Restaurarea Leziunilor de Clasa V

7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V

http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 1/13

Restaurarea leziunilor de clasa V-a necarioase-

Studiu de caz

Rezumat

Cand restauram dintii anteriori si posteriori afectati prin leziuni cervicale

necarioase multi clinicieni nu iau in calcul factorii etiologici responsabili pentru

dezvoltarea leziunilor, ceea ce rezulta in esec frecvent al restaurarii. Acest articol discuta

protocolul clinic de tratament si tehnicile de restaurarea a leziunilor necarioase de clasaV-a si prezinta un caz clinic in care sunt realizate restaurari estetice.

Semnificanta clinica

Optiunile de tratament pentru leziunile de clasa a V-a necarioase pot varia de la

eliminarea factorilor cauzali ai leziunilor si monitorizarea regulata a progresiei pentru a putea specifica procedurile restaurative. Rasinile compozite sunt cele mai bune materiale

folosite pentru a restaura defectele cervicale datorita legaturii lor puternice cu smaltul si

dentina, proprietatilor lor fizice si potentialul estetic.

Cum prevalenta leziunilor carioase urmeaza trendul spre diminuare in diferite

populatii, leziunile necarioase cervicale au avansat in directia opusa, devenind candidati

pentru procedurile restaurative.In 2! "rippo introduce termenul de abfractie ca o a patra clasificare a leziunilor

tesutului dur dentar care nu este legata de porcesul carios. #otusi, in !$$! s-a emis prima

teorie in legatura cu porcesul lor etiologic% la acel moment, leziunile necarioase cervicale

erau impartite in abrazie si eroziune. Intr-un studiu recent al lui "rippo si al colegilor sai,autorii au recomandat ca termenul de eroziune sa fie inlocuit de termenul de coroziune ca

si denotatie potrivita a dizolvarii chimice a dintilor.Coroziunea este rezultatul cronic al interactiunii acizilor intrinseci sau e&trinseci,

fara implicarea bacteriana, asupra dintilor. Abrazia este pierderea substantei dentare prin

mi'loace mecanice cum ar fi peria'ul dentar. Abfractia este o leziune indusa de incarcatura

e&centrica aplicata suprafetei ocluzale a dintelui si poate fi e&acerbata de eroziune,coroziune si abrazie.

(iferitele tipuri de leziuni carioase necarioase prezinta etiologii variate si

caracteristici morfologice care permit sa le diferentiem, totusi, actiunile acizilor, abrazieisi stressului ocluzal pot actiona separat sau sa interactioneze, si este responsabilitatea

dentistului de a diagnostica patogeneza multifactoriala a acestor leziuni. )actorii localitind sa modifice forma originala a dintelui, in timp ce leziunile abfractionale sunt ingeneral defecte ale formei cu ascutirea unghiului suprafetei la marginea ocluzala , iar

coroziunea acidului arata pierdere de substanta la nivelul unei arii intinse fara unchiuri

ascutite. Abrazia tinde sa se produca un elemen cu un unghi mai putin ascutit decat celdin abfractii. *&punerea dentinei in !+ cervicala provoaca stimularea mecanoreceptorilor

de la interfata dentina-pulpa prin tubulii dentinari, fapt ce duce la hipersensibilitatea

dentinara, o sechela comuna a acestui tip de leziune.



ai multe studii au gasit o corelatie mare intre pacientii cu incarcatura

functionala sau e&centrica e&cesiva si perioade cu bru&ism activ si dezvoltarea leziunilor

abfractive. *i au concluzionat ca asocierea cauzala pare sa e&iste printre leziunile informa de semiluna si dizarmonie ocluzala, parafunctie si stress psihologic sever al

pacientilor. ru&ismul poate fi centric, cand dintii sunt presati impreuna fara

lateropropulsia mandibulei sau e&centric, cand dintii sunt macinati datorita miscarilor mici sau mari ale mandibulei in lateral. ru&ismul e&centric pare sa fie mai daunator din

moment ce fortele de miscare latera paroduc o fle&ie care este de !-2 de ori mai mare

decat din fortele verticale. /revalenta leziunilor abfractive este mai mare la dintii posteriori, care absorb cel mai mult stress generat de fortele masticatorii. #otusi, prezenta

acestor leziuni la dintii anteriori este bine documentata , atat la dintii ma&ilari cat si la cei

mandibulari.

