Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală - madr.ro · considerate „cheia succesului” noului...

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Numărul 2 Anul II, Septembrie 2014

George TurtoiAsocierea și lanțurile scurte alimentare: cheia succesului în 2014-2020

Noutăți PNDR 2014 - 2020

Legume la un like distanță

Castelul Haller, renovat cu finanțare europeană

Telemeaua de Ibănești așteaptă recunoașterea de la Bruxelles

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

România rurală – Nr. 2

1

Cuprins

EDITORIAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

INTERVIUGeorge Turtoi: Cheia succesului în noul PNDR – asocierea și formarea lanțurilor scurte alimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DEZVOLTARE RURALĂ2014, anul fermelor de familie în Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Agricultura ecologică din România și sprijinul acordat prin PNDR 2014-2020 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gestionarea riscului în agricultură prin noul PNDR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stimularea asocierii prin noul PNDR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Programul subtematic pomicol – ocazie de relansare a pomiculturii românești . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Istoria cerealelor în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Calendarul satelor noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Descoperă mediul rural din Bacău . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

OAMENIDe la vânzări la gemuri, afacere de Costești . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Brânza de Năsal revine pe piață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Legume la un like distanță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bucate tradiționale mănăstirești la Aninoasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Grandoarea renăscută a castelului Haller, într-o pensiune de patru margarete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Muzeul Ligiei Bodea din Sălaj, o ladă de zestre populară românească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

EXPERIENȚEFerma mea: Pionierat cu ferme acvaponice în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Afacerea mea: Fabrică de ciocolată la Odoreu, Satu Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Comunitatea mea: Telemeaua de Ibănești așteaptă recunoașterea de la Bruxelles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

LEADER LA ZIGAL Găvanu Burdea – parteneriat de succes între Argeș și Olt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

GAL Lunca Argeșului – procent de contractare a fondurilor nerambursabile de 96% . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ȘTIRI MADR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3

4

810121416182022

262830323436

384042

4446

48

50

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, cod poştal 200421, [email protected]

Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Septembrie 2014ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2014

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Liviu Brădean, Mircea Ursache, Iulia Gorneanu, Ioana Corduneanu, dofteana.ro, Marian Lungu, Mihai Zaharia, Viorel Dudău, Valentina Ioniţă, Reka Foris, Ligia Bodea, Andrei Mușat, Mirdatod, GAL Găvanu Burdea, GAL Lunca Argeșului, Mueller & Prietenii


32

Editorial

Despre noul PNDR și prioritățile 2014-2020

În așteptarea aprobării noului Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, vă prezentăm în acest număr al revistei o serie de aspecte importante privind prioritățile de dezvoltare rurală în perioada următoare și măsurile propuse de autoritățile de la București.

În interviul cu domnul George Turtoi, Secretar de Stat în MADR, sunt atinse o parte dintre noutățile programului de dezvoltare rurală. Aflăm că asocierea și lanțurile scurte alimentare – adică modalitățile de a aduce hrana de la producător la cumpărător pe traseul cel mai scurt, evitând intermediarii – sunt considerate „cheia succesului” noului program. Sunt apoi prezentate măsura privind agricultura ecologică și programul subtematic dedicat pomiculturii, așa cum au fost ele incluse în documentul oficial transmis la Bruxelles.

O chestiune extrem de importantă în următoarea perioadă este reprezentată de gestionarea riscului, prin intermediul fondurilor mutuale. Despre acest subiect puteți afla mai multe detalii în paginile revistei. Sperăm ca primele fonduri mutuale din România să înceapă să funcționeze cât mai curând și să reușească să atragă cât mai mulți membri.

În mod sigur, fermierii români așteaptă cu interes aprobarea noului PNDR. Am lansat în această revistă și tema despre fermele de familie și sprijinul pe care îl vor primi în noua perioadă. Subiectul va fi dezbătut însă, pe larg, și în următoarele numere și pe această cale vă invităm să participați la scrierea revistei,

spunându-vă punctele de vedere, pe acest subiect sau pe oricare altul privind dezvoltarea rurală. Un punct de vedere despre stimularea asocierii în noul program este prezentat de Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL).

Am dorit să vă prezentăm, totodată, oameni extraordinari și inițiativele lor. Veți putea afla despre studenta Ligia Bodea care, din dragoste pentru tradițiile din zona Sălajului, a strâns o puzderie de obiecte tradiționale și a deschis un muzeu, în casa bunicii ei. Sunt prezentați și câțiva tineri întreprinzători care au înființat mici aprozaruri online și își atrag cumpărătorii cu ajutorul rețelelor de socializare.

Vă invităm să citiți și povestea Castelului Haller, din Mureș, readus la viață prin dârzenia unei familii cu viziune și dragoste pentru

patrimoniu. Investiția a beneficiat de sprijin prin PNDR 2007-2013, cum a fost și cazul fabricii de ciocolată din Odoreu, care, în urma proiectului, a oferit locuri de muncă la zeci de localnici.

Vă mai prezentăm măicuțele de la Aninoasa și produsele tradiționale mănăstirești pe care le prepară, precum și demersul Asociației pentru Promovarea Produselor Tradiționale de pe Valea Gurghiului de a obține recunoaștere europeană pentru telemeaua de Ibănești, ca produs cu denumire de origine protejată.

Totodată, vă invităm să descoperiți calendarul satelor noastre și semnificațiile iei românești.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”


54

Interviu

În ce stadiu ne aflăm cu pregătirea noului Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020?

George Turtoi: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a fost transmis oficial spre analiză către Comisia Europeană la data de 1 iulie 2014. Așteptăm comentariile experților europeni, dar în același timp lucrăm la ghidurile și procedurile pentru măsurile PNDR 2014-2020, pentru a fi pregătiți în momentul în care vom primi aprobarea.

Ce învățăminte avem din derularea primului PNDR? Cum au contribuit aceste lecții la conturarea noului PNDR?

George Turtoi: Lecțiile învățate în perioada 2007-2013 sunt foarte importante și ele au conturat o nouă abordare, bazată pe flexibilitate și oportunitate. Astfel, am redus numărul de măsuri, am simplificat procedurile, dar am și prioritizat măsurile care s-au

bucurat de un interes deosebit din partea potențialilor beneficiari. Ca noutăți absolute, pot menționa utilizarea instrumentelor financiare și de management al riscurilor, încurajarea inovării în agricultură prin intermediul oportunităților puse la dispoziție în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare în Agricultură, precum și promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat.

Față de 2007-2013, există schimbări majore în modul de funcționare a programului? La ce să se aștepte fermierii români și celelalte entități care ar putea solicita finanțare?

George Turtoi: Printre cele mai importante schimbări pe care acest nou PNDR le va pune în fața potențialilor beneficiari se numără posibilitatea de a depune proiectul online și sesiunea continuă de depunere. Astfel, timpul de analiză și răspuns al cererilor de finanțare va deveni unul rezonabil.

Cum se adresează noul PNDR micilor agricultori, fermelor de familie?

George Turtoi: Abordarea strategică a României pentru acest sector are în vedere ca, gradual, ferma de familie să devină baza centrală de producție și asigurare a necesarului de alimente pentru consumul intern, contribuind astfel la echilibrarea structurii fermelor, prin diminuarea fenomenului de bipolaritate prezent în țara noastră.

În consecință, fermele de familie, dar și asociațiile de mici producători sunt prioritizate în cadrul Submăsurii 4.1 – Investiții în active fizice, iar fermele mici primesc sprijin specific prin Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.

Una dintre cele mai populare măsuri în programul anterior a fost cea destinată tinerilor fermieri. Ce informații aveți pentru tinerii interesați să se stabilească în mediul rural? Care vor fi condițiile?

George Turtoi: Măsura destinată tinerilor fermieri va fi una dintre primele lansate, are un buget de 444,8 milioane euro, iar suma maximă ce poate fi accesată de un tânăr fermier poate ajunge la 50.000 euro.

Pentru a beneficia de acest sprijin, solicitanții trebuie să aibă până în 40 de ani, să nu dețină, concomitent, un alt loc de muncă în afara unității teritorial-administrative în care este situată exploatația sau a zonei limitrofe.

Totodată, ei trebuie să dețină competențe profesionale în domeniu sau să și le dobândească într-o

perioadă de grație de maximum 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului.

Există o măsură specială pentru agricultura ecologică. Cum explicați acest lucru: o cerere foarte mare pentru produsele bio, altceva?

George Turtoi: Sprijinul pentru agricultura ecologică a devenit un element important al politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene (UE). Bunurile publice şi serviciile de mediu care sunt livrate de către agricultura ecologică vizează asigurarea protecţiei biodiversităţii, reducerea poluării, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, asigurarea unor condiţii de bunăstare a animalelor şi dezvoltarea activităţilor economice la nivel local.

Totodată, aceste servicii de mediu au impact asupra sănătății populației, prin urmare, în linii mari, agricultura ecologică poate fi caracterizată ca standard de bază pentru asigurarea unei alimentaţii durabile.

Prin PNDR 2014-2020, Măsura 11 – Agricultura ecologică, vor fi sprijiniți fermierii activi înregistrați în sistemul de agricultură ecologică, atât pentru operațiunile realizate în vederea conversiei la agricultura ecologică (submăsura 11.1), cât şi pentru menţinerea certificării în agricultura ecologică (submăsura 11.2).Sprijinul prevăzut în cadrul acestor submăsuri se acordă fermierilor activi, care se angajează în mod voluntar să adopte sau să continue aplicarea practicilor și metodelor specifice agriculturii ecologice.

Adeseori s-a vorbit despre asocierea agricultorilor ca fiind esențială. Care sunt modalitățile prin care PNDR încearcă să stimuleze asocierea?

George Turtoi: În perioada de programare 2014-2020, asocierea în sectorul agroalimentar va fi sprijinită prin măsura dedicată formării grupurilor de producători în pomicultură, prin procentele mai mari de cofinanțare și prin punctajul acordat la selecția proiectelor depuse de formele asociative. Ca noutate, avem Submăsura 16.4 – Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare, în vederea stabilirii și dezvoltării de lanțuri scurte de aprovizionare și de piețe locale, precum și în vederea realizării de activități corelate de promovare în context local.

George Turtoi, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Cheia succesului în noul PNDR – asocierea și formarea lanțurilor scurte alimentare


PNDR 2007-2013

Finanțare disponibilă FEADR 8.124,20 mil.euroContribuția națională (CN) 1.200,61 mil.euroTotal finanțare disponibilă (FEADR+ CN) 9.324.81 mil.euroAbsorbție (din fondurile FEADR) 71,66% (5.821 mil. euro)Număr de măsuri 23Număr de proiecte selectate 95.885

76

Una dintre prioritățile pe care a fost construit programul se referă la transferul de cunoștințe si inovare în sectorul agricol către mediul rural. Este, poate, una dintre cele mai dificile sarcini. Ce activități luați în calcul pentru a face posibil acest transfer de cunoștințe?

George Turtoi: Pentru încurajarea inovării in agricultură şi în industria alimentară, vom finanța măsuri privind transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare, servicii de consiliere şi cooperare.Acţiunile de informare şi cele demonstrative vor sprijini încurajarea inovării şi consolidarea cunoştinţelor fermierilor în domenii, metode şi practici inovative ce conduc la protecția mediului.Activităţile demonstrative le permit fermierilor şi persoanelor active

în domeniul agroalimentar să aibă contact cu echipamente şi utilaje moderne, tehnologii inovatoare, să beneficieze de transfer de practici noi etc. Prin expunerea la noi idei, metode şi principii, prin interacţiune şi învăţare, fermierii devin mai bine pregătiţi, mai receptivi la noi idei şi concepte şi mai înclinaţi să aplice tehnologii şi practici inovatoare în domeniul lor de activitate.

Totodată, prin măsura de cooperare (M16) se urmărește creșterea gradului de inovare în sectorul agroalimentar prin intermediul parteneriatelor dintre fermieri, institute de cercetare, universități în scopul dezvoltării de noi produse și tehnici.Să nu uităm că Rețeaua își va continua activitatea într-o altă formulă, fapt care va duce la creșterea gradului de informare a actorilor din sectorul agroalimentar şi din mediul rural

prin diverse activități: conferințe, seminarii, publicații și altele.

Care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, sectoarele agricole care ar trebui tratate ca prioritare în următoarea perioadă de programare?

George Turtoi: Alegerea sectoarelor prioritare nu poate fi făcută aleatoriu sau pe baza unor preferințe personale. Avem în spate analize și studii, pentru că dorim ca noul PNDR să continue dezvoltarea unor sectoare deficitare sau care au mare potențial pentru țara noastră. În acest moment, s-au conturat ca fiind de maximă importanță pomicultura, legumicultura și fermele de reproducție (suine și bovine).

Cum este reflectată valorificarea produselor tradiționale, a altor tradiții și meșteșuguri în noul PNDR?

George Turtoi: Prin PNDR 2014-2020 este sprijinită prelucrarea produselor agricole, inclusiv în scopul obținerii de produse tradiționale, iar meșteșugurile sunt sprijinite prin intermediul submăsurilor 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole.De asemenea, în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020 sunt prioritizați fermierii care utilizează resurse genetice tradiționale.

Dacă ați fi un mic fermier, în ce ați investi în următoarea perioadă?

George Turtoi: Este o întrebare interesantă. Dacă aș fi mic fermier aș încerca să conving și alți vecini să ne facem o cooperativă sau un grup de producători, comasând suprafața. Apoi, ca formă asociativă, aș accesa Submăsura 4.1 – Investiții în active fizice, atât pentru producție, cât și pentru procesare. Sectorul, fie el vegetal sau animal, l-aș alege în funcție de potențialul pe care îl are satul în care aș sta. Cred că aceasta este, de fapt, una din cheile succesului în contextul noului PNDR: asocierea și crearea de lanțuri scurte de aprovizionare.

PNDR 2014-2020 - Alocare măsuri (FEADR + CN) M1 Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare 55.9 mil. euroM2 Servicii de consiliere 59,3 mil. euroM4 Investiții în active fizice 2.071 mil. euroM6 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor 993 mil. euroM7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor 1.298 mil. euroM8 Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor 124,3 mil. euroM10 Plăți pentru agromediu și climă 999,9 mil. euroM11 Agricultură ecologică 236,1 mil. euroM13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice 1.330 mil. euroM15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor 117,6 mil euroM16 Cooperare 14,5 mil. euroM17 Gestionarea riscurilor 235,3 mil. euroM19 LEADER 724,8 mil. euroM20 Asistență tehnică, inclusiv Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală 209,8 mil. euro* angajamente bunăstarea animalelor 514,1 mil. euroSubprogramul pomicol 378,9 mil. euroM4a Investiţii în exploataţii pomicole 353,3 mil. euroM9a Grupuri de producători 8,9 mil. euroM16a Cooperare 16,7 mil euro

PNDR 2014-2020

Finanțare disponibilă FEADR 8.015,6 mil. euroContribuția națională (CN) 1.347 mil. euroTotal finanțare disponibilă (FEADR+ CN) 9.363 mil. euroNumăr de măsuri (inclusiv Asistență Tehnică) 14


98

Anul 2014 a fost declarat anul fermelor familiale. Părerile sunt, însă, împărțite în ceea ce privește reprezentarea intereselor micilor fermieri și ale fermelor de familie în noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Prin noul PNDR, autoritățile doresc să sprijine micii fermieri care au reușit să crească în ultimii ani peste dimensiunea de fermă de semisubzistență, adică cei care sunt deja pe piață. Programul va avea o măsură prin care fermele mici vor putea primi 15.000 de euro pentru a se dezvolta. Problemele apar însă odată cu definirea fermei mici. Pentru unii, ferma mică este cea care produce nu doar pentru membrii familiei, ci și pentru piață. Ferma de familie este asimilată unei ferme mici, nu unei gospodării care produce pentru autoconsum. Poate că de aici apar și unele confuzii.

