RESURS ăEDUCA IONAL ăDESCHIS

Denumire:ă„Receptareaăoperelorăliterareăînăgimnaziuăşiăliceu”ă

Autor:ăGEAM NUăMARIANA-DUMITRA Unitateaădeăînv mânt:ăColegiulăEconomică

“PetreăS.ăAurelian” Disciplina:ăLimbaăşiăliteraturaăromân ă

Scopul materialului propus: de documentare pentru cadrele didactice

1

CUPRINS

1. Predarea,ă înv areaă şiă evaluareaă no iuniloră deă teorieă

literar ……………ăă…………………………...............................2

2. Receptareaăoperelorălirice,ăepiceăşiădramaticeăînăgimnaziuăşiă

liceu….............................................................................................7

2.1ăReceptareaăoperelorălirice…………………………....………7

2.1.1.ăIpostazeăaleăliricii..…………..……………..…..7

2.1.2.Etapeleăprocesuluiărecept riiăopereiălirice………9

1.2 Receptareaăoperelorăepice………………………….…....….12

2.2.1ăExplicareaăşiăinterpretareaătextuluiăepic…....…16

2.3ăReceptareaăoperelorădramatice……………………….....….22

2.3.1ăAnalizaăoperelorădramatice………………...…26

3. Exemple practice utilizate laăoreleădeălimbaăşiăliteraturaăromân ..28

4. Bibliografie.....................................................................................53

2

1. PREDAREA,ăÎNV AREAăŞIăEVALUAREAă

NO IUNILORăDEăTEORIEăLITERAR

Este binecunoscută faptulă c finalit ileă principaleă aleă studieriiă

literaturiiă româneă înă şcoal ă vizeaz ă formareaă unoră oameniă capabiliă s ă

adopteă oă pozi ieă personal ă fa ă deă lectur ,ă s devin ă dină simpliă eleviă s ă

devin ă cititoriă aviza iă deă literatur .ă Receptarea literaturiiă înă şcoal ă

urm reşte, cu prioritate, sensibilizarea elevilorăfa ădeăfrumosul literar.

Receptareaă nuă este,ă îns ,ă posibil ,ă f r ă însuşireaă unoră no iuniă

fundamentaleădeăteorieăliterar .ăDobândireaăacestoraăurmeaz ăcaleaădialectic ă

aăoric ruiădemersădeăcunoaştere.ăDesf şurareaăprocesuluiălogicădeăformareăaă

no iunilorădeăbaz ăpresupuneăparcurgereaămaiămultorăetape:

1. stabilireaăno iuniiăceă trebuieă transmis ,ădescompunereaăacesteiaă înă

elementeleăeiăesen ialeă(opera ie efectuat ămentalădeăc treăprofesor);

2. descompunerea, sub îndrumarea profesorului, a textului literar

(cunoscutădirectă şiă temeinicădeăelevi),ă în func ieădeănoteleăesen ialeă

aleă no iuniiă teoretice,ă considerareaă separat ă aă acestoră p r iă aleă

textuluiăşi, implicit,ăaleăno iunii;

3. stabilireaă rela iiloră dintreă p r ileă textului,ă respectivă dintreă elementeleă

constitutiveăaleăno iunii;

4. specificareaănotelorăesen ialeăcaracteristiceăşiăsintetizareaălor;

5. subliniereaăvariet iiănotelorăesen iale;

6. generalizarea,ădefinireaăno iunii;

7. integrareaăno iuniiăînăsistemulăcunoştin elor;

8. fixarea,ăconsolidareaăno iuniiăprinăaplicareăconcret ăpeătext.

3

Facemăprecizareaăc ăprocesulădeăpredare-înv are-evaluareăaăno iuniloră

de teoria literaturii nu trece, obligatoriu, mecanic, prin toate etapele

enumerate mai sus, întrucât unele dintre ele se pot suprapune sau împleti,

iară alteoriă succesiuneaă lorăpoateă fiămodificat .ăOă respectareă „adă litteram"ăaă

acestoraănuăarăfaceădecâtăs ătransformeăprocesulăîntr-unui artificial, deci total

ineficient.

F r ă îndoial ,ă elucidareaă problemeloră maiă dificileă peă careă leă ridic ă

predarea-înv area-evaluarea literaturii cu toate componentele sale.

desf şurareaăîntreguluiăprocesălogicădeădobândireăaăno iunilorăteoreticeăşiădeă

formare a deprinderiloră opera ionale,ă toateă acesteaă depindă deă folosireaă cuă

pricepereăaăcelorămaiăadecvateămetodeăşiăprocedeeăpedagogice.

Cele mai eficiente strategii folosite în dobândirea deprinderilor de

însuşireă şiă deă operareă cuă no iunileă deă teoriaă literaturiiă suntă aceleaă careă

îmbin ă maiă multeă tipuriă deă metode:ă conversaţia euristică, demonstraţia,

problematizarea, descoperirea, exerciţiul, interpretarea literară, dară şiă

procedee didactice precum: compararea, analiza şi sinteza.

Înă general,ă no iunileă deă teorieă literar ă seă predauă peă caleă inductiv ,ă

pornindu-se de la materialul concret, care este textul literar sau nonliterar.

Conform principiului concentric, în liceu, no iunileăsuntăreluate,ădezvoltate,ă

amplificateă şiă închegateă într-oăunitateă structural ,ă coordonateă logică într-un

ansambluă complexă şiă unitar,ă într-un sistem - celă ală no iuniloră deă teorieă

literar .

Profesorulătrebuieăs ăfacilitezeăînc ădinăciclulăgimnazial, cunoaştereaă

deă c treă eleviă aă acestuiă sistemă înă principaleleă luiă articula ii,ă întrucâtă voră

constituiă deă acumă înainteă pentruă eiă nucleul,ă bazaă acumul riiă oric roră alteă

cunoştin eăteoreticeădeăliteratur .ăînăgimnaziu si în liceu, eleviiăîşiăînsuşesc,ă

4

concomitent cu studierea operelor literareăprev zuteăînăprogrameleăşcolare,ă

numeroase elemente de teorie:

• no iuniăgeneraleădespreăliteratur (figur ădeăstil,ăimagineăartistic ,ă

tipuri de opere literare, literatura - art ăaăcuvântului), structura operei

literare (tem ,ăidee,ămotiv,ăcompozi ie,ăsubiect,ămomentele

subiectului, personaje, etc. ),

• genuriăşiăspeciiăliterare (liric, epic, dramatic, aforistic; pastel, elegie;

fabul ,ăbalad ,ăschi ,ănuvel , roman;ăcomedie,ădram ăetc.),

• no iuniădespreălimb ăşiăstil (limb ăpopular /ălimb ăliterar ;ăsensă

propriu/ăsensăfigurat,ăcalit ile stilului, prozodie etc.).

Realizarea unor demersuri adecvate noilor programe presupune nu

numai proiectarea riguroasă a lecţiilor şi secvenţelor didactice, ciă şiă oă

anume calitate a relaţiei dintre profesor si elev, precumă şiă aă dialoguluiă

care o exprim .ă înă termeniiă didacticiiă contemporane,ă dialogulă autentică

presupune,ă înă primulă rând,ă oă form ă deă comunicare,ă este un mod de a

transmiteă informa ii,ă idei,ă opiniiă şiă sentimente,ă deă aă realizaă înv areaă prină

creareaăunuiă„spa iu"ăverbalăînăcareăseăofer ăşiăseăprimeşte,ăînăacelaşiătimp.

Restructurarea demersului didactic nu se reduce la integrarea unor

strategiiădeăînv areăprinăcolaborare;ăeaăpresupuneăşiăregândireaărolurilorăpeă

care profesorul şiă eleviiă leă auă înă cadrulă dialogului.ă J.ă F.ăAlmasiă (1996,ăA

New View of Discussion, p.2-23)ă propuneă oă perspectiv ă contrastiv ă înă

leg tur ă cuă dialogulă dină oraă deă literatur .ă Coloanaă ceă defineşteă „viziuneaă

actual "ă poateă fiă citit ă caă oă explicitare,ă dintreă multeleă posibile,ă aă

sintagmeloră„înv areăactiv "ăsauă„înv areăcentrat ăpeăelev".

F r ă îndoial ,ă deă oferit,ă ofer ă maiă multă profesorii,ă dară experien aă deă

predareă dovedeşteă c ă reflec iile elevilor surprind,ă adesea,ă prină acurate e,ă

5

spontaneitateă şiă profunzime,ă c ă şiă eleviiă potă oferiă profesoruluiă şiă colegiloră

gânduri şiă emo ii,ă îmbog indu-se,ă astfel,ă reciproc.ă Dialogulă laă clas ă nuă

înseamn ă doară schimbă deă ideiă şiă sentimente,ă ciă permite aprofundarea

subiectuluiădeăreflec ie,ăcunoaştereaămoduluiăînăcareăs-aăpetrecutăîn elegerea.

Înă şcoal ,ă limbaă şiă literaturaă român ă esteă considerat ă oă disciplin ă

complex ă şiă dinamic ,ă tr s turiă generateă deă multitudineaă domeniiloră deă

referin . Oăprim ăvariant ădeăstructurareăaăcon inuturilorăprogrameiăeste cea

care preia conturul compartimentelor exprimate, de altfel, în denumirea

disciplinei:ă ştiin eleă limbii/ă ştiin eleă literaturii. Exist ,ă îns .ă ună ală doileaă

criteriuădeăstructurareăaăcon inuturilorăprogramei,ăşiăanumeăcelăreprezentatădeă

celeăpatruăcapacit iăfundamentale,ăsusceptibileădeăaăseămanifestaăînăsitua iaă

de comunicare: a asculta, a vorbi,ăaăcitiăşiăaăscrie.

Acestă modelă defineşteă programeleă actuale,ă documenteă ce-şiă subliniaz ă

inten iaă deă aă dep şiă dihotom;.ă limb -literatur .ă înă loculă compartiment riiă

artificiale a disciplinei, se propune un nou model, cel comunicativ-

func ional,ă „adecvată nuă numaiă specificuluiă acestuiă obiectă deă studiu,ă ciă şiă

modalit iloră propriu-zise de structurare aă competen eiă deă comunicareă aă

elevilor"1

Caă oriceă tipară ceă ambi ioneaz ă s ă structurezeă teritoriiă eterogene,ă

modelulă comunicativă areă şiă limite,ă dar ceaă maiă important ă const ă înă

reducereaăsemnificativ ăaăstudiuluiătextuluiăliterar,ăaşezatăal turiădeătexteleă

nonliterareă şiăprezentat,ă adesea,ă „caă suportă ală form riiăno iunilorădeă teorieă

literar "2.ă Aşaă cumă seă observ ,ă oă separareă aă tipuriloră deă lec ieă dup ă

1 Consiliul Na ionalăPentruăCurriculum,ăCurriculumăNa ional,ă1999,ăM.E.N., p.9

2 Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu, EdituraăăParalelaă45,ăPiteştiă2007,ăp.13

6

con inutulă loră poateă p reaă dep şit , având în vedere necesitatea studierii

integrateăaăcompartimentelorăînădiscu ie.ă

Înă termeniă deă dic ionar,ă teoria literaturii desemneaz ă oă ramur ă aă

ştiin eiă literaturiiă careă studiaz ă principiileă deă construc ieă şiă structur ă aleă

operei literare, formeleăeiădeăexisten ,ăcriteriileădeăclasificare a operelor,

categoriileăestetice,ăgenurile,ă speciile,ăcurenteleă literare,ă stilul,ăversifica ia,ă

componentele operei de art .ă

R.ă Wellekă şiă A.ă Warrenă l rgescă sferaă no iuniiă cuă problemeă privitoareă laă

natura literaturii,ă func iaă ei,ă modul deă existen ă aă opereiă literare,ă eufonia,ă

ritmul,ăstilul,ăimagineaăartistic .

Înăstudiereaăacesteiădiscipline,ă seăpotădistinge,ă înăgeneral,ădou ămariă

tipuriădeălec ii:

*lec iileădeăcomunicareă(dobândire)ăaăcunoştin elor;

*lec iileădeărecapitulareăşiăsintez .

Dinăprimaăcategorieăfacăparteălec iileădeăformareăaăno iunilorăgeneraleă

deă literatur ă şiă lec iileă despreă genurileă şiă speciileă literare.ă Dină cealalt ă

categorie,ă facă parteă lec iileă înă careă seă repet ,ă seă aprofundeaz ă şiă seă

sintetizeaz ă cunoştin ele anterior dobândite. În continuare voi prezenta

demersuri metodologice pentru receptarea textelor careă apar ină genuriloră

liric,ăepicăşiădramatic.