#ratamentul leziunilor cervicale necarioase poate fi limitat la terapie paleativa,nerestaurativa daca factorii cauzali au fost eliminati si clinicianul este capabil sa

monitorizeze leziunea in mod frecvent. #otusi, unele evidente clinice sugereaza ca

restaurarea acestor leziuni poate fi necesara pentru a reveni la marimea lor. #ratamentul

timpuriu al leziunilor angulare trebuie sa implice reductia fle&iei si compresia prina'ustare ocluzala pentru a intrerupe patogeneza abfractiei e&pansive, fle&urale si

compresive. #otusi, in opinia noastra, leziunile cervicale necariogene trebuie restaurate inurmatoarele situatii0

- 1eziunea este activa si nu a fost obtinut vreun succes in stoparea progresiei.

- Integritatea dintelui este pusa in pericol- (evine iminenta e&punerea pulpei

- ipersensibilitatea nu e subsidiara tratamentului nerestaurativ.

- 1ocalizarea leziunii compromite planificarea unui proteze mobile

- *&ista o leziune carioasa asociata- (efectul devine inacceptabil din punct de vedere estetic.

(esi procedura restaurativa pentru acest tip de leziuni pare a fi solicitanta,

predictabilitatea acestei modalitati de tratament a fost imbuntatita semnificativ deintroducerea protocoalelor adezive pentru a duce la reducerea concentratiei la stress si

inhibarea efectului coroziunii in zonele abfractionate.



Studiu de caz

3n barbat de 4! de ani s-a prezentat pentru un tratament restaurativ in Clinica dedentistica operativa din cadrul 3niversitatii federale din 5anta Catarina, )lorianopolis,

5anta Catarina, razilia, cu multiple leziuni necariogene cervicale la ambele arcade 6)ig

!7.

)ig.!

*&amenul clinic si anamneza au fost facute pentru a determina potentialii factori

etiologici concentrandu-ne pe caracterul multifactorial asociat de obicei cu formarea si progresia acestui tip de leziune. In timpul anamnezei, pacientul a raportat obiceiuri de

bru&ism, peria' intempestiv si consumul e&cesiv de bauturi acide, factori etiologici cheie

in formarea si progresia leziunii 6fig. 2-87. /ozitia mandibulei si miscarile acesteia au foste&aminate pentru a detecta interferentele ocluzale potentiale. /acientul a prezentat

diferente dintre relatia centrica si intercuspidarea ma&ima habituala datorata contactelor

premature dintre molarii ma&ilari si molarii 2 mandibulari. olarii ma&ilari au fost

e&trasi, si s-a recurs la a'ustarea ocluzala.

)ig.2



)ig. )ig.8

/rima etapa de tratament s-a bazat pe educatie. /acientul a fost invatat desprerolul obiceiurilor parafunctionale, al ingestiei e&cesive de bauturi acide si al peria'ului

e&agerat in etiologia leziunilor necariose cervicale. /acientul a fost sfatuit despre

necesitatea de a-si controla obiceiurile si al unei gutiere ocluzale pentru protectia dintilor,

si a fost rugat sa reduca ingestia substantelor acide si intensitatea peria'ului./rocedurile operative au fost initiate cu curatarea dintilor utilizand o pasta fara

ulei aplicata cu cupe de cauciuc la viteze mici, cu gri'a ma&ima pentru a preveni

sangerarea gingivala, fapt care ar compromite izolarea. 5electia culorii a fost realizata cuobservarea detaliata a proprietatilor optice a structurilor dentare si aparenta lor

superficiala sub lumina naturala cu asistarea ghidului de culori 6VI#A, Vident, rea,

