Resursele ale subsolului A.M.
70
Resursele ale Resursele ale subsolului A.M. subsolului A.M. Andrada Mos Andrada Mos
description
Resursele ale subsolului A.M. Andrada Mos. Gresia roca. Gresia este o rocă sedimentară rezultată din granule de nisip cimentate. Ea poate fi friabilă sau bine consolidată. Gresiile sunt utilizate în industria materialelor de construcţii şi în industria sticlei (gresiile cuarţoase ). - PowerPoint PPT Presentation
Transcript of Resursele ale subsolului A.M.
Resursele ale subsolului Resursele ale subsolului A.M.A.M.
Andrada Mos Andrada Mos
Gresia rocaGresia roca GresiaGresia este o este o
rocă sedimentarărocă sedimentară rezultată din rezultată din granule de granule de nisipnisip cimentate. Ea cimentate. Ea poate fi friabilă sau bine poate fi friabilă sau bine consolidată.consolidată.
Gresiile sunt utilizate în Gresiile sunt utilizate în industria materialelor de industria materialelor de construcţii şi în industria construcţii şi în industria sticleisticlei (gresiile (gresiile cuarţoasecuarţoase).).
O gresie O gresie argiloasăargiloasă, cu granule , cu granule fine, care se poate desface fine, care se poate desface usor în foi subţiri, utilizate la usor în foi subţiri, utilizate la acoperirea caselor, ca dale acoperirea caselor, ca dale pentru pardoseli şi, în trecut, la pentru pardoseli şi, în trecut, la fabricarea tăbliţelor pentru fabricarea tăbliţelor pentru şcolarii începători, se numeşte şcolarii începători, se numeşte ardezieardezie
Nisipul Nisipul
Prin Prin nisipnisip se înţelege o rocă sedimentară neconsolidată, provenită se înţelege o rocă sedimentară neconsolidată, provenită din sfărâmarea unor minerale, roci sau organisme şi care se din sfărâmarea unor minerale, roci sau organisme şi care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine (0,063–2 mm). prezintă sub forma unei acumulări de granule fine (0,063–2 mm). Componentul principal al nisipului este Componentul principal al nisipului este cuarţulcuarţul; mai rar conţine ; mai rar conţine minerale ca: minerale ca: monazitmonazit, , casiteritcasiterit, , diamantdiamant, , safirsafir, , granatgranat ş.a. Nisipul ş.a. Nisipul este utilizat ca material de construcţie, ca materie primă pentru este utilizat ca material de construcţie, ca materie primă pentru industria industria sticleisticlei, porţelanului şi pentru extragerea mineralelor din , porţelanului şi pentru extragerea mineralelor din compoziţia sa.compoziţia sa.
Nisipul se formează prin procese fizico-chimice, Nisipul se formează prin procese fizico-chimice, cauzate de acţiunea de erodare a intemperiilor cauzate de acţiunea de erodare a intemperiilor asupra rocilor asupra rocilor magmaticemagmatice (ca (ca granitgranit) şi ) şi metamorficemetamorfice..Prin acţiunea de eroziune a Prin acţiunea de eroziune a apeiapei şi şi vântuluivântului sunt sunt transportate fragmentele mici desprinse din roci, transportate fragmentele mici desprinse din roci, suferind şi o serie de transformări printr-o acţiune suferind şi o serie de transformări printr-o acţiune chimică asupra acestor particule care se vor uni chimică asupra acestor particule care se vor uni între ele rezultând fragmente mai mari.între ele rezultând fragmente mai mari.Prin acţiunea mecanică fragmentele transportate Prin acţiunea mecanică fragmentele transportate vor avea forme rotunjite, acest proces de şlefuire vor avea forme rotunjite, acest proces de şlefuire este mai intens la fragmentele care sunt este mai intens la fragmentele care sunt transpotate pe distanţe mai mari şi la rocile mai transpotate pe distanţe mai mari şi la rocile mai puţin dure. Frecvent, nisipul poate proveni din puţin dure. Frecvent, nisipul poate proveni din roci roci sedimentaresedimentare ca ca gresiagresia care a suferit deja un care a suferit deja un ciclul de eroziune-transport-depozitare (prin ciclul de eroziune-transport-depozitare (prin diageneză devenind rocă), care ciclu va fi reluat diageneză devenind rocă), care ciclu va fi reluat din nou. În timpul acestor cicluri, mineralele dure, din nou. În timpul acestor cicluri, mineralele dure, ca de exemplu ca de exemplu cuarţulcuarţul, îşi păstrează mai bine , îşi păstrează mai bine structura iniţială.structura iniţială.Când, prin diferite mişcări tectonice, rocile sunt Când, prin diferite mişcări tectonice, rocile sunt aduse la suprafaţă, acestea sunt expuse aduse la suprafaţă, acestea sunt expuse acţiunilor de acţiunilor de eroziuneeroziune. Un astfel de ciclu poate . Un astfel de ciclu poate dura cca. 200 milioane de ani. Un caz special dura cca. 200 milioane de ani. Un caz special este formarea nisipului din scheletele este formarea nisipului din scheletele vieţuitoarelor (scoici, corali), nisip care, din punct vieţuitoarelor (scoici, corali), nisip care, din punct de vedere geologic, are o durată scurtă în de vedere geologic, are o durată scurtă în comparaţie cu nisipurile bogate în silicaţi.comparaţie cu nisipurile bogate în silicaţi.