Autoritățile au vrut să facă o delimitare clară între gospodărie (care produce pentru autoconsum) și fermă (care vinde), pentru a nu mai finanța, ca în vechiul PNDR (prin Măsura 141), zeci de mii de mici agricultori ale căror exploatații „nu se văd” pe piață.

Directorul Federației Agricultorilor de Munte „Dorna”, Ioan Agapi consideră că „există ferme mici care nu sunt luate în evidență deși sunt importante din punct de vedere social, economic, cultural și creează locuri de muncă. Multe ferme au probleme pentru că terenurile sunt fărâmițate, împărțite între rude sau se află în litigii în instanță”.

„Unii consideră că ferma mică ar trebui să dispară, dar sunt zone întregi în țară unde există sate compuse doar din ferme mici. Ar trebui să luăm exemplul fermelor din Austria, Italia, Franța și să le adaptăm. Sunt 3,8 milioane de

ferme mici, care hrănesc practic șapte milioane de oameni la nivel național”, a declarat președintele Federației.

Bogdan Buzescu, președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România (CATAR), este mai optimist: „Nu va fi scurt procesul de consolidare a fermelor de familie, dar sunt deja o serie de familii pe drumul cel bun”. El spune că, din fericire, în România mai există resurse importante naturale și umane pentru a dezvolta agricultura – avem oameni care au pământ și care încă știu să-l lucreze și să crească animale. Asociațiile fermierilor își pun speranța în Camerele Agricole, care ar urma să fie înființate, pentru a-i ajuta pe proprietarii fermelor de familie să acceseze fondurile europene. „Una dintre probleme este faptul că proprietarii nu dețin acte pe suprafețe pentru că procesul cadastral nu este finalizat. Proprietățile sunt fărâmițate, tinerii au plecat de la țară și este greu să se aplice alte soluții fără documente de proprietate”, a afirmat Buzescu. El a spus că PNDR conține unele propuneri făcute de membri ai Confederației, printre care stimularea asocierii în familie sau între familii.

La rândul său, Sebestyen Csaba, președintele Asociației Agricultorilor Maghiari din România, consideră că, față de PNDR 2007-2013, actualul program conține mai multe măsuri care sprijină micii fermieri. În privința banilor alocați, era bine să fie mai mulți. „În ceea ce privește sprijinul de 15.000 de euro pentru fermele de familie, trebuie spus că pragurile de 8.000-12.000 SO (Standard Output) sunt foarte apropiate și sunt foarte puține ferme care se încadrează în această categorie. În PNDR-ul anterior s-au alocat tot opt miliarde de euro, iar procesul de accesare a fost foarte bun, de circa 70%, așa că următorul PNDR ar fi trebuit să

beneficieze de mai mulți bani”, a mai spus Sebestyen Csaba.

După părerea sa, interesele fermierilor mari se bat cap în cap cu cele ale fermierilor mici. „Agricultura nu trebuie măsurată numai în tone și hectolitri și performanțe de producție, ci înseamnă și mediu înconjurător, spațiu rural, probleme sociale. Trebuie să se facă ceva în acest sens, altfel va continua tendința de îmbătrânire a satelor”, ne-a declarat liderul Asociației Agricultorilor Maghiari din România. Pe termen mediu și lung, Csaba este optimist. „Am avut de câștigat, deoarece Dacian Cioloș a fost comisar european pentru Agricultură, iar faptul că îi va urma un irlandez pe această funcție este bine, pentru că ei au făcut multe pentru fermele din țară și au condiții pentru agricultură asemănătoare cu ale noastre”, a conchis specialistul.

Cum se definesc fermele mici și fermele mijlocii

În cadrul negocierilor privind noul PNDR a fost discutată și definirea dimensiunilor economice ale fermelor cu ajutorul coeficienților de producție standard (SO) și nu prin UDE (Unități de Dimensiune Economică), așa cum a fost cazul în PNDR 2007-2013.

S-a decis astfel ca ferma mică să fie definită ca având 8.000-11.999 euro SO, în vreme ce ferma medie să fie definită ca având o producție standard (SO)de 12.000-250.000 euro.

Autoritățile spun că aceste modificări au fost necesare pentru că metodologia anterioară de clasificare a exploatațiilor agricole în Unități de Dimensiune Europeană (UDE) nu oferea o imagine foarte clară asupra dimensiunii economice a

unei exploatații – fapt remarcat și de Comisia Europeană.

Fermierii români trebuie să se obișnuiască acum cu noile definiții și să înțeleagă echivalența cu vechile UDE.

Câteva exemple: La grâu, 8.000 de euro SO înseamnă 2,6 UDE, respectiv 15 ha. La legume proaspete în spații protejate, 8.000 de euro înseamnă 7,7 UDE și 0,2 ha.Ferma de familie are la baza OUG

44/2008 și poate fi definită ca exploatația care aparține unei familii și care produce pentru consumul propriu și comercializează surplusul. Forma juridică poate fi persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II), întreprindere familială (IF) sau societate comercială (SC), în care asociații sunt membrii aceleiași familii.

Autoritățile spun că prin noua măsură 10.000 de ferme de familie pot primi finanțare.

Pentru a simplifica procedurile privind accesarea FEADR, autoritățile vor furniza proiecte-tip pe care aceștia să le completeze doar cu datele personale și informațiile privind exploatația. Deja există o serie de astfel de proiecte-tip, disponibile online pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fostul APDRP – www.apdrp.ro) care îi scutesc totodată pe agricultori de cheltuieli privind proiectarea. O altă măsură de simplificare o reprezintă lista de prețuri de referință, care să ușureze achizițiile publice.

2014, anul fermelor de familie în EuropaCe aduce PNDR fermelor de familie?

Dezvoltare ruralĂ


1110

Agricultura ecologică este un fenomen global, fiind practicată pe aproape 38 de milioane de hectare, în nu mai puțin de 160 de țări.

În ultimii ani, în România a fost înregistrat un ritm rapid și constant de creștere a suprafețelor agricole și a numărului de operatori care au aderat la standardele ecologice. Astfel, în 2012, suprafețele certificate au ajuns la 2,1% din suprafața agricolă utilizată a țării. Începând cu 2006, suprafețele de agricultură ecologică au crescut constant până la 288.261 ha în 2012 (+268%), iar numărul de operatori certificați a crescut de 4,6 ori. Între 2006-2012, cea mai spectaculoasă creștere a fost înregistrată pe segmentul suprafețelor „în conversie” (+436%), mai ales în ultimii doi ani, evidențiind faptul că sprijinul prin plăți către fermieri în cadrul programului de dezvoltare rurală stimulează consistent etapele inițiale de dezvoltare a sectorului ecologic. Dacă ritmul mediu al anilor precedenți 2006-2012 se va menține, România va depăși fără probleme, în 2020, 4% din suprafața agricolă utilizată a țării pentru agricultura ecologică.

Piaţa internă de produse ecologice din România este abia într-o fază incipientă de dezvoltare, lipsind date viabile privind dimensiunea acesteia. Deşi consumul de produse ecologice se află într-o uşoară creştere, acesta reprezintă un procent mic din consumul total de produse agroalimentare. În 2011, vânzările de produse ecologice au atins aproximativ 1% din întreaga piaţă de vânzare cu amănuntul din România. În acelaşi an, exporturile au înregistrat o valoare totală de 200 de milioane de euro (de două ori mai mare decât în anul anterior), în timp ce piaţa internă a atins 80 de milioane de euro, cu o creştere anuală constantă de 20%. Cu toate acestea, cea mai mare parte a consumului

Măsura 11 – Agricultura ecologică – PNDR 2014-2020 (versiunea oficială iulie 2014)

Pe aceeași parcelă, pe durata angajamentelor, este permisă rotația culturilor de la un an la altul între pachetele 1, 2 și 5.

Plățile se pot cumula cu alte tipuri de plăți acordate pe suprafață: plăți directe, plăți acordate în baza articolului 31 – „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”. Numai pachetele 1 și 2 ale fiecărei submăsuri se pot combina cu pachetele 4 (Culturi verzi) și 5 (Adaptarea la efectele schimbărilor climatice) ale submăsurii 10.1 de agromediu și climă.

Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică – nivel plăți compensatorii

Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) – 295 euro/ha/an

Pachetul 5 – Plante medicinale și aromatice – 460 euro/ha/an

Perioada de angajament pentru conversie este de maximum 2 ani pentru culturile anuale și de maximum 3 ani pentru culturile perene.

Pachetul 2 – Legume – 500 euro/ha/an

Pachetul 3 – Livezi – 620 euro/ha/an

Pachetul 4 – Vii – 532 euro/ha/an

Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică – nivel plăți compensatorii

Pachetul 1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) – 220 euro/ha/an

Pachetul 5 – Plante medicinale și aromatice – 427 euro/ha/an

Angajamentele se încheie pentru 5 ani. După această perioadă, se pot prelungi anual. Angajamentele pot urma imediat după perioada de conversie.

Pachetul 2 – Legume – 431 euro/ha/an

Pachetul 3 – Livezi – 442 euro/ha/an

Pachetul 4 – Vii – 480 euro/ha/andomestic este acoperit de importuri. România este încă un exportator net de mărfuri ecologice brute. Deoarece sectorul de procesare este insuficient dezvoltat (în fapt, întregul lanţ de furnizare a produselor ecologice este încă neconsolidat), multe dintre produsele certificate sunt vândute ca produse convenţionale.

Cu toate acestea, accesibilitatea produselor ecologice s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii doi ani, mai ales datorită interesului comercianţilor cu amănuntul. Astăzi, aproape toate marile lanțuri de magazine (supermarket-uri, hypermarket-uri) prezintă la vânzare produse ecologice şi constituie cele mai importante canale de distribuţie a produselor certificate în România. Tendinţele pozitive ale producţiei şi pieţei produselor ecologice au fost recunoscute la cel mai mare eveniment anual al agriculturii ecologice europene, Târgul Biofach din Nurenberg, unde România a fost nominalizată ca „Ţara anului 2013”.

În perioada de programare 2007-2013, sprijinul pentru agricultura ecologică a făcut parte din Măsura 214 de agromediu. Această măsură a fost utilizată doar pentru plăţile de menţinere a practicilor ecologice pe terenul arabil (inclusiv plante furajere), legume anuale (inclusiv ciuperci şi cartofi), plante medicinale şi plante perene (vii şi livezi).

Sprijinul pentru fermele în conversie a fost furnizat conform Articolului 68 din Regulamentul UE al Consiliului nr. 73/2009.

Recunoscându-se importanța contribuției agriculturii ecologice la numeroase obiective și priorități, pentru perioada 2014-2020 Comisia Europeană a stabilit o măsură specifică distinctă și voluntară de agricultură ecologică. Viziunea Comisiei este că plățile efectuate către fermieri pentru conversia sau menținerea practicilor de agricultură ecologică trebuie să-i încurajeze pe aceștia să participe la astfel de măsuri și, prin urmare, să răspundă cererii crescute a societății privind utilizarea unor practici prietenoase față de mediu și standarde înalte de bunăstare a animalelor.

În PNDR 2014-2020, Măsura 11 – „Agricultura ecologică” urmăreşte încurajarea conversiei la metodele de agricultură ecologică, precum și menținerea acestor metode după încheierea perioadei de conversie. Bugetul pentru această nouă măsură în România este de 236,1 milioane de euro, cuprinzând atât fondurile europene, cât și contribuția națională.

Sprijinul se acordă fermierilor ca sumă fixă pe unitatea de suprafață (ha) și reprezintă o compensație pentru pierderile de venit și

costurile suplimentare suportate de beneficiarii care încheie angajamente privind conversia sau menținerea practicilor de agricultură ecologică.

Condiții de acordare a plăților

Plăţile compensatorii pentru agricultura ecologică pot fi acordate dacă:• beneficiarii sunt încadraţi în categoria fermierilor activi, în înțelesul articolului nouă din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;• beneficiarul este utilizatorul unei suprafeţe agricole, cu categoria de utilizare teren arabil, vii sau livezi, localizată pe teritoriul României,

identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS);• suprafaţa minimă a fermei este de un ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (respectiv 0,1 ha pentru vii şi livezi, arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere pomicole şi viticole);• beneficiarul este înregistrat, în fiecare an pentru care solicită sprijin, conform prevederilor legale, ca operator în agricultura ecologică;• beneficiarul încheie pe toată durata angajamentului un contract cu un organism de inspecţie şi certificare independent, acreditat conform prevederilor legislaţiei naţionale.

Beneficiarii trebuie să facă dovada deținerii competențelor necesare angajamentului sau să se angajeze: • să obţină cunoștințele și informațiile necesare pentru implementarea angajamentelor; • să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor (prin consiliere sau consultanță agricolă).

De asemenea, se va aplica degresivitatea sprijinului financiar. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, respectiv 100 ha și 300 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc valorile respective.

Agricultura ecologică din România și sprijinul acordat prin PNDR 2014-2020

Suprafață Valoarea plății / ha1 – 50 ha 100% din valoarea plății pentru fiecare hectar50,01 – 100 ha 75% din plată100,01 – 300 ha 50% din platăPeste 300 ha 35% din plată


1312

Agricultorii români sunt expuși, an de an, pierderilor cauzate de fenomenele climatice.

Introducerea măsurii „Gestionarea riscului” are rolul de a stimula implicarea fermierilor în scheme de prevenire și gestionare a riscurilor, mai exact în fonduri mutuale pentru agricultură.

Fondurile mutuale urmăresc compensarea parțială a pierderilor rezultate în urma unor dezastre naturale sau a unor fenomene nefavorabile. Compensarea permite fermierilor să își refacă activele fizice și le garantează siguranța veniturilor. Aceste scheme de gestionare a riscului vor acoperi, pe lângă daune produse de fenomene climatice nefavorabile, cum ar fi inundațiile, seceta, eroziunea solului, și pe cele cauzate de boli ale animalelor și plantelor, infestări cu organisme dăunătoare și incidente de mediu (spre exemplu, deversările de deșeuri toxice).

În România, nu există deocamdată fonduri mutuale acreditate.

Ce este un fond mutual Un fond mutual este un sistem acreditat de statul român care permite fermierilor afiliați să încheie asigurări prin care beneficiază de plăți compensatorii, în caz de pierderi economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, manifestări ale unor boli la animale sau plante sau de un incident de mediu. Dintre cele trei tipuri de risc (climatic, sanitar și de mediu), fermierii români sunt extrem de expuși riscului climatic. La noi în țară, acest tip de risc se situează la unul dintre cele mai

ridicate niveluri din UE, agricultorii români fiind expuși la șocuri climatice care conduc și la pierderi de producție de 30%. Anual, în medie, sunt afectate de șocuri climatice între una și trei culturi, în toate regiunile țării. Cele mai afectate regiuni sunt Sud-Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia. La nivel național, riscul privind incidentele de mediu este redus. Deși în ultimii ani au existat și focare de boli endemice pentru culturi și animale, riscul sanitar a scăzut considerabil.

De ce avem nevoie de fonduri mutuale

Pe termen mediu și lung, se prevede că schimbările climatice vor avea un impact ridicat asupra agricultorilor români. În plus, portofoliul de asigurări al asigurătorilor privați locali nu acoperă riscurile climatice catastrofale: seceta, inundațiile prin

revărsare de râuri, ploile persistente, temperaturile extrem de scăzute, sub limita biologică de rezistență a plantelor. Totodată, suprafața agricolă totală asigurată pe piața privată a fost, în 2011-2012, de 2,8 milioane ha, reprezentând 34% din terenul arabil. În ceea ce privește suprafața asigurată, 80% dintre asigurări au vizat exploatațiile mari și asociațiile agricole, restul de 20% fiind emise pentru fermieri care aveau sub 10 ha fiecare.