CA,35A7. Abrazia, actiunea eroziva a acizilor si varsta pot altera unele caracteristici alesmaltului, facandul mai fin si mai translucid. Reproductia policromatismului si al

aspectelor interne cum ar fi fisurile si pigmentatiile ofera o armonie estetica dezirabila

pentru restaurarile localizate in regiunea cervicala a dintilor. /entru fiecare defect aldintelui, unul sau mai multe simulari au fost facute pentru a determina nuantele din

moment ce cromatica si valoarea ariei cervicale nu sunt aceleasi pentru toti dintii.Oricand este posibil, realizarea unei simulari restaurative va permite clinicianului sa

foloseasca aceleasi compozite si nuanta pentru restaurarea finala fara incorporarea protocoalelor de adeziv.

9u a fost facuta vreo preparare a cavitatilor deoarece leziunile carioase nu au fost

asociate cu defecte, si nu au fost restaurari anterioare esuate 6)ig 47. /entru un acces mai bun la marginea cervicala, a fost plasata o diga de cauciuc 6vezi fig 47. )ig.4

)ig.4,:,;



(upa izolare, un gel de 4.;< de acid fosforic a fost aplicat timp de !4 secunde

pe smalt, limitat la 2 mm de marginea incizala si e&tins spre dentina pentru inca !4sec6 )ig : si ;7. 5pra=-ul aer-apa a fost utilizat pentru a indeparta acidul si suprafata a fost

uscata cu un 'et de aer usor% dentina a fost lasata usor umeda 6)ig >7.

)ig.> )ig.$

5istemele adezive 65ingle ond, *5/*, 5t /aul, 9, 35A 7au fost aplicate

conform instructiunilor producatorului 6)igura $7. O rasina compozita cumicroumplutura 6(urafill Vs, eraeus- ?ulze, Armon@, 9 , 35A7 a fost selectata pentru

procedura de restaurare./rimul strat de compozit a fost plasat pe regiunea cervicala a defectului pentru a

evita atingerea marginii de smalt, si polimerizat timp de : de secunde prin dinte apoi

timp de 2 de secunde prin strat. 6fig !7. Cel de-al doilea strat a fost plasat pentru a

completa conturul restaurarii 6)ig !!7. Aceasta tehnica de realizare are scopul de a reduceefectele de micsorare ale compozitului, prevenind contractia compozitului spre marginea

incizala care poate duce la spatii la marginea cervicala. Cel de-al treilea strat a fost

polimerizat timp de : de secunde prin dinte si 2 de secunde direct prin compozit. 3n al

treilea strat a fost utilizat pentru a acoperi toate suprafetele restaurarii si a fost urmat de o polimerizare finala de : de secunde 6)ig !27.



)ig.! )ig.!! )ig.!2

In timpul polimerizarii finale, un gel antio&idant 6?, Bohnson Bohnson , 5B

Campos, 5/, razil7 a fost plasat pe suprafata restaurarii. "elul antio&idant de pesuprafata e&terna in timpul polimerizarii finale izoleaza stratul superfical de compozit,

permitand polimerizarea sa completa si oferind un aspect vitrificat suprafetei sale 6)ig

!7 pana la finisare si lustruirea din urmatoarea sesiune 6)ig !87. Acelasi protocol derestaurare a fost aplicat si altor situsuri 6)ig !4-2!7.

)ig.! )ig.!8



)ig.!4 )ig.!:

)ig.!; )ig.!>

)ig.!$



)ig. 2 )ig.2!

Compozitele utilizate in acest caz au fost Charisma 6eraeus- ?ulzer 7, o rasina

compozita microhibrida, si erculite 6?err, Orange, CA, 35A7 cand a fost necesara

constructia dentinei opace% si (urafill 6eraeus- ?ulzer7 o rasina compozita cumicroumplutura, si Vitalescente 63ltradent, 5outh Bordan, 3# 35A7 pentru reproducerea

smaltului. /entru reproducerea pigmentatiilor si a elementelor specifice ale smaltului,au

fost folositi pigmentilor saturati 6Color /lus,?err7.

