RESPONSABILITATEA SOCIALĂ ŞI ETICA: PROVOCĂRI PENTRU

ÎNTREPRINZĂTORI

ÎNTREPRINZĂTORUL (IZ.) ŞI ETICA Etica evidenţiază mecanismele interioare care determină

acţiunile întreprinzătorului, comportamentul acestuia în interacţiunile cu cei din jur.

Sistemul criteriilor etice de care poate ţine cont IZ.:• principiile general umane – („să nu minţi”, „să nu faci rău”

etc.); măsura în care acestea sunt incluse în sistemul principiilor morale individuale ţine de educaţia primită;

• principii specifice unei anumite culturi, ţări, regiuni;• principii şi reguli de comportament specifice unei grupe

profesionale;• cerinţe şi reguli impuse de fiecare situaţie concretă în

parte (a da sau a nu da mită unui funcţionar etc.);• norme internaţionale.

EticEtic

NeNe--eticetic

LegalLegalIlegalIlegal

CodificareCodificare

ManifestareManifestare

DeciziiDecizii ale ale intreprinzatoruluiintreprinzatorului

CadranCadran I:I:EticEtic sisi LegalLegal

CadranCadran III:III:NeNe--eticetic sisi LegalLegal

CadranCadran IV:IV:NeNe--eticetic sisi IlegalIlegal

CadrantCadrant II:II:EticEtic sisi IlegalIlegal

Conduita etică excede legalitatea, dar legalitatea nu este pusă în discuţie, fiind considerată, în ţările cu regim democratic, o precondiţie a comportamentului etic; în alte cazuri, etica poate veni în contradicţie cu normele legale. Un fapt nu este etic numai pentru că nu este condamnat prin lege.

Dilemele eticetrecute de întreprinzător, succesiv, prin 3 filtre, care să optimizeze raportul performanţă economică – performanţă socială:

a) analiza economică,b) analiza legală,c) analiza etică

Soluţiile dilemelor etice - abordări specifice:

a.) abordarea utilitaristă, care sugerează stabilirea soluţiei în funcţie de consecinţele favorabile binelui majorităţii;

b.) abordarea individualistă porneşte de la principiul libertăţii conştiinţei, a libertăţii individuale, în general; în această abordare, responsabilitatea faţă de societate este marginalizată;

c.) abordarea justiţiară pune în prim-plan valori ca: imparţialitate, echitate, cinste; ele devin criterii de evaluare a acţiunilor umane;

Factori ce cauzează dileme eFactori ce cauzează dileme eticeticepentrupentru îîntreprinzntreprinzăătoritori

DilemeDilemeEticeEtice

ConflictConflictde de intereseinterese

ResponsibilitateResponsibilitatesocialsocialăă fafaţţăă dedesstakeholderstakeholders

Grad deGrad dedeschideredeschidere

TrTrăăssăăturituri de de personalitatepersonalitate

Particularităţi ale deciziilor etice

– majoritatea au consecinţe ample nesigure şi greu de estimat;

– cele mai multe decizii etice au multiple variante şi nu reprezintă o simplă alegere între da şi nu;

– efectele combinate ale deciziilor etice nu sunt întotdeauna în antiteză.

Etapele rezolvării problemelor etice

1. recunoaşterea dilemei etice;

2. identificarea conflictului de valori;

3. dezvoltarea alternativelor posibile;

4. calculul consecinţelor pozitive şi negative probabile pentru fiecare alternativă în parte;

5. compararea rezultatelor probabile ale alternativelor;

6. luarea deciziei pe baza valorilor prioritare;

7. revederea rezultatelor deciziei.

Sursa principală a problemelor etice pentru întreprinzător

Esenţa problemelor etice, într-o întreprindere, constă în conflictul permanent dintre:

- performanţa economică a firmei, măsurată prin costuri, venituri, profit, dividende etc. şi

- performanţa socială a acesteia, mai greu de cuantificat şi reprezentând obligaţiile faţă de angajaţi, consumatori, creditori, etc.

