relatiile romaniei cu china

of 23 /23
Alianţa cu China- impactul vizitei în Asia în 1971 În 1971 Nicolae Ceauşescu a întreprins un turneu în Asia un turneu de mediere pentru relaţiile sino-americane. Pare stranie această ipoteză dar pe parcursul prezentării noastre veţi observa că lucrurile capătă sens. Ceauşescu a afirmat într-o cuvântare din 1971, „naţiunea funcţionează ca un factor puternic asupra destinului şi progresului lumii în procesul înaintării istoriei şi ea va exista în continuare ca un factor dinamic şi pozitiv pentru viitorul comunismului'”. Spre deosebire de alte state comuniste din Europa de Est, fenomenul „de-stalinizării” nu s-a desfăşurat pe scena politică din România. Această succesiune a faptelor sa conectat cu politica cultului personalităţii a lui Ceauşescu. În plus, un fapt că Ceauşescu a încercat să adopte în interiorul României un program inspirat din realităţile asiatice, „minirevoluţia culturală” , o imitaţie a „revoluţiei culturale” din China, după vizite oficiale de prietenie în unele state din Asia inclusiv China (1~9 iunie 1971) şi Coreea de Nord (9~15 iunie 1971). Ion Iliescu, preşedintele României în funcţie mai 1990~noiembrie 1996 şi decembrie 2000~decembrie 2004, l-a însoţit pe Ceauşescu în vizitele în Asia din 1971, menţiona că, „Ceauşescu a fost foarte impresionat de Coreea de Nord. În raport cu China unde era un haos mare cauzat de 'revoluţia culturală', Coreea de Nord, societatea disciplinată creată de un conducător unitar, Kim Ir Sen a fost un model totalitar

Embed Size (px)

description

referatul surpride relatiile lui Ceausescu cu china

Transcript of relatiile romaniei cu china

Aliana cu China- impactul vizitei n Asia n 1971

n 1971 Nicolae Ceauescu a ntreprins un turneu n Asia un turneu de mediere pentru relaiile sino-americane.Pare stranie aceast ipotez dar pe parcursul prezentrii noastre vei observa c lucrurile capt sens.Ceauescu a afirmat ntr-o cuvntare din 1971, naiunea funcioneaz ca un factor puternic asupra destinului i progresului lumii n procesul naintrii istoriei i ea va exista n continuare ca un factor dinamic i pozitiv pentru viitorul comunismului'. Spre deosebire de alte state comuniste din Europa de Est, fenomenul de-stalinizrii nu s-a desfurat pe scena politic din Romnia. Aceast succesiune a faptelor sa conectat cu politica cultului personalitii a lui Ceauescu. n plus, un fapt c Ceauescu a ncercat s adopte n interiorul Romniei un program inspirat din realitile asiatice, minirevoluia cultural , o imitaie a revoluiei culturale din China, dup vizite oficiale de prietenie n unele state din Asia inclusiv China (1~9 iunie 1971) i Coreea de Nord (9~15 iunie 1971). Ion Iliescu, preedintele Romniei n funcie mai 1990~noiembrie 1996 i decembrie 2000~decembrie 2004, l-a nsoit pe Ceauescu n vizitele n Asia din 1971, meniona c, Ceauescu a fost foarte impresionat de Coreea de Nord. n raport cu China unde era un haos mare cauzat de 'revoluia cultural', Coreea de Nord, societatea disciplinat creat de un conductor unitar, Kim Ir Sen a fost un model totalitar perfect pentru el. La scurt vreme dup ce a venit napoi, Ceauescu a instalat un sistem autohton dup modelul nord-coreean n Romnia.Cheia cea mai important pentru a nelege caracterul societii Coreei de Nord este legat de nelegerea corect a Ideii Juce. Conductorul comunist utilizeaz un dispozitiv, o ideologie ca o resurs a conducerii pentru a ntri puterea politic proprie lui. Ideologia din fiecare stat comunist se utilizeaz valoros ca o resurs a garaniei legitime a politicii, pentru a prelua dominaia fa de regimul rival i a justifica brutalitatea inuman din procesul accesiunii la puterea dominant.