/asii de finisare si lustruire au fost realizati in sesiunea urmatoare./entru aceste proceduri, au fost aplicate discurile abrazive 5of-1e& 6,*5/*7 pe

suprafata uscata. /asta de lustruire 6*namelize, Cosmedent, Chicago, I1,35A7 a fostutilizata cu discuri fle&ibile pentru a produce un mai mare efect asupra restaurarii.

*&celenta estetica obtinuta poate fi observata in )ig !>-2!.

Discutii

*stetica curenta a permis o valoare e&trema pentru pacienti si clinicieni, devenind un

factor preponderent pentru procedurile de succes care implica dintii anteriori si posterior.5egmentul anterior al dentitiei necesita eforturi suplimentare pentru rezultate estetice din

moment ce anatomia si nuanta poate fi denotata de zambet sau miscarea buzei.1eziunile necarioase sunt asociate in general cu pacientii in varsta, care au

numeroase numere de defecte, totusi, e&ista o prevalenta mare a leziunilor care afecteaza

pacientii tineri. #otusi, ambele grupuri de pacienti pot necesita restaurari estetice, si,

ocazional, dintii mai batrani pot reprezentat situatii mai provocatoare decat dintii tineri.AD si colegii care au investivat !;! de leziuni necarioase cervicale, au raportat ca

:4< din leziuni au fost ma&ilare si < au fost in segmentul anterior. 3n alt studiu,

condus de Coleman si colaboratorii au gasit rate de 2!< de leziuni abfractive la dintii

anteriori. (esi acesti inde&i par a fi mici in comparatie cu prevalenta dintilor posterior,este pertinent sa consideram ca dintii aratati intr-un zambet entuziasmat nu sunt numai la

incizivi si canini, (eaceea, premolarii necesita deasemenea eforturi pentru restaurarile

estetice din moment ce pot prezenta leziuni intr-o prevalenta de 82 la 8:<.(esi etiologia leziunilor de abfractie este clarificata si clasificarea a fost bine

stabilita, aceste leziuni sunt frecvent confundate cu leziunile erozive si abrazive. (eaceea,

clarificare mecanismului de formare al leziunilor de abfractie devine important pentrudeterminarea unui diagnostic specific. 5istemul masticator in timpul functiei plaseaza

tipuri de stress asupra dintilor 0 compresiv, tensional si taietor. )ortele masticatorii sunt

directionate in principal spre a&ul lung al dintilor cand ocluzia este directionata in

principal de-a lungul a&ului lung al dintelui cand ocluzia este in echilibru si nu e&ista un



stress anormal asupra dintilor. Consecutiv, fortele sunt disipate si transmise radacinii si

indirect comple&ului parodontal ducand la concentratii mai mici de stree si distorsiuni ale

dentinei si hidro&iapatitei din smalt. Cant ocluzia nu este in echilibru, stressurilecompresive sunt localizate spre partea in care dintele se incomvoaie, inducand forte de

tensiune pe partea opusa, ducand la dislocarea smaltului de pe dentina% aceasta arie pare

sa aiba o legatura mecanica mai slaba intre smalt si dentina datorata lipsei tiparului 'onctiunii smalt+ dentina.

Cand legaturile dintre cristale sunt rupte, spatiile aditionale sunt create unde

moleculele mici cum ar fi apa si materialele organice penetreaza, prevenind restabilirealegaturii dintre structurile cristaline si permitand propagarea fisurilor dupa ce este indus

stressul dintelui. 1ocalizarea stresului la dinte dicteaza forma leziunii. 5tressurile

localizate e&centric pot determina leziuni asimetrice. 3n studiu asupra deformarii dintelui

atunci cand au fost simulate incarcaturi ocluzale a aratat ca inlaturarea structurii dentarecauzeaza fle&ii. Restaurarea structurii dentare cu o tehnica acid-adeziv a fost deminstrata

ca refacand sduritatea dintelui. "rippo a sugerat ca atunci cand leziunea cervicala este

restaurata, fle&ia dintelui restaurat sub incarcatura este redusa, dintele fiind intarit si

prevenindu-se marirea leziunii. Aceasta intarire nu a fost notata cand au fost evaluateefectele leziunilor restaurate si nerestaurate asupra rezistentei la fractura a dintilor

premolari ma&ilari, sugerand prezenta unei restaurari ocluzale pot avea un efect negativasupra retentiei restaurarilor de clasa V-a.