PNDR 2014-2020: prevederi ale Submăsurii 17.2 – „Fonduri mutuale”

Tipurile de sprijin vizate de această submăsură sunt: a) contribuțiile financiare acordate fondurilor mutuale pentru compensațiile financiare plătite fermierilor pentru pierderile economice înregistrate în urma unor fenomene climatice nefavorabile,

boli ale animalelor sau plantelor, incidente de mediu;b) contribuțiile financiare pentru cheltuielile administrative aferente creării fondurilor mutuale alocate într-un mod degresiv pentru maximum trei ani;c) contribuțiile financiare pentru dobânzile aferente împrumuturilor comerciale contractate de fondurile mutuale, cu scopul de a plăti compensații către fermierii aflați în situații de criză.

Sprijinul acordat prin această submăsură va fi de maximum 65% din cheltuielile eligibile.

Nu sunt eligibile cheltuielile legate de reasigurarea fondurilor mutuale și nici contribuțiile la capitalul social inițial al fondului.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fondurile - să fie acreditate;- să aibă politici transparente pentru plățile vărsate în fond și sumele retrase;- să aibă norme clare și atribuții de responsabilitate privind datoriile;- să dețină un capital social inițial format exclusiv din cotizațiile fermierilor înscriși.

Condiții pentru plata compensațiilor - producerea fenomenului care dă naștere dreptului la plată compensatorie trebuie recunoscută oficial de autoritățile competente;- pierderea producției trebuie să fie de minimum 30% din producția medie anuală a fermierului în perioada de

trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani, bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minimă și maximă;- pentru boli ale plantelor sau animalelor și infestarea cu dăunători, fermierul trebuie să fi adoptat măsuri preventive și/sau de reducere a efectelor evenimentului. În caz de neglijență, fermierul va fi sancționat.

Lipsa de date de producție relevante poate fi compensată de utilizarea datelor statistice oficiale privind producțiile medii (de la INS). Anterior solicitării sprijinului, fondurile vor prezenta proceduri de colectare a datelor cu privire la valorile anuale de producție a fermelor și metode și proceduri de evaluare a pierderilor suferite de fermieri.

Gestionarea riscului în agricultură prin noul PNDRFondurile mutuale vor compensa agricultorii afectați de fenomenele nefavorabile


Între potențialele măsuri care ar putea fi avute în vedere pentru a stimula asociativitatea în agricultură se numără și următoarele:

Între inițiativele enunțate sunt unele care țin de domeniul dezvoltării rurale gestionat de MADR, iar altele, în mod clar, presupun o intervenție cu caracter mult mai general (spre exemplu, regimul fiscal al activității asocierilor din agricultură). Avem nevoie, prin urmare, de măsuri conjugate pentru a stimula asocierea.

PNDR 2014-2020 răspunde într-o anumită măsură acestor nevoi de

creșterea intensității sprijinului nerambursabil acordat formelor asociative, în special pentru investiții prin PNDR 2014-2020; asocierile ar trebui tutelate, „duse de mână”, pe parcursul primilor trei ani de funcționare;trebuie sprijinită și procedura de înființare a asocierilor, nu doar funcționarea lor;formele asociative au nevoie de facilități fiscale dedicate;trebuie clarificată legislația formelor asociative, de multe ori neconcordantă;Programul Național de Dezvoltare Rurală să prevadă în categoria cheltuielilor eligibile, în cadrul măsurii dedicate grupurilor de producători, plata salariului unui agent de vânzări pentru facilitarea îndeplinirii obiectivelor formei asociative;creșterea gradului de finanțare a proiectelor cu componentă de procesare, care pot fi accesate de grupurile de producători;dovedirea dreptului de folosință pentru terenurile unde se realizează investiții să poată fi realizată și prin alte modalități (uzufruct, comodat, locațiune etc.), întrucât formele asociative nu dispun în prima fază de un patrimoniu consolidat.

1514

Principalele măsuri din cadrul PNDR 2007-2013 care au vizat structurile asociative au fost Măsura 142 „Înființarea Grupurilor de Producători” – beneficiari fiind grupurile de producători recunoscute de MADR în perioada 2007 - 2013, măsurile din Axa IV LEADER – prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL) și Măsura 125 „Îmbunătățirea și Dezvoltarea Infrastructurii Agricole și Silvice” – prin organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Asociativitatea în agricultură a fost considerată în permanență un punct sensibil al României.

Măsurile de susținere a implementării strategiilor GAL și cele pentru îmbunătățirea sistemelor de irigații au găsit un răspuns adecvat în crearea și instituționalizarea unor

entități asociative care să gestioneze investițiile și implementarea planurilor de dezvoltare locală.

Nu același lucru se poate spune însă despre Măsura 142, care ar fi trebuit să pregătească și să întărească exploatațiile agricole în vederea pătrunderii mai ușoare pe piață, pentru valorificarea eficientă a producției în raport cu marii jucători.

Explicațiile multiple au plecat de la lipsa de apetit a fermierilor pentru punerea în comun a resurselor, ajungând până la o moștenire culturală nefastă a epocii comuniste care a înrădăcinat frica de cooperative.

Credem ca aceste justificări sunt, totuși, superficiale.

ajustare, dar trebuie să luăm în calcul caracterul de generalitate al documentului.

Este foarte important să vedem modul în care prevederile fișelor măsurilor de cooperare, grupuri de producători, lanțuri scurte de aprovizionare vor fi transpuse în practică prin intermediul Manualelor și Ghidurilor Solicitantului. În mod particular, înființarea grupurilor de producători în perioada 2014-2020, reprezintă în continuare modalitatea prin care fermierii pot coopera pentru a-și îmbunătăți participarea pe piață, pentru a-și spori veniturile și pentru a creşte viabilitatea și competitivitatea. Datorită cooperării dintre micii fermieri sunt posibile acțiuni inovatoare ce nu pot fi realizate în afara unei forme asociative, precum dezvoltarea de noi metode de păstrare a producției agroalimentare pentru

creșterea siguranței alimentare, de produse adaptate mai bine cerințelor pieței și de metode de utilizare a deşeurilor și de epurare a apei pentru protejarea mediului.

Singura direcție de înființare a grupurilor de producători în PNDR 2014-2020, ca alocare distinctă, va rămâne măsura „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”. Celelalte sectoare (culturi de câmp, horticultură, viticultură, creșterea animalelor pentru lapte, produse lemnoase etc.) vor putea fi finanțate prin intermediul axei LEADER, dacă acestea vor fi cuprinse în strategia de dezvoltare a fiecărui GAL.

Conform noii fișe LEADER, condițiile detaliate cu privire la acordarea sprijinului pentru proiectele inovatoare, inclusiv pentru proiectele de sprijinire a grupurilor de producători, vor fi stabilite de

fiecare GAL în parte, fără a depăși suma de 200.000 euro. Astfel, intensitatea sprijinului pentru proiectele generatoare de venit va fi de maximum 90% (în funcție de domeniul de intervenție), iar pentru proiectele negeneratoare de venit va fi de 100%. Pentru măsura ce vizează grupurile de producători, finanțarea se va acorda în condițiile art. 27 (4) din Regulamentul FEADR. Tot noua fișă LEADER prevede că prioritate vor avea proiectele de cooperare care vizează și facilitează implementarea acțiunilor ce se adresează grupurilor de producători, asociațiilor și parteneriatelor.

Fiecare GAL va putea prioritiza acțiunile inovatoare, inclusiv sprijinirea înființării grupurilor de producători, pentru ca beneficiarii potențiali să aducă o valoare adăugată la nivel local, odată cu obținerea de noi beneficii.

Stimularea asocierii prin noul PNDR Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL)


1716

În ultimii 23 de ani, pomicultura din România a intrat într-un puternic declin, iar suprafața ocupată cu plantații pomicole s-a înjumătățit. Acest lucru a afectat dezvoltarea economică a zonelor pomicole, viața locuitorilor și mediul. În plus, plantațiile existente (însumând 158.632 ha) sunt, în mare parte, îmbătrânite, aproape trei sferturi având vârste de peste 25 de ani. Din punct de vedere productiv, 52% din suprafețele pomicole reprezintă livezi în declin.

Printre alte probleme ale domeniului menționăm:

- tehnologia este învechită, irigațiile insuficiente și ineficiente;

- deși condițiile permit un număr semnificativ de specii, conform statisticilor, mărul și prunul domină, reprezentând 77% din producția totală de fructe;

- suprafețele cultivate în spații protejate sunt extrem de reduse și în scădere;

- lipsesc sistemele de avertizare și cele de protecție împotriva grindinei, ploii, înghețului;

- în procesare, dotările tehnologice sunt depășite și nu există sisteme integrate de valorificare a producției, pornind de la colectare și sortare, și ajungând la depozitare, ambalare și comercializare;

- terenurile sunt foarte fărâmițate în zona colinară (suprafața medie pomicolă este de 0,38 ha, sub suprafața necesară pentru a deveni viabilă – în funcție de cultură și de sistemul folosit, această suprafață ar trebui să fie între 0,3 și 5 ha);

- producția internă poate asigura necesarul de fructe doar pentru trimestrele III și IV;

Programul subtematic pomicol - ocazie de relansare a pomiculturii românești

- numărul institutelor și al stațiunilor de cercetare pomicolă a scăzut de la 26 (în 1990) la 8 (2013);

- a scăzut numărul absolvenților din învățământul profesional, liceal și postliceal cu profil agricol;

- slabă asociere și cooperare – în 2013 existau 14 forme asociative, dintre care doar opt grupuri de producători acopereau exclusiv producția sistemului pomicol.

În schimb, suprafața cultivată ecologic a crescut de la 211 ha în 2006, la 6083 ha în 2014; dintre acestea, 86% sunt în conversie și doar 14% sunt certificate. Totodată, faptul că 68% din suprafața pomicolă este cultivată în sistem extensiv, cu tehnici tradiționale, înseamnă o mai bună protecție a mediului în zonele respective.

Pentru a relansa pomicultura românească, autoritățile au introdus în noul PNDR un program subtematic, destinat livezilor.

Programul urmărește:

1) Restructurarea sectorului pomicol și îmbunătățirea competitivității acestuia2) Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și adaptarea la efectele schimbărilor climatice3) Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a comunităților rurale din arealele pomicole

Programul va cuprinde trei măsuri:

4a.1 – Investiţii în exploataţii pomicole, precum și sub-măsura 4a.2. Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol.

Aceste submăsuri vor sprijini refacerea suprafețelor pomicole

prin înființarea de plantații, inclusiv pepiniere pomicole, și prin reconversia plantațiilor existente, modernizarea cu echipamente, sisteme de irigații, plase antigrindină, construcția, extinderea și modernizarea centrelor de colectare, depozitare și condiționare, precum și a unităților de procesare. Vor putea fi construite spații de desfacere în cadrul exploatației și achiziționate mijloace de transport, pentru a sprijini dezvoltarea lanțurilor scurte alimentare. Vor fi vizate, totodată, și investițiile pentru creșterea eficienței energetice.

16a – Cooperare în sectorul pomicol

În cadrul acestei măsuri va fi oferit sprijin pentru înființarea și funcționarea Grupurilor Operaționale care vor facilita cooperarea între entitățile din sectorul pomicol, inclusiv a cercetătorilor din acest sector, pentru dezvoltarea de proiecte-pilot și noi produse, tehnici și practici care să crească gradul de inovare și accesul pomicultorilor la soluții adaptate nevoilor lor. Prin această măsură poate fi acordat sprijin financiar și pentru cooperarea dintre toți membrii lanțului valoric, pentru a forma lanțuri scurte alimentare în scopul comercializării producției.

9a – Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol

Măsura urmărește crearea verigii lipsă din lanțul alimentar în acest sector. Sprijinul va fi oferit pentru înființarea și funcționarea grupurilor de producători, iar investițiile efectuate de aceste forme asociative vor fi sprijinite și prioritizate prin celelalte măsuri din subprogram.

Sprijinul acordat reprezintă o

importantă măsură de întărire a rolului producătorilor în relație cu procesatorii și comercianții pentru valorificarea eficientă a producției.

Potrivit autorităților, pomicultorii vor putea primi ajutor nerambursabil de 50-90%, în funcție de îndeplinirea anumitor condiții. Sprijinul minim

este de 50%, dar, în anumite condiții (tânăr fermier instalat, zonă defavorizată, proiect integrat producție-depozitare-marketing, componentă de inovare în cadrul proiectului), solicitantul poate ajunge la maximum 90% din valoarea proiectului.

Deși nu au obligația ca în cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă să folosească material săditor românesc, viitorilor beneficiari li se recomandă achiziționarea acestuia pentru că este rezistent la intemperii și boli, dar și pentru calitatea fructelor.


1918

Cerealele s-au numărat printre principalele bogății ale teritoriului românesc. S-a vorbit mult despre grânele dacilor, dar o descoperire arheologică recentă atestă cultivarea grâului pe pământurile românești cu aproape 6.000 de ani în urmă.

Pe suprafața țării noastre, cerealele erau cultivate încă din perioada preistorică. În 2010, săpăturile arheologice de la Șimleu Silvaniei și Leșmir, din județul Sălaj, au scos la suprafață câteva semințe de grâu conservate în stare perfectă. Acestea datează de acum 6.000 de ani și au fost găsite în două gropi, sub lespezi de micacist, folosite pe atunci ca un soi de râșnițe primitive. Conform analizelor, semințele aparțin speciei de grâu „emmer’’, cunoscut sub denumirea de grâul egiptenilor, un soi foarte rezistent în condiții de sol și temperatură oricât de neprielnice.

Tracii cultivau cu precădere orz și secară, în cantități atât de mari încât obișnuiau să comercializeze cerealele și peste hotare, principalii cumpărători fiind grecii și, ulterior, romanii.

Istoria cerealelor în România

Recoltele de grâu ale geților au impresionat, la vremea lor, o lume întreagă. Pământul era acoperit de holde de grâu întinse cât cuprindeai cu ochii. Istoria amintește că atunci când a ajuns pe pământurile locuite de geții de pe malul stâng al Dunării, Alexandru cel Mare și-a făcut loc cu sabia printre lanurile de grâu.

În vremurile dacilor, principalele cereale erau orzul, grâul, meiul, secara și ovăzul. Populația era atât de evoluată în cultivarea plantelor, încât semințele de cereale erau atent selecționate. O dovedește un vas de provizii, din secolul al II-lea î.Ch, descoperit la Sucidava Clei. Meiul era preferat pentru obținerea unor fierturi cu lapte, pe cât de sățioase, pe atât de nutritive și sănătoase; meiului i se spunea mălai, fără a avea însă legătură cu mălaiul de porumb din zilele noastre. Grâul se fierbea ca terci sau se măcina pentru pâine dospită. Orzul se consuma ca fiertură și în aluatul de pâine, iar ovăzul era cel mai adesea oferit ca hrană animalelor. Din secară, dacii făceau o pâine foarte gustoasă și hrănitoare, dar secara era mereu folosită în combinații cu grâu sau orz.

Ca specii de grâu, dacii preferau „Triticum aestivum”, care se adapta ușor condițiilor de mediu; în zonele de munte, ei cultivau alacul. După cucerirea de către Traian, recoltele de grâu, mei, orz și secară ale dacilor au asigurat, timp îndelungat, traiul cuceritorilor. Pe Columna împăratului sunt înfățișate chiar secvențe cu soldați romani secerând holdele dacilor.