Procesul formrii Ideii Juce poate fi explicat cu unii factori externi i interni; n jurul aniilor 50, autoritatea Coreei de Nord cu privire la activitile diplomatice pro-sovietice a nceput s se schimbe. n februarie 1956, a avut loc al 20-lea Congres al Partidului Comunist, unde Hruciov a obiectat asupra politicilor staliniste. Cu aceast intenie, el a introdus micri de de-stalinizare. Dar, Kim Ir Sen nu a dorit s accepte aceast micare de de-stalinizare. Autoritatea din Coreea de Nord care a promovat ntrirea structurii de conducere unitar lui Kim Ir Sen, n-a putut fi de acord cu aceast micare anti-stalinist. n plus, Conflictul ntre China i Uniunea Sovietic a devenit mai serios. Discordana celor dou mari ri comuniste a exercitat o influen mare asupra procesului formrii i sistematizrii Ideii Juce. Sub acest conflict ideologic din interiorul blocului comunist, Kim Ir Sen a oficializat cele patru linii politice majore ale Ideii Juce: subiectul de ideologie; autonomia politic independena economic aprarea de sine Rzboiul din Vietnam, de asemenea, ar fi exercitat o influen semnificativ asupra procesului stabilizrii Ideii Juce. Kim Ir Sen a nceput s aib ndoieli fa de Uniunea Sovietic i China. Prin reacia negativ a celor dou mari state comuniste fa de Rzboiul din Vietnam, autoritatea Coreei de Nord a fost dezamgit de relaiile credincioase cu Uniunea Sovietic i China. Kim Ir Sen ar fi nceput s manifeste ndoiala n legtur cu posibilitatea interveniei armatei Uniunii Sovietice i Chinei, n cazul extinderii crizei naionale pe teritoriul Coreei de Nord. Desigur, Rzboiul din Vietnam a izbucnit dup ce a fost introdus concepia Ideii Juce n societatea Coreei de Nord de ctre Kim Ir Sen. Dar, se poate afirma c reaciile negative ale statelor majore la acest rzboi ar fi exercitat o influen mare asupra lui Kim Ir Sen, din punct de vedere al procesului stabilizrii Ideii Juce. n plus, unii factori interni din procesul formrii Ideii ' Juce pot fi menionai. Kim Ir Sen a vrut s elimine complet oponenii din interiorul partidului, prin stabilizarea legitimitii structurii lui. Linia independent a dezvoltrii economice prin mobilizarea popular eficeint, a fost necesar; dup anul 1962, asistent financiar a Uniunii Sovietice pentru Coreea de Nord a fost ngheat total. Sistematizarea Ideii Juce a fost ndeplinit, n acelai timp fiind consolidat puterea unitar a lui Kim Ir Sen. n plus, cultul personalitii lui Kim Ir Sen a concretizat Ideea Juce pe scena politic a Coreei de Nord. Cultul personalitii lui Kim Ir Sen s-a desfurat cu cele 3 aspecte caracteristice n Coreea de Nord: (1) Idolatrizarea asupra puterii dominante a crmaciului; (2) Sublinierea loialitii fa de crmaciul ; (3) Idolatrizarea asupra familiei mitice a crmaciului' . Dintre cele 3 aspecte caracteristice, punctul 3 este o trstur neprecedent din istoria micrilor comuniste. Stalin a fost chemat ca tata maselor populare, soarele nostru, marele nvtor. Dar, nici Stalin i nici Mao n-au ncercat niciodat s realizeze idolatrizarea asupra familiei liderului. Societatea Coreei de Nord poate fi considerat ca o mare familie bazat pe principiul patriarhal confucianist. Aceast concepie poate explica eficient cum a putut menine puterea absolut Kim Ir Sen i fiul lui, Kim Jong Il, executnd politicile cultului personalitii asupra familiei lui Kim. Ca i n Coreea de Nord, cultul personalitii lui Ceauescu i politica nepotist i-au adus Romniei o imagine statal ca 'dinastia Ceauescu' n faa lumii. Aceast orientare controlat a lui Ceauescu a cauzat izolarea internaional a Romniei. Referitor la ceea ce afirmam de la nceput iat un prim exemplu:n cadrul convorbirilor cu secretarul general al PCR i preedinte al Consiliului de Stat, Nicolae Ceauescu (Beijing, 4 iunie 1971), premierul chinez Zhou Enlai prefaa vizita lui Kissinger: noi promovm politica porilor deschise. nainte, ne-am aflat n situaia n care Statele Unite au venit s cear Chinei s-i deschid porile; acum le deschidem noi. Dac a venit chiar i echipa de tenis de mas a Statelor Unite la noi, de ce s nu vin, n fond, i alte echipe?[footnoteRef:1]. [1: Stenograma discuiilor n Romulus Ioan Budura coord., Politica independent a Romniei i relaiile romno-chineze 1954-1975. Documente, Bucureti, Arhivele Naionale ale Romniei, 2008, p.496.]