In incercarea de a atinge succesul din punct de vedere estetic in restaurile de clasa

a V-a , factorii unici trebuie emfazati in timpul procedurii pentru a asigura standardelemecanice si biologice. 5electia compozitului, accesul la margini si performanta unei

simulari sunt necesitati clinice fundamentale care duc la un rezultat de succes.

Alegerea compozitului cu microumplutura s-a bazat pe pincipiile mecanice si pe

proprietatile estetice ale acesteia. Inafara de potentialul compozitelor cu microumplutirade a reproduce detaliile suprafetei, luminozitate si transluciditatea smaltului, modulul

elastic mic a compozitului cu microumplutura face ca acest material sa fie de electie

pentru restaurarile de clasa a V-a. Aceasta este datorata faptului ca mare parte dintensiunea e&ercitata asupra dintilor in loc sa fie transferata la interfata rasina-dentina

permitand o durabilitate mai mare a legaturii.

arginile gingivale ale defectelor in forma de semiluna pot fi localizatesubgingival sau supragingival. (ezvoltarea leziunilor subgingivale sugereaza ca

principalul factor care initiaza acest tip de defect este forta ocluzala nesustinuta.

1ocalizarea limitelor cervicale poate implica o plasare mai dificila a digai de cauciuc si

mentinere a sanatatii gingivale, compromitand in final integritatea marginala sidurabilitatea legaturii.

O alta metoda pentru accesul marginii cervicale, cand este preferata izolarea

relativa este utilizarea firelor retractive, facand posibila retractia marginii gingivale siabsorbtia lichidelor creviculare.

In timpul preararii simularrii, este obligatoriu sa mentinem dintele si compozitul

umed in timpul observatiei pentru a preveni evaluarea incorecta a culorii care poate ficauzata de deshidratare.

Configuratia marginilor de smalt este inca controversata cand sunt restaurate

defectele non-retentive de la colet. 5-a stabilit in literatura ca bizotarea smaltului produce

o duritate mai mare a legaturii. Ratele de retentie ale restaurarii plasate in leziunile



necariogene a fost similara atunci cand a fost comparata cu marginile bizotate intr-o

performanta clinica de ani, dupa !2, 28 si : de luni in alt studiu. 5tudiile care

evalueaza microrupturile, nu arata diferente statistice intre restaurarile de clasa a v-a cusau fara prepararea cavitatii. Alegerea de a mentine marginea ocluzala ascutita consta in

faptul ca, inafara de factorii mentionati si posibilitatea obtinerii satisfacatoare din punct

de vedere estetic poate fi mentinuta cand nu este necesara prepararea, prevenind pierderea de substanta suplimentara.

/rocedura restaurativa din protocolul leziunii cervicalenecarioase, integreaza o

parte relativ simpla si usoara care este supraestimata de clinician0 de cele mai multe oriimportanta abordarii interventionale cu factori cauzativi este negli'ata. Atunci cand

dizarmonia ocluzala, obiceiurile parafunctionale si bru&ismul sunt corelate cu prezenta

defectelor cervicale necarioase, reducerea fle&iei si compresiunii prin a'ustare ocluzala

trebuie adoptata ca procedura standard pentru a preveni marirea leziunii. Coroziunea siabraziunea interactioneaza cu ariile de abfractie, crescand progresia si pierderea structurii

din moment ce dentina e&pusa este mai putin calcifiata si rezistenta decat smaltul.