7

2. RECEPTAREAăOPERELORăLIRICE,ăEPICEăŞIă

DRAMATICEăÎNăGIMNAZIUăŞIăLICEU

Teoria literaturiiă clasific ă opereleă literare,ă înă general,ă înă treiă grupe,ă

numite genuri literare.

Cumăseădefineşteăno iuneaădeăgen literar ?

Prinăgenă literară seă în elegeăoăgrupareădeăopereă literareă asem n toareă

prinăstructur ,ăscop,ămijloaceăşi. exprimare artistic .

Înăalt ă concep ie,ă no iuneaădeăgenă literară înseamn ămodalitateaă de

reprezentareă literar .ă Seă pot identifica.ă dup ă cumă seă ştie, trei asemenea

modalit i:

1. liric ă- aăc reiăparticularitateăconst ăînăfaptulăc ăautorulăseăconfeseaz ,ă

vorbeşteădirect,ădeăaceeaăseăspuneăc ămodalitatea sau genul respectiv

are un caracter subiectiv;

2. epic ă - înă careăautorulă apareă caăpovestitor,ădeă aceeaă seă consider ă c ă

are un caracter obiectiv;

3. dramatic ă - înă careă autorulă seă afl ă dup ă personaje,ă modalitatea

considerându-se a avea un caracter subiectiv - obiectiv.

Seămaiăimpuneăprecizareaăc ănuăexist ăgenuriăşiăspeciiăpure.ăCeleătreiă

modalit iăseăîmpletesc,ăunaădintreăeleăfiindăîns ădominant .

2.1 RECEPTAREA OPERELOR LIRICE

Obiectul operei lirice este sentimentul intim. Poetul liric autentic nu

exprim ănumaiăeulăindividual,ăciăşi st riăsufleteştiăgeneral-umane.

2.1.1 Ipostaze ale liricii

Seăvorbeşteădeămaiămulteăipostazeăaleăliricii:

8

1. Lirica eului careăexprim ăexcelen aăsubiectiv .ăAstfel,ăpoetulăseă

confeseaz ădirect,ăaşaăcumăîntâlnimăînăpoezii, caă„Lacul"ădeăMihaiăEminescu,ă

„Sufletulăsatului"ădeăLucianăBlaga,ă„Psalmii"ăluiăTudorăArgheziăşiă„Cântec"ă

de NichitaăSt nescu.

2. Liricaă obiectiv ă sauă liricaă roluriloră (Tudor Vianu) se

caracterizeaz ăprinăaceea c ăpoetulăîşiăînsuşeşte concep iaăşiăformaădeătr ireă

subiectiv ăaăuneiăcategoriiăsociale.ăDe exemplu, GeorgeăCoşbucăvorbeşteăînă

numele r nimii.

3. Liricaăm ştiloră(ănumit ăastfelădeăTudorăVianu)ăeăcaracterizat ăprină

faptulăc autocomunicareaă(subiectiv )ăse face prin alegorie, sub chipul unei

alteăpsihologiiă(ăcaăînă„Luceaf rul"ăsauă„C lin"ădeăMihaiăEminescu).

Înă func ieă deă sentimentulă dominantă şiă problematicaă incitatoare,ă

distingem:

1. Liricaăintim ,ăcu speciile : elegia,ăcânteculăşiăroman a;ădoinaă(din

crea iaăoral );

2. Liricaădescriptiv ,ăcu speciile : pastelul,ăidilaăşiăpastorala;

3. Liricaăsocial ă(sauăcet eneasc ),ăcareăcuprindeăspeciile:ăoda,ăimnul,ă

satira,ăpamfletulăşiăepigrama;ăstrig turi şiăcânteceleăsatirice;

4. Liricaăfilozofic ,ăcu unica specie, medita ia. Aici s-ar încadra şiă

crea iileăparemiologice populare (cimiliturile).

Înăprocesulădeăcomentareăaăoperelorăliterareăînăşcoal ,ăprofesorulătrebuieăs ă

evite:

- schematizareaăexcesiv ăaălec ieiădeăanaliz ăliterar ;

- analizaădualist , bazat ăpe distinc iaăfondă(ăcon inut)ăşiăform ;

- înv areaă„mecanic "ăaăinterpret riiădateădeăprofesorăsauădeămanualăcaă

singuraăbun ăşiăsuficient .

9

2.1.2 Etapele procesului receptării operei lirice

1.Lecturaăexpresiv

Rolulăhot râtorăalălecturiiăexpresiveăînăreceptareaămesajuluiăpoezieiă

lirice, îndeosebi, decurge din specificulă literaturiiă caă art ă ceă solicit ă înă

actulă recept riiă maiă întâiă sim urile,ă provocândă subiectuluiă receptoră oă

anumeă tensiuneă emo ional ,ă tonusulă lirică specifică emo ieiă estetice.ă

Numaiăoă latur ăexpresiv ădeăcalitateă deschide,ăpeănesim ite,ăuşileăpentruă

receptarea multiplelor sensuri ale textului liric.

Aşadar,ă procesulă deă receptareă aă textuluiă lirică trebuieă s ă înceap ă cuă

lecturaăexpresiv .ăDup ăcaz,ămai rar, ea poate urma discu ieiăpreg titoare.

Pentru realizarea unei lecturi expresive, profesorulă trebuieă s ă seă

preg teasc cuă asiduitateă şiă seriozitate.ă În ce const ă aceast ă preg tireă

special ?ăMaiăîntâiăeănecesar ăoăatent ăstudiereăaăpoeziei,ădeoarece procesul

identific riiăafectiveăcuăuniversulăliricăalăpoezieiăseăînf ptuieşteătreptat,ăînă

intimitate, prin reluareaăsuccesiv ăaătextului,ăînăgândăsauăcuăglasătare.ăDeci,ă

textulă lirică trebuie,ă maiă întâi,ă în elesă şiă sim ită şiă apoiă interpretat, rostit

expresiv, respectându-seă uneleă condi iiă deă ordină tehnic:ă pauzeă

gramaticale,ă logiceă şiă psihologice,ă folosireaă corect ă aă accentului,ă

imprimareaăritmuluiăcorect,ăg sireaăintona ieiăadecvate,ăînăfunc ieădeătonul

fundamental ală poeziei.ă Intona iaă seă contureaz ă cuă ajutorulă pârghiiloră

vocii,ă careăsunt:ă ridicareaăşiă coborârea,ă înt rireaăşiăsl birea,ă încetinireaăşiă

accelerareaăvocii.ăUnăaltămijlocă tehnicăesteăpronun ia,ăarticulareaă corect ,ă

literar ăaăcuvintelor.ăCelăcareăefectueaz ălecturaăexpresiv ătrebuieăs ăaib ă

oădic ieăaleas ,ăchiarăireproşabil .ăAcestorămijloaceăliăseăadaug ămimicaăşiă

gestica,ă eleă avândă menireaă s ă deaă pregnan ,ă reliefă tr iriloră incitanteă aleă

10

poeziei. De obicei, lectura expresiv ă seă faceă deă c treă profesor.ă Înă cază c ă

profesorul nu poate realizaă lecturaă expresiv ,ă elă poateă apelaă laă mijloaceă

auxiliare:ădisc,ăband ămagnetic .ăMaiăindicatăesteăcaăprofesorulăs ăapeleze

la elevii care au deprinderi de a citi expresiv. Prin lecturi repetate se

urm reşteă caă eleviiă s ă redeaă semnifica iaă literar ă aă textuluiă şiă nuă peă ceaă

literal .ă Oricum,ă citireaă expresiv ă trebuieă privit ă caă unămijlocă nuă caă un

scop în sine. Eaătrebuieăs ăfieăunăindiciuăalărecept rii,ăoădovad ăc ăelevulăaă

sesizat valorile specifice ale textului.

2.Discu iaăorientativ

Receptareaă celoră maiă multeă texteă liriceă înă şcoal ă nuă impuneă ună

momentăspecialăpreg titor,ăcareăs ăconstea într-o convorbireăprealabil .

Discu iaăorientativ ăesteăutil ăatâtaăvremeăcâtăconstituieăoăintroducereă

în cadrul propriu al textului, prin apelarea la memoriaăafectiv ăaăelevilor,ă

pentru a le stârni interesul.

Deă aceea.ă înă cazulă texteloră lirice,ă discu iaă orientativ ă deseoriă poate

lipsi.ăCândăseăconsider ănecesar ,ădiscu iaăorientativ ăurm reşteăfacilitareaă

recept riiă tonalit iiă afectiveă aă poeziei, surprinderea ideilor afectiv-

reflexive, filozofice, estetice, social-politice implicate sau tangente.

Prinăceăc iăseăpoateăfaceăpreg tireaărecept riiă?

Înainteădeălecturaăexpresiv ,ăseăantreneaz ăeleviiăîntr-oăscurt ădiscu ieă

(deă câtevaă minute),ă menit s ă revitalizeze în memoria lor fapte,

evenimente,ăimpresii,ăideiălegateădeărealit i,ăseăexplic ămulteăcuvinteă(ădeă

obiceiă neologisme)ă şiă impresiiă careă voră ap reaă înă textulă lirică ceă seă

analizeaz .

11

Climatulăpropiceăpentruăintuireaăsemnifica iilorătextuluiăliterar mai poate fi

preg tită şiă prină succinteă expuneri ale profesorului. Preg tireaă afectiv-

intelectiv ă pentruă receptareă seă poateă înf ptuiă subă form ă deă evocareă (înă

cazul în care elevii au efectuat diverse excursii), prin vizionarea unor

diapozitive, diafilme sauăsecven eădină filmeăşiăprinăalte mijloace tehnice

audio-vizualeăcareăajut ăeleviiăs ăsesizezeăafinit ileăpoezieiăcuăalteăanexe.

Trebuie subliniat c ădiscu iaăorientativ ăînlesneşteăreceptareaăemo ional ăaă

poeziei, dar nu se substituie în vreun fel analizei sau comentariului propriu-

zis al textului.

3. Receptarea propriu-zis ăaătextului

A începe analiza literar ă (comentariul literar) cu formularea

temeiă operei,ă imediată dup ă lectura expresiv ă înseamn ăaă s vârşiăoăgrav ă

eroare metodologic .ă Receptareaă propriu-zis aă poezieiă nuă trebuieă s ă

înceap niciă cuă „traducerea",ă cuă explicareaă cuvinteloră şiă expresiiloră

necunoscute. Explicarea sensului cuvintelor necunoscute constituie doar

oăparteăşiănuăceaămaiăimportant ăaăcomentariuluiăde text.ăEăbineăcaăaceast ă

opera ieă necesar ăs ăseăfac ăpeăparcursulărecept riiătextuluiăşiănuăcaăoăetap ă

distinct .ă Explicareaă cuvinteloră trebuieă orientat ă c treă reluareaă valorii lor

stilistice,ăînăcontexteădate.ăNuăesteăindicat ăanalizaăseparat ăaăunorăcategoriiă

stilistice prestabilite ( cunoscute sub numele de tropi, figuri de stil) sub

forma unui inventar.

Receptareaăopereiăconstituie,ă înăesen ,ăunăprocesădeăre-creare a

poeziei. În acest proces îi revin: profesoruluiă rolulă deă aă ajutaă eleviiă s ă

tr iasc ăceeaăceătextulăcon ine,ăadic ă„s ăvad , s ăaud ,ăs ăsimt ,ăs ăcread ă

în conformitateăcuăsolicit rileăpoeziei". Punctul de plecare este materialul

12

concret al operei, limbajul ei. Acesta trebuieăpoten at,ăumplutăcuăpropriaă

tr ireăsufleteasc ăaăelevului.ăAşadarăexplorarea lumii operei - creat ăprină

limbaj - seă realizeaz ă treptat,ă nuă prină parafrazareaă banal ă aă con inutuluiă

sauă disec iaă steril ă aă expresiei,ă şiă prin racordarea sensibilit ii,ă

experien ei,ă cunoştin elor,ă imagina iei elevilor la universul afectiv-

intelectiv al poeziei.

Desprindereaă temeiă esteă opera iaă careă trebuieă efectuat ă dup ă

însuşireaămaterialuluiăconcretă- sensibil operei.ăApoi,ătemaătrebuieăintegrat ă

înăuniversulăliricăalăpoetului,ăcâtăşiăînăistoriaăliterar .