Vizita istoric a preedintelui Nixon a fost pregtit de prima vizit la Beijing din iulie 1971[footnoteRef:2] a trimisului special Henry Kissinger, consilier pentru securitate naional i secretar de stat. Vizita preedintelui Nixon a fost posibil avnd n vedere demersurile SUA, n care a fost implicat i Romnia, viznd deschiderea cu China care era un punct cheie al strategiei lui Nixon[footnoteRef:3]. [2: Aceast vizit secret a avut numele de cod Polo 1] [3: Henry Kissinger, Diplomaia, Bucureti, Ed. All Black, 2007, p. 621]

n contextul divergenelor ruso-chineze i dificultilor de negociere ruso-americane, preedintele Nixon a anticipat evoluia Chinei i creterea rolului Beijingului n relaiile internaionale, acionnd din perspectiva diminurii ameninrii sovietice i obinerii unui avantaj strategic prin proiectarea diplomaiei triunghiulare SUA-China-URSS.Dei secret[footnoteRef:4], prima vizit a lui Kissinger (9-11 iulie 1971) a fost foarte aproape de a fi mediatizat i implicit s conduc la reacii interne negative ntr-o perioad n care apropierea de China Roie, cu un lobby taiwanez foarte puternic, era greu de imaginat pentru o parte din oamenii politici i opinia public american de natur s afecteze continuarea strategiei de deschidere iniiate de administraia Nixon. Aflat ntr-un turneu asiatic menit s ascund etapa Beijing, Kissinger a prsit n secret Pakistanul cu destinaia China, informaie care a fost obinut, la momentul mbarcrii n avion, de un ziarist pakistanez, corespondent al publicaiei britanice Daily Telegraph. Corespondentul local a transmis urgent o telegram la Londra, ns redactorul de serviciu a ratat o ans istoric i a ngropat tirea, considernd probabil c ziaristul este sub influena alcoolului[footnoteRef:5]. [4: Prile au anunat ulterior vizita lui Kissinger, prin comunicate transmise simultan la 15 iulie 1971, prilej cu care Nixon a adus la cunotina opiniei publice acceptarea invitaiei, adresate de premierul Zhou Enlai n numele guvernului chinez, de a efectua o vizit oficial n China. Anunul a declanat reacii diferite n SUA.] [5: Huang Hua, Memoirs, Beijing, Foreign Languages Press, 2008, p. 225.]

Referitor la scopul adevrat al vizitei lui Ceauescu n China trebuie amintite urmtoarele evenimente astfel c la doar cteva luni dup preluarea mandatului de preedinte al SUA, Richard Nixon afirma n cadrul ntrevederilor cu preedintele pakistanez, Yahya Khan, respectiv liderul romn Nicolae Ceauescu[footnoteRef:6] c politica Washingtonului de a ignora China a fost o greeal i inaugura de facto canale de comunicare cu Beijingul, prin intermediul Pakistanului i Romniei. [6: Kissinger afirma: I-am spus lui Ceausescu intr-o maniera generala ca eram pregatiti sa vorbim cu China n interviul luat de Dl.Emil Hurezeanu pentru ziarul Romnia Liber.]

Dintre considerentele strategice ale Washingtonului privind deschiderea fa de Beijing reinem interesul de a angaja China mpotriva ameninrii sovietice[footnoteRef:7], valorificnd oportunitile care rezultau din conflictul ruso-chinez i convingerea c lrgirea opiunilor SUA n politica extern avea s modereze i nu s nspreasc poziia Moscovei[footnoteRef:8]. [7: Kissinger: am incercat sa prevenim in acel moment ca Uniunea Sovietica sa aplice doctrina Brejnev peste tot in lume. si de aceea eram foarte interesati sa stabilim relatii cu China,] [8: Henry Kissinger, op. cit., p. 628.]

Discuiile cu efului statului romn s-au desfurat cu prilejul vizitei lui Nixon n Romnia (2-3 august 1969), prima vizit a unui preedinte al SUA ntr-o ar socialist[footnoteRef:9] i a doua a lui Nixon la Bucureti[footnoteRef:10]. Vizita n Romnia a fost precedat de un turneu asiatic care a inclus Pakistanul (1 august 1969). [9: Kissinger: vizita presedintelui Richard Nixon in Romania a fost una foarte importanta din punct de vedere simbolic. A fost pentru prima oara cand un presedinte american vizita o tara care apartinea Pactului de la Varsovia si care fusese ocupata de Uniunea Sovietica la sfarsitul razboiului] [10: Nixon a mai vizitat Romnia n anul 1967, anterior nominalizrii n calitate de candidat la alegerile prezideniale din 1968. Acesta i-a anunat candidatura la 1 februarie 1968 i a fost nominalizat de republicani cteva luni mai trziu (august).]