Nisipul este răspândit inegal pe suprafaţa Nisipul este răspândit inegal pe suprafaţa pământuluipământului, fiind influenţat de regiunile de , fiind influenţat de regiunile de climăclimă, , reliefrelief şi constituţia şi constituţia petrograficăpetrografică a a regiunii. În munţii înalţi, nisipul se poate găsi regiunii. În munţii înalţi, nisipul se poate găsi numai izolat (în văile gheţarilor, şi torenţilor) numai izolat (în văile gheţarilor, şi torenţilor) şi în cantităţi mici. În regiunile şi în cantităţi mici. În regiunile carsticecarstice, , nisipul bogat în carbonaţi se dizolvă în nisipul bogat în carbonaţi se dizolvă în anumite condiţii în anumite condiţii în apăapă, aceste nisipuri , aceste nisipuri neavând din punct de vedere gelogic o viaţă neavând din punct de vedere gelogic o viaţă lungă (de exemplu coasta lungă (de exemplu coasta CroaţieiCroaţiei).).În munţii de înălţime medie, ca şi regiunile În munţii de înălţime medie, ca şi regiunile de şes, acumulările cu nisip sunt mai de şes, acumulările cu nisip sunt mai frecvente în regiunea meandrelor, în zonele frecvente în regiunea meandrelor, în zonele inundabile ale inundabile ale râurilorrâurilor, sau în văile opuse , sau în văile opuse vântului dominant, întrerupând transportul vântului dominant, întrerupând transportul de nisip adus de de nisip adus de vântvânt. Dar cantităţiele cele . Dar cantităţiele cele mai mari de nisip se găsesc în regiunile mai mari de nisip se găsesc în regiunile deltădeltă, pe plajele pe malul mărilor sau în , pe plajele pe malul mărilor sau în regiunile de regiunile de deşertdeşert ca ca SaharaSahara, , CalahariCalahari, , GobiGobi, unde nisipul se află sub forme de , unde nisipul se află sub forme de dune de nisip, care pot fi mobile sub dune de nisip, care pot fi mobile sub acţiunea eoliană (a vântului).acţiunea eoliană (a vântului).
Pietrisul Pietrisul PietrişurilePietrişurile sunt sunt
roci sedimentareroci sedimentare constituite din fragmente constituite din fragmente de roci şi de de roci şi de mineraleminerale rotunjite, cu dimensiunile rotunjite, cu dimensiunile cuprinse între 2-70 mm, cuprinse între 2-70 mm, care se formează pe care se formează pe litorallitoral, în , în albiilealbiile apelor curgătoareapelor curgătoare sau în sau în regiunile ocupate de regiunile ocupate de gheţarigheţari..
GranitulGranitul (italiană (italiană granitogranito, , „granulat“) este o „granulat“) este o rocărocă magmaticămagmatică masivă, cu masivă, cu granulaţie grosolană granulaţie grosolană (cristale cu dimensiunea (cristale cu dimensiunea de câţiva milimetri), de câţiva milimetri), formată la adâncimi mari formată la adâncimi mari (făcând deci parte dintre (făcând deci parte dintre plutoniteplutonite), conţinând în ), conţinând în principal principal cuarţcuarţ, , feldspatfeldspat sau minerale de culoare sau minerale de culoare închisă ca închisă ca micamica..
BazaltulBazaltul BazaltulBazaltul este o este o
rocă magmaticărocă magmatică numită şi numită şi rocărocă vulcanicăvulcanică bazică fiind bazică fiind un amestec silicaţi de un amestec silicaţi de fier şi magneziu cu fier şi magneziu cu olivinaolivina şi şi piroxenipiroxeni ca ca şi minerale bogate în şi minerale bogate în calciucalciu, , feldspatfeldspat..