Aceasta situatie necesita educarea pacientului si necesitatea controlului factorilor

agravanti.Cand planul de tratament pentru leziunile necarioase cervicale este adoptat, daca este

acordata o atentie adecvata factorilor cauzativi si sunt aplicate principiile ocluziei, este posibil sa avem un prognostic mai bun si restaurari mai durabile.



Bibliografie

1. Downer MC. The 2001 national survey of children’s dental health: acommentary onthe preliminary report. Br Dent 1!!"#1$%:20!&21".2. Murray . Comments on the results at the 'econd (nternationalConference: )chan*esin caries prevalence.’ (nt Dent 200+#"",'uppl-:"$&"/.+. Tay 3won* 'M (ttha*arun 4 et al. Bondin* of a self5etchin*primer to noncarious cervical sclerotic dentin: interfacial ultrastructureand microtensile 6ond stren*th evaluation. 4dhes Dent 200# 2:!&2/.". 7rippo 8. 46fractions: a new classi9cation of hard tissue lesions of teeth. sthet Dent 1!!1# +:1"&1!.. ;ee <C a=le <'. >ossi6le role of tensile stress in the etiolo*y of cervical erosivelesions of teeth. >rosthet Dent 2001# 2:+$"&+/0.%. 7rippo 8 'imrin* M 'chreiner '. 4ttrition a6rasion corrosion anda6fractionrevisited. 4 new perspective on tooth surface lesions. 4m Dent 4ssoc200"# 1+:110!&111/.$. ?ip=in McClure . 'alivary citrate and dental erosion. Dent es1!"!# 2/:%1+&%2%./. @rvinen A ytmaa ( einonen 8>. is= factors in dental erosion. Dent es1!!1# $0:!"2&!"$.!. Coleman T4 7rippo 8 3inder=necht 3. Cervical dentin

hypersensitivity. >art ((: associations with a6fractive lesions.uintessence (nt 2000# +1:"%%&"$+.10. Braem M ;am6rechts > Aanherle 7. 'tress5induced cervicallesions. >rosthetDent 1!!2# %$:$1/&$22.11. Ehon*a 4. BruFism and its eGect on the teeth. 8ral eha6il 1!$$#":%&$%.12. 'pran*er . (nvesti*ation into the *enesis of an*ular lesions at thecervical re*ion of teeth. uintessence (nt 1!!# 2%:1"!&1".1+. 7raehn 7 Berndt C 'tae*e B. ?ur pidemiolo*ie =eilfrmi*er

Defe=te. Dtsch 'tomatol 1!!1# "1:210&21+.1". Ehon*a 4. BruFism and its eGect on teeth. 8ral eha6il 1!$$#":%&$%.1. Bernardon 3 Maia 4A Cardoso 4C de 4raHIo M r Monteiro ' r.Dia*nosisand mana*ement of incisors aGected 6y incisal wear: aninterdisciplinary case report. sthet estor Dent 2002# 1":++1&++!.



1%. 8s6orne5'mith 3; Bur=e T Mc arlane T <ilson J. Gect of restored and unrestored non5carious cervical lesions on the fractureresistance of previouslyrestored maFillary premolar teeth. Dent 1!!/# 2%:"2$&"++.1$. Baratieri ;J r Monteiro ' Aieira ;CC et al. 8dontolo*ia

restauradoraKfundamentos e possi6ilidades. 1st d. 'Lo >aulo:'antos 2001.1/. 7rippo 8. Jon5carious cervical lesions: the decision to i*nore orrestore. sthetDent 1!!2# ",'uppl-:&%". 1!. 'pran*er <e6er 7 3un* '.Nntersuchun*en O6er die Ptiolo*ie >atho*enese und Therapie=onseQuenRen der Rervi=alen 3ahnhartsu6stanRdefe=te. Deressische ?ahnarRt 'eparatum 8tto5;oos5>reis 1!$+# 12:+2/&+"1.20. Touati B Miara > Jathanson D. 8dontolo*ia estStica erestauraUes cerVmicas.1st d. 'Lo >aulo: 'antos 2000.