Procesulărecept riiăpoezieiăseăîncheieăcuăreluarea lecturii poeziei.

2.2 RECEPTAREA OPERELOR EPICE

Într-oă defini ieă elementar ă şiă cuă totulă general ,ă genulă epică cuprindeă

totalitateaăopereloră careă con inăo nara iune.ă Într-oă formulareămaiăadecvat ,ă

opereleă epiceă comunic ă cevaă despreă universulă înconjur tor,ă raportat la

sufletul omenesc, în mod mediat,ă adic ă prină mijlocireaă uneiă povestiri,ă

în eleas ăcaăsuccesiuneădeăevenimente,ăcaăordineăfictiv ,ăcareăd ăiluziaăvie ii.ă

Prinăurmare,ăautocomunicareaădirect ,ăelementădefinitoriuă înăopereleă lirice,ă

las ă locă înă opereleă epice,ă uneiă alteă modalit i,ă şiă anumeă comunic riiă

deghizate, elementul mediant constituindu-l ună lan ă de fapte, evenimente

puseă peă seamaă unoră oameniă imaginari,ă careă poart ă numeleă generică deă

personaje.

Împrumutând o expresie a lui E.M.Forster,ă putemă spuneă c ă

nara iuneaăesteă"ăcoloanaăvertebral "ăa operelorăepice.ăE.M.Forsterădefineşteă

genul epic astfel: „povestireaăînseamn ănarareaăvie iiăînătimp",ănarareaăunor

13

evenimente aranjate în succesiuneaă loră temporal .ă Insistând asupra

tr s turilorădeăstructur ăaleăoperelorăepice, eviden iemă faptulăc ănara iuneaă

esteă oă unitateă structural ă alc tuit ă dină dou ă elementeă fundamentale:ă fabula

(histoire)ă şiă subiectulă (discours), separabile numai teoretic, din

considerente metodologice. Fabula este „istoria"ăpropriu-zis ,ăceeaăceăs-a

întâmplat în mod efectiv; subiectul sau discursul este modul de prezentare a

„istoriei",ă felulă înă careă cititorulă iaă cunoştin ă deă celeă întâmplate,ă tehnicaă

narativ ă prină careă seă faceă vizibil ă prezen aă autorului.ă Sintetiz m în cele ce

urmeaz ă observa iileă esen ialeă privindă acesteă aspecteă aleă nara iunii,ă careă

conduc la prefigurarea unui model al structurii epice.

1. Povestirea ca istorie comport ădou ăcompartimente:

a. Logicaăac iunii areălaăbaz ăsuccesiuneaăaătreiămomente:

- enun area posibilit iiăconduiteiăsauăaăevenimentului;

- conduita sau evenimentul ca acte;

-rezultatul atins.

Împreun ,ă acesteă momenteă alc tuiescă unitateaă deă baz ă (nucleul)

oric reiă povestiri.ă Asemeneaă tipuriă deă secven eă narative sunt: contractul,

greşeala,ăsarcina,ăprotec ia,ăcapcanaăetc.,ăcareăprinăcombinare,ăpotădaănaştereă

laănara iuniăcomplicate.ăEleăseăpotălegaăprinămaiămulteăprocedee:ăînl n uirea,ă

încastrareaăunaăînăcealalt ,ăsauăprinăcombinareaăînl n uiriiăcuăîncastrarea.

Dezvoltareaăac iuniiă concretizat ă înă celăde-al doilea moment, poate duce la

dou ăprocese:

- de ameliorare, cu etape ca: îndeplinirea sarcinii(mijloace, obstacole),

interven iaăaliatului,ăeliminarea adversarului(ăpeăcaleăpaşnic ,ăintimidare,

oriăprinălupt ),ăretribu iaă(recompens ,ăr zbunare);ă

- deădegradareă(ăcareăpoateăurmaăîncheieriiăuneiăamelior ri),ăprovocat ădeă

oăgreşeal ,ăoăobliga ie,ăsacrificiulăvoluntar,ăagresiuneaăsuferit .

14

Acesteăproceseăsuntăalternative,ăputândăs ă seăsuccead ădeămai multe

oriăînăcadrulăaceleiaşiănara iuni.ăEle ducălaăceleădou ăfinaluriăposibile:ătragică

şiăhappy-end.

b. Personajeleă şiă raporturileă dintreă eleă seă definescă în func ieă deă

participareaă laă unulă sauă altulă dină celeă dou tipuri de raporturi:

combativeăşiăsolidare.

Primulătipăgenereaz ăconflictul,ăcareăseăanuleaz ăprinăeliminareaăunuiaă

dintreăcombatan i.

Aşadar,ă povestireaă caă istorieă sauă fabulaă reprezint totalitatea

evenimentelor „înăleg turaălorălogic ătemporal-cauzal ”. Ideea de cauzalitate

implicat ăînăfabul ăpoart ănumeleădeăintrig .

Aceasta nu este deci integrală sinonim ă cuă povestireaă caă

„istorie”.Raporturile dintre personaje, la un moment dat, se constituie în

situaţie, fabula înfiripându-seăprinătrecereaădeălaăoăsitua ieălaăalta,ăcaăurmareă

a luptei (intrigii).ăFiindămodulădeădesf şurareăaăluptei,ăintriga este o parte a

povestiriiăcaă„istorie”.

Pentruă receptareaă leg turilor temporale ale fabulei, esteă suficient ă

curiozitatea. Receptareaă leg turiloră cauzale,ă adic ă aă intrigii,ă presupuneă

inteligenţă şi memorie. Observa iileăsuntăgeneratoareădeăsugestiiăinteresanteă

pentruăprocesulădeă receptareă aăopereloră epiceă înă şcoal ,ămaiă alesă înă ceeaăceă

priveşteărela iaădintreăactulărecept riiăşiăparticularit ileăpsihiceăaleăeleviloră

la diferite vârste. în marile opere epice, intriga seăofer ăcaăsurpriză, iar în

actulărecept rii,ăeaăesteăstimulatoare, incitând plăcerea lecturii. Receptorul

resimte rezultatul luptei, fieăc ăeădureros,ăfieăc ăeăcomic, ca o eliberare.

Asamblareaă p r iloră uneiă intrigiă seă realizeaz ă prină paralelism ca

procedeuădeăbaz ,ăcareăcunoaşteăîns ăcâteva subvariante: antiteza, gradarea,

15

repetiţia, ceeaă ceă indic ă schemaă organiz riiă elementeloră componenteă aleă

nara iunii,ăsauăcompoziţia, folosind un termen mai vechi.

Nuătoateăopereleăepiceăcon inăoăintrig ăînăaccep iuneaădeăpovestireă

dominat ă deă ideeaă cauzalit iiă obiective.ă Epicaă modern ă esteă refractar ă

intrigiiătradi ionale,ăaducândăaltcevaăînăloc,ăaşaăcumăîncearc ăs ăfac ăAndre

Gideă înă „Les Faux Monnayeurs” (Falsificatorii de bani). Înă operaă citat ,ă

întâlnimă fragmenteă deă intrig ă deă tipă logică şiă obiectiv,ă dară nuă acesteaă suntă

centrulăoperei,ciătentativaăscriitoruluiădeăaănuăîncercaăs ăconduc ămaterialulă

epic,ădeăaăseăl saăcondus,ătransportatădeăacestămaterial,ăînădorin aădeăaăfugiădeă

plan,ădeăschem ăşiăaăseăsupuneăsubconştientului.

Constat rileă privindă intrigaă deă tip logică şiă obiectivă şiă intrigaă labil ,ă supus ă

impulsurilorăinconştientului,ănuătrebuieăneglijateăînăanalizaăşcolar a operelor

epice,ă maiă alesă cândă esteă vorbaă despreă receptareaă unoră crea iiă dină epicaă

modern ,ăcuăprofundeăimplica iiăpsihologice,ăaparentăf r ăintrig .

2. Povestirea ca discurs este modul de prezentare a evenimentelor istoriei,

totalitatea procedeelor comunic riiă narative,ă careă facă vizibil ă prezen aă

autorului.ăAcesteăprocedeeăseărefer ăla:

A. Viziunile naraţiunii, careăindic ăpunctulădeăvedereădinăcareăpoateăfiăspus ă

oăpovestire,ăcuăalteăcuvinte,ărela iaăînăcareăscriitorulăseăafl ăcuănara iunea,ăcuă

lumeaăfictiv ăaăoperei. Seăpotăconstataăurm toareleăsitua ii:ă

- narator>personaj, autorulăesteăomniscient,ăpersonajeleăîiăsuntălaădiscre ie,ă

cumăseăvedeăînăpovestireaăromantic ;

- narator=personaj, autorulă ştieă totă atâtă câtă şiă eroiiă s i,ă caă şiă înă cazulă

realismului obiectiv;

narator<personaj, autorulă eă ună "martor"ă careă povesteşteă numaiă ceeaă ce

„vedeăşiăaude”,ăf r ăaăsondaăconştiin a personajului,ăcaăînăprozaămodern .

16

B. Modurile povestirii, careăsuntănara iunea,ăînăaccep iuneaătradi ional ăaă

termenului( deămodădeăexpunere)ăşi reprezentarea ( dialogul), îmbinate în

dozeă variabile,ă înă cadrulă aceleiaşiă opere.ă Prină îmbinareaă viziuniloră şiă a

modurilor povestirii se ajunge la stilul panoramic sau stilul scenic.

C. Timpul naraţiunii, care e altul comparat cu celă ală istorieiă şiă eă

implicată înă ordineaă combin riiă situa iilor, episoadelor, frazelor. Discursul

narativ poate respecta stricta cronologie a evenimentelor, cum vedem, de

pild ,ăîntr-oăoper ăcaă"Fra iiăJderi"ădeăMihailăSadoveanu.

D. „Morala” degajată de operă (numit ă cuă ună termenă maiă vechi,ă

tendinţa), careă reflect ,ă implicit,ă concep iaă general ă aă scriitoruluiă asupraă

vie ii.

Considera iileădeăpân ăacumăprivindămodelulădiscursuluiănarativătrebuieă

corelate, în cadrul analizei literare şcolare,ă cuă alteă perspective teoretice-

metodologice,ă înă func ieă deă particularit ileă fiec ruiă textă epică înă parte,ă deă

sarcinileăeduca ieiăesteticeăprinăintermediulăliteraturii,ădeăstadiulădezvolt riiă

receptivit iiăliterareăaăelevilor.

2.2.1 Explicarea şi interpretarea textului epic

a) Orizontulădeăaşteptareăalăelevilorăşiădescifrareaătextului.ă

Lecturaă textuluiă înă fa aă eleviloră nuă esteă decâtă oă fereastr ă deschis ă spreă

explicareaăşiăinterpretareaălui.ăDeăobicei,ătextulăcon ineăimagineaăimplicit ăaă

cititoruluiă „ideal”,ă aşaă cum l-a imaginat autorulă respectiv,ă con ineă

„aştept rile”ă lectorului,ămaterializateă înă „spa iulădeă joc” careă difer ă deă cel

întâlnit în lecturile anterioare. Orizontulă deă aşteptareă ală cititoruluiă „real”

poateăfiădiferită fa ădeăalăceluiă"ideal",ă înă func ieădeămentalitateaă şiă fondulă

17

luiădeă lectur ,ădeăexperien aădeăvia ă şiăputereaădeăp trundereă înăstructuraă

fic ional .

Seă ştieă c ă oriceă elevă careă ascult ă sauă citeşteă pentruă primaă dat ă oă

oper ă literar ,ă aşteapt ă cevaănou,ă necunoscut,ăcevaănemaiîntâlnit,ăaşteapt ă

un text frumos, elegant am putea spune, cu un limbaj deosebit. Unii copii

obişnui iăcuă„peripe iile” din basme, din romanele istorice sau de aventuri,

aşteapt ă astfelă deă evenimenteă narative.ă Aşadară lecturaă seă desf şoar ă subă

ap sareaă aştept riloră diverseă aleă cititorilor,ă împlinindă sauă nuă dorin eleă

acestora.

Se pune întrebarea : ce-lă intereseaz ăpeă cititorulă elevă cândădeschideăoă

carteăsauăcândăasist ălaăprimaălectur ăaătextului,ăf cut ădeăprofesor?