Romnia era perceput de americani ca o ar independent de Moscova i care avea bune relaii cu China drept urmare a luat parte la meciul de ping-pong diplomatic organizat de Henry Kissinger.Rolul acordat Romniei de SUA avea i o motivaie strategic din perspectiva fisurrii blocului sovietic i ncurajarea reformelor n rndul sateliilor URSS. Dialogul bilateral romno-american a implicat un anumit nivel de ncredere, ocolind Moscova. De altfel, mesajul personal i secret adresat la 31 octombrie 1970 de preedintele Nixon cancelarului vest-german Willy Brandtsugereaz n contextul abordrii problematicii raporturilor SUA-URSS -preocuparea preedintelui american de a nu complica relaiile Bucuretiului cu Moscova, iar prin nelegerile stabilite cu URSS de a nu afecta interesele Romniei sau a unei tere pri.SUA a acordat conducerii de la Bucureti un rol de emisar[footnoteRef:11] care a fost acceptat cu unele nuane de China. [11: Kissinger: problema era ca nu existau diplomati chinezi nicaieri in lume la acea data din cauza revolutiei culturale. Asa ca aveam nevoie de o terta parte care sa joace rolul de emisar. Iar Ceausescu a transmis propunerea noastra.]

Emisarul romn a fost utilizat de SUA i China mai degrab ca un canal secundar datorit limitrilor ideologice inerente ale Romniei pentru verificarea unor comunicri via Pakistan, precum i transmiterea unor mesaje generale cu caracter strategic[footnoteRef:12]. [12: Kissinger: timp de aproximativ sase luni dupa vizita, fiecare mesaj pe care-l trimiteam prin Pakistan il trimiteam si prin Romania. Dar chinezii raspundeau prin Pakistan, pentru ca erau suspiciosi privind relatia Romaniei cu Rusia.]

SUA i China au manifestat i dup stabilirea dialogului bilateral o preferin pentru dublarea canalelor de comunicare chiar n interiorul relaiei atitudine stimulat nu doar de teama Beijingului privind eventuale scurgeri informative ctre Moscova utiliznd un canal secret prin intermediul reprezentantului chinez la ONU (un canal asemntor a funcionat ntre SUA i URSS), alturi de canalul diplomatic dintre Departamentul de Stat i MAE chinez[footnoteRef:13]. [13: Ruan Hong, The diplomat from China, Beijing, Foreign Languages Press, 2007, p. 212 (lucrare privind activitatea diplomatic a lui Han Xu).]

De exemplu, n noiembrie 1969 va transmite, prin intermediul ambasadorului chinez n Pakistan, intenia SUA de a retrage dou distrugtoare din strmtoarea Taiwan. n replic, partea chinez elibera doi ceteni americani, reinui n februarie 1969, n largul coastelor din apropierea Chinei continentale i Macao.Sprijinul oferit de partea romn s-a bucurat de aprecierea preedintelui american cu ocazia vizitei n SUA (octombrie 1971) a liderului de la Bucureti, cnd Nixon va adresa public elogii i mulumiri efului statului romn pentru contribuia sa la normalizarea raporturilor sino-americane[footnoteRef:14]. [14: Romulus Ioan Budura, op. cit., p.33.]

n perspectiva vizitei lui Nixon la Bucureti, Kissinger a solicitat pregtirea unui material care s conin un set de propuneri privind urmtorii paii pe care i-ar putea efectua SUA pentru mbunirea relaiilor economice cu Romnia. n cadrul Memorandumului din 15 iulie 1969, adresat preedintelui Nixon de subsecretarul de stat Elliot Richardson, se meniona c dei Romnia este condus de un regim comunist represiv, puternic centralizat, partea romn a demonstrat prin aciuni tot mai independente de politic extern n ultimii 5 ani, c merit un tratament special n cadrul politicii externe americane privind Europa de Est. n pofida ajutorului romnesc acordat Vietnamului de Nord, se considera c exist o admiraie crescnd n SUA cu privire la asertivitatea politicii romneti de independen i sfidare la adresa URSS. Romnia era perceput ca un caz singular n rndul aliailor URSS prin poziia neutr n conflictul arabo-israelian, relaiile stabilite cu RFG, opoziia i respingerea participrii la invazia din Cehoslovacia, atacul asupra doctrinei Brejnev i poziia neutr n conflictul sino-sovietic.Naterea apetitului Romniei n direcia distanrii de URSS poate fi localizat n intervalul 1962-1965, perioada refuzului subordonrii, cnd ntre Moscova i Bucureti apar divergene majore, plecnd n primul rnd de la aspectele economice i care vor conduce la afirmarea unei poziii proprii a PMR pe plan internaional[footnoteRef:15]. [15: Dan Ctnu, ntre Beijing i Moscova Romnia i conflictul sovieto-chinez (1957-1965), vol. I, Bucureti, INST, 2004, p. 17.]

Nicolae Ceauescu a continuat linia de politica extern independent inaugurat de predecesorul su, Gheorghe Gheorhiu-Dej, iar n anii '70, Romnia nc promova o politic extern uor diferit de cea a Moscovei, fapt ce a fcut ca Ceauescu s fie considerat un oponent al imperialismului sovietic, preuit de presa i cancelariile occidentale[footnoteRef:16]. Romnia se remarcase n anii precedeni printr-o serie de gesturi politice (chiar dac motivaiile reale, pragmatice ale lui Ceauescu erau diferite de percepia occidental): singura ar din Tratatul de la Varovia care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei (1968), prima ar din cadrul Pactului de la Varovia care stabilea relaii diplomatice cu Germania de Vest (1967), singura ar din blocul comunist care a meninut relaii diplomatice cu Israelul (1967) dup rzboiul de 6 zile. [16: Vladimir Tismneanu, Reinventarea politicului. Europa Rsritean de la Stalin la Havel, Iai, Editura Polirom, 1997, p. 197 - 198.]

