MÎINILE

Spălatul pe mîini este una dintre cele mai e�ciente și accesibile intervenţii pentru protecţia sănătăţii. Știaţi că spălarea mîinilor cu apă și săpun, mai ales după folosirea toaletei și înainte de atingerea produselor alimentare - ajută la reducerea incidenţei bolilor diareice cu mai mult de 40% și a infecţiilor respiratorii cu aproximativ 25%?

Ce trebuie să facem pentru reducerea bolilor provocate de mîinile murdare?• Respectăm 5 pași importanţi cînd spălăm mîinile.

• Sensibilizăm pe cei din jur să spele corect și cît mai des mîinile. În acest scop am elaborat un abţibild care se distribuie gratuit. Fii modern, spală mîinile cu apă și săpun! Sfaturi pentru protejarea sănătăţii întregii familii

apași igiena acasă

4. Clătim din abundenţă mîinile cu apă.

5. Ștergem mîinile cu un prosop curat.

1. Umezim mîinile cu apă. 2. Aplicăm săpunul pe mîini, timp în care închidem robinetul.

3. Spălăm mîinile bine cu săpun timp de 30 de secunde.

Autor:

Cu susţinerea:

În Moldova accesul la apă potabilă nu este garantat tuturor!Calitatea apei din majoritatea fîntînilor din Moldova nu corespunde standardelor naţionale pentru apa potabilă. Astăzi, circa 72% din fîntînile de suprafaţă și 5,2% din fîntînile arteziene depășesc concentraţiile maxime admisibile de nitraţi. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, consumul apei necalitative este una dintre cele mai frecvente cauze ale apariţiei maladiilor infecţioase în rîndul populaţiei, ce atacă tractul digestiv şi aparatul excretor.

Principalele cauze ale maladiilor infecţioase în Moldova

• Bacteriile și virușii proveniţi din materiile fecale ce provoacă diareea, dizenteria, hepatita virală A.

• Nitraţii, ajunşi deseori în apă în cantităţi mari prin descompunerea plantelor, deşeurilor de origine animală şi umană, cauzează patologii infecţioase şi neinfecţioase.

• Fluorul, pătruns în organism prin apă în cantităţi mari, duce la apariţia �uorozei dentare, niște pete albe sau cafenii pe suprafaţa dinţilor, și slăbește oasele, iar în cantităţi mici provoacă caria dentară.

Principalele căi de transmitere a maladiilor infecţioase

APA

Apa din straturile freatice din Moldova este frecvent contaminată de gunoiștile neauto-rizate de lîngă fîntîni, complexele animaliere situate în apropierea resurselor acvatice, fertilizatorii chimici folosiţi în agricultură, toaletele tradiţionale de la sat. Prin in�ltrare, substanţele nocive și toxice provenite din aceste surse de poluare pătrund în apele freatice şi le poluează masiv. Cu cît mai gravă este poluarea solului, cu atât mai dăunătoare este apa din fîntînile oamenilor.

Ce trebuie să facem ca să obţinem apă potabilă în condiţii casnice?• Limpezim apa tulbure de la fîntînă sau robinet timp de 1-2 ore. Ulterior, �ltrăm prin tifon

2/3 din cantitatea totală de apă din vas cu atenţie, pentru a evita tulburarea. Apa �ltrată poate � consumată numai după �erbere.

• Fierbem apa pentru distrugerea microbilor și o păstrăm în vase de sticlă sau de ceramică, emailate nu mai mult de 24 de ore, la temperatura camerei. Pentru păstrarea apei potabile nu se recomandă vase din polietilenă. Fierberea apei nu distruge poluanţii chimici, cum ar � nitraţii și �uorul.

• Îngheţăm apa rece �artă într-un vas timp de 10-12 ore în congelator. Apoi, scoatem vasul din congelator, fundul și pereţii îi stropim cu apă �erbinte, pentru a separa apa solidi�cată de vas. Sărurile prezente în apă acumulate pe fundul și la mijlocul vasului sub forma unui strat de gheaţă tulbure sau galbenă îl îndepărtăm. Folosim pentru consum numai stratul de gheaţă topit, format lîngă pereţii vasului.

• Filtrăm apa de la robinet și fîntînă cu ajutorul �ltrelor de apă ce pot elimina mirosul de clor, sărurile.

MUSCAMusca reprezintă un potenţial pericol pentru sănătatea oamenilor, deoarece ea poate transmite diferite boli. Transmi-terea bolilor este posibilă prin contactul muştei cu organismul animal sau uman, prin desprinderea agenţilor patogeni şi depunerea lor pe suprafaţa cu care intră în contact.

Ce trebuie să facem pentru combaterea muștelor acasă?• Acoperim alimentele ca să evităm contaminarea acestora de către muște.• Instalăm plase antiţînţari la ferestre și uși în perioada aprilie - octombrie pentru a împiedica pătrunderea acestora în casă. • Folosim pliciuri, hîrtie lipicioasă, substanţe insecticide. • Aruncăm regulat deșeurile alimentare, gunoiul de grajd în locuri autorizate, cît mai departe de casă.

Ce trebuie să facem ca să avem apă bună în fîntînă?• Săpăm fîntîna la o distanţă de 10-30 metri de latrine, gropi de gunoi, grajduri și alte

surse potenţiale de poluare pentru a evita contaminarea apei freatice. • Utilizăm o singură găleată pentru scoaterea apei din fîntînă cu scopul menţinerii

condiţiilor igienice. • Construim capac și acoperiș la fîntîni ca să evităm pătrunderea obiectelor străine și o

reparăm periodic dacă este necesar.• Clorurăm și dezinfectăm fîntînile cel puţin de două ori pe an, recomandabil în lunile

martie şi octombrie. Veri�căm în permanenţă calitatea apei. • Respectăm următoarea proporţie de clorurare a fîntînilor: 15 grame de clor (o lingură) la 500 litri de apă (1 tub de apă).• Evacuăm apele reziduale cît mai departe de orice sursă de apă folosită pentru prepararea

bucatelor, spălat sau alte activităţi casnice.

Poluarea straturilor freatice la sat