Denumirea de "bazalt" este prima oară folosit în secolul XVIII-lea într-un dicţionar Denumirea de "bazalt" este prima oară folosit în secolul XVIII-lea într-un dicţionar etimologic german, preluat din limba greacă etimologic german, preluat din limba greacă βασανίτης [λίθος]βασανίτης [λίθος], , basanítēs [líthos]basanítēs [líthos], , "piatră de încercare" respectiv "piatră de încercare" respectiv βάσανοςβάσανος, , básanosbásanos, unealtă de piatră. Bazaltul i-a , unealtă de piatră. Bazaltul i-a naştere prin erupţia unui naştere prin erupţia unui vulcanvulcan din lava fluidă (cu vâscozitate redusă) şi un conţinut din lava fluidă (cu vâscozitate redusă) şi un conţinut săracă în acid silicic şi care ajuns la suprafaţa pământului se răceşte relativ repede. săracă în acid silicic şi care ajuns la suprafaţa pământului se răceşte relativ repede. Magma din care i-a naştere bazaltul spre deosebire de Magma din care i-a naştere bazaltul spre deosebire de granitgranit este o magmă bazică . este o magmă bazică . În mod obişnuit bazaltul are o culoare cenuşie închisă cu nuanţe de culoare până la În mod obişnuit bazaltul are o culoare cenuşie închisă cu nuanţe de culoare până la negru, apărând ca o masă cu granulaţie fină, uneori cu incluziuni de roci de o culoare negru, apărând ca o masă cu granulaţie fină, uneori cu incluziuni de roci de o culoare diferită. Această granullaţie fină a bazaltului este determinat de procesul de răcire diferită. Această granullaţie fină a bazaltului este determinat de procesul de răcire relativ rapidă a lavei, în cazul unei răciri mai lente se formează coloanele hexagonale relativ rapidă a lavei, în cazul unei răciri mai lente se formează coloanele hexagonale de bazalt. Bazaltul poate fi întâlnit pe fundul mărilor, numitde bazalt. Bazaltul poate fi întâlnit pe fundul mărilor, numit
MORB (MORB (mid ocean ridge basaltmid ocean ridge basalt) apărând la linia de contact a plăcilor oceanice, sau ) apărând la linia de contact a plăcilor oceanice, sau pe uscat numit pe uscat numit
CMB (CMB (continental margin basaltcontinental margin basalt),la lnia de contact a plăcilor oceanice cu cele ),la lnia de contact a plăcilor oceanice cu cele continentale, continentale,
IAB (IAB (island arc basaltisland arc basalt) la linia de conatct a două plăci oceanice ) la linia de conatct a două plăci oceanice OIB (OIB (ocean island basaltocean island basalt) fiind situat pe placa tectonică mai mul sau mai puţin central ) fiind situat pe placa tectonică mai mul sau mai puţin central astfel pe continente apare acolo und sunt crăpături profunde în scoarţa terestră astfel pe continente apare acolo und sunt crăpături profunde în scoarţa terestră
înlesnind ieşirea lavei la suprafaţă, fiind roca cea mai răspândită.înlesnind ieşirea lavei la suprafaţă, fiind roca cea mai răspândită.
Este de asemenea răspânit pe planete asemănătoare Este de asemenea răspânit pe planete asemănătoare pământului ca planetele: pământului ca planetele: MercurMercur, , VenusVenus, , MarteMarte ca şi pe ca şi pe lună (satelitul pământului) sau pe meteoriţi cu o aceaşi lună (satelitul pământului) sau pe meteoriţi cu o aceaşi compoziţie ca a bazaltului terestru. Datorită durităţii lui compoziţie ca a bazaltului terestru. Datorită durităţii lui este utilizat la pavarea străzilor, la căile ferate, ca este utilizat la pavarea străzilor, la căile ferate, ca material de construcţie, în grădini ca ornament, prin anii material de construcţie, în grădini ca ornament, prin anii 1950 şi 1960 s-a folosit ca mozaic. Coloanele de bazalt 1950 şi 1960 s-a folosit ca mozaic. Coloanele de bazalt alcătuiesc şi o atracţie turistică astfel de locuri pot fi alcătuiesc şi o atracţie turistică astfel de locuri pot fi amintite ca: amintite ca: EifelEifel ( (MendigMendig) şi ) şi SiebengebirgeSiebengebirge în în GermaniaGermania sau lângă sau lângă EtnaEtna în în SiciliaSicilia, , DetunataDetunata în în RomâniaRomânia. Bazaltul . Bazaltul care conţine mai multă care conţine mai multă olivinăolivină devine sfărămicios devine sfărămicios neputând fi utilizat în construcţii.neputând fi utilizat în construcţii.
MarmuraMarmura MarmuraMarmura este o este o rocă metamorficărocă metamorfică, ,
compusă în cea mai mare parte din compusă în cea mai mare parte din calcitcalcit (forma cristalină a carbonatului (forma cristalină a carbonatului de calciu, CaCO3) şi obţinută prin de calciu, CaCO3) şi obţinută prin metamorfozametamorfoza calcaruluicalcarului. Numele său . Numele său provine din provine din limba greacălimba greacă veche, veche, μαρμαίρεινμαρμαίρειν = a străluci, a luci. = a străluci, a luci.
Cele mai obişnuite culori pentru Cele mai obişnuite culori pentru marmură sunt următoarele: albă, marmură sunt următoarele: albă, cenuşie, gri, neagră şi roşie.cenuşie, gri, neagră şi roşie.
În Europa, cea mai apreciată marmură În Europa, cea mai apreciată marmură este marmura de este marmura de CarraraCarrara ( (ItaliaItalia), ), faimoasă pentru marmura sa de faimoasă pentru marmura sa de culoare albă, respectiv gri-albăstruie, culoare albă, respectiv gri-albăstruie, ambele de o calitate deosebită.ambele de o calitate deosebită.
În România, cea mai importantă sursă În România, cea mai importantă sursă de marmură este zăcământul de la de marmură este zăcământul de la RuşchiţaRuşchiţa
Marmura albaMarmura alba
Marmura rosieMarmura rosie
Marmura cenusieMarmura cenusie
Marmura neagraMarmura neagra
Culorile diverse ale marmurei se Culorile diverse ale marmurei se datoreaza impuritatilor continute (rosu - de datoreaza impuritatilor continute (rosu - de la sarurile de Fe, maro - de la cele de Mn, la sarurile de Fe, maro - de la cele de Mn, cenusiu - de la grafit, etc.).cenusiu - de la grafit, etc.).