Preedintele SUA a exprimat aprecierea prii americane fa de guvernul Romniei cu privire la comunicarea punctelor de vedere ale Washingtonului asupra inteniei de a ncepe discuiile cu Beijingul. SUA artau faptul c relaia cu China nu poate debuta prin stabilirea relaiilor diplomatice, care este privit ca fiind un pas ulterior. Se insista asupra faptului este necesar aprofundarea dialogului prin diversificarea formatelor, apreciindu-se c este dificil realizarea de convorbiri publice la Varovia datorit reinerilor prii chineze care se temeau c discuiile ar ajunge n atenia sovieticilor. Nixon sublinia c SUA sunt gata s aib discuii cu reprezentanii guvernului chinez pe alte canale, de exemplu n alte capitale, partea american fiind deschis la convorbiri ntr-un cadru formal sau un alt format agreat de Beijing.Ceauescu a sugerat c participarea Chinei la ONU ar putea avea loc nainte de stabilirea relaiilor diplomatice sino-americane, fcnd trimitere la o telegram de mulumire pentru sprijinul acordat de Romnia la nivelul forului onusian, primit recent de la premierul chinez Zhou Enlai. Liderul romn meniona c SUA ar trebui s fac primii pai n aceast direcie, mai ales dup evenimentele cambogiene, deoarece asemenea pai ar putea deschide calea ctre creterea contactelor cu chinezii. Totodat, Ceauescu arta c Romnia va saluta orice pas n direcia mbuntirii relaiilor cu China i va informa conducerea chinez n legtur cu discuiile purtate cu preedintele Nixon. Partea romn a manifestat interes n legtur cu furnizarea de SUA a mai multor sugestii concrete privind o mbunire real n relaiile cu China, adugnd c este de acord c, totui, un nceput este necesar. Nixon a menionat c un start ar putea fi fcut n ceea ce privete relaxarea barierelor comerciale i a restriciilor asupra schimburilor la nivel de persoane, precum i al cltoriilor, iar nainte de stabilirea relaiilor diplomatice ar putea avea loc schimbul de vizite a unor reprezentani de nivel. Publicaiile regimului comunist din Romnia, din prima parte a anilor '70, acordau o atenie semnificativ relaiei cu SUA, inclusiv din perspectiva propagandei interne, prin promovarea imaginii lui Nicolae Ceauescu de mediator internaional ntre Est i Vest. Cu prilejul celei de-a doua vizite a lui Nicolae Ceauescu n SUA (decembrie 1973), Richard Nixon va meniona c n cei trei ani (de la vizita din 1969 - n.n.) am constatat o mare schimbare n lumea n care trim, schimbare despre care...am discutat pentru prima dat n 1967, cnd am vizitat capitala rii dvs., Bucureti, ca cetean particular. nc atunci noi am discutat despre necesitatea edificrii unei puni ntre Est i Vest. Totodat, preedintele SUA arta c partea romn a contribuit enorm i la deschiderea unor dialoguri care, altfel, ar fi rmas, poate, nchise pentru totdeauna, fcnd trimitere la relaiile dintre Statele Unite i RP Chinez, care n acea vreme erau virtual inexistente n privina comunicrii.Pe plan intern dup acest turneu n Coreea i n China s-au produs urmtoarele modificri politice: Au fost elaborate tezele din Iulie 1971;Principalul produs instituional al Tezelor din iulie (1971) ale lui Nicolae Ceauescu a fost Consiliul Culturii i Educaiei Socialiste, succesor en titre al Comitetului de Stat pentru Art i Cultur condus vreme de ase ani de arhitectul Pompiliu Macovei. tefan Andrei, susinut de documente din arhivele altor state membre ale Tratatului de la Varovia, argumenteaz c tezele din iulie" au fost adoptate prioritar n scopul prevenirii manipulrilor sovietice de nlturare a lui Ceauescu. Prin primul-ministru Kosghin, sovieticii i-au exprimat dur dezacordul. Cci vizita romnilor n China era prima vizit a unei delegaii ce reprezenta un stat din Tratatul de la Varovia dup ruptura dintre sovietici i chinezi. La chinezi erau dou tendine susine fostul ministru de externe[footnoteRef:17], una care voia s rmn cu eroismul revoluionar, cu egalitarismul, cu obiectivul ca toi s aib cele trei care mic: bicicleta, ventilatorul i ceasul. Chiar aa spuneau. Pe cnd ceilali spuneau: cine e competent, s aib main, cine nu e competent, s nu aib dect dou sau una din astea trei mictoare - ventilator, biciclet i ceas. Asta era aripa lui Deng Xiaoping. Ei au i pus aceast politic n aplicare, dup moartea lui Mao Tse Dun." [17: Stefan Andrei, Pastratorul secretelor ceausestilor,Editura Adevarul, Bucuresti, 2011,p.48]