21. de 4rauIo M Baratieri ;J Monteiro ' r et al. Direct adhesiverestoration of anterior teeth: part 1. undamentals of eFcellence. >ract>roced 4esthet Dent 200+# 1:2++&2"0.22. Davidson C; De7ee 4 eilRer 4. Competition 6etween thecomposite5dentin6ond stren*th and the polymeriRation contraction stress. Dent es1!/"# %+:1+!%&1+!!.2+. 'idhu '3 enderson ;. Dentin adhesives and microlea=a*e incervical resin composites. 4m Dent 1!!2# :2"0&2"".2". 4w TC ;epe E ohnson 7 Mancl ;. Characteristics of noncarious

cervicallesions: a clinical investi*ation. 4m Dent 4ssoc 2002# 1++:$2&$++.2. Braem M ;am6rechts > Aanherle 7. Clinical evaluation of dentaladhesive systems.>art ((. 4 scannin* electron microscopy study. >rosthet Dent 1!/%#:1&%+.2%. 7oel A3 3hera 'C alston B' Chan* 3. 'tresses at thedentinoenamel Iunctionof human teethK9nite element investi*ation. >rosthet Dent 1!!1#%%:"1&"!.2$. 'pir 4. 'urface characteristics of human enamel and dentin: a 'M

study. (owaCity: Nniversity of (owa 7raduate Colle*e 1!//. ,Thesis-2/. Dou*las <. Methods to improve fracture resistance of teeth. (n:Aanherle 7'mith DC eds. (nternational 'ymposium on >osterior Composite esinDentalestorative Materials. 't. >aul MJ: +M 1!/:"++&""1.



2!. Morin D De;on* Dou*las <. Cusp reinforcement 6y the acidetch techniQue. Dent es 1!/"# %+:10$&10$/.+0. ees ' aco6sen >. The eGect of cuspal WeFure on a 6uccal ClassA restoration: a9nite element study. Dent 1!!/# 2%:+%1&+%$.

+1. eymann 8 'turdevant Bayne ' <ilder 4D 'luder TBBrunson <D.Faminin* tooth WeFure eGects on cervical restorations a two5yearclinical study. 4m Dent 4ssoc 1!!1# 122:"1&"$.+2. de 4rauIo M Baratieri ;J Monteiro ' r et al. Direct adhesiverestoration of anterior teeth: part 2. Clinical protocol. >ract >roced 4esthet Dent200+# 1:+1&+$.++. ;am6rechts > Aan Meer6ec= B >erdi*Lo 7ladys ' Braem MAanherle 7.

estorative therapy for erosive lesions. ur 8ral 'ci 1!!%# 10":22!&2"0.+". Baratieri ;J Cana6arro ' ;opes 7C itter 4A. Gect of resinviscosity andenamel 6evelin* on the clinical performan of Class A compositerestorations:three5year results. 8per Dent 200+# 2/:"/2&"/$.+. Ba*heri Denehy 7. Gect of enamel 6evel and restoration len*thson Class (Aacid5etch retained composite resin restoration. 4m Dent 4ssoc 1!/+#10$:

!1&!+.+%. Blac= B etief D ;emons . Gect of cavity desi*n on retentionof Class (Acomposite resin restorations. 4m Dent 4ssoc 1!/1# 10+:"2&"%.+$. Aan Meer6ee= B >eumans M 7ladys ' Braem M ;am6rechts >Aanherle 7. Three5year clinical eGectiveness of four total5etch dentinal adhesivesystems incervical lesions. uintessence (nt 1!!%# 2$:$$&$/".+/. 'antini 4 (vanovic A (66etson Milia . (nWuence of mar*inal6evels on microlea=a*e around Class A cavities 6onded seven

self5etchin* a*ents. 4m Dent 200"# 1$:2$&2%1.+!. etief D <oods amison C. Gect of cavo5surface treatmenton mar*inallea=a*e in Class A composite resin restorations. >rosthet Dent 1!/2#"$:"!%&01.

Restaurarea Leziunilor de Clasa V

Documents

Transcript of Restaurarea Leziunilor de Clasa V