Motiva iileăpotăfiămaiămulteăşiădiverse:

-numele scriitorului, cunoscut din alte texte ale acestuia sau tocmai

necunoaştereaălui;

-genulădeăoper :ăromanădeăaventuri,ănuvel ăfantastic ,ăpoezieăfilozofic ,ăetc.

-tematicaăneobişnuit ă(explorareaăunorăuniversuriăS.F.,ăş.a.)

-„colec ia"ădinăcareăfaceăparteăcartea:ămituri,ălegende,ăenigme;

-titlulădeosebităalăc r ii;

-coloritul copertei;

-dorin aă deă aă g siă ună personajă care,ă prină conduit ă şiă tr s turiă

caracterologice, poate fi luat ca model formativ, oferindu-iă linişteaă

sufleteasc ăpeăcareănuăaăg sit-oăînărealitateaăînăcareăvie uieşte cititorul.

Desigur,ă „orizontulă deă aşteptare” poateă fiă derutantă şiă nebulosă dup ă

primaă lectur ,ă îns ă treptat,ă elă poateă fiă identificată prină opera iileă careă

urmeaz .ă Noileă manualeă numescă acesteă activit iă fieă observarea,ă

descifrarea, explorarea, fie interpretareaătextului.ăNuăseăpotăpuneăgrani eăfixe

întreăacesteăopera ii.ăDeămulteăori copiii de gimnaziu suntăinvita iăs ăg seasc ă

18

eiă înşişiă cevaă specific din textul citit. Astfel, autorii de manuale folosesc

imperative de acest gen: descoperi i,ă folosi i-v ă cunoştin ele, aminti i-v ,ă

exprima i-v ă p rerea,ă compara i,ă verifica i-v ă cunoştin ele,ă completa i-v ă

cunoştin ele,ă imagina i-v ăoă întâmplareăsauăunăpersonajăasem n torăcuăceleă

întâlnite în lecturile din manuale. Acesteăactivit iă desf şurateă independentă

de c treăelevi sunt utile,ădarănumaiădac ăeiăsuntăînăstareăs ăr spund ăeficientă

sarcinilor respective.

Prină urmareă descifrareaă textuluiă laă claseleă gimnazialeă înseamn ă aă

în elege,ăaăp trundeăşiăaădecodificaă laă diferiteăniveleăsemanticaăşiăstilisticaă

operei respective, a deveni comprehensiv.

Întreb rileăpuseăelevilorădup ăprimaălectur ănuătrebuieăînmul iteăşiăniciă

îndep rtateădeătext.ăDup ăcitireaăunuiătextănarativ,ăîntreb rileăvorăvizaăspa iulă

şiătimpulăîntâmpl rilorănarate,ăpersonajeleăprincipale.

b) Identificareaă cuvinteloră şiă expresiiloră necunoscute:ă modalit iă deă

exprimare. Explicarea cuvintelor necunoscuteădină lecturaă ceă seă analizeaz ,ă

seăefectueaz ălaăaădouaăcitireăaătextului,ădeăc treăeleviă,ăprinăcitireaăînălan ăsauă

peăunit iă logice.ăDeămulteă oriă areă loc paralel cu comentarea fragmentelor

cititeă şiă alc tuireaă planuluiă deă idei.ă Aceastaă cândă operaă eă deă mic ă

dimensiuneăşiăseăstudiaz ăînălimiteleăuneiăsingureălec ii.

Cândă eă predat ă înă dou ă sauă treiă ore,ă explicareaă cuvinteloră seă faceă

întotdeaunaă înă primaă or , iar planul de idei în a douaă or .ă Oă cerin ă

obligatorieă pentruă explicareaă unuiă cuvântă esteă în elegereaă sensuluiă dină

context, apoi discutarea altor sensuri pe care le mai poate avea în alte

împrejur ri.ă Explicareaă areă menireaă s ă uşurezeă receptivitatea textului.

Loculăaplic riiăfiec ruiăcuvântăseăstabileşteădeăc treăprofesorăînăfunc ieădeă

gradul de dificultate ce-lă reclam ă pentruă explicareaă şiă re inerea lui din

19

partea elevilor. Înăanumiteă situa iiă seă recomand ă explicarea titlului operei,

opera ieăcareăpoateăprecedeăetapaăcitiriiămodelăaătextului.

Cuvintele pe care le întâlnesc elevii în lecturile din manualele

alternative pot fi grupate în mai multe categorii: arhaisme, neologisme,

cuvinteădinăvorbireaăpopular ăşiădialectal ,ătermeniătehnici.

Prină explicareaă tuturoră categoriiloră deă cuvinteă suntă necesareă exerci ii

variate, cu sinonime, antonime, omonime, paronime. Integrarea lor în

propozi ii,ăcompuneri,ăeseuri,ăvorăduceătreptatălaăformareaădeprinderiiăde a

le folosi corect atât în vorbireă câtă şiă înă scriere.ă Astfel, manualele

alternativeă auă adusă îmbun t iri serioase: unele cuvinte sunt explicate în

subsolulăpaginii,ăalteleăînămiculădic ionarădeălaăsfârşitulăloră.

c) Focalizareaăesteăînc ăunătermenărecentăintratăînăvocabularulăcelorăcare

seăocup ăcuădidacticaăliteraturi. Primitălaănoiădinălimbaăfrancez ,ăelătindeăs ă

acopereăunăspa iuă„mişc tor"ădinăprocesulărecept rii.ăPrinăfocalizare multe

cadre didactice în elegăconcentrareaăaten ieiăelevilorăspreăunăaspectărestrânsă

din opera ce trebuieă receptat . Astfel, metodologic, focalizarea este

considerat ăoăopera ieăceă ineădeădirijareaăînv rii.

d). Timpulăşiăspa iulănara iunii.

Înc ă dină clasaă aă V-aă eleviiă înva ă c ă nara iuneaă esteă ună modă deă

expunere prină careă seă povestescă fapteă şiă întâmpl ri.ă Dac ă termenulă deă

povestire are uneori un sens restrâns, numindu-se prin el o specie a genului

epic,ă celă deă nara iuneă areă ună sensămaiă larg,ă pentruă c ă înă calitateaă luiă deă

mod ce expunereăîlăg simănuănumaiăînăpovestire,ăciăşiăînănuvel ,ăînăschi ,ăînă

roman,ăfabul ăşiăchiarăînăgenulădramatic.

e). Întocmirea planului de idei.

Alc tuireaăplanuluiădeăideiăalătextuluiăliterar este un procedeu des întâlnit la

claseleă gimnaziale.ă Elă areă dubl ă însemn tate:ă constituieă ună ghidă pentruă

20

comentariulă literară ală eleviloră şi,ă totodat ,ă prină elă seă preg teşteă şiă seă

adânceşteă receptareaă con inutuluiă textuluiă receptiv.ă Deă aceeaă calitateaă

relat riiăcon inutuluiădepindeădeăjuste ea împ r iriiătextuluiăînăunit iălogiceăşiă

de formularea componentelor planului. Eleviiăsesizeaz c ătextulăesteăformată

dinămaiămulteăenun uriăgrupateăîntr-un paragraf, într-oăunitateălogic ăalăc reiă

con inutăexprim ăoăideeăprincipal .

Ideile principale dintr-ună textă formeaz ă planulă simplu.ă Unuiă textă

predominant narativ i seăpotriveşteăună planădeăideiăsubăformaăunorăpropozi iiă

enun iativeăcareăseăpotăcontinuaăunaăpeăaltaăşiăpotăfiăcuăuşurin ădezvoltateăde

elevi.ăIdeileăplanuluiăsimpluăpotăfiăredateăşiăsubăformaăunorătitluri.

Planul simplu de idei este utilizat cu predilec ieăînăclaseleăa V-aăşiăaă

VI-a.ăDup ăceăeleviiăs-auăobişnuităs ădelimitezeăp r ileămariăaleăunuiătextăşiă

s ădescopereăideeaăfiec ruiăfragment,ăpeăcareăs ăoăformulezeăcâtămaiăclar şiă

concis,ă profesorulă îiă vaă înv aă peă eleviă s ă întocmeasc ă ună plană complex,ă

dezvoltat. Acesta cuprinde pe lâng ideile principaleă şiă peă celeă secundare.ă

Cu ajutorul planului dezvoltatăeleviiăp trundăînăprofunzimea operei literare,

pentru c ă ideileă secundareă lumineaz ă aspecte,ă nuan eă dină textă careă auă fostă

doarăenun ateăprinăideileăprincipale.

Ideileă secundareă prezint detaliiă relativă laă timpulă şiă spa iulă

desf şur riiă evenimentelor,ă laă ac iunileă personajeloră şiă laă împrejur rileă înă

careăacesteaăac ioneaz .ăAceast ăactivitateăesteăspecific ăclaselorăa VII-aăşiăaă

VIII-a, dar ea nu trebuie exagerat ăpentruăc ăarăputeaăduceăla împiedicarea

re ineriiăesen ialului.

f). Momentele subiectului.

Înă cazulă nara iunii, eleviiă înva ă ceă esteă "subiectul"ă opereiă literare,ă cuă

momentele luiă principale.ă „Subiectul” este privit ca o totalitate a

evenimenteloră povestite.ă Momenteleă auă ună anumită locă şiă oă însemn tateă

21

aparteăînăevolu iaădurativ ăaăfilonuluiăepic.ăTradi iaăşcoliiăromâneştiăaăimpus

o terminologie pentru aceste momente: expozi iune,ă intrig ,ă dezvoltareaă

ac iunii,ăpunctulă culminantă şiădeznod mântul.ăAl turiădeă aceştiă termeni,ă

noile manualeăalternativeăauăintrodusăal iătermeniăpentruăaceleaşiămomente:ă

situa iaă ini ial ,ă cauzaă careă declanşeaz ac iunea,ă dezvoltareaă ac iunii,ă

dep şireaăsitua ieiădificileăşiăsitua iaăfinal .

Caăexerci iuădeăini iereăînăaceast ăactivitate, odat cu întocmirea planului

deă idei,ă eleviiăvoră fiăangaja iă înă g sirea celor mai potrivite citate din text,

careă s ă ilustrezeă ideeaă planului..ă Pricepereaă deă aă împ r iă corectă înă text în

unit iălogiceăseăpoateăc p taăşiăprinătemeleăpeăcareăprofesorulăleăd ăeleviloră

pentruăacas .

g). Caracterizarea personajelor

Caăprocedeuădidactic,ăcaracterizareaăpersonajelorăl rgeşteăreprezent rileă

eleviloră despreă oameniă şiă despreă rela iileă dintreă ei,ă stimuleaz ă anumiteă

sentimente, contribuie la formareaă conştiin eiă loră morale.ă Din

comportamentulăpersonajelorăeleviiăînva ăceăe bineăşiăceăeăr u,ăceăînseamn ă

s ăfiăcinstit,ădreptăsauădimpotriv ăîngâmfat, ipocrit.

Manualeleă alternativeă procedeaz ă corectă şiă disociativă atunciă cândă

definescă no iunileă deă autor, narator, personaj,ă cititoră pentruă c ă eleviiă deă

multeăoriăauătendin aădeăaăconfunda realul cu imaginarul. De aceea trebuie

f cut ădiferen aăîntre „personalitate istoric ”ăşiă„personajulăliterar”, care este

oă crea ieă aă autorului.ă De multe ori caracterizarea personajului literar se

reduceă laă oă descriere,ă laă oă viziuneă superficial ă asupraă acestuia. Astfel în

clasele mai mari,ă tr s turileă luiă constitutiveă trebuieă extraseă dinămaiămulteă

niveluri ale textului:narative, descriptive, discursive.

h). Încadrareaăînătematic ăşiăspecieăliterar

22

Aceast ă opera ieă esteă oă preocupareă important pentru autorii de

manuale, reprezentândă şiă unaă dină cerin eleă subiectuluiă ală treileaă deă laă

probaăscris ăaăbacalaureatului.ăProfesorii cuăexperien ăîiădetermin ăpeăeleviă

s ă descopereă temaă tratat ă înă nara iuneă şiă s ă argumentezeă încadrarea operei

într-oăanumit ăspecie.ăAcestăprocedeuăvineăs ăclarifice cunoştin eleăeleviloră

cu privire la specificul operelor,ă eiă aplicândă aiciă cunoştin eleă de teorie

literar ăînsuşite.

i).ăReflec iiăasupraătextuluiăstudiat:ăieşireaădinăuniversulăfic ional

Acestăultimămomentăalărecept riiătextuluiăepicălaăclaseleăgimnazialeăaăc p tată

mareăînsemn tateăînămanuale,ădar şiăînăc r ileădeădidactic .