Cultul personalitii era omniprezent;Potrivit Raportului Tismneanu din 2006, nu au mai existat creaii artistice sau culturale lipsite de mesaj revoluionar. Fiecare oper, fiecare eveniment cultural, ansamblul activitilor editoriale, nvmntul literar sau artistic erau subordonate imperativelor propagandei, orice manifestare de acest tip concurnd n mod necesar la crearea omului nou.Pe scurt, povestea culturii instituionale din Epoca de Aur a fost urmtoarea: n septembrie 1971, prin Decretul 301 al Consiliului de Stat, a fost nfiinat Consiliul Culturii i Educaiei Socialiste-CCES, care a avut drept structuri subordonate locale comitetele de cultur i educaie socialist la nivel de judee, municipii i orae. n noiembrie 1977, Consiliul Culturii i Educaiei Socialiste a fost reorganizat potrivit hotrrilor Plenarei CC al PCR din 28-29 iunie 1977, tot n baza unui Decret al Consiliului de Stat (nr. 442). Simultan aproape, n decembrie 1977, a fost emis i setul de decizii privind desfiinarea Comitetului de Stat pentru Pres i Tiprituri (Decretul 472), modificarea Legii presei (Decretul 471), reorganizarea Radioteleviziunii Romne (Decretul 473) i a Ageniei Romne de Pres, Agerpres (Decretul 474).Toate aceste decizii legislative au avut drept obiectiv comun ntrirea controlului de partid, concomitent cu subordonarea politic i cenzura ideologic n scop propagandistic a principalelor instituii de comunicare n mas i cultur. Atributele cenzurii centralizate exercitate de fostul Comitet de Stat pentru Pres i Tiprituri erau repartizate discret, dar eficient, CCES, Agerpres, Ministerului de Interne, Radioteleviziunii i celorlalte redacii jurnalistice sau editoriale. Consiliul Culturii i Educaiei Socialiste a avut din 1971 i pn n 1989 trei preedini: Dumitru Popescu, poreclit Dumnezeu (15 septembrie 1971 - 8 noiembrie 1976), Miu Dobrescu (9 noiembrie 1976 -28 august 1979) i Suzana Gdea, poreclit Suznica (29 august 1979-22 decembrie 1989), care erau n acelai timp i membri ai Consiliului de Minitri.Potrivit legii, CCES era subordonat nemijlocit n primul rnd Comitetului Central al PCR (prin Comisia ideologic a acestuia) i abia apoi Consiliului de Minitri, deoarece, aa cum se preciza n expunerea de motive a Decretului 301 din 1971, educarea omului nou, profund devotat cauzei socialismului i comunismului (...) cere desfurarea unei vaste activiti politice i cultural-educative, dirijarea ntr-o unic direcie i folosirea eficient a tuturor mijloacelor de influenare a contiinei de care dispune societatea noastr socialist. Principala sarcin a acestui minister al culturii ceauiste era aceea de a iniia aciuni menite s stimuleze creaia n domeniul literaturii i artelor, promovnd operele literare, cinematografice, teatrale, muzicale i plastice care, animate de spirit militant, rspund intereselor poporului, societii socialiste, organiznd i controlnd activitatea consacrat ndeplinirii hotrrilor de partid i de stat privind domeniul culturii pe ntreg teritoriul rii.nc din 1971, CCES dispunea nu numai de toate aezmintele de cultur (cluburi, case de cultur, cmine culturale, biblioteci), dar i de Centrul Naional al Cinematografiei (ulterior, Centrala Romniafilm), Centrala crii (ulterior, Centrala editorial), Centrala industriei poligrafice, Direcia monumentelor istorice i de art. Dup reorganizarea din 1977, CCES a nghiit prin lege i Muzeul de Art al RSR, Muzeul Satului, Muzeul de Art Popular, Muzeul de Istorie al RSR, precum i Direcia Patrimoniului Cultural Naional. Practic, sub controlul i ndrumarea direct a CCES se aflau repertoriile teatrelor, orientarea ideologic i artistic a filmelor, planurile editoriale i producia de carte, precum i activitatea tuturor publicaiilor