RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE · diplomaţiei, Introducere în studii europene,...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE, ISTORIE ŞI FILOSOFIE

GHID

PENTRU PROGRAMUL DE STUDII

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

CICLUL DE STUDII 2013 – 2016

Anul universitar 2013-2014

Cuprins

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului superior românesc

2. Prezentarea facultăţii

3. Prezentarea programului de licenţă

- Personalul didactic

- Procesul de învăţământ ( COR, compatibilităţi cu alte programe, durata studiilor, practica, sistemul de evaluare)

- Cercetarea ştiinţifică

- Studenţii şi absolvenţii ( admiterea, transferul, absolvenţii, ALUMNI)

- Baza materială

- Managementul calităţii şi capacitatea de schimbarea – condiţii de bază a unei performanţe ( subcapitol opţional)

- Direcţii de acţiune

4. Anexe

- Cadrul legislativ de funcţionare a facultăţii.........................

- Metodologia de admitere la programul de licenţă

- Plan de învăţământ

- Fişele disciplinelor

- Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă

5. Alte informaţii

- Transferul de credite ECTS

- Accesul la biblioteca virtuală

- Modul de calcul al notei finale(evoluţii pe parcurs)

- Modul de desfăşurarea a probelor de verificare, colocvii,etc

- Practica de specialitate

- Redactarea lucrării de licenţă

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului superior românesc

Asumându-şi, de la înfiinţare, misiunea de învăţământ şi cercetare, orientate pe valori, creativitate, obţinerea de cunoştinţe fundamentale, dar şi de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă în profesie şi în societate, Universitatea Spiru Haret a urmărit şi urmăreşte permanent dezvoltarea integrală şi armonioasă a individualităţii umane, asumarea unui sistem de valori capabil să contribuie la împlinirea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea activă la viaţa comunităţii şi a societăţii, la succesul în competiţia pentru angajare pe piaţa muncii. Drept urmare, Universitatea a devenit o instituţie de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, abilitată să acorde titlurile prevăzute de lege, potrivit autonomiei universitare şi libertăţii academice.

Misiunea generală a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior, este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:

formarea iniţială şi continuă la nivel universitar şi postuniversitar în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a beneficiarului procesului educaţional şi al satisfacerii nevoii de competenţe a mediului socio-economic;

cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic; creaţia individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, artelor şi literelor prin realizarea

performanţelor şi dezvoltarea fizică şi sportivă; valorificarea şi diseminarea rezultatelor.

Misiunea proprie a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior particulară, reflectă, pe lângă misiunea generală, şi elemente care derivă din tradiţia universitară românească:

să contribuie la dezvoltarea învăţământului ştiinţei şi culturii şi să creeze condiţiile şi cadrul necesar pentru dezbaterea publică şi confruntatarea de idei pe probleme teoretice şi practice de larg interes naţional;

să fie un centru în jurul căruia să se dezvolte o activitate ştiinţifică cât mai intensă şi valoroasă;

să se dezvolte ca o autentică tribună de educaţie, cultură şi civilizaţie care să genereze o mişcare socio-culturală a ţării, în cea mai bună tradiţie haretiană.

Sintetizând, misiunea Universităţii Spiru Haret se exprimă pe trei direcţii esenţiale: didactică, cercetare ştiinţifică şi socio-culturală.

Opţiunea strategică a Universităţii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaţiei pe student, în sensul că: – oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiţii care să permită valorificarea capacităţilor şi înclinaţiile acestora; – pune accent pe acele domenii şi programe de studii pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale României; – realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în curricula universitară şi în programele de învăţământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii; – valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi culturii; – promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi cercetării ştiinţifice; – asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi de cultură generală;

– contribuie la educarea studenţilor în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi valorilor fundamentale ale omului; – aduce aportul propriu la cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.

Prin conţinutul şi modalităţile de realizare a misiunii şi obiectivelor sale strategice Universitatea Spiru Haret se individualizează în spaţiul naţional şi european al învăţământului superior.

Printr-o politică susţinută de recrutare, formare şi promovare a cadrelor, Universitatea

Spiru Haret şi-a asigurat un valoros corp de cadre didactice proprii, în măsură să acopere la nivel teoretico-ştiinţific şi aplicativ ridicat ansamblul activităţilor didactice.

În facultăţile Universităţii, politica de personal a urmărit respectarea prevederilor legale care privesc învăţământul superior, ceea ce a condus la atragerea, motivarea şi încadrarea cu normă de bază a unor profesionişti de valoare, cu vocaţie didactică, experienţă ştiinţifică şi pedagogică incontestabile, capabili să asigure o calitate superioară a instruirii şi educaţiei studenţilor şi să desfăşoare la nivelul standardelor actuale activităţi inovative de cercetare ştiinţifică.

La Universitatea Spiru Haret, peste 88% dintre cadrele didactice au titlul de doctor sau sunt doctoranzi. Cadrele tinere, în majoritatea lor, posedă pregătirea masterală şi au absolvit modulul de pregătire a personalului didactic.

2. Prezentarea facultăţii

A. Misiune şi obiective

FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE, ISTORIE ŞI FILOSOFIE din cadrul Universităţii Spiru Haret are misiunea de a forma specialişti în domeniul relaţiilor internaţionale şi studiilor europene şi istorie. Ea răspunde, astfel, unor cerinţe prioritare generate de integrarea României în structurile europene şi euroatlantice.

Specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene s-a înfiinţat în anul 2001, ca urmare a cerinţei tot mai mari de specialişti în problematica integrării şi în gestionarea relaţiilor internaţionale.

În anul 2010, prin reorganizarea a trei facultăţi, a apărut Facultatea de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie. Noua structură figurează în HG nr. 631 din 30 iunie 2010.

Rezultatele bune au permis ca specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene să fie acreditată la învăţământ cu frecvenţă, noul stat fiind legalizat prin HG nr.87 din 9 februarie 2011.

Începând cu anul universitar 2005-2006, planul de învăţământ s-a modificat substanţial, prin aplicarea acordului de la Bologna, astfel, învăţământul universitar a fost structurat pe trei trepte: primul ciclu, de 3 (trei) ani, care asigură pregătirea fundamentală de licenţă, al doilea de 2 (doi) ani pentru masterat, şi ultimul ciclu este doctoratul, care se organizează pe durata a 3 (trei) ani.

Pentru primul ciclu de 3 (trei) ani, planul de învăţământ al programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene s-a întocmit în concordanţă cu planuri ale unor facultăţi de profil din alte centre universitare din România, Franţa, şi Italia şi asigură studenţilor o pregătire fundamentală temeinică, în paralel cu formarea unor deprinderi şi competenţe solicitate pe piaţa forţei de muncă în administraţia publică şi din cadrul firmelor private.

Pentru a asigura studenţilor o serie de competenţe şi aptitudini profesionale necesare în diferite domenii de activitate, programul de studii dispune de un efectiv de 30 cadre didactice titulare, dintre care 10 profesori şi conferenţiari, 100% dintre cadrele didactice fiind titularizate în învăţământul superior. Făcând parte dintr-o instituţie de învăţământ superior puternică, de înalt prestigiu, cum este Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie oferă studenţilor şansa de a dobândi competenţe generale şi cunoştinţe de specialitate, abilităţi şi un larg orizont cultural. Un obiectiv esenţial, derivat din misiunea Facultăţii, constă în compatibilizarea formaţiei profesionale şi a competenţei absolvenţilor cu standardele sistemului european de credite transferabile, în vederea promovării mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor de licenţă în spaţiul Uniunii Europene. Pentru realizarea misiunii şi obiectivelor asumate, Facultatea asigură optimizarea relaţiei întru pregătirea teoretică, metodologică şi capacitatea de valorificare a cunoştinţelor de specialitate obţinute de către absolvenţi în diferitele sectoare de activitate şi instituţii, în plan local, regional, european şi internaţional. Principalele competenţe generale şi profesionale dezvoltate în cadrul domeniului relaţiilor internaţionale şi studiilor europene sunt:

- competenţe în analiza şi soluţionarea problemelor aferente acestui domeniu; - capacitatea de colaborare cu specialişti din domeniile conexe; - capacitatea de a elabora proiecte europene şi internaţionale şi dobândirea de calităţi

manangeriale necesare realizării acestor proiecte; - abilitatea de comunicare în limbi străine; - capacitatea de a cerceta ştiinţific în vederea perfecţionării pregătirii de specialitate

prin masterat şi doctorat.

3. Prezentarea programului de licenţă

Personalul didactic Pentru a asigura studenţilor o serie de competenţe şi aptitudini profesionale necesare în diferite

domenii de activitate, programul de studii dispune de un efectiv de 20 cadre didactice titulare, dintre care 8 profesori şi conferenţiari, 100% dintre cadrele didactice fiind titularizate în învăţământul superior.

Procesul de învăţământ la programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene este asigurat de un corp profesoral de înaltă calificare, care îmbină competenţa ştiinţifică şi metodologia didactică cu experienţa practică în sfera relaţiilor internaţionale, a studiilor europene şi a diplomaţiei.

Titularii de disciplină posedă titluri ştiinţifice de doctor, având rezultate remarcabile în cercetarea ştiinţifică, fiind autori de tratate şi lucrări de specialitate care se bucură de largă apreciere pe plan naţional şi internaţional. O parte însemnată a activităţii ştiinţifice şi publicistice a profesorilor programului de studiu se regăseşte în manuale, cursuri universitare şi alte materiale didactice puse la îndemâna studenţilor.

Procesul de învăţământ

Procesul de învăţământ este organizat pe baza domeniului de licenţă Relaţii internaţionale şi studii europene. Personalul didactic al facultăţii este grupat în catedra de profil. Conducerea activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică se realizează prin Consiliul Facultăţii, prezidat de decan.

Planul de învăţământ corespunde misiunii şi obiectivelor proprii ciclului de studii universitare de licenţă; el este structurat pe trei ani de studii/şase semestre, 180 de credite, cuprinzând discipline fundamentale şi de specialitate, şi discipline complementare.

Prin corpul profesoral şi baza materială solidă, programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene oferă:

- un plan de învăţământ flexibil, astfel conceput încât să nu se încarce programul studenţilor, numărul de ore pe săptămână fiind în medie de 22;

- toate disciplinele din plan au un număr de credite transferabile, foarte utile în cazul în care studentul se transferă la o altă facultate din ţară sau din străinătate, numărul total pentru întregul ciclu fiind de 180 credite, câte 60 în fiecare an;

- programe analitice adaptate la necesităţile societăţii care asigură calificarea viitorilor absolvenţi capabili să răspundă concret cerinţelor de pe piaţa muncii;

- cursuri atractive folosind tehnologie modernă (video şi retro-proiectare); - condiţii foarte bune în sălile de curs şi în cele 2 laboratoare, foarte bine dotate cu aparatură

specifică şi calculatoare, unde studenţii deprind tehnicile de lucru în informatică. - practici de specialitate în instituţii publice cu care facultatea are acorduri de colaborare; - paralel cu pregătirea de specialitate, studenţii pot opta, facultativ, pentru disciplinele

modulului psiho-pedagogic, absolut necesar pentru a obţine un certificat pe baza căruia pot preda în învăţământul;

- o bibliotecă cu 12.500 volume şi o sală de lectură, absolut necesare în procesul de pregătire a studenţilor;

- ofertă bogată de carte academică, în special cursuri tipărite în Editura Fundaţiei România de Mâine cu 30% reducere pentru studenţi.

În anul I se studiază discipline obligatorii, precum: Introducere în relaţii internaţionale, Teoria relaţiilor internaţionale, Instituţii şi organizaţii internaţionale, Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei, Introducere în studii europene, Drept internaţional , Introducere în ştiinţa politicii ş.a.

În anul al II-lea şi al III-lea de studii pregătirea fundamentală şi de specialitate continuă prin discipline cum sunt: Instituţiile Uniunii Europene, Istoria integrarii europene, Sociologia relaţiilor internaţionale, Europa în relaţiile internaţionale, România în relaţiile internaţionale, Ideologii politice contemporane, Studii de securitate, Drepturile omului, Manangementul proiectelor europene, Feminismul în relaţiile internaţionale, Geostrategie şi geopolitică, Globalism şi globalizare, Studii de arie, Guvernanţă europeană etc.

Un rol semnificativ în configurarea specializării revine limbilor străine moderne – se studiază, în mod obligatoriu, limba engleză şi limba franceză şi facultativ, limbile germană, rusă sau spaniolă, de asemenea, se acordă o atenţie specială informaticii aplicate şi practicii de specialitate. Dintre disciplinele opţionale de specialitate menţionăm: Specificul politic şi cultural al Europei de Est, Integrare economică europeană; Politici internaţionale în Orientul Mijlociu, Studii de arie – Balcanii de Vest, Antropologie europeană, Filozofie europeană, Mişcări şi partide politice din Estul Eurpăei etc.

Fişele disciplinelor sunt întocmite de către titularii disciplinelor de studii, în concordanţă cu exigenţele didactice, ştiinţifice şi metodologice ale unui învăţământ de calitate performant; ele sunt perfecţionate şi avizate anual de Consiliul Facultăţii şi în Departamentul Facultăţii. Se acordă o atenţie deosebită formării practice a studenţilor atât prin accentuarea caracterului pragmatic al conţinutului formativ al disciplinelor, cât şi prin organizarea şi desfăşurarea practicii de specialitate.

Studenţii au posibilitatea să urmeze, în cadrul programului de studii de licenţă Relaţii

Internaţionale şi Studii Europene şi programul de pregătire pentru cariera didactică. Absolvenţii programului de studiu pot obţine diplomă de licenţă în specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene.

Cercetarea

Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii Programul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene are un centrul de cercetare –

Centru de Studii Integrate – www.integratedstudies.ro - centru care cuprinde 20 de membrii dintre cadrele didactice, precum şi 35 de studenţi.

Aceştia au întâlniri bilunare, în cadrul cărora discută teme propuse atât de profesori, cât şi de către studenţi.

De asemenea, există 5 (cinci) cercuri studenţeşti în cadrul specializării, cercuri ce au întâlniri bilunare, două dintre acestea organizate în colaborare cu Fundaţia Europeană „Titulescu” – centrul de Studii Strategice şi, respectiv, cu Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – centrul de Studii Sovietice şi Ruse. Colectivul profesoral al programului de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene îşi propune focalizarea în cercetarea ştiinţifică pe evaluarea academică a output-ului cercetării:

Publicaţii de tip ISI (Web of Science), precum şi al publicaţiilor stabilite de European Science Foundation – ca fiind reprezentative pentru domeniul ştiinţelor umaniste A şi B;

Accentuarea caracterului interdisciplinar al cercetărilor – pentru abordarea unor teme de mare complexitate şi importanţă;

Abordarea unor teme de cercetare ştiinţifică şi consultanţă în colaborare cu societăţi comerciale, structuri administrative, organizaţii neguvernamentale şi guvernamentale din ţară şi din străinătate;

Dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică în scopul stimulării gândirii şi forţelor creative, valorificării multilaterale a procesului de creaţie ştiinţifică;

Implicarea plenară a cadrelor didactice, cercetătorilor, studenţilor şi masteranzilor la realizarea de parteneriate cu universităţi, institute de cercetare ştiinţifică, unităţi economico-sociale etc., din ţară şi din străinătate;

Iniţierea şi implementarea unor programe de cercetare la nivelul Departamentului;

Baza materială

Programul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene dispune de o sală cu curs de 100 de locuri, 3 săli de seminar de 60 de locuri, un laborator de calculatoare cu 70 de calculatoare, o sală de lectură cu locuri suficiente pentru studenţi, de calculatoare conectate la INTERNET, de asemenea de o reţea WIFI – destinată studenţilor şi profesorilor deopotrivă. Biblioteca (amplasare, dotare, mod de utilizare)

Biblioteca Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Spiru Haret se află în incinta din Strada Fabricii nr. 46 G, sector 6, unde îşi are sediul facultatea. Funcţionează în regim de sală de lectură, cu program în două schimburi pentru a fi la dispoziţia studenţilor cât mai mult timp posibil.

Depozitul dispune de un fond de carte de circa 7.500 volume din care 1.000 periodice, 7. 200 volume în limba română şi 300 în limbi străine.

Bibilioteca are abonamente la publicaţii de specialitate, precum: Courrier International, Foreign Policy, Foreign Affaires, Newsweek, Le Monde Diplomatique, Times, Sfera Politicii, Magazin Istoric etc.

Pentru a avea acces la biblioteca virtuală a Universităţii şi la Internet pentru informaţiile de pe pagina WEB a Universităţii Spiru Haret se completează, mai întâi, formularul de înscriere, aflat pe prima pagină, alegându-se, cu grijă, parola necesară. Ulterior, accesul este condiţionat, de fiecare dată, de introducerea codului numeric personal şi a parolei. Pe pagina respectivă pot fi vizualizate informaţii cu privire la Biblioteca virtuală, cele din Avizierul facultăţii, cele cu privire la cursurile de masterat organizate şi la examenele anuale şi de licenţă din cadrul facultăţii, etc.

Direcţii de acţiune

Pornind de la aspectele prezentate mai sus şi având drept suport opiniile cadrelor didactice, ale studenţilor, Consiliul Facultăţii consideră că perspectivele Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie, în special cele ale programului de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene trebuie să fie creionate, ţinând cont de următoarele aspecte:

a) privind procesul de învăţământ

continuarea acţiunilor concrete de diminuare sau chiar eliminare a disfuncţionalităţilor, acţiuni menite să conducă la promovarea şi aplicarea celor mai eficiente măsuri în domeniul metodelor de predare şi învăţare, la adaptare la cerinţele societăţii actuale;

identificarea unor soluţii menite a perfecţiona evaluarea cunoştinţelor studenţilor, atât prin intermediul platformei Blackboard, cât şi prin introducerea unor metode de evaluare care să înglobeze şi rezultatele activităţii de seminar;

sporirea şi actualizarea fondului de carte, în special în limbi străine, existent în biblioteca facultăţii

b) privind cercetarea ştiinţifică

pentru perioada 2014-2020, strategia facultăţii va avea în vedere, ca obiectiv prioritar, cercetarea ştiinţifică a cadrelor didactice şi a studenţilor, urmărindu-se, în special, creşterea gradului de integrare a temelor şi a direcţiilor de cercetare, a diseminării rezultatelor cercetării, în special în publicaţii de specialitate din străinătate;

Antrenarea studenţilor, într-o mai mare măsură, în activităţile de cercetare ştiinţifică, prin atragerea lor în colective cercetare şi în realizarea unor teme concrete de cercetare ştiinţifică;

Relansarea activităţii Centrului de Studii Integrate şi implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor în realizarea unor acţiuni de cercetare concrete, mai ales în ideea identificării şi a participării la proiecte de tip grant.

c) privind cooperarea cu mediul extern

intensificarea eforturilor în vederea perfecţionării comunicării cu societatea, cu reprezentanţii unor instituţii cu domeniu de activitate complementar specializării de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene;

încheierea unor acorduri de colaborare cu instituţii de învăţământ şi cercetare din ţară şi, mai ales, din străinătate.

d) privind managementul, infrastructura şi resursele umane

elaborarea de criterii şi noi proceduri menite a spori motivarea personalului academic, în vederea creşterii calităţii actului educaţional.

4. Anexe

Cadrul legislativ de funcţionare a facultăţii

Începând cu anul universitar 2001-2002, în structura Universităţii Spiru Haret a fost inclusă şi specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, forma de învăţământ zi, care a primit autorizarea de funcţionare provizorie din partea Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, decizie validată prin Hotărârea de Guvern nr. 410/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 491 din 9 iulie 2002. Specializarea a funcţionat de la început în cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. În acest format, statutul specializării – autorizarea provizorie – a fost reconfirmat prin acte normative cu aceeaşi forţă juridică, fapt care a permis desfăşurarea activităţii într-un cadru legal.

Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a implementat, începând cu anul universitar 2005-2006, conţinutul Procesului Bologna, Universitatea Spiru Haret fiind şi semnatară a Magna Charta Universitatum, precum şi prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor superioare, cu modificările şi completările ulterioare şi a Hotărârii Guvernului nr. 916 din 11 august 2005, care prevede structurarea studiilor universitare pe trei cicluri – licenţă, masterat, doctorat (L-M-D), cu o durată de 3, 2 şi respectiv, 3 ani. Pentru implementarea acestor normative s-a depus un efort constant pentru restructurarea curriculei universitare, perfecţionarea sistemului de credite (ECTS), fapt ce a permis organizarea studiilor universitare de licenţă la specializarea Relaţii internaţionale şi studii europene cu durata de trei ani (180 de credite transferabile). Programul de studii universitare de licenţă, specializarea Relaţii internaţionale şi studii europene, conform nomenclatorului domeniilor pentru studiile universitare de licenţă, menţionat în anexa Hotărârii Guvernului României nr.1175 din 6 septembrie 2006 privind organizarea studiilor universitare de licenţă, face parte din ştiinţele sociale şi politice, care mai include şi alte domenii de licenţă, precum ştiinţele politice, studii de securitate, sociologie, ştiinţele comunicării etc.

Începând cu anul universitar 2010-2011, Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Facultatea de Istorie şi Facultatea de Filosofie au fost reorganizate şi funcţionează în cadrul unei singure facultăţi – Facultatea de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie, cu specializările de licenţă Relaţii internaţionale şi studii europene, Istorie şi Filosofie, noua structură fiind inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 635 din 30 iunie 2010.

Programul de studii Relaţii internaţionale şi studii europene, forma de învăţământ IF, a fost acreditată de către consiliul ARACIS, decizie validată prin Hotărârea de Guvern nr. 87 din 2 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 169 din 9 martie 2011.

METODOLOGIE

DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2013-2014

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, În baza prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, În temeiul dispoziţiilor O.M.E.N. nr. 3544/15.04.2013 privind cadrul general de organizare şi

desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de masterat şi de doctorat pentru anul universitar 2013–2014,

Potrivit prevederilor Cartei Universităţii Spiru Haret şi ale Metodologiei privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2013-2014 adoptată de Senatul Universităţii Spiru Haret.

Capitolul I

ORGANIZAREA ADMITERII

Art.1. Admiterea la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie se organizează

pentru studii universitare de licenţă, la programul de studii Relaţii internaţionale şi studii europene. Art.2. Pentru anul universitar 2013-2014, admiterea se organizează în 2 (două) sesiuni, în

perioada iunie-septembrie 2013, după următorul calendar: (1) sesiunea iulie 2013

- înscriere: 3-26 iulie (Proba orala - interviul - va fi susţinută de către candidat in aceeaşi zi cu înscrierea)

- afişarea rezultatelor: 27 iulie - depunerea contestaţiilor: 28-29 iulie - analizarea contestaţiilor: 30 iulie - afişarea rezultatelor finale: 31 iulie

(2) sesiunea septembrie 2013 - înscriere: 1-25 septembrie (Proba orala - interviul - va fi sustinută de către candidat în aceeaşi zi cu înscrierea) - afişarea rezultatelor: 26 septembrie - depunerea contestaţiilor: 27-28 septembrie - analizarea contestaţiilor: 29 septembrie - afişarea rezultatelor finale: 30 septembrie

Art.5. Facultatea de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie va aduce la cunoştinţa candidaţilor condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere, inclusiv cifrele de şcolarizare, prin mijloacele mass-media, prin pliante şi prin afişare la sediul acestora şi pe pagina web proprie.

Art.6. (1) Pentru buna desfăşurare a concursului de admitere se constituie, la nivelul facultăţi, comisii de admitere, formate din minim 3 cadre didactice desemnate de decan şi avizate de consiliul facultăţii. De asemenea, se constituie comisii de contestaţii formate din 3 cadre didactice.

(2) Numirea comisiilor de admitere şi a comisiilor de contestaţii se face prin decizie a rectorului Universităţii Spiru Haret.

Capitolul II

CANDIDAŢII LA ADMITERE

Art.7. (1) Pot candida la admiterea absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă

echivalentă cu aceasta. (2) Pot candida, de asemenea, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor

aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de către aceştia în afara României se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale înainte de înscrierea candidaţilor la concursul de admitere, fiecare candidat având obligaţia de a prezenta, la înscrierea la concurs, atestatul de recunoaştere a studiilor.

(3) Cetăţenii străini au obligaţia să prezinte un certificat de competenţă lingvistică, pentru limba română, eliberat de către instituţii abilitate de Ministerului Educaţiei Naţionale.

Art.8. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele: - diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau adeverinţă

eliberată de liceu, în original, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2013 (adeverinţa de absolvent de liceu se poate depune în copie legalizată în cazul în care candidatul care se înscrie la admitere are adeverinţa în original depusă la un alt dosar de admitere, însoţită de o adeverinţă în care se certifică acest lucru). Adeverinţa de absolvire trebuie să cuprindă media generală la examenul de bacalaureat, mediile obţinute în anii de studii, termenul de valabilitate şi menţiunea că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat.

- certificatul de naştere, în copie (xerox); - certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); - adeverinţă medicală tip; - copie de pe buletinul/cartea de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; - 3 fotografii 3/4; - copie legalizată de pe diploma de bacalaureat, însoţită de adeverinţă eliberată de

facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate); - un dosar plic.

Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 110 lei şi se face publică prin afişarea pe pagina web şi la sediile facultăţilor.

(2) Copiii personalului didactic aflat în activitate, copiii de pensionari şi şomeri, aflaţi în întreţinerea părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă în următoarele condiţii:

- candidaţilor fii de cadre didactice, în temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele/părinţii;

- candidaţii fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună. - candidaţii fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună.

Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul facultăţii şi în alte spaţii de învăţământ ale Universităţii Spiru Haret unde este organizat serviciul de secretariat.

Capitolul III

DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

Art.11.(1) Admiterea în anul I se face pe baza interviului realizat de comisia de admitere.

(2) În cadrul interviului sunt evaluate cunoştinţele din domeniile istorie şi geografie economică acumulate în perioada studiilor liceale (3) Ierarhizarea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului se face ţinându-se

seama de următoarele criterii: a) nota obţinută la susţinerea interviului în faţa comisiei de admitere (60%); b) media obţinută la examenul de bacalaureat (40%). (4) Ierarhizarea se are în vedere pentru a nu se depăşi cifra de şcolarizare alocată fiecărei

program de studii. (5) Rezultatele admiterii se comunică prin afişare la avizierul facultăţii şi pe pagina web

în cel mult 24 ore de la încheierea acesteia. (6) Facultatea va restitui, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la

depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere.

Art.12.(1) Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru Haret.

(2) După aprobarea înmatriculării studenţii sunt înscrişi în Registrul matricol sub un număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la specializarea/programul de studii la care au fot admişi.

(3) După admitere, Universitatea Spiru Haret încheie contracte de studii semnate de Rector şi studentul admis.

(4) Candidaţii declaraţi respinşi la proba privind interviul pot depune contestaţii în termen de 48 ore de la data afişării rezultatelor. Acestea se rezolvă în termen de 24 ore şi se afişează la sediile facultăţilor şi pe pagina web.

(5) Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.

Art.13. Conducerile facultăţilor au întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în ciclul de licenţă.

Înscrierea

Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia (acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia.

Contractul de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de scurtă durată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului Universităţii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenţă (IF), la profilul/domeniul studiat iniţial sau apropiat, cu susţinerea examenelor de diferenţă.

Înmatriculare

Studenţii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaţi prin Decizia Rectorului Universităţii, pe baza

aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate. Studenţii transferaţi de la alte universităţi sunt înmatriculaţi prin Decizia Rectorului Universităţii

Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate.

Posibilităţi de integrare profesională după absolvire

Programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene beneficiază de resurse şi condiţii optime pentru a-şi îndeplini misiunea şi obiectivele asumate: formarea de specialişti necesari bunei funcţionări a administraţiei publice centrale, judeţene şi locale, a instituţiilor politice, sociale, culturale, în sistemul organizaţiilor nonguvernamentale, al fundaţiilor şi asociaţilor naţionale, a organizaţiilor şi firmelor private care au departamente şi servicii de relaţii internaţionale şi integrare europeană etc. Absolvenţii programului de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene pot ocupa posturi/funcţii de:

Expert/consilier în relaţii internaţionale, studii europene; Expert/consilier în domeniul integrării europene şi euroatlantice; Manangeri de proiecte europene şi internaţionale; Ataşat, secretar, consilier diplomatic; Specialist în comunicare şi relaţii publice internaţionale; Funcţionar în administraţia publică, centrală, judeţeană, locală; Eurofuncţionar; Profesor de relaţii internaţionale, studii europene, istoria integrării europene la colegii,

licee, gimnazii; Consilier/experţi în cadrul ONG-urilor şi partidelor politice, sindicatelor etc.; Cercetători ştiinţifici în unităţi de cercetare; Analist/redactor/documentarist în sistemul mass-media.

Programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene oferă absolvenţilor posibilitatea de a continua studiile de aprofundare prin masterat.

Absolvenţilor li se adresează, în special, programele de studii masterale, instituite la Universitatea Spiru Haret şi anume: România în relaţiile internaţionale.

Prin întreaga sa activitate, programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene aduce o contribuţie substanţială la împlinirea vocaţiei plurivalente a Universităţii Spiru Haret, a rolului ei fundamental în afirmarea valorilor învăţământului, ştiinţei şi culturii româneşti, în spaţiul european şi universal.

Evaluarea

Evaluarea cunoştinţelor se realizează în scris, testările pe parcurs se realizează electronic, prin platforma e-Learning Blackboard. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în fişa disciplinei.

La disciplinele cu caracter practic, modalităţile de evaluare sunt stabilite în funcţie de specificul facultăţii.

Pregătirea practică a studenţilor (modul de organizare şi desfăşurare a practicii) Pentru formarea competenţelor profesionale un rol deosebit revine practicilor pe care studenţii

sunt obligaţi să le desfăşoare. Astfel, în anul II se organizează ore de practică în diferite instituţii publice (Primăria sectoarelor: 1, 2, 3, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Institutul Naţional de Statistică, AGERPRESS etc.) cu care facultatea are acorduri de cooperare. Studenţii lucrează în diferite departamente, în special cele care gestionează procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Extras din METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

PRACTICII DE SPECIALITATE

1. Practica studenţilor programului de studii: Relatii Internaţionale si Studii Europene din cadrul

Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie este parte integrantă a planului de învăţământ şi se efectuează în instituţii şi organisme specializate în anul II de studii, în perioada vacanţei de vară.

2. Practica propriu-zisă constă în desfăşurarea activităţii instructiv- educative în diverse instituţii sau domenii de interes public sau privat, elaborarea dosarului de practică privind cunoştinţele acumulate şi implicarea în activităţile specifice instituţiilor respective.

3. Pregătirea practică are ca scop primordial iniţierea studenţilor în cunoaşterea, dezvoltarea şi aplicarea celor mai eficiente metode de abordare şi comunicare în plan diplomatic şi consular, economic, juridic, social, politic, cultural ori în alte domenii.

3.1. Obiectivele practicii: - formarea capacităţii de a opera cu informaţiile acumulate de la disciplinele de specialitate; - documentarea pe domenii de interes; - familiarizarea cu activităţile desfăşurate la nivelul unor organizaţii politice, administrative sau civice; - iniţierea în tehnica comunicării; - dobândirea unor deprinderi specifice profesiilor pe care intenţionează să le urmeze.

4. Durata activităţii de practică este de 3 săptămâni cu 6 ore/zi, în total 90 de ore şi se va desfăşura în perioada 6 iulie - 5 septembrie 2013.

5. Practica se va putea desfăşura în cadrul ministerelor, autorităţilor administrative şi jurisdicţionale, societăţilor financiare şi bancare, instituţiilor de cercetare, instituţiilor de presă, organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale, instituţiilor administraţiei centrale şi locale, precum şi în cadrul altor organisme şi instituţii învestite, potrivit legislaţiei române în vigoare, cu atribuţii de reglementare, organizare şi funcţionare în sfera relaţiilor internaţionale şi a cooperării în plan european.

5.1. Studenţii pot opta pentru efectuarea stagiului de practică şi în alte instituţii decât cele propuse de Facultate, ori la locul de muncă, cu condiţia ca activitatea desfăşurată să fie compatibilă cu domeniile de pregătire oferite în cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie şi să fie aprobată de Consiliul Facultăţii.

6. Comisia de practică va supune aprobării conducerii Facultăţii, locul şi perioada de desfăşurare a practicii pentru fiecare student, temele de cercetare/documentare, precum şi programul de practică. 7. Studenţii vor solicita eliberarea formularelor de cerere privind efectuarea practicii în perioada 27 iunie - 1 iulie 2014.

7.1. Cererea formulată în vederea efectuării practicii de specialitate va cuprinde: numele şi prenumele studentului, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail, anul de studiu, grupa, instituţia în care se desfăşoară practica, numele şi telefonul unei persoane de contact în cadrul instituţiei respective. 8. Facultatea de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Spiru Haret, va elibera fiecărui student, prin intermediul Secretariatului, o adresă prin care se va solicita acordul instituţiei în care va urma să se desfăşoare activitatea de practică pentru acceptarea studenţilor.

8.1. Locul şi perioada de desfăşurare a practicii se vor consemna într-un registru de evidenţă ţinut la Secretariatul Facultăţii. 9. Studenţii sunt obligaţi să se prezinte la locurile de practică în perioadele stabilite, să respecte regulamentele şi disciplina interioară impuse la nivelul instituţiilor şi organismelor în care îşi vor desfăşura stagiul de practică, să-şi însuşească cunoştinţele teoretice şi practice, să întocmească şi să completeze zilnic un dosar de practică cu activităţile desfăşurate. 9.1. Dosarul de practică se va păstra pe toată durata studiilor şi va cuprinde următoarele:

- numele, prenumele studentului şi anul de studii; - instituţia şi perioada de desfăşurare a practicii; - un caiet de practică a activităţilor desfăşurate zilnic; - adeverinţa privind efectuarea practicii, eliberată de instituţia în care s-a efectuat activitatea practică.

9.2. Coordonatorii de practică vor verifica periodic modul de desfăşurare a activităţii de practică. 10. Studenţii vor prezenta dosarul de practică (caiet de practica, adeverinţă, contract) la data stabilită, în vederea evaluării activităţii desfăşurate.

11. Colocviul de practică va fi organizat în perioada 15-30 septembrie 2013. Responsabilii activităţilor de practică vor fi desemnaţi de Conducerea Facultăţii de Relaţii

Internaţionale, Istorie şi Filosofie, la propunerea Consiliului facultăţii, la începutul fiecărui an universitar.

Transferul de credite în interiorul Universităţii „Spiru Haret”

Alocarea de credite pentru disciplinele din planul de învăţământ „se face în conformitate cu practica universitară internaţională, urmând metodologia Sistemului European de Credite Transferabile, potrivit căruia 60 de credite reprezintă echivalentul numeric pentru cantitatea normală de muncă specifică unui an universitar, iar 30 de credite corespund, de obicei, unui semestru de învăţământ superior”.

Depăşirea acestui număr normal de credite se poate face prin frecventarea şi promovarea de discipline facultative cuprinse în planul de învăţământ al fiecărui an / semestru sau cursuri predate la alte specializări.

Alocarea de credite are în vedere toate disciplinele (obligatorii, opţionale şi facultative) inclusiv practica de specialitate.

Elaborarea şi susţinerea cu succes a lucrării de licenţă este apreciată cu 10 credite şi se adaugă la cele 180 acumulate până la susţinerea licenţei.

La alocarea numărului de credite pentru o disciplină se are în vedere cantitatea de muncă necesară pentru promovare. Aceasta vizează orele de prezenţă fizică la cursuri, seminarii, lucrări practice, dar şi studiul individual, elaborarea de lucrări sau activităţi de cercetare etc.

Sistemul European de Credite Transferabile facilitează mobilitatea studenţilor pentru echivalarea unor examene deja susţinute, în cazul în care aceştia se transferă la o altă facultate de învăţământ superior din România sau din Europa.