De-a lungul Evului Mediu, pe suprafața actuală a României, au continuat să se cultive mari cantități de cereale. Numai că societatea se împărțea atunci între boieri bogați și țărani săraci, iar consumul de cereale luase deja forme variate. Cei cu averi foloseau în bucătăria proprie grâu de cea mai bună calitate. Ei mâncau pâine albă de grâu, în timp ce oamenii săraci se vedeau nevoiți să transforme meiul în principala cereală din gospodărie. Din mei, românii își făceau pâine, turte sau fierturi cu lapte și brânză. După secolul al XVI-lea, odată cu pătrunderea porumbului în Europa, românii înlocuiesc meiul cu mălaiul de porumb. Primele culturi de porumb apar în câmpiile Banatului

și în mai puțin de o sută de ani se extind spre întreaga zonă de câmpie a Munteniei. Până în secolul al XVII-lea, porumbul ia cu asalt toate teritoriile românești, iar mămăliga devine principala hrană a țăranului și a animalelor din gospodărie.

La începutul secolului al XIX-lea, cultura grâului se dovedește tot mai populară, mai ales în Moldova. Producțiile românești cresc încontinuu, în special pe fondul construirii morii cu aburi, mai întâi la București și apoi în toate cele trei țări române. La începutul secolului XX, românii cultivau grâu pe o suprafață totală de circa 4,5 milioane de hectare. În perioada anilor

1909-1913, s-au trimis peste hotare cantități impresionante de grâu și făină: 7 milioane de tone, către state precum Anglia, Franța, Italia, Belgia și Grecia. Imediat după Marea Unire de la Alba Iulia, România câștigase statutul de cel mai mare exportator de grâu, porumb și orz, între statele dunărene.

La finalul Primului Război Mondial, producția de cereale a românilor se reducea la porumb, ca plantă universală, folosită la prepararea principalelor feluri de mâncare: mămăligă, pâine dospită și turte de mălai. În anii interbelici, când recoltele de grâu la nivel mondial scăzuseră dramatic pe fondul

condițiilor meteorologice, România a exportat o cantitate record, pentru acel context: peste 3 milioane de tone, de unde i s-a tras și denumirea de „grânarul Europei”. Culturile de grâu românești au preluat însă ștafeta națională, devansând culturile de porumb, abia după anii 1940.

În anul 2013, România a înregistrat o creștere a culturii de porumb, suprafața astfel cultivată fiind de 47%, în timp ce suprafața cultivată cu grâu a reprezentat 39%. Cu aceste date, țara noastră a devenit liderul UE în ceea ce privește cultura de porumb. Principalul produs exportat de România a rămas, însă, grâul.


2120

Chiar dacă veșnicia satului e pe cale să se piardă, chiar dacă urbanul a copleșit ruralul, chiar dacă modelele de împrumut par să ne invadeze viața și sufletul, mai există încă enclave unde oamenii trăiesc cu rost, mai există încă o lume tainică, nedeslușită pe de-a-ntregul, tributară calendarului popular, ritualurilor și practicilor ceremoniale. Aici dimensiunea magică, poveștile și legendele sunt încă vii și guvernează viața țăranilor. Între calendarul nostru și calendarul lor există deosebiri fundamentale de percepție, de asumare a timpului și mai ales de sens. Apărut, bunăoară, pentru a delimita timpul sacru de timpul profan, calendarul popular al românilor continuă să le rânduiască viața. Cunoașterea lui este o declarație de dragoste față de trecut, față de moșii și strămoșii de neam, față de acea Românie de care, uneori, ne este atât de dor. Calendarul popular înseamnă conectare cu România profundă, descoperirea unei mito-filosofii autohtone, înțelegerea creștinismului cosmic despre care vorbea Mircea Eliade.

Septembrie – început de An Nou Biblic

Despre septembrie multe sunt de povestit. Primele lui zile stau sub semnul sacralității, Prima zi a lunii aduce Anul Nou Biblic, un timp ritual al înnoirii și al începuturilor, atunci când se crede că Dumnezeu a făcut lumea și pământul.

Luna septembrie este numită în Calendarul Popular „Răpciune”, ca prevestire a frigului ce începe a aduna oamenii în jurul sobei: „în Răpciuni cad copiii pe tăciuni”, lucrurile urmând să se agraveze în octombrie: „în Brumari cad și cei mari”… Denumirile de Vinimeriu, Viniceriu, Vinițel sunt legate de culesul viilor și facerea vinului. Din Gromovnic (carte de înțelepciune

populară astro-divinatorie de origine orientală, cu o mare circulație la noi începând cu secolul al XVIII-lea) aflăm că lunii septembrie i se mai zice și „Cumpănă” pentru că „se face ziua întocmai ca noaptea; se potrivesc zilele cu nopțile, soarele aicea stând”.

„Între Sântămării”

Intervalul de timp care se deschide după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, (Sântămăria Mare) și se încheie pe 8 septembrie, de Nașterea Maicii Domnului (Sântămăria Mică) se numește „Între Sântămării” și este de mare însemnătate pentru toate calendarele ce compun marele Calendar Popular al românilor: cel Agrar, Pastoral, Apicol și Pomi-viticol.

Este perioada în care în podgorii se angajează pândarii și se leagă magic vița-de-vie pentru a nu fi prădată de păsări, se începe culesul strugurilor, se face mustul, care –

prin fermentare – devine vin, licoare folosită odinioară în bețiile rituale închinate zeului trac Dionysos.

Tot „Între Sântămării” se pregătesc stupii pentru iernat. Debutul iernii apicole, situat undeva la mijlocul lunii septembrie, aduce cu sine o perioadă de aproximativ șase luni în care albinele se hrănesc cu mierea adunată în timpul verii. Este o perioadă sterilă a stupului, care durează până la data de 17 martie, când începe vara apicolă.

Calendarul agricol marchează acum începutul semănăturilor de toamnă, iar cel pastoral, coborârea turmelor de la munte. Ciobanii sting focul ritual de la stână și coboară cu turmele din munți: „La Sântămărie Mare cobor oile la vale,/ La Sântămărie Mică nu mai rămâne nimică./ Rămân stâni fără stăpâni,/ Strunguţă fără oiţă/ Și turme fără băciţă./ Cine stân-a mătura?/ Vânturile de-or sufla,/ Pasărea cu aripa…”

Femeia cu brațele deschise și înălțate spre cer, purtând ie, este Zeiţa-pasăre atotdăruitoare. Emblema ei în forma unui chervon (V) e vechea reprezentare a acestei divinități, ce datează din paleoliticul superior.

Descoperă IA românească!

Calendarul satelor noastreIulia Gorneanu

Poveștile lui septembrie - Despre facerea lumii „Zice că Dumnezeu, când a urzit lumea, a urzit prea mult și nu încăpea sub ceri. Ce să facă? Ce să dreagă ? Ia și trimite pe albină să întrebe pe arici. Albina a mers la arici, dar acesta nu a voit să-i spuie, zice: «Dacă-i Dumnezeu, lasă că știe singur ce să facă!» Albina, cuminte, nu s-a dus, ci s-a ascuns lângă borta lui. Ariciul, crezând că-i singur, zice la sine: «Hm! El mă întreabă pe mine ce să facă! Da’ de ce nu strânge pământul în mână boț, că s-ar face ici dealuri, acolo văi, și ar încăpea!» Albina, cum a auzit, a zburat la Dumnezeu și i-a spus. Dumnezeu, pentru lucrul acesta, a blagoslovit-o ca să facă miere și oamenii să mănânce și de aceea e albina bună la Dumnezeu.” (Elena Niculiță-Voronca – „Datinile și credințele poporului român, adunate și așezate în ordine mitologică”, Cernăuți, 1903)

„Dumnezeu a făcut pământul din început nu rotund ca un măr, cum spun învățătorii, ci drept, întocmai ca un șes foarte întins, fără dealuri și fără văi. Dedesubtul lui e numai apă și el plutește pe apă ca o scândură pe un lac, dar lesne s-ar cufunda, dacă n-ar sta pe doi pești foarte mari care-l țin veșnic în spinare. Munții, dealurile și văile s-au făcut în urmă și iată cum: într-o vreme, peștii care țin pământul în spinare, înfuriindu-se, au început să se zvârcolească tare. Atunci pământul clătindu-se și cutremurându-se cumplit, pe unele locuri a crăpat, formând văile, iar prin alte locuri valurile apelor l-a ridicat în sus, formându-se munții și dealurile. Tot atunci se spune că s-ar fi deschis în pământ și izvoarele, care hrănesc cu apă râurile ce curg prin văi. Dovada cea mai bună ce o are poporul că pământul stă pe apă e că, cu cât se sapă mai jos în pământ, cu atâta se dă de mai multă apă. Pricina cutremurului de pământ nu e alta decât mişcarea peştilor ce țin pământul în spinare. Pământul are margini de jur împrejur, și de la marginea lui încolo e numai apă. Tot pe apa de la marginea pământului stă bolta cerului.” (I. A Zanne, „Proverbele Românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia”, București 1895-1903)

Foto: Semne Cusute

Ciocul Zeiței-pasăre aduce pruncul, ghearele ei preiau trupul omului după moarte, aripile ei îi poartă sufletul în lumea cealaltă.

„Fă-mă, Doamne, ce mi-i face/ Fă-mă Pasăre Măiastră,/ Să bat cu aripile,/ Să descui ferestrele...”


2322

De numele județului Bacău se leagă frumoase povești cernute de timp și glorie: civilizația carpilor, cei mai curajoși daci liberi din secolele I și al II-lea, monedele lui Petru Mușat sau primele monede ale statului Moldova (groși de argint și jumătăți de groși, cu cap de bour și flori de crin), în secolul al XIV-lea, nașterea lui Ştefan cel Mare, în secolul al XV-lea la Borzești. Istoria și credința se împletesc pe plaiurile băcăuane, atunci când turiștii doresc să pășească ...

... pe urmele lui Ştefan cel Mare

Biserica din Borzești este singura biserică pe care domnitorul nu a ridicat-o în urma unei victorii pe câmpul de luptă, ci în amintirea prietenului său din copilărie, Mitruț, spânzurat de tătari într-un stejar cu coroană uriașă. Domnitorul a poruncit tăierea stejarului și ridicarea unei biserici chiar peste rădăcina copacului, care se regăsește și astăzi, sub masa din Sfântul Altar. Biserica din Borzești a fost înălțată în stil gotic, din piatră de râu, cu ușă foarte scundă, între naos și pronaos. Mărimea intrării a fost hotărâtă după statura lui Ştefan cel Mare, cu coroana pe cap, ca modalitate de a împiedica profanarea lăcașului de către păgânii ce obișnuiau să năvălească în biserici din șaua cailor.

Mănăstirea Runc de lângă Buhuși poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihai și Gavril și a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în 1457, pe o colină, unde se oprise să se reculeagă înainte de victoria de la Orbic, asupra lui Petru Aron. Biserica era din lemn, dar nu s-a păstrat. Construcția actuală a fost ridicată pe același loc, cu ajutorul lui Ionașcu Isăcescu, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Mănăstirea se află la capătul unui urcuș printr-o pădure.

Podul de piatră al lui Ştefan cel Mare, din satul Negoiești, este singurul păstrat de pe vremea domnitorului. A fost construit peste

pârâul Gârbovana, iar astăzi mai măsoară 14 metri în lungime și opt lățime. Are o înălțime de 11 metri.

Calea creației

Casa memorială George Enescu din Tescani este locul care i-a inspirat marelui compozitor celebra operă Oedip. Casa a fost, la origine, conacul familiei soției sale, Maria Cantacuzino, și locul în care George Enescu și-a dorit să fie înmormântat. În prezent, casa memorială adăpostește un muzeu memorial, dar este și scena a numeroase evenimente culturale. Turiștii pot petrece sfârșitul de săptămână la conac, unde există 35 de locuri de cazare.

Orașul sub pământ

Situl de la Târgu Trotuș este un adevărat oraș medieval, scos la suprafață în urma săpăturilor arheologice începute în anul 1976. S-au descoperit locuințe private, ateliere meșteșugărești, gropi menajere, un cimitir și chiar și ruinele unei biserici, aparținând secolelor XIV-XVII. Situl se află în spatele bisericii Sfinții Voievozi.

Cele mai... cele!

Se poate întreprinde, cu ușurință, și un traseu turistic al celor mai autentice obiective din Bacău. Cel mai vechi stejar al Moldovei se află pe suprafața acestui județ, pe valea Siretului, în satul Bijghir. Localnicii se mândresc cu un superb copac de 25 de metri înălțime despre care spun că ar data de pe vremea lui Ștefan cel Mare.

Cea mai veche icoană cu „Izvorul Tămăduirii” din Bacău se află în incinta mănăstirii Pogleț, de pe dealul Corbasca și este pictată pe lemn. Vârsta icoanei s-a pierdut deja în negura timpului. Se zice că

este făcătoare de minuni. Bisericuța în sine este un obiectiv turistic, fiind construită sub forma unei mici bijuterii sculptate în lemn, inspirate de arhitectura caselor sătești.

Trasee în natură

Rezervația naturală Nemira se numără printre cele mai renumite obiective turistice naturale ale județului Bacău, datorită numărului de specii de plante, păsări și animale protejate. Valoarea deosebită a rezervației constă în diversitatea de specii protejate. Traseele de-a lungul rezervației permit admirarea unor flori extrem de rare, precum floarea de colț sau floarea reginei. În jur de 103 specii de păsări se bucură de protecție în cadrul rezervației Nemira: mierla, corbul, rața sălbatică, pițigoiul moțat și cocoșul de munte. Suprafața foarte mare a rezervației cuprinde și locuri considerate miracole naturale: tinovul Apa Roșie, o mlaștină formată la izvorul pârâului Apa Roșie, la o altitudine de peste 1.000 de metri; lacul Balătău, lac de acumulare apărut spontan, în urma alunecărilor de teren, cu o adâncime de trei metri.

Merită vizitat parcul dendrologic Dofteana, de la marginea satului Haghiac. Parcul a fost amenajat la începutul secolului XX de un silvicultor pasionat, în stil englezesc, cu specii de arbori rășinoși exotici. Numărul lor a ajuns până la 680, unii dintre ei atingând vârste venerabile, de 80 de ani.Cele mai accesibile trasee montane

în Munții Nemirei se adresează iubitorilor de drumeții și celor pasionați de ciclism sau off road. Astfel, traseul „300 de scări” este destinat celor ce doresc să se plimbe prin mijlocul naturii: Slănic Moldova - poteca „300 de scări” - muntele

Dobru - popas Slănic Moldova - oraș Slănic Moldova.

Cicliștii au la dispoziție un traseu de 47 de km: Slănic Moldova - Târgu Ocna - Dofteana - Dărmănești - Sălătruc - hanul turistic Poiana

Uzului. Iar pasionații de off road pot profita de peisaje și de provocările unui traseu forestier cu punct de plecare din Slănic Moldova și punct de sosire la Mănăstirea Ştefan cel Mare de pe muntele Bolovanu, cu trecere prin satul Cerdac.

Descoperă mediul rural din Bacău

Foto: dofteana.ro


2524

Unde stăm în Bacău

Pensiunea Dofteana Park evocă atmosfera secolului al XIX-lea, aflându-se chiar pe domeniul familiei Ghica din comuna Dofteana. Spațiile de cazare sunt disponibile într-un corp de clădire proaspăt renovat și care, inițial, reprezenta cabana vânătorului. Se păstrează la interior accesorii menite să amintească stilul de viață medieval.

Pensiunea are cramă, mai multe terase, șemineu din granit, iar pereții sunt îmbrăcați în lambriuri de lemn. Decorul este rustic.

Pensiunea La Ferma Veche, din comuna Ştefan cel Mare, este construită în apropierea Mănăstirii Bogdana și oferă sejururi tematice, într-un decor inspirat de viața la fermă.

Pensiunea se află într-o zonă verde, cu dealuri împădurite, asigurând clipe de totală relaxare și reculegere, în mijlocul naturii. Camerele sunt spațioase, mobilate cu simplitate, în stil rustic.

Atmosfera este de fermă, deține restaurant unde se servesc mâncăruri tradiționale; sala de mese este construită integral din lemn și are cuptoare cu vatră din piatră. Se asigură plimbări cu căruța, ca pe vremuri.