CarraraCarrara, oraş din , oraş din ItaliaItalia, faimos pentru , faimos pentru marmura albă extrasă aici marmura albă extrasă aici
Listă de rociListă de roci
Sarea Sarea
Sarea este un Sarea este un condiment alimentar .condiment alimentar .
Sarea este extrasa Sarea este extrasa din muntii. din muntii.
Jos in munti sunt Jos in munti sunt ocne de sare.ocne de sare.
Nu este sanatos sa Nu este sanatos sa folosim sarea in modfolosim sarea in mod
excesiv.excesiv.
Minereuri feroase: fier Minereuri feroase: fier
Minereuri feroase : fontaMinereuri feroase : fonta
Otelul Otelul OţelulOţelul este un este un aliajaliaj ce conţine ce conţine
ca ca elementeelemente principale principale fierulfierul şi şi carbonulcarbonul, având un conţinut de , având un conţinut de carbon sub 2,11 %. Aliajele carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc 2,11% carbon se numesc fontefonte. Oţelurile sunt materialele cu . Oţelurile sunt materialele cu cea mai largă utilizare în cea mai largă utilizare în industrie. Proprietăţile lor pot industrie. Proprietăţile lor pot să varieze în limite foarte largi să varieze în limite foarte largi în funcţie de conţinutul de în funcţie de conţinutul de carbon şi de alte elemente de carbon şi de alte elemente de aliere.aliere.
În funcţie de conţinutul în În funcţie de conţinutul în elemente de aliere, elemente de aliere, oţelurile se împart în:oţelurile se împart în:
oţeluri nealiateoţeluri nealiate (numite şi (numite şi oţeluri carbon), care oţeluri carbon), care conţin ca elemente conţin ca elemente principale doar fierul şi principale doar fierul şi carbonul carbonul
oţeluri aliateoţeluri aliate, care pe , care pe lângă fier şi carbon conţin lângă fier şi carbon conţin şi alte elemente: şi alte elemente: nichelnichel, , cromcrom, , molibdenmolibden, , vanadiuvanadiu etc. etc.
În condiţii de echilibru, cei mai În condiţii de echilibru, cei mai importanţi constituenţi ai importanţi constituenţi ai oţelurilor nealiate sunt oţelurilor nealiate sunt feritaferita, , austenitaaustenita, , cementitacementita şi şi perlitaperlita..
Pentru a îmbunătăţi cât mai Pentru a îmbunătăţi cât mai mult duritatea şi rezistenţa mult duritatea şi rezistenţa oţelurilor, acestea se supun de oţelurilor, acestea se supun de regulă unor regulă unor tratamente termicetratamente termice cum ar fi cum ar fi călireacălirea sau sau nitrurareanitrurarea. . Scopul final al unor asemenea Scopul final al unor asemenea tratamente este de obicei tratamente este de obicei obţinerea obţinerea martensiteimartensitei..
Mineriuri neferoase:aurMineriuri neferoase:aur Aurul este extras din Aurul este extras din
muntii.muntii. Bijuteriile din aur sunt Bijuteriile din aur sunt
printre cele mai printre cele mai pretioase bijuterii din pretioase bijuterii din lume.lume.
Cuprul Cuprul CuprulCuprul (numit şi (numit şi
aramăaramă) este un ) este un element din element din tabelul periodictabelul periodic având având simbolul simbolul CuCu şi şi numărul atomicnumărul atomic 29. 29.
Cuprul este un Cuprul este un metalmetal de culoare roşcată, de culoare roşcată, foarte bun conducător foarte bun conducător de de electricitateelectricitate şi şi căldurăcăldură. Cuprul a fost . Cuprul a fost folosit de oameni din folosit de oameni din cele mai vechi cele mai vechi timpuri, arheologii timpuri, arheologii descoperind obiecte descoperind obiecte din acest metal din acest metal datând din 8700 î.Hr. datând din 8700 î.Hr.
A fost unul din A fost unul din primele metale primele metale folosite, deoarece folosite, deoarece cantităţi mici din el cantităţi mici din el apar în unele locuri în apar în unele locuri în stare liberă. stare liberă.
Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) şi malachitul si azuritul (ambele forme ale (oxidul cupros) şi malachitul si azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosită pentru extracţia de carbonatului basic de cupru). Metoda folosită pentru extracţia de cupru depinde natura minereului. Daca cuprul se găseşte în stare cupru depinde natura minereului. Daca cuprul se găseşte în stare liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului în bucăţi mici şi liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului în bucăţi mici şi amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune pe amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune pe fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz şi apa, a materialelor pentru fabricarea conductelor de gaz şi apa, a materialelor pentru acoperişuri, a ustensilelor şi a unor obiecte ornamentale. Deoarece acoperişuri, a ustensilelor şi a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de caldură, se utilizeaza la boilere şi cuprul este un bun conducător de caldură, se utilizeaza la boilere şi alte dispozitive ce implică transferul de caldură, sau folie de cupru alte dispozitive ce implică transferul de caldură, sau folie de cupru (simplu strat) sau două (dublu strat) se floseşte ca (simplu strat) sau două (dublu strat) se floseşte ca PCBPCB. Originea . Originea numelui: din cuvântul latinesc cyprium (dupa insula Cipru). numelui: din cuvântul latinesc cyprium (dupa insula Cipru).
