surse neîntreruptibile, bazate pe



Fig.1.11.

Fig.1.1.

Fig.1.1.

Fig.1.8.

Fig.1.7.



acumularea de energie electrică în baterii de acumulatori, fig 1.12.

În funcţie de caracterul alternativ sau continuu al acestor receptori, se poate folo

schema de principiu din fig 1.12.a sau 1.12.b (regim tampon).

În cazuri deosebite, când se estimează că bateria de acumulatori nu poate asigur

energia necesară pentru un timp relativ mare, se poate prevedea un grup electrogen, cu pornire manuală sau automată, funcţie de capacitatea bateriei.

Interconectarea grupului electrogen cu RED-JT şi tabloul receptorilor vitali, se corelează

cu caracteristicile elementelor de automatizare ce se folosesc.

Scheme secundare de alimentare.

Schemele secundare de alimentare asigură alimentarea nemijlocită cu energ

electrică a receptorilor. Aşa cum s-a arătat în subcap.7.3 există trei tipuri de receptori di

punct de vedere a modului de alimentare cu energie electrică.În subcap.1.2 s-au prezentat schemele de alimentare a receptorilor de iluminat şi priz

în clădirile de locuit şi care sunt aceleaşi şi în cazul schemelor secundare de alimentare

receptorilor de iluminat şi prize din orice altă construcţie civilă.

Există unele excepţii şi anume:

-se pot monta până la 15 LL/circuit în cazul în care sunt alimentate LL de pe holuri;

Fig.1.13.

Fig.1.12.



- sunt, aşa cum se va vedea, alte recomandări cu privire la echiparea cu aparate de protecţi

în cazul în care există personal calificat de întreţinere a reţelei electrice.

Schemele secundare pentru alimentarea receptorilor de forţă, reprezintă de fap

circuitele prin care sunt alimentaţi receptorii de forţă, trifazaţi, din TS ale schemelo

generale de distribuţie.De regulă, receptorii de forţă sunt echipamente complexe, cu un anumit ro

funcţional şi care includ scheme electrice complexe, inclusiv un tablou electric propriu

concepute şi executate de firma producătoare. În clădirea civilă, un asemenea echipamen

trebuie alimentat cu energie electrică printr-un circuit ce face legătura între TS al RED

JT a consumatorului şi tabloul electric propriu al echipamentului (ŢEi), fig.1.13.

Regula de bază în cazul schemelor secundare pentru receptoarele de forţă este c

sunt formate din circuite individuale. Alimentarea comună de pe acelaşi circuit

motoarelor miciră căror putere cumulată este sub l,5Kw, este posibila dar protejat

individual.

Pe un circuit electric al unui echipament ce conţine un motor electric se poa

monta, eventual, un aparat pentru limitarea curentului de pornire al motorului, pentr

reducerea căderilor de tensiune pe RED-JT a consumatorului, în regim de pornire.

Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladirile Civile

Documents

Transcript of Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladirile Civile