Bucate tradiționale

Tochișa este un preparat savuros, foarte simplu de gătit și în jurul căruia se strânge toată familia. La

origine, este vorba despre brânză de oaie topită în tigaie. Se face și foarte repede și este sățioasă.

Cighir este un alt preparat consumat cu mare plăcere la mesele băcăuanilor. Constă într-un blat de pâine pe care se întinde un amestec de carne de miel cu ou și pătrunjel.

Ciorbele se acresc cu borș de putină, borș de corcodușe sau din struguri fierți.

Zarbusca se face din varză sau ștevie și se acrește cu lapte bătut sau cu ou.

În ceea ce privește consumul de carne, se păstrează tradiția: o găină se taie cam o dată pe săptămână; porcul se taie o dată pe an, iar untura este folosită foarte des, la numeroase preparate. Vitele se taie foarte rar. S-a pierdut obișnuința de a mânca carne de oaie și miel.

Creații populare de atunci și de acum

Clădirea Primăriei din Răcăciuni adăpostește o colecție spectaculoasă, compusă din creațiile oamenilor de pe Valea Siretului, realizate între secolele al XIX-lea și XX. Este vorba de costume populare, piese arheologice, decorațiuni pentru interioarele caselor. Colecția poartă numele celui care a strâns-o, de-a lungul mai multor zeci de ani, preotul Vasile Heisu.

Meșteri populari

Domnul Marian Lungu este unul dintre cei mai tineri meșteri populari

din Bacău. Trăiește și muncește în Sănduleni. Are numai 30 de ani, dar pasiunea pentru folclor l-a ajutat să transforme arta costumului popular într-o adevărată meserie. O meserie furată de la bunică, de la mamă și de la femeile din sat. În prezent, domnul Marian Lungu își câștigă existența croind costume populare. „La început am făcut o bundiță, apoi mai multe bundițe. Am învățat din cataloage de modele populare, am căutat costume tradiționale la bătrânii satului, am colaborat și cu institutele de etnografie”.

O mână de ajutor îi dau și femeile casei – soția, sora, mama și soacra. „În funcție de complexitatea modelului, un costum poate dura între o săptămână și o lună. Nu ne-

am îmbogățit, însă trăim decent. Eu îmi iubesc meseria, o fac cu dragoste”, a mărturisit Marian Lungu. Lucrează costumele pe comandă, în stil tradițional, de mână. Primește comenzi de la ansambluri populare, dar și de la oameni obișnuiți, care doresc să le poarte la nunți, la revelioane sau în biserici. „Românii din Canada, Norvegia, SUA sunt îndrăgostiți de modelele tradiționale de aici. Au cumpărat și de la mine”.

Marele regret al său este: „Nu am prins costumul popular autentic. Când m-am născut eu, deja multe dintre elementele lui pieriseră. Nici bunicii mei nu l-au prins exact așa cum a fost.”

Foto: dofteana.ro


2726

noi. Pentru prima parte s-au inspirat din cărți de bucate vechi de zeci de ani, pe care le-au găsit la Biblioteca Națională. Pentru cea de-a doua au început să testeze diferite combinații de fructe, după propriile gusturi. Așa au ajuns la dulceaţa de pepene galben cu mere şi scorţişoară, de dovleac cu mere şi stafide sau la gemul de piersici, corcodușe și cardamon.

Toate sortimentele sunt, cu foarte puține excepții (pepenele galben l-au cumpărat), preparate din ce produce livada, sunt făcute la tuci, pe foc de lemne, fără conservanți. „Cu banii pe care i-am investit până acum am crescut foarte mult. În primăvara anului viitor ne dorim să obținem o finanțare din fonduri europene pentru a trece la următorul nivel de dezvoltare. Și ne bazăm pe susținerea Asociației Naționale a Tinerilor Producători Agricoli din România (A.N.T.P.A.R.)”, spune Zaharia.

Înainte ca povestea mărcii „Bunicel” să prindă contur, Mihai Zaharia, absolvent al Politehnicii din București, a lucrat cinci ani în vânzări. I-a plăcut viața de multinațională, dar la un moment dat și-a dat seama că își dorește propria afacere. Așa că, în primăvara anului trecut s-a întors la rădăcini, mai exact în Costești, județul Argeș, unde a copilărit și unde au locuit părinții lui.

Afacerea cu gemuri a pornit dintr-o joacă. Pe terenul de 1.500 de metri pătrați din Costești, primit moștenire de la părinți, Mihai a găsit o livadă care, chiar dacă nu fusese îngrijită până atunci, părea să aibă potențial. A cules fructele, le-a pus la fiert în ceaune, la foc de lemne, iar rezultatul l-a convins că e momentul să-și pună pe picioare afacerea de gemuri. Primele borcane produse au fost cu dulceață de nuci verzi, preferata partenerei lui, Alexandra Răpăilă.

Toamna lui 2013 a fost punctul de start pentru „Bunicel”, cu o investiție inițială de 2.000 de euro, bani economisiți de cei doi antreprenori. Numele mărcii a fost ideea lui Zaharia, a vrut să fie de impact și

să fie foarte ușor de reținut. Pentru că nu are punct de desfacere și nici contracte cu marii retaileri, Zaharia a ajuns la concluzia că o modalitate sigură e să investească în dezvoltarea și promovarea unui site care să funcționeze și ca platformă de comerț electronic. Așa s-a născut www.bunicel.ro, prin care Zaharia vinde cea mai mare parte a producției și care a costat aproximativ 1.000 de euro (setare și promovare prin reclame Google AdWords).

Într-un an și jumătate, investiția a ajuns la aproximativ 5.000 de euro, bani pe care și i-a recuperat deja din vânzarea sutelor de borcane de gem și dulceață.

Tradiție și inovație

Cei doi antreprenori au început mai întâi cu dulceața de nuci verzi și vișine, dar au decis că, pentru a reuși, pe o piață unde există concurență destul de serioasă, trebuie să îmbine

În primul an al afacerii, „Bunicel” a vândut aproximativ 1.200 de borcane de dulceață (cinci sortimente) și gem (două sortimente), încasând lunar aproximativ 2.000 de lei. Prețul unui borcan de dulceață sau gem „Bunicel” este între 15 și 17 lei, iar livrarea se face prin curier.

Mihai și Alexandra nu s-au grăbit. Au așteptat să vândă toată producția de anul trecut și abia după ce au primit reacție pozitivă din partea clienților au decis să continue și în 2014. Între timp, Mihai a renunțat la jobul din vânzări. Pentru vara anului acesta au făcut deja 1.500 de borcane de gem și dulceață pe care le-au vândut prin intermediul site-ului, în toată țara, cu precădere în București, dar și la târguri de produse tradiționale, cum a fost RuralFest București. Până la sfârșitul anului, Zaharia estimează că va vinde aproape 4.000 de borcane.

După un an și jumătate de activitate, cei doi antreprenori spun că încasările nu au fost spectaculoase, dar și-au amortizat investiția inițială și chiar au trecut și pe profit. Planurile de dezvoltare ale celor doi conțin extinderea livezii actuale, care conține aproximativ 200 de pomi fructiferi, prin cumpărarea unui teren în apropiere, dar și atestare ca produs tradițional a dulceții lor de nuci verzi.

Anul acesta au reușit să transforme casa într-o mini-fabrică. Mihai și Alexandra sunt încrezători în viitorul „Bunicel”, în primul rând, datorită reacțiilor bune din partea cumpărătorilor. „Cel mai bun feedback este a doua comandă”, spune antreprenorul. Iar ei l-au avut.

Foto: Bunicel

tradiția cu inovația. Mai exact, au vrut să împace cele două categorii de consumatori: conservatorii, nostalgici după gusturile copilăriei și cei dispuși să experimenteze gusturi

De la vânzări la gemuri, afacere de Costești

Oameni


2928

În primăvara anului trecut, Napolact anunța închiderea fabricii din comuna clujeană Țaga, locul unde se producea și brânza de Năsal, „camembertul românesc”, așa cum au numit-o specialiștii. Compania FrieslandCâmpina, cea care deține și brandul Napolact, menționa că linia de producție urma să intre în conservare din iunie, iar cei 12 angajați urmau să fie disponibilizați. Motivele erau costurile mari de producție și promovare și interesul scăzut al românilor pentru produsele autohtone.

După aproape un an de pauză, povestea brânzei de Năsal pare să reînvie. La sfârșitul lunii august, FrieslandCâmpina a încheiat un parteneriat cu Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru ca aceasta din urmă să preia producția la Țaga. Asociatul majoritar al Fabricii, AgroTransilvania Cluster și partenerul său, Cooperativa Agricolă Someș Arieș se vor ocupa de furnizarea de lapte, iar sub umbrela lor vor fi produse și alte branduri

în afară de Năsal (brand exclusiv Napolact).

AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenți economici, entități de cercetare, instituții și catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean. Partenerul său, Cooperativa Someș Arieș este formată din peste 50 de ferme, care cresc împreună peste 2.000 de vaci de lapte. Cu un număr de 550 de angajaţi, Fabrica de Brânzeturi Transilvania prelucrează anual 32 de milioane de litri de lapte, colectaţi de la 1.300 de ferme selectate din Transilvania. Reînceperea producției se datorează în mare parte dorinței fermierilor de a pune pe piață brânzeturi cu specific transilvănean.

Povestea brânzei de Năsal este învăluită în legendă. Se spune că, în vremuri demult apuse, câțiva țărani au furat o parte din cașul unui grof puternic și bogat care stăpânea ținutul Țaga și l-au ascuns într-o grotă din apropierea satului Năsal. După o

vreme, hoții s-au întors în peșteră să vadă ce s-a întâmplat cu prada și au descoperit nu doar că brânza avea un gust bun, dar că își și schimbase culoarea în gălbui-roșiatic și prinsese un miros puternic. Legenda mai spune că, la scurt timp după aceea, țăranii au fost pedepsiți pentru nesăbuința lor, dar groful a continuat să își păstreze brânza în peșteră. Tradiția de a pune cașul la maturat în peșteri s-a transmis din generație în generație, așa încât produsul pare că a existat dintotdeauna pe plaiurile autohtone.

Adevărul istoric spune că, în 1954, după naționalizarea peșterii principale unde localnicii puneau brânza la mucegăit, a început producția industrială a cașului de Năsal, iar în 1971, odată cu construcția noii fabrici, locul unde se întâmplă „minunea” cu miros pătrunzător a fost racordat la electricitate.

„Acordul de parteneriat cu Friesland Campina România reprezintă pentru noi o oportunitate de a duce

Brânza de Năsal revine pe piață mai departe rețetele și tradițiile clujene, indiferent de contextual economic. Grota de la Țaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimonial Transilvaniei și este de datoria noastră să facem

tot ce este posibil pentru a susține procesul de producție de aici”, spune managerul general de la AgroTransilvania Cluster, Felix Arion.

Începerea producției brânzei de Năsal este estimată pentru sfârșitul acestui an și probabil că, anul viitor, primul produs românesc de origine protejată în Uniunea Europeană va intra la rafturi.

Foto: Viorel Dudău


3130

castraveți, ardei, la salată verde, rucola, mangold, porumb sau kale, iar în viitor plănuiește extinderea suprafeței cultivate și diversificarea sortimentelor de legume. Doar la un like distanță. Tot bazându-se pe rețelele de socializare, a început și „Tomatina”, brand dezvoltat de antreprenorul Marian Radu, împreună cu soția sa și alți patru prieteni, toți nostalgici după copilăria petrecută la țară și gustul autentic al legumelor. Pe lângă pagina de Facebook, care a adunat din iulie și până acum peste 2.000 de fani, Marian Radu a dezvoltat un website care funcționează ca un aprozar online și o aplicație lansată în toamna acestui an, prin care clienții pot să își comande legume direct prin telefon.

Unul dintre motivele pentru care și-a canalizat energia și o parte

din investiția inițială de 60.000 de euro către zona online îl constituie costurile mici de întreținere, mult mai mici decât în cazul unui magazin fizic. Apoi, în cazul comenzilor făcute prin Facebook sau prin aplicația de mobil, se reduce timpul de livrare și nu mai sunt necesare stocurile de marfă. În felul acesta, scade riscul ca unele legume să se deterioreze. Așa că, antreprenorul culege doar în funcție de cerere.

Mai mult, alegerea unui magazin online, în locul unui punct de desfacere fizic, e o consecință în primul rând a creșterii numărului de conturi de Facebook în România, dar și o urmare a tendințelor actuale: marii retaileri au început să-și mute afacerile și pe online. Majoritatea clienților care vin de pe pagina de Facebook „Tomatina” sunt persoane educate, cu vârste între 30 și 40 de ani, cu copii și care își doresc să

consume produse naturale. La fel sunt și cei care achiziționează de pe aplicația de mobil.

Canalele oferite de rețelele de socializare și online par a funcționa în cazul afacerii lui Mihai Radu. Chiar dacă mai timid la început, afacerea „Tomatina”, care se întinde pe un hectar cultivat cu legume de sezon, a avut în medie între șapte și zece comenzi zilnic, cu o valoare medie de 70-80 de lei.

Într-o piață concurențială și cu multe provocări precum agricultura, nișa rețelelor sociale se poate dovedi profitabilă pentru micii antreprenori, datorită costurilor mici de implementare, dar și plajei largi de clienți pe care o pot atinge.

Cu o experiență de peste cinci ani în marketing, Valentina Ioniță și-a început afacerea „Legume de Țară” acum doi ani, când, împreună cu soțul ei, a cumpărat domeniul www.legumedetara.ro.

Voiau să pornească o afacere pe placul lor și pentru care să aibă un minim de cunoștințe. „Am avut în permanență o mică grădină pentru consumul personal. Ne-am dorit să producem ceva și să nu fim simpli comercianți”, spune Valentina.

Jumătate de an mai târziu, cei doi au achiziționat un teren în localitatea Albota din județul Argeș, l-au îngrădit, l-au racordat la utilități și au construit solarii pe o suprafață de 1.200 de metri pătrați.

În iunie 2013, după o investiție de 20.000 de euro din fonduri proprii, au livrat primele comenzi de legume crescute natural.

Pagina de Facebook, care are acum peste 6.800 de fani, a ajutat-o pe

Valentina în promovarea afacerii. Postând aproape zilnic, de cele mai multe ori fotografii cu produsele cultivate în grădină, Valentina a reușit să adune o comunitate puternică în jurul afacerii ei. Cei care îi scriu sunt oameni care de obicei caută soluții sănătoase de hrană, „sunt clienți educați, care știu ce vor, iar Facebook este o modalitate facilă de a comunica cu aceste persoane”, spune Valentina.

Mai mult, fanii „Legume de Țară” sunt de toate vârstele, chiar și persoane ieșite la pensie care comandă online. Pe scurt, pagina de pe rețeaua de socializare este mijlocul prin care poate să își apropie rapid consumatorii, ținându-i zi de zi conectați la mica ei afacere.

Postările constante, tonul personal pe care Valentina îl folosește și posibilitatea de a-i oferi feedback în timp real i-au adus încrederea clienților. Pe lângă interacțiunea imediată antreprenor – client, contul de Facebook este poate modalitatea cea mai ieftină de promovare a unei afaceri. Cu un buget de câteva sute de euro pe an și fără foarte mare efort poți ajunge la o bază substanțială de posibili clienți, ținând cont de faptul că în România există aproximativ șapte milioane de conturi de Facebook. Alături de contul de pe rețeaua de socializare, afacerea este susținută și de un magazin online, prin intermediul căruia clienții pot face comenzi. Spre deosebire de un aprozar sau o piață obișnuită, magazinul online are avantajul că produsele pot fi comandate și livrate în orice colț al țării, doar cu un click.