CarbuniiCarbunii CărbuneleCărbunele este o este o rocă sedimentarărocă sedimentară de de
culoare brun - neagră cu proprietăţi culoare brun - neagră cu proprietăţi combustibile formată prin (carbonizare) combustibile formată prin (carbonizare) îmbogăţirea în îmbogăţirea în carboncarbon (în condiţiile lipsei (în condiţiile lipsei oxigenuluioxigenului) a resturilor unor plante din ) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani în urmă, prin produs cu milioane de ani în urmă, prin două procese mai importante:două procese mai importante:
faza biochimicăfaza biochimică produsă de bacterii şi produsă de bacterii şi ciuperci care transformă celuloza şi lignina ciuperci care transformă celuloza şi lignina din plante; din plante;
faza geochimicăfaza geochimică, faza propriu zisă de , faza propriu zisă de incarbonizare, care se produce la incarbonizare, care se produce la temperaturi şi presiuni ridicate formându-se temperaturi şi presiuni ridicate formându-se într-un timp îndelungat huila şi antracitul. într-un timp îndelungat huila şi antracitul. Acest proces are ca rezultat o îmbogăţire de Acest proces are ca rezultat o îmbogăţire de peste 50 % din volum în peste 50 % din volum în carboncarbon. .
Datorită energiei termice ridicate degajate Datorită energiei termice ridicate degajate prin ardere prin ardere huilahuila mai poartă numele de mai poartă numele de aurul aurul negrunegru..
Gaze naturale:gazul metanGaze naturale:gazul metan
Petrolul Petrolul PetrolulPetrolul, sau , sau ţiţeiulţiţeiul, împreună cu , împreună cu cărbuniicărbunii şi şi
gazele naturalegazele naturale fac parte din zăcămintele de origine fac parte din zăcămintele de origine biogenăbiogenă care se găsesc în scoarţa pământului. care se găsesc în scoarţa pământului. PetrolulPetrolul, , care este un amestec de hidrocarburi solide şi gazoase care este un amestec de hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substanţe amestec de substanţe lipofilelipofile. Ţiţeiul în stare brută . Ţiţeiul în stare brută (nerafinat) conţine peste 17 000 de substanţe organice (nerafinat) conţine peste 17 000 de substanţe organice complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă pentru importantă pentru industria chimicăindustria chimică (vopsele, (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) şi producerea medicamente, materiale plastice, etc.) şi producerea carburanţilorcarburanţilor. Ca o curiozitate, se poate menţiona că . Ca o curiozitate, se poate menţiona că unele varietăţi de ţiţei devin fosforescente în prezenţa unele varietăţi de ţiţei devin fosforescente în prezenţa luminii ultraviolete.luminii ultraviolete.
PetrolulPetrolul a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai redusă decât a apei sărate, s-a Având densitatea mai redusă decât a apei sărate, s-a găsit în caverne şi zone cu straturi sedimentare găsit în caverne şi zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafaţă, (în calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafaţă, (în GermaniaGermania, de exemplu, în jurul , de exemplu, în jurul HanovreiHanovrei şi şi BraunschweigBraunschweig). În cazul în care straturile impermeabile ). În cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra, nepermiţând ieşirea la de argilă sunt deasupra, nepermiţând ieşirea la suprafaţă a petrolului, acesta se va găsi în straturile suprafaţă a petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere.profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere.Straturile de petrol situate la suprafaţă prin oxidare se Straturile de petrol situate la suprafaţă prin oxidare se transformă în transformă în asfaltasfalt acesta fiind deja descoperit în Orient acesta fiind deja descoperit în Orient în urmă cu cca. 12 000 de ani în în urmă cu cca. 12 000 de ani în MesopotamiaMesopotamia antică. antică.Oamenii au învăţat să folosească asfaltul, prin Oamenii au învăţat să folosească asfaltul, prin amestecare cu nisip şi alte materiale ce etanşează amestecare cu nisip şi alte materiale ce etanşează pereţii corăbiilor.pereţii corăbiilor.
Din timpul Din timpul BabilonuluiBabilonului provine denumirea de provine denumirea de naptunaptu ( (nabatunabatu = = lumineazăluminează) care ne indică faptul că petrolul era utilizat la iluminat, ) care ne indică faptul că petrolul era utilizat la iluminat, acesta fiind amintit şi în acesta fiind amintit şi în legile lui legile lui HammurabiHammurabi 18751875 î.e.n.î.e.n. fiind prima fiind prima dovadă istorică scrisă pentru reglementarea folosirii petrolului.dovadă istorică scrisă pentru reglementarea folosirii petrolului.