culturale, literar-artistice, pentru ca acestea s acioneze ca mijloace eficiente de promovare a filozofiei materialist dialectice i istorice a politicii Partidului Comunist Romn. Angoasa subcontient fa de autoritate a creatorilor de orice gen, cu alte cuvinte obsesia nemrturisit a autocenzurii, s-a datorat tocmai activitii CCES care, potrivit articolului 4 din Decretul 442 din 1977, putea controla prin sondaj, dup apariie, publicaiile i tipriturile, pentru a stabili dac a fost respectat Constituia socialist, Legea Aprrii Secretului de Stat sau mai ales prevederile restrictive din art. 88 din Legea Presei, n condiiile n care evalurile i verdictele conform acestui articol erau arbitrare, subiective i aleatorii.n 1977, CCES a mai primit o atribuie esenial din punct de vedere al ideologiei i propagandei comuniste, i anume, organizarea i asigurarea desfurrii sub egida Frontului Unitii Socialiste a Festivalului naional al educaiei i culturii socialiste Cntarea Romniei, ampl manifestare educativ, politico-ideologic, cultural-artistic de creaie i interpretare. Oficial, ideea Festivalului naional Cntarea Romniei a fost lansat la primul Congres al Educaiei Politice i Culturii Socialiste, desfurat la Bucureti ntre 2 i 4 iunie 1976, fiind prezentat drept o aciune de mas de importan deosebit pentru dezvoltarea micrii artistice, angajarea oamenilor muncii att n calitate de creatori, ct i de beneficiari ai actului de cultur, pentru educarea politic, patriotic i revoluionar a ntregului popor. n almanahul Scnteia din 1977 a fost dat publicitii Regulamentul cadru al festivalului i ierarhia etapelor de desfurare: etapa de mas, urmat de cea judeean sau de sector bucuretean, o etap interjudeean i, n final, etapa republican prevzut pentru luna mai 1977.Imediat dup lansarea festivalului, la 30 octombrie 1976, Nicolae Ceauescu a inut s detalieze profilul ideologic al acestei aciuni, care reflecta limitele propriului su orizont de cultur: nu oricine avea dreptul de a cnta bunstarea i fericirea poporului i a Romniei libere, n niciun caz codaii, ci doar fruntaii n munc.Gala laureailor primei ediii a festivalului s-a desfurat pe 11 iunie 1977, pe stadionul 23 August din Bucureti, i a inaugurat seria spectacolelor gigantice de propagand concepute dup modelul nord-coreean prezentat lui Ceauescu de Kim Ir Sen n 1971. Ulterior, aproape toate activitile de profil cultural au trebuit s poarte amprenta ideologic-propagandistic a Cntrii Romniei. Acestea au fost din ce n ce mai ncrcate cu mesaje obsesiv patriotice din gama naionalismului-comunist sau cu tematici omagiale dedicate cuplului dictatorial, ndeosebi n spectacolele selecionate pentru a fi transmise n puinele ore de emisie ale Televiziunii naionale de la sfritul anilor 80.Obiectivul final al Festivalului Cntarea Romniei lansat n 1976 a devenit limpede la cel de-al II-lea Congres al educaiei politice i culturii socialiste din 24-25 iunie 1982, atunci cnd a fost formulat conceptul ceauist de om nou, cu o nalt contiin socialist, constructor devotat al socialismului i comunismului n Romnia. Modelul revoluionarului comunist multilateral dezvoltat propus de Ceauescu romnilor drept reper al omului nou nu credea n intelectuali, ci doar n munc, i nu credea n diversitatea valoric a lumii, ci doar n naionalitatea sa ce cumuleaz istoric ntreaga perfeciune. Festivalul naional Cntarea Romniei a reflectat ntocmai nu numai lipsa de cultur i educaie a clasei conductoare comuniste n frunte cu Nicolae i Elena Ceauescu, dar mai ales ura i dispreul acestora fa de intelectualitatea autentic (nu cea muncitoreasc), fa de adevraii creatori de art i valori culturale, care au fost astfel marginalizai i maculai la scar naional.