Chiar dacă primul an a fost mai dificil, având pierderi mari din cauza dăunătorilor, afacerea Valentinei produce acum o gamă largă de legume de sezon: de la roșii,

Legume la un like distanță Cum reușesc câțiva mici întreprinzători să își vândă produsele cu ajutorul rețelelor de socializare


3332

Bucate tradiționale mănăstirești la Aninoasa

Povestea produselor mănăstirești a început cu multe sute de ani în urmă, când Sfântul Antonie a primit de la Îngerul Domnului taina mântuirii: rugăciunea împletită cu lucrul mâinilor. Așa spune Părintele Clement, starețul Mănăstirii Slănic și duhovnicul Mănăstirii Aninoasa.

Măicuțele de la Mănăstirea Aninoasa viețuiesc întocmai. Se roagă și muncesc. Rodul acestei viețuiri sunt produsele naturale pe care le scot la vânzare în magazinul mănăstiresc pentru a-și asigura traiul și pentru a ajuta câteva familii sărmane dimprejurul mănăstirii. „Noi nu producem pentru a face comerț. Nu vrem să mărim hambarele, precum bogatul din Sfânta Scriptură. Chiar dacă cererile vor spori, vom produce atât cât ne e necesar pentru a ne întreține și pentru a ajuta, la nevoie, pe cei mai săraci de aici, din comună”, a dezvăluit Părintele Clement.

Produsele Mănăstirii Aninoasa au atestate eliberate de Ministerul Agriculturii încă din anul 2006

Mierea, siropurile de fructe și lactatele mănăstirești de la Aninoasa și-au câștigat deja un public fidel. Maicile au avut propriul stand la târgul de produse tradiționale, desfășurat în perioada 23-24 august la București, în fața clădirii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Am participat la târg în mod excepțional, adică făcând excepție de la ceea ce înseamnă viața de zi cu zi într-o mănăstire, deoarece am fost chemați de către reprezentanții Ministerului pentru a ni se înmâna atestatele, reînnoite la nivel național,” spune Părintele Clement.

Produsele s-au vândut bine. „Am avut bucuria să revină la târg după-amiază câteva persoane

care cumpăraseră dimineața sirop mănăstiresc. Gustaseră și le plăcuse și s-au hotărât să-și facă mai multe provizii din același produs, pentru iarnă. Alții au venit la mănăstire în săptămânile următoare. Ne căutaseră duminică, la București, și nu ne mai găsiseră. Atât lactatele, mai ales cașcavalul și untul de casă, bătut în putinei, cât și siropurile au fost apreciate de cumpărători.”

Rețete tradiționale, rugăciune și binecuvântare

La savoarea lactatelor, siropurilor de fructe și a mierii contribuie mai multe lucruri. În primul rând, e vorba despre tehnica și rețetele tradiționale, transmise din generație din generație în zona Argeșului și Muscelului. „La Aninoasa, avem o maică de aproape 80 de ani. Pentru maicile tinere ea este Mămuca. Ea știe toate rețetele

specifice zonei. I-au intrat în sânge”, povestește Părintele Clement.

Pe plan local, rețetele tradiționale nu sunt tocmai învăluite în mister. „Orice gospodină din împrejurimi le știe. Fiecare pune câte ceva în plus sau în minus, dar la bază, toate sunt la fel. Nu există cămară fără sirop, zacuscă, dulceață, pod fără poame, magazie fără putină cu brânză.”

Produsele mănăstirești de la Aninoasa au însă un secret nevăzut: rugăciune și binecuvântare. „S-a demonstrat științific că, dacă se iau două pahare cu același tip de apă și în fața unuia se vorbește urât, iar în fața celuilalt se rostesc cuvinte frumoase, în momentul înghețării, cristalele din primul pahar vor avea forme hidoase, iar cele din cel de al doilea vor fi regulate, întruchipând până și flori sau fluturi… Cu atât mai mult se transmite energia rugăciunii în bucatele pregătite de noi.”

Materie primă naturală, fără conservanți sau arome

Maicile de la Mănăstirea Aninoasa se ocupă de absolut tot procesul de producere a mierii, lactatelor și siropurilor din fructe de pădure, de la cules și până la vânzare. Materia primă este cea naturală, fãră urmă de conservanți sau arome. „Toate sunt naturale. Noi creștem animalele și le pășunăm în grădină. Tot noi uscăm fânul pentru iarnă. Avem livezi de pruni și meri, iar fructele de pădure și mugurii de brad îi culegem de pe dealurile din împrejurimi. Merg maicile și adună coșuri întregi. Cu stupii mergem în pastorală. Avem un apicultor angajat care se ocupă de ei. Dar extracțiile de miere le facem tot noi, eu și câteva maici mai rezistente la… înțepături.”

Maicile Mănăstirii Aninoasa nu caută foloase deosebite și nu au planuri să extindă vânzările, căutând alte piețe

de desfacere. „Este posibil să mărim numărul bunătăților mănăstirești. Mai ales al siropurilor. O vom face în funcție de fructele pe care ni le va oferi grădina și pădurea. Din ce dă Domnul, din aceea producem. Nu cred că vom căuta o altă piață de desfacere pentru produse, deoarece suntem mulțumiți cu vânzările din mănăstire.”

Mesajul nescris care însoțește vânzarea produselor tradiționale în cadrul Mănăstirii Aninoasa este un îndemn la viața lungă. „Mâncați cât mai sănătos! Adică mâncați produse naturale. Dacă luați produse cu E-uri și aditivi, dați pe medicamente mai mult decât dacă mâncați produse bio. Cum și de unde vă veți cumpăra înapoi sănătatea pierdută?”


3534

Familia Foris văzuse prin alte țări castele sau conace reabilitate și introduse în circuitul turistic. Faptul că cele două fiice erau chiar absolvente de turism a fost un imbold pentru a începe și ei un astfel de demers ambițios. Au pornit în căutarea locației perfecte, au vizitat diverse locuri, iar oferta care li s-a părut a fi cea mai convenabilă a fost cea venită din partea familiei Haller.Și astfel a început aventura reconstituirii unui castel ce odinioară era locul de întâlnire al marilor familii nobiliare ale Transilvaniei.

O investiție realizată în parte cu bani europeni

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, familia Foris a obținut o finanțare nerambursabilă care a permis reamenajarea castelului. Proiectul a avut însă un buget total de peste 500.000 de euro, din care contribuția beneficiarului a fost de mai bine de 300.000 de euro.

În anul 2007, soții Foris preluaseră o clădire fără uși și ferestre, în care minunatele picturi murale fuseseră acoperite cu humă și var de zelul furibund al comuniștilor, iar tavanele boltite și acoperișul erau în mare măsură dărâmate. Beciul, ce adăpostise o cramă impresionantă, fusese la un moment dat transformat în ciupercărie, iar în momentul preluării imobilului, era plin de apă. Clădirea, odinioară splendid mobilată, având candelabre aduse de la Viena, fusese transformată pe rând în școală, internat, chiar în sediul Miliției și al Consiliului Popular, pentru ca apoi să fie abandonată. Și totuși, membrii familiei Foris nu s-au descurajat. Au ascultat istoriile familiei Haller, au studiat vechile fotografii ale castelului și astfel, cu migală și bun gust, au reușit să redea locului atmosfera de odinioară.A fost o muncă de restaurare făcută

profesionist, prin menținerea conceptului structural, prin conservarea materialului original, folosind materiale compatibile cu cele vechi și metode de intervenție și de execuție tradiționale, specifice celei în care a fost construită clădirea. Fiind o clădire de patrimoniu, cea mai anevoioasă a fost aventura obținerii mai multor avize specifice, dar efortul a fost răsplătit.

Oaspeți de renume și vedete au trecut pragul castelului renovat

În anul 2011 Pensiunea Castel Haller și-a deschis porțile pentru turiști. Camerele luxos mobilate și extrem de confortabile, restaurantul al cărui meniu se bazează pe mâncăruri tradiționale, dar și pe rețete din bucătăria internațională, crama

Grandoarea renăscută a Castelului Haller, într-o pensiune de patru margarete

ce adăpostește vinuri speciale de colecție, parcul din jurul castelului, amenajat ca o oază de liniște și recreere, toate acestea au făcut ca pensiunea să ajungă printre preferințele turiștilor. Mulți vin aici pentru confortul deosebit, pentru eleganța locului, dar și pentru faptul că au ocazia de a înnopta într-un vechi castel, unde pot admira chiar și obiecte ce au aparținut ultimei familii nobiliare ce l-a avut în proprietate.

Printre oaspeți s-au numărat Principele Nicolae al României, dar și vedete, cum ar fi cunoscuta cântăreață Andra și cântărețul ungar de muzică pop Demjen Ferenc.

Progresul se vede de la an la an, iar afluența turiștilor este în continuă creștere. Standardele înalte sunt păstrate prin profesionalism și

grijă față de oaspeți. În viitor, se intenționează și construirea unui centru spa.

Familia Foris nu vede pensiunea doar ca pe o afacere. Este, într-adevăr, o afacere de familie, dar renovarea castelului s-a făcut, în principal, pentru salvarea unui patrimoniu. „Știm că afacerea nu va redobândi în curând investiția făcută, însă am împlinit un vis al nostru, al familiei Foris, și sperăm ca și urmașii noștri să o ducă mai departe și să o extindă. Avem deja multe planuri pentru viitor”, spune Réka Foriș.

Este nu numai un crez al lor, ci și un îndemn către cei care pot face astfel de demersuri, atât pentru a-și împlini visele, cât și pentru a contribui la salvarea patrimoniului național.

În inima Transilvaniei, la numai 20 de kilometri de Târgu Mureș, un vechi castel ce fusese condamnat la uitare și-a regăsit splendoarea de odinioară. Castelul Haller, din comuna Ogra, are din nou porțile deschise, de data aceasta pentru turiști.

Edificiul, vechi de 400 de ani, a avut o istorie zbuciumată. A trecut prin mărire, în vremea când era administrat de nobilii maghiari ce

stăpâneau acele locuri, apoi prin decădere, când comunismul l-a mutilat, ștergând cu înverșunare orice urmă a grandorii nobiliare. În urmă cu șapte ani a ajuns pe mâna unor oameni întreprinzători. Familia Foris a cumpărat clădirea aflată în paragină de la ultima moștenitoare a domeniului, Ilona Haller, ce fusese deposedată cu ocazia naționalizării și care-și recăpătase drepturile asupra proprietății în anul 2006.


3736

”Tu, Ligie fată, parcă ai fost bătrână odată!”

Așa îi spuneau femeile din sat Ligiei Bodea, o copilă de numai 12 ani, care se lupta, cu inocența și entuziasmul vârstei, dar cu tăria unui adult, să-și împlinească visul. La vârsta la care alte fetițe legănau păpuși, Ligia devenea cel mai tânăr colecționar de artă populară din România.

În satul Iaz, din comuna sălăjeană Plopiș, într-o casă mică de lemn, construită pe la 1880, și-a petrecut copilăria, alături de bunica ei, Ligia Bodea, acum o tânără de 21 de ani, studentă la Facultatea de Educație Fizică și Sport din Cluj. Atât de profundă a fost legătura de suflet dintre cele două, încât la moartea bunicii, Ligia, deși nu avea decât 12 ani, s-a împotrivit hotărârii familiei de a dărâma căsuța. Și a reușit astfel să salveze acel univers aparte, poarta ei spre inimă și spre vise, știind că numai așa spiritul luminos al bunicii va dăinui.

La început a fost doar această iubire. Curând, însă, ea a căpătat noi valențe, iar în sufletul de copil a început să crească dragostea pentru frumos, pasiunea de a păstra și a duce mai departe tradițiile.

În ceea ce avea să devină Muzeul de Artă Populară din satul Iaz, primele exponate au fost obiectele dragi din casa bunicii. Apoi, fără a le spune părinților, Ligia a început să bată pe la porțile vecinilor, în căutare de lucruri vechi, pierdute prin poduri. Unii dintre săteni au privit-o cu scepticism și chiar au încercat să o descurajeze, întrebând de ce i-ar trebui ei lucruri pe care alții le aruncă. Au fost și oameni care au găsit că inițiativa e lăudabilă și au încurajat-o. Dar aproape nimeni nu i-a dat nimic gratis. Pentru primele obiecte adunate, copila a prestat diverse treburi printr-o gospodărie

sau alta, însă nicio muncă nu i s-a părut prea grea, știind că va pleca acasă cu obiectul mult dorit. A bătut cu pasul toate satele de pe Valea Barcăului și, de prin poduri și pivnițe, a adunat o adevărată comoară de tradiție românească. Multe obiecte le-a obținut trecând prin pățanii care te duc cu gândul la Nică al lui Ion Creangă.

După ce au aflat de isprăvile copilei, părinții au fost și ei la început neîncrezători, dar și-au dat seama curând că ceea credeau că este doar o joacă era, de fapt, o reală pasiune. Așa că s-au decis să o sprijine, de multe ori plătind sume importante pentru vreun costum popular autentic sau vreo piesă de mobilier deosebită.

În nouă ani, căsuța bunicii, devenită un muzeu apreciat atât de public, cât și de specialiști, a ajuns să adăpostească 550 de piese,

inventariate de un reputat etnograf de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Augustin Goia. Colecția conține costume populare extrem de valoroase, ceramică, obiecte de uz gospodăresc, mobilier, lăzi de zestre, ștergare și fețe de masă, icoane pictate pe sticlă. Vizitatorii, români, dar și străini, de prin Germania, Anglia, Franța sau Ungaria, sunt fascinați de frumusețile ce se revarsă din această veritabilă ladă de zestre românească.

Cel mai mult iubește Ligia Bodea căsuța, dar foarte drag îi este costumul popular dăruit de la bunica și războiul de țesut. Acesta din urmă a fost „pus pe picioare” de cealaltă bunică a Ligiei, care a țesut pentru muzeu o sumedenie de preșuri.

O altă pasiune a Ligiei Bodea este pictura icoanelor pe sticlă. Lucrările ei sunt cunoscute în întreaga țară, iar anul acesta a expus la Palatul

Parlamentului. De cinci ani, vară de vară, tânăra organizează la Iaz tabăra de pictură „Tabăra din sufletul meu. Tradiție și originalitate”. Timp de zece zile, 15 copii din Sălaj sunt învățați tehnica picturii pe sticlă, unii dintre ei dovedind că au un talent deosebit. Tabăra este gratuită și se încheie, în fiecare an, cu un vernisaj și o slujbă de sfințire a icoanelor.

Proiectele studentei Ligia Bodea sunt ambițioase în continuare. După ce a relocat o casă veche de lemn din comuna Plopiș, pe care a salvat-o de la demolare și pe care a amenajat-o în stil tradițional, cu mobilier țărănesc și saltele de paie, unde sunt cazați oaspeții din străinătate, acum are în plan strămutarea unei case de slovaci din comuna Făgetu. Casa, veche de la 1860, acoperită cu paie, își va găsi în curând locul meritat în curtea din satul Iaz.

Muzeul Ligiei Bodea din Sălaj, o ladă de zestre populară românească


3938

Ferma meaPionierat cu ferme acvaponice în România

Experienţe

Grădinile plutitoare ale aztecilor sau plantațiile de orez în apă ale chinezilor au străbătut timpul și au ajuns în România. Ele poartă astăzi numele de ferme acvaponice.

Acvaponia reprezintă un termen destul de neobișnuit pentru români. Totuși, este un concept extrem de vechi, care definește modul ingenios de a îmbina agricultura și creșterea peștilor. Aztecii și chinezii realizaseră adevărate rețele de canale artificiale, pe suprafața cărora își cultivau legumele în apa peștilor, și nu în sol.

În zilele noastre, principiul este același, iar acvaponia este o soluție pentru cei care doresc să își planteze singuri necesarul de legume, reușind în acest mod să economisească niște bani și să mănânce sănătos.