Individual, întreprinzătorul urmăreşte să obţină prin acţiunile sale o legitimitate morală, să transmită un mesaj, să lase o moştenire (Citiţi Hisrich, Cap. 1, “Ethics and social responsibility of entrepreneurs”, pag. 17-19)

RESPONSABILITATEA SOCIALA Conceptul de responsabilitate socială s-a dezvoltat în special în legătură cu practicile întreprinderilor şi consecinţele acestora, sub presiunea opiniei publice la adresa marilor corporaţii în general şi a multinaţionalelor în particular. De aceea, conceptul s-a răspândit sub denumirea de “Corporate Social Responsibility” şi abrevierea “CSR”. În ultima perioadă, se consideră că problematica responsabilităţii sociale trebuie să stea, în egală măsură, în atenţia întreprinderilor mai mici şi a organizaţiilor de orice tip (inclusiv instituţii ale administraţiei publice, instituţii de învăţământ, de sănătate etc., precum şi organizaţii neguvernamentale non-profit). În această optică este conceput standardul ISO 26000 (în curs de adoptare), care elimină cuvântul “Corporate” din expresia care denumeşte conceptul.

Faze ale evoluţiei conceptului de responsabilitate socială (R.S.):•R.S. = Obligaţie socială; întreprinderile au un „comportament” responsabil dacă obţin profit în cadrul strict al legii (abordare clasică). •R.S. = Reacţie socială; firmele trebuie să suporte cel puţin o parte din costurile sociale şi de mediu, ce decurg din activitatea lor. •R.S. = Răspundere socială; comportamentele social responsabile ale firmelor sunt anticipative, preventive: luări publice de atitudine, anticiparea nevoilor sociale, de mediu etc. şi eforturile pentru satisfacerea lor, comunicarea cu autorităţile privind îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional.

Necesitatea unui efort din partea întreprinderilor de conciliere între obiectivul de profitabilitate şi obiectivele de respect faţă de om şi faţă de natură este convingător exprimată de concepţia cu privire la TRIPLA FINALITATE A ÎNTREPRINDERII

Tripla finalitate a întreprinderii

• Concept cunoscut ca Triple Bottom Line, TBL sau 3P: People, Planet, Profit

• Lansat de John Elkington (http://www.johnelkington.com) în 1994 şi reluat de acelaşi autor în lucrarea de mare impact “Cannibals with Forks: The Triple Bottom Line of 21st Century Business (1997, 1999)”

Aspecte principale ale TBL

• People:– Drepturile omului– Drepturile consumatorilor– Drepturile personalului– Relaţia întreprindere – comunitate

• Planet: – Utilizarea resurselor– Poluarea– Protecţia vieţii (ecosisteme)

• Profit:– Buna guvernare corporativă– Relaţiile între întreprinderi– Investiţia responsabilă– Activitate bancară etică (Ethical Banking)

Beneficii economice potenţiale ale responsabilităţii sociale pentru firmă

Deşi se apreciază că şi actele caritabile (mecenatul) sunt o componentă a responsabilităţii sociale, literatura de specialitate preferă abordarea din perspectiva beneficiilor economice pe care le aduce firmei

•Din perspectiva valorii– CSR poate creşte valoarea activelor intangibile prin intermediul fondului

comercial (goodwill) = buna reputaţie, clientela etc.

•Din perspectiva competitivităţii firmei, fără a se limita la acestea, CSR poate aduce beneficii privind:

– Atragerea, motivarea şi menţinerea resurselor umane valoroase; creşterea capacităţii de a inova

– Gestiunea riscurilor, inclusiv a acelora privind mediul natural– Poziţionarea competitivă a firmei şi mărcilor sale

•Din perspectiva funcţională, CSR înlesneşte obţinerea autorizaţiilor şi aprobărilor necesare

Beneficii economice potenţiale ale responsabilităţii sociale la nivel macroeconomic şi sectorial

•La nivel macroeconomic, s-a constatat o corelaţie pozitivă între indicatorii responsabilităţii sociale şi cei ai creşterii şi dezvoltării•La nivel sectorial, cercetările efectuate în anumite industrii au demonstrat o corelaţie pozitivă între inovare, responsabilitate socială şi competitivitateResearch into the links between CSR and competitiveness in the financial, IT and pharmaceutical industries suggests that collaboration between different stakeholders is key to successfully combining innovation, responsibility and competitiveness (MacGillivray et al., The State of Responsible Competitiveness, AccountAbility, London 2007).