Examenul de licenţă

Absolvenţii Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Spiru Haret”, programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene pot susţine examenul de licenţă în sesiunile din iulie sau din februarie a anului următor, cu aceeaşi comisie de licenţă şi aceeaşi programă.

Examenul de licenţă finalizează studiile la programul de studii de licenţă Relaţii Internaţionale şi Studii Europene în perioadele iunie – iulie şi ianuarie – februarie şi constă în:

Proba 1: Susţinerea unui examen scris în formatul Blackboard pentru evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate. Subiectele sunt din programa de licenţa aprobată de Senatul Universităţii, la propunerea Consiliului facultăţii.

Proba 2: Lucrarea de licenţă

Absolvenţii care promovează Examenul de licenţă cu media generală minimă de 6 (şase), primesc titlul de licenţiat în domeniul respectiv menţionat pe Diploma de licenţă, conform Hotărârii Guvernului României nr.88/2005. Odată cu diploma de licenţă, absolvenţii vor primi şi Suplimentul de Diplomă.

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

PROBA 1 - EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE

1. Teorii şi concepte din domeniul relaţiilor internaţionale ‐ liberalismul, realismul, şcoala engleză, teorii marxiste ale relaţiilor internaţionale,

neorealismul, neoliberalismul, constructivismul ‐ actorii sistemului internaţionale ‐ niveluri de analiză în relaţiile internaţionale ‐ teorii geopolitice ‐ politica externă şi diplomaţie ‐ globalizarea

2. Probleme ale securităţii internaţionale ‐ conceptul de securitate ‐ crizele şi conflictele internaţionale ‐ alianţele militare ‐ securitatea colectivă ‐ regimurile de securitate ‐ concertul de putere ‐ comunitatea de securitate

3. Organizarea internaţională

‐ sistemul internaţional: evoluţii şi caracteristici ‐ ordinea internaţională ‐ societatea internaţională ‐ organizaţii internaţionale şi regionale ‐ instituţii şi regimuri internaţionale

4. Procesul integrării europene

‐ teorii ale integrării europene ‐ politicile extinderii europene după 1990 ‐ parcursul integrării României în Uniunea Europeană

5. Structura şi funcţionarea Uniunii Europene ‐ instituţiile Uniunii Europene ‐ dreptul Uniunii Europene ‐ politici comunitare ‐ procesul decizional în Uniunea Europeană

6. Europa şi ideea europeană - conceptul de Europa – între istorie şi geografie - Europa în relatiile internationale - identitatea europeană - construcţia europeană

Bibliografie Obligatorie Bărbulescu, Gheorghe I. (2008), Procesul decizional in Uniunea Europeana, Iaşi, Polirom Bărbulescu, Gheorghe I. (2005), Uniunea Europeana. De la naţional la federal, Bucureşti, Tritonic

Buzan, Barry (2000), Popoarele, statele şi teama. O agendă de studii de securitate internaţională în epoca de după Războiul Rece, Chişinău, Cartier Calvocoressi, Peter (2003), Politica mondială după 1945, Bucureşti, All Duroselle, Jean-Baptiste, André Kaspi (2006), Istoria relaţiilor internaţionale – 1948 – pînă în zilele noastre, Vol. 2, Bucureşti, Editura Enciclopedică Gray, Colin S. (2010), Războiul, pacea şi relaţiile internaţionale, Iaşi, Polirom Goldstein, Joshua S., Jon C, Pevehouse (2008), Relaţii internaţionale, Iaşi, Polirom Ivan, Adrian Liviu (2009), Sub zodia “Statelor Unite ale Europei”. De la idea europeană la Comunităţile Economice Europene, Cluj Napoca, CA Publishing Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian (ed.) (2006), Manual de Relatii Internatioanale, Iaşi, Polirom Păun, Nicolae, Ciceo Waldtraudt Georgiana, Albu Radu-Bogdan, Paun Ciprian Adrian, (2005), Finalitatea Europei, Cluj Napoca, Efes Sava, Ionel Nicu (2005), Studii de securitate, Bucureşti, Centrul Român de Studii Regionale

Facultativă

Bauman, Zygmunt (2005), Globalizarea si efectele ei sociale, Bucureşti, Antet Bărbulescu, Gheorghe I. (2005), Uniunea Europeana. De la economic la politic, Bucureşti, Tritonic Bărbulescu, Gheorghe I. (2006), Uniunea Europeană: politicile extinderii, Bucureşti, Tritonic Bull, Hedley (1998), Societatea anarhică, Chişinău, Ştiinţa Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Jack Donnelly, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit, Jacquie True (2008), Teorii ale relaţiilor internaţionale, Iaşi, Institutul European Buşe, Dorel (2006), Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Cioculescu, Şerban-Filip (2007), Introducere în teoria relaţiilor internaţionale, Bucureşti, Editura Militară Dufour, Jean-Louis (2002), Crizele internaţionale. De la Beijing (1900) la Kosovo(1990), Bucureşti, Corint Duroselle, Jean-Baptiste (2006), Istoria relaţiilor internaţionale – 1919-1947, Vol. 1, Bucureşti, Editura Enciclopedică Duţu, Alexandru (1999), Ideea de Europa şi evoluţia conştiinţei europene, Bucureşti, All,

Frăsineanu, Dragoş (2007), Geopolitica, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Fukuyama, Francis (2005), Construcţia statelor: ordinea mondială în secolul XXI, Bucureşti, Antet Griffiths, Martin (2003), Relaţii internaţionale: şcoli, curente, gânditori, Bucureşti, Ziua Held, David, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton (2004), Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Iaşi, Polirom. Hobsbawm, Eric (1998), Secolul extremelor, Bucureşti, Lider Ivan, Adrian-Liviu (2007), Uniunea Europeană: proiecte, guvernanţă şi dezvoltări instituţionale, Cluj Napoca, Napoca Star Kagan, Robert (2005), Despre paradis si putere – America şi Europa în noua ordine mondială, Bucuresti, Antet Keohane, Robert O., Joseph S. Nye (2009), Putere şi interdependenţă, Iaşi, Polirom. Kissinger, Henry (2002), Diplomaţia, Bucureşti, All Kolodzeij, Edward A.(2007), Securitatea şi relaţiile internaţionale, Iaşi, Polirom Little, Richard, Barry Buzan (2009), Sistemele internaţionale în istoria lumii, Iaşi, Polirom Llorente, Mercedes Guinea, Francisco Aldecoa Luzzaraga (2011), Europa viitorului. Tratatul de la Lisabona, Iaşi, Polirom McCauley, Martin (1999), Rusia, America şi Războiul Rece. 1949-1991, Iaşi, Polirom. McElroy, Robert (2002), Moralitatea în politica externă americană, Bucureşti, Paideia Morgenthau, Hans J. (2007), Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Iaşi, Polirom, Onişoru, Gheorghe (2007), Relaţii internaţionale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Păiuşan-Nuică, Cristina (2008), Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei. 1945-2007, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Pierre, Milza, Serge Berstein (1998), Istoria Europei, vol. IV, V, Iaşi, Institutul European Stanciu-Stănescu, Teodora (2007), Integrarea europeană şi euro-atlantică a României, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine

Sidjanski, Dusan (2010), Viitorul federalist al Europei. Comunitatea Europeana de la origini pana la Tratatul de la Lisabona, Iaşi, Polirom Waltz, Kenneth N. (2006), Teoria politicii internaţionale, Iaşi, Polirom Waltz, Kenneth N. (2001), Omul, statul şi războiul, Iaşi, Institutul European Wendt, Alexander (2011), Teoria socială a politicii internaţionale, Iaşi, Polirom Wight, Martin, (1998), Politica de putere, Chişinău, Arc

PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT ANUL I 2013 - 2014

sem. 1 sem. 2 Nr. Ore pe disciplină Credite Nr. crt.

DENUMIREA

DISCIPLINEI

Statutul

disciplinei Codul

disciplinei C S L P C S L P

Evaluare (E, V)

Total Curs Seminar sem.1 sem.

2 A. DISCIPLINE OBLIGATORII

1 Introducere în relaţii internaţionale

DF

RIIF/Ri/1/1/01

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

2 Teoria relaţiilor internaţionale

DF RIIF /Ri/1/2/02

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

3. Introducere în studii europene

DF RIIF /Ri/1/1/03

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

4. Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei secolele XVIII - XX

DF RIIF /Ri/1/1/04

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

5. Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei secolele XX şi XXI

DF RIIF /Ri/1/2/05

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

6. Drept internaţional DF RIIF /Ri/1/2/06

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

7. Instituţii şi organizaţii internaţionale

DS RIIF /Ri/1/1/07

2 2 - - - - - - E1 56 28 28 5 -

8. Introducere în ştiinţa politicii

DS RIIF /Ri/1/2/08

- - - - 2 2 - - E2 56 28 28 - 5

9. Economie mondială

DF RIIF /Ri/1/1/09

2 1 - - - - - - E1 42 28 14 4 -

10. Informatică aplicată

DS RIIF /Ri/1/2/10

- - - - 1 - 1 - E2 28 14 14 - 4

11. Limba engleză (curs practic)

DC RIIF /Ri/1/1/11

1 1 - - - - - - E1 28 14 14 3 -

12 Limba franceză (curs practic)

DC RIIF /Ri/1/1/12

1 1 - - - - - - E1 28 14 14 3 -

13 Limba engleză (curs practic)

DC RIIF/Ri/1/2/13 - - - - 1 1 - - E2 28 14 14 - 3

14 Limba franceză (curs practic)

DC RIIF/Ri/1/2/14 - - - - 1 1 - - E2 28 14 14 - 3

15 Educatie fizică DC RIIF /Ri/1/2/15

- - 1 - - 1 V2 28 - - - 1

B. DISCIPLINE FACULTATIVE

16. Seminar metodologic

DC RIIF /Ri/1/2/16

1 CV (14) - (14) - (3)

17 Psihologia educaţiei DC RIIF

/Ri/1/2/17 (2) (2) - - - - - - (V1) (56) (28) (28) (5) -

18.

Pedagogie I: - Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculumului

DC

RIIF /Ri/1/2/18

- - - - (2) (2) - - (V2) (56) (28) (28) - (5)

12 11 1 - 11 10 1 - Total ore /săptămână 24 23

Total credite 61 30 31

Total ore/ an de studii 658 322 308

Total evaluări/semestru/ (E, Cv, V)

5 E 1 + 2 V1 6 E2+1V 2

Legendă: C= curs; S= seminar; E = examen; Cv = colocviu V= verificare

FISELE DISCIPLINELOR

Anul I


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN RELATII INTERNATIONALE

RIIF/Ri/1/1/01 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Irina Velicu 2.4. Anul de studiu 1 2.5

Semestrul 1 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Istorie

Filologie Stiinte sociale (sociologie, filozofie, economie)

4.2 de competenţe Cunoasterea limbii si literaturii romane Cunoasterea unei limbi straine

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament

de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet.

6. Competenţele specifice acumulate

C

omp

etenţe

Pf

il

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale C1.2 Utilizarea conceptelor fundamentale din domeniul relaţiilor internaţionale în descrierea şi explicarea evenimentelor sau proceselor

C1.3 Analiza unei situaţii date prin aplicarea unor principii, teorii şi metode fundamentale din domeniul relaţiilor internaţionale

com

mp

etenţe

tr

ansv

ersa

le

CT3 Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la

cerinţele pieţei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea cunostintelor fundamentale in domeniul relatii

internationale 7.2 Obiectivele specifice Insusirea cunostintelor de baza privind evenimentele si procesele

politicii globale si europene,

Insusirea conceptelor/teoriilor/metodelor fundamentale in domeniul politicii,

Deprinderea abilitatilor de analiza a fundamentelor conceptuale si factuale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Disciplina Relatii Internationale si Studiul Politicii. Scurta prezentare a actorilor/temelor/conceptelor.

Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenţele ce vor fi dobândite. Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică. Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

2. Precursori ai teoriei relatiilor internationale din Antichitate până în secolul XX

Prelegere, intrebari si discutii interactive

Teorii, Ideologii si Intelegerea Politicului. Tucidide, Augustin, Machiavelli, Kant, Mill, etc. fundamentul suveranitatii: drepturile naturale si teoriile contractualiste (Grotius, Hobbes, Locke, Rousseau).

3.Studierea relatiilor internationale: Statele nationale si conflictele internationale


Concepte : natura umana, natiune, suveranitate, stat, nationalism, sistem/ comunitate internationala.

4. Evolutia societatii internationale: scurt istoric


Evenimentele esentiale ale societatii internationale : razboaiele mondiale, (de)colonizare, etc.

5. Concepte si paradigme în relatiile internationale (I)

Idem Concepte: natura umana, structura anarhica, putere, balanta puterii, securitate, etc. Teorii: realism, idealism, internationalism liberal,

6. Concepte si paradigme în relatiile internationale (II)

Idem Neorealism, neoliberalism, constructivism, teorii post-pozitiviste.

7. Procesul si analiza politicii externe Idem Obiective, forme, atitudini, capabilităti, macrodecizii, microdecizii.

8. Drept international si organizatii internationale

Idem Sursele dreptului international, doctrina dreptului international, tipuri de organizatii internationale

9. Transformarea Comunitatii Politice : Globalizarea, Regionalizarea si Actorii Transnationali

Idem Transnationalism, guvernarea globală, democratia transnationala.

10. Economie Politica si Crizele Globale Idem Relatia economie politică, cooperare economică, formele integrării economice, crizele globale.

11. Comunicare si propaganda Idem Imaginea, semnale, perceptii, opinia publică.

12. Management international si rezolvarea conflictelor

Idem Tipuri de cooperare, conflict, dispută, criză, incident.

13. Securitatea: nationala, globala si umana

Idem Dimensiunile securitătii de la interes national la amenintari transnationale si securitate umana.

14. Critici si Miscari Anti-Globalizare Idem Concepte: hegemonie, capitalism, neo-liberalism, ecologie,

Bibliografie obligatorie Puşcaş, Vasile, Relaţii internaţionale/transnaţionale, (Cluj-Napoca: Eikon, 2005). Miroiu, Andrei; Ungureanu, Radu-Sebastian (ed.), Manual de relaţii internaţionale, (Iaşi: Editura Polirom, 2006). Guzzini, Stefano. Realism şi relaţii internaţionale (Iaşi: Institutul European, 2000). Waltz, Kenneth N. Omul, Statul şi Războiul (Bucureşti: Institutul European, 2001). Stiglitz Joseph E. Globalizarea. Speranţe şi deziluzii (Bucureşti, Editura Economica, 2003). Bauman Zygmunt. Globalizarea şi efectele ei sociale, (Bucureşti, Antet, 1999). Chivu, Marius Silviu Dragomir, and Vasile Dem Zamfiresc (eds.). Mondializarea dincolo de mit, coordinated by Serge Cordellier (Bucharest: TREI, 2001). Bibliografie opţională Baylis, John and Steve Smith (eds.). The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations (Oxford: Oxford University Press, 1997). Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Matthew Paterson, and Jacqui True. Theories of International Relations, (London: Macmillan Press Ltd., 1996). Ferreol, Gilles. (coord.), Dictionarul Uniunii Europene (Bucharest: Polirom, 2001). Held, David and Anthony McGrew (eds.). The Global Transformations Reader: An Introduction to the

Globalization Debate (Cambridge: Polity Press, 2000). Linklater, Andrew.“ Citizenship and Sovereignty in the Post-Westphalian European State”, in Daniele Archibugi,

David Held and Martin Kohler (eds.). Re-imagining Political Community: Studies in Cosmopolitan Democracy (Cambridge: Polity Press, 1998).

Scholte, Jan Aart. Globalization: A Critical Introduction (London: Palgrave, 2000). Waltz, Kenneth N. “Globalization and Governance”, James Madison Lecture, PS: Political Science and Politics

Vol. 32, No. 4, December 1999, pp. 693-700. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere.

Discuţii tematice de grup urmate de prezentari. Studenţii fac scurte analize comparative/conceptuale. Se vor urmari filme documentare.

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele seminarului. Scurta prezentare a subiectelor de seminar si a metodei de lucru.

2. Contractul social Idem Discutii interactive 3. Valul Ignoranţei şi Principiile Societăţii Juste

Idem Discutii interactive

4. Mitul lui Gyges. Polis-ul şi Zoon Politikon Idem Idem 5. Războaiele mondiale Idem Idem 6. Decolonizarea cunoaşterii Idem Idem 7. Globalizarea între mit şi realitate Idem Idem 8. Paradoxuri ale legii internaţionale Idem Idem 9. Proiectul Democraţiei Cosmopolite Idem Idem 10. Crizele Economice 1929/2009: analiză comparativă

Idem Studentii vor propune cel putin 2 cazuri de interventie umanitara si vor face scurte prezentari.

11. Studii de caz în Intervenţia Umanitară Idem Discutii interactive 12. Securitatea Umană: un concept controversat


13. Crizele de mediu : studii de caz

Idem Studentii vor propune/prezenta cate un caz. La final se vor face observatii privind diferente/asemanari.

14. Mişcări de rezistenţă: studii de caz Idem Idem Bibliografie orientativă Institutul de Politici Globale, http://www.worldpolicy.org/ Centrul pentru Political Globala – Berlin, http://www.global-politics.org/ The Global Transformations Website, http://www.polity.co.uk/global/default.asp GlobalPolitics: http://www.globalpolitics.biz/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice

internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

Implicarea in prelegere cu intrebari, comentarii.

Examen scris 60% 10.4 Curs

Evaluare pe parcurs Test grila pe platforma Blackboard

20%

Implicarea in pregatirea si discutatarea problemelor.

Participare activa, prezentari in Power Point, referate

20% 10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă

Elaborarea şi susţinerea unui proiect Power Point într-un grup de maximum 6 studenţi. Prezenţa obligatorie la minim 7 cursuri şi 7 seminarii.

II. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE RIIF/Ri/1/2/02 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Irina Velicu 2.4. Anul de studiu 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în Relaţii Internaţionale

Istoria Relaţiilor Internaţionale şi Diplomaţiei 1 4.2 de competenţe Cunoaşterea unei limbi străine 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.

5.2. de desfăşurare a seminarului/ laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si

internationale C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene.

Com

pet

enţe

T

ran

sver

sale

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare

diverselor paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea cunostintelor teoretice si empirice in domeniul

relatii internationale 7.2 Obiectivele specifice Insusirea cunostintelor de baza privind evenimentele si procesele

politicii globale si europene, Insusirea conceptelor/teoriilor/metodelor fundamentale in

domeniul politicii, Deprinderea abilitatilor de analiza a fundamentelor conceptuale si factuale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Curs introductiv Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenţele ce vor fi dobândite. Scurta prezentare a temelor.

Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive

Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

2. Teorii ale Relaţiilor Internaţionale : Introducerea Marilor Dezbateri


Introducerea teoriilor principale si a dezbaterilor associate.

3. Clarificări Conceptuale: Epistemologii, Ontologii, Metodologii


Ontologia, metodologia si epistemologia relatiilor internationale;

4. Prima Mare Dezbatere a RI: Realism versus Idealism


Internationalism liberal, Wilson, Angell, Zimmern; Carr, Niebuhr, Morgenthan, postulatele realismului, critica realistă a idealismului.

5. Dezbaterea Metodologică: Scientism (Behavioralism) versus Istoricism (Tradiţionalism)


Revolutia behaviorală, metodologia pozitivistă, critica realismului politic, istoricism, scientism.

6. (Neo)Realism versus (Neo)Liberalism (I) Prelegere, intrebari si discutii interactive

Viziuni sistemice: Waltz, balanta de putere. Mearsheimer, Buzan, anarhie, sistem de auto-ajutor (self help). Pluralism, interdependentă complexă,.

7. (Neo)Realism versus (Neo)Liberalism (II) Regimuri, interguvernamentalism, (neo)functionalism, teoriile guvernantei globalism, transnationalism.

8. Şcoala Engleză sau Raţionalismul Prelegere, intrebari si discutii interactive

Societatea internationala, H. Bull, tratate/legislatia internationala, diplomatie.

9. Constructivismul social Prelegere, intrebari si discutii interactive

Culturile Anarhiei (Wendt), constiinta umana, fortele ideatice si materiale, faptele sociale si normele internationale.

10. Teorie Critică Prelegere, intrebari si discutii interactive

Scoli critice ale Frankfurt School (Horkheimer, Adorno, Marcuse)‚ Gramsci (hegemonie), Cox, Habermas (comunicare), Linklater (guvernare post-Westhpalian).

11. A Treia Mare Dezbatere : Pozitivism (Raţionalism) vs. Post-Pozitivism/Structuralism (Reflectivism)


Putere-cunoastere-rezistenta (Foucault), Lyotard, Derrida; C. Weber, Campbell, Shapiro, etc.

12. Teorii (Post)Marxiste Prelegere, intrebari si discutii interactive

Teoria sistemului mondial, teoria dependentei, imperialism, (post) colonialism, globalizare.

13. Teorii Feministe Prelegere, intrebari si discutii interactive

Feminism liberal, socialist, post-modernist, post-colonialist, teorii de gen :

14. Teorii Ecologiste Prelegere, intrebari si discutii interactive

Antropocentrism, Ecocentrism, Dezvoltare, Tragedia Bunurilor Publice

Bibliografie Puscas, Vasile, Relatii internationale/transnationale, (Cluj-Napoca: Eikon, 2005). Miroiu, Andrei; Ungureanu, Radu-Sebastian (ed.), Manual de relatii internationale, (Iasi: Editura Polirom, 2006). Guzzini, Stefano. Realism si relatii internationale (Iasi: Institutul European, 2000). Waltz, Kenneth N. Omul, Statul si Razboiul (Bucharest: Institutul European, 2001). Stiglitz Joseph E. Globalizarea. Sperante si deziluzii (Bucuresti, Editura Economica, 2003). Bauman Zygmunt. Globalizarea si efectele ei sociale”, (Bucuresti, Antet, 1999). Chivu, Marius Silviu Dragomir, and Vasile Dem Zamfiresc (eds.). Mondializarea dincolo de mit, coordinated by Serge Cordellier (Bucharest: TREI, 2001). Bibliografie optionala Baylis, John and Steve Smith (eds.). The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations (Oxford: Oxford University Press, 1997). Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Matthew Paterson, and Jacqui True. Theories of International Relations, (London: Macmillan Press Ltd., 1996). Carr, E. H. & M. Cox. (1939). The twenty years’ crisis, 1919-1939: an introduction to the study of international relations. Houndmills (New York: Palgrave, 2001). Held, David and Anthony McGrew (eds.). The Global Transformations Reader: An Introduction to the Globalization Debate (Cambridge: Polity Press, 2000). Keohane, R. O., J. S. Nye & Harvard University. Center for International Affairs. Transnational relations and world politics (Cambridge: Harvard University Press, 1972).

Linklater, A. International relations : critical concepts in political science( London: Routledge, 2000). Linklater, Andrew. “Citizenship and Sovereignty in the Post-Westphalian European State”, in Daniele

Archibugi, David Held and Martin Kohler (eds.). Re-imagining Political Community: Studies in Cosmopolitan Democracy (Cambridge: Polity Press, 1998).

Mearsheimer, J.E.H. Carr vs. Idealism: The Battle Rages On. International Relations 19(2): pp. 139-153, 2005 Scholte, Jan Aart. Globalization: A Critical Introduction (London: Palgrave, 2000). Waltz, Kenneth N. “Globalization and Governance”, James Madison Lecture, PS: Political Science and Politics

Vol. 32, No. 4, December 1999, pp. 693-700. Wæver, O. The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate. In: Smith, S., K. Booth & M. Zalewski.

International theory: positivism and beyond. (Cambridge: CUP, 1996), pp. 149-185. Wæver, O. Waltz’s Theory of Theory. International Relations 23(2), pp. 201-222, 2009. Waltz, K. N. Theory of international politics. (London: Addison-Wesley, 1979). Wallerstein Immanuel, World-Systems Analysis: An Introduction, (Londra: Duke University Press, 2006). 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele seminarului. Scurta

Discutii tematice de grup urmate de prezentari.

prezentare a subiectelor de seminar.

Studenţii fac scurte analize comparative/conceptuale.

2. Razboi si Pace: Dileme Teoretice Idem 3. Mana Invizibila si Spiritul Comertului Idem 4. Statul si Actorii Non-statali Idem 5. Drepturile Omului: Controverse Conceptuale Idem 6. Propaganda: Modele si Interpretari Idem 7. Problema ‘Comert Liber vs Comert Just’. Idem 8. Studiu de caz: Constructie Socialaa Refugiatilor Idem 9. Identitatea: Constructie Ideatica? Idem 10. Studiu de caz: Industria de cultura Idem 11. Istoria ofera un adevar sau adevarul are o istorie? (Michel Foucault)

Idem

12. Statul si Satul Global Idem 13. Femeie devii, nu te nasti (Simone de Beauvoir) Idem 14. Ecologistii, inamicii modernitatii? Idem Bibliografie Brecher, J. and Costello T. Global Village or Global Pillage: Economic Reconstruction from the Bottom up (Cambridge: South End Press, 1994). Clean Clothes Campaign, http://www.cleanclothes.org/intro.htm, The FTAA and the Scourge of Sweatshops, (Global Exchange), http://www.globalexchange.org/campaigns/ftaa/FTAAWTOSweatshops.html.pf The Gap’s Global Sweatshop (UNITE, 2002), http://www.behindthelabel.org/pdf/Gap_report.pdf, The Garment Industry (Sweatshopwatch, 2001) http://www.sweatshopwatch.org/swatch/industry/,

“What’s Wrong with Corporations” (Oxford: Corporate Watch), http://www.corporatewatch.org.uk/pages/corporations.pdf, The Future of Food: http://www.youtube.com/watch?v=jNezTsrCY0Q&feature=related The Bottom Line - Privatizing the World: http://www.youtube.com/watch?v=YyrBqS-SJYw Life and debt: http://www.youtube.com/watch?v=AWPkOUxxm4M&feature=related Naomi Klein, No Logo: brands, globalization, resistance: http://www.youtube.com/watch?v=uI0itS3gQFU The Corporation, http://www.youtube.com/watch?v=Pin8fbdGV9Y 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare


Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Examen sub forma de test grila sustinut pe platforma Blackboard

50% 10.4 Curs

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard

20 %

Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

10.5 Seminar/laborator

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

Elaborarea şi susţinerea de referate pe teme alese de către grupuri de 2-3 studenţi

30%

10.6 Standard minim de performanţă Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs – minim 7 cursuri.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

III. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Introducere în Studii Europene RIIF /Ri/1/1/03 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu 1 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de

predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



C

omp

etenţe

Pf

il

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si

internaţionale. C4 Proiectarea de strategii in domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

CT3 Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii Proiectarea Europei în sistemul mondial global, prezentarea rolului diversităţii şi multiculturalismului

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea cunoştinţelor fundamentale privind Europa ca civilizaţie şi

identitate culturală comună 7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea Europei ca spaţiu politic şi societate multiculturală

Încurajarea gândirii critice Deprinderea abilităţilor de analiză a fundamentelor conceptuale şi factuale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Fundamentele civilizaţiei europene: Individualismul; Naţiunea; Statul; Democraţia.

Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare – prelegere. Întrebări şi discuţii interactive

Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinţele cursului, precum şi competenţele ce vor fi dobândite. Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică. Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

Patrimoniul cultural european comun: Antichitatea; Evul Mediu.

Prelegere, intrebări şi discuţii interactive

Patrimoniul cultural european comun: Epoca Modernă.

Idem

Patrimoniul cultural european comun: Epoca Contemporană

Idem

Identitatea culturală europeană : Ideea de Europa şi de comuniune europeană

Idem

UE ca regim politic – noţiunea de guvernanţă Idem Identitatea culturală europeană : Valori comune

Idem

Europenizarea politicului Idem Spaţiul politic european – competiţia politică în Parlamentul European

Idem

Religiile şi mecanismele mentale europene Idem Societatea europeană : Urban versus rural Idem Europa: provocări şi perspective Naţionalismul şi ultranaţionalismul

Europa: provocări şi perspective. Constituţia europeană

Idem

Europa: provocări şi perspective. Viitorul democraţiei europene.

Idem

Bibliografie obligatorie S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, 5 vol., Institutul European, Iaşi, 1998. L. Benevelo, Oraşul în istoria Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2003. J.L. Bodinier, J. Breteau, Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Institutul European, Iaşi, 2000. Boia, Lucian, Mitul democraţiei, Bucureşti, Editura Humanitas, 2003 F. Braudel, Gramatica civilizaţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1994. A. Compagnon, J. Seebacher, Spiritul Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Al Duţu, Ideea de Europa şi evoluţia conştiinţei europene, Editura All, Bucureşti, 1999. J. Fontana, Europa în faţa oglinzii, Editura Polirom, Iaşi, 2003. G. Hermet, Istoria naţiunilor şi a naţionalismelor în Europa, Institutul European, Iaşi, 1997. Lijphart, Arend, Modele ale democraţiei, Bucureşti, Editura Polirom, 2000 A. Marga, Filosofia unificării europene, Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 1995. Bibliografie opţională M. L. Bacci, Populaţia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2003. A. Marino, Pentru Europa, Editura Polirom, Iaşi, 1995. Hagen Schulze, Stat şi naţiune în istoria Europei, Polirom, 2004 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Ideea de Europa

Discuţii tematice de grup

Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinţele seminarului.

2. Democraţia în Europa Dezbateri pe echipe de studenţi

3. Statul european Idem 4. Religia în Europa Idem 5. Europenizarea politicului Idem 6. Partide politice europene Idem

7. Societate civilă – Europa Idem 8. Naţionalismul şi ultranaţionalismul în Europa

Idem

9. Bazele civilizaţiei europene : Individualismul

Idem

10. Bazele civilizaţiei europene : Umanismul Idem 11. Limbile europene Idem 12. Presa în Europa

Idem

13.Populaţia Europei Idem 14. Schimbări ale status quo-ului european Idem Bibliografie orientativă Abraham, Florin, Cotoi, Cătălin, Vasiu, Maria, Sava, Nicu Ionel, Doctrine şi partide politice europene, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2007. M. L. Bacci, Populaţia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Jean Delumeau, La civilisation de la Renaissance, Flammarion, Paris, 1984. M. Ştefan Dinu, Rolul religiei în construcţia viitoarei Europe, Universitatea de Apărare, Bucureşti, 2009. Ovidiu Drâmba, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. 3, Bucureşti, Editura Știinţifică, 1990. Gellner, Ernest, Condiţiile libertăţii. Societatea civilă şi rivalii ei, Iaşi, Polirom, 1998 G. Hermet, Istoria naţiunilor şi a naţionalismelor în Europa, Institutul European, Iaşi, 1997. Iliescu, Adrian-Paul, Socaciu, Emanuel-Mihail (coord.), Fundamentele gândirii politice moderne (antologie comentată), Iaşi, Editura Polirom, 1999 Paul Magnette, Europa, statul şi democraţia. Suveranul îmblânzit, Institutul European, Iaşi, 2005. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinţele comunităţii epistemice internaţionale din universităţi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituţii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală Implicarea in prelegere cu intrebari, comentarii.



20%




10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea şi susţinerea unui proiect Power Point într-un grup de maximum 6 (şase) studenţi. Prezenţa obligatorie la minim 7 (şapte) cursuri şi 7 (şapte) seminarii.

IV. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie, 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei în secolele XVIII – XX

RIIF /Ri/1/1/04 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DF

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităţi: dezbateri, conferinte, work-shopuri 6 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe Este preferabilă existenţa unor competenţe transversale, cum ar fi:

de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; de studiere a documentaţiei de specialitate privind istoria diplomaţiei

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de

proiecţie şi un ecran de proiecţie sau tablă interactivă 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă cu acces la internet.


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C. 1. Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale. C. 4. Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT.2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea conceptelor specifice istoriei relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea modului în care a evoluat diplomaţia în secolele XIX si XX.

Iniţierea studenţilor în problematica istoriei relaţiilor internaţionale: a relaţiilor dintre state şi coaliţii de state. Analiza evoluţiei diplomaţiei de la relaţii bilaterale, la cele multilaterale, până la structurarea de societăţi şi organizaţii internaţionale. Înţelegerea evoluţiilor istorice şi politice a statelor şi a relaţiilor dintre acestea.


1. Introducere în istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale. Tratate – Acorduri - Convenţii diplomatice şi evoluţia acestora în secolele XVIII-XIX.

Prelegere, Problematizare

Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării. Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmulete ilustrative.

2. Diplomaţia secolului al XIX-lea. De la Congresul de la Viena, la revoluţiile anului 1848. Diplomaţia şi formarea statelor naţionale în secolul al XIX-lea.


Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmulete ilustrative

3. Evoluţii diplomatice la începutul secolului XX, Diplomaţia Primului Război Mondial.



4. Diplomaţia americană de la doctrina Monroe la Prelegere, Se folosesc power-point-uri, imagini şi

Primul Război Mondial. Problematizare filmulete ilustrative 5. Conferinţa de pace de la Paris şi triumful principiului naţionalităţilor (1918-1920).



6. Diplomaţia marilor puteri şi sistemul colonial Prelegere, Problematizare


7. Relaţiile internaţionale şi organizarea păcii şi securităţii generale. Înfiinţarea, rolul şi sistemul diplomatic al Societăţii Naţiunilor



8. Securitatea regională în Centrul şi Sud-Estul Europei. De la Mica Înţelegere, la Înţelegerea Balcanică, diplomaţia regională şi avatarurile acesteia.



9. Relaţiile internaţionale şi securitatea regională în Europa de Nord şi Răsărit. Proiecte de dezarmare; „Protocolul Litvinov”; Antanta Baltică; Proiectul Pactului oriental de securitate.



10. Relaţiile franco-germane în perioada interbelică şi echilibrul Europei.



11. Eşecul politicii de securitate colectivă. Afirmarea revizionismului şi revanşismului. Pactul Rhenan şi revizionismul german.



12. Factorul sovietic în diplomaţia europeană şi mondială



13. Războiul şi diplomaţia secretă la scară planetară: împărţiri şi reîmpărţiri de teritorii. Agresiunea Japoniei; căderea Etiopiei; războiul civil din Spania, căderea Austriei şi Cehoslovaciei sub ocupaţie germană şi ungară.



14. Relaţiile internaţionale în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Organizarea postbelică a lumii pe baza înţelegerilor secrete interaliate din anii războiului. Convenţia de armistiţiu şi Tratatul de pace cu Naţiunile Unite.



Bibliografie Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria secolului XX, 1900-1945. Sfârşitul „lumii europene”, Vol I., Editura ALL, Bucuresti, 1998 Jean Baptiste Duroselle, Istoria relaţiilor internaţionale, vol. I, 1919-1947, Editura Lider, Bucuresti, 2006. Ioan Horga, Europa secolului al XIX-lea, Editura Universităţii din Oradea, 2000 Viorica Moisuc, Istoria relaţiilor internaţionale până la mijlocul secolului XX, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Jelavich Charles şi Barbara, Formarea statelor naţionale balcanice 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Marile Puteri şi rolul acestora de la Westfalia la Viena. Demonstraţie,

argumentaţie Referate

2. Diplomaţia şi diplomaţii – figuri de diplomaţi din secolele XIX şi XX.

Demonstraţie, argumentaţie, dezbatere

Analiză de text

3. Criza Orientală, Tratatul de la Berlin şi independenţa statelor balcanice.

Demonstraţie, modelare Referate

4. Diplomaţia germana şi austro-ungară şi Tripla Alianţă Demonstraţie, modelare Referate 5. Diplomaţia Marilor Puteri versus continentul African în secolele XIX şi XX


Referate

6. Tratatele de la Versailles şi Trianon – studii de caz Demonstraţie, argumentaţie, dezbatere

Dezbatere studenţească, analiză de text

7. Marile Puteri şi Orientul Apropiat şi Mijlociu la începutul secolului XX


Referate

8. Diplomaţia SUA şi implicarea în America Centrală şi America Latină


Referate

9. Orientul Mijlociu – implicaţii diplomatice europene şi Demonstraţie, Referate

drumul spre independenţă argumentaţie, dezbatere 10. Diplomaţia Germaniei în epoca lui Hitler Demonstraţie, modelare Referate 11. Diplomaţia franceză de la Versailles până la prăbuşirea Franţei


12. Diplomaţia americană şi Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.


Bibliografie Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria secolului XX, 1900-1945. Sfarsitul „lumii europene”, Vol I., Editura ALL, Bucuresti, 1998 Jean Baptiste Duroselle, Istoria relaţiilor internaţionale,vol. I, 1919-1947, Editura Lider, 2006. Jelavich Charles şi Barbara, Formarea statelor naţionale balcanice 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Viorica Moisuc, Istoria relaţiilor internaţionale până la mijlocul secolului XX, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei vor fi actualizate şi mai ales modelate în aşa fel încât să stimuleze gândirea şi corelarea de termeni şi acţiuni diplomatice.