Cele două componente ale sistemului acvaponic sunt cultura de plante și cultura de pești. Această combinație asigură un proces natural întrucât plantele și peștii își poartă de grijă reciproc: rădăcinile plantelor curăță în permanență apa peștilor, căci

reziduurile acestora sunt folosite ca îngrășăminte naturale. Apa este reciclată și refolosită, fără intervenția omului și a substanțelor nesănătoase.

Cum se construiește ferma acvaponică

O fermă acvaponică are nevoie de mai multe elemente, indiferent de suprafața pe care este construită, fie că e vorba de spații în curtea de zarzavaturi, fie că e vorba de un mic loc pe un balcon sau terasă.

Sunt necesare: - bazin pentru creșterea și hrănirea peștilor;- recipient pentru decantare;- biofiltru unde să se poată dezvolta bacteriile ce urmează să transforme reziduurile peștilor în nitrați necesari hrănirii plantelor;

- sistemul hidroponic, adică locul în care se cultivă legumele pentru a se hrăni cu excesul de nutrienți din apa peștilor;- fosa în care apa se scurge, pentru a fi apoi pompată înapoi în bazinul peștilor, gata curățată.

Îngrijirea peștilor

Ferma acvaponică necesită atenție zilnică. Îngrijirea ar putea solicita în jur de un sfert de oră în fiecare zi, însă timpul poate varia în funcție de suprafața fermei. Nivelul de apă din bazinul peștilor trebuie menținut mereu la aceleași cote. Peștii au nevoie de mese zilnice, bogate în proteine. Sunt necesare măsurători zilnice ale ph-ului din apă. Bazinul are nevoie să fie ventilat foarte bine. Temperatura apei trebuie și ea mereu măsurată.

Îngrijirea plantelor

Semințele se plantează mai întâi într-un mediu separat. După maximum două săptămâni sunt transplantate în cadrul fermei acvaponice. Pe măsură ce devin mature se culeg, iar locul lor este luat de alte plăntuțe tinere. Este un proces continuu, de plantare, culegere și iarăși plantare. Frunzele uscate trebuie înlăturate imediat. Lumina are un rol foarte important în creșterea legumelor, astfel că trebuie asigurată cu generozitate. Pe timpul rece, ferma ar putea necesita un sistem de iluminare artificială, mai ales în zilele noroase.

Pionierii acvaponici din România

Ideea de a deschide o fermă acvaponică pare să intereseze cu precădere persoanele tinere și active din România. În mai multe colțuri ale țării au fost începute proiecte mai mari sau mici de ferme acvaponice. Studenți, oameni proaspăt căsătoriți sau pur și simplu dornici de o schimbare în viață se interesează de acest sistem, cei mai mulți ca proiect de afaceri.

În Focșani, doi tineri soți au investit în 2011 toate economiile pentru a porni o fermă acvaponică. Au început cultivând salată verde. La Timișoara, doi studenți au încropit în curtea casei părintești o fermă acvaponică pe suprafața căreia au plantat salată verde, roșii și ardei. În Slatina, a fost pusă pe picioare o fermă acvaponică la bloc, destinată exclusiv consumului propriu; au fost cultivate salată verde, busuioc, broccoli și spanac. Andrei Mușat, de la „Ferma Urbană” are planuri mari cu ferma lui acvaponică, de la bloc: „Intenționez să fac o fermă de cel puțin 100 de metri pătrați, echipată cu cele mai noi tehnologii, dar îmi trebuie suport financiar. Îmi doresc să fac din «Ferma Urbană» un mijloc accesibil tuturor de a crește plantele.”

Ca unul ce a căpătat deja experiență, Andrei Mușat recomandă românilor

să își cultive singuri legumele, cu atât mai mult cu cât întreținerea unei astfel de „ferme” este minimă și nu necesită specializare deosebită.

„Este necesară consultarea unui horticultor, mai ales la început, dar de îndată ce s-au pus bazele unui sistem solid, restul poate părea o plimbare în parc.”

Avantaje și dezavantaje

Ferma acvaponică are marele dar de a garanta lipsa îngrășămintelor chimice în creșterea plantelor. Dacă sunt respectate toate condițiile de întreținere ale unei astfel de ferme, legumele cresc mari și gustoase, fără a necesita stimulente artificiale.

Consumul de apă este redus, întrucât apa este reciclată și refolosită, deci

costurile sunt mai mici din acest punct de vedere. Se spune că și producția de legume ar fi ceva mai mare în cadrul fermei acvaponice, în comparație cu ferma tradițională. Suprafața, investiția și amplasarea unei ferme acvaponice se află la latitudinea proprietarilor, ea „acomodându-se” oriunde și la orice dimensiuni.

Dezavantajul ține de faptul că nu pot fi crescute absolut orice fel de plante. Legumele verzi sunt cele mai ușor de cultivat în fermele acvaponice, în schimb florile sunt destul de greu de plantat.

Costurile de întreținere sunt ridicate în ceea ce privește electricitatea, pentru că plantele au nevoie de un surplus de lumină, deseori artificială.

Foto: Fema urbană


4140

Afacerea meaFabrică de ciocolată la Odoreu, Satu Mare locuri de muncă, produse la export

La Odoreu, în județul Satu Mare, se află o fabrică de ciocolată care-și vinde produsele în Europa de Est, Germania, SUA, Finlanda și Marea Britanie. Fabrica, aparținând concernului „Wawi”, din Germania, este una dintre investițiile importante din județul Satu Mare.

Walter Mueller, acționarul concernului „Wawi” – care produce ciocolată de peste 50 de ani – l-a cunoscut pe sătmăreanul Camil Burian și astfel s-a născut compania Mueller & Prietenii.

Cu fonduri nerambursabile disponibile prin PNDR, compania a construit o unitate de producție de 1758 mp, compusă din hală de producție, depozite de materie primă, produse finite și ambalaje, sală de mese, birouri, vestiare și grupuri sanitare.

Finanțarea nerambursabilă a fost acordată prin Schema de Ajutor de Stat XS 13/123A/2008, aferentă Măsurii 123 – „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole

și forestiere”. Bugetul total al proiectului a fost de 3.026.020 euro, din care cofinanţarea beneficiarului a fost de 1.426.102 euro.

Utilaje moderne

Proiectul a permis achiziționarea unor utilaje moderne, 100% computerizate. Printre acestea figurează maşini de ambalat produsele, maşini pentru dozat, etichetat, învelit, temperat (pentru a aduce ciocolata la o anumită temperatură), pentru turnat compoziţia în forme şi pentru expandat cereale. Au mai fost achiziţionate şi un cuptor industrial, un rezervor pentru depozitarea ciocolatei, compresoare, filtre, canale de răcire şi benzi pentru descărcare.

Lângă hala de producție a fost amenajată o cafenea cu un perete de sticlă prin care clienții pot urmări operațiunile din hală, descoperind cum sunt produse sortimentele de ciocolată.

Forţa de muncă locală

Investiţia a avut un impact deosebit asupra creării de locuri de muncă în zonă: peste 80 de persoane și-au găsit loc de muncă aici. În contextul economic actual, cu oportunități reduse pe piața muncii în mediul rural, investiția a fost de un real ajutor comunităților din Odoreu şi împrejurimi.

Produse de înaltă calitate

Cu noile tehnologii sunt produse aici mai multe sortimente de ciocolată din cereale expandate: batoane de orez şi grâu în ciocolată, ciocolată cu alune, figurine de ciocolată. Printre produsele firmei se află iepuraşi pentru Paşti, moşi de ciocolată şi diverse figurine, dar și alte sortimente, pentru piața locală. Calendarele cu ciocolată, pentru Crăciun, sunt foarte apreciate. Pe toată cutia sunt împrăştiate, asemenea unui puzzle, mici „ferestre” din carton pe care cumpărătorii trebuie să le deschidă, câte una

în fiecare zi a Adventului Catolic (zilele din decembrie de dinainte de Crăciun), pentru a extrage din fiecare câte o bucățică de ciocolată.

Un produs inovator al fabricii din Odoreu este Ice-Bar, constând într-un înveliş de ciocolată cu lapte care

este umplut cu o cremă grasă de cacao („icy confect”), după reţeta inventată de fondatorul companiei, doctorul Walter Mueller.

Fabrica din Odoreu produce și sortimente dietetice și pentru diabetici, cu orez expandat şi

ciocolată cu fructoză. Orezul expandat este un înlocuitor natural pentru pâine, gustări şi alte produse asimilate acestei categorii.


4342

România deţine un singur produs certificat la nivel european ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) – Magiunul de prune Topoloveni. Două alte produse, Telemeaua de Ibănești și Peștele Novac afumat de Țara Bârsei, așteaptă anul acesta recunoaşterea denumirii de origine protejată (DOP).

Grupul care a solicitat recunoașterea DOP pentru Telemeaua de Ibănești este Asociația pentru Promovarea Produselor Tradiționale de pe Valea Gurghiului. Grupul este format din SC Mirdatod Prod SRL, Filiala locală Hodac a Asociației Crescătorilor de Taurine din județul Mureș, Filiala Gurghiu a Asociației Crescătorilor de Taurine din județul Mureș și Filiala locală a Asociației Crescătorilor de Taurine Ibănești.

Crescătorii de vaci de lapte din comunele Hodac, Ibănești și Gurghiu, în număr de aproape 900, au format Asociația Producătorilor Tradiționali din Valea Gurghiului, pentru că este nevoie de o formă de asociere pentru a primi certificarea europeană a produselor.

„Când am făcut caietul de sarcini, am avut o documentaţie vastă. Am cules monografii, am căutat cărți, lucrări de doctorat din acest domeniu, care să demonstreze că pășunile din această zonă sunt diferite față de altele din țară sau Europa, iarba de aici şi flora montană sunt deosebite și produsele au un conținut ridicat de proteine și vitamine. În plus, gustul este unic pentru că folosim saramura din Fântâna cu apă sărată de la Orșova, județul Mureș”, a explicat Nicu Bumb, inginerul-șef de la firma Mirdatod, firma producătoare de Telemea de Ibănești. Saramura extrasă din fântâna de la Orșova se caracterizează printr-o cantitate mai mare de calciu și magneziu față de saramura obținută prin dizolvarea sării în apă.

După diferite verificări, documentația produsului Telemeaua de Ibănești a fost trimisă la Bruxelles, iar până la sfârșitul anului este așteptată certificarea DOP (Denumire de Origine Protejată).

Firma Mirdatod din județul Mureș și-a început activitatea în 1994, cu 50 de litri de lapte colectați pe zi și în momentul de față a ajuns să colecteze 40.000 de litri de lapte zilnic, povestește Nicu Bumb. La început a fost o afacere de familie, cu trei angajați, și a ajuns acum, după 20 de ani, la 97 de angajați, fiind între timp extinsă și modernizată.

Mirdatod se mândrește cu faptul că achiziționează laptele materie primă de la producători din zona montană, nepoluată, lucru care contribuie la gustul și calitatea produselor. Cea mai mare parte a cantității de lapte provine de la gospodării care au între una și cinci vaci.

În 2008, firma a început procesul de certificare la nivel național a unor produse tradiționale, ajungând la 13 astfel de produse. Un an mai târziu a trecut la încercări de a convinge

populația din zonă de importanța produselor agricole ecologice. În 2011, în comunele de unde firma colectează lapte, s-au organizat întâlniri cu autoritățile locale, cu reprezentanți ai APIA, ai Ministerului Agriculturii, ai direcțiilor județene de profil, pentru a discuta cu fermierii despre beneficiile certificării ecologice.

Astăzi, firma Mirdatod are certificate ecologice pentru șase dintre produsele sale: caşcaval ecologic, telemea proaspătă ecologică, telemea maturată ecologică, brânză de burduf ecologică, urdă ecologică şi smântână ecologică. Începând de la hrana animalului (pe păşuni nu se folosesc insecticide sau altfel de substanţe chimice) până la produsul final pe care îl cumpără consumatorii (fără E-uri, fără aditivi etc.), totul este natural. În prezent, 15% din laptele folosit de firma Mirdatod este ecologic şi din acesta se fabrică produsele cu certificare ecologică, a explicat Nicu Bumb.

În septembrie 2014, s-au depus la Direcţia Agricolă Mureş documentele necesare pentru a primi titlul de „reţetă consacrată, cu peste 30 de ani vechime în domeniu” pentru patru produse: caşcaval, brânză de burduf, smântână şi urdă. Pentru că fabrica a depăşit limita de 400 de kilograme de produse pe zi, nu mai poate folosi denumirea de „produs tradiţional”, potrivit noii legislaţii, ci trebuie să o obţină pe cea de produs cu „reţetă consacrată”, a explicat Nicu Bumb.

Problema de care se plâng producătorii ar fi una legată de intrările de lapte și produse din străinătate, care neavând aceeași calitate, nefiind ecologice, sunt mult mai ieftine, deci fac o concurență neloială produselor românești, putând să „distrugă” fermierii români, pe termen lung, este de părere Bumb. „Atâta vreme cât subvențiile din România pe teren,

pe animal, pe litru de lapte, sunt mai mici decât în Occident, diferențele se resimt la preț”, explică inginerul.

Certificarea Uniunii Europene pentru Telemeaua de Ibănești va folosi în special la export, spune Nicu Bumb. Pentru că în străinătate, mult mai mult decât în România, se ştie ce înseamnă denumire de origine

protejată – faptul că produsele folosesc lapte din aceeaşi zonă şi sunt certificate pentru calitatea lor – şi asta le conferă un plus de încredere cumpărătorilor din UE.

Potrivit datelor MADR, la nivel european, Italia şi Franţa deţin supremaţia cu 296, respectiv 243 de produse protejate, iar Bulgaria, ţară

care a intrat în UE odată cu România, are trei produse recunoscute cu denumire de origine protejată (DOP) şi 11 prin indicaţia geografică protejată (IGP). Conform legislaţiei europene, produsele tradiţionale mai pot obţine protecţie şi pentru specialitate tradiţională garantată (STG).

Comunitatea mea Telemeaua de Ibănești așteaptă recunoașterea de la Bruxelles


4544

GAL Găvanu-Burdea - parteneriat de succes între Argeș și OltAsociația GAL Găvanu-Burdea este un parteneriat public-privat, constituit conform Axei 4 LEADER a PNDR 2007-2013. Teritoriul Găvanu-Burdea cuprinde 10 unităţi administrativ-teritoriale (nouă comune şi un oraş) din județul Argeș si trei comune din județul Olt: comunele Bîrla, Buzoești, Căldăraru, Hîrsești, Lunca Corbului, Miroși, Săpata, Stolnici, Ungheni şi oraşul Costești – în Argeș, iar în Olt –

comunele Corbu, Sârbii Măgura și Tufeni.

În cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL-ului pentru perioada 2007-2013, au fost selectate 40 de proiecte cu o valoare totală de 2.257.214 euro. Dintre acestea, 14 au fost depuse de autorități publice locale iar restul de 26 – de către investitori privați.

Exemple de proiecte finanțate prin GAL, aflate în implementare:

Achiziție echipamente în cadrul S.C. Haditon Grup S.R.L., localitatea Bîrla, jud. Argeș Prin proiectul depus prin Măsura 123 în cadrul apelului de selecție organizat de GAL Găvanu-Burdea, beneficiarul își eficientizează activitatea de procesare ouă (ambalare, înfoliere,

Leader la zimarcare și manipulare) și pe cea de distribuție a ouălor pe piață. Au fost achiziționate diverse echipamente, cum ar fi cele pentru preluarea ouălor de pe banda de transport către mașina de sortat, un sistem de marcare a ouălor, echipamente de ambalare cofraje în folie termocontractabilă, o mașină de ambalat semiautomată cu folie stretch pentru paleți, un motostivuitor pentru manipularea cofrajelor de ouă în depozit și pentru încărcare/descărcare, o autoizotermă cu frig pentru transportarea produselor către clienți.