PetroleumPetroleum este un cuvânt de origine romană care provine din este un cuvânt de origine romană care provine din „oleum petrae“ = „oleum petrae“ = ulei de piatrăulei de piatră denumire pe care romanii au preluat- denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoperă petrol la suprafaţă în regiunea o de la egipteni, care descoperă petrol la suprafaţă în regiunea munţilor munţilor Golfului SuezGolfului Suez se presupune că în antichitate romanii se presupune că în antichitate romanii foloseau petrolul ca lubrifiant la osiile carelor romane, sau în timpul foloseau petrolul ca lubrifiant la osiile carelor romane, sau în timpul BizanţuluiBizanţului acesta era parte componentă a acesta era parte componentă a focului grecescfocului grecesc o armă o armă temută în luptele navale de odinioară.temută în luptele navale de odinioară.Petrolul era folosit şi în medicina veche fiind vândut ca Petrolul era folosit şi în medicina veche fiind vândut ca leac leac miraculos universalmiraculos universal..
Ţiţeiul era cunoscut în zona ţării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează Ţiţeiul era cunoscut în zona ţării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează obiectele descoperite în cadrul cetăţii obiectele descoperite în cadrul cetăţii dacicedacice de la Poiana ( de la Poiana (NicoreştiNicoreşti, Galaţi, Galaţi): podoabe ): podoabe din din smoalăsmoală întărită şi acoperită cu un strat subţire de întărită şi acoperită cu un strat subţire de argintargint..[1][1] De altfel, prima De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în 18561856,,[2][2] la periferia la periferia oraşului Ploieşti, în drum spre localitatea oraşului Ploieşti, în drum spre localitatea RâfovRâfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de , pe strada Buna Vestire, nr. 174, de către fraţii Mehedinţeanu. Instalaţiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele către fraţii Mehedinţeanu. Instalaţiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne. fiind formate din vase cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane Aceste utilaje au fost comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor din şisturi bituminoase, iar în decembrie 1856 începe pentru fabricarea uleiurilor din şisturi bituminoase, iar în decembrie 1856 începe construcţia „fabricii de gaz” din Ploieşti, pe numele lui Marin Mehedinţeanu (decedat construcţia „fabricii de gaz” din Ploieşti, pe numele lui Marin Mehedinţeanu (decedat în 1861). Distileria de petrol şi-a început activitatea când Teodor Mehedinţeanu în 1861). Distileria de petrol şi-a început activitatea când Teodor Mehedinţeanu întâmpina greutăţi în aplicarea contractului semnat încă din 1856 pentru iluminarea întâmpina greutăţi în aplicarea contractului semnat încă din 1856 pentru iluminarea capitalei cu „idrocarbură şi lampe”.capitalei cu „idrocarbură şi lampe”.[3][3]
Preţul petrolului scade rapid prin creşterea numărului de rafinării, Preţul petrolului scade rapid prin creşterea numărului de rafinării, petrolul lampantpetrolul lampant devine o resursă tot mai importantă în iluminat, înlocuind treptat lumânările.devine o resursă tot mai importantă în iluminat, înlocuind treptat lumânările.Exploatarea masivă a petrolului începe în Exploatarea masivă a petrolului începe în secolul XIXsecolul XIX pe motivul răspândirii folosirii pe motivul răspândirii folosirii petrolului în iluminat, care dădea o lumină mai bună producând fum mai puţin în petrolului în iluminat, care dădea o lumină mai bună producând fum mai puţin în comparaţie cu lămpile cu ulei de balenă, sau lumânările de ceară.comparaţie cu lămpile cu ulei de balenă, sau lumânările de ceară.
În anul 1852 medicul şi geologul canadian În anul 1852 medicul şi geologul canadian Abraham Abraham GesnerGesner obţine patentarea obţine patentarea rafinării petrolului lampant curatrafinării petrolului lampant curat numit numit petroleumpetroleum, iar în 1855 chimistul american , iar în 1855 chimistul american Benjamin Benjamin SillimanSilliman propune purificarea petrolului cu propune purificarea petrolului cu acid sulfuricacid sulfuric..
Pentru obţinerea masivă a petrolului, urmează o perioadă de forare Pentru obţinerea masivă a petrolului, urmează o perioadă de forare intensivă. Cel mai renumit foraj este efectuat de intensivă. Cel mai renumit foraj este efectuat de EdwinEdwin L. L. DrakeDrake la la 27 august 1859 în Oil Creek, 27 august 1859 în Oil Creek, PennsylvaniaPennsylvania, fiind finanţat de , fiind finanţat de industriaşul american George H. Bissell, aici găsindu-se la 21,2 m industriaşul american George H. Bissell, aici găsindu-se la 21,2 m adâncime zăcăminte mari de petrol.adâncime zăcăminte mari de petrol.
După introducerea iluminatului electric a scăzut importanţa După introducerea iluminatului electric a scăzut importanţa petrolului în iluminat, dar s-a extins utilizarea drept carburant în petrolului în iluminat, dar s-a extins utilizarea drept carburant în industria automobilului. Familia de industriaşi americani industria automobilului. Familia de industriaşi americani RockefellerRockefeller, , întemeietoare a companiei întemeietoare a companiei Standard Standard OilOil CompanyCompany, a convins opinia , a convins opinia publică să folosească publică să folosească benzinabenzina în locul în locul etanoluluietanolului pe post de pe post de carburant în industria automobilului, combătând concepţia lui carburant în industria automobilului, combătând concepţia lui Henry FordHenry Ford..