Conţinuturile vor fi aliniate cerinţelor de pregătire formulate de beneficiari. 10. Evaluare


Gradul de asimilare a cunoştinţelor dobândite în cunoaşterea evoluţiilor diplomatice din secolele XIX şi XX.

10.4 Curs

Posibilitatea de a sintetiza cunoştinţele dobândite şi a le corela cu evenimentele actuale din sfera relaţiilor internaţionale.

Examen sub forma de test grila sustinut pe platforma

Blackboard

60%

Capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate în activităţi intelectuale complexe

Elaborarea şi susţinerea de referate pe teme alese

20% 10.5 Seminar/ Laborator

Capacitatea de a analiza diverse evenimente internaţionale din prisma statelor implicate.

Test grila pe platforma Blackboard

20%

10.6 Standard minim de performanţă Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei;

Posibilităţi minime de interpretare a relaţiei dintre state, aliante şi organizaţii internaţionale.

V. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei în secolele XX şi XXI

RIIF /Ri/1/2/05 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de


disciplinei DO


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi dezbateri, conferinţe 8 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Discipline care trebuie studiate anterior

Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 1 Instituţii şi organizaţii internaţionale

4.2 de competenţe Este preferabilă existenţa unor competenţe transversale, cum ar fi: de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; de studiere a documentaţiei de specialitate în domeniul istoriei relaţiilor internaţionale





Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale

C4. Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor

paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Înţelegerea conceptelor specifice istoriei relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei

7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea modului în care a evoluat diplomaţia în secolul XX şi începutul secolului XXI Iniţierea studenţilor în problematica istoriei relaţiilor internaţionale: a relaţiilor dintre state şi coaliţii de state, formarea organizaţiilor internaţionale şi rolul acestora, evoluţia Războiului Rece, diplomaţia de bloc şi de partid.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Crearea bazelor postbelice ale relaţiilor internaţionale: tratate şi noi organizaţii internaţionale. Bibliografia generală



2. Diplomaţia şi crearea sferelor de influenţă în Europa în perioada 1945-1948. De la război la comunism.


Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmuleţe ilustrative.

3. Evoluţia relaţiilor internaţionale în anii 1949-1956. Formarea NATO şi a Tratatului de la Varşovia. Conflictele din Coreea şi Indochina.


Se folosesc power-point-uri, imagini şi filmulete ilustrative.

4. Diplomaţia sovietică în epoca destalinizării până la doctrina Brejnev . Criza maghiară, Criza Suezului



5. Diplomaţia Războiului Rece de la conflicte la înţelegeri diplomatice în perioada 1960-1967. Noile relaţii americano-sovietice în era nucleară; politica de reducere a experienţelor atomice



6. Relaţiile internaţionale în perioada 1968-1979. Rolul diplomaţiei române în relaţiile est-vest, negocierile în Orientul Mijlociu, în problema Vietnamului. Rolul dezbaterilor din cadrul ONU – conferinţa de la Helsinki



7. Evoluţia relaţiilor internaţionale la sfârşitul secolului XX. Diplomaţia Americii Latine şi a Indiei şi relaţiile cu Vestul



8.Relaţiile internaţionale în perioada 1980-1989. Mihail Gorbaciov şi diplomaţia sovietică. Glasnostul şi perestroika. Cauzele prăbuşirii sistemului mondial bipolar.



9. Relaţiile internaţionale după Războiul Rece în anii 1990-1995. Diplomaţia statelor din sud-estul Europei. Dizolvarea CAER şi a Tratatului de la Varşovia. Dispariţia URSS. Roma 1991- NATO şi strategia diplomatico-militară post război rece. Criza iugoslavă.



10. Diplomaţia Europei Occidentale şi apoi a Europei reîntregite



11. Cooperarea regională şi relaţiile internaţionale în anii 1996-2000



12. Diplomaţia NATO şi relaţiile cu ţările foste comuniste. Aderarea la NATO.



13. Relaţiile internaţionale şi terorismul (2001-2011).



14. Noua diplomaţie antiterorism. Crize diplomatice şi relaţii internaţionale în lumea arabă, de la războaile din Irak şi până la primăvara arabă



Bibliografie obligatiorie Cristina Păiuşan-Nuică, Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 1945-2007, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Calvoccoresi, Peter, Politica mondială după 1945, Editura All, Bucureşti, 2000. Bibliografie facultativă Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Vlad Constantin, Diplomaţia în secolul XX, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006 Martin McCaulay, Rusia, America şi Războiul Rece, Polirom, Iaşi, 1999. Duroselle Jean Baptiste, Andrei Kaspi, Istoria relaţiilor internaţionale din 1948 şi până în zilele noastre, Vol II, Trustul Editorial Lider, Bucureşti, 2006. Andre Fontaine, Istoria războiului rece, Vol 1-4, Editura Militară, Bucureşti, 1993. Henry Kissinger, Diplomaţia, Editura All, Bucureşti, 2006. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990. 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare Observaţii

1. Diplomaţia americană în timpul administraţiei Truman şi planul Marshall


Analiză de text

2. Formarea NATO şi a Tratatului de la Varşovia Demonstraţie, argumentaţie, dezbatere

Referate

3. Conflictele din Coreea şi Indochina


Referate

4. Criza maghiară, Criza Suezului


Referate

5. Noile relaţii americano-sovietice în era nucleară; politica de reducere a experienţelor atomice


Referate

6. Criza cubaneză şi politica mondială Demonstraţie, argumentaţie, Referate

dezbatere 7. Relaţiile româno-sovietice: diplomaţia de stat şi diplomaţia de partid


Referate

8. Dispariţia URSS şi noua ordine mondială Demonstraţie, argumentaţie, dezbatere

Referate

9. Roma 1991 – NATO şi strategia diplomatico-militară post război rece


Analiză de text

10. Criza iugoslavă si relaţiile americano-ruse Demonstraţie, argumentaţie, dezbatere

Referate

11. Războaiele din Irak şi Afganistan şi diplomaţia Orientului Mijlociu


Referate

12. Diplomaţia americană şi lărgirea NATO

Demonstraţie, argumentaţie Referate

13. Diplomaţia UE la începutul secolului XXI


14. Revoluţiile lumii arabe şi impactul acestora asupra relaţiilor internaţionale


Bibliografie obligatiorie Cristina Păiuşan-Nuică, Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 1945-2007, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Calvoccoresi, Peter, Politica mondială după 1945, Editura All, Bucureşti, 2000. Bibliografie facultativă Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010. Vlad Constantin, Diplomaţia în secolul XX, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006 Martin McCaulay, Rusia, America şi Războiul Rece, Polirom, Iaşi, 1999. Duroselle Jean Baptiste, Andrei Kaspi, Istoria relaţiilor internaţionale din 1948 şi până în zilele noastre, Vol II, Trustul Editorial Lider, Bucureşti, 2006. Andre Fontaine, Istoria războiului rece, Vol 1-4, Editura Militară, Bucureşti, 1993. Henry Kissinger, Diplomaţia, Editura All, Bucureşti, 2006. Pierre Renouvin, Jean Baptiste Duroselle, Introduction a l’histoire des relations internationales, Livre de Poche, Paris, 1990. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului


Conţinuturile vor fi aliniate cerinţelor de pregătire formulate de beneficiari 10. Evaluare


Gradul de asimilare a cunoştinţelor dobândite în cunoaşterea evoluţiilor diplomatice din secolele XX şi XXI


Posibilitatea de a utiliza cunoştinţele dobândite şi a le corela cu evenimentele actuale din sfera relaţiilor internaţionale


10%

Capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate în activităţi intelectuale complexe

10.5 Seminar/ laborator

Capacitatea de a analiza diverse evenimente internaţionale din prisma statelor implicate

Evaluare de progres (Participare la activităţile de seminar)

30%

10.6 Standard minim de performanţă Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei;

Posibilităţi minime de interpretare a relaţiei dintre state, aliante şi organizaţii internaţionale.

VI. .1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii internaţionale şi studii europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii internaţionale şi studii europene 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Drept internaţional 2.2.Titularul activităţilor de curs Lect. univ.dr. Marian Ilie 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist.univ.drd. Anelis Vanina Istrătescu 2.4. Anul de studiu I 2.5

Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 3.5 din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la hărţi şi videoproiector

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la hărţi, lucrări de specialitate din lista bibliografică şi videoproiector


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor şi a terminologiei de

specialitate Identificarea şi aplicarea normelor internaţionale şi europene în sistemul dreptului intern în

concordanţă cu obligaţiile asumate de statul român Formarea atitudinilor specifice specialistului în relaţii internaţionale, dezvoltarea

capabilităţilor de negociere şi cooperare cu parteneri externi

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le obţinerea şi utilizarea legală şi eficientă a resurselor necesare negocierii şi cooperării

internaţionale aplicarea tehnicilor specifice lucrului în echipă, cu respectarea palierelor eticii morale şi ale

curtoaziei internaţionale eficientizarea procesului de formare profesională asistată, realizarea sarcinilor profesionale în

mod eficient şi responsabil, respectarea regulilor deontologice specifice domeniului relaţiilor internaţionale


Formarea şi dezvoltarea gândirii juridice a studenţilor pentru înţelegerea specificului instituţiilor de drept internaţional şi formarea de specialişti în domeniul relaţiilor internaţionale

7.2 Obiectivele specifice - cunoaşterea principiilor fundamentale şi a normelor şi instrumentelor juridice internaţionale care influenţează raporturile dintre participanţii la viaţa internaţională; - facilitarea accesului studenţilor la cunoaşterea sistemului societăţii internaţionale contemporane şi aprofundarea principalelor aspecte ce influenţează

în mod semnificativ relaţiile dintre state; - aprofundarea normelor ce reglementează funcţionarea mecanismelor internaţionale ce au un impact fundamental asupra relaţiilor dintre state precum menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, răspunderea statelor şi/sau a persoanelor oficiale sau particulare pentru nerespectarea normelor dreptului internaţional ori pentru comiterea unor infracţiuni cu caracter internaţional.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Formarea şi dezvoltarea ştiinţei dreptului internaţional

Prelegere, dialog, prezentare PowerPoint

2. Izvoarele şi principiile fundamentale ale dreptului internaţional

Prelegere, discurs, prezentare PowerPoint

3. Aspecte generale şi particularităţi privind subiectele dreptului internaţional


4. Instituţii juridice ce conturează personalitatea juridică a statului ca principal subiect de drept internaţional: recunoaşterea internaţională, neutralitatea, succesiunea statelor, răspunderea internaţională a statelor

Dialog, prezentare PowerPoint

5. Particularităţi privind regimul juridic acordat persoanelor în sistemul internaţional contemporan. Cetăţenia, apatridia şi bipatridia; azilul teritorial


6. Regimuri naţionale şi internaţionale recunoscute persoanelor străine; expulzarea şi extrădarea; persoanele refugiate sau strămutate

Prelegere, prezentare PowerPoint

7. Aspecte generale privind regimul teritoriului de stat. Frontierele de stat


8. Domeniul fluvial şi lacustru; marea teritorială şi zonele maritime cu regim juridic special. Canalele şi strâmtorile internaţionale. Fluviile internaţionale


9. Zonele cu regim juridic internaţional special: teritoriile neutralizate, demilitarizate şi denuclearizate. Zonele polare: Arctica şi Anctartica. Regimul juridic al spaţiului aerian şi al spaţiului extraatmosferic


10. Aspecte generale privind tratatul internaţional Încheierea, aplicarea, suspendarea şi încetarea tratatelor

Prelegere, discurs, prezentare PowerPoint

11. Utilizarea legală a forţei în dreptul internaţional. Dreptul la autoapărare. Agresiunea armată


12. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale – principiu fundamental al sistemului internaţional contemporan


13. Dreptul internaţional umanitar: protecţia juridică a participanţilor la conflictele cu caracter intern sau internaţional, a populaţiei civile, precum şi a bunurilor, a monumetelor culturale şi a siturilor religioase.


14. Aspecte de drept internaţional penal: infracţiunea internaţională; jurisdicţia penală internaţională.


Bibliografie: Obligatorie: 1. Marian Ilie, Drept internaţional public, Partea I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2011. 2. Vasile Creţu, Drept internaţional public, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. 3. Dumitru Mazilu, Drept internaţional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, vol.1-2008, Vol. II- 2009. 4. Aurel Preda Mătăsaru, Tratat de drept internaţional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002. 5. Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internaţional contemporan, Editura All Beck,

Bucureşti, 2000. Facultativă: 1. Grigore Geamănu, Drept internaţional public, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, vol.I – 1981, vol.II –

1983.

2. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, Drept internaţional public, Editura „Hyperion”, Bucureşti, 1993 3. Hugo Grotius, Despre dreptul războiului şi al păcii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968 4. Michael Akehurst, A Modern Introduction To International Law, Second edition, George Allen and Unwin Ltd.,

London, 1971 5. Pierre Marie Dupuy, Droit international public, Précis Dalloz, Paris, 1992 6. Marian Ilie, Dreptul mării - delimitarea spaţiilor maritime, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Hugo Grotius şi contribuţia la formarea ştiinţei dreptului internaţional.

Problematizarea, explicaţia, prezentare PowerPoint

2. Rolul Naţiunilor Unite în identificarea şi promovarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional.

Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, analiza comparată

3. Suveranitatea statelor în procesul contemporan de globalizare. Suveranitatea statelor în cadrul Uniunii Europene.

Conversaţia, problematizarea, exerciţiul, prezentare PowerPoint

4. Cetăţenia naţională v. Cetăţenia Uniunii Europene Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint.

5. Studiu de caz: apatridia în sistemul internaţional contemporan

Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint

6. Delimitarea frontierei fluviale. Studiu de caz: Gabcikovo - Nagymaros

Exerciţiul, studiu de caz, prezentare PowerPoint

7. Spaţii maritime cu regim juridic special. Delimitarea platoului continental în Marea Neagră


8. Libertăţile de trafic aerian Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint

9. Efectele juridice ale tratatelor internaţionale. Clauza rebus sic stantibus


10. Pactul Briand - Kellog şi influenţa acestuia asupra relaţiilor dintre state


11. Răspunderea internaţională a statelor Problematizarea, studiu de caz, prezentare PowerPoint

12. Legalitatea utilizării forţei în relaţiile internaţionale în dreptul internaţional contemporan.


13. Justiţia internaţională. Curtea Internaţională de Justiţie; Curtea Europeană de Justiţie


14. Crimele de război şi crimele împotriva umanităţii. Jurisdicţia penală internaţională.

Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, analiza comparată

Bibliografie: Conform recomandărilor anterioare, precum şi: www.un.org www.icj_cji.org www.icc.org www.eur-lex.europa.eu 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Disciplina permite studenţilor să identifice corect reglementările internaţionale aplicabile situaţiilor de fapt, să utilizeze raţionamentele juridice cu eficienţă şi să le valorifice în activitatea diplomatică şi de relaţii internaţionale;

Conţinutul tematic este în concordanţă cu fişa disciplinelor universităţilor de prestigiu din ţară şi din străinătate, permite îndeplinirea obiectivelor generate din cerinţelor angajatorilor şi ale pieţei muncii contemporane.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală Promovarea evaluarii finale

Evaluare scrisă 60% 10.4 Curs

Promovarea evaluarii pe parcurs

Evaluarea pe parcurs 1 – test Blackboard

20%

10.5 Seminar/laborator Promovarea evaluarii pe parcurs

Evaluarea pe parcurs 2 – eseu, referat

20%

10.6 Standard minim de performanţă Să dovedească însuşirea minimă a materiei Răspunsurile să nu conţină erori grave Activitate medie în timpul semestrului

VII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Instituţii şi organizaţii internaţionale / RIIF /Ri/1/1/07 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr. Gheorghe Onisoru 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 8 Examinări 6 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Integrare complementară în câmpul disciplinei fundamentale a relaţiilor internaţionale 4.2 de competenţe Nivel formativ definit de natura şi conţinuturile tematicii cursului, modele de abordare

circumscrise procesului de organizare internaţională 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de




Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale C6 Asigurarea asistentei în managementul relaţiilor din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor implicate în procese europene si internationale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -Asimilarea unor informaţii, idei, teorii, concepte, modele, procese fundamentale

pentru istoria recentă a relaţiilor internaţionale, prin prisma activităţii ultimei generaţii de organizaţii mondiale sau regionale în cadrul multilateral instituţional contemporan

7.2 Obiectivele specifice -Integrarea transdisciplinară (istoria relaţiilor internaţionale,sociologia relaţiilor internaţionale) a câmpului de cunoştinţe de referinţă în structura analitică şi dimensiunea de cercetare a domeniului fundamental al disciplinei relaţiilor internaţionale

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Caracteristicile organizaţiilor internaţionale Prelegere, dezbatere 2.Tipologia geopolitică a organizaţiilor internaţionale Prelegere, dezbatere 3.Perspectivă istorică asupra organizaţiilor internaţionale

Prelegere, dezbatere

4.Proliferarea organizaţiilor internationale în epoca contemporană


5.Uniunea Europeană – de la „Piaţa Comună” la o superputere


6.ONU şi procesele geopolitice ale Războiului Rece Prelegere, dezbatere 7.NATO – de la Războiul Rece la războiul împotriva terorismului


8.OSCE, de la forum de consultări la statutul de instituţie internaţională


9.Consiliul Europei, organizaţia fundamentală pentru apărarea drepturilor omului


10.Alte organisme de cooperare regională contemporane (Iniţiativa de Cooperare Europeană, Consiliul Nordic,Organizaţia de Cooperare la Marea Neagră, Uniunea Maghrebului Arab)


11.Management geopolitic şi structuri internaţionale de putere


Bibliografie 1. Ovidiu Bibere, Uniunea Europeană între virtual şi real, All, Bucureşti, 1999. 2. Iordan Gheorghe Bărbulescu, Uniunea Europeană de la national la federal, Tritonic, Bucureşti, 2005. 3. Andrei Popescu, Tratatele esenţiale ale Consiliului Europei, Editura Consiliului Europei, Bucureşti, 2002. 4. Raluca Miga-Beşteliu, Organizaţii internationale, All Beck, Bucureşti, 2000. 5. Andrei Popescu, Alina Dinu, Organizaţii europene şi euroatlantice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 6. A. Profiroiu, M. Profiroiu, Introducere în realităţile europene, Editura Economică, Bucureşti, 1999. 7. Dumitru Mazilu, Integrarea europeană, Lumina Lex, Bucureşti, 2001. 8. Malcom Dando, A Violent Peace. Global Security after the Cold War, Brassey’s, London, 1992. 9. Manualul Consiliului Europei,Editura Centrului de Informare şi Comunicare al Consiliului Europei la Bucureşti, 2003 10. Manualul NATO, Editura Nemira, Bucureşti, 1996 şi ediţia 2003, Editura Ministerului Informaţiei Publice, Bucureşti. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Criterii de clasificare a organizaţiilor internaţionale Dezbatere, sustinerea de referate 2.ONU şi procesul de reformă Dezbatere, sustinerea de referate 3.NATO şi evoluţia conceptelor strategice Dezbatere, sustinerea de referate 4.Consiliul Europei,instituţie apărătoare a drepturilor omului

Dezbatere, sustinerea de referate

5.OSCE şi arta prevenirii conflictelor (early warning) Dezbatere, sustinerea de referate 6.Alte organisme de cooperare regionale (ICE,OCEMN, Consiliul Nordic)

Dezbatere, sustinerea de referate

Bibliografie 1.Manual de relaţii internationale, (coord. Andrei Miroiu), Polirom, Iaşi, 2006 2.Relaţii internationale, (editor Joshua Goldstein), Polirom, Iaşi, 2009 3.Iordan Gheorghe Bărbulescu, UE de la national la federal, Tritonic, Bucureşti, 2005 4.Manualul NATO, Editura Nemira, Bucureşti, 1996 5.Manualul Consiliului Europei, Bucureşti, 2003 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

-Ariile de interes didactic ale disciplinei se conjugă cu tendinţţele tematice de cercetare ale comunităţii ştiinţifice şi dezbaterilor de specialitate; utilitate informativă a conţinuturilor structural-tematice şi modelarea formativă a capacităţii de analiză de profil 10. Evaluare


Acumularea creativă a cunoştinţelor de specialitate,interpretarea realităţilor instituţionale Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Examen 60% 10.4 Curs

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20% Interpretarea documentelor oficiale ale organizaţiilor studiate

Abilitatea ştiinţifică de a concepe şi redacta un referat de seminar

20% 10.5 Seminar/ laborator

10.6 Standard minim de performanţă - Integrarea organică a informaţiilor în câmpul general al disciplinei relaţiilor internaţionale - Abilitatea de a interpreta şi comunica subiectele cercetate din sfera organizaţiilor internaţionale - Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. - Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

VIII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei/Codul Introducere in stiinta politicii / RIIF/Ri/1/2/08 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr Mihai Vasile Ozunu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. drd. Mihaela Ramona Istrate 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de


disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5

curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: Elaborare proiect de grup final 7 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia


Seminariile se desfasoara in sali dotate cu video proiector

6. Competenţele specifice acumulate C

omp

etenţ

e pro

fesi

onal

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relatiilor internationale in studiul proceselor europene si internationale.

C6 Asigurarea asistentei in managementul relatiilor din cadrul organizatiilor si institutiilor implicate in procese europene si internationale.

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l


Cunoasterea conceptelor si ideilor de baza ale politologiei moderne, indeosebi a celor relevante pentru relatiile internationale;

Utilizarea adecvata a paradigmelor specifice studiilor, proceselor si fenomenelor politice contemporane.

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea si intelegerea adecvata a notiunilor specifice disciplinei; Explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a

continuturilor teoretice si practice ale disciplinei: a) explicarea proceselor si fenomenelor ce caracterizeaza evolutiile politice, economice, sociale, culturale de pe continentul european ca si de pe intreg mapamondul;

b) interpretarea continuturilor teoretice si practice ale disciplinei pentru dezvoltarea aptitudinilor de analist/ expert in domeniul politologiei moderne; c) intelegerea modalitatilor de concretizare a cunostintelor teoretice in planuri si strategii de aplicare a evolutiei partidelor contemporane.


1. Obiectul de studiu al politologiei Prelegere 2. Sistemul politic si societatea globala Prelegere 3. Puterea politica Prelegere 4. Statul – principala institutie politica a

societatii Prelegere

5. Partidele politice Prelegere 6. Grupurile de presiune Prelegere 7. Democratia Prelegere 8. Societatea politica – societatea civila Prelegere 9. Actiunea politica Prelegere 10. Schimbarea si dezvoltarea sociala Prelegere 11. Cultura politica Prelegere 12. Interesele nationale Prelegere 13. Perspectiva politologica asupra relatiilor

internationale Prelegere

14. Securitatea nationala si internationala Prelegere Bibliografie obligatorie 1. Almond, Gabriel, Sidney Verba, Cultura civică, DU Style, Bucureşti, 1996 2. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucureşti, 1994 3. Aron, Raymond, Democraţie şi totalitarism, All, Bucureşti, 2001 4. Blondel, Jean, Guvernarea comparată, Institutul European, Iaşi, 2009 5. Brechon, Pierre, Partidele politice, Eikon, Cluj-Napoca, 2004 6. Dahl, Robert, Despre democraţiei, Institutul European, Iaşi, 2003 7. Dahl, Robert, Poliarhiile, Participare şi Opozţie, Institutul European, Iaşi, 2000 8. Dogan, Matei, Dominique Pelassy, Cum să comparăm naţiunile. Sociologia politică comparativă,

Alternative, Bucureşti, 1993 9. Duverger, Maurice, Les partis politique, Armand Colin, Paris, 1976 10. Fisichella Domenico, Stiinta politica. Probleme, concept, teorii. Editura Polirom, Iasi, 2007 11. Goodin E. Robert, Kligermann Hans-Dieter (coord.), Manual de stiinta politicii, Editura Polirom, Iasi, 2005 12. Held, David, Modele ale democraţiei, Univers, Bucureşti, 2000 13. Iliescu Adrian Paul, Introducerea in politologie, Editura All, Bucuresti, 2002 14. Lijphart, Arend, Modele ale democraţiei, Polirom, Iaşi, 2000 15. Michael G. Roskin si altii, Stiinta politica, O introducere, Editura Polirom, 2011 16. Miroiu Adrian, Fundamentele politicii, Vol. I-II, Editura Polirom, Iasi, 2006 17. Mitran Ion, Nichitelea Pamfil, Politologia, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2006 18. Pasquino Gianfranco, Curs de stiinta politicii, Institutul European, Iasi, 2002 19. Sartori, Giovanni, Parties and Party Systems, ECPR Press, Essex, 2005 20. Sartori, Giovanni, Teoria democraţiei reinterpretată, Polirom, Iaşi, 1999 21. Seiler, Daniel-Louis, Partidele politice din Europa, Institutul European, Iaşi, 1999 22. Shapiro, Ian, Rogers M. Smith, Tarek E. Masoud, Introduction: Problems and Methods in the Study of Politics în Ian Shapiro, Rogers M. Smith, 23. Tarek E. Masoud, Problems and Methods in the Study of Politics, Cambridge Unicersity Press, New York, 2004 Bibliografie facultativa 1. Ball Terence, Dagger Richard, Ideologii politice si idealul democratic, Editura Polirom, Iasi, 2000 2. Buchanan, James M., Limitele libertatii, Institutul european, Iasi, 1997 3. Bull Hedley, Societatea anarhica, Editura Stiintifica, Chisinau, 1998

4. Carpinschi Anton, Stiinta politicului, vol. I, Editura Al.I.Cuza, Iasi, 1998 5. Hungtington, Samuel, Viaţa politică americană, Humanitas, Bucureşti, 1994

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Politica si stiinta politicii Prelegere Sistemul politic Analiza de text, discutii Puterea politica Analiza de text, discutii Statul Analiza de text, discutii Partidele politice Dezbateri in grup Grupurile de presiune Dezbateri si analize de text

in grup

Democratia Analiza de text Societatea politica si societatea civila Dezbateri si analize de text

in grup

Actiunea politica Dezbateri si analize de text in grup

Schimbarea sociala Dezbateri si analize de text in grup

Cultura politica Dezbateri si analize de text in grup

Interesul national Dezbateri si analize de text in grup

Relatii international Dezbateri si analize de text in grup

Securitatea nationala Dezbateri si analize de text in grup

Bibliografie 1. Goodin, Robert, E., Klingemann Hans – Dieter (coord.), Manual de stiinta politică, Polirom, Iasi,

2005, 2. Preda, Cristian, Introducere în stiinta politică, Polirom, Iasi 2010, 3. Fisichella, Domenico, Stiinta politica. Probleme, concepte, teorii, Polirom, Iasi,2007 4. Iliescu, Adrian- Paul, Introducere în politologie, Editura Bic All, Bucuresti, 2005 5. Pasquino, Gianfranco, Curs de stiinta politică, Institulul European, 2002, Iasi, 6. Sartori, Giovanni, Teoria democratiei reinterpretată, Polirom, Iasi, 1999 7. Dahl, Robert A., Despre democratie, Institulul European, Iasi, 2003 8. Dahrendorf, Ralf, Dupa 1989, Humanitas Bucuresti, 2001. 9. Goldstein, Joshua S., Pevehouse, Jon C., Relatii internationale, Polirom, Iasi,2008

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialistii Comisiilor Parlamentare ( Comisia de Aparare, Comisia de Politica externa) din Parlamentul României, precum si cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe.

10 Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală Implicarea in prelegere cu

intrebari, comentarii. Examen scris 60% 10.4. Curs


20%


Participare activa 20% 10.5. Seminar/laborator

10.6. Standard minim de performanţă

Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point intr-un grup de maximum 5 studenti. Prezenta obligatorie la minim 7 cursuri si 7 seminarii.

IX.

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ECONOMIE MONDIALĂ RIIF/Ri/1/1/09 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Miltiade Stanciu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Miltiade Stanciu 2.4. Anul de studiu 1 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere in relatii internationale.

4.2 de competenţe Capacitatatea de a lucra si analiza o hartă, un grafic. 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament

de predare multimedia.




Com

pet

enţe

C2 Elaborarea proiectelor europene si internaţionale

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

lCT 3 Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii Identificarea fenomenelor econimice mondiale cu care ne confruntăm astăzi.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenţilor cu principalii termeni şi noţiuni specifice

disciplinei -economie mondială-; principalele fenomene şi procese ce se desfăşoară în cadrul economic internaţional,

7.2 Obiectivele specifice 1. Analizarea structurii sistemului economiei mondiale şi a circuitului economic internaţional. 2. Însuşirea principalelor fenomene şi procese care se desfăşoară în cadrul economic internaţional. 3. Sprijinirea studenţilor în realizarea unor cercetări stiinţifice privind procesele integrative interstatale. 4. Cunoaşterea fenomenului de globalizare precum şi a efectelor contradictorii ale acestuia asupra statelor şi populaţiei aferente. 5. Explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a conţinuturilor teoretice si practice ale acestei discipline.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Economia mondială ca ştiinţă economică Interacţiunea cu studenţii

este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive


2. Economia naţională şi economia internaţională. Tipologia economiilor nazionale


3. Ordinea economică internaţională şi problemele subdezvoltării economice în lumea contemporanea


4. Problemele globale ale economiei mondiale actuale şi crizele economice internaţionale - 2 prelegeri


5. Populaţia mondială şi problemele dezvoltării economice

Idem

6. Agricultura mondială şi alimentaţia în lume

Idem

7. Resursele naturale mondiale – forţe motrice şi limite ale dezvoltării

Idem

8. Industria mondială şi strategii de dezvoltare

Idem

9. Echilibrul ecologic naţional şi mondial Idem 10. Organizaţii şi instituţii internaţionale - Idem 11. Transnaţionalizarea vieţii economice. Societăţile transnaţionale (STN) şi efectelor

Idem

contradictorii asupra relaţiilor economice internaţionale. 2 prelegeri 12 Integrarea economică inter-statală. Idem Bibliografie obligatorie Moisuc C., Pistol L., Gurgu E., Economie internaţională. Probleme globale ale economiei mondiale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, Bal A. (coord.), Economie Mondială, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

ndrea A. Aurelian, Popescu A. Ion, Constantinescu I. Mădălina, Globalizarea: mit şi realitate, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere.

Discutii tematice de grup urmate de prezentari. Studenţii fac scurte analize comparative/conceptuale. Se vor urmari filme documentare.

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele seminarului. Scurta prezentare a subiectelor de seminar si a metodei de lucru.

2. Teoria mondoeconomică: concepte, legităţi şi categorii mondoeconomice


3. Necesitatea obiectivă a încadrării economiilor naţionale în circuitul economic mondial


4. Strategii naţionale şi internaţionale ale dezvoltării economice

Idem Idem

5. Criza economică internaţională contemporană: dimensiuni şi geneză

Idem Idem

6. Societăţile transnaţionale – principalul vehicul al investiţiilor internaţionale

Idem Idem

7. Criza agroalimentară mondială Idem Idem 8. Resursele naturale şi creşterea economică Idem Idem Bibliografie orientativa Economie internaţională. Probleme globale ale economiei mondiale, ed. Fundaţia România de Mâine, Bucureşti,2005. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale, precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare





20%





Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point intr-un grup de maximum 6 studenti.

X. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei INFORMATICĂ APLICATĂ RIIF/Ri/1/2/10 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Horia Vârgolici 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Horia Vârgolici 2.4. Anul de studiu 1 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 6 Examinări 5 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament




C

omp

etenţe

Pf

il

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l

CT1 Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la

nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unor deprinderi în folosirea eficientă a computerului; găsirea

de aplicaţii utile în conformitate cu profilul facultăţii; 7.2 Obiectivele specifice - Să identifice componentele şi rolul lor într-un sistem de calcul

- Să clasifice software-ul, să definească ce este un sistem de operare şi ce rol are - Să prelucreze fişiere şi foldere sub mediul Windows

- Să identifice facilităţile editorului profesional Word privind: lucrul cu fişiere, editarea şi formatarea, lucrul cu tabele, lucrul cu documente lungi, îmbinarea corespondenţei, inserarea imaginilor

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Arhitectura calculatorului Interacţiunea cu studenţii

este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive


2. Sistemul de operare Windows Prelegere, intrebari si discutii interactive

3. Word. Lucrul cu fişiere Prelegere, intrebari si discutii interactive

4. Word. Formatarea textului Prelegere, intrebari si discutii interactive

5. Word. Tabele Idem 6. Word. Documente lungi: antet,

subsol, numerotarea paginilor, semne de carte, note de subsol, note de final

Idem

7. Word. Documente lungi: cuprins automat, glosar de indecşi, legende automate, referinţe încrucişate

Idem

8. Word. Mail merge Idem 9. Excel. Introducerea, editarea şi

validarea datelor Idem

10. Excel. Formatarea celulelor Idem 11. Excel. Efectuarea calculelor Idem 12. Excel. Sortarea şi filtrarea datelor Idem 13. Excel. Rezumarea şi printarea datelor Idedm

14. PowerPoint. Realizarea unei prezentări

idem

Bibliografie obligatorie 1. Vîrgolici Horia, Informatică aplicată, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Mareş D., Fusaru D., Mihai G., Offixe XP. Instrumente birotice, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2004 3. Mareş, D., Bazele informaticii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Lucrul cu fişiere şi foldere in Windows.- 2

ore Aplicarea notiunilor teoretice pe calculator.

2. Editorul Word – prezentarea barelor cu instrumente, pregătirea paginii (opţiunea Page Setup), formatarea caracterelor (opţiunea Format, Font), formatarea paragrafelor (opţiunea Format, Paragraph), marcatori şi numerotare (opţiunea Format, Bullets and Numbering), lucrul cu tabele (prezentarea meniului Table) – 2 ore

Idem

3. Editorul profesional Word – chestiuni avansate: editarea antetului şi subsolui (opţiunea View, Header and Footer), numerotarea paginilor (Insert, Page Numbers), realizarea unui cuprins automat, referinţe încrucişate (opţiunea Insert, Reference), crearea unei scrisori cu ajutorul facilităţii Mail Merge- 2ore

Idem

4. Utilitarul Excel – introducerea şi validarea datelor (prezentarea caracteristicii Autofill, respectiv opţiunea Data, Validation), editarea şi formatarea datelor (fereastra Format Cells), navigarea într-un document Excel (printre foile de calcul şi în interiorul unei foi de calcul) – 2 ore.

Idem

5. Utilitarul Excel – calcule simple, introducerea formulelor de utilizatori, prezentarea tipurilor de referinţă la celule, calcule complexe şi folosirea funcţiilor predefinite (Insert, Function), denumirea celulelor – 2 ore.

Idem

6. Utilitarul Excel – sortarea şi filtrarea datelor (opţiunea Data, Sort, respectiv Data, Filter, AutoFilter), realizarea şi modificarea diagramelor (fereastra Chart Wizard), rezumarea datelor (subtotatul, consolidarea datelor), tipărirea unui document – 2 ore.

Idem

7. Utilitarul Microsoft PowerPoint – crearea unei prezentări folosind animaţia, folosirea barei cu instrumente de desenare, împachetarea unei prezentări

Idem

8. Lucrul cu fişiere şi foldere in Windows.- 2 ore

Idem

Bibliografie orientativa Vîrgolici Horia, Informatică aplicată, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Mareş, D., Bazele informaticii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare





10%





Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point.

XI.