Sub aspect extern povestete tefan Andrei la ntoarcerea din Asia, sovieticii au cerut ns o ntlnire cu delegaia romn. i pe aeroportul din Moscova au nceput reprouri i ameninri, povestete martorul tefan Andrei. n primul rnd, c mergem n China, o ar care e dumanul Uniunii Sovietice. Kosghin a fost la ntlnire, mpreun cu Suslov i cu Katuev. Ne-au criticat direct c, acolo, Ceauescu a spus c China este un factor important n lupta pentru pace. n timpul ntlnirii noastre pe aeroport, Kosghin a venit cu un afi. l fcuser, n timpul vizitei noastre, studenii de la Universitatea din Shanghai, la adresa social-imperialismului" sovietic i trdrii de ctre sovietici a idealurilor nobile comuniste. i discutau exact aa - ce-ai cutat acolo, ce-ai fcut? Nu poi s fii prieten cu un duman al Uniunii Sovietice i, de fapt, al comunitii rilor socialiste, zicea Kosghin. Acesta a fost cuvntul lui Kosghin. Am fost de fa".edenbal, liderul comunist mongol, aase i el focul. Dup ce-l provocase pe Ceauescu pngndu-se de atacurile chinezilor cu idei imperialiste" la graniele mongole, Ceauescu l-a consolat cu exemplul imperialitilor sovietici" care-au confiscat tezaurul Romniei. Bineneles c raportul lui edenbal sosise la Moscova naintea lui Ceauescu. Sovieticii ne-au criticat atunci, pe aeroport, i pentru ideea noastr cu rolul rilor mici i mijlocii n lume, relateaz tefan Andrei. Ceavei aici?, ziceau. Bgai i Arabia Saudit? De grija stora suntei voi preocupai? Pe urm, sigur, teoria aceasta, c exist state mici i mijlocii burgheze, capitaliste, i exist state mici i mijlocii socialiste, care lupt pentru eliberare, antiimperialiste. Voi i bgai pe toi n aceeai ciorb", a fost expresia lui Kosghin. Voi cnd vorbii de democratizarea situaiei internaionale, nu v situai pe poziii de clas. Trecei peste faptul c exist o lupt ntre socialism i imperialism, acuza el. Iar ceea ce a trecut Ceauescu n informarea lui n CPEx a fost ideea de baz a lui Kosghin: Nu uitai c relaiile economice sunt determinate de relaiile politice, tovare Ceauescu. Adic: nu veni la mine s dezvoli relaiile economice cu Uniunea Sovietic, de unde s iei materii prime i s ne vinzi maini, ct timp faci o asemenea politic."n avionul ce zbura spre Bucureti atmosfera a devenit apstoare, i amintete martorul. Dup ameninarea lui Kosghin, n avion, l-am auzit eu pe Maurer: Ei, i-am spus eu c nu era cazul s mergem la Beijing?, i-a reproat lui Ceauescu. Ceauescu a fost preocupat, cnd am venit de la Moscova. Nici n-a vorbit n avion." Ceauescu avea de ce s se team. Din documente de arhiv reiese c, n august 1971, Brejnev s-a ntlnit n Crimeea cu ceilali lideri ai statelor membre n Tratatul de la Varovia. Cu excepia lui Ceauescu. Conduce lupta mpotriva noastr i constituie principalul obstacol n calea liniei noastre", a zis Brejnev despre liderul romn. Noi am avut rbdare n privina comportamentului Romniei. Trebuie s ncercm s exercitm influen asupra evoluiei din interiorul rii". Informaiile acestea le aveam i noi, din surse diplomatice", afirm acum tefan Andrei. Dup Cehoslovacia, Ceauescu a pus deoparte tot programul adoptat de Conferina Naional a PCR din 1967, de lrgire a spaiului economic pentru ntreprinderi, ca s nu fie folosit ca pretext de Moscova pentru intervenie, c punem n pericol socialismul n Romnia. Discuia de pe Aeroportul Vnukovo din Moscova a constituit n viziunea lui tefan Andrei elementul de frnare a evoluiei societii romneti. Ceauescu a fost preocupat de teza lui Kosghin c economicul e subordonat politicului. n condiiile n care tu depinzi 50 la sut de Uniunea Sovietic i de celelalte ri din CAER (n.r. - Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), i d de gndit. Pentru c, dac sovieticii opreau numai exporturile Romniei de industrie uoar, de mobil, de utilaj petrolier i celelalte, ar fi creat n ar o situaie economic grea. Greu de depit. Lsnd la o parte pericolul pe care-l simea Ceauescu, de-a fi nlocuit." n concluzie, putem afirma c n lumina celor prezentate, Ceauescu a jucat un rol important att n Europa ct i n Asia.Politica sa de independen fa de Rusia l-a erodat att n plan intern ct i extern deoarece mai trziu Gorbaciov nu va uita aceste episoade i cznd la nelegere cu americanii l v-a detrona n 1989.

Bibliografie:

1. Romulus Ioan Budura coord., Politica independent a Romniei i relaiile romno-chineze 1954-1975. Documente, Bucureti, Arhivele Naionale ale Romniei, 2008;2. Henry Kissinger, Diplomaia, Bucureti, Ed. All Black, 2007;3. Huang Hua, Memoirs, Beijing, Foreign Languages Press, 2008;4. Dan Ctnu, ntre Beijing i Moscova Romnia i conflictul sovieto-chinez (1957-1965), vol. I, Bucureti, INST, 2004;5. Vladimir Tismneanu, Reinventarea politicului. Europa Rsritean de la Stalin la Havel, Iai, Editura Polirom, 1997;6. Stefan Andrei, Pstratorul secretelor ceausestilor, Editura Adevarul, Bucuresti, 2011;