Secven eleădeăacestăfelăseădesf şoar ăsubădiverseăforme:ăprinădiscu iiă-

dezbateri orale, prin scurte activit iă independenteă ,ă prină compuneri,ă

produceriădeă texteă careăvalorific ,ă în alt mod decât cel utilizat în lec iileă

obişnuite,ăcunoştin eleăşiăabilit ileăelevilor.

2.3 RECEPTAREA OPERELOR DRAMATICE

Înăaccep iuneăgeneral ,ăprinăgenădramatică seă în elegeăoăcategorieădeă

opereăliterareăînăaşaăfelăstructurate,ă încâtăs ăpoat ăfiăreprezentateăpeăscen .ă

Înă sensulă strictă estetic,ă no iuneaă desemneaz ă modalitateaă literar ă deă

reprezentareăcareăfoloseşteăcaăunicămodădeăexpunereădialogul.

Chiară şiă înăpieseleămoderne, cum este, de exemplu, "Iona" de Marin

Sorescu, în care conflictele din conştiin ă cap t ă expresieă prinămonologul

scenic, în care este prezent, explicit, numai discursul unuia din

interlocutori,ăcel laltăfiindăprezentănumaiăcaăpretextăimplicat.

Modalitateaă activ ,ă cumă îiă spuneaă Goethe, sauă dramatic ă are multe

elementeă comuneă cuă ceaă epic .ă Înă mândou ,ă comunicareaă estetic ă are un

23

caracter mediat, factorul mediantă esteă ună lan ă deă evenimenteă înă care sunt

antrenateă personaje.ăDeosebireaă esen ial ă const ă înă faptulă c ă înă timpă ceă înă

opera epic ă modulă deă prezentare dominant este nara iunea, în opera

dramatic ăseăfoloseşteăînămodăexclusiv,ădialogul,ăceeaăceăfaceăcaăiluziaăvie iiă

s ăfieămultămaiăputernic ,ăevenimenteleăs ăseăsuccead ăprecipitat.

Operaă dramatic ă înf işeaz ă personajeleă înă ac iune.ă Dramaturgulă

vorbeşteă numaiă prină personajeleă sale.ă Povestitorul poate vorbi despre şi

prin personajeleă sale,ă sauă prină diverseă procedee,ă faceă s ă putemă auziă

personajele sale atunci când vorbesc singure.

Modalit ile epic ă şiă dramatic ă auă înă comun fabula, ca element

structural fundamental , dar se diferen iaz ăîntr-oăm sur ăapreciabil ,ăprină

subiect, adic ăprinătehnicaăfolosit ăpentruăaăprezentaăceleăîntâmplate.

Caă şiă înă opereleă epice,ă fabula dină opereleă dramaticeă areă dou ă

compartimenteă mari:ă oă logic ă şiă oă dezvoltareă aă ac iunii;ă personajeleă şiă

raporturile dintre ele.

Modelul structurii fabulei opereiădramaticeăesteăînăelementeleăluiăesen iale,ă

identic cu acela al structurii fabulei operei epice. Deosebirile sunt de ordin

secundar,ă determinateă deă destina iaă textuluiă dramatic,ă aceeaă deă aă serviă

deliberatăcaăbaz ăpentruăoăreprezentareăscenic ,ăpentruăspectacolulăteatral,ă

unăaltăgenădeăart ,ăc ruiaăîiăesteăcaracteristic sincretismul artistic.

A.ă ă ă Prină urmare,ă elementeleă constitutiveă aleă ac iuniiă opereloră

dramatice sunt:

Expoziţiumea în opera dramatic ăesteă foarteă sumar ,ă reducându-se la

câtevaăsceneăcareădauăinforma iiăgenerale/expozi iunea,ăintriga,ădesf şurareaă

ac iunii,ăpunctulăculminant,ădeznod mântul, privind locul, timpul, în care se

desf şoar ă ac iunea.ă În unele piese, prologul, areă func ionalitatea unei

24

expozi iuni.ăÎnămulteăpiese,ăexpozi iuneaăchiarălipseşte,ăac iuneaăîncepândăcuă

intriga.

Intriga, const ăînăsurprindereaăevenimentuluiăcelămaiăimportant,ămaiă

caracteristicăşiămaiăconving tor,ăsubăaspectulăcauzalit ii înăoperaădramatic ,

pentruă c ă dramaturgulă nuă dispuneă niciă deă spa iu,ă niciă deă timp,ă nici de

tehnicileă narativeă laă îndemânaă povestitorului,ă pentruă aă daă informa iiă

suplimentareădespreăcauzaădeclanş riiăac iunii.

Desfăşurarea acţiunii înă opereleă dramaticeă seă înf ptuieşteă prină

succesiuneaăgradat ă caă intensitateă aăunoră evenimente,ăperipe iiă înă careă suntă

antrena iăprotagoniştiăşiăantagonişti,ăf r ăexplica iile,ăsondajeleădeăconştiin ,ă

digresiunile întâlnite într-oăoper ăepic .ăDesf şurareaăac iuniiă înă teatruăesteă

foarteăstrâns .ăTensiuneaădramatic ăînăacestătipădeăopereăesteădat ădeăst rileă

obsesionale,ă coşmarurile,ă angoasele,ă prină derulareaă mecanic ă aă fluxuluiă

memoriei,ă dinamicaă ac iuniiă fiindă între inut ă deă dialog,ă careă ,deămulteă ori,ă

este incapabil de comunicare.

Punctul culminant, înădramaturgiaă tradi ional ,ăcaă şiă înăopereleăepiceă

clasice,ămarcheaz ămomentulăînăcareărela iileădintreăpersonajeleăantrenateăînă

ac iuneăatingăîncordareaămaxim ,ăprinăiminen aădistrugerii,ăînfrângeriiăuneiaă

dintreăp r i.

Deznodământul, în operele dramaticeă tradi ionale,ă succedeă repedeă

punctul culminant, în cazurile destul de frecvente când nu coincide cu acesta.

Înăpieseleădeăteatruămoderne,ădeămulteăori,ădeznod mântulănuămaiăesteăîn elesă

caăunămomentăterminusăalăfabulei,ăcareăarat ăcineădintreăcombatan iăaăînvins.

B. Cel de-al doilea compartiment al fabulei operelor dramatice,

personajeleă şiă raporturileă dintreă ele,ă urmeaz ,ă caă şiă ac iunea, modelul

structurii epice. Un aspect interesant pe linia elementelor specifice ale acestui

compartiment al operelorădramaticeăesteăstructuraătipologic ăaăpersonajelor.

25

Înă opereleă dramatice,ă personajeleă suntă adev rateă arhetipuri,careă

întruchipeaz ă anumiteă tr s turiă umane:ă zgârcenia,ă l ud roşenia,ă prostia,ă

grosol nia,ăegoismul,ăneîndemânarea,ăipocrizia,ăfrecventăîntâlnite în piesele

deă factur ă clasic ; În dramaturgiaă modern ă contemporan sunt surprinse

atitudiniăexisten ialeăcaăspaimaădeămoarte,ăsentimentulăalien rii,ăoroareaădeă

vidul ontologic.ăPrinăraportareaăpersonajuluiălaăunăanumităcontextăsocialăşiă

uman, prin suprapunereaădintreădatulămoralăşiăcelăsocial,ăseăconstruiesc,ăpeă

caleaă unuiă cunoscută procesă deă reduc ie,ă caractere,ă structurateă caă personajeă

arhetipale.

2.Cel de-al doilea aspect al modelului structurii dramatice, caă şiă înă

cazul structurii epice, este povestireaăcaădiscurs,ăadic ătotalitateaăprocedeeloră

comunic riiăevenimentelorăfabulei.

Spreă deosebireă deă modelulă epic,ă modelulă dramatică ală relat riiă seă

caracterizeaz ăprinăcultivareaăuneiăsingureăviziuni:ănarator=personaj ( autorul

ştieătotăatâtăcâtăştieăşiăpersonajul).

Caă moduriă aleă povestirii,ă modelulă dramatică utilizeaz ,ă înă

exclusivitate, reprezentarea. Mijlocul principal de reprezentare este

dialogul.

Viziuneaănaratorăţăpersonajăseăcombin ăînăoperaădramatic ăcuămodulă

reprezentare, dând stilul scenic. Stilul scenic are doi piloni principali de

sus inere:ăpersonajul,ăcaăimagineăvizual ,ăcaăprezen ăfizic ăşiădialogul, ca

modă dominantă deă comunicareă aă fic iunii,ă aă universuluiă imaginară creată deă

autor.

C. Timpulăreprezent riiăesteăsupusăconven ieiămaiămultăşiămaiăevidentă

înă operaă dramatic ă înă compara ieă cuă ceaă epic .ă Operaă dramatic ă poateă

îmbr işaă diverseă perspectiveă asupraă timpuluiă reprezent rii,ă deă laă timpulă

fizic, ca o mişcareăproiectat ăînăspa iu,ălaătimpul interior, aleăc ruiăefecteăseă

26

r sfrângă nuă numaiă asupraă duratei,ă ciă şiă asupra raporturilor dintre planurile

temporale . Timpulăindividualăesteăperceputăprinăintui iaăintern ăaăduratei.

Viziunea,ămodulăşiătimpulăspecificeăstructuriiădramaticeădetermin un

alt element important al discursului dramatic,ămaiăprecisăalăstiluluiăscenic,ăşiă

anume,ătehnicaăîmbin riiăevenimentelorăînăfluxulădramatic.

2.3.1 Analiza operelor dramatice

Înă receptareaă opereloră dramaticeă trebuieă inută seamaă deă specificulă

acesteia. Spre deosebire de operele epiceădestinateăcitirii,ăpentruăc ăseărefer ă

la un timp trecut, cele dramatice sunt destinate în primul rând scenei,

spectacoluluiă teatrală pentruă c ă seă refer ă laă prezent. Specificul acestora se

vedeăînăreplici,ăînădialoguriăşiămonologuri,ăînă"gesturi"ăverbale,ăînă"ăjoculă

situa iiloră dramatice". Înă general,ă textulă dramatică areă oă structur ă

evenimen ial ă concentrat ,ă pentruă aă seă încadra,ă caă durat ă înă acte, sceneă şiă

tablouri.

Considerat drept cel mai complex gen literar, cel dramatic cuprinde

în structura lui elemente lirice, epice şiă retorice.ăDeă aceeaă seă vorbeşteă deă

dram ăepic ,ăteatruăliric,ăteatruăalăabsurdului.ăŞiăînăoperaădramaturgului,ăfieă

eaădram ,ăcomedie sau tragedie, personajul constituie elementul convergent,

indiceleăesteticăcareăconfirm ădac ăpiesaăesteăizbutit ăsauănu.

Înă analizaă lui,ă personajulă trebuieă raportată laă logicaă ac iunii,ă laă modulă deă

exprimare ( prin replici scânteietoare ori laconice, prin monolog interior sau

prinăsondajeăînăsubconştientulăacestuia).

Ca element distinctiv, personajul din operaă dramatic ă esteă oă natur ă

„dual ”:ă elă esteă actorulă careă accept ă s ă joaceă ună „rol”. Acceptând pentru

27

operaă dramatic ă dreptă criteriuă func ionalitateaă personajului, G. Polti a

compusăurm toareaătipologie:

1. Protagonistul;

2. Antagonistul;

3. Obiectul disputat;

4. Personajulădeăleg tur ;

5. Impulsorul;

6. Personajul instrumental;

7. Corul.

Înă receptareaă estetic ă aă opereiă dramatice,ă cititorulă esteă înclinată s ă

preia un model de comportament oferită deă eroulă deă peă scen ,ă deciă operaă

dramatic ă areă oă influen ă sigur ă înă educareaămoral-estetic ă aă spectatoriloră

tineri.

LaăsfârşitulăclaseiăaăXII-aăeleviiăarătrebuiăs ăaib ăcunoştin eleănecesareă

pentruăaădistingeăoădram ă realist ădeăuna naturalist ,ă oădram ădeă ideiădeăoă

parabol ,ăoădram ădocumentădeăunaăaăabsurdului.