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Departamentul de Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ (curs practic)/RIIF/RI/1/1/12 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ.dr. Gabriela Iliuţă 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ.dr. Gabriela Iliuţă

2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare

ES 2.7Regimul disciplinei

DC

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 13.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10Tutoriat 1Examinări 1Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 52 3.9 Total ore pe semestru 80 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

l

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale

Com

pet

enţ

e tran

sver

sal

CT1. Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea,

transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua

limbi străine 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Dezvoltarea competenţei de comunicare prin achiziţionarea lexicului şi a gramaticii

Dezvoltarea înţelegerii orale şi scrise 7.2 Obiectivele specifice Achiziţionarea competenţelor de comunicare orală şi scrisă, centrate

pe situaţii specifice (folosirea limbajului curent în limba franceză în utilizarea trenului, a taxiului, a metroului, a avionului; folosirea limbajului curent în limba franceză privind utilizarea unor servicii precum poşta; a merge la cumpărături, etc.)

Înţelegerea sensului global al unui mesaj şi a cuvintelor necunoscute dintr-un context

Achiziţionarea unui vocabular corespunzător realităţii şi codurilor culturale franceze.

Producerea de enunţuri simple asupra persoanelor (a prezenta/a se prezenta ) sau asupra activităţilor din universul imediat.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Saluer. Se présenter. Prendre congé

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Demander son chemin; poser des questions Voyager; à l’hôtel

Voyager; les moyens de transport Refuser, conseiller/recommander/suggérer

Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare.

Prendre le repas; se renseigner; téléphoner; Demander à quelqu’un de faire quelque chose

Les petits commerces Se plaindre/exprimer sa satisfaction

Au bureau de poste Demander / donner un avis; proposer Bibliografie

1. Dragoi Sabina, Emilia Bondrea, Le français en situations, 2006, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti.

Emilia Bondrea, Gabriela Iliuta, Le français en situations, Discours quotidien, Applications type tests, 2006, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii L’article (défini, indéfini, partitif) Interacţiunea cu

studenţii este regulă de predare.

Le nom (Le groupe nominal. Genre des noms) L’adjectif démonstratif et possessif Se recomandă studenţilor

parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

L’adjectif interrogatif Le pronom (personnel, démonstratif et possessif) Le verbe (Formation des temps composés. Formation du participe passé. Accord du participe passé)

Révision Bibliografie

Philippe Dominique, Jacky Girardet, Michel et Michèle Verdelhan, Le Nouveau Sans frontières 1 : Méthode de français pour adolescents et adultes débutants, 1996.

Régine Mérieux, Yves Loiseau, Béatrice Bouvier, Connexions 3 / 1, 2, 3: Méthode de français, 2005,

Teodora Cristea, Emilia Bondrea, Eléments de grammaire française, 2002, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare


Acumularea creativă a cunoştinţelor de limbi straine necesare pentru

specialitatea aleasa


60% 10.4 Curs


10%

10.5 Seminar/laborator Abilitatea de a concepe şi redacta un text in limba

franceza

Evaluare pe parcursul activitatilor practice

30%

10.6 Standard minim de performanţă abilitatea de a citi in limba franceza abilitatea de a intelege un text scris sau vorbit

abilitatea de a vorbi in limba franceza pe un subiect dat

XII.

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Departamentul de Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ (curs practic)/RIIF/RI/1/2/14 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ.dr. Gabriela Iliuţă 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ.dr. Gabriela Iliuţă 2.4. Anul de studiu I 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei DC

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 13.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10Tutoriat 1Examinări 1Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 52 3.9 Total ore pe semestru 80 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

l


Com

pet

enţ

e tran

sver

sal

CT1. Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea,

transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua

limbi străine 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Dezvoltarea competenţei de comunicare prin achiziţionarea lexicului şi a gramaticii

Dezvoltarea înţelegerii orale şi scrise 7.2 Obiectivele specifice Achiziţionarea competenţelor de comunicare orală şi scrisă, centrate

pe situaţii specifice (folosirea limbajului curent în limba franceză în utilizarea trenului, a taxiului, a metroului, a avionului; folosirea limbajului curent în limba franceză privind utilizarea unor servicii precum poşta; a merge la cumpărături, etc.)

Înţelegerea sensului global al unui mesaj şi a cuvintelor necunoscute dintr-un context

Achiziţionarea unui vocabular corespunzător realităţii şi codurilor

culturale franceze. Producerea de enunţuri simple asupra persoanelor (a prezenta/a se prezenta ) sau asupra activităţilor din universul imediat.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii À quoi sert l’Union européenne? Pourquoi et comment est-elle née?

Comment fonctionne l'Union? Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

Vers une sociéte de l'information et de la connaissance

L'Europe des citoyens Une Europe de liberté, de sécurité et de justice Interacţiunea cu studenţii este

regulă de predare.

Quel rôle pour l'Union européenne dans le monde? Quel avenir pour l'Europe? Bibliografie Pascal Fontaine, 12 leçons sur l’Europe: http://europa.eu/abc/12lessons/index_fr.htm 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Quels sont les pays membres de l'U.E., leurs capitales et leurs habitants?


Le conditionnel ; L’imparfait ; Le plus-que-parfait À l’ère de la mondialisation, l’UE peut-elle concurrencer d’autres grandes économies?


Le subjonctif présent ; Le subjonctif passé En respectant les principes d’étiquette, présentez-vous à un inconnu, à une femme, à une personne plus âgée, à un souverain ou à un prince de maison souveraine, à un membre d’une hiérarchie civile, militaire ou religieuse.

Les adverbes de temps Le discours direct/le discours indirect Bibliografie Emilia Bondrea, Gabriela Iliuţă, Dan Sterian, Discours institutionnel U.E. et diplomatique, Applications type tests, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare


Acumularea creativă a cunoştinţelor de limbi straine necesare pentru

specialitatea aleasa


60% 10.4 Curs


10%

10.5 Seminar/laborator Abilitatea de a concepe şi redacta un text in limba

franceza

Evaluare pe parcursul activitatilor practice

30%

10.6 Standard minim de performanţă abilitatea de a citi in limba franceza abilitatea de a intelege un text scris sau vorbit

abilitatea de a vorbi in limba franceza pe un subiect dat

XIII.

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale, Istorie şi Filozofie

1.3.Departamentul Relatii internationale, Istorie şi Filozofie ( în colaborare

cu Departamentul de filologie ) 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale 1.5.Ciclul de studii Licentă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii internationale 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ 2.2. Codul disciplinei RIIF/I1/14 2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu 2.4.Titularul activităţilor de seminar

Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu

2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână

2 din care: 3.2 curs

1 3.3 seminar/laborator

2

3.4 Total ore din planul de învăţământ


14 (sem I)

3.6 seminar/laborator

28

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: elaborare proiect de grup ca parte din nota finală 20 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - English Language (1st year of study) 4.2 de competenţe - provide students with the proper linguistic and grammatical tools essential for

attaining a level of proficiency in English so as they’ll be able to use it later in a successful international relations career

enhancing students’ ability to use English in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, aso

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

All courses are delivered in fully equipped multimedia classrooms provided with ready access to internet


Seminars take place in modern classrooms supplied with latest generation computers and internet access.


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

-students will get the ability to be proficient in English language use on a daily basis by engaging in extended conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, provide students with a solid understanding of a wide range of ‘current issues’ so that they could use English to their best in a professional international relations context -students will acquire a good command of oral and written English as well as the ability to use English language in translating or in delivering presentations in front of an audience

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

- making students aware of the paramount importance of achieving and practicing a particular English terminology specific to their future careers in an international relations environment

- develop students’ ability to work in a team and improving their interpersonal communication skills by making use of the English language as a main tool

- encourage students to practise English by actively participating in various team projects and institutional programmes of personal and professional development

Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - provide students with the proper linguistic and grammatical tools

essential for attaining a good command of spoken and written English, highly necessary in their future international relations career - students are helped to acquire the ability to use English language in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso

7.2 Obiectivele specifice - starting from various texts written in unabridged English, students have the opportunity to thoroughly apprehend the meaning and correct use of a wide range of ‘current issues’ specific to the British culture and civilization - during this course, students improve their ability to use English in various situations by engaging in extended conversations on different topics such as the job interview, family life, career, fashion, immigration, globalization, aso; -they contribute effectively to all seminars by practising various role-plays and delivering presentations in front of their colleagues; - students are also helped to improve their writing skills by composing essays and by solving an impressive number of grammar and vocabulary exercises from their textbook Current Issues

8. Continuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Unit 1. Making an Impression Fashion and Clothes Idioms of the Body

During all classes, the teacher makes ample use of different multimedia techniques such as the cassette recorder or CD player (especially for the listening exercises), as well as the computer or video-projector (mostly while delivering lectures).

Students are recommended to read beforehand the course content so that they could actively participate in all activities during the classes.

Unit2. Making a Living Families Immigration

Idem

Idem

Unit 3. Globalzation Privacy

Idem Idem

Unit 4. Society Tomorrow’s World

Idem Idem

The Natural World Unit 5. The Living Planet

Idem

Idem

Unit 6. Means of Transport

Idem Idem

Unit 7. Cities, Towns and Villages Going Shopping Meals

Idem Idem

Bibliography : - Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori )- Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei ”România de Mâine, 2006.

Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori) Aspecte ale Civilizaţiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observa�ii

Unit One: Making an Impression Fashion and Clothes Idioms of the Body Grammar Focus: Which are the verbs not normally used in continuous form ?

Speaking: debates, oral presentations, interactive dialogues, role-plays; Reading: accurate apprehending of specialized texts; Writing: composing essays; Grammar:solving exercises

Topics for debate: -How important are the following factors: physical appearance, clothes, facial expression or body language in making an impression upon someone?

Unit Two: Making a Living ; Families ; Immigration

Grammar Focus: Present Simple Tense Present Continuous Tense


Tpics for debate: -Discuss the conditions necessary to get a job that you like very much, taking into account the following aspects : a good career structure, a high salary, job security, a flexible schedule, aso

Unit Three: Globalzation ; Privacy Grammar Focus: Past Simple Tense Past Continuos Tense


Topics for debate: - How would you define globalization? - In your opinion, is the right to privacy important or not?

Unit Four: Society; Tomorrow’s World

The Natural World Grammar Focus: Present Perfect Simple T Present Perfect Continuous Tense


Topics for debate: -Comment upon the following statement ; « If you’re poor, it’s your fault »

Unit Five: The Living Planet Grammar Focus: Past Perfect Simple T. Past Perfect Continuous Tense


Topics for debate: -Do animals have any rights or is man responsible for their fate? Bring arguments for and against.

Unit Six : Means of Transport Grammar Focus: Future Simple Tense Future Continuous Tense


Topics for debate: -According to latest statistics, which are safer? Planes or trains? Support your choice with arguments

Unit Seven: Cities, Towns and Villages; Meals; Going Shopping; Grammar Focus: The Plural of Nouns Uncountable Nouns


Topics for debate: -Where were you born? In the city or in the country? Which of them do you prefer? Why?

Obligatory Bibliography : - Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori ). Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

- Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori). Aspecte ale Civilizaţiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

Optional Bibliography : - Galateanu-Farnoaga, Georgiana, Sinteze de Gramatica Engleza, Bucuresti: Lucman, 2000. - Graver, B. D., Advanced English Practice, third edition, New York: Oxford University Press,

1996. - Hornby, A.S. Oxford Advanced Learner’s Dictionary. Oxford: Oxford University Press, 1995.

Vince, Michael & Sunderland, Peter, English Grammar and Vocabulary with Key. London: Macmillan, 2003.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- discussing the subject’s contents with other members of the teaching staff from the English for Specific Purposes Department as well as with other international relations experts - correlating the subject’s contents with the nowadays requirements of the global labor market


nota finală Students are expected to actively take part in all debates

The focus is on the frequency with which the students engage in interacting during all classes

10.4 Curs

They have to prove a thorough understanding of the basic theoretical notions taught during the courses

Written:Multiple Choice Test

50%

Students are expected to rigorously engage in all seminar requirements such as: plenary debates, making presentations, dialogues, role-plays, writing essays, aso


40%


Students accomplish all individual and group assignments

Mid-semester Test

10%

10.6 Standard minim de performanţă - students are expected to use correctly spoken and written English in various day-to-day contexts - they have to enhance their ability to deliver presentations in front of an audience - they are helped to get the ability of using English on a daily basis by engaging in extended

conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso students acquire a specific terminology specific to the international relations environment

XIV.

.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale, Istorie şi Filozofie

1.3.Departamentul Relatii internationale, Istorie şi Filozofie ( în colaborare

cu Departamentul de filologie ) 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale 1.5.Ciclul de studii Licentă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii internationale 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ 2.2. Codul disciplinei RIIF/I/2/14 2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu 2.4.Titularul activităţilor de seminar

Lector. univ. drd. Sara Moldoveanu

2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână


1 3.3 seminar/laborator

2



14 (sem I)

3.6 seminar/laborator

28

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: elaborare proiect de grup ca parte din nota finală 20 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.2 de curriculum - English Language (1st year of study) 4.3 de competenţe - provide students with the proper linguistic and grammatical tools essential for

attaining a level of proficiency in English so as they’ll be able to use it later in a successful international relations career

enhancing students’ ability to use English in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, aso

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

All courses are delivered in fully equipped multimedia classrooms provided with ready access to internet


Seminars take place in modern classrooms supplied with latest generation computers and internet access.


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

-students will get the ability to be proficient in English language use on a daily basis by engaging in extended conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, clothes, means of transport, going shopping, globalization, immigration, environment, aso - provide students with a solid understanding of a wide range of ‘current issues’ so that they could use English to their best in a professional international relations context -students will acquire a good command of oral and written English as well as the ability to use English language in translating or in delivering presentations in front of an audience

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

- making students aware of the paramount importance of achieving and practising a particular English terminology specific to their future careers in an international relations environment

- develop students’ ability to work in a team and improving their interpersonal communication skills by making use of the English language as a main tool

- encourage students to practise English by actively participating in various team projects and institutional programmes of personal and professional development

Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.2 Obiectivul general al disciplinei - provide students with the proper linguistic and grammatical tools

essential for attaining a good command of spoken and written English, highly necessary in their future international relations career - students are helped to acquire the ability to use English language in various daily contexts such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso

7.2 Obiectivele specifice - starting from various texts written in unabridged English, students have the opportunity to thoroughly apprehend the meaning and correct use of a wide range of ‘current issues’ specific to the British culture and civilization - during this course, students improve their ability to use English in various situations by engaging in extended conversations on different topics such as the job interview, family life, career, fashion, immigration, globalization, aso; -they contribute effectively to all seminars by practising various role-plays and delivering presentations in front of their colleagues; - students are also helped to improve their writing skills by composing essays and by solving an impressive number of grammar and vocabulary exercises from their textbook Current Issues

8. Continuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Unit 8. In a foreign country Holidays Weather

During all classes, the teacher makes ample use of different multimedia techniques such as the cassette recorder or CD player (especially for the listening exercises), as well as the computer or video-projector (mostly while delivering

Students are recommended to read beforehand the course content so that they could actively participate in all activities during the classes.

lectures). Unit 9. Politics ; Elections Passive Voice

Idem Idem

Unit 10. Communication Language ; Racism and Sexism ; Reported Speech (1)

Idem Idem

Unit 11. Crime and Law Reported Speech (2)

Idem

Idem

Unit 12. Business and Money Conditional Clauses

Idem

Idem

Unit 13. World of Sports Definite and Indefinite Articles

Idem Idem

Unit 14. Revision Idem Idem - Bibliography : Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de

Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori )- Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei ”România de Mâine, 2006.

- Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori) Aspecte ale Civilizaţiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observa�ii Unit 8: In a foreign country Holidays ; Weather Future Perfect Simple and Continuous ‘Going to’ future ‘Be to’+ infinitive ; ‘Be about to’+ infinitive Future in the Past


Topics for debate: -How important are the following factors: physical appearance, clothes, facial expression or body language in making a first impression upon someone?

Unit 9: Politics Elections


Topics for debate: -Discuss the conditions necessary to get a job that you like very much, taking into account the following aspects : a good career structure, a high salary, job security, a flexible schedule, aso

Unit 10. Communication Language Racism and sexism


Topics for debate: - How would you define globalization? - In your opinion, is the right to privacy important or not?

Unit 11. Crime and Law

Speaking: debates, oral presentations, interactive dialogues, role-plays; Reading: accurate apprehending of specialized texts; Writing: composing essays; Grammar:solving

Topics for debate: -Comment upon the following statement ; « If you’re poor, it’s your fault »

exercises Unit 12. Business and Money


Topics for debate: -Do animals have any rights or is man responsible for their fate? Bring arguments for and against.

Unit 13. World of Sports


Topics for debate: -According to latest statistics, which are safer? Planes or trains? Support your choice with arguments

Unit 14. Revision


Topics for debate: -Where were you born? In the city or in the country? Which of them do you prefer? Why?

Obligatory Bibliography : - Mihaila, Ramona. Current Issues. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006. - Bondrea, Emilia si Stefan, Rodica ( coordonatori ). Dictionar explicativ poliglot de termini

comunitari. Română, engleză, franceză, germană, spaniolă. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

- Bondrea, Emilia si Mihăilă, Ramona (coordonatori). Aspecte ale Civilizaţiilor Europene. Bucuresti: Editura Fundatiei România de Mâine, 2009.

Optional Bibliography : - Galateanu-Farnoaga, Georgiana, Sinteze de Gramatica Engleza, Bucuresti: Lucman, 2000. - Graver, B. D., Advanced English Practice, third edition, New York: Oxford University Press,

1996. - Hornby, A.S. Oxford Advanced Learner’s Dictionary. Oxford: Oxford University Press, 1995.

Vince, Michael & Sunderland, Peter, English Grammar and Vocabulary with Key. London: Macmillan, 2003.


- discussing the subject’s contents with other members of the teaching staff from the English for Specific Purposes Department as well as with other international relations experts - correlating the subject’s contents with the nowadays requirements of the global labor market


nota finală 10.4 Curs Students are expected to

actively take part in all debates


They have to prove a thorough understanding of the basic theoretical notions taught during the courses

Written:Multiple Choice Test

50%

Students are expected to rigorously engage in all seminar requirements such as: plenary debates, making presentations, dialogues, role-plays, writing essays, aso


40%


Students accomplish all individual and group assignments

Mid-semester Test

10%

10.6 Standard minim de performanţă - students are expected to use correctly spoken and written English in various day-to-day contexts - they have to enhance their ability to deliver presentations in front of an audience - they are helped to get the ability of using English on a daily basis by engaging in extended

conversations on various topics such as getting a job, family life, career, fashion, globalization, immigration, environment, aso students acquire a specific terminology specific to the international relations environment

XV.

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2. Facultatea Relaţii Internationale şi Studii Europene

1.3. Departamentul Relaţii Internationale şi Studii Europene 1.4. Domeniul de studii Relaţii Internationale şi Studii Europene

1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/Calificarea Relaţii Internationale şi Studii Europene

2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Educaţie Fizică şi Sport

2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de lucrări

practice Lect. univ. dr. Jeleascov Cristina Asist.univ. drd. Alupoaie Mihaela

2.4. Anul de studiu II

2.5 Semestrul

2 2.6.Tipul de evaluare

Vp

2.7. Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2

curs 3.3 lucrări practice 2


din care: 3.5 curs

3.6 lucrări practice

28

3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - Baschet, Volei, Handbal, Gimnastică aerobică, Fotbal. 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice

Sala de jocuri cu dotări adecvate - fileu,stâlpi de susţinere,antene de delimitare a spa�iului de joc, mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe, bănci de gimnastică, scări fixe. Sala de gimnastică cu dotări adecvate

- covor de gimnastică, oglinzi, gantere, stepăre, casetofon 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

pr

ofes

iona

le

- să cunoască şi să folosească noţiunile specifice disciplinei utilizând terminologia educaţiei fizice şi sportului - să organizeze procesul de instruire şi să conducă părţi ale lecţiilor de educaţie fizică şi sport - să evalueze nivelul de instruire al studenţilor - să comunice şi să colaboreze cu studenţii - să comunice şi să colaboreze cu partenerii de joc - să aplice cunoştinţele acumulate în situaţii profesionale diferite - să aplice cunoştinţele acumulate în situaţii profesionale diferite

Com

pete

nţe

tr

ansv

ersa

le - executarea responsabilă a sarcinilor profesionale

- să organizeze concursuri - familiarizarea cu lucrul în echipă - conştientizarea nevoii de formare continuă


Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice ale jocului de baschet, volei, handbal, fotbal,contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.

7.2 Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului.

8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice semestrul 2 Metode de predare Observaţii VOLEI 1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor (2 ore) - explicaţie - demonstraţie

- metoda exersării - verificarea fondului motric

2. Învăţarea poziţiilor şi a deplasării în teren. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă. Învăţarea aşezării în teren la primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de joc (2 ore)

- explicaţie - demonstraţie - metoda globală

- accent pe poziţiile fundamentale

3. Învăţarea pasei cu două mâini peste cap. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- metoda globală - metoda exersării

- formarea deprinderilor specifice jocului de volei

4. Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie – demonstraţie a temelor de lecţie


5. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc (M I). Învăţarea loviturii de atac – procedeu drept. Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie - demonstraţie - metoda exersării

- formarea stereotipului motric specific jocului de volei

6. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă şi peste cap. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. Învăţarea preluării cu două mâini de jos din faţă (2 ore)


- formarea stereotipului motric

specific jocului de volei

7.Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte şi peste cap; serviciul de jos din faţă (2 ore)

- Evaluare practică Evaluarea însuşirii formării stereotipului motric

BASCHET 1. Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice specifice dezvoltării îndemânării prin exerciţii şi formaţii din „şcoala mingii”, prin ştafete şi concursuri pentru obişnuirea cu mingea. (4 ore)


- elaborarea structurilor de procedee tehnice

2. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului ofensiv fără minge: poziţia fundamentală, alergarea specifică, schimbările de direcţie, pirueta. (4 ore)

- explicaţie - demonstraţie


3. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului ofensiv cu minge: prinderea şi ţinerea mingii cu două mâini de la piept. (2ore)

- metoda exersării - elaborarea structurilor de procedee tehnice

4. Învăţarea pasei cu două mâini de la piept de pe loc. (2 ore) - explicaţie - demonstraţie - elaborarea structurilor de procedee tehnice

5. Învăţarea pasei din deplasare cu două mâini de la piept. (2 ore) - explicaţie - demonstraţie - metoda exersării


HANDBAL 1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor. (2ore). - explicaţie - demonstraţie

- metoda exersării - Se consolidează

lucrul în echipă 2. Învăţarea paselor de pe loc şi din deplasare.

Învăţarea driblingului simplu şi multiplu.(2ore). - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează

lucrul în echipă 3. Învăţarea aruncării la poartă din săritură (2ore).

- explicaţie - demonstraţie - Se consolidează

lucrul în echipă 4. Consolidarea aruncării la poartă din săritură.

Învăţarea pasării mingii în pătrundere succesivă (2ore). - explicaţie - demonstraţie - Se consolidează

lucrul în echipă 5. Învăţarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea pe

semicerc. Învăţarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).

- explicaţie - demonstraţie - Seconsolidează lucrul în echipă

6. Învăţarea aruncării la poartă din alergare; Consolidarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).

- explicaţie - demonstraţie - Se consolidează lucrul în echipă

7. Consolidarea aruncării la poartă din alergare. Învăţarea blocării aruncărilor la poartă (2ore).

- explicaţie - demonstraţie - Se consolidează lucrul în echipă

GIMNASTICĂ AEROBICĂ 1. Particularităţile tehnice şi metodice predării mişcărilor gimnice din conţinutul programelor de gimnastică aerobică (8 ore): - variante de deplasare - paşi de bază şi specifici diferitelor tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi în „V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern), combinaţii cu paşi variaţi.

- explicaţie- demonstraţie - metoda exersării

- conducerea exerciţiilor învăţate

2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii, îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării, îmbunătăţirea forţei musculare) - (6 ore): - mişcări conduse la nivelul membrelor superioare; - mişcări conduse la nivelul trunchiului; - mişcări conduse la nivelul membrelor inferioar


- conducerea exerciţiilor învăţate

FOTBAL

1. Lovirea mingii cu piciorul – procedee de lovire: cu latul, cu şiretul plin, cu şiretul interior şi exterior al labei piciorului (2 ore)


- formarea deprinderilor specifice jocului de fotbal

2. Lovirea mingii cu capul – procedee de lovire: de pe loc, din săritură, din plonjon. Intrarea în posesia mingii – preluarea cu latul piciorului, cu coapsa şi cu pieptul prin amortizare (2 ore)

- explicaţie- demonstraţie - metoda fragmentat-imitativă


3. Protejarea mingii – cu spatele, cu piciorul pe minge şi din lateral. Deposedarea de minge – din lateral, din spate şi din faţă (fără alunecare) (2 ore)

- metoda fragmentat-imitativă - metoda exersării


4. Conducerea mingii – cu latul piciorului şi cu şiretul plin; cu un picior şi cu ambele alternativ (2 ore)

- explicaţie- demonstraţie - elaborarea structurilor de procedee tehnice

5. Mişcarea înşelătoare (fenta) – cu privirea, cu corpul şi cu piciorul (de pe loc şi din mişcare) (2 ore)



6. Aruncarea mingii de la margine – cu picioarele pe aceeaşi linie şi cu un picior înaintea celuilalt; Elemente de joc ale portarului – repunerea mingii în joc cu mâna şi cu piciorul, prinderea mingii fără plonjon, boxarea mingii cu o mână sau două mâini (2 ore)



7. Verificarea însuşirii elementelor şi procedeelor tehnico-tactice – probe de control (2 ore)

- Evaluare practică Evaluarea însuşirii formării stereotipului motric

Bibliografie Cătună G.C., Alupoaie M. (2008) - Handbal –lecţii practice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Cojocaru A, Ioniţă M. (2005) - Volei – caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Cojocaru, A., Ioniţă, M. (2008) - Volei – aprofundare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Macovei S., Vişan A., (2003). Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi Miu, Şt. şi Velea, F., (2002), Fotbal. Specializare. Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Niculescu, G., (2008). Gimnastica aerobică – aprofundare, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Păun, D,.(2012), Fotbal –curs in format IFR, Bucureşti , Editura Fundaţiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschetul în şcoală, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Popescu, F., (2010), Baschet. Curs de bază, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Săndulache, Şt., (2009), Baschet. Lucrări practice, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Solomonov O., Solomonov, D (1998) - Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine Stoenescu, G., (2000), Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Editura ISPE 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10

.3 Pondere

din nota finală

10.5 Lucrări practice - Implicarea în pregătirea şi prezentarea temelor de lucrări practice - Prezenţa 70%

- Se înregistrează frecvenţa - Verificare practico-metodică pe parcursul semestrului 2

100%


Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de volei, baschet, handbal, gimnastică aerobică, fotbal.

Evaluarea activităţii curente: activitatea desfăşurată de student în timpul lecţiilor practice.

ANUL II

sem. 3 sem. 4 Evaluare

(E, V, Cv)

Nr. ore pe disciplină Credite Nr. crt

DENUMIREA DISCIPLINEI

Statutul disciplinei Codul

disciplinei

C S L P C S L P Total Curs Seminar sem.3 sem.

4 A. DISCIPLINE OBLIGATORII

1. Instituţiile Uniunii Europene

DF RIIF/Ri/2/3/01 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 5 -

2. Istoria integrării europene

DS RIIF/Ri/2/4/02 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

3. Ideologii politice contemporane

DF RIIF/Ri/2/3/03 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 5 -

4 Procesul de guvernare în Uniunea Europeană

DS RIIF/Ri/2/4/04 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

5. Politică externă şi diplomaţie

DS RIIF/Ri/2/3/05 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 4 -

6. Politici comunitare DS RIIF/Ri/2/4/06 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

7. Filosofia unificarii europene

DS RIIF/Ri/2/4/07 - - - - 2 2 - - E4 56 28 28 - 4

8. Concepte si metodologii in ştiinţele sociale şi politice

DF RIIF/Ri/2/3/08 2 2 - - - - - - E3 56 28 28 4 -

9. Limba engleză (curs practic)

DC RIIF/Ri/2/3/09 1 1 - - - - - - E3 28 14 14 4 -

10. Limba franceză (curs practic)

DC RIIF/Ri/2/3/10 1 1 - - - - - - E3 28 14 14 4 -

11. Practica de specialitate DS RIIF/Ri/2/4/11 - - - - - - - - Cv.4 90 - - - 3

12 Educaţie fizică DC RIIF/Ri/2/4/12 - - 1 - - 1 V4 28 - - - 1

B. DISCIPLINE OPŢIONALE

13. Specificul politic şi cultural al Europei de Est/Studii de arie : Balcanii de Vest *

DS RIIF/Ri/2/4/13 - - - - 2 - - - E4 28 28 - - 4

14 Feminismul in relaţiile internaţionale/ România în relaţiile internaţionale /

DS RIIF/Ri/2/4/14 - - - - 2 - - - E4 28 28 - - 3

15 Globalism şi globalizare/Antropologie

europeană*

DS RIIF/Ri/2/3/15 2 1 - - - - - - E3 42 28 14 4

16. Politici internaţionale în Orientul Mijlociu/

Studii de arie : Regiunea Extinsă a Mării Negre*

DS RIIF/Ri/2/4/16 - - - - 2 1 - - E4 42 28 14 - 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE

17. Pedagogie II:- Teoria şi metodologia instruirii, -

Teoria I metodologia evaluării

DS RIIF/Ri/2/4/17 (2) (2) - - - - - - (E5) (56) (28) (28) - (5)

18. Seminar metodologic DS RIIF/Ri/2/4/18 (1) CV5 (14) - (14) (3)

19. Didactica specialităţii DS RIIF/Ri/2/4/19 - - (2) (2) - - (E6) (56) (28) (28) (5)

12 12 1 - 14 9 1 -

Total ore /săptămână 25 24

Total credite 61 30 31

Total ore/ an de studiu 762 364 280

Total evaluări/an de studiu 7 E3 7E4 + 1 Cv.

FIŞELE DISCIPLINELOR

Anul II

2014-2015

I. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE RIIF/RI/2/3/01 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Dorel Buşe 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. drd. Mihaela Istrate 2.4. Anul de studiu 2 2.5Semestrul 3 2.6 Tipul de


disciplinei DF

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi participări la conferinte, work-shopuri, dezbateri cu tematică europeană 10 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Discipline care trebuie studiate anterior – Instituţii şi organizaţii internaţionale 4.2 de competenţe Este preferabilă existenţa unor competenţe transversale, cum ar fi:

de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; de studiere a documentaţiei de specialitate a Uniunii Europene.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de proiecţie

şi un ecran de proiecţie sau tablă interactivă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale


C6 Asigurarea asistentei în managementul relaţiilor din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor implicate în procese europene si internationale

Com

pet

enţ

e tran

sver

sal

Utilizarea conceptelor şi informaţiilor cu privire la toate instituţiile Uniunii Europene, joncţiunea dintre acestea şi funcţionarea întregului proces european.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul are ca obiectiv esenţial cunoaşterea şi analiza instituţiilor Uniunii

Europene, a rolului si activităţilor acestora, cu o prezentare ai largă a construcţiei europene din a doua jumătate a secolului XX. Cursul pune accent pe înţelegerea funcţionării instituţiilor UE.

7.2 Obiectivele specifice Cursul realizează o sinteză a etapelor construcţiei europene şi evidenţiază ideea esenţială, potrivit căreia unitatea este destinul Europei şi toate instituţiile create acţionează, fiecare prin specificul ei, la împlinirea acestui destin.

Analiza completă şi complexă a instituţiilor europene, pe care o prezentăm spre aprofundare studenţilor, oferă o mai bună cunoaştere şi înţelegere a modalităţii prin care acestea au contribuit la crearea unui spaţiu politic, economic, social, cultural şi, nu mai puţin, de securitate, în ideea majoră de „unitate în diversitate”, pe care o prezintă Uniunea Europeană.

Înţelegerea modului în care astăzi funcţionează instituţiile Uniunii Europene, a modului în care România, dar şi românul – cetăţean european s-a integrat în acest angrenaj.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Istoria ideii şi construcţiei europene.



II.Crearea instituţiilor europene şi rolul iniţial al acestora.


Idem

III. Parlamentul European


Idem

IV. Consiliul European Prelegere, Problematizare

Idem

V. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştrii)


Idem

VI. Comisia Europeană


Idem

VII. Curtea Europeană de Justiţie (CJ) Prelegere, Problematizare

Idem

VIII. Curtea de Conturi şi Banca Europeană de Investiţii (BEI)


Idem

IX. Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor şi Mediatorul


Idem

X. Tratatul Constituţional evoluţii şi rezultate Prelegere, Problematizare

Idem

XI. Raporturile dintre instituţiile europene şi Tratatul de la Lisabona


Idem

XII. Dreptul comunitar (Uniunii Europene) Prelegere, Problematizare

Idem

XIII. Procesul decisional în Uniunea Europeană Prelegere, Problematizare

Idem

Uniunea Europeană între globalizare, regionalizare şi propria identitate


Idem

Bibliografie obligatorie Bărbulescu Iordan Gheorghe, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Bărbulescu Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană, de la Economic la Politic, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006. Sauron, Jean-Luc, Curs de instituţii europene, Editura Polirom, 2010. Bibliografie facultativă Fuerea Augustin, Instituţiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002.

Ferreol Gilles (coord.), Dicţionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Scăunaş Stelian, Uniunea Europeană. Construcţie, instituţii. Drept., Ed. All Beck, 2005. Zorgbibe Charles, Construcţia europeană, trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Evoluţia ideii de unitate europeană Demonstraţie, argumentaţie,

dezbatere Referate

Etapele construcţiei europene Demonstraţie, argumentaţie Referate Semnificaţia Planului Schuman pentru Uniunea Europeană.

Demonstraţie, modelare Dezbatere studenţească

Conţinutul tratatului A.U.E. (Actul Unic European) din perspectiva institutionala.

Demonstraţie, argumentaţie Referate, analiză de text

Evoluţia Parlamentului de la Adunare consultativa la instituţie legislativa


Rolul Consiliului European in elaborarea strategiilor Uniunii Europeane


Consiliul de Miniştri mod de funcţionare. Demonstraţie, modelare Referate Tratatul de la Maastrict – rol şi aplicare Demonstraţie, argumentaţie Referate Curtea Europeana de Justiţie si aplicarea dreptului comunitar


Curtea de Conturi si gestionarea fondurilor europene


Comitetul Regiunilor – între eficienţă şi formalism Demonstraţie, modelare Referate Mediatorul European – rol, eficienţă, relaţia cu cetăţenii europeni


Aderarea României la Uniunea Europeană Demonstraţie, modelare Referate Eşecul Tratatului Constituţional – cauze şi urmări Demonstraţie, modelare,

dezbatere Referate

Bibliografie obligatorie Bărbulescu Iordan Gheorghe, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Bărbulescu Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană, de la Economic la Politic, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006. Sauron, Jean-Luc, Curs de instituţii europene, Editura Polirom, 2010. Bibliografie facultativă * * * Documente de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene, ed. a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Fuerea Augustin, Instituţiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002. Ferreol Gilles (coord.), Dicţionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Scăunaş Stelian, Uniunea Europeană. Construcţie, instituţii. Drept., Ed. All Beck, 2005. Zorgbibe Charles, Construcţia europeană, trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate in funcţie de evoluţia Uniunii Europene; Conţinuturile vor fi aliniate cerinţelor de pregătire formulate de beneficiari.


nota finală 10.4 Curs Gradul de asimilare a

cunoştinţelor dobândite în interpretarea evoluţiilor din cadrul instituţiilor Uniunii Europene.

Evaluare sumativă (Examen scris) 60%

Capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate în activităţi intelectuale complexe.



Capacitatea de aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate.


20%


Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei Instituţiile Uniunii Europene; Posibilităţi minime de interpretare a relaţiei dintre instituţiile Uniunii Europene.

II. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ISTORIA INTEGRĂRII EUROPENE RIIF/Ri/2/4/02 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.4. Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei D

F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare

multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



C

ompe

ten ţ

e

P

fi

l

C3. Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea evoluţiei procesului istoric al integrării europene de la antecedente

până în epoca actuală. 7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea principalelor etape şi actori în procesul de integrare europeană

Expunerea etapelor construcţiei europene va pune accentul pe realizările instituţionale, dar va acorda, de asemenea, o atenţie deosebită şi dezbaterilor

ideologice, precum şi eforturilor programatice care au contribuit la consolidarea şi extinderea Uniunii Europene. Definirea noului mecanism politic continental. Explicitarea, prin comparaţie cu iniţiativele şi reuşitele din Europa occidentală, parcursul statelor Europei Centrale şi răsăritene (în special, România) înspre integrare, ţinându-se cont de specificităţile istorice regionale, de formele aparte de cooperare, ca şi de sensibilităţile naţionale şi religioase sau chiar de reminiscenţa unor mentalităţi specifice regimurilor totalitare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Concepte. Surse. Bibliografie Istoria integrării europene – domeniu al istoriei recente?

Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea)

Ideea unei Europe unite. perioada Antichităţii şi a Evului Mediu;

Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect-temă de cercetare)

Cu accent pe studii de caz

Ideea unei Europe unite. Filosofia politică a Epocii Moderne. Scenarii de unificare.



Ideea Europei unite în dezbaterile politice dintre cele două războaie mondiale Prezentare comparativă. Discursuri versus Realităţi. Imagologie.


Cu accent pe studii de caz şi proiecte temă de cercetare

Necesitatea cooperării în Europa postbelică Organisme internaţionale de cooperare. Personalităţi. Teorie şi finalitate.


Cu accent pe simulare

De la Comunitatea Europeană la Uniunea Europeană Preliminariile Comunităţii Europene (1950-1958); CEA şi CEE – două proiecte între eşec şi reuşită


De la Comunitatea Europeană la Uniunea Europeană Comunitatea celor şase (1959-1972); Principiul „deschiderii porţilor” (1973-1990).


Teorii ale integrării europene - teoria federalistă; - teoria funcţionalistă şi neofuncţionalistă -teoria interguvernamentală

Dezbateri pe grupuri de studenţi

9. Uniunea Europeană şi drumul spre Răsărit. Prăbuşirea comunismului în Europa central estică şi perspectiva europeană. Etape şi strategii de integrare


10. Parcursul României spre Uniunea Europeană

11. Uniunea Europeană şi provocările Clasice (expunerea, Dezbateri pe grupuri de studenţi

contemporane. Posibilitatea unor noi extinderi: Republica Moldova.

demonstraţia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect-temă de cercetare)

12. Uniunea Europeană şi provocările contemporane. Posibilitatea unor noi extinderi. Turcia. Fosta Iugoslavie

Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect


13. Paşi practici în reformarea Uniunii Europene

Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect


14. Viitorul Uniunii Europene Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, studiul de caz, metode de simulare, proiect


Bibliografie obligatorie Francisco Aldecoa Luzarrága, Mercedes Guinea Llorente, Europa Viitorului. Tratatul de la Lisabona, Polirom, Iaşi, 2011. Bruno Alomar, Sebastien Daziano, Christophe Garat, Marile probleme europene, Editura Institutul European, 2010. ••• Documente de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene, Ediţia a II-a, Editura Polirom, Bucureşti, 2002 Busek Erhard, Mikulitsch Werner, Uniunea Europeană şi drumul spre Răsărit, Institutul European, Iaşi, 2005. Pierre Fontaine, Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre, Institutul European, Iaşi, 1998. Adrian Ivan, Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană între interguvernamentalism şi supranaţionalism, Iaşi, Institutul European, 2007 Nicolae Păun, Istoria construirii europene: Europa postbelică, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj, 1999. Nicolae Păun, A-C Păun, G. Ciceo, R. Albu-Comanescu, Finalitatea Europei, Cluj Napoca, Editura Efes, 2005. Stănescu-Stanciu Teodora, Istoria integrării europene, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2008. Vese Vasile, Ivan Adrian, Istoria integrării europene, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Zorgbibe Charles, Construcţia europeană. Trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. Bibliografie opţională Marie-Thérèse Bitsch, Histoire de la construction européenne de 1945 à nos jours, Editions Complexe, 2004. Jean Baptiste Duroselle, L’idee d’Europe dans l’histoire, Paris, 1965. Journal of European Integration, http://www.eu-historians.eu/Journal The European Integration History Index, http://vlib.iue.it/hist-eur-integration/Index.html Archive of European Integration, http://aei.pitt.edu/ 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Ideea de Europa – prezentare de geografie istorică.


Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Antichitatea


Propuneri de teme de studiu: Reprezentanţi (alegerea unei personalităţi şi analiza proiectului propus).

Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Evul Mediu



Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Epoca Modernă



Ideea de unificare europeană – prezentare pe epoci istorice. Perioada interbelică



“Părinţii fondatori“ ai Uniunii Europene. J.Monnet Idem “Părinţii fondatori“ ai Uniunii Europene. R. Schuman

Idem

“Părinţii fondatori“ ai Uniunii Europene. Konrad Adenauer

Idem

“Părinţii fondatori“ ai Uniunii Europene. Alcide de Gasperi

Idem

Marea Britanie şi proiectul european. Personalitatea lui Ch. de Gaulle

Idem

De la 6 la 27: Etapele extinderii UE Idem De la 6 la 27 : Prezentare comparativă a procesului de integrare două state din două valuri diferite de extindere

Idem

UE şi noile provocări : Euroscepticismul Idem UE şi noile provocări : reforma constituţională ; separatisme europene

Bibliografie orientativa Pierre Fontaine, Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre, Institutul European, Iaşi, 1998. Nicolae PĂUN, (coord.) Actualitatea mesajului fondatorilor Uniunii Europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2006. Vasile Vese, Adrian Ivan, Istoria integrării europene, Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2001. Zorgbibe Charles, Construcţia europeană. Trecut, prezent, viitor, Editura Trei, Bucureşti, 1998. www.robert-schuman.org. www.jeanmonnet.org. http://www.kas.de http://www.gaullisme.net/gaullisme-europe.html 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinţele comunităţii epistemice internaţionale din universităţi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituţii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din



Evaluare pe parcurs Test grila pe platforma Blackboard 20% Implicarea in pregatirea si discutatarea problemelor.



10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea şi susţinerea unui proiect Power Point într-un grup de maximum 6 (şase) studenţi. Prezenţa obligatorie la minim 7 (şapte) cursuri şi 7 (şapte) seminarii

III. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ideologii politice contemporane/ RIIF/Ri/2/3/03 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr Mihai Vasile Ozunu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. drd Mihaela Ramona Istrate 2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 3 2.6 Tipul de

evaluare E 2.7Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi: Elaborare proiect de grup final 0 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere in stiinta politicii 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de

predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfasoara in sali dotate cu echipament de predare multimedia


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

(C4) Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenţilor cu principalele doctrine politice

contemporane. 7.2 Obiectivele specifice Însuşirea notiunilor, paradigmelor şi clivajelor necesare pentru a percepe

evoluţia partidelor de stanga si dreapta. Cunoaşterea şi aprofundarea instrumentelor de analiza a doctrinelor politice. Dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi interpretare a principalelor orientări

doctrinare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Introducere : Teorie, Ideologie si doctrine Prelegere

politice. 2. Liberalismul; Neoliberalismul. Prelegere 3. Conservatorismul; Neoconservatorismul Prelegere 4. Modernitate, statul-natiune si naţionalism Prelegere 5. Fascisme Prelegere 6. De la marxismul revolutionar la reformism

politic ( socialism, comunism, social -democratie)

Prelegere

7. Anarhism Prelegere 8. Feminisme si Teorii de Gen Prelegere 9. Ecologisme si Politica ‘Verde’ Prelegere 10. Ideologii religioase Prelegere 11. Statism si Multiculturalism Prelegere 12. Post-colonialismul si decolonizarea gandirii

politice Prelegere

13. Problematizari post-ideologice: Democratie versus Tehnocratie in Teoria Critica

Prelegere

14. Concluzii : Era post-ideologica si viitorul ideologiilor politice.

Prelegere

Bibliografie obligatorie 1. Andrew Heywood, Political ideologies: an introduction, Editura Palgrave Macmillan, NY, 2007 2. Ball Terence, Dagger Richard, Ideologii politice si idealul democratic, Editia a 2 a, Editura Polirom, Iasi, 2000 3. Florian Alexandru, Fundamentele doctrinelor politice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006 4. Leon P.Baradat, Ideologiile politice. Origini si impact, Editura Polirom, 2012 5. Miroiu Adrian, Fundamentele politicii, Vol I-II, Editura Polirom, Iasi, 2006 Bibliografie facultative 1. Chatelet, Francois, Pisier, Evelyne, Conceptiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994 2. Seiler Daniel L., Partidele politice din Europa, Institutul European, Iasi,1993 3. Oliver Nay, Istoria ideilor politice, Ed Polirom, Bucuresti, 2008

4. Connolly, William. Political theory and modernity (Oxford: Blackwell, 1988). 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Delimitări conceptuale: stiinta, teorie; ideologie; doctrină.

Studentii fac scurte analize comparative pe baza textelor oferite pentru fixarea conceptelor.

2. Politica ca vocatie: Max Weber Analiza de text 3. Clivajul stanga – dreapta si clivajele multi dimensionale Proiect de grup 4. Nationalismele si patriotismul. Dezbatere film documentar The Battle of Algiers

Analiza de text si discutie interactiva

5. Lagarele naziste si comuniste. Analiza si dezbatere. 6. Marx: intre teorie si practica. 7. Anarhistii miscarilor sociale contemporane. Dezbatere film documentar No Logo: brands, globalization, resistance (Naomi Klein).

Analiza si dezbatere.

8. Imaginea femeilor in marketing. Dezbatere film documentar Killing us Softly

Analiza si dezbatere

9. Exploatarea mediului si a oamenilor: Deconstruirea conceptelor din perspectiva eco-anarhista.

Analiza si dezbatere.

10. Ideologii si partide politice. Analiza tematica la alegere. Analiza doctrine partide la alegere; discutie interactiva

11. Decolonizarea metodologiilor si a gandirii politice in contextul teoriilor post-colonialiste.

12. Sfarsitul ideologiei si viitorul doctrinelor politice. Daniel Bell ‚The end of Ideologie?”

Analiza de text si discutie interactiva

13. Democratie intre reprezentare si participare. Discutie interactiva 14. Proiect de grup final la alegere. Prezentare. Analiza comparativa,

interpretare, munca in echipa.

Bibliografie 1. Andrew Heywood, Political ideologies: an introduction, Editura Palgrave Macmillan, NY, 2007 2. Chatelet, Francois, Pisier, Evelyne, Concepţiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. 3. Florian Alexandru, Fundamentele doctrinelor politice, Editura Universitară, Bucureşti, 2006 4. M. Weber, Politics as a Vocation (1918) http://www2.pfeiffer.edu/~lridener/DSS/Weber/polvoc.html 5. William M.K. Trochim: “Positivism and Postpositivism" - http://trochim.human.cornell.edu/kb/positivism.htm 6. George Orwell, ‘Notes on Nationalism’ http://www.resort.com/~prime8/Orwell/nationalism.html 7. Filme documentare: The Battle of Algiers (Pontecorvo), No Logo: brands, globalization, resistance (Naomi Klein),

Killing us Softly (Jean Kilbourne) 8. Ramachandra Guha and Joan Martinez Alier, Varieties of Environmentalism: Essays North and South, London

and New York: Routledge, 1997. 9. Linda Tuhiwai Smith. Decolonizing Methodologies. NY: Zed Books, 1999.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialistii Comisiilor Parlamentare (Comisia de Aparare, Comisia de Politica externa si Comisia de Afaceri Externe) din Parlamentul României, precum si cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe si Ministerul de Interne. 10. Evaluare





Participare activa 20% 10.5 Seminar/laborator


Elaborarea si sutinerea unui proiect Power Point intr-un grup de maximum 6 studenti. Prezenta obligatorie la minim 7 cursuri si 7 seminarii. Caracterizarea unei doctrine politice

IV. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Procesul de guvernare în Uniunea Europeană

RIIF/Ri/2/4/04 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Ion Dragoman 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ.drd. Cristina Mitea 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44

3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare




C

ompe

ten ţ

e

P

fi

l

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale C1.1.Analizarea şi interpretarea proceselor politice europene şi internaţionale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Utilizarea principalelor concepte: proces de guvernare, gubernanţă, guvernanţă multilevel.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Definirea conceptului de guvernanţă, respectiv de guvernanţă europeană

Cunoaşterea domeniilor guvernanţei europene. 7.2 Obiectivele specifice Utilizarea corectă a conceptelor şi teoriilor care stau la baza politicilor specifice

guvernanţelor multilevel Cunoaşterea metodelor de formare a UE.

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare Observaţii

1. Guvernanţă – guvernare



2. Evoluţia Uniunii Europene – conceptul de guvernanţă. Examinare istorică

Prezentări de cazuri; dezbateri.


3. Uniunea Europeană – sistemul decizional

Idem Cu accent pe studii de caz

4. Statul bunăstării – Austria, Finlanda, Suedia – şi principiul guvernanţei

Idem

5. Guvernanţa economică Idem 6.Guvernarea multilevel Idem Cu accent pe studii de caz 7. Caracteristicile Guvernanţei multilevel : tipuri şi concepte

8.Politicile Uniunii Europene : noi perspective Idem Analiză de texte 9. Uniunea Europeană şi Buna guvernare Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 10. Relaţia Uniunea Europeană – S.U.A. Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 11. Guvernanţa participativă Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 12. Uniunea Europeană : proiectul constituţional Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 13. Guvernarea colectivă Idem 14. Ideea de guvernanţă şi principalele provocări contemporane ale construcţiei europene

Idem

Bibliografie obligatorie Gh. Bărbulescu, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Editura Polirom, Iasi, 2008.

Oana-Andreea Ion, Guvernanţa Uniunii Europene. Abordări actuale, Editura Polirom, Iaşi, 2013 Adrian Ivan, Perspective teoretice ale construcţiei europene, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2003 Nicolae Păun (coord.), Instituţiile Uniunii Europene. Evoluţie şi proiecte de reformă, EFES, Cluj-Napoca, 2004 Nicolae Păun ; Adrian C. Păun ; Georgiana Ciceo ; Radu Albu-Comănescu, Finalitatea Europei, EFES, Cluj-Napoca, 2005 Bibliografie opţională Ian Bache ; Matthew Flinders editori, Multi-Level Governance. Oxford, Oxford University Press, 2004. Dăianu D., Reforma guvernanţei economice a UE: ne aflăm la un moment de răscruce?, Centrul Român de Politici Europene, Policy Memo, nr. 17, Decembrie 2010 Kohler-Koch, B.; Eising, R. (eds.), The Transformation of Governance in the European Union, London, Routledge, 1999. Chantal Millon-Delsol, Principiul subsidiarităţii, EFES, Cluj-Napoca, 1999 Liesbet Hooghe ; Gary Marks, Multilevel Governance and European Integration, Rowman and Littlefield, 2001. Petre Prisecaru, Guvernanţa Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti, 2004 H. Wallace, W. Wallace, Procesul politic în Uniunea Europeană, Editura Arc, Bucureşti, 2004. *** Tratat instituind o Constituţie pentru Europa, text rezumat, Comisia Europeană, Bruxelles, 2004 European Commission, European Governance: a White Paper, Brussels, Commission of the European Communities, 2001 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Guvernanţă – guvernare


Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinţele seminarului. Vor fi creionate principiile de funcţionare ale UE

2. Uniunea Europeană – sistemul decizional

Dezbateri pe echipe de studenţi

Proiect interactiv: pe grupe, studenţii vor analiza câte un document de bază al UE.

3. Uniunea Europeană şi Buna guvernare Idem 4. Guvernanţa participativă Idem 5. Guvernanţa economică Idem 5. Guvernanţa multilevel şi rolul grupurilor de interese

Idem

6. Sistemul de guvernare multlevel şi politicile comunitare

Idem

7. Reforma guvernanţei europene în viziunea Comisiei Europene

Idem

8. Contribuţia UE la guvernanţa mondială Idem 9. Rolul Constituţiei Europene în reformarea guvernanţei comunitare

Idem

10. Moduri flexibile de guvernanţă Idem 11. Posibilităţi şi perspective de aplicare a integrării flexibile

Idem

12. Măsuri recente : platforma pentru buna guvernanţă fiscală

Idem

13. Politicile Uniunii Europene : între lacune şi eficienţă

Idem

14. Politicile Uniunii Europene : noi perspective Idem Bibliografie orientativă Gh. Bărbulescu, Procesul decizional in Uniunea Europeana, Editura Polirom, Iasi, 2008. Oana-Andreea Ion, Guvernanţa Uniunii Europene. Abordări actuale, Editura Polirom, Iaşi, 2013 Adrian Ivan, Perspective teoretice ale construcţiei europene, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2003 Nicolae Păun (coord.), Instituţiile Uniunii Europene. Evoluţie şi proiecte de reformă, EFES, Cluj-Napoca, 2004 Nicolae Păun ; Adrian C. Păun ; Georgiana Ciceo ; Radu Albu-Comănescu, Finalitatea Europei, EFES, Cluj-Napoca, 2005 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinţele comunităţii epistemice internaţionale din universităţi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituţii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală







V. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Politică externă şi diplomaţie 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr. Gheorghe Onişoru 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Camelia Călin 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 3 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei D

S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 0 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 4.2 de competenţe Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor de politică externă şi diplomaţie;

Cunoaşterea şi relevarea contribuţiei politicii externe la evoluţia unui stat, a la crearea unei alianţe au a unui sistem de alianţe;

Explicarea, proceselor şi fenomenelor ce caracterizează evoluţiile diplomatice, politice, de relaţionare pe plan internaţionale în perioada de dualităţii şi apoi a globalizării.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la hărţi şi videoproiector. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C1 – Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene şi internaţionale:

C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene.

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea noţiunilor de politică externă şi diplomaţie, a angrenajului

instituţional şi a implicării umane în aceste procese de relaţionale pe plan internaţional

7.2 Obiectivele specifice Prezentarea rolului politicii externe în evoluţia, modernizarea, prosperitatea unui stat, angrenaj de state.

Identificarea demersurilor de politică externă care s-au impus pe scena internaţională a secolelor XX şi XXI.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Politica externă: apariţia conceptului, evoluţie şi principalele repere cronologice

Prelegere, interacţiunea cu studenţii

Se prezintă studenţilor suportul de curs pe hârtie.

2. Diplomaţia – de la calităţile personale la instituţionalizare şi specializarea resurselor umane

Idem Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3. Politica externă: funcţii, abordări, procesul de negociere Idem 2 prelegeri

Idem

4. Sursele şi etapele negocierii Idem Idem 5. Abordările, formele şi psihologia diplomatică Idem Idem 6. Procesul politicii externe: obiective, metode şi mijloace Idem

Idem

7. Practica politicii externe şi a diplomaţiei Idem Idem 8. Şcoli de diplomaţie. Diplomaţia în schimbare secolul XX versus secolul XXI

Idem

Idem

9. Instituţii de politică externă şi de diplomaţie Idem Idem 10. Diplomaţia şi organismele internaţionale Idem Idem 11. Politica externă şi influenţele marilor puteri Idem Idem 12. Dinamica politicii externe în secolul XXI Idem Idem ibliografie obligatorie Berridge G.R, Diplomacy, Theory and Practice, Macmillan, 2010 Henry Kissinger, Diplomaţia, Editura All, 2007 Henry Kissinger, Despre China, 2012 Philip Seib, Real time diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era, Palgrave Macmillan, 2011 Puşcaş Vasile, Relaţii internaţionale/transnaţionale, Editura Eikon, 2008 Bibliografie facultativă Berindei, Dan, Politică externă şi diplomaţi la începutul României Moderne, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 Berridge G.R., James A., A dictionary of Diplomacy, Palgrave, 2004 Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010 Cambon, Jules, Diplomatul, Institutul European, Iaşi, 2011 Henriksen, Thomas H., American Foreign Policy in 21 Century, Macmillan, 2012 Maliţa, Mircea, Diplomaţia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975 Ioana Varsta, Protocol şi etichetă diplomatice, Editura C.H. Beck, 2011 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Diplomaţi şi diplomaţie Prezentare, dezbateri 2. Factorii de decizie în politica externă a unui stat Prezentare, dezbateri 3. Parlamentul, instituţia prezidenţială şi rolul acestora în politica externă (studiu de caz)

Prezentare, dezbateri

4. Influenţa politicii interne asupra politicii externe (studiu de caz)

Prezentare, dezbateri (invitarea unui om politic)

5. Identitatea naţională şi politica externă Prezentare, dezbateri 6. Şcoala diplomatică românească Prezentare, dezbateri

(invitarea unui diplomat de

carieră – fost profesor) 7. Misiuni diplomatice româneşti – istoric şi rol Prezentare, dezbateri 8. Imunităţi şi privilegii diplomatice Prezentare, dezbateri 9. Diplomaţia bilaterală – activitatea unei ambasade Prezentare, dezbateri

Invitarea unui fost ambasador

10. Limbajul diplomatic Prezentare, dezbateri 11. Politica externă a unui stat membru al NATO: libertăţi şi îngrădiri (studiu de caz)


12. Recapitularea principalelor noţiuni din domeniile politicii externe şi a diplomaţiei


Bibliografie Bibliografie obligatorie Berridge G.R, Diplomacy, Theory and Practice, Macmillan, 2010 Henry Kissinger, Diplomaţia, Editura All, 2007 Henry Kissinger, Despre China, 2012 Philip Seib, Real time diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era, Palgrave Macmillan, 2011 Puşcaş Vasile, Relaţii internaţionale/transnaţionale, Editura Eikon, 2008 Bibliografie facultativă Berindei, Dan, Politică externă şi diplomaţi la începutul României Moderne, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 Berridge G.R., James A., A dictionary of Diplomacy, Palgrave, 2004 Jeremy Black, A history of diplomacy, Reacktion Books, London, 2010 Cambon, Jules, Diplomatul, Institutul European, Iaşi, 2011 Henriksen, Thomas H., American Foreign Policy in 21 Century, Macmillan, 2012 Maliţa, Mircea, Diplomaţia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975 Ioana Varsta, Protocol şi etichetă diplomatice, Editura C.H. Beck, 2011. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare




Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20 % Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor




20%


Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii.

VI. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie �i Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie �i Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale �i Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale �i Studii Europene

1. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei POLITICI COMUNITARE RIIF/RI/2/4/13 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 2 2.5.

Semestrul 4 2.6.Tipul de

evaluare ES 2.7.Regimul

disciplinei A DS

2. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ

56 3.5 din care: curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

3. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Obligatorii: Instituţiile Uniunii Europene

Recomandate: Introducere în Relaţiile Internaţionale; Teoria RI; Instituţii �i Organizaţii Internaţionale.

4.2 de competenţe - 4. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C.2. Elaborarea proiectelor europene si internaţionale C.3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Elaborarea de proeicte prin aplicarea cunoştinţelor legate de politicile orizontale şi sectoriale.


Studiul aprofundat al politicilor comunitare

7.2 Obiectivele specifice Obi�nuirea cu politicile comunitare/europene Învăţarea principiilor de bază �i a bazei legale ale politicilor UE Îmbunătăţirea deprinderilor necesare analizării �i implementării politicilor UE Dezvoltarea abilităţii de a interpreta corect datele obţinute în urma cercetării asupra

cazurilor de studiu 7. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiul proceselor politice din Uniunea Europeană. Prelegere 2. Politici referitoare la cetăţeni. Drepturile cetăţenilor �i apăparea acestora ; Politicile de Informare, Audiovizuală �i Culturală ; Politica protecţiei consumatorului.

Prelegere

3. Politici orizontale 1. Politica de coeziune ; Politica Socială. Prelegere 4. Politici orizontale 2. Politica de taxare; Politica de competiţie; Politica mediului.

Prelegere

5. Politici sectoriale 1. Politicile Industrială �i a Întreprinderii ; Politica de Cercetare ; Politica Energetică.

Prelegere

6. Politici sectoriale 2. Politicile Comune de Transport, Agricolă �i de Pescuit.

Prelegere

7. Politici externe 1. Politica Comercială Comună; Politica de Ajutor pentru Dezvoltare.

Prelegere

8. Politici externe 2. Politica de relaţii externe. Prelegere 9. Concluzii 1. Procesul decizional în Uniunea Europeană. Prelegere 10. Concluzii 2. Viziuni asupra evoluţiei instituţionale a Uniunii Europene. Prelegere Bibliografie

1. Minimală : Barzea Cezar, Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001. Bărbulescu Iordan Gheorghe, UE. Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucuresti, 2006. Drago�, Dacian-Cosmin et al., Politici �i instrumente ale Uniunii Europene, Bucure�ti : Tritonic Books, 2013, ISBN 978-606-8536-31-6 Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Actami, Bucuresti, 2001. Judeu, Viorina-Maria, Politici publice europene, Oradea: Editura Universităţii Agora, 2013, ISBN 978-973-1807-47-8 Leonard, Dick, Voin, Doru-Sorin, Ghidul Uniunii Europene, Editura Teora, Bucuresti, 2001. Radu, Simona-Luminiţa, Politici economice europene, Bucure�ti : Mustang, 2012, ISBN 978-606-652-013-3 Regiune si regionalizare in Uniunea Europeană, coordonatori Vasile Puscas si Adrian Liviu Ivan, Institutul Cultural Roman, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Studii Internationale, Cluj-Napoca, 2000 Vasiliu, Florica (coord.), Politici culturale �I integrare europeană, Ia�i : Institutul European, 2009, ISBN 978-973-611-622-3 http://www.europedia.moussis.eu http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=33&langId=ro http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=34&langId=ro http://www.fseromania.ro/index.php/posdru http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=en http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/deci_en.htm http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm http://ec.europa.eu/budget/index_fr.cfm

2. Suplimentară: Moussis, Nicholas, Access to European Union: Law, Economics, Politics., 19th updated edition , Rixensart: European Study Service, 2011 Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, 15th revised edition 2009-2010, Rixensart: European Study Service, 2009 P�un Nicolae (coord.), Institutiile Uniunii Europene, Cluj-Napoca : EFES, 2004 P�un Nicolae, Constructia european� modern�, Cluj-Napoca : EFES, 1997 Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999 Peterson, J. and Bomberg, E. Decision-making in the European Union, Basingstoke: Palgrave, 2009 Pollitt, Christopher, Bouckaert, Geert, Public Management Reform. A Comparative Analysis., Oxford: Oxford University Press, 2000 Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, 6th edition, Oxford: Oxford University Press, 2010 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Co-decizia – „arta concilierii” Prelegere.

Conversaţie euristică -

2. Aventurile majorităţii calificate Prelegere. Conversaţie euristică

3. Cum funcţionează piaţa internă. „Triumph”-ul Parlamentului European: semnificaţia directivelor europene asupra motocicletelor, chestiunile

Prelegere. Conversaţie euristică

farmaceutice �i piaţa internă a ciocolatei. 4. Politica comercială externă: Meandrele Rundei Uruguay Prelegere.

Conversaţie euristică

5. Uniunea �i regimul bananei. Prelegere. Conversaţie euristică

6. Regimuri naţionale în politica europeană de mediu Prelegere. Conversaţie euristică

7. Umilierea politicii externe �i de apărare europene? De la criza bosniacă la criza din Mali…


8. Cât de (ne-)federală este Uniunea europeană? Prelegere. Conversaţie euristică


În elaborarea conţinuturilor cursului s-au avut în vedere opiniile exprimate de specialişti în ştiinţe politice de la Facultatea de ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti, precum şi de la Institutul de Cercetări Politice. Am luat în calcul conţinuturile cursurilor similar de la universităţi europene relevante (Katholieke Universiteit Leuven, Université catholique de Louvain, Université Libre de Bruxelles). Calitatea conţinuturilor a fost testată în discuţii cu şefi de divizie şi unitate de la Secretariatul Parlamentului European, ale căror standard administrative înalte sunt bine cunoscute.


nota finală

Cunoa�terea sistemului conceptual, a metodelor �i procedeelor utilizate

10.4 Curs

Abilitatea de a utiliza adecvat conceptele �i metodele Test

Examen scris Teste de evaluare pe parcurs

60%

20% Seminar


Participare 20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoaşterea contextului dezvoltării fondurilor europene. Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs.

VII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Filosofia unificării europene/ RIIF/Ri/2/4/07 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de


disciplinei O



Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în studii europene

Instituţiile Uniunii Europene Istoria integrării europene

4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament



Com

pet

enţe

p

rofe

sio

l


C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pet

enţe

tr

ansv

el

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Explicitarea �i analizarea presupozi�iilor filosofice ale ideii de unitate

europeană 7.2 Obiectivele specifice 1. Prezentarea fundamentului filosofic al principalelor proiecte de

unificare �i pacificare a continentului european 2. Analizarea rolului ideii de pace în cultura europeană 3.Examinarea critică a obiec�iilor referitoare la condi�iile de posibilitate ale unită�ii europene 4. Analizarea Uniunii Europene din perspectiva valorilor fundamentale asumate

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Perspectiva filosofică asupra unificării europene – repere teoretice

Prelegere 2 ore

2. Ideea de pace în cultura europeană Prelegere 2 ore

3. Presupozi�iile proiectelor premoderne de pacificare a Europei

Prelegere 2 ore

4. Unitatea europeană în filosofia modernă Prelegere 4 ore

5. Fundamentele filosofice ale perspectivelor asupra unită�ii europene din prima jumătate a secolului XX

Prelegere 4 ore

6. Problema identită�ii europene �i criza Uniunii Europene Prelegere 2 ore

7. Na�ionalismul – o filozofie antieuropeană? Prelegere 2 ore

8. Uniunea Europeană �i ideea de na�iune Prelegere 2 ore

9. Repere axiologice în edificarea Uniunii Europene Prelegere 2 ore

10. Uniunea Europeană �i reconceptualizarea suveranită�ii Prelegere 2 ore

11. Uniunea Europeană, trimful cosmopolitismului? Prelegere 2 ore

12. Scepticism �i euroscepticism Prelegere 2 ore

Bibliografie obligatorie 1. Cerutti, Furio, Sonia Lucarelli, The search for a European identity : values, policies and legitimacy of the European Union , New York, Routledge, 2008 2. Checkel, Jeffrey T, Peter J. Katzenstein, European identity, New York, Cambridge University Press, 2009 3. Dubois, Pierre, The recovery of the Holy Land, New York, Columbia University Press, 1956 4. Friese, Heidrun, Peter Wagner, Survey Article: The Nascent Political Philosophy of the European Polity, The Journal of Political Philosophy, Volume 10, Number 3, 2002, pp. 342–364 6. Kende, Istvan, The History of Peace: Concept and Organizations from the Late Middle Ages to the 1870s, Journal of Peace Research, Vol. 26, No. 3, pp. 233-247, 1989 7. Leconte, Cecile, Understanding euroscepticism, New York, Palgrave Macmillan, 2010 8. Marga, Andrei, Filosofia unificării europene, Editura Funda�iei pentru Studii Europene, Cluj, 2001 9. Ortega y Gasset, José Europa si ideea de natiune, Bucure�ti, Humanitas, 2002 10. Rolland, Patrice, L'unite politique de l'Europe : histoire d'une idee : les grands textes, Bruxelles, Bruylant, 2006 11. Rumford, Chris, Cosmopolitanism and Europe, Liverpool, Liverpool University Press, 2007 12. Walker, Neil, Surface and Depth: The EU's Resilient Sovereignty Question in Jürgen Neyer and Antje Wiener (ed.) Political Theory of the European Union, Oxford University Press, 2010

Bibliografie facultativa 1. Anderson, Malcolm, States and nationalism in Europe since 1945, New York, Routledge, 2000. 2. Arts, Wilhelmus Antonius, Loek Halman, European values at the turn of the millennium, Boston, Brill, 2004 3. Brack, Nathalie, Olivier, Costa, Euroscepticism within the EU institutions : diverging views of Europe , New York, Routledge, 2012 4. Hartleb, Florian, A thorn in the side of European elites : the new euroscepticism, Brussels : CES, Centre for European Studies, 2011 5. Gellner, Ernest, Naţiuni şi naţionalism, Antet,1997

6. Lucarelli, Sonia, Ian Manners, Values and principles in European Union foreign policy, New York, Routledge, 2006

7. Meinhof, Ulrike Hanna, Transcultural Europe : cultural policy in a changing Europe, New York, Palgrave Macmillan, 2006. 8. Neyer, Jürgen, Antje Wiener, Introduction: The State of the Art of a Non-State-Oriented Political Theory in Jürgen Neyer and Antje Wiener (ed.) Political Theory of the European Union, Oxford University Press, 2010 9. Robyn, Richard, The changing face of European identity, New York, Routledge, 2005 10. Rousseau, Jean-Jacques, Extrait du Projet de paix perpetuelle de Monsieur l'abbé de Saint-Pierre, în B. Gagnebin �i M. Raymond (ed.), Jean-Jacques Rousseau, Oeuvres complètes, vol. III, Paris, Gallimard, 1964 11. Habermas, Jurgen, The Crisis of the European Union in the Light of a Constitunalization of International Law, The European Journal of International Law, vol. 23, nr. 2, 2012, pp. 335-348

12. Tartler, Grete, Identitate europeană, Bucure�ti, Cartea Românească, 2006. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Proiectul lui William Penn privind pacificarea Europei

Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

2.Immanuel Kant �i edificarea păcii eterne Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

4. Contribu�ia lui Jeremy Bentham la promovarea ideii de unitate europeană


3.Friedrich Nietzsche �i problema unificării europene


5.Perspective socialiste asupra unificarii Europei Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

6.Richard Coudenhove-Kalergi, un artisan al edificării unită�ii europene


7.Imigra�ie �i identitate europeană Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

8.Viitorul statului-na�iune în Uniunea Europeană Controversa creativă, focus-grup, analiză de text

9.Demnitatea umană – o valoare fundamentală a Uniunii Europene


10.Euroscepticismul în Marea Britanie – studiu de caz


Bibliografie obligatorie 1. Bentham, Jeremy, A Plan for an Universal and Perpetual Peace in Esref Aksu, Early notions of global governance: selected eighteenth-century proposals for 'perpetual peace', Cardiff, University of Wales Press, 2008 2. Coudenhove-Kalergi, Richard, Pan-Europa, Pro Europa, Târgu Mure�, 1997 3. Forster, Anthony, Euroscepticism in Contemporary British Politics: Opposition to Europe in the Conservative and Labour Parties since 1945, London, Routledge, 2012 4. Kant, Immanuel, Spre pacea eternă. Un proiect filosofic în Immanuel Kant, Scrieri moral politice, Editura �tiin�ifică, Bucure�ti, 1991 5. Nietzsche, Friedrich, Dincolo de bine si de rău, Humanitas, Bucure�ti, 1992 6. Ortega y Gasset, José Europa si ideea de natiune, Bucure�ti, Humanitas, 2002 7. Penn, William, An Essay Towards the Present and Future Peace of Europe în Howard Zinn, The power of nonviolence : writings by advocates of peace, Boston, Beacon Press, 2002 8. Proudhon, Pierre-Joseph, Du principe federatif et oeuvres diverses sur les proble mes politiques europeens în Pierre-Joseph Proudhon, Oeuvres complètes, vol 15, Paris, M. Riviere, 1959 9.Rolland, Patrice, L'unite politique de l'Europe : histoire d'une idee : les grands textes, Bruxelles, Bruylant, 2006 Bibliografie facultativa 1. Alighieri, Dante, Monarhia în Dante Alighieri, Opere minore, Bucure�ti, Editura Univers, 1971 2. Benda, Julian, Discours à la nation européenne, Paris, Gallimard, 1979 3. Leconte, Cecile, Understanding euroscepticism, New York, Palgrave Macmillan, 2010 4. Walker, Neil, Surface and Depth: The EU's Resilient Sovereignty Question in Jürgen Neyer and Antje Wiener (ed.) Political Theory of the European Union, Oxford University Press, 2010

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti din cadrul societă�ii civile 10. Evaluare





20%


Participare activa 20% 10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă - argumentarea rolului ideii de pace în proiectele privind unitatea europeană

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

Identificarea si caracterizarea elementelor unei situatii de comunicare.