[[modificămodifică] Formare] Formare
Teoria biogenăTeoria biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susţine că petrolul ia naştere din organisme de formare a zăcămintelor de petrol susţine că petrolul ia naştere din organisme marine marine planctonplancton care după moarte s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de care după moarte s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente.sedimente.Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de ca. 350 Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de ca. 350 - 400 milioane de ani în urmă - 400 milioane de ani în urmă DevonianDevonian perioadă în care a avut loc în rândurile florei şi faunei o perioadă în care a avut loc în rândurile florei şi faunei o mortalitate în masă, explicată prin teoria meteoritului uriaş care a căzut în aceea perioadă pe mortalitate în masă, explicată prin teoria meteoritului uriaş care a căzut în aceea perioadă pe pământ, declanşând temperaturi şi presiuni ridicate.pământ, declanşând temperaturi şi presiuni ridicate.Astfel s-au format aşa numitele substanţe cherogene ce provin din substanţe organice cu un Astfel s-au format aşa numitele substanţe cherogene ce provin din substanţe organice cu un conţinut ridicat în carbon şi hidrogen.conţinut ridicat în carbon şi hidrogen.Prin procesele următoare de diageneză aceste substanţe cherogene pot deveni substanţe Prin procesele următoare de diageneză aceste substanţe cherogene pot deveni substanţe bituminoase, rocile sedimentare ce conţin substanţe cherogene sunt denumite roci mamă a bituminoase, rocile sedimentare ce conţin substanţe cherogene sunt denumite roci mamă a zăcămintelor de petrol.zăcămintelor de petrol.Materia cherogenă alcătuită din Materia cherogenă alcătuită din particule fin dispersateparticule fin dispersate în roca mamă, sub anumite condiţii, mai în roca mamă, sub anumite condiţii, mai ales în prezenţa temperaturilor înalte suferă un ales în prezenţa temperaturilor înalte suferă un proces de migraţieproces de migraţie fiind împinse de apa sărată fiind împinse de apa sărată care are o greutate specifică mai mare, sub presiunea exercitată care are o greutate specifică mai mare, sub presiunea exercitată particulele fineparticulele fine se unesc într-o se unesc într-o masă compactămasă compactă de de petrolpetrol. Această . Această migraţiemigraţie are tendinţă ascendentă spre suprafaţă, dacă acest are tendinţă ascendentă spre suprafaţă, dacă acest proces de migraţie este oprită de un strat impermeabil (argilos), are loc sub presiune îmbogăţirea proces de migraţie este oprită de un strat impermeabil (argilos), are loc sub presiune îmbogăţirea zăcământului care se află deja în porii rocii de depozitare a petrolului, în condiţii asemănătoare zăcământului care se află deja în porii rocii de depozitare a petrolului, în condiţii asemănătoare iau naştere iau naştere gazele naturalegazele naturale, de aceea deasupra unui zăcământ de petrol se poate afla o cupolă , de aceea deasupra unui zăcământ de petrol se poate afla o cupolă de de gaz naturalgaz natural. În peninsula . În peninsula ArabieiArabiei zăcămintele de petrol se află înmagazinate într-un zăcămintele de petrol se află înmagazinate într-un calcarcalcar poros biogen care a luat naştere din corali.poros biogen care a luat naştere din corali.Compoziţia zăcământului de petrol poate avea un raport diferit de Compoziţia zăcământului de petrol poate avea un raport diferit de alcanialcani şi şi alchenealchene, la fel poate , la fel poate diferi raportul grupărilor diferi raportul grupărilor alifaticealifatice şi şi aromaticearomatice..Teoria abiogenăTeoria abiogenă are adepţi mai puţini ( are adepţi mai puţini (ThomasThomas GoldGold) petrolul ar fi rezultat din minerale, roci cu ) petrolul ar fi rezultat din minerale, roci cu un conţinut ridicat în un conţinut ridicat în carboncarbon şi şi hidrogenhidrogen care având greutatea specifică mai mică au fost presate care având greutatea specifică mai mică au fost presate spre suprafaţă.spre suprafaţă.