28

3.EXEMPLE PRACTICE UTILIZATE LA ORELE DE

LIMBAăŞIăLITERATURAăROMÂN

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a IX- a Titlulălec iei: Romanul . Nicolae Filimon – Ciocoii vechi şi noi sau ce naşte din pisică şoareci mănâncă

Tipulălec iei: formareădeăcompeten eăşiăabilit iăă(ăinterpretareăşiăanaliz ă) Obiectiv special: cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor raportată special

asupra universului operei epice şi a tipologiei literare ilustrate Obiectiveăopera ionaleă: a) cognitive :ăLaăsfârşitulăorei,ăeleviiăvorăfiăcapabili:

1) s ăidentificeăelementeleăcompozi ionaleăaleăoperei 2) s ărecunoasc ătemaăoperei 3) s ăprezinteăsubiectulăromanului 4) s ăcaracterizezeăpersonajul principal 5) s ăeviden iezeătehnicileănarativeăfolositeădeăautor 6) s ăreliefezeăparticularit ileăartisticeăaleălimbajuluiăautorului 7) s ăargumentezeăc ăromanulă,,Ciocoii vechi şi noi" este un roman de tip

realist b) afective : Laăsfârşitulăorei,ăelevii vor fi capabili :

1) s ădovedeasc ăreceptivitateăafectiv-intelectual ăfa ădeăsubstan a social-istoric ăaănara iuniiăluiăNicolaeăFilimon.

2) s -şiăfixeze,ăpreferen ial,ăaten iaăasupra unor fragmente din romanulă„Ciocoii

vechi şi noi"ăşiăs -şiămotivezeăpreferin ele 3) s ăfacilitezeătransmitereaănoilorăinforma ii

Resurseăeduca ionaleă: a) Textulăliterară„Ciocoii vechi şi noi" disponibil în manualul Ed. Art,2005 b) Cabinetulăădotatăcuămese,ăpentruăactivitateaăpeăechipeăşiăcu materialul didactic support

necesar pentruălec ieă

Strategiaădidactic : a) Metodeăşiăprocedee:ălecturaăexpresiv ăaăunorăfragmente, conversa iaăeuristic ,ă

înv areaăprinădescoperire,ăproblematizarea

29

b) Formeădeăorganizareăaăactivit iiăeleviloră:ăactivitateaăfrontal , îmbinat ăcuăactivitatea independent ăpeăgrupe

c) Mijloaceădeăînv mântă:ă„Limba şi literatura română", manuale pentru

clasa a IX-a şi a X-a, 2005, Art ,ăautori:ăAdrianăCostache,FlorinăIoni ,AdrianăS voiu,ăscheme cu aspecte structurale ale textului comentat,ăfişeădeălucru

Resurse materiale:ămaterialăbibliografic,ăvolumeădeăproz ,ă Resurse procedurale:ăproblematizarea,ăanalizaă litarar ăcomplex ,ăconversa iaăeuristic ,ădezbaterea; Metode de evaluare:ăvalorificareaă r spunsuriloră eleviloră înădiscu ie,ă feed-back raportat elevilor, autoevaluarea, nota; Bibliografie:

• GeorgeăC linescu.ă„Istoria literaturii române de la origini până în prezent", Ed. Minerva, Bucureşti,1972 ;

• ViorelăCosma,ă„Nicolae Filimon " , Ed. Eminescu,ăBucureşti,ă1966;

• Tudor Vianu, ,,Arta prozatorilor români”, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1970

• Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul

românesc,ăEdituraă100+1ăGRAMAR,ăBucureşti,ă1998

• RaduăG.ă eposu,ăViaţa şi opiniile personajelor, Editura Cartea româneasc ,ăBucure ti,ă1983

• Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

SCENARIUL LECTIEI

Momente

şiăobiective

opera ionale

Timpul

Con inutulălec iei

Strategii didactice

Probe de

evaluare

Probleme principale

Probleme secundare

Forme

de org. a

înv rii

Resurse

materiale

Resurse

procedural

e

Moment organizato-ric

1’

Salutul, verificareaăprezen eiăelevilor,ăscur ăconversa ie

frontal

conversa ie

EVOCARE

Construirea ancorelor Anun areaăăobiectivelorănoiiălec ii

1’ 2’

1’

Definirea romanului, gen proteic.Apari iaă romanuluiă caă specieăliterar ăînăEuropaăşiăla noi. Marcareaăevolu ieiăprozei scriitorului Nicolae Filimon de la nuvela romantic ă laă ceaă realist ă şi,ă apoi,ă laăroman Importan aă momentuluiă 1863ă pentruăliteraturaăepic ădeăamploareădeălaănoi

Definirea romanului ca sistem deă rela ii : intrinseci ( între planuriăepice,ă temeăşiămotive,ăp r i,ă capitole,ă personaje,ăetc.), respectiv extrinseci ( cu realul, cu alte opere, etc.) Tema categoriilor umane vizateă şiă aă tr s turilorăspecifice acesteia, elevii folosindă atâtă cunoştin eleădobândite în cadrul orelor deă istorie,ă educa ieă civic ,ădar, mai ales, impresiile de lectur ăpeăaceast ătem .

Frontal

expunere explica ia, conversa ia frontal ,

Conversa ie Problemati-zare

Ce este romanul ? Ce opere a semnat în epoca postpaşoptist ă Nicolae Filimon ? Cumăşi-a împ r ităautorulămaterialul epic din romanul

31

lectura selectiv

propus spre analiz ă?

Constitu-

irea

sensului

1’ 4’

4’

Propunerea unor teme de lucru folosindăfişe/texteăsuportă(v.ăanexa) Restabilirea raporturilor dintre fragmenteleăselectateăşiărestulăromanului Raportul textului cu realul – analiza moduluiăînăcareăfic ionalulăseăraporteaz ălaărealitateaăfactual :

romanul obiectiv : transfigurarea realului în ordineăfic ional ;

Tipologiaăliterar ăvizat ăslujeşteăunuiăscopăartisticăînăperioada de dinaintea r zboiuluiădeăindependen ,ădeschizând drum realismului în literatura noastr ,ădeşiăepocaăromantic ăeraăînăplin ăafirmare Mul iădintreăscriitoriiăromâni au prezentat în opereleălorăatmosferaăşiăepoca, preferând, în acest sens, fiziologia, ca mijloc de a tipologiza personaje desprinse din modele general umane. Costache Negruzzi, creatorul nuvelei istorice româneşti,ăaăprezentat diferite ipostaze umane ale

Frontal Frontal Frontal

Texte suport Volume de

Conversaie

Conversaie

Conversaieăeuristic

Preciza i locul, timpul si personajele participante?

Analiza iăatitudinea lui DinuăP turic ăînătimpul întâlnirii cu Andronache Tuzluc. Preciza iădac ăstarea de spirit a personajului se modific ăpeăparcursul întregiiăsecven eăşiăc ruiăfaptăiăseădatoreaz .

Face iăaprecieri asupra atitudinii lui DinuăP turic ă

32

Constitu-

irea

sensului

Constitu-

irea

4’

5’

5’

Structuraăşiăcompozi iaăromanului Instan eleănarativeăşiăraporturileădintre ele

aceleiaşiăepoci.ăIonăGhica, înăaceeaşiăperioad ăpostpaşoptist ,ăprezint ăimaginea provincialului adaptat (adaptabil) mediului citadin, similar cu ceea ce se scrisese anterior. Nicolae Filimon dezvolt ăoarecumăaceeaşiătem ăînăromanulă„Ciocoii

vechi şi noi… ", accentuând anumite aspecte caăs ăcreezeăimagineaăclar ăaăarivistuluiăînăliteratur . Compozi ieă circular ,ă dup ăcum au observat studiind romanul,ă ă c ciă seă deschideăcu o Dedicaţie,ă urmat ă deăun Prolog şiă seă încheie,ăevident, cu un Epilog, special regizat pentru a surprindeă aceleaşiăpersonaje cu care iau contact în Prolog. Diferen eleă dintreă debutulăsi finalul operei. Elevii

frontal frontal Frontal

proz Material bibliografic Portofoliile elevilor

Problemati-zare Conversaieăeuristic Dezbatere

pusăfa ăînăfa ăcu Andronache Tuzluc.

Ce impact are asupra protagonistului operei vestea ob ineriiăceleiămai umile slujbe la curtea postelnicului?

Ce sentiment nutreşteăDinuăP turic ăatunciăcândăîşiăvedeăpentru prima oar ăc m ru a?ăCumăexplica iăindiferen aălui?

Care este baza eroului pentru a-şiăpuneăplanurile în aplicare?

Ce rol are chera Duduca în planurile aspirantului la

33

sensului

10’ 4’

Analizaărezolv riiăsarcinilorădeălucru

Vorbirea oamenilor simpli

dinăromanăesteăcaracterizat ăprinăoralitateă„…şi m-a lăsat pe drumuri, nu l-ar mai lăsa de la inimă”,ă„Ba am dat, da-l-ar prin

precizeaz ă c ă dină tân rulăumilăşiăs racăsositălaăcurteaălui Andronache Tuzluc, Dinuă P turic ă devineă unăciocoi autentic, osândit în celeă dină urm ă laă moarteăpentru faptele sale reprobabile. Focalizare O (neutr )ă înăromanul obiectiv, respectiv Personajul – în raport cu naratorul ; -modalit iădeăcaracterizare a personajului ; -moduri de expunere: nara iunea,ădescrierea,ămonologul, dialogul

Procedeul artistic cel mai frecventăînăroman,ăşiăcareăeste specific romantic, este antiteza.

Volume de proz Material bibliografic

Conversaieăeuristic Problemati-zare

înavu ire?ăDarăchir Costea Chiorul bogasierul?

Cum realizeaz ăautorul radiografia lumii corupte a epocii? Exemplifica iătitluri de capitole expresive din acest punct de vedere!

Ipocriziaăşiăinfatuarea protagonistului seăr sfrângănuădoar asupra str inilor,ăciăşiăasupra celor apropia i,ădeăexemplu, asupra propriuluiătat ă .Explica iăatitudinea

34

Constitu-

irea

sensului

târg cu nasu tăiat”.ăÎnărest,ăvorbireaăşiăcurgereaăfrazeiăesteălucrat ăliterar,ăînăsensăclasicist.

Invita iiăosp uluiădeălaăciocoiulăvechiăsuntăboteza iăsatiric ca în

Descrierileădeănatur ăsuntăpu ine,ădarăatunciăcândăscriitorulănuăcomenteaz ăăceleăobservate,ădup ăclişeulăromantic,ăfaceădescrip iiămai ales din mediul citadin sau de interioare cu notarea minu ioas ăaăam nuntuluiăcaracteristică(manier ăbalzacian ),ăcumăeste în primul capitol, descrierea camereiăluiăP turic

expunere

Individu-

al.

Manualul Material bibliografic

Conversaieăeuristic

erouluiăfa ădeăacesta, când este izgonit din noul palat al proasp tuluiăîmbog it,ăfiindăaruncat pe sc riăîn jos.

Identifica iăpeătext cele trei etape din evolu iaăparcurs ădeăerou:ăslug ,ăăînavu it-tr d torăşiăocnaş.

Cum

explica iăultimaăipostaz ăaăeroului din perspectiva aplicabilit iiăunor elemente deăestetic ă

35

Constitu-

irea

sensului

4’

comediileăluiăAlecsandri:ăsp tarulăDimacheăPingelescu,ăc m raşulăStamate Birlic, paharnicul Dumitrache-Mână-Lungă şiăbaronul Nichita Calicevski sau Neagu Rupe-Piele.ăRemarcabil ăesteăşiătoponimiaăsimbolist .ăMoşiileăluiăTuzlucăseănumescăPlânsurile, Chinuielile, Răsucita

Limbajul operei Numele protagonistului, semnifica ii.

Problemati-zare

literar ? Da i o

semnifica ieăsfârşituluiăcelorătrei personaje principale!

Preciza iă

modalit ileăimportante de prezentare a protagonistului operei, în diverse circumstan e!ă

Reflec ie

4’

Reactualizarea ancorelor ; completareaăplanuluiădeădiscu ie :

Frontal

Care au fost principalele

36

Tema pentruăacas

Demonstra iă c ă romanulă ,,Ciocoii

vechi şi noi“ăesteăunăromanărealist.

conversa ie

probleme pe care le-am discutat ast zi ?