VIII 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei CONCEPTE ŞI METODOLOGII ÎN ŞTIINŢELE SOCIALE ŞI

POLITICE 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 2 2.5. Semestrul 3 2.6. Tipul de evaluare ES 2.7. Regimul

disciplinei DO /DF

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 22 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Obligatorii: Introducere în relaţii internaţionale (RIIF/Ri/1/1/01)

Recomandate: Introducere în studii europene (RIIF/Ri/1/1/03) ; Introducere în ştiinţa politicii (RIIF/Ri/1/2/08)

4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


Com

pete

nţe

prof

esio

nal

e

C.5. Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese

diverse C.6. Asigurarea asistentei în managementul relaţiilor din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor implicate în procese

europene si internationale

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

CT1 Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea,

prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil)

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea de către studenţi a conceptelor şi metodologiilor ştiinţelor

sociale şi politice, dezvoltarea capacităţii acestora de a redacta din punct de vedere metodologic o lucrare ştiinţifică, de a realiza diverse lucrări din domeniul de specialitate.

7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea studenţilor cu metodologiile de cercetare a fenomenelor sociale şi politice

Identificarea surselor de informare asupra fenomenelor social-politice, abordarea critică a surselor, delimitarea lor după categorii,

complexitate, prestaţie Dezvoltarea capacităţii de interpretare corectă a datelor obţinute în

urma cercetării unor studii de caz, investigaţii pe teren Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză necesare pentru

elaborarea unui studiu în domeniul ştiinţelor sociale şi politice Pregătirea în vederea participării directe şi efective la proiectarea şi

derularea unor investigaţii Dobândirea şi fixarea unor deprinderi corecte de muncă intelectuală,

familiarizarea cu principiile eticii cercetării ştiinţifice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Introducere: Analiza socială şi politică Prelegere 2. Metodologia intre teorie si normativitate. Concepte

fundamentale: epistemologie si ontologie Prelegere

3. Dezbaterea intre pozitivism si post-pozitivism (teorii interpretative)

Prelegere

4. Cercetarea cantitativa si calitativa : metode de cercetare si design.

Prelegere

5. Funcţia ipotezelor si variabilelor; Probleme în formularea si validarea acestora.

Prelegere, Modele simbolice

6. Tehnica documentării: Literatura de specialitate Prelegere 7. Ancheta etnografica : interviul si observatia participativa, note

de teren. Prelegere

8. Tehnica interviului: tipuri de interviu, pregatirea ghidului Prelegere 9. Analiza de text. Analiza critica de discurs Prelegere, Modele

simbolice

10. Studiile de caz si analiza comparativa Prelegere, Modele simbolice

11. Epistemologii feministe si deconstruirea conceptelor metodologice.

Prelegere

12. Decolonizarea metodologiilor: perspective in politica post-colonialista/indigena

13. Elaborării unei lucrări în domeniul ştiinţelor socio-umane: Căutarea şi organizarea ideilor;; Norme de redactare şi finisarea lucrării


14. Realizarea si valorificarea unui proiect de cercetare. Etape, metode, finantare.


Bibliografie 3. Minimală :

Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti, 2001 Emile Durhheim, Regulile metodei sociologice, Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1974 Rudolf Rezsohazy, Pour comprendre l’action et le changement politiques, Duculot, Louvain-la-Neuve, 1996

4. Suplimentară: Eugene Bardach, Analiza politică. Calea celor opt trepte, Bucureşti, 1999. Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003 Umberto Eco, Cum se face o teză de licenţă, Pontica, Constanţa, 2000 Constantin Enăchescu, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Politom, Iaşi, 2005 Gilles Ferreol, Noel Flagel, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Polirom, Iaşi, 1998 R .E. Goodin, H-D Klingemann (ed.), Manual de Ştiinţa politică, Polirom, Iaşi, 2005 Jack C. Plano, Robert E.Riggs, Helenan S.Robin, Dicţionar de analiză politică, Editura ECCE HOMO, Bucureşti, 1993 Tr. Rotariu, P. Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica, Polirom, Iasi, 1997. Clifford Geertz, Avalilable Light: Anthropological Reflections on Philosophical Topics (NJ: Princeton, 2001) Linda Tuhiwai Smith. Decolonizing Methodologies. (NY: Zed Books, 1999). Jean-Francois Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge(Minneapolis: University of Minnesota Press, 1984). 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Cunoaşterea politicului. Percepţie, comunicare, stereotipuri în cunoaşterea şi comunicarea socială.

Conversaţie euristică

2. Semnificaţia conceptului de metodologie. Metodologie cantitativă versus metodologie calitativă


3. Tehnici de cercetare; Metode de cercetare Aplicaţii practice 4. Ipoteze si. Discuţie 5. Căutarea şi organizarea ideilor; Tehnica documentării:

Literatura de specialitate Aplicaţii practice

6. Pregatirea cercetarii de teren. Notele de teren. Aplicaţii practice. Fişe

7. Ghidul de interviu. Exercitii. Fise. Discuţie

8. Analiza critica de discurs. Aplicaţie practice. Discutie.

9. Studiul de caz si analiza comparativa. Exemplu. Aplicaţie practice. Discutie.

10. Gen si noutatea feminismului in metodologie. Exemplu Aplicaţie practice. Discutie.

11. Decolonizarea metodologiilor : « Femeile din Pacific vorbesc » Aplicaţie practice. Discutie.

12. Elemente de metodă a elaborării unei lucrări. Aplicaţie practice. Discutie.

13. Proiecte de cercetare : exemple. Aplicaţie practice. Discutie.

Bibliografie Rudolf Rezsohazy, Pour comprendre l’action et le changement politiques, Duculot, Louvain-la-Neuve, 1996. Gabriel Almond and Stephen Genco: “Clouds, Clocks and the Study of Politics” World Politics 29, 4 (July 1977): 489-522. Clifford Geertz, Avalilable Light: Anthropological Reflections on Philosophical Topics (NJ: Princeton, 2001) Linda Tuhiwai Smith. Decolonizing Methodologies. (NY: Zed Books, 1999). Jean-Francois Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge(Minneapolis: University of Minnesota Press, 1984). 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

La stabilirea conţinuturilor cursului şi seminarului au fost luate în calcul părerile exprimate de specialişti în ştiinţa politică din cadrul Facultăţii de �tiinţe Politice şi Administrative a Universităţii din Bucureşti, precum şi din cadrul Institutului de Cercetări Politice.

S-au avut de asemenea în vedere modalităţile de redactare ştiinţifică cerute de jurnalele ştiinţifice relevante, precum şi cerinţele minimale pentru accesul la studii superioare ştiinţifice/specializate în domeniul relaţiilor internaţionale şi studiilor europene, de la universităţi relevante (Universitatea Warwick, Katholieke Universiteit Leuven, Université Catholique de Louvain, Université Libre de Bruxelles, Universitatea Hawaii).

Calitatea metodelor de cercetare (analiză şi sinteză) şi redactare a fost testată prin discuţii cu şefi de unitate şi de divizie din cadrul secretariatului Parlamentului European, cunoscută fiind cerinţele înalte pentru accesul în acest sistem administrativ.


nota finală Cunoaşterea sistemului conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate

10.4 Curs

Capacitatea de a folosi în mod adecvat conceptele însuşite, precum şi a metodelor

Examen pe calculator, inclusiv grilă (adevărat/fals, multiple choice)

60%

10.5 Seminar/laborator Înţelegerea şi însuşirea problematicii tratate la curs şi seminar

Teste de evaluare pe parcurs Participarea activă la seminar

40%

Capacitatea de a explica şi utiliza modelele şi metodele de analiză

Evaluarea critică a argumentelor proprii, precum şi ale colegilor

10.6 Standard minim de performanţă Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs. Însuşirea capacităţii de a redacta corect din punct de vedere ştiinţific un text pentru una din materiile studiate,

precum şi de a concepe un plan de lucrare ştiinţifică.

IX 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZĂ- curs practic RIIF/Ri/2/3/09 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Sara Moldoveanu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Sara Moldoveanu 2.4. Anul de studiu 2 2.5



disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 6 Examinări 5 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Limba engleză – curs practic, an I, semestrele I şi II 4.2 de competenţe Cursul Institutiile Uniunii Europene, an II, semestrul I 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pet

enţe

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale. C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l

CT1 Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune consolidarea structurilor lexico-gramaticale aplicabile

în context general. 7.2 Obiectivele specifice Cursul urmăreşte însuşirea de către studenţi şi dezvoltarea structurilor

lexico-gramaticale aplicabile în context specializat (limbaj instituţional) Cursul urmăreşte perfecţionarea competenţelor lingvistice ale studenţilor (înţelegere scrisă şi orală, exprimare orală şi în scris)


1. International Organisations Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare – prelegere. Intrebari si discutii interactive

Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenţele ce vor fi dobândite. Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică.

2. The European Union Institutions Prelegere, intrebari si discutii interactive

3. NATO Structure Prelegere, intrebari si discutii interactive

4. NATO Functions Prelegere, intrebari si discutii interactive

5. In Service of Peace Idem 6. United Nations Organization Idem 7. World Trade Organization Idem

Bibliografie obligatorie Ştefan, R., English Language for Diplomacy. Applications, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de

Mâine, 2006. Bondrea, E., Ştefan R. (coordonatori), Dicţionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Bucureşti,

Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006. Bibliografie facultativă:

Gălăţeanu-Fârnoagă, G., Parks, D., Exerciţii şi teste de gramatică engleză. Timpurile verbale, Bucureşti, Edit. Paralela 45, 2000.

Gosset Claude, Verbele limbii engleze, Bucureşti, Editura Teora, 1998. Swan, M., Practical English Usage. International Student’s Edition, Oxford, OUP, 2003. Thomson, A.J. and Martinet, A.V., A Practical English Grammar, Oxford , OUP, 1986. Vince, M., Intermediate Language Practice, Oxford, Macmillan Heinemann, 2003.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Types of international

organisations. Questions and answers. Negation

Discutii si interactiune cu studentii.

2. Structure of the European Union – bodies, processes. Past and Present

Idem

3. NATO evolution. Future. Passives

Idem

4. NATO specific tasks. Phrasal Verbs

Idem

5. Peacekeeping forces. Gerund and Infinitive. Modals

Idem

6. United Nations Organization history. Conditionals. Subjunctive

Idem

7. Economic institutions and activities. Reported Speech

Idem

Bibliografie orientativa Ştefan, R., English Language for Diplomacy. Applications, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de

Mâine, 2006. Bondrea, E., Ştefan R. (coordonatori), Dicţionar explicativ poliglot de termeni comunitari, Bucureşti,

Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare





10%


Participare activa. 20% 10.5 Seminar/laborator


Sustinerea unei conversatii in limba engleza. Intelegerea unui text si capacitatea de a raspunde la intrebari pe baza acestuia.

X.

1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea

1.3.Departamentul Departamentul de Relatii Internationale Istorie si

Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Universitatea Spiru Haret 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA FRANCEZĂ (curs practic)/RIIF/Ri/2/3/10 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ.dr. Gabriela Iliuţă 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. Geta Popescu 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul

3 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei DC

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/laborator 13.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: curs 14 seminar/laborator 14Distribuţia fondului de timp oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20Tutoriat 1Examinări 1Alte activităţi ……… 103.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

l


internationale

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l

CT1. Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua

limbi străine

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Achiziţionarea de competenţe orale şi scrise;

Acchiziţionarea fondului lexical şi a structurilor gramaticale corecte;

Achiziţionarea limbajului de specialitate corespunzător domeniului de studiu;

7.2 Obiectivele specifice - Dezvoltarea posibilităţilor de înţelegere şi de exprimare orală şi scrisă în domeniul de specialitate : discurs diplomatic;

- Achiziţionarea competenţelor de comunicare orale şi scrise centrate pe situaţii specifice profesiei de diplomat şi pe cercetarea literaturii de specialitate ;

Achiziţionarea libajului de specialitate (terminologia diplomatică)

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Les moyens de la diplomatie. Procédures. Les nouvelles formes de diplomatie

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia

L’ambassade traditionnelle ; L’ambassade nouvelle

Le rôle du consulat ; Le consul La chancellerie consulaire ou section consulaire ; Les services spécialisés

Les missions du MAE Négociations Protocole et usages diplomatiques

Bibliografie Ceban, T. Et alii., Discours diplomatique, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008 SEMINAR Metode de predare Observaţii L’ambassade d’aujourd’hui Manuale obligatorii,

sinteza curs Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

L’Ambassadeur ; Nomination d’un ambassadeur

Le consul – administrateur et tuteur ; Le consul – relais de l’ambassadeur

Les services spécialisés : - L’attaché de défense - Le conseiller économique et commercial « chef de la Mission économique » - Le conseiller culturel, scientifique et de coopération - D’autres services spécialisés

Allocution d’un Président de la République à l'occasion de la présentation des vœux du corps diplomatique.

Lettres exceptionnelles Tableau des formules polies Bibliografie

1. Cali, C. et alii, La conférence internationale, Hachette, Paris, 1985. 2. Bassi, C., Chapsal, A.M., Diplomatie.com, Cle International, Paris, 2005.

Riehl Laurence et alii., Le Français des relations européennes et internationales, Hachette-Livre, 2006. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Participarea studenţilor la acţiunile organizate de universitate (alocuţiuni ambasadori invitaţi, colocvii internaţionale, târguri de locuri de muncă, serate culturale organizate împreună cu institute internaţionale de cultură) 10. Evaluare


10.4 Curs Examen Blackboard 80% 10.5 Seminar/laborator Evaluare pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Abilităţi dobândite de student: abilitatea de a citi in limba franceza abilitatea de a intelege un text scris sau vorbit abilitatea de a vorbi in limba franceza pe un subiect dat referitor la relaţiile internaţionale.

XI. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 2 2.5.Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 90 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 3.9 Total ore pe semestru 90 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Discipline care trebuie studiate anterior – Instituţii şi organizaţii internaţionale

4.2 de competenţe Este preferabilă existenţa unor competenţe transversale, cum ar fi: de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; de studiere a documentaţiei de specialitate a Uniunii Europene în limbile oficiale.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese

diverse

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice


Familiarizarea studentului cu mediul social, politic, instituşional si organizaţional

7.2 Obiectivele specifice • Identificarea structurilor organizaţionale, instituţionale, manageriale, a mecanismelor şi sistemelor relaţionale dintre organizaţia/instituţia şi mediul intern si internaţional. • Dezvoltarea unor abilităţi de integrare în colectivitate şi adaptarea la specificul de lucru al organizaţiei/intituţii. • Sprijinirea studentului în orientarea sa soci-profesională pe baza capabilităţii remarcate. Studenţii vor completa un caiet de practică cu activitatea zilnică cu documentele şi informaţiile primite şi vor elabora un proiect de practică de specialitae

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Bibliografie 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Dezvoltare unui subiect pretabil la specificul organizaţiei/instituţiei cu referire la disciplinele de specialitate parcurse în anul I şi II.

2. Culegerea de informaţii privind capacitatea organizaţiei/instituţiei de a avea un sistem informaţionla on-line (surse de informţii) şi adaptarea acestuia la mediul legislativ, de afacerii interne şi internţionale.

3. Acţiunile şi măsurile pe care organizaţia/instituţia este dispusă să le ia pentru integrarea României în structurile Europei şi armonizarea legislativă la acquis-ul comunitar.

4. Acţiuni întreprinse de organizaţie/instituţie de contactare şi stabilirea unei relaţii de afaceri cu o organizaţie/instituţie similară, de acreditare şi recunoaştere internaţională, de participare la un program şi proiecte finanţate internaţional de cunoaştere a standardelor internţionale (legislative, organizaţionale, brunckmarking) şi aliniere la acestea prin tratate, acorduri,convenţii, certificare, twinning, etc.)

5. Programele de perfecţionare sau proiectele internaţionale în care

organizaţia/instituţia a fost implicată în vederea cunoaşterii mediului legislativ, economic, politic, social, cultural european.

6. Analiza SWOT asupra organizatiei /instituţiei gazdă şi organizaţiei/instituţiei similare din ţările Europene - studiu de caz (15-20 p.).

Bibliografie


Conţinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate funcţie de evoluţia relaţiilor internaţionale; Conţinuturile vor fi aliniate cerinţelor de pregătire formulate de beneficiari.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3

Pondere din nota

finală Gradul de intelegere a mecanimelor institutionale in care s-a desfasurat perioada de practica

Colocviu 40% 10.4 Curs


Proiect 20 %


Elaborarea şi susţinerea de proiectului de pactica


40%

10.6 Standard minim de performanţă - 15 zile a câte 6 ore pe zi conform tematicii ( 3 săptămâni) - elaborarea unui caiet de practică semnat de instituţia/organizaţia gazdă - eliberarea unei adeverinţe constatatoare că studentul a desfăşurat practica in perioada respectivă, a fost

coordonat de un reprezentant al instituţiei (semnată si parafată) - 1 zi consultaţii asupra elaborării proiectului si caietului de practică cu tutorii şi coordonatorii de disciplină - 1 zi colocvii de practică (în sesiunea din toamnă)

XII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Specificul cultural al Europei de Sud-Est 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp 100 h Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 2

Examinări 2 Alte activităţi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cursul de Introducere in studii europene 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C.1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si

internationale. C.4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene.

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l


Dezvoltarea capacităţii de analiză a problemelor legate de comunicarea interculturală.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea capacităţii de sinteză şi interpretare a proceselor culturale care stau la baza structurilor specifice ariei culturale sud-est europene.

Înţelegerea conceptelor şi structurilor specifice civilizaţiilor sud-est europene. Cunoaşterea modului în care s-a dezvoltat civilizaţia orientală din sud-estul

Europei în raport cu celelalte civilizaţii ale continentului european; Iniţierea studenţilor în problematica genezelor statale şi culturale în Europa

răsăriteană - structuri, natură, funcţii, evoluţii. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. “Inventarea” Europei de Est Expunerea sistematică a cunoştiinţelor. Conversaţia euristică. Problematizarea.

Sunt prezentate principalele momente in definirea – geografica, politica, culturala etc. - a Europei de Est, cu diferitele sale variatiuni denominative

2. „Coridoare culturale” ale Europei de Sud-Est (2 prelegeri).

Expunerea sistematică a cunoştiinţelor. Conversaţia euristică. Problematizarea.

Este prezentat suportul de curs şi se recomandă parcurgerea capitolelor indicate pentru a putea interacţiona în cursul predării. Se indică tema pentru următoarea prelegere.

3. Geneze statale şi culturale în Europa răsăriteană

Idem Idem

4. Geneza alfabetului chirilo-metodian Idem Idem 5. Crepusculul bizantin între Orient şi Occident Idem Idem 6. Italia umanismului si Europa de Est Idem Idem 7. Rusia: „a treia Roma” Idem Idem 8. Europa Estica: cultura şi solidarităţi regionale

Idem Idem

9. Balcanii – arie de competitie între modelele politice ale Vestului şi Estului

Idem Idem

10. Europa ortodoxă Idem Idem 11. Europa Centrala si de Est – identitate si Idem Idem

interculturalitate: Aromanii 12. Stereotipuri culturale: imaginea celuilalt in spatiul est-central european.

Idem Idem

13. Monarhii moderne sud-est europene Idem Idem 14. Imagine şi reflecţie istorică modernă în Sud-Estul Europei

Idem Idem

Bibliografie obligatorie 1. Theodorescu Răzvan, Specificul politic şi cultural al Europei de Sud-Est, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2004; 2..Braudel Fernand, Gramatica civilizaţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995; Bibliografie suplimentară 1.Ion Bulei, Gabriel Păun, Monarhi şi monarhii europene, Editura Silex, Bucureşti, 1997 2. Al. Dutu, Political Models and National Identities in 'Orthodox' Europe, Babel Publishing House [Studia Politica],

Bucharest, 1998 3. Ioan Horga, Sorin Sipos, Istvan Suli-Zakar, Europe and Its Borders: Historical Perspective, Editura Universitatii din

Oradea, 2006 4. Ioan Horga, Sorin Sipos, De la Mica la Marea Europa: Marturii franceze de la inceputul secolului al XIX-lea despre

frontiera de Est a Europei, , Editura Universitatii din Oradea, 2006. 5. Iorga Nicolae, Bizanţ după Bizanţ, Editura Enciclopedia Română, Bucureşti, 1972; 6. Răzvan Theodorescu , Drumuri către ieri, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1992; 7. Idem, Picătura de istorie, Editura Fundaţia Culturală Română, Bucureşti, 1999; 8. Idem, Roumains et Balkanique dans la civilisation sud-est europene, Editura Enciclopedica, Bucureşti, 1999. 9. Larry Wolff, Inventarea Europei de Est. Harta civilizaţiei în Epoca Luminilor, trad. din engleză de Bianca Rizzoli.

Humanitas - seria Istorie. Bucureşti – 2000 Brower (Daniel R.),Lazzerini (Edward J.), eds., Russia’s Orient : Imperial Borderlands and Peoples, 1700-1917. Bloomington : Indiana University Press, 1997. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 10. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoaşterea elementelor care definesc identitatea sud-est europeana, precum şi a modului în care acesta s-a structurat de-a lungul secolelor a fost considerată ca importantă atât de ONG-urile care activează pentru promovarea culturii, cât şi de către instituţii ale statului precum Ministerul Culturii şi Ministerul de Externe sau Institutul de Studii Sud-Est Europene. 10. Evaluare


Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză


70% 10.4 Curs

Autoevaluare pe parcurs Teste grila pe platforma Blackboard 30% 10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă Studentul trebuie să poată preciza cel puţin o personalitate şi/sau un eveniment care au avut impact formator asupra popoarelor din sud-estul Europei.

XIII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Studii de arie: Balcanii de Vest/ RIIF/Ri/2/4/12 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 2 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care:

3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Instituţii şi organizaţii internaţionale

Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 1, 2 Instituţiile Uniunii Europene

4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de



Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l


internationale C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Utilizarea principalelor informaţii legate de zona Balcanilor de Vest la analize curente privind tensiunile zonei şi rezolvările acestora.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea problematicii specifice zonei Balcanilor de Vest 7.2 Obiectivele specifice 1. Indicarea principalelor elemente de geografie economică �i politică ale zonei

Balcanilor de Vest 2. Explicarea modului în care Marile Puteri europene au influen�at situa�ia politică din Balcanii de Vest în secolul al XIX-lea 2. Identificarea rolului pe care statele din Balcanii de Vest l-au avut în cadrul celor două conflagra�ii mondiale 3. Analizarea structurii �i func�ionării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

4. Examinarea efectelor conflictelor armate desfă�urate în spa�iul ex-iugoslav 5. Evaluarea parcursului euro-atlantic al statelor din Balcanii de Vest

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Balcanii de Vest – delimitări politico-geografice Prelegere 2 ore 2. Mi�cările na�ionale �i interven�iile puterilor europene in secolul al XIX-lea

Prelegere 2 ore

3. Alian�e �i conflicte în prima parte a secolului al XX-lea

Prelegere 2 ore

4. De la Broz Tito la Slobodan Milosevic – federalizarea ca solu�ie pentru Balcanii de Vest

Prelegere 2 ore

5. Dezintegrarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia – cauze �i efecte

Prelegere 4 ore

6. Semnifica�iile Acordului de la Dayton (1995) Prelegere 2 ore 7. Interven�ia NATO în Republica Federală Iugoslavia (1999)

Prelegere 4 ore

8. Independen�a Kosovo – un caz controversat Prelegere

4 ore

9. Extinderea NATO către Balcanii de Vest Prelegere 2 ore 10. Perspectivele aderării statelor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană

Prelegere 4 ore

Bibliografie obligatorie 1. Abramowitz, Morton, Jacques Rupnik, The Western Balkans and the EU : "the hour of Europe", Paris, Institute for Security Studies, 2011 2. Codiţă, Cornel (coord.), Balcanii. Ieşirea din trecut, Editura ISIS, 1999 3. Gallagher, Tom, Balcanii în noul mileniu : în umbra războiului �i a păcii, Bucures�ti, Humanitas, 2006 4. Giuliani, Jean-Dominique, Lărgirea hotarelor Europei, Bucure�ti, Ideea Europeană, 2007 5. Hayden, Robert M, From Yugoslavia to the Western Balkans : Studies of a European Disunion, 1991-2011, Leiden, Brill, 2013 6. Independent International Commission on Kosovo, The Kosovo Report : Conflict, International Response, Lessons Learned, New York, Oxford University Press, 2000. 7. Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor I, II, Editura Institutul European, Ia�i, 2001 8. Lazăr, Dan, Nat�ionalismul în Balcanii secolului XX: ideologii, mitologii, extremisme, Ia�i: Editura Universită�ii Alexandru Ioan Cuza, 2011 9. Lipatti, Valentin, Război s�i pace în Balcani, Bucures�ti, Editura Funda�iei România de Mâine, 1994 10. Todorova, Marija N, Balcanii �i balcanismul, Bucuresti, Editura Unives, 2000 11. Turnock, David, The human geography of East Central Europe, London, Routledge, 2003 12. Weller, M, Contested statehood: Kosovo's struggle for independence, New York, Oxford University Press, 2009 Bibliografie facultativă 1. Cohen, Lenard J., John R Lampe, Embracing democracy in the western Balkans : from postconflict struggles toward European integration, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 2011 2. Dzihic, Vedran, Daniel S Hamilton, Unfinished business : the Western Balkans and the international community, Washington DC, Johns Hopkins University, 2012 3. Hehir, Aidan, Kosovo, intervention and statebuilding : the international community and the transition to independence, New York, Routledge, 2010 4. Pavlowitch, Stevan K., Istoria Balcanilor. 1804-1945, Ia�i, Polirom, 2002 5. Petersen, Roger Dale, Western intervention in the Balkans : the strategic use of emotion in conflict, New York, Cambridge University Press, 2011 6. Schnabel,Albrecht, Ramesh Thakur, Kosovo and the Challenge of Humanitarian Intervention: Selective Indignation, Collective Action, and International Citizenship, New York, United Nations University Press, 2000 7. Velter, Tiberiu, Marea Britanie �i Balcanii: pagini de diplomat�ie,1914-1915, Cluj-Napoca, Presa Universitara� Clujeana�, 2004 8. Weller, M, Stefan Wolff, International state-building after violent conflict : Bosnia ten years after Dayton, London, Routledge, 2008 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti ai Ministerului Afacerilor Externe cu experti din cadrul Ministerului Apararii Nationale �i cu reprezentan�i ai societă�ii civile

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.


Teste de evaluare pe parcurs Test grila pe platforma Blackboard 20% 10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă: analizarea parcursului euro-atlantic al unui dintre statele situate în Balcanii de Vest Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs – minim 7 cursuri.

XIV. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale si Studii Europene 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei FEMINISMUL IN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

II 2.5 Semestrul

4 2.6 Tipul de evaluare

ES 2.7 Regimul disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Ideologii politice contemporane

Teoria relaţii internaţionale 4.2 de competenţe Cunoaşterea limbii şi literaturii române

Cunoaşterea unei limbi străine 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de




Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

Utilizarea fundamentelor teoretice feministe pentru o analiza critica a studiilor globale si europene. Utilizarea metodologiilor de analiză feminista în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene.

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzătoare diverselor paliere ierarhice. Comunicare si prezentare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Intelegerea rolului si importantei feminismului pentru Relatiile

Internationale 7.2 Obiectivele specifice Introducerea cadrului conceptual al teoriei feministe (patriarhie,

paternalism, masculinitate, rezistenta, subiectivitate, gen, etc.) Intelegerea principalelor provocari pe care feminismul le-a adus

teoriilor diminante in IR Analiza unor studii de caz relevante intelegerii controverselor

feministe (discriminarea de gen, feminizarea saraciei, revolta lumii non-occidentale, militarizare etc.)


1. Introducere: Pozitionarea feminismelor in cadrul teoriilor IR. Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenţele ce vor fi dobândite. Scurta prezentare a temelor/conceptelor.

Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare/prelegere.


2. Personalul este politica globala insasi. Critica feminista a teoriilor hegemonice in IR.

Prelegere. Discutii interactive in grup si plen.

3. Teorii feministe: Perspectiva liberala Prelegere. Idem

4. Feminism socialist Idem Idem

5. Femeile, statul si razboiul. Idem Idem

6. Drepturile omului, drepturile femeilor Idem Idem 7. (In)Securitati globale, perspectiva

feminista. Idem Idem

8. Eco-feminism Idem Idem

9. Feminizarea saraciei. Idem Idem

10. Violenta globala si militarizare. Cand soldatii violeaza. (Bosnia si Kosovo; C. Enloe)

Idem Idem

11. Miscari feministe pentru pace. Idem Idem

12. Feminism si post-colonialism. Testele nucleare in regiunea Pacificului (Pacific Women Speak Out).

Idem Idem

13. Gen si feminism: (De)Constructia sociala a conceptelor.

Idem Idem

14. Feminismul post-modernist Idem Idem Bibliografie Butler, Judith. "Gender Trouble, Feminist Theory, and Psychoanalytic Discourse." Feminism/Postmodernism. Ed.

Linda Nicholson. New York and London: Routledge, 1990. 324-40.

Campbell, K. ‘Rape as a “crime against humanity”: trauma, law and justice in the ICTY’, Journal of Human Rights, 2 (4), 2003: 507-555.

Enloe, Cynthia (1989) Bananas, Beaches & Bases. Making Feminist Sense of International Politics, London: Pandora,

Enloe Cyntia (2000) Maneuvers. The International Politics of Militarizing the Women’s Lives, Berkeley: University of California, Press, Chapter 4 „When Soldiers Rape", p. 108 – 152

Hutchings, K., ‘The Personal is International: Feminist Epistemology and the Case of International Relations’ in Lennon & Whitford (eds) Knowing the Difference: feminist perspectives in epistemology, London, Routledge, 1994

Keohane, Robert O. Beyond Dichotomy: Conversations Between International Relations and Feminist Theory, in International Studies Quarterly (1998) 42, 193-198

Pettman, Jan, Jindy (2000) „Gender Issues" in Baylis, John. Smith, Steve (Eds) The Globalization of World Politics Oxford: Oxford University Press, Chapter 25, p. 483 –497

Miroiu, Mihaela (1999) Societatea Retro, Bucuresti: Editura Trei. Bucur, M. ‘Between the Mother of the Wounded and the Virgin of Jiu: Romanian women and the Gender of Heroism

During the Great War’, Journal of Women’s History, Vol. 12, No. 2, 2000. Tickner, J. Ann (1997) „You Just Don’t Understand: Troubled Engagements Between Feminists and IR Theorists", in

International Studies Quarterly (1997) 41, 611-632. Chinkin Christine (1999) „Gender Inequality and International Human Rights Law" in Woods, Ngaire and Hurrell

Andrew (eds.) Inequality, Globalization, and World Politics, Oxford: Oxford University Press. Martha C. Nussbaum and J. Glover, (eds.), Women, Development and Culture: A Study of Human Capabilities.

Oxford: Clarendon Press. Castells, Manuel (1999) The Information Age: Economy, Society and Culture. The Power of Identity, Oxford:

Blackwell, Chapter 4. "The End of Patriachalism: Social Movements, Family and Sexuality in the Information Age", p. 134-202.

Women In Black Website Address: http://www.womeninblack.net/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare



Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la ore.

90% 10.4 Curs



Frecventarea si implicarea activa in cadrul a minim 14 cursuri. XV. .1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE/ RIIF/Ri/2/4/06 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ.dr. Elena Iuliana Lache 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi 0 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 4.2 de competenţe Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor, datelor şi momentelor fundamentale

ale relaţiilor internaţionale ale României de la al doilea război mondial până la integrarea în structurile europene şi euroatlantice;

Cunoaşterea şi relevarea contribuţiei politico-diplomatice a României la soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane;

Explicarea, proceselor şi fenomenelor ce caracterizează evoluţiile politice, economice, sociale, culturale etc. ale României contemporane în context internaţional.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la hărţi şi videoproiector. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la hărţi, lucrări de specialitate din lista bibliografică şi videoproiector.


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C1 – Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene şi internaţionale

C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Utilizarea informaţiilor privind relaţiile internaţionale ale statului român în analize punctuale ale unor crize actuale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea relaţiilor internaţionale ale României din ajunul celui de-al

doilea război mondial până la aderarea la Uniunea Europeană. 7.2 Obiectivele specifice Prezentarea rolului României în planul politico-diplomatic pentru

apărarea identităţii naţional-statale, suveranitatea şi integritatea teritorială.

Identificarea demersurilor de politică externă care s-au impus pe scena internaţională şi au fost luate în considerare în luarea deciziilor de către organismele internaţionale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Primele forme de reprezentare diplomatică ale României Interacţiunea cu

studenţii. Se prezintă studenţilor suportul de curs pe hârtie.

2. România – actor al relaţiilor internaţionale: transformări, însemnătate

Prelegere, dezbatere.


3. România şi Marile Puteri în cele două războaie mondiale: neutralitate, implicare, rezultate

Prelegere Idem

4. Relaţiile internaţionale ale României şi orientarea spre puterile Axei Roma-Berlin

idem Idem

5. Diplomaţia românească şi Al Doilea Război Mondial (1939-1945)

idem Idem

6. România şi organizarea relaţiilor internaţionale postbelice. 1945-1947

idem Idem

7. Relaţiile internaţionale ale României în perioada 1948-1960: perioada primatului sovietic

idem Idem

8. România în relaţiile internaţionale 1960 – 1968 – autonomie şi deschidere spre Vest

idem Idem

9. România în relaţiile internaţionale 1969 – 1982 – de la atuu-ul independenţei, la diplomaţia lumii a treia

prelegere Idem

10. România în relaţiile internaţionale 1982 – 1989: închistare, regres, plata datoriilor externe. Cultul personalităţii şi relaţiile internaţionale ale României

idem Idem

11. 1989 – 1990 Izolarea internaţională a României idem Idem 12. 1991 – 1996 diplomaţia românească şi eforturile de reintegrare pe arena internaţională

Idem Idem

13. 1997 – 2007 de la eforturi pe calea integrării europene, la aderarea la NATO şi Uniunea Europeană

Idem Idem

14. Diplomaţia actuală şi poziţia României într-o lume globalizată

Idem Idem

Bibliografie obligatorie: Lache, Ştefan, (2007): România în relaţiile internaţionale, 1939-2006, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine; Lache, Elena Iuliana (2010): Statutul internaţional al României de la război la pace. 1939-1947, Bucureşti, Editura Militară; Buzatu, Gheorghe, (2003): România şi Marile Puteri (1939-1947), Bucureşti, Editura Enciclopedică; Bibliografie suplimentară: * * *, (2003): Istoria Românilor, vol.VIII. România întregită (1918-1940), coordonator Ioan Scurtu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, p. 514-598; * * *, (2008): Istoria Românilor, vol. IX. România în anii 1940-1947, coordonator Dinu C. Giurescu, Bucureşti, Editura Enciclopedică; Corneanu, Constantin, (2007): Sub povara marilor decizii. România şi geopolitica marilor puteri. 1941-1945, Bucureşti, Editura Scripta; Duţu, Alesandru, (2008): Evoluţii diplomatice şi teritoriale în Europa în secolele XIX-XX, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine; Kissinger, Henry, (2003): Diplomaţia, Bucureşti, Editura Bic All; Morgenthau, Hans. J., (2007): Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Bucureşti, Editura Polirom; Vlad, Constantin, (2006): Diplomaţia secolului XX, Bucureşti, Fundaţia Europeană Titulescu; Watts, Larry L., (2010): With Friends like this... The Soviet Bloc’s Clandestine War against Romania, Volume I, Bucureşti, Editura Militară; (2007): Direcţii principale în studiul relaţiilor internaţionale în România, Coordonator: Ruxandra Ivan, Iaşi, Institutul European. (2000): 1989. Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare




Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20 % Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor




20%


Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar – minim 4 seminarii.