Facultativ: A se vedea şi capitolul despre CSR din European Competitiveness Report, 2008 (ataşat)

Controverse privind responsabilitatea socială a întreprinderilor

• CSR nu este relevant pentru întreprinderi al căror rol principal trebuie să fie generarea profitului

• CSR este folosit de către conducerile firmelor (“clever executives”=“băieţi deştepţi”) pentru a diminua presiunile, care, altfel, ar determina guvernele să adopte legi

• CSR o mască “umană” menită să sporească acceptarea publică a activităţii întreprinderilor

„Codurile de etică”Întreprinderile îşi afirmă valorile şi urmăresc respectarea acetsora prin adoptarea şi

implementarea de coduri de etică şi responsabilitate socială iar documentele, standardele şi iniţiativele organismelor naţionale şi internaţionale în domeniu asigură îndrumarea întreprinderilor, unificarea criterriiilor şi practicilor şi comparabilitatea rezultatelor

Exemplu de cod etic al unei firme multinaţionale: Smiths Code of Business Ethics: (http://www.smiths.com/crr09/managing_corporate_responsibility_and_business_ethics.aspx)

We comply with the lawWe compete fairlyWe act with integrity in all our business dealingsWe treat suppliers, partners and customers properlyWe treat our co-workers respectfullyWe contribute to healthy, safe and secure workplacesWe respect the environmentWe contribute to our communitiesWe participate in relevant public debatesWe respect human rightsWe have high standards of financial record-keeping and reportingThe Code applies to all of us

Documente internaţionale relevante pentru politica întreprinderilor în domeniul responsabilităţii sociale

• OECD Guidelines for multinational enterprises • OECD Tool for weak governance zones• OECD Principles of good corporate governance• ONU: Universal instruments relating to human Rights, • ONU: United Nations Guidelines for Consumer Protection• ONU: Global Compact (citiţi şi prezentarea ataşată) şi Global

Reporting Innitiative, • UE: EMAS Eco-management and audit scheme, • OIM: Conceptul de Muncă Decentă şi principiile muncii decente

(Facultativ: urmăriţi o prezentare de trei minute, în limba română la adresa: http://www.ilo.org/public/english/dw/ilo-dw-romanian-web.swf )

• Standardul ISO 26000 (prezentare sinoptică în slide-ul următor)

Clauza 4

PRINCIPII

Răspundere

Transparenţă

Comporta-ment etic

Respectul intereselor părţilor interesate

Respectul legilor

Respectul regulilor internaţionale de comporta-ment

Respectul drepturilor omului

Dez

volta

re d

urab

ilă

Două practici fundamentale ale responsabilităţii sociale Clauza 5Recunoaşterea responsabilităţii

socialeIdentificarea părţilor interesate

şi angajament

Clauza 6Principalele teme ale responsabilităţii sociale

Guvernanţa organizaţională

Drepturile omului

Relaţii de muncă

Protecţia

mediuluiPractici loiale

Consumatorul

Implicarea comunităţii

Aşteptări şi acţiuni

Integrarea responsabi-lităţii sociale în organizaţie

Practici de integrare a RS în organizaţie

Clauza 7Relaţia cu

caracteristicile organizaţiei

Înţelegerea responsabilităţii

sociale

Comunicarearesponsabilităţii

sociale

Iniţiative voluntareDe responsabilitate

socială

Evaluarea şi îmbunătăţirea

practicilorÎntărirea

credibilităţii