Dacă zăcământul de petrol se află aproape de suprafaţă, Dacă zăcământul de petrol se află aproape de suprafaţă, exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafaţă, zăcămintele exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafaţă, zăcămintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adâncime). O altă modalitate de extragere a petrolului este adâncime). O altă modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zăcămintele submarine cu ajutorul unor extragerea din zăcămintele submarine cu ajutorul unor insuleinsule sau sau platforme de forajplatforme de foraj unde dificultăţile de forare sunt mult mai mari. La unde dificultăţile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se foloseşte un lichid de sondă cu toate procedeele de foraj se foloseşte un lichid de sondă cu polimeripolimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, care lichid necesită o pentru a stabiliza gaura de foraj, care lichid necesită o greutate specificăgreutate specifică mare, pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul mare, pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul de foraj trebuie să aibă o anumită de foraj trebuie să aibă o anumită vâscozitatevâscozitate. Capul de foraj, . Capul de foraj, frezafreza, , este prevăzut cu tăişuri cu vârf de este prevăzut cu tăişuri cu vârf de diamantdiamant, coloana de sondă este , coloana de sondă este alcătuită din ţevi de oţel care se montează împreună prin înşurubare alcătuită din ţevi de oţel care se montează împreună prin înşurubare (una în alta) această coloană atingând lungimi de până la câteva mii (una în alta) această coloană atingând lungimi de până la câteva mii de metri. În cazul zăcămitelor de petrol care nu se află sub de metri. În cazul zăcămitelor de petrol care nu se află sub presiune, această presiune se realizează prin pomparea de apă sau presiune, această presiune se realizează prin pomparea de apă sau gaz, iar în cazul zăcămintelor cu o vâscozitate ridicată se presează gaz, iar în cazul zăcămintelor cu o vâscozitate ridicată se presează lichide pentru reducerea vâscozităţii.lichide pentru reducerea vâscozităţii.
Lemnul Lemnul LemnLemn este numele unui este numele unui
material natural care provine material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, din plantele lemnoase, arbori, arbuşti, copacii, etc, fiind arbuşti, copacii, etc, fiind compus în majoritate din compus în majoritate din celulozăceluloză şi şi ligninălignină şi în mică şi în mică parte din parte din gumegume şi răşini, şi răşini, materiimaterii tanante, materii tanante, materii colorante.colorante.
Lemnul, o materie de origine Lemnul, o materie de origine organică, este produs de organică, este produs de plantele lemnoase care fac plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor parte din grupa vegetalelor superioare superioare cormofitecormofite - plante - plante vasculare care sunt formate vasculare care sunt formate din ţesutul lemnos xilen şi din ţesutul lemnos xilen şi ţesutul liberian - floem.ţesutul liberian - floem.
Macroscopic lemnul este diferit privit, Macroscopic lemnul este diferit privit, în funcţie de planul în care este în funcţie de planul în care este secţionat. Lemnul este alcătuit din mai secţionat. Lemnul este alcătuit din mai multe tipuri de ţesuturi vegetale: multe tipuri de ţesuturi vegetale: ţesutul vascular, fibre, parenchimul de ţesutul vascular, fibre, parenchimul de rezervă.rezervă.
FibreFibre: fascicule de celule rezistente, : fascicule de celule rezistente, dispuse într-un sens axial, care dispuse într-un sens axial, care asigură rigiditatea si rezistenţa asigură rigiditatea si rezistenţa mecanică a lemnului. Sunt constituite mecanică a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec de celuloză, dintr-un amestec de celuloză, hemicelulozăhemiceluloză şi lignină. şi lignină.
Ţesutul vascularŢesutul vascular: este compus din : este compus din vase, celule tubulare prin care se vase, celule tubulare prin care se conduce seva brută de la rădăcini la conduce seva brută de la rădăcini la frunze. La conifere aceste vase sunt frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide. Vasele conductoare numite traheide. Vasele conductoare sunt adesea asociate cu celulele sunt adesea asociate cu celulele parenchimatice (numite şi parenchimatice (numite şi parenchimparenchim), care contribuie la ), care contribuie la transportul de nutrienţi în arbore. transportul de nutrienţi în arbore.
Lemnul constă în principal din substante Lemnul constă în principal din substante organice, precum şi din substante organice, precum şi din substante anorganice (1 până la 1,5%). De asemenea, anorganice (1 până la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabila.poate avea umiditate variabila.
Celuloza (40 - 50%), Celuloza (40 - 50%), Lignina (20 până la 30%) Lignina (20 până la 30%) Hemiceluloză (15 la 25%), Hemiceluloză (15 la 25%), Alte substanţe organice: polizaharide, Alte substanţe organice: polizaharide,
pentozani, hexozani, răşini, taninuri, pentozani, hexozani, răşini, taninuri, coloranţi, ceară, alcaloizi... coloranţi, ceară, alcaloizi...
Apa: Apa: Există trei tipuri de apă în lemn:Există trei tipuri de apă în lemn: Apa liberă este apa prezentă în lemnul Apa liberă este apa prezentă în lemnul
verde. verde. Apa legată este apa care intră în compoziţia Apa legată este apa care intră în compoziţia
fibrelor. Ea este cea care cauzează fibrelor. Ea este cea care cauzează contracţii în timpul uscării. contracţii în timpul uscării.
Apa de compozitie este apa care intră în Apa de compozitie este apa care intră în compoziţia moleculelor. Eliminarea acesteia compoziţia moleculelor. Eliminarea acesteia duce la distrugerea lemnului (de exemplu, în duce la distrugerea lemnului (de exemplu, în incendii). incendii).
Rezilienţă; Rezilienţă; Rezistenţă la Rezistenţă la
tracţiune şi tracţiune şi comprimare; comprimare;
Elasticitate; Elasticitate; Densitatea mai mică Densitatea mai mică
decat a apei; decat a apei; Durabilitatea; Durabilitatea; Proprietăţi izolatoare Proprietăţi izolatoare