XVI. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale si Studii Europene 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei GLOBALISM SI GLOBALIZARE 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Irina Velicu 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

II 2.5 Semestrul

4 2.6 Tipul de evaluare

ES 2.7 Regimul disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Ideologii politice contemporane

Teoria relaţiilor internaţionale Istoria relaţiilor internaţionale

4.2 de competenţe Cunoaşterea limbii si literaturii romane Cunoaşterea unei limbi străine

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la Internet şi cu echipament de



Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

Utilizarea fundamentelor teoretice in studiile globale si europene. Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene.

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice. Comunicare si prezentare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea cunoştinţelor/noţiunile de baza privind fenomenul

globalizarii si ideologia globalismului 7.2 Obiectivele specifice Insusirea unor cunoştinţe sintetice privind principalele interpretari ale

globalismului ca ideologie dominanta a globalizarii Insusirea unor cunoştinţe empirice privind principalele evenimente/fapte/cazuri in conexiune cu fenomenul globalizarii

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere: Globalism si Globalizare Vor fi prezentate obiectivele/metodele si cerintele cursului precum si competenţele ce vor fi dobândite. Scurta prezentare a temelor/conceptelor.

Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare/prelegere.


2. Globalizarea Modernitatii (Anthony Giddens) Prelegere. Discutii interactive in grup si plen.

3. „Sfarsitul Istoriei’ şi Inceputurile Globalismului (Fukuyama si liberalismul post-1989).

Prelegere. Idem

4. Globalizarea pietelor si globalismul de piata (Manfred Steger, Theodore Levitt)

Idem Idem

5. Regionalizare/triadizare si Noul Regionalism Bjorn Hettne

Idem Idem

6. Intre stat si actori transnationali: eroziunea statului national si guvernarea politica globala (Baylis & Smith, Friedman, Mittelman, Krugman)

Idem Idem

7. Globalism ca Ideologie a Globalizarii (Manfred Steger).

Idem Idem

8. Promisiunea Incalcata a Institutiilor Globale (Joseph Stiglitz)

Idem Idem

9. Contradictii Globale: bogatie-saracie, globalism-localism (Scholte, Baylis & Smith)

Idem Idem

10. Societatea-Retea si Guvernarea Globala (Manuel Castells, Jackie Smith)

Idem Idem

11. Riscuri Globale si Post-Developmentalismul (Ulrich Beck, Z. Bauman, A. Escobar)

Idem Idem

12. Societate Civila Globala (Mary Kaldor)

Idem Idem

13. Hegemonie si Imperiu: Transformarea Comunitatii Politice (David Held, Michael Hart si Antonio Negri),

Idem Idem

14. Anti-globalism (de la Dreapta la Stanga) Idem Idem Bibliografie Barber, Benjamin. Jihad vs. McWorld: How Globalism and Tribalism Are Reshaping the World (Ballantine Books,1996). Bauman Zygmunt. Globalizarea si efectele ei sociale”, (Bucuresti, Antet, 1999). Baylis, John and Steve Smith (eds.). The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations (Oxford: Oxford University Press, 1997). Beck, Ulrich. Global Risk Society (Societatea Mondiala de risc) (Cambridge: CPP, 1999).

Escobar, Arturo. Encountering Development: The Making and Unmaking of the Third World, (NJ: Princeton University Press, 1995),

Friedman, Thomas. The Lexus and the Olive Tree: Understanding Globalization (Lexus �i Măslinul) (New York; Anchor Books, 2000, revised ed.). Giddens Anthony. „Traind cu capitalismul global”, Secolul 21, nr. 7-9, 2001. Hettne, Bjorn. “Globalization, the New Regionalism and East Asia” (Globalizarea, Noul Regionalism �i Asia de Est), http://www.unu.edu/unupress/globalism.html, accesat 20.02.2010. Krugman, P. 2008. “The Great Illusion”. The New York Times. August 15. p. 14.

Nye, Joseph. Globalism Versus Globalization in The Globalist, http://www.theglobalist.com/storyid.aspx?StoryId=2392

Steger, Manfred B. ed., Globalization: the greatest hits: a global studies reader, Paradigm Publishers, Boulder, CO, 2010. Steger. Manfred. ‘Ideologies of Globalization’, Journal of Political Ideologies, 10:1, February 2005, pp. 11-30. Steger. Manfred. ‘Globalism: The New Market Ideology’, Logos, 1:3, Summer 2002, Online: http://logosonline.home.igc.org/steger.htm. Stiglitz Joseph E. Globalizarea. Sperante si deziluzii (Bucuresti, Editura Economica, 2003). Steger Manfred with Erin Wilson, ‘Anti-globalization or alter-globalization? Mapping the political ideology of the Global Justice Movement’, International Studies Quarterly, vol. 56, issue 6, 2012, pp. 439–454. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul si standardele cursului au fost realizate comparativ urmarind cerintele comunitatii epistemice internationale din universitati occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate, experienta proprie a Lectorului in universitati din Europa si SUA) precum si din institutii cum ar fi Institutul de Politici Globale, Centrul pentru Political Globala – Berlin, Uniunea Europeana, Banca Mondiala, Institutul European. 10. Evaluare



Examen final 60% 10.4 Curs

Examen partial 20% Participare activă 20% 10.6 Standard minim de performanţă

Frecventarea si implicarea activa in cadrul a minim 7 cursuri.

XVII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Antropologie europeană 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Teodora Stanciu Stănescu 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare




Com

pete

n ţe

Pf

il

Analizele comparative şi trans-culturale, necesare în contextul actual al mondializării-europenizării C

ompe

tenţ

e tr

ansv

ersa

le

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzatoare diverselor paliere ierahice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Definirea şi cultivarea studiilor de antropologie europeană aplicată 7.2 Obiectivele specifice oferă competenţe în analizele comparative şi trans-culturale, tot mai necesare în

contextul actual al mondializării-europenizării. încearcă o situare adecvată a antropologiei culturale în contextul mai larg al ştiinţelor sociale să familiarizeze studenţii cu “ noţiuni-cheie” ale antropologiei culturale şi cu teme de interes legate de o Antropologie a Europei

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de

predare Observaţii

Antropologie. Antropologie europeană – departajări conceptuale şi metodologice.



“Vârstele” Antropologiei. Curente. Reprezentanţi Prezentări de cazuri; dezbateri.

Cu accent pe studii de caz (Propuneri : John Locke ; Auguste Comte)

Antropologia culturală – perspectiva ultimului secol Idem Cu accent pe studii de caz (Propuneri : Cl. Levi-Strauss

Religiile Europei


Rural versus Urban în Europa secolelor XX-XXI Idem Analiză de texte Inventarea-reinventarea Europei de Est Idem Cu accent pe simulare şi

interpretare Imaginar colectiv : imaginea despre Sine ; imaginea celuilalt în spaţiul comunitar versus Europa non UE

Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

Literatura noii Europe – posibile “reţete de succes”?! Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

Euroscepticism şi Europenizare Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

« Oamenii graniţelor ». Spaţii periferice. Idem Cu accent pe simulare şi interpretare

« Simţurile » Europei contemporane : o experienţă culinară Idem « Simţurile » Europei contemporane : o experienţă vizuală Idem « Simţurile » Europei contemporane: o experienţă auditivă Idem “Forma” Europei: corp şi corporalitate Idem Bibliografie obligatorie Bonte, P, Izard, M, Dicţionar de etnologie şi antropologie, Polirom, 1999 Branda, A., Repere în antropologia culturală, EFES, 2002 F. Chabot, Storia dell’Idea d’Europa, Bari, 1964. M. Coman, Introducere în antropologia culturală, mitul şi ritul, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Jean Copens, Introducere in etnologie si antropologie, Iasi, Polirom, 1999 Cuisenier, J , Etnologia Europei, Institutul European, 1999. Goddard, V., C. Shore & J. Llobera. eds., The Anthropology of Europe: Identity and Boundaries in Conflict. Oxford, Berg, 1994. Geraud, Marie-O., Leservoisier, O., Pottier, R., Noţiunile –cheie ale etnologiei. Analize şi texte, Polirom, 2001 Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Editura Polirom, Iaşi, 2007 Bibliografie opţională M. Auge, Pour une anthropologie des mondes contemporains, Paris, Aubier, 1994. Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Polirom, Iaşi, 1997. Magyari- Vincze Eniko, Quigley, Colin, Troc, Gabriel (editori), Întâlniri multiple. Antropologi Occidentali despre Europa de Est, EFES, 2000 Mesnil, M, Popova, A., Etnologul între şarpe şi balaur. Eseuri de mitologie balcanică, Paideia, 1997. Pagden, coord., The Idea of Europe: From Antiquity to the European Union , Cambridge University Press, 2002. Piette A., Le fait religieux, Paris, Economica, 2003. Wolff, L., Inventarea Europei de Est, Humanitas, 2000 http://www.easaonline.org/ HTTP://JOURNALS.BERGHAHNBOOKS.COM/AJEC/ HTTP://WWW.ANTROPOLOGIA.RO HTTP://WWW.E-ANTROPOLOG.RO/ 8.2 Seminar/laborator Metode de

predare Observaţii

1. Miturile şi reprezentările Europei Occidentale


Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinţele seminarului.

2. Miturile şi reprezentările Europei Nordice Dezbateri pe echipe de studenţi

3. Miturile şi reprezentările Europei Centrale Dezbateri pe echipe de studenţi

4. Miturile şi reprezentările Europei Răsăritene Idem 5. A petrece şi a te petrece în Europa Idem 6. Antropologie culinară europeană Idem 7. Antropologie urbană Idem Bibliografie orientativa Babeţi, Adriana, Ungureanu, Cornel, (coord.), Europa Centrală. Nevroze, dileme , utopii, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Babeţi, A., Ungureanu, C, (coord.), Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă, Editura Polirom, Iaşi, 1998 Karnoouh, Claude, Adio diferenţei (Eseu asupra modernităţii târzii), Idea Design, Bucureşti, 2001 Todorova , M., Balcanii şi balcanismul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinţele comunităţii epistemice internaţionale din universităţi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituţii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din



Evaluare pe parcurs Test grila pe platforma Blackboard 20% 10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si

discutatarea problemelor. Participare activa, prezentari in Power Point, referate

20%


XVIII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Politici internaţionale în Orientul Mijlociu/ RIIF/Ri/2/4/15 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de


disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi dezbateri, conferinţe, work-shopuri 8 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Discipline care trebuie studiate anterior

– Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 1şi 2 - Instituţii şi organizaţii internaţionale

4.2 de competenţe Este preferabilă existenţa unor competenţe transversale, cum ar fi: de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; de studiere a documentaţiei de specialitate în domeniul relaţiilor internaţionale

în Orientul Mijlociu 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de




Com

pete

nţe pr

ofes

iona

l

C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Utilizarea termenilor şi conceptelor generale privind Orientul Mijlociu.


Familiarizarea studenţilor cu evoluţiei relaţiilor internaţionale si a politicilor internaţionale din Orientul Mijlociu

Înţelegerea conceptelor şi structurilor statale specifice Orientului Mijlociu, a evoluţiei acestei zone strategice şi a modului în care Marile Puteri au influenţa dezvoltarea acestei zone

7.2 Obiectivele specifice Iniţierea studenţilor în problematica Orientului Mijlociu: civilizaţia musulmană, influenţele europene, dominaţia Imperiului Otoman şi apoi a Marilor Puteri, a modului în care şi-au dobândit independenţa.

Cunoaşterea modului în care a evoluat diplomaţia statelor Orientului Mijlociu în funcţie de diplomaţia petrolului.

Analiza pârghiilor de putere şi a politicilor internaţionale aplicate în ultimul secol în zona Orientului Mijlociu.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de

predare Observaţii

1. Departajări conceptuale: drumul de la Orientul Apropiat la Orientul Mijlociu, caracteristici şi diferenţe. Repere bibliografice.



2. Periplu istoric a zonei Orientului Mijlociu, de la Evul Mediu la modernitate, influenţele Marilor Puteri asupra acestei zone înainte de descoperirea resurselor petroliere.



3. Strategiile Marilor puteri si ridicarea statelor naţiune. Prelegere, Problematizare


4. Organizaţii internaţionale şi implicarea acestora în Orientului Mijlociu.



5. Monarhie, dictatură si democraţie în Orientul Mijlociu – influenţe externe si voinţă internă.



6. Petrolul şi noua strategie a Marilor Puteri aplicată Orientului Mijlociu



7. Intervenţii internaţionale în cele şase decenii de conflicte din Orientul Mijlociu.



8. Problema Palestiniană istoric, strategii internaţionale, soluţii şi rezolvări



9. Rolul diplomatic al Ligii Arabe Prelegere, Problematizare


10. Diplomaţia statelor din Orientul Mijlociu între o viziune proprie si una internaţională.



11. Organizaţia Naţiunilor Unite si Orientul Mijlociu: partajări, rezoluţii, strategii, eficacitate



12. Islamul şi sistemul democratic



13. Realităţi si strategii politice actuale: de la diplomaţia antiteorism la primăverile arabe



14. Diplomaţia islamică şi interesele petroliere la începutul secolului XXI.



Bibliografie obligatiorie 1. Francois Massouile, Conflictele din Orientul Mijlociu, Editura ALL, Bucuresti, 2005 2. Cristina Păiuşan-Nuică, Politici internaţionale în Orientul Mijlociu, sinteză, bibloteca virtuala a Facultatii de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 3. Stewart Ross, Orientul Mijlociu în flăcări, Editura Niculescu, Bucureşti, 2011. Bibliografie facultativă 1. Charles Enderlin, Paix ou guerre. Les secrets des négocioations israélo-arabes, 1917-1995, Edition Fayard, Paris, 2004

2.Robert Fisk, The Great War for civilization, the conquest of the Middle East, Harper Perennial, London, 2006 3.Jean Flori, Război sfânt, jihad, cruciadă. Violenţă şi religie în creştinism şi islam, Editura Cartier, Chişinău, 2003 4. Thomas Friedman, From Beirut to Ierusalim, Harper Collins, 2000 4.Raymond Hinnebusch, The International Politics of the Middle East, Manchester University Press, 2003 5. Henri Lammens, Islamul. Credinţe şi instituţii, Editura Corint, Bucureşti, 2003. 6. Bernard Lewis, What Went Wront: Western Impact and Middle East Response, Oxford University Press, 2002 7. Amin Maalouf, Crudiadele văzute de arabi, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. 8. Michael B. Oren, Six days of War: June 1967 and the Making of Modern Middle East, Oxford University Press, 2000. 9. Dominique Sourdel, Istoria arabilor, Editura Corint, Bucureşti, 2001. http://geopolitics.ro 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Teritoriul Orientului Mijlociu Demonstraţie, argumentaţie,

dezbatere Analiză de text

2. Stâlpii islamului Demonstraţie, argumentaţie, dezbatere

Referate

3. Imperiul Otoman şi arabii


Referate

4. Imperiul Britanic si statele arabe


Referate

5. 1922 – împărţirea Orientului Mijlociu


Referate

6. Politicile Marilor Puteri si independenţa statelor arabe Demonstraţie, argumentaţie, dezbatere

Referate

7. Crizele petroliere şi influenţa acestora asupra relaţiilor internaţionale mondiale


Referate

Bibliografie obligatiorie 1. Francois Massouile, Conflictele din Orientul Mijlociu, Editura ALL, 2005. 2. Cristina Păiuşan-Nuică, Politici internaţionale în Orientul Mijlociu, sinteză, bibloteca virtuala a Facultăţii de Relaţii

Internaţionale, Istorie şi Filosofie, Bibliografie facultativă 3. Charles Enderlin, Paix ou guerre. Les secrets des négocioations israélo-arabes, 1917-1995, Edition Fayard, Paris, 2004. 4. Jean Flori, Război sfânt, jihad, cruciadă. Violenţă şi religie în creştinism şi islam, Editura Cartier, Chişinău, 2003. 5. Henri Lammens, Islamul. Credinţe şi instituţii, Editura Corint, Bucureşti, 2003. 6. Amin Maalouf, Crudiadele văzute de arabi, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. 7. Dominique Sourdel, Istoria arabilor, Editura Corint, Bucureşti, 2001. 8. Stewart Ross, Orientul Mijlociu în flăcări, Editura Niculescu, Bucureşti, 2011. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului


Conţinuturile vor fi aliniate cerinţelor de pregătire formulate de beneficiari 10. Evaluare


Gradul de asimilare a cunoştinţelor dobândite în cunoaşterea evoluţiilor diplomatice ale Orientului Mijlociu

10.4 Curs

Posibilitatea de a sintetiza cunoştinţele dobândite şi a le corela cu evenimentele actuale din sfera relaţiilor internaţionale

Evaluare sumativă – Examen sub forma de test grila susţinut pe

platforma Blackboard

60 %

Capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate în domeniul aplicării politicilor internaţionale


20% 10.5 Seminar/ Laborator

Capacitatea de a analiza diverse evenimente internaţionale din prisma intereselor statelor implicate

Evaluare de progres – Teste de autoevaluare sustinute pe platforma

Blackboard

20 %


Însuşirea minimă a conceptelor generale din domeniul disciplinei Politici internaţionale în Orientul Mijlociu Posibilităţi minime de interpretare a relaţiei dintre state, aliante de state.

XIX. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Studii de arie. Regiunea Extinsă a Mării Negre

RIIF/RI/2/4/15 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Dragoş Frăsineanu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf.univ.dr. Dragoş Frăsineanu 2.4. Anul de studiu II 2.5. Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 4 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de




Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor despre Regiunea Extinsă a

Mării Negre 7.2 Obiectivele specifice Dobândirea de competenţe gnoseologice: să reproducă noţiunile

fundamentale ale cursului, să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei; să identifice diversitatea şi complexitatea proceselor şi fenomenelor specifice Regiunea Extinsă a Mării Negre

Stimularea capacităţii de analiză şi interpretare a proceselor şi

fenomenelor din Regiunea Extinsă a Mării Negre. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Regiunea Extinsă a Mării Negre aspecte

epistemologice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

2. Delimitarea teritorială. Actori statali şi suprastatali

Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

3. Caracteristicile fizico-geografice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

4. Caracteristicile socio-demografice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

5. Caracteristicile economice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

6. Caracteristicile geopolitice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

7. Caracteristicile geostrategice ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

8. Caracteristicile culturale ale regiunii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

9. Riscuri şi ameninţări în Regiunea Extinsă a Mării Negre


10. România şi Marea Neagră Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

11. Uniunea Europeană şi Marea Neagră Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

12. NATO şi Marea Neagră Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

13. Regiunea Extinsă a Mării Negre în contextul globalizării


14. Teme majore ale secolului XXI în Regiunea Extinsă a Mării Negre


Bibliografie obligatorie - Frăsineanu, D. (2007), Geopolitica, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti; Bibliografie facultativa - Anechiţoae, C., Geopolitica sistemelor maritime, Editura Top Form, Bucureşti, 2008 - Brătianu, Gh.I., Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988 - Bădescu, I. (2004), Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Bădescu, I., Mihăilescu, I., Sava, I.N. (2003), Geopolitică, globalizare, integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Chauprade, A., Thual, F. (2003), Dicţionar de geopolitică. State, concepte, autori, Grupul Editorial Corint, Bucureşti; - Claval, P. (2001) Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaţiul şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti; - Ionescu, M.E., Regiunea extinsă a Mării Negre: concept, evoluţie, perspective, Editura Militară, Bucureşti, 2007 - Maior, G.C., Konoplyov, S., (coord.), Cunoaştere strategică în zona extinsă a Mării Negre, Editura RAO, Bucureşti, 2011 - Neguţ, S. (2005), Geopolitica, Editura Meteor Press, Bucureşti; - Serebrian, O., Geopolitica spaţiului pontic, Editura Cartier, Chişinău, 2006 - Vicol, S., Geopolitică şi geostrategie în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008 - Vicol, S., Securitatea europeană şi securitatea în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Militară, Bucureşti, 2009 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. O perspectivă istorică asupra evoluţiei spaţiului

Mării Negre - dezbatere

2. Caracteristicile acvatoriului Mării Negre - dezbatere 3. Maritimitatea - dezbatere, brainstorming 4. Marea Neagră şi globalizarea - proiect colectiv,

brainstorming

5. Probleme actuale în Regiunea Extinsă a Mării Negre

- proiect individual

6. Rolul şi poziţia României la Marea Neagră - dezbatere 7. Relaţiile între statele riverane Mării Negre - dezbatere, brainstorming,

studii de caz

Bibliografie obligatorie - Frăsineanu, D. (2007), Geopolitica, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti; Bibliografie facultativa - Ionescu, M.E., Regiunea extinsă a Mării Negre: concept, evoluţie, perspective, Editura Militară, Bucureşti, 2007 - Maior, G.C., Konoplyov, S., (coord.), Cunoaştere strategică în zona extinsă a Mării Negre, Editura RAO, Bucureşti, 2011 - Serebrian, O., Geopolitica spaţiului pontic, Editura Cartier, Chişinău, 2006 - Vicol, S., Geopolitică şi geostrategie în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008 - Vicol, S., Securitatea europeană şi securitatea în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Editura Militară, Bucureşti, 2009 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul de Geografie, precum şi cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.


nota finală Sinteza cunostintelor

dobandite Examen 60% 10.4 Curs

Implicare activă 20% 10.5 Seminar/laborator

Evaluare pe parcurs pe platforma E-learning

Verificare pe parcurs 20%

10.6 Standard minim de performanţă parcurgerea tuturor etapelor de realizare a referatului în conformitate cu programul anunţat Sustinerea unui proiect individual

FIŞELE DISCIPLINELOR

Anul III


sem. 5 sem. 6

Evaluare (E, V)

Nr. ore pe disciplină CreditNr. crt

DENUMIREA DISCIPLINEI

Statutul disciplinei

Codul disciplinei

C S L P C S L P Total Curs Seminar sem.

5 s

A. DISCIPLINE OBLIGATORII

1. Construcţie europeană

DF RIIF/Ri/3/5/01 2 2 - - - - - - E5 56 28 28 5

2. Tehnici de negociere în relaţiile internaţionale

DS RIIF/Ri/3/5/02

- - - - 2 2 - - E6 48 24 24

3. Analiza conflictelor internaţionale

DS RIIF/Ri/3/6/03 - - - - 2 2 - - E6 48 24 24 -

4. Managementul proiectelor europene

DF RIIF/Ri/3/5/04 2 2 - - - - - - E5 56 28 28 5

5. Geostrategie şi geopolitică

DS RIIF/Ri/3/5/05 2 2 - - - - - - E5 56 28 28 5

6. Partide politice europene

DS RIIF/Ri/3/6/06 - - - - 2 1 - - E6

36 24 12 -

7. Studii de securitate

DS RIIF/Ri/3/6/07 2 2 - - - - - - E5 56 28 28

5

8. Sociologia relaţiilor internaţionale

DS RIIF/Ri/3/6/08 - - - - 2 2 - - E6

48 24 24 -

9. Dreptul Uniunii Europene

DF RIIF/Ri/3/6/09 2 2 - - - - - - E5

56 28 28 5

10.

Pregatirea examenului de licentă - seminar practic

DC RIIF/RI/3/6/10

- - - - - 2 - - Cv 6

24 s 60

- 24 -

B. DISCIPLINE OPŢIONALE

11.

Europa in relaţiile internaţionale/ Drepturile omului *

DS

RIIF/Ri/3/6/11 - - - - 2 1 - - E6 36 24 12 -

12. Integrare economica europeana/ Statistică internaţională *

DS RIIF/Ri/3/5/12

2 1 - - - - - - E5

42 28 14 5

13. Mişcări politice în Europa de Sud-Vest/ Protocol şi etichetă diplomatice *

DS RIIF/Ri/3/6/13

- - - 2 - - - E6 24 24 -

14. Etica în relaţiile internaţionale/ Surse si trasee energetice la inceputul secolului XXI *

DS RIIF/Ri/3/6/14

- - - - 2 - - - E6 24 24 - -

C. DISCIPLINE FACULTATIVE

15 Instruire asistată de calculator

DC RIIF/Ri/3/6/15 (1) (1) - - -- (Cv) (28) (14) (14) (2)

16 Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar oblogatoriu (1)

DC RIIF/Ri/3/6/16

(1) (1) - - - - (Cv) (42) - (42) (3)

17 Managementul clasei de elevi

DC RIIF/Ri/3/6/17 - - (1) (1) - - - - (E) (24) (12) (12) -

18 Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar oblogatoriu (2)

DC RIIF/Ri/3/6/18

(C) (36) - (36) -

19 Evaluare finală modul psihopedagogic – nivel 1

DC RIIF/Ri/3/6/19

(E)

12 10 - - 14 9 - - Total ore /săptămână

23 24

Total credite 60 30 Total ore/ an de

studiu

640 340 264

Total evaluări/semestru (E, Cv, V)

6 E5+1 V5 7 E6

Examen de licenţă: Evaluarea cunoştinţelor fundamentale si de specialitate şi Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă 10

I. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Construcţie europeană 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Dorel Buşe 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Dorel Buşe 2.4. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 23 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare




C

ompe

ten ţ

e

Pf

il

C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene C 3.3 Utilizarea unor teorii şi metode în conceperea unor solutii pentru rezolvarea unor situaţii de criză date C.3.4 Evaluarea condiţiilor de risc şi incertitudine specifice procesului decizional in relaţiile europene și internaţionale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Aplicarea cunoştinţelor dobândite privind reperele şi dimensiunile construcţiei europene.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor elementele ale procesului de construcţie europeană 7.2 Obiectivele specifice Construirea unui profil (economic-politic-social) al Uniunii Europene în lume.

Analiza apariţiei şi funcţionării unor politici comune europene. Dezbaterea viitorului Uniunii Europene.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Construcţie europeană – departajări conceptuale şi metodologice.


Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinţele cursului, precum şi competenţele ce vor fi dobândite. Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică. Se

recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

2.Preistoria construcţiei europene Prezentări de cazuri; dezbateri.


3.Principale repere în construcţia europeană: valuri de extindere


4.Principale repere în construcţia europeană: valuri de extindere


5.De la Tratatul de la Paris (1951) la Tratatul de la Lisabona

Idem Analiză de texte

6.Construcţia comunitara - dimensiunea economica


7.Constructia comunitara - dimensiunea juridica Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 8.Constructia comunitara – dimensiunea administrativa


9.Construcţia comunitara – dimensiunea politica Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 10.Constructia comunitara – dimensiunea de securitate si apărare.


11.Cetăţeanul european – partea a contrucţiei europene

Idem

12. Parlamentul european Idem 13. Uniunea Europeana – actor pe scena internaţionala

Idem

14. Uniunea Europeană – globalizarea şi provocările secolului XXI

Idem

Bibliografie obligatorie ••• Documente de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene, Ediţia a II-a, Editura Polirom, Bucureşti, 2002 Gh. Bărbulescu, UE de la naţional la federal, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Gh. Bărbulescu, Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. Adrian Ivan, Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană între interguvernamentalism şi supranaţionalism, Iaşi, Institutul European, 2007 Ivan Adrian, Perspective teoretice ale constructiei europene, Editura Eikon, Bucuresti, 2003. N. Păun, Istoria construirii europene: Europa postbelică, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj, 1999. Sidjanski, Dusan. Viitorul federalist al Europei. Comunitatea Europeana de la origini pana la Tratatul de la Lisabona, Editura Polirom, Iasi, 2010. K. Smith, Politica externă a Uniunii Europene, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Vasile Vese, Adrian L. Ivan, Istoria integrării europene, Presa Universitară Clujeană, 2001 Bibliografie opţională Houteer, Christine. La construction europeenne. Etaps, objectifs, realisations. Paris, Nathan, 2000. John Pinder, The Building of the European Union, Oxford University Press, 1998. H. Wallace, W. Wallace, Procesul politic în Uniunea Europeană, Editura Arc, Bucureşti, 2004. http://www.europa.eu.int 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Aparitia si evolutia UE: Tratatele de la Maastricht, Amsterdam, Nisa

Integrarea europeană între principiul cooperării interguvernamentale şi cel al federalismului suprastatal

Uniunea Europeană – construcţia economică. Zona Euro


Uniunea Economică – Politica de apărare. PESC-PESA-IESA-NATO-UEO


Noua politica de vecinatate a UE Dezbateri pe echipe de studenţi

Instituţiile UE Idem

Parlamentul european – grupuri parlamentare; elite parlamentare; problematici

Idem

Evoluţia relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi România

Idem

Rolul regiunilor în construcţia europeană Idem Tratatul constituţional şi eşecul acestuia Idem «Valul 5 » şi extinderea cu 10 în 2004; 2007 şi Europa celor 27.

Idem

Euro-scepticismul versus euro-optimism Idem Lideri mondiale şi perspective asupra proiectului Uniunii Europene

Idem

Construcţia europeană la începutul mileniului III Idem Bibliografie orientativa Bruno Alomar, Sebastien Daziano, Christophe Garat, Marile probleme europene, Editura Institutul European, 2010. Gérard Bossuat, Les fondateurs de l’Europe unie, Éditions Belin, Paris, 2001 Dyson, Kenneth (ed.), European States and the Euro, Oxford University Press, 2002. Andrei Marga, Filosofia unificării europene, Cluj Napoca, Biblioteca Apostrof, ediţia a III-a 2003. Nicolae Păun, Adrian Ciprian Păun, Georgiana Ciceo, Europa unită, Europa noastră, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003 John Pinder, Uniunea Europeană. Foarte scurtă introducere, Editura All, Bucureşti, 2005 V. Puşcaş, Adrian Ivan, Regiune şi regionalizare în Uniunea Europeană, Institutul Cultural Român, Cluj Napoca, 2004. Charles Zorgbibe, Construcţia europeană. Trecut, prezent, viitor, Editura Trei, 1998. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinţele comunităţii epistemice internaţionale din universităţi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituţii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din







II. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei

TEHNICI DE NEGOCIERE ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Dorel BUŞE 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Dorel BUŞE 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 0 Examinări 0 Alte activităţi ……… 4 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Discipline care trebuie studiate anterior – Instituţii şi organizaţii internaţionale 4.2 de competenţe Este preferabilă existenţa unor competenţe transversale, cum ar fi:

de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; de studiere a documentaţiei de specialitate în limbile de circulaţie internaţională


proiecţie şi un ecran de proiecţie sau tablă interactivă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă sau în altă sală cu dotarea similară cerinţelor pentru desfăşurarea seminarului.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Competenţa 1 Să identifice şi să descrie conceptele specifice tehnicilor de negociere în relaţiile internaţionale;

Competenţa 2 Să explice procesele şi fenomenele ce caracterizează procesul de negociere în relaţiile internaţionale;

Competenţa 3 Să interpreteze conţinuturile teoretice şi practice ale caracterizează procesul de negociere în relaţiile internaţionale;

Competenţa 4 Să înţeleagă modalităţile de concretizare a tehnicilor de negociere.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Competenţa 1 Să înţeleagă, să-şi însuşească şi să aplice în practică valorile şi normele eticii organizaţiilor internaţionale;

Competenţa 2 Să asigure executarea responsabilă a unor sarcini profesionale complexe în condiţii de autonomie şi independenţă profesională în cadrul organizaţiilor internaţionale;

Competenţa 3 Să promoveze permanent raţionamentului logic, convergent şi divergent, să urmărească în practica zilnică latura aplicabilităţii practice, evaluarea obiectivă şi autoevaluarea în procesul de negociere;

Competenţa 4 Să managerieze activităţile curente specifice organizaţiilor de securitate, urmărind exercitarea eficientă a tuturor rolurilor specifice muncii în echipă;

Competenţa 5 Să promoveze spiritul de iniţiativă, dialogul, cooperarea, atitudinea pozitivă şi respectul faţă de oameni, să promoveze diversitatea şi să urmărească îmbunătăţirea continuă a propriei activităţi.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul, destinat studenţilor Facultăţii de Relatii Internationale, Istorie şi

Filosofie, anul III, urmăreşte introducerea perspectivei tehnicilor de negociere în relaţiile internaţionale.

7.2 Obiectivele specifice Cursul oferă suportul explicativ şi fundamentul conceptual pentru lărgirea capacităţii studenţilor de a înţelege procesele sociale specifice domeniului negocierii relaţiilor internaţionale.

Aprofundarea cunoştinţelor necesare cunoaşterii mediului intern şi internaţional de securitate şi a evoluţiilor care au loc în aceste medii în urma proceselor de negociere.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Natura negocierii: arta negocierii şi părţile angajate în negociere

Prelegere, problematizare

Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă

a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

Funcţiile negocierii


Idem

Stiluri de negociere Prelegere, problematizare

Idem

Modelul procesului de negociere


Idem

Factorii fundamentali ai negocierii


Idem

Pregătirea negocierilor Prelegere, problematizare

Idem

Etapele desfăşurării negocierii


Idem

Tehnici de tratare a obiectului negocierii


Idem

Tehnici de tratare a elementelor de negociere Prelegere, problematizare

Idem

Tehnici de prezentare şi discutare a ofertelor Prelegere, problematizare

Idem

Tehnici de combatere a obiecţiilor


Idem

Ascultarea activă Prelegere, problematizare

Idem

Argumentarea şi demonstraţia Prelegere, problematizare

Idem

Etica negocierilor


Idem

Bibliografie obligatory Kremenyuk, Viktor A., International Negotiation: Analysis, Approaches, Issues, Jossey-Bass Ed. 2nd edition, 2002. Perry, G., Duffy, P., Nixon, C, An exploration of factors influencing ethical and unethical behavior in negotiation, JAAE nr. 37, 1, 2005. Sebenius, James, Negotiation Analysis, Harvard Business School, 2006. Sebenius, James, Guide to smart negotiation, Harvard Business School, 2003. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaţiile internaţionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, Dicţionar de relaţii internaţionale, Editura Universală Dolti, Bucureşti, 2001. Guilhaudis, Jean-Francois, Relations Internationales Contemporaines, Litec, Editions du Juris-Classeur, 2002 Malita, Mircea, Jocuri pe scena lumii, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Negocierea ca modalitate de rezolvare a conflictelor


Negocierea ca modalitate de adoptare a deciziilor Demonstraţie, argumentaţie Referate Negocierea ca modalitate de realizare a schimburilor economice


Domeniile de aplicare a negocierii Demonstraţie, argumentaţie Referate Situatiile de negociere Demonstraţie, modelare Referate Obiectul negocierii Demonstraţie, modelare Referate Contextul negocierii Demonstraţie, modelare Referate Interesele negocierii Demonstraţie, argumentaţie Referate Miza negocierii Demonstraţie, modelare Referate Puterea de negociere Demonstraţie, modelare Referate Continutul fazelor negocierii propriu-zise Demonstraţie, modelare Referate Inceperea negocierii Demonstraţie, argumentaţie Referate Explorarea şi ajustarea pozitiilor Demonstraţie, modelare Referate Faza încheierii negocierii Demonstraţie, modelare Referate

Bibliografie obligatory Kremenyuk, Viktor A., International Negotiation: Analysis, Approaches, Issues, Jossey-Bass Ed. 2nd edition, 2002. Perry, G., Duffy, P., Nixon, C, An exploration of factors influencing ethical and unethical behavior in negotiation, JAAE nr. 37, 1, 2005. Sebenius, James, Negotiation Analysis, Harvard Business School, 2006. Sebenius, James, Guide to smart negotiation, Harvard Business School, 2003. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaţiile internaţionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, Dicţionar de relaţii internaţionale, Editura Universală, Bucureşti, 2001. Guilhaudis, Jean-Francois, Relations Internationales Contemporaines, Litec, Editions du Juris-Classeur, 2002 Malita, Mircea, Jocuri pe scena lumii, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate funcţie de evoluţia tehnicilor de negociere internaţionale; Conţinuturile vor fi aliniate cerinţelor de pregătire formulate de beneficiari.


nota finală 10.4 Curs Gradul de asimilare

conceptelor tehnicilor de negociere în relaţiile internaţionale







20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoaşterea aspectelor esenţiale ale conceptelor tehnicilor de negociere în relaţiile internaţionale; Abilităţi minime în interpretarea strategiilor internaţionale de negociere.

III. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ANALIZA CONFLICTELOR INTERNAŢIONALE 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Dorel BUŞE 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. drd. Cristina Mitea 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 21 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2

Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 52 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Discipline care trebuie studiate anterior – Instituţii şi organizaţii internazionale 4.2 de competenţe Este preferabilă existenţa unor competenţe transversale, cum ar fi:

de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; de studiere a documentaţiei de specialitate în limbile oficiale NATO.


proiecţie şi un ecran de proiecţie sau tablă interactivă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă sau în altă sală cu dotarea similară cerinţelor pentru desfăşurarea seminarului.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Competenţa 1 Să identifice şi să descrie conceptele specifice domeniului analizei conflictelor internaţionale;

Competenţa 2 Să explice procesele şi fenomenele ce caracterizează mediul internaţional de securitate; Competenţa 3 Să interpreteze conţinuturile teoretice şi practice ale disciplinei pentru dezvoltarea

culturii de securitate internaţională; Competenţa 4 Să înţeleagă modalităţile de concretizare a cunoştinţelor teoretice în scenarii de analiză

de conflict.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Competenţa 1 Să înţeleagă, să-şi însuşească şi să aplice în practică valorile şi normele eticii organizaţiilor internaţionale;

Competenţa 2 Să asigure executarea responsabilă a unor sarcini profesionale complexe în condiţii de autonomie şi independenţă profesională în cadrul organizaţiilor internaţionale;

Competenţa 3 Să promoveze permanent raţionamentului logic, convergent şi divergent, să urmărească în practica zilnică latura aplicabilităţii practice, evaluarea obiectivă şi autoevaluarea în luarea deciziilor;

Competenţa 4 Să managerieze activităţile curente specifice organizaţiilor de securitate şi management al crizelor, urmărind exercitarea eficientă a tuturor rolurilor specifice muncii în echipă;

Competenţa 5 Să promoveze spiritul de iniţiativă, dialogul, cooperarea, atitudinea pozitivă şi respectul faţă de oameni, să promoveze diversitatea şi să urmărească îmbunătăţirea continuă a propriei activităţi.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul, destinat studenţilor Facultăţii de Relatii Internationale, Istorie si

Filosofie, anul III, urmăreşte introducerea perspectivei analizei conflictelor internaţionale.

7.2 Obiectivele specifice Cursul oferă suportul explicativ şi fundamentul conceptual pentru lărgirea capacităţii studenţilor de a înţelege procesele sociale specifice domeniului relaţiilor internaţionale.

Aprofundarea cunoştinţelor necesare cunoaşterii mediului intern şi internaţional de securitate şi a evoluţiilor care au loc în aceste medii.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Analiza conflictelor internaţionale. Apariţia diciplinei, domeniul de studiu, definiţii şi concepte fundamentale



Dinamica conflictelor şi evoluţia disciplinei analiza conflictelor internaţionale


Idem

Actorii, nivelurile de analiză şi elementele conflictelor internaţionale


Idem

Structura sistemului relaţiilor internaţionale şi Prelegere, Idem

generaţiile conflictelor internaţionale problematizare Şcoli, curente şi abordări în analiza conflictelor internaţionale şi a situaţilor conflictuale


Idem

Modele teoretice şi practice în analiza conflictelor internaţionale


Idem

Tipologia şi clasificare conflictelor internaţionale Prelegere, problematizare

Idem

Costurile conflictelor internaţionale; învingători şi învinşi


Idem

Prevenirea conflictelor internaţionale Prelegere, problematizare

Idem

Gestionarea conflictelor internaţionale şi limitarea violenţei armate


Idem

Încheierea conflictelor internaţionale şi reconstrucţia păcii


Idem

Rolul organizaţiilor internaţionale în soluţionarea crizelor şi conflictelor internaţionale


Idem

Bibliografie obligatorie Buşe, Dorel, Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2006. Chifu, Iulian, Analiză de Conflict, Editura Politeia SNSPA, Bucureşti, 2004. Dufour, Jean Louis, Crizele internaţionale de la Beijing la Kosovo, Corint, Bucureşti, 2002. Hensen, Dan, Crisis and Perspectives on Policy Change, SNDC-CRISMART, Stokholm, 2007. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaţiile internaţionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012. Buşe, Dorel, Sfârşitul Războiului Rece (1989-1991), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2007. Brecher, Michael, Crisis în World Politics, Theory and Reality, Pergamon Press, Exeter, 1993. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, Dicţionar de relaţii internaţionale, Editura Universală Dolti, Bucureşti, 2001. Herrberg, Antje, Conflict resolution in Georgia, CMI, 2007. Stern, Eric, Crisis Decisiomaking, Stokholm University Press, 2001. Wallensteen, Peter, Understanding Conflict Resolusion, Sage Publication, London, 2003. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Formele de manifestare ale conflictelor internaţionale Demonstraţie, argumentaţie Referate Conflictele internaţionale şi dinamica acestora Demonstraţie, modelare Referate Cauzele conflictelor violente Demonstraţie, argumentaţie Referate Transformarea conflictelor Demonstraţie, modelare Referate Războiul – forma supremă de manifestare a unui conflict internaţional


Soluţionarea constructivă a conflictelor Demonstraţie, modelare Referate Principalele crize şi conflicte de la începutul „Războiului Rece” până în 1962


Principalele crize şi conflicte din perioada 1962-1989


Sfarşitul „Războiului Rece” Demonstraţie, modelare Referate Principalele crize şi conflicte din perioada post „Război Rece”


Atentatele din 11 septembrie 2001 şi implicaţiile în configurarea arhitecturii de putere mondială


Abordarea critică în analiza conflictelor internaţionale Demonstraţie, modelare Referate Bibliografie obligatorie Buşe, Dorel, Managementul crizelor şi conflictelor regionale, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2006. Chifu, Iulian, Analiză de Conflict, Editura Politeia SNSPA, Bucureşti, 2004. Dufour, Jean Louis, Crizele internaţionale de la Beijing la Kosovo, Corint, Bucureşti, 2002. Hensen, Dan, Crisis and Perspectives on Policy Change, SNDC-CRISMART, Stokholm, 2007. Bibliografie facultativă Buşe, Dorel, Centre şi raporturi de putere în relaţiile internaţionale în epoca post Război Rece, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012.

Buşe, Dorel, Sfârşitul Războiului Rece (1989-1991), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2007. Brecher, Michael, Crisis în World Politics, Theory and Reality, Pergamon Press, Exeter, 1993. Graham, Evans, Newnham, Jeffrey, Dicţionar de relaţii internaţionale, Editura Universală Dolti, Bucureşti, 2001. Herrberg, Antje, Conflict resolution in Georgia, CMI, 2007. Stern, Eric, Crisis Decisiomaking, Stokholm University Press, 2001. Wallensteen, Peter, Understanding Conflict Resolusion, Sage Publication, London, 2003. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei vor fi mereu actualizate funcţie de evoluţia conflictelor internaţionale; Conţinuturile vor fi aliniate cerinţelor de pregătire formulate de beneficiari.


nota finală 10.4 Curs Gradul de asimilare

conceptelor analizei conflictelor internaţionale, prevenirii şi gestionării acestora.







20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoaşterea aspectelor esenţiale ale conceptelor analizei conflictelor internaţionale; Abilităţi minime în interpretarea strategiilor internaţionale de analiză şi prevenire a conflictelor internaţionale actuale.

IV. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie, 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE/ RIIF/Ri/3/5/04 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul 5 2.6 Tipul de


disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6

seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: elaborare cerere de finantare pentru aplicatie proiect 15 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125

3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu echipamente de predare

multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pe

tenţe

p

rofe

sil

C2- Elaborarea proiectelor europene si internaţionale

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l

Elaborarea unor proiecte de cercetare sau aplicative privind de la cunoştinţele acumulate.


Cunoasterea tipurilor de oportunitati de finantare; cunoasterea caracteristicilor programelor si proiectelor europene;

Aprofundarea cunoştinţelor necesare managementului de proiect; Intelegerea mecanis Prelegere melor de functionare ale ciclului de proiect; Perfecţionarea deprinderilor necesare în redactarea documentelor cheie ale

proiectului si a responsabilitatilor „actorilor” principali implicati in proiect. 7.2 Obiectivele specifice

Redactarea de proiecte cu finantare externa (dupa scheletul standard recomandat pentru proeicte europene) pentru diferite tipuri de actori şi instituţii/organizaţii;

Dezvoltare de abilitati pentru scriere cu succes a proiectelor cu finantare externa; Dezvoltarea de abilitati pentru managementul eficient al proiectelor.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Managementul proiectelor (definitii, caracteristici, principii, etape, domenii)

Interactiunea cu studentii este regula de predare.

Studentii sunt familiarizati cu suportul de curs.

Tipuri de proiecte; oportunitati de finantare

Prelegerile sunt axate pe utilizare de support power point.

Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suprotului de curs pentru a putea interactiona in timpul predarii.

Instrumente structurale ale Uniunii Europene- in general si alocari pentru Romania

Prelegere Idem

Planificarea strategica si importanta ei Prelegere Idem Elemente generale pentru scrierea de proiecte cu finantare externa

Prelegere Idem

Etape parcurse de la idee la proiect Prelegere Idem Managementul ciclului de proiect

Prelegere Idem

Planificarea proiectelor Prelegere Idem Implementarea proiectelor Prelegere Idem Managementul financiar pentru implementarea proiectelor

Prelegere Idem

Ablitati pentru un management eficient al proiectelor

Prelegere Idem

Managementul schimbarii Prelegere Idem Proceduri pentru atribuirea contractelor Prelegere Idem Bibliografie Stefanescu, Daniela Elena (2006): Managementul proiectelor europene, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti; *** (1998): Project Management Manual, Guvernul Romaniei, Departamentul pentru Afaceri Europene, 1998

www.fonduri-structurale.ro 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Concepte de baza ale managementului de proiecte Prezentare Linii directoare pentru redactarea unui proiect de succes;

Prezentare

Instrumente pentru planificarea resurselor si activitatilor proiectelor;

Prezentare

Construirea matricii logice Metodologie de construire a matricii logice

Redactarea principalelor documente de referinta ale unui proiect;

Proiect referitor la completarea cererii de finantare in cazul unei aplicatii concrete

Studii de caz pentru deprinderea de abilitati de management performant al proiectelor (identificarea valorilor dominante ale propriului management; tehnici de evaluare personala ca potential manager; tehnici de organizare si evaluare a sedintelor de lucru ale proiectelor);

Exercitii practice

Studii de caz pentru deprinderea de abilitati de management performant al proiectelor (tehnici de luare a deciziilor; tehnici de comunicare si rezolvare a conflictului in cadrul echipei proiectului; managementul schimbarii)

Exercitii practive

Bibliografie *** (1998): Project Management Manual, Guvernul Romaniei, Departamentul pentru Afaceri Europene, 1998 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti de la Autoritatea de Coordonare Instrumente Structurale, Ministerul Afacerilor Europene 10. Evaluare


Implicarea in prelegere cu intrebari/ comentarii


60% 10.4 Curs

Test grila pe platforma Blackboard 10 % Implicarea in pregatirea si

discutarea problemelor Abilitatea ştiinţifică de a concepe şi redacta un referat de seminar


10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea si sustinerea in cadrul unui grup de 4-5 studenti a unei aplicatii de proiect cu finantare externa.

V. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei GEOSTRATEGIE şi GEOPOLITICA (RIIF/RI/3/5/05) 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. DRAGOŞ FRĂSINEANU 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf.univ.dr. DRAGOŞ FRĂSINEANU 2.4. Anul de studiu 3 2.5. Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 0 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Geografia economica si poltica mondiala 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de




Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene


Com

pete

nţe

tran

sver

sal

e

CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie. CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională continuă în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţii

muncii. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor geopoliticii moderne

7.2 Obiectivele specifice Dobândirea de competenţe gnoseologice: să reproducă noţiunile fundamentale ale cursului, să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei; să identifice diversitatea şi complexitatea proceselor şi fenomenelor geopolitice.

Stimularea capacităţii de analiză şi interpretare a proceselor şi fenomenelor geopolitice contemporane.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Definirea geostrategiei şi geopoliticii Prelegere (prezentare

Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

2. Locul geostrategiei şi geopoliticii în cadrul sistemului ştiinţelor


3. Evoluţia gândirii geostrategice şi geopolitice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

4. Perioada clasică a dezvoltării geostrategiei şi geopoliticii


5. Perioada „anatemizării“geostrategiei şi geopoliticii


6. Perioada „renaşterii“geostrategiei şi geopoliticii Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

7. Analiza geostrategică şi geopolitică Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

8. Criterii, principii şi metode folosite în geostrategie şi geopolitică


9. Teorii geostrategice şi geopolitice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

10. Spaţiul geostrategic şi geopolitic – noţiune, proprietăţi, caracteristici


11. Regionarea geostrategică şi geopolitica a spatiului


12. Domeniul geopolitic statal Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

13. Domeniul geopolitic regional si global Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

14. Teme geopolitice majore ale secolului XXI Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

Bibliografie Obligatorie - Frăsineanu, D. (2005), Geopolitica, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti; Facultativa

- Bădescu, I. (2004), Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Bădescu, I., Mihăilescu, I., Sava, I.N. (2003), Geopolitică, globalizare, integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Chauprade, A., Thual, F. (2003), Dicţionar de geopolitică. State, concepte, autori, Grupul Editorial Corint, Bucureşti; - Claval, P. (2001) Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaţiul şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti; - Frunzeti, T. (2009), Geostrategie, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti; - Gray, C.S., Geoffrey S. (1999), Geopolitics, Geography and Strategy. Portland, OR: Frank Cass; - Hlihor, C. (2005), Geopolitica şi geostrategia în analza rela�iilor interna�ionale, Editura Universită�ii Na�ionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti; - Lacoste, Y., (2006), Géopolitique, la longue histoire d’aujourd’hui. Paris: Larousse; - Neguţ, S. (2005), Geopolitica, Editura Meteor Press, Bucureşti; - Ó Tuathail, G., Dalby, S., Routledge, P., (eds.) (2006), The Geopolitics Reader. 2d ed. London and New York: Routledge; - Taylor, P. J., (2007), Political Geography: World-Economy, Nation-State, and Locality. 5th ed. Harlow, UK: Pearson/Prentice Hall. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Evoluţia gândirii geostrategice şi geopolitice - dezbatere 2. Teorii geostrategice şi geopolitice - dezbatere 3. Scenarii geostrategice şi geopolitice - dezbatere, brainstorming,

studii de caz

4. Implicaţiile geostrategice şi geopolitice ale disoluţiei sistemului bipolar

- proiect colectiv, brainstorming, studii de caz

5. Politectonică globală - spre o ordine planetară multipolară

- proiect individual

6. Globalizare sau regionalizare? - dezbatere 7. Terorismul – o ameninţare globală - dezbatere, brainstorming,

studii de caz

Bibliografie Obligatorie - Frăsineanu, D. (2005), Geopolitica, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti; Facultativa - Bădescu, I. (2004), Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Bădescu, I., Mihăilescu, I., Sava, I.N. (2003), Geopolitică, globalizare, integrare, Editura Mica Valahie, Bucureşti; - Chauprade, A., Thual, F. (2003), Dicţionar de geopolitică. State, concepte, autori, Grupul Editorial Corint, Bucureşti; - Claval, P. (2001) Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaţiul şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti; - Defarges, M.P. (2001), Relaţii internaţionale după 1945, Editura Institutul European, Iaşi; - Frunzeti, T. (2009), Geostrategie, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti; - Gray, C.S., Geoffrey S. (1999), Geopolitics, Geography and Strategy. Portland, OR: Frank Cass; - Neguţ, S. (2005), Geopolitica, Editura Meteor Press, Bucureşti; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul de Geografie, precum şi cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe 10. Evaluare


Sinteza cunostintelor dobandite


Participare activă 20% 10.5 Seminar/laborator



10.6 Standard minim de performanţă parcurgerea tuturor etapelor de realizare a referatului în conformitate cu programul anunţat

Sustinerea unui proiect individual

VI. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

10. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei PARTIDE POLITICE EUROPENE 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. drd. Andrei Răutu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. drd. Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 3 2.5.

Semestrul 6 2.6.Tipul de

evaluare ES 2.7.Regimul

disciplinei A DS

11. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ

36 3.5 din care: curs 24 3.6 seminar/laborator 12

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 64 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

12. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Obligatorii: Instituţiile Uniunii Europene

Recomandate: Introducere în Relaţiile Internaţionale ; Teoria RI ; Instituţii şi Organizaţii Internaţionale ; Politici comunitare.

4.2 de competenţe - 13. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C.2. Elaborarea proiectelor europene si internaţionale C.3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Utilizarea informaţiilor cu privire la evoluţia si structura partidelor politice europene, coroborarea acestor

informaţii cu cele legate de partidele politice autohtone.


Studiul aprofundat al modul de organizare al structurilor organizationale cunoscute sub numele de partide politice la nivel european

7.2 Obiectivele specifice Obişnuirea studentilor cu conceptul de partid politic la nivel european Învăţarea principiilor de bază de functionare a partidelor transnationale/federale Dezvoltarea abilităţii de a interpreta corect datele obţinute în urma cercetării asupra

cazurilor de studiu 16. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiul structurilor politice numite partide politice la nivel european

Prelegere

2. Tipologii ale partidelor politice europene Prelegere 3. Sisteme de partide politice in Europa Prelegere 4. Criteriile de analiza ale partidului federal Prelegere 5. Consecintele modelului democratiei partizane pentru partidele europene

Prelegere

6. Sinteza comparativa a procesului decizional in partidele europene Prelegere 7. Partide politice la nivel european/partide federale din federatii existente 1.

Prelegere

8. Partide si sisteme politice in Europa post comunista Prelegere 9. Concluzii 1: Impactul partidelor la nivel european asupra evolutiei Uniunii

Prelegere

10. Concluzii 2: Provocarile secolului XXI : Viitorul partidelor politice europene

Prelegere

Bibliografie Minimală : Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Actami, Bucuresti, 2001. Delwit, Pascal, „Est-il possible de qualifier les partis politiques europeens de partis politiques? Tentatives de definition et de comparaison”, in Les Cahiers du GERSE, No. 3, February 1999, Nancy : Universite de Nancy. Centre Europeen Universitaire, pp. 45-62 Dorget, Christelle, „Des federations de partis nationaux aux partis politiques europeens”, in Les Cahiers du GERSE, No. 3, February 1999, Nancy, Universite de Nancy, Centre Europeen Universitaire, pp. 5-18. Lawrence LeDuc, Richard G. Niemi, and Pippa Norris (eds.), Comparing Democracies 2: New Challenges in the Study of Elections and Voting. London, Sage, 2002. Hix Simon, ‘Elections, Parties and Institutional Design: A Comparative Perspective on European Union Democracy’, in West European Politics, Vol. 21, No. 3 (July 1998), pp. 19-52 Hix Simon and Abdul G. Noury, Democratic politics in the European Parliament, Cambridge, Cambridge University Press, 2007. Richard S. Katz and William M.Crotty (eds.), Handbook of Party Politics.London and Thousand Oaks, Sage, 2006. Rautu, Tudor-Andrei, 'Organisational Structure and Decision-Making in the European People’s Party – Party and Parliamentary Group in the European Parliament', in Studia Politica. Romanian Political Science Review/Revista Romană de Ştiinţă Politică, Bucureşti: Institutul de Cercetări Politice/Humanitas, Vol. IV No.1/2004, pp. 39-76 Daniel-Louis Seiler, Partidele politice în Europa, Institutul European, Iasi, 1997. George Voicu, Pluripartidismul. O teorie a democraţiei, Editura All, Bucuresti, 1998. Alan Ware, Political Parties and Party Systems, Oxford, Oxford University Press, 1996. Suplimentară: Corbett, Richard, Jacobs, Francis & Shakleton, Michael, The European Parliament, fourth edition, London: John Harper Publishing, 2000. Jansen, Thomas, The Making of a European Party. Origins, the Early Years, the Development of the European People’s Party, final draft, Brussels: EPP headquarters, January 1996 [Published as JANSEN, Thomas, The European People’s Party: Origins and Development, London: Basingstoke, 1998]. Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, 15th revised edition 2009-2010, Rixensart: European Study Service, 2009. Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999. Peterson, J. and Bomberg, E. Decision-making in the European Union, Basingstoke: Palgrave, 2009. Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, 6th edition, Oxford, Oxford University Press, 2010. Westlake, Martin, A Modern Guide to the European Parliament, London and New York, PINTER Publishers, 1994. http://www.europedia.moussis.eu http://www.europarl.europa.eu/portal/ro http://www.europarl.europa.eu/meps/ro/map.html http://www.europarl.europa.eu/the-secretary-general/en/secretary_general/home/home_all.html http://www.eppgroup.eu/home http://www.socialistsanddemocrats.eu/gpes/index.jsp?request_locale=RO http://www.alde.eu/ http://www.greens-efa.eu/ http://ecrgroup.eu/ http://www.efdgroup.eu/ http://www.guengl.eu/showPage.php http://www.epp.eu/

http://www.pes.eu/ 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Organizarea Partidului Popular European – studiu de caz Prelegere. Conversaţie euristică 2. Organizarea Partidului Socialistilor europeni – studiu de caz


3. Studiu de documente de partid : Partidul popular European.


4. Grupuri parlamentare europene – documente programatice, imagine, activitate


5. Campanii electorale la nivel european – strategii si tactici Prelegere. Conversaţie euristică 6. Partidele politice din Romania si Uniunea Europeana Prelegere. Conversaţie euristică


În elaborarea conţinuturilor cursului s-au avut în vedere opiniile exprimate de specialişti în ştiinţe politice de la Facultatea de �tiinţe Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti, precum şi de la Institutul de Cercetări Politice. Am luat în calcul conţinuturile cursurilor similar de la universităţi europene relevante (Katholieke Universiteit Leuven, Université catholique de Louvain, Université Libre de Bruxelles). Calitatea conţinuturilor a fost testată în discuţii cu şefi de divizie şi unitate de la Secretariatul Parlamentului European, ale căror standard administrative înalte sunt bine cunoscute.


nota finală

Cunoaşterea sistemului conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate

10.4 Curs

Abilitatea de a utiliza adecvat conceptele şi metodele

Examen scris- Teste de evaluare pe parcurs

60%

20% -


Participare activă, referate 20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoaşterea contextului dezvoltării partidelor politice europene. Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs.

VII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei STUDII DE SECURITATE/ RIIF/Ri/3/6/07 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr Mihai Vasile Ozunu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. drd Mihaela Ramona Istrate 2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul V 2.6 Tipul de


disciplinei O



Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: Elaborare proiect de grup final 6 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere in relatii internationale

Doctrine politice contemporane 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament

de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

l

C3. Utilizarea metodologiilor de analiza in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene

C6. Asigurarea asistentei in managementul relatiilor din cadrul organizatiilor si institutiilor implicate in procese europene si internationale

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l

Utilizarea conceptelor de securitate, apărare naţională şi plasarea acestora în contextul european şi mondial

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea conceptelor de securitate si aparare precum si

evolutia acestora de- a lungul timpului 7.2 Obiectivele specifice Prezentarea coordonatelor sistemului international si a afctorilor

de risc la adresa securitatii internationale si nationale dein perspectiva istorica.

Evidentierea modalitatilor in care raporturile de putere influenteaza elaborarea strategiilor nationale de securitate;

Facilitarea intelegerii acestor dinamici si interdependente prin studii de caz.


1. Mediul international de securitate Prelegere 2. Spaţiul de interes strategic al României. Prelegeri 3. Concluzii privind poziţia geopolitică şi geostrategică a României

Prelegere

4. Securitatea României la început de secol XX

Prelegere

5. Interesele naţionale ale României. Prelegeri 6. Riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale.

Prelegere

7. Corelaţia securitate individuală - securitate naţională - securitate internaţională.

Prelegere

8. Politica de securitate naţională a României.

Prelegere

9. Strategia de securitate naţională a României.

Prelegere

10. Politica de apărare a României. Prelegere 11. Strategia militară a României. Prelegere 12. Reforma şi modernizarea Armatei României conform standardelor NATO.

Prelegere

13. Implicaţiile procesul de globalizare asupra securităţii naţionale a României.

Prelegere

14. România actor regional şi internaţional. Prelegere Bibliografie obligatorie

Buzan Barry, Popoarele, statele si teama, Editura Cartier, Chisinau, 2000 David A. Baldwi, Neorealism si neoliberalism, Institutul European, Bucuresti, 2010 Ghica Luciana Alexandra, Zulean Marian, Politica de securitate nationala, Editura Polirom, Iasi, 2007 Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul Roman de Studii Regionale, Bucuresti, 2006 Kolodziey Edward, Securitatea si relatiile international, Editura Polirom, Iasi, 2007 Mihail Vasile Ozunu, Studii de securitate si aparare, note de curs, Biblioteca virtuala. Radu Sebastian Ungureanu, Securitate, suveranitate si institutii internationale, Editura

Polirom, Iasi, 2010 Bibliografie facultative

1. Gilpin Robert, Razboi si schimbare in politica mondiala, Editura Scrisul Romanesc, Bucuresti, 2000 2. Hirst Paul, Razboi si schimbare in secolul XXI, Editura Antet, Bucuresti,2003 3. Ionescu M.I, Dupa hegemonie. Patru scenarii de securitate in Europa de Est in anii’90, Editura Scripta, Bucuresti, 1993 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Raporturile de putere între actori. Perspectivă istorică.

Discutii, analiza de text

1. Noul mediu de securitate în perioada post „război rece”. Interdependenţe şi riscuri asimetrice.

Discutii, analiza

2. Strategii de securitate naţională. Studiu de caz

3. Politici de securitate la nivel regional şi global. Studii de caz.

Studii de caz

5. Rolul instituţiilor internaţionale şi al organizaţiilor regionale în politica de securitate.


6. ONU- sistemul securităţii colective în ordinea mondială post „război rece”.


7. Terorismul. Studiu de caz Bibliografie Documente 1. Carta Albă a Securitătii si Apărării Nationale, Bucuresti, 2004 2. Constitutia României, Bucuresti, 2003 3. Strategia securitătii nationale a României, Bucuresri, 2004 4. Strategia Europeană de securitate si politica de securitate si apărare comună , 2010

Strategia natională de apărare a Romaniei, Bucuresti, 2010 6. Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security: A new Framework for Analysis, Editura Lynne Rienner, Londra, 1998

7. Bill McSweeney, Security, Identity and Interests: A Sociology of International Relations, Cambridge studies in International Relations, Cambridge University Press, 1999

8. Sava Ionel Nicu, Mediul de securitate global si euroatlantic, Editura Militară, Bucuresti , 2005 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea continutului disciplinei cu specialistii Comisiilor Parlamentare (Comisia de Aparare, Comisia de Politica Externa) din Parlamentul României, precum si cu reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe si Ministerul Apărării Nationale. 10. Evaluare


Implicarea in prelegeri cu intrebari, comentarii,

sugestii.

Examen test grila sustinut pe platforma Blackboard

60% 10.4 Curs

Implicarea in pregatirea tematicii de seminar

Se inregistreaza participarea activa la seminar


Evaluare pe parcurs Test grila sustinut pe platforma Blackboard

10%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea si prezentarea unui proiect in Power Point in urma unei analize, in grup (de max. 8 studenti.) Prezenta la obligatorie la minimi 7 cursuri si 7 sedinte de seminar

Prezentarea si caracterizarea factorilor de risc la adresa securitatii nationale

VIII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Rela�ii Interna�ionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Rela�ii Interna�ionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Rela�ii Interna�ionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licen�ă 1.6.Programul de studii/Calificarea Rela�ii Interna�ionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE

RIIF/RI/3/6/08 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. drd. Tudor-Andrei Răutu 2.4. Anul de studiu 3 2.5.

Semestrul 6 2.6. Tipul de

evaluare ES 2.7. Regimul

disciplinei DO /DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 22 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 44 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Obligatorii: Doctrine politice contemporane RIIF/Ri/2/3/03

Recomandate: Istoria Europei contemporane RIIF/Ri/2/4/04 4.2 de competenţe Capacitatea de analiză obiectivă în materie de politică interna�ională,

capacitate de sinteză pornind de la evenimente istorico-politice disparate. 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


Seminariile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

l

C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese

diverse

Com

pet

enţe

tr

ansv

el

CT 2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară corespunzătoare diverselor paliere ierarhice Utilizarea scenariilor socilogice in studierea relaţiilor internaţionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul, destinat studenţilor Facultăţii de Relaţii Internaţionale şi

Studii Europene, anul III, urmăreşte introducerea perspectivei sociologice asupra relaţiilor internaţionale

Cursul oferă suportul explicativ şi fundamentul conceptual pentru lărgirea capacităţii studenţilor de a înţelege procesele sociale specifice domeniului relaţiilor internaţionale

Aprofundarea cunoştinţelor necesare cunoaşterii mediului intern şi internaţional de securitate şi a evoluţiilor care au loc în aceste medii

7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

1. Cunoaşterea noţiunilor şi conceptelor specifice sociologiei rela�iilor interna�ionale

2. Cunoaşterea modului în care sociologia abordează domeniul rela�iilor interna�ionale.

3. Utilizarea adecvată a paradigmelor specifice studiului rela�iilor interna�ionale.

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)

4. Explicarea sociologică a proceselor şi fenomenelor fundamentale în domeniul rela�iilor interna�ionale;

5. Explicarea sociologică a rolului pe care statul îl ocupă în cadrul rela�iilor interna�ionale şi a rolului său în cadrul procesului de integrare europeană.

6. Interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei pentru dezvoltarea aptitudinilor de analist/expert în domeniul rela�iilor interna�ionale şi al studiilor europene;

7. Înţelegerea modalităţilor de concretizare a cunoştiinţelor teoretice în planuri şi strategii de ac�iune în plan interna�ional pentru o instituţie/organizaţie.

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)

8. Construirea unor scenarii şi strategii de implementare a politicilor europene pentru diferite tipuri de actori şi instituţii/organizaţii;

9. Aplicarea tehnicilor de investigare în unele studii de caz. 4.Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile fa�ă de domeniul ştiinţific/cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice/ valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice/ implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice/ angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane – instituţii cu responsabilităţi similare/participarea la propria dezvoltare profesională)

10. Cultivarea sentimentului de datorie civică centrată pe valorile culturale şi morale specifice democraţiei liberale şi statului de drept;

11. Dezvoltarea simţului civic şi a unui civism bazat pe valori constitu�ionale.

12. Stimularea angajării în dezvoltarea institu�ională şi organiza�ională.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Abordarea şi studiul sociologic al relaţiilor internaţionale.

Prelegere

Particularităţi ale relaţiilor internaţionale ca relaţii sociale.

Prelegere

Contribu�ia relaţiilor internaţionale la realizarea funcţiilor societale fundamentale.

Prelegere. Conversa�ie euristică

Sistemul internaţional. Prelegere Cooperare, competiţie şi conflict în domeniul relaţiilor internaţionale.


Putere, dominare şi influenţă în relaţiile internaţionale.

Conversa�ie euristică

Securitatea statelor şi a sistemului relaţiilor internaţionale.

Prelegere

Organizaţiile internaţionale – tipologie şi rol. Prelegere Bibliografie Minimală : Costea Ştefan, Istoria Generală a Sociologiei, Bucureşti: Fundaţiei România de Mâine, 2002, cap.XII p.250-259 Goodin R, Klingemann H-D, Manual de Ştiinţă Politică, Cap.16.p.353-358 Coenen-Huther Jacques, Sociologia Elitelor, Iaşi: Polirom, 2007, Cap.2, p.63-81 Maliţa Mircea, Mihăilescu Ioan, Sociologie Generală, Iaşi: Polirom, 2003, Cap.8.p.174-185 Puşcaş Vasile, Relaţii Internaţionale şi Transnaţionale, EIKON, 2007, Cap.1.p.13-24;Cap.4. p.74-80; Cap.7.p131-138 Suplimentară: Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, Rixensart: European Study Service, 2000. Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999 Pollitt, Christopher, Bouckaert, Geert, Public Management Reform. A Comparative Analysis., Oxford: Oxford University Press, 2000 Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, Oxford: Oxford University Press, 1999 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Diversele concepţii în relaţiile internaţionale. Prelegere Perspectivele sociologice anglo-saxone în relaţiile internaţionale.


Suveranitate/putere în relaţiile internaţionale. Conversa�ie euristică Adaptarea statului la globalizare în contextul european.


Factori potenţiali de risc şi destabilizare. Matrici de securitate : europeană, panarabă şi extrem-asiatică.

Conversa�ie euristică. Modele simbolice

„Centrele de putere” şi rolul lor în determinarea climatului politico-social al raporturilor internaţionale.


Influenta actorilor individuali în cadrul relatiilor internationale. Exemplificare asupra integrării europene.

Conversa�ie euristică. Studii de caz

Uniunea Europeană – discuţie asupra poziţionării în continuumul federalism/confederalism.

Studii de caz

Bibliografie Minimală : Bauman, Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Filipeştii de Târg: Antet, nd Merle, Marcel, Sociologie des relations internationales, Toulouse : Imp. F. Boiseau, 1974 Suplimentară: Rezsöházy, Rudolf, Pour comprendre l’action et le changement politiques, Louvain-la-Neuve : Duculot, 1996 Moussis, Nicholas, Guide to European Policies, Rixensart: European Study Service, 2000 Peterson, John, Bomberg, Elizabeth, Decision-Making in the European Union, London: MacMillan Press ltd, 1999 Wallace, Helen, William, Wallace, Policy-Making in the European Union, Oxford: Oxford University Press, 1999


La stabilirea con�inuturilor cursului şi seminarului au fost luate în calcul părerile exprimate de specialişti în ştiin�a politică din cadrul Facultă�ii de �tiin�e Politice şi Administrative a Universită�ii din Bucureşti, precum şi din cadrul Institutului de Cercetări Politice. Au fost de asemenea consultate programe de studii similare de la Katholieke Universiteit Leuven.

Calitatea metodelor de cercetare (analiză şi sinteză) a fost testată prin discu�ii cu şefi de unitate şi de divizie din cadrul secretariatului Parlamentului European, cunoscută fiind cerin�ele înalte pentru accesul în acest sistem administrativ.


nota finală Cunoaşterea sistemului conceptual, a metodelor şi procedeelor utilizate

10.4 Curs

Capacitatea de a folosi în mod adecvat conceptele însuşite, precum şi a metodelor

Examen pe calculator, inclusiv grilă (adevărat/fals, multiple

choice)

60%

Teste de evaluare pe parcurs 20 În�elegerea şi însuşirea problematicii tratate la curs şi seminar Capacitatea de a explica şi utiliza modelele şi metodele de analiză


Evaluarea critică a argumentelor proprii, precum şi ale colegilor

Participarea activă la seminar

Studii de caz analizate la seminar

20%

10.6 Standard minim de performanţă Cunoaşterea contextului în care se dezvoltă sociologia rela�iilor interna�ionale. Însuşirea şi capacitatea de a utiliza adecvat conceptele fundamentale predate la curs.

IX. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internationale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internationale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţa 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dreptul Uniunii Europene / RIIF/Ri/3/6/09 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Ion DRAGOMAN 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asistent univ.drd. Anelis-Vanina ISTRĂTESCU 2.4. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 4 Examinări 4 Documentare pe Internet

3.7 Total ore studiu individual 83 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Drept internaţional

Instituţiile Uniunii Europene 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Este necesar ca sala de curs să fie dotată cu un calculator, un sistem de


Activitatea de seminar se desfăşoară în sala de clasă cu acces la Internet.


C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

C6 Asigurarea asistentei în managementul relaţiilor din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor implicate în procese europene si internationale

C

ompe

tenţ

e tr

ansv

ersa

le

Aplicarea cunoştinţelor de drept al Uniunii Europene in analiza relaţiilor internaţionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi aprofundarea noţiunilor si principiilor ordinii juridice a Uniunii

Europene, a mecanismelor sale de funcţionare şi a politicilor Uniunii;

7.2 Obiectivele specifice - Cunoaşterea şi înţelegerea instituţiilor juridice, politicilor si mecanismelor de funcţionare