PROIECT DIDACTIC

Subiectulălec iei: Nichita St nescuă–„Leoaică tânară, iubirea”

Tipul lectiei:ămixt

Obiectiveăopera ionale:

Laăsfarşitulălec iei,ăeleviiăvorăfiăcapabiliăs : - s ăenumereăătr s turileăcurentuluiăneomodernist;

-s ăîncadrezeătextulăînăuniversulăpoeticăalăluiăNichitaăSt nescu;

-s ăprezinteăsemnifica iaătitluluiăacesteiăpoezii;

-s ăidentificeăprincipaleleăsecven eăaleătextuluiăurm rindăsemnifica iile;

-s ăidentificeătemele,ămotivele,ăconceptiaădespreălumeăînătextulăstudiat;

-s analizezeătextulăpoeticăurm rindăăcuvinteleăcheieăşiăcâmpul semantic;

-s ăstabileasc ăparticularit ileăstilistice,ătopicaăşiăversifica ie;

STRATEGIAăDIDACTIC ă:

A) METODEăŞIăPROCEDEE:ă- problematizarea,ăconversa iaăeuristic ,ă

exerci iul,ă explica ia,ă analizaă stilistic ,ă lecturaă expresiv ,ă lecturaă

selectiv ,ăbrainstormingul;

B) FORMEăDEăACTIVITATE:ăfrontal ,ăindividual ;

C) MIJLOACEă DEă ÎNV MÂNT:ă laptop,ă video-proiector, ecran

proiec ie,ăînregistr riăaudioăşiăvideo,ăpptă–uri,ăfişeădeălucru;

D) RESURSE: - psihice:ă capacitatileă normaleă deă receptareă şiă înva areă

ale elevilor de clasa a XII-a;

- temporale: 50 min.;

38

- bibliografice:

1. Parfene, Constantin Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,

EdituraăPolirom,ăIaşi, 1999

2. Goia, Vistrian Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

3.ăCr ciun,ăCorneliuăMetodica predarii limbii si literaturii române în gimnaziu si

liceu, Editura Emia, Deva, 2004

4.ăVulpeş,ăL cr mioara Alchimia textului poetic, Editura Versus;

5. Parfene, Constantin Teorie şi analiză literară, Edituraăştiintific ,ăBucureşti,ă1993

6. Piru, Al. Istoria literaturii române de la început pâna azi, Editura Univers, Bucureşti,ă1981

SCENARIUL DIDACTIC

ETAPELE

LEC IEI/ăTIMP

CON INUTULăLEC IEI STRATEGII

DIDACTICE

EVALU

ARE

Moment

organizato

-ric

(2 min.)

Pregatirea elevilor pentru sustinerea, în bune conditii, a

activitatii ; distribuirea materialelor necesare;

Captarea

aten iei

(2 min.)

-verificarea temei pentru acas ; conversa ia, frontal ;ăă

Enun a-

rea temei

şi a

obiectivelo

r lectiei

(1 min.)

-seă enun ă temaă şi obiectivele, trasându-se, astfel, firul

lec iei ;

-seăprezint sarcinileădeăînva are:

analizareaăunuiătextăpoeticăceăapar ine lui Nichita Stanescu –

Leoaica tânara, iubirea – eviden iindărela ia dintre continutul

deă sentimenteă şiă ideiă şiă formaă artistic ,ă dintreă tematic ,ă

39

motiveăşi mijloaceleădeărealizareăaăexpresivit ii limbajului –

titlu,ăeuăliricăşiăipostazeăaleăacestuia,ăcuvinte – cheieăşi câmp

semantic, sistem de imaginiăartistice,ăparticularit i stilistice,

topic ă şiă versifica ie; identificarea elementelor

neomoderniste în textul liric;

Actualiza

rea

no iuniloră

şi a

concepte

lor-ancor

evocare

(10 min.)

-actualizareaă cunoştintelor anterioare are la baza metoda

cuvintelor – cheieăini iale : Neomodernism – iubire – Nichita

Stănescu - lirism, prin procedeul întrebare – r spuns se va

vizaă definireaă corect ă aă neomodernismuluiă şiă descriereaă

particularit ilor acestuiăcurent,ăinforma ii de care elevii vor

avea nevoie în analizarea textuluiăpropus,ăcunoştinteădespreă

universulăliricăst nescianăşiădespreăparticularita ileăărecept rii

genului liric ;

conversa ia,

problematiza

rea,

explica ia,

frontal

Dirijarea

înv rii –

realizarea

sensului

(25 min.)

- seăprezint ăinforma iileălegateădeăapari ia poeziei, structura

volumului, încadrarea în opera lui Nichita Stanescu, în lirica

româneasc ,ăimportan aăşi originalitatea acestui poem ;

Poezia Leoaica tânara, iubirea apar ine volumului O viziune

a sentimentelor ap rut în 1964,ăalădoileaădup Sensul iubirii

1960.ă Temaă preferat a acestui volum este iubirea. Pentru

Nichita,ă iubireaă esteă oă permanen ă ,,întâmplareă aă fiin ei”,ă

uniculămodădeăexistenta.ăDac ătemaăesen ial a operei sale o

reprezint ăIubireaăcântat prin Logos (Cuvânt), atunci Iubirea

este sinonim al Poeziei. Cuvintele devin expresie a

sentimentelor, iar discursul poetic se metamorfozeaza într-un

ceremonial erotic.

-seă accentueaz ă caracteristicileă crea iei lirice, în general, cu

scopulă conştientiz rii modului special în care trebuie

analizat ăşiăreceptat ăoăastfelădeăcrea ie ;

eleviiă noteaz ă peă caieteleă deă clas informa iileă noiă despreă

opera în studiu;

frontal ăşi individual

;

40

- se distribuie fişele de lucru şiăseăexplic modul în care vor

fi utilizate pe parcursulăacesteiăsecven e: vor fi completate în

timpulă discu iiloră legateă de analiza textului; ele cuprind

textulă poezieiă şiă maiă multeă cerin eă referitoareă laă analizaă

secven elorăpoetice.

- seăaudiaz ăpoezia Leoaica tânara, iubirea;

- seăanalizeaz textulăliricăconformăpaşilorădescrişiăînăfişa de

lucru, activitateă înă careă eleviiă suntă solicita iă s ă re-creeze

poezia,ăs ăexplice,ăs ăcomenteze,ăs ăproblematizezeăexpresiaă

poetic ,ă s identifice tipul procedeelor figurative; acest

momentă seă desf şoar ca dialogă continuuă întreă profesoră şiă

elevi sau elevi-elevi;ă peă fişeleă deă lucruă şiă peă tablaă seă

consemneaz ăceleămaiărelevanteăobserva ii, în mod ordonat,

cuă semnifica iile implicate de formele identificate ; ppt –ul

va fi folosit pentru inducerea unei atmosfere specifice

poeziilor lui Nichita Stanescu;

1)Sentimentul care se desprinde din versurile acestei

poeziiăeăcelădeăvibra ieăcontinu din momentul în care omul

seă întâlneşteă întâmpl toră şi brutal cu iubirea,

metamorfozându-se pe sineăşi întregul univers.

2)Viziuneaă asupraă iubiriiă esteă original :ă dragosteaă

(abstrac iune)ăesteăcorporalizat ,ă concretizat ,ă întrupându-se

într-oă,,leoaic ătânar ”.

3) Primaăsecven ăpoetic - idei:

- discursulă lirică seă structureaz sub forma unei confesiuni a

euluiă lirică careă m rturiseşteă propriaă aventur ă aă tr irii

sentimentului de iubire;

- iubireaă iaă formaă agresiv ă aă uneiă leoaice,ă naşterea acestui

sentimentăsurprinde,ăsperie,ătulbur ;

- verbele dure care definesc intruziunea leoaicei în existenta

solitar ăaăeuluiă(,,mi-aăs rit”,ă,,m pândise”,ăi-aăînfipt”,ă,,m-a

muşcat”)ăsubliniaz întâlnirea surprinzatoare cu iubirea:

41

- ferocitateaăleoaiceiălas ăurmeăvizibileă– col iiăînfip iăînăfa ,

muşc turaăînăcarneaăfe ei;

- pronumele la persoana I suntă m rci clare ale eului liric

exprimat; lirica eului;

- imaginiăartistice:ăvizuale,ădinamiceăşi tactile;

Aădouaăsecven ăpoetic – idei:

- propria sa metamorfoz ă declanşeaz ă metamorfozaă

cosmic ,

- spiritulă purificată şiă aflată înă înal are, în expansiune, are

intui ia unei lumi perfecte, cercul fiind un simbol al

perfec iunii,

- sim urileă exacerbate:ă v zulă seă întâlneşte cu auzul într-o

sinestezie tipic simbolist , traducând ascensiunea eului spre

absolut,

- t iereaă,,înădou ”ăaăcurcubeului exprim ărefacereaăeuluiă

- metafore: ,,un cerc de-aă dura”,ă ,,strângereă deă ape”,ă

,,curcubeuătaiatăînădoua”;

- ingambamentulăconfe a cursivitate ideilor;

- imagini artistice: vizuale, auditive, dinamice;

Aătreiaăsecven ăpoetic – idei:

- mâna care nuă maiă recunoaşteă vechiulă ,,eu”ă sugereaz ă

transformareaă total ă aă celuiă care,ă invadată deă for aă

copleşitoareăaăiubirii,ănu-şiămaiăreg seşte sinele anterior;

- verbeleă laă prezentulă etern,ă ,,alunec ”,ă ,,trece” şi

locu iunileă adverbialeă ,,înă neştire”ă şi reiterata ,,înc-o

vreme” inducă ideeaă persisten ei iubirii în sufletul omului,

eternăîndr gostit;

- seă creeaz impresia simetrieiă întreă începutulă poezieiă şi

finalul acesteia prin repetarea imaginii leoaicei;

- metafore:ă ă ,,ună deşertă înă str lucire”,ă ,,oă leoaic ă ar mie”;ă

epitete:ă,,ar mie”,ă,,viclene”,ă,,înăneştire”;ă

42

- imagini artistice:ăvizuale,ăătactile,ădeămişcare;

5)–strofe inegale,ă versuriă inegale,ă libereă şiă cuă rimaă

împerecheat ă sauă încrucişat , ingambamentul, ritm

combinat;

6)– temaă iubiriiă exprimat ă nuan ată înă fiecareă secven ă

poetic :

Asigurarea

feed-back-

ului (10’)

Elevii sunt solicita iăs ăcreezeăunăcvintetădespreăiubire.

•ăconversa ie;

•ăăăfrontal

calificative verbale

Asigurarea

reten ieiăşiăaătransferului

(1 min.)

Lucru individual – temaăpentruăacas : Realizaţi un text argumentativ despre iubire de 15-30

rânduri.

Eleviiănoteaz înăcaieteăsarcinaăăpentruăurm toareaăor ădeăliteratur .

•ă activitateăindividual .

43

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a XII-a

Obiectul : Limbaăşiăliteraturaăromân

Titlulălec iei: Iona, de Marin Sorescu– Construc iaăsubiectului.ăSemnifica ii

Tipulălec iei: dobândireădeănoiăcunoştin e

Durata: 50 min.

Obiectiveăopera ionale:

Laăsfârşitulălec iei,ăeleviiăvor putea:

1) S -l încadreze pa Marin Sorescu în literatura român ăşi opera Iona în

dramaturgia acestuia

2) S ă prezinteă tr s turileă teatruluiă modernă înă compara ie cu cele ale

teatrului clasic

3) S prezinte geneza parabolei Iona

4) S ă analizezeă comparativă (asem n ri, deosebiri) Mitul Biblic al

pescaruluiăIonaădinăVechiulăTestamentăşi Iona de Marin Sorescu

5) S ăexpliceăsemnifica ia titlului

6) S ăidentificeătemeleăesen iale ale operei

7) S analizezeăcoordonateleăspa io- temporale

8) S ăprezinteăăstructuraăşi compozi ia parabolei

9) S ăexpliceăsemnifica iileă(ăsimbolurile)ăîntâlniteăînăopera litarar Iona.

Resurse materiale: manualul, volume de teatru, portofoliile elevilor,

materialăbibliografic,ăfişeărecapitulative;

44

Resurse procedurale:ă problematizarea,ă conversa iaă euristic ,ă dezbaterea,

analizaă literar ă complex ;ă explica ia; asaltul de idei; schematizarea;

exerci iul; activitatea individual ă şiă ceaă peă grupeă deă elevi, metoda

diagramelor Wenn.

Metode de evaluare:ă valorificareaă r spunsuriloră eleviloră înă discu ie,ă feed-

back dat elevilor, nota;

Bibliografie: 1. Marin Sorescu, Iona, EdituraăFunda ieiăMarinăSorescu,ăBucureşti,ă2003 2. Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Editura CarteaăRomâneasc ,ăBucureşti,ă

1978 3. Alina Pamfil, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

2000 4. Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, Polirom,ăIaşi,ă2006ă(p.253ă– 258 – Metoda

proiectelor) 5. Parfene Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii române în şcoală, Ed.

Polirom, 1999 6. Lacramioara Mutoiu, Ramona Gaman, Propendeutica şi Pragmatica textului

dramatic, Ed Versus, Iasi, 2006 7. Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a XIIa, coordonator Adrian

Costache:, Editura All, 2000

45

SCENARIU DIDACTIC

Etapele

lec iei Ob. Activitatea deăînv țare

Timp Forme de

organizare

Metode Mijloace Evaluare

1.Moment

organizatoric

Este organizat contextul educativ (se asigur ă linişteaă înă clas ,ă seă preg tescămaterialeleă necesareă desf şur riiăactivit ii).

1’ Frontal

2. Verificarea

cunoştin elorăanterioareăşiăaă

temei

Seă cereă eleviloră s ă încadrezeă

opera Iona în dramaturgia lui Marin

Sorescu: Iona – face parte din trilogia

Setea muntelui de sare,ă al turiă deă

Paracliserul șiăMatca,ătemaădominant ă

fiind setea de absolut a omului

superior.ăSubintitulat ătragedie în patru

tablouri,ă piesaă ieseă dină clasific rileă

clasice,ă fiindă oă parabol ă dramatic ,ă

alc tuit ăsubă formaăunuiămonologăcareă

cultiv ăalegoriaășiămetafora.

4’ Frontal, Individual

Conversa ia Explicațiaă

Caietele elevilor

Obs. sist.

3. Captarea

aten iei Se va realizeaza o analiza

comparativa a teatrului clasic cu cel 4’ Frontal,

Individual Conversa ia Explicația

Fișaănr.1

Obs. sist.

47

modern (Iona); elevii vor prezenta tr s turileă celoră dou ă tipuriă deă teatruă(Anexa 1).

Observarea

4.ăEnun areaătemeiăşiăaă

obiectivelor

Seăenun ătemaălec iei:ăMarin Sorescu–

Iona – tragedie în patru tablouri şi obiectiveleăurm rite.

1’ Frontal

Conversația Tabla Caietele elevilor

5. Prezentarea

sarcinilor de

înv areăşiădirijarea

înv rii

Seăprezint ă surseleădeă inspirațieă

ale operei: elevii fac referire la Mitul

Biblic al pescarului Iona din Vechiul

Testament.ă Seă ă analizeaz ă comparativ

cele doua ipostaze în care profetul Iona

șiă Ionaă luiă Sorescuă suntă puși,ă

realizandu-se o diagrama Wenn cu

asem n riă șiădeosebiriă dină careă rezult ă

c ămitulăeădoarăunăpretextăalăopereiăluiă

Sorescu, acesta redimensionându-l.

Se propune elevilor analizarea

semnificațieiătitlului:ăădatădeăpersonajulă

eponim al operei, Iona, trimite la Mitul

25’ Individual Frontal Individual

Metoda ciorchinelui Exerci iul Explica iaădidactic

Fişeădeălucru Tabla

Obs. sist.

Evaluare frontal

48

01 02 03 04

Biblic.ă Înă ebraic ă ,,ă iona”ă înseamnaă

porumbel,ă pas reă ceă asimileaz ă

simbolulă libert ții,ă ideeă grefat ă înă

discursul dramatic. Seă proiecteaz ă

secvențeădinăpiesaădeăteatru Iona.

PornindădeălaăafirmațiaăluiăMarină

Sorescu Știu numai că am vrut să scriu

ceva despre un om singur,

nemaipomenit de singur, elevii, pe baza

citateloră dină oper ,ă identific ă

urmatoareaă tematic :ă c utareaă

identit țiiă deă sine,ă scindareaă eului,ă

dedublarea ( Iona – pescarul ghinionist;

vis torul;ă victima;ă c ut torul,ă ascetul,ă

lupt torul;ă iluminatul),ă solitudineaă

individului,ă moartea,ă ă nașterea,ă

destinul,ăcrizaăcomunic rii,ăeliberarea.

Lucrul pe grupe Frontal În perechi Frontal

Înv areaăprinădescoperire Problematizarea Observarea Exerci iul Explica iaădidactic

Obs. sist.

49

Spațiulă diegetică esteă reprezentată

deă plaj ă șiă deă burtaă chitului,ă metafore

careă definescă ună spațiuă închis,ă

autolimitat,ăspațiuă–labirint, tabloul I si

IV prezinta exteriorul, pe când celelalte

2 interiorul, timpul diegetic atemporal

( se poate petrece oricând), totul se

raporteaz ălaăpropriulăeu:ă Începe să fie

târziu în mine.

Seă analizeaz ă semnificațiileă

fiec ruiătablou.

6. Ob inereaăperforman eiăşiăasigurareaăfeedbackului

Profesorulă faceă aprecieriă dup ă fiecareăsarcin ă deă lucru, sugereaz ă solu ii/ăreformuleaz ă r spunsuriă careă nuă suntăcorect construite sau nu sunt concludente.

2’ Frontal

Conversația Explica iaă

Evaluare frontal

7. Evaluarea

procesului

educativ

Eleviiă voră fiă împ rțițiă peă patruă

grupeă șiă voră aveaă deă analizată șiă

10’ În perechi Frontal

Joc de rol

Tabla Evaluare scris

50

comentat citate din fiecare tablou în

parte.

8. Asigurarea

reten ieiăşiăaătransferului

Profesorulănoteaz ăelevii care au contribuit laădesf şurareaăorei; -tema pentruăacas : Rescrieți finalul piesei Iona de Marin Sorescu

3’ Frontal Conversa ia Explica iaă

Caietele elevilor

FIŞ ăDEăLUCRU

Grupa I

2. Explica iăsemnifica ia gestului:

,, Iona sta în gura peştelui, nepăsător”

3. Comenta i :

,, -Apa asta e plina de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peştii,

înotăm printre ele, atât de repede, încât părem gălăgioşi. Visul nostru de

aur e să înghiţim una, bineînţeles pe cea mai mare.”

FIŞ ăDEăLUCRU

Grupa II

1. Ceăsemnifica ieăareăurm toareaăreplic :

,,- Începe să fie târziu în mine .Uite, s-a făcut întuneric în mâna dreaptă

şi în salcâmul din faţa casei [...] Şi am lăsat vorba în amintirea mea,

măcar la soroace mai mari, universul întreg să fie dat lumii de

pomană.”

2. Care este sensul unei ,,banci de lemn în mijlocul mării”?ăDeăceăîşiă

doreşteăoareăIonaăs ăfac ăoăastfelădeăconstruc ie?

FIŞ ăDEăLUCRU

Grupa III

1. Interpreta iăintroducereaăîn scena a celor doi pescari care nu vorbesc,

nu-iăr spundăluiăIona şiăr mânăînăscen ă,, cu bârnele pe umeri”

2. Ceăsemnifica ie are replica: ,, Dacă nu există ferestre, ele trebuie

inventate”

52

FIŞ ăDEăLUCRU

Grupa IV

1.Explic ăsemnifica ia detaliului despre barba lui Iona, care,,fâlfâie

afară”,ăînătimpăceăelăseăafl înăpeşter .

2.ăComenta i gestul lui Iona din final:

,,- (ăScoateăcu itul.) Gata, Iona? (Îşi spintec burta.) Răzbim noi cumva

la lumină.”

53

BIBLIOGRAFIE

1. Breban, Vasile, Mic dicţionar al limbii române,ă Edituraă Ştiin ific ,ă

Bucureşti,ă1974.ă

2.ă B rboi,ă C.,ă ă şiă colaboratorii,ă ă Metodica predării limbii şi literaturii

române în liceu,ăE,ăD.ăP,ăBucureşti,ă1993.ă

3.ăB rboi,ăC.ăşiăcolaboratorii,ăăLimba şi literatura română în liceu. Calitate

şi eficienţă in predare şi învăţare, E.D.P., Bucureşti,ă1983.ă

4. Bojin, Al., Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii

române în şcoală,ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1980.

5.ăBontaş,ăIoan,ăăăPedagogie, Ed.ăALL,ăBucureşti,ă1994,ăpă303

6. Cerghit, I., Metode de învăţământ,ăedi iaăaăII-a,ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1998.ă

7. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă,ăE.D.P.,ăBucureşti,ă

1993.

8. Cerghit, I., Prelegeri pedagogice, EdituraăPolirom,ăIaşi,ă2001.ă

9.ăI.ăCerghit,ăI.ăRadu,ăE.ăPopescu,ăL.ăVl sceanu,ăDidactica (Manual pentru

clasa a X a şcolii normale),ă Edituraă Didactic ă şiă Pedagogic ,ă Bucureşti,ă

1994.

10. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie şcolară,ă Edituraă Polirom,ă Iaşi,ă

1998.

11.ăCorni ,ăGeorgeta,ăăMetodica predări învăţării limbii române, Didactici

speciale, Editura Umbria, Baia Mare 1993.

12.ăCucoş,ăConstantin,ăPedagogie, EdituraăPolirom,ăIaşi,ă1999.

13.ă Cr ciun,ă Gheorghe,ă Introducere în teoria literaturii, Editura Cartier,

Chişin u,ă2003.

54

14. Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, Editura ALL

Educa ional,ăBucureşti,ă2006.

15. Eftimie, Nicolae, Metodica studierii limbii şi literaturii române,

EdituraăParalelaă45ăPiteşti,ă2001.

16.ăGherghina,ăDumitru,ă ă Ilie,ăVali,ă ăNovac,ăCornel,ă ăD nil ,ă Ioan,ă ăşiăal iiă

(coord.) Limba şi literatura română şi metodica predării limbii române,

Editura Didactica Nova, Craiova, 2004.

17. Goia, Vistiarv, Metodica predării limbii şi literaturii române, E.D.P.,

Bucureşti,ă1994.ă

18.ăIoni ,ăPuiu,ăăTeoria literaturii,ăăăEdituraăUniversitasăXXI,ăIaşi, 2003.

19.ăIord chescu,ăCarmen,ăSă dezlegăm tainele textelor literare, cls. a V-a, a

VI-a, a VII-a, a VIII-a EdituraăCarminis,ăPiteşti,ă2001.

20.ă Joi a,ăElena,ăCurs de pedagogie şcolară,ăReprografiaăUniversit iiă dinăă

Craiova, 2001.

21.ăNeştian,ăValeriu, C., Metodica predării textului literar în liceu, E.D.P.,

Bucureşti, 1982.

22.Nicola, Ioan, Pedagogie şcolară,ăăE.D.P.ăBucureşti,ă1980

23. Oprescu, Vasile, Cursul de psihologie, Reprografiaă Universit iiă dinăă

Craiova, 2004.

24. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu, Editura

Paralelaă45,ăPiteştiă2007.

25. Parfene, C-tin, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura

Polirom,ăIaşi,ă1998.ă

26. Parfene, C-tin, Compoziţiile în şcoală. Aspecte metodice, E.D.P.,

Bucureşti, 1980.

55

27.ăPotolea,ăDan,ă ăNeacşu,ă Ioan,ă ă IucuăB.,ăRomi ,ăPârnişoar ,ă Ion-Ovidiu

Pregătirea psihopedagogică,ăManualăpentruădefinitivatăşiăgradulădidacticăII,ă

EdituraăPoliromă,ăIaşi,ă2008,ă

28. Stoica, Marin, Pedagogie şcolară, EdituraăGheorgheăCâr uă Alexandru

Craiova, 1995.

29. Stoica, Marin, Psihopedagogia personalităţii, E.D.P.,ăBucureşti,1996.

30. Verza, Emil, Psihologia vârstelor, Editura Hiperionă XXI,ă Bucureşti,ă

1993.

31 . *** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi

literatura română-învăţământ primar şi gimnazial, C.N.C., M.E.N., 2002.

32. *** Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de

referinţă, C.N.C., M.E.N., 1998

33. *** Curriculum Naţional. Planuri-cadru pentru învăţământul

preuniversitar, N.C., M.E.N., 1999

34. www.didactic.ro/materiale/ literaturaăromân /diverse