Amenajare târg săptămânal în comuna Miroși, jud. ArgeșProiectul constă în amenajarea unui spaţiu public pentru organizarea şi desfăşurarea unui târg săptămânal în comuna Miroși, județul Argeș. Acest târg va avea loc în fiecare miercuri, în intervalul orar 7:00 – 13:00.

Finalizarea proiectului va facilita comerțul în condiții bune și sigure, atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători. Spațiul destinat târgului săptămânal din comuna Miroși va avea acces la alimentarea cu apă și spații special amenajate pentru depozitarea gunoiului.

Doar două apeluri de selecție mai sunt active la GAL Găvanu-Burdea:

GAL Găvanu-Burdea mai are active doar două apeluri de selecție, unul pe Măsura 421 – cu o valoare disponibilă de 7.823 euro și un apel pentru Măsura 121 – cu o valoare disponibilă de 175.184 euro, în vreme ce în evaluare mai există un proiect pe Măsura 322, cu o valoare eligibilă de 28.500 euro.

În afara sumelor pentru care au fost lansate aceste apeluri, Asociația GAL Găvanu-Burdea nu mai are în acest moment alte sume disponibile prin PNDR 2007-2013. Vor mai fi lansate apeluri de selecție doar dacă vor apărea cazuri de beneficiari care să renunțe la contractele de finanțare semnate deja.


4746

Înființat la sfârșitul anului 2012, Grupul de Acțiune Locală (GAL) Lunca Argeșului a primit finanțare prin Axa 4 LEADER a PNDR 2007-2013, dispunând de un buget de 2.550.000 euro pentru proiecte din zona sa de acțiune, sumă care a fost în mare parte contractată.

„Mă bucur și sunt mândru ca ne apropiem de contractarea întregii sume din strategie”, a declarat Lucian Cioran, președintele GAL Lunca Argeșului. „Beneficiarii au înțeles importanța acestor fonduri nerambursabile și au reușit să le atragă. Acum privim împreună, încrezători, către perioada 2014-2020, pentru care avem planuri mari de dezvoltare a teritoriului GAL Lunca Argeșului. Le mulțumesc pentru efort și rezultate atât echipei GAL, cât și reprezentanților locali

și autorităților județene, regionale și centrale, cu care am colaborat extraordinar de bine și care ne-au sprijinit permanent pe parcursul derulării activității.”

GAL Lunca Argeșului a promovat oportunitățile de finanțare nerambursabilă în toate comunele care fac parte din teritoriul său: 11 comune din județul Argeș (Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel Mare, Negrași, Teiu, Rociu, Suseni, Recea, Izvoru, Popești, Raca) și o comună din județul Teleorman (Tătărăștii de Sus).

De la începutul funcționării GAL, în aprilie 2013 și până în august 2014 au fost lansate șapte apeluri de selecție (cinci în 2013 și două în 2014), urmând a mai fi lansate maximum două apeluri până la sfârșitul anului

2014, pentru alocarea întregii sume pe care GAL Lunca Argeșului a avut-o la dispoziție.

Finanțările s-au adresat celor ce doresc să inițieze sau să dezvolte afaceri în agricultură și în economia din mediul rural de pe teritoriul GAL Lunca Argeșului. Au fost depuse numeroase proiecte, iar la sfârșitul lui august 2014 erau înregistrate la GAL 53 de proiecte eligibile, dintre care 51 contractate, cu o valoare totală de 2.453.124, respectiv 96% din cei 2.550.000 euro. Beneficiarii proiectelor derulate prin GAL Lunca Argeșului au fost atât mici fermieri și întreprinzători, cât și fermieri mari sau primării.

Pentru mediatizarea fondurilor nerambursabile disponibile au fost întreprinse numeroase acțiuni de promovare și furnizare de informații:

În cadrul acestor întâlniri, pentru o bună înțelegere a procesului de finanțare din fonduri europene disponibile prin GAL, au fost prezentate măsurile prevăzute în strategia de dezvoltare, au fost oferite explicații în ceea ce privește condițiile necesare obținerii de fonduri nerambursabile, punând în evidență etapele pentru implementarea unui proiect, cum ar fi întocmirea cererii de finanțare, contractarea, achiziția, cererile de plată și raportările privind plățile.

Echipa GAL a distribuit pliante și afișe de promovare și a furnizat informații la târguri săptămânale,

întâlniri locale, zile ale comunelor și alte evenimente populare. Din rândul publicului acestor acțiuni de informare au făcut parte comercianți, fermieri, lideri locali, tineri întreprinzători.

Multe dintre proiectele contractate au fost deja implementate, iar beneficiarii au primit banii pentru achizițiile efectuate.

Printre cele mai populare proiecte se numără cele care au vizat achiziționarea de utilaje sau echipamente, menite să modernizeze fermele beneficiarilor, să diversifice gama de servicii existente în zona GAL Lunca Argeșului și să îmbunătățească dotarea autorităților locale.

• I.I. Rizon Claudiu Marius a accesat prin Măsura 312 o valoare publică de 31.500 euro în cadrul unui proiect cu valoare totală de 58.800 euro. Banii au fost investiți în achiziționarea unui tractor pentru a furniza servicii agricole în zonă.

• I.F. Mareș Marilena – prin Măsura 121 a accesat o valoare publică de 105.200 euro, iar în cadrul proiectului cu o valoare totală de 326.120 euro a achiziționat un tractor, un cultivator cu discuri și un echipament de recoltat porumb, echipamente ce

Câteva exemple de proiecte finanțate prin GAL Lunca Argeșului:

le vor completa pe cele existente, ducând la creșterea performanței întreprinderii familiale.

• Reprezentanții comunei Raca au accesat în cadrul Măsurii 322 o valoare publică de 58.000 euro și au achiziționat un buldoexcavator, în cadrul unui proiect cu o valoare totală de 74.723 euro. Acesta este necesar pentru asigurarea serviciilor de deszăpezire, întreținere drumuri comunale și situații de urgență.

GAL Lunca Argeșului - procent de contractare a fondurilor nerambursabile de 96%

întâlniri cu potențiali beneficiari, pentru prezentarea oportunităților de finanțare;întâlniri de informare cu liderii locali pentru ca aceștia să poată transmite informațiile în teritoriu;întâlniri cu liderii locali și cu beneficiarii proiectelor pentru ca aceștia să poată furniza informațiile în teritoriu.


4948

Continuă programul de distribuire a fructelor în şcoli

„Ziua Porumbului”, sărbătorită în judeţul Ialomiţa

Septembrie – luna AGROMALIM

S-a prelungit termenul de înregistrare a produselor tradiţionale

Programul de încurajare a consumului de fructe proaspete prin distribuirea lor către elevi continuă şi în anul şcolar 2014-2015. Bugetul total alocat acestui program, aprobat prin Hotărâre de Guvern în luna septembrie, este de 64,6 milioane de lei, din care 31,6 milioane lei vin din partea Uniunii Europene, iar restul de 33 de milioane reprezintă cofinanţarea asigurată de statul român. Producătorii români de mere se pot înscrie la licitaţiile ce vor fi organizate de Consiliile Judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, imediat după intrarea în vigoare a actului normativ.

Aflată la cea de-a cincea ediţie, „Ziua Porumbului”, desfăşurată anul acesta, pe 11 septembrie, în localitatea Orezu din judeţul Ialomiţa, a adus în prim-plan tehnologii moderne menite să contribuie la creşterea productivităţii în domeniu.La eveniment au participat aproximativ 800 de fermieri, reprezentanţi ai principalelor organizaţii ale agricultorilor, furnizori de echipamente agricole, autorităţi locale şi centrale. Au fost amenajate standuri în apropierea loturilor experimentale, pregătite de companiile producatoare de hibrizi de porumb.Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, prezent şi el la această sărbătoare, a ţinut să precizeze că România este pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb şi a producţiei, graţie ariei mari de cultivare, dar că acelaşi lucru nu se poate spune despre productivitatea la hectar. „Mi-aş dori ca porumbul românesc să fie folosit mai ales în fermele zootehnice din ţara noastră, pentru că şi acest sector s-a dezvoltat foarte mult în ultimii doi ani. Tocmai de aceea, în noul Program Național de Dezvoltare Rurală am introdus măsuri care vizează mai ales producţia integrată”, a declarat Daniel Constantin.

Cel mai mare târg de agricultură din vestul ţării s-a deschis, pe 11 septembrie, la Arad, având cea mai numeroasă participare din ultimii 25 de ani. AGROMALIM, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Arad, a avut peste 250 de expozanți și o suprafață ocupată record: 3.500 mp interior și 25.000 mp exterior. Târgul s-a bucurat de prezenţa multor oficialităţi din administraţia centrală şi locală, dar şi de oaspeţi din străinătate. Au participat specialişti în agricultură din România, Ungaria, Germania, Austria, Italia, Slovenia, Spania, Polonia și Serbia.Timp de patru zile au fost expuse tehnologii, mașini și utilaje agricole, inputuri pentru fermele de cultura plantelor, sisteme de creștere și furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, ambalaje, servicii de consultanță, reviste, cărți și cataloage de specialitate, animale de rasă.Fratele geamăn al evenimentului se va desfăşura în perioada 18-21 septembrie, la Iaşi, pentru regiunea nord-est. Sunt aşteptate să participe peste 100 de companii din ţară şi din străinătate. Cu această ocazie, vor fi acordate Premii de excelenţă în agricultură, cum ar fi: Fermierul anului în regiunea de nord-est, Ferme vegetală a anului, Ferma de porcine a anului, Ferma de bovine a anului, Ferma de ovine a anului, Ferma de păsări a anului, Managerul anului, Producătorul local al anului, Tânărul fermier al anului, Angajatorul anului sau Consultantul anului în domeniul agricol.

Termenul de înregistrare a produselor tradiţionale va fi prelungit anul acesta de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale până la data de 30 noiembrie. Măsura vine ca urmare a solicitării Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale, fiind motivată de faptul că foarte mulţi operatori economici nu au reuşit depunerea în timp util a documentaţiilor pentru obţinerea noilor atestate. Potrivit ordinului nr. 724/2013 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, data limită era 11 septembrie 2014. Până acum, au fost atestate 116 produse tradiţionale, iar 123 de dosare au fost respinse.

Conferința Națională RNDR – „Ferma de familie – nucleu al agriculturii durabile”8-9 octombrie 2014Anul 2014 a fost declarat Anul Internațional al Fermei de Familie, astfel că Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează in perioada 8-9 octombrie 2014 Conferința Națională cu tema „Ferma de familie – nucleu al agriculturii durabile”. Evenimentul abordează subiecte actuale, de mare interes, atât pentru dezvoltare rurală în general, cât și pentru noua perioadă de programare 2014-2020.Conferința se bucură de participarea Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Daniel Constantin, reprezentanți marcanți ai FAO și COPA COGECA, precum și a altor personalități marcante din România și de peste hotare.

Știri


5150

PTIR – susținător activ al tinerilor întreprinzători din România

F.A.M.D. Federatia Agricultorilor de Munte “Dorna” VATRA DORNEI

Str. OBORULUI, Nr. 11725700 Vatra Dornei, Jud. Suceava

Tel/Fax 0040/230/375037 E-mail: [email protected] : www.famdorna.ro

Ne-am constituit în anul 2005 și suntem singura organizație patronală care reprezintă la nivel național și european interesele tinerilor întreprinzători cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani.

Scopul nostru este să asigurăm susținerea, apărararea, promovarea și reprezentarea intereselor profesionale, economice și sociale ale tinerilor întreprinzători din România, stimulând și promovând spiritul antreprenorial în rândul tinerilor precum și asigurând accesul acestora la cunoștințele legate de funcționarea socio-economică a întreprinderilor, elaborând politici destinate tinerilor în general și tinerilor întreprinzători în special.

La nivel național suntem membri ai Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), iar la nivel european, ai Young Entrepreneurs of the European Union – JEUNE.

În ceea ce privește proiectele implementate, cea mai semnificativă caracteristică a acestora este promovarea educației non-formale antreprenoriale în rândul tinerilor, dar și implicarea în mediul economic național și european. Dintre proiectele relevante în acest sens, amintim următoarele:- „Simularea managerială, perspectiva unei cariere de succes”- „GROWING-UP” și „GROWING-UP II” (Erasmus for Young Entrepreneurs) - „Non-formal business” (Youth in Action) - „Rețeaua Națională a Ambasadorilor și Mentorilor Antreprenoriatului Feminin” - „Garanții pentru TINEri!”

Asociaţia F.A.M.D. Vatra Dornei (situată în Carpaţii Orientali ai României) a fost fondată în 23.04.1993 şi înregistrată oficial pe 9.09.1993, ca o asociaţie a ţăranilor din zona de munte, mai exact din Bazinul Dornelor, cu caracter profesional, educaţional, apolitică, nonguvernamentală, cu personalitate juridică, care respectă legile statului român.

F.A.M.D. urmăreşte: • atenuarea efectelor rezultate din caracterul de zonă defavorizată de factorii naturali şi social - economici;• îmbunătăţirea situaţiei economice a gospodăriilor particulare din zona de munte;• introducerea progresului tehnic în agricultura montană;• dezvoltarea agroturismului;• diversificarea activităţilor;• revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale;• atragerea unor investiţii cu participare de capital extern şi autohton în vederea creşterii locurilor de muncă în zonă;• creşterea nivelului de pregătire profesională şi educaţional-comportamentală a membrilor săi.

De asemenea, derulăm activități care vizează implementarea unor soluții integrate de dezvoltare rurală, promovarea și dezvoltarea culturii antreprenoriale a persoanelor din mediul rural și creșterea gradului de ocupare a populației din mediul rural. „Start pentru Tine!” reprezintă un proiect de interes pentru această direcție, care se implementează în regiunile de dezvoltare Nord-Est, Sud-Vest și Sud-Est, în perioada aprilie 2014 – octombrie 2015.

Proiectul „Start pentru Tine!” vizează facilitarea integrării pe piața muncii și creșterea capacității de ocupare a populației din zonele rurale prin asigurarea accesului la informații, servicii de consiliere și formare profesională și asistență în domeniul antreprenorial a persoanelor aflate

în căutarea unui loc de muncă, a șomerilor, a persoanelor inactive și a persoanelor ocupate în agricultura de subzistență. Pe termen lung, implementarea programului integrat de informare, consiliere și formare profesională și înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi în sectoare non-agricole vor conduce la creșterea calității forței de muncă, creșterea veniturilor rurale și crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea disparităților dintre zona rurală și cea urbană.

Vă invităm să deveniți membri ai Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), o formă de reprezentare, sprijin, educare și protecție destinată tinerilor întreprinzători.

Pentru mai multe informații, ne puteți contacta la:Tel./Fax: 021 310 77 10, E-mail: [email protected], Web: www.ptir.ro


52

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii şi imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: [email protected]

Ghid de participareAceste indicaţii sunt orientative pentru omogenizarea contribuţiilor. Autorii înţeleg că redacţia poate modifica textul primit, pentru o mai bună înţelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume şi ocupaţia actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenţieze relevanţa subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informaţii corecte: Nu prezentaţi decât informaţii de care sunteţi 100% sigur şi pe care le puteţi susţine. Menţionaţi sursa informaţiilor, atunci când prezentaţi date care provin de la alte instituţii sau organizaţii.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» O exprimare simplă. » Date relevante pentru a susţine ideea principală a articolului, şi nu toate detaliile proiectului. » Evitarea excesului de acronime. » Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text. » Evitarea comentariilor şi a referinţelor externe care pot fi controversate sau greşit înţelese.


Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Septembrie 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală - madr.ro · considerate „cheia succesului” noului...

Documents

Transcript of Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală - madr.ro · considerate „cheia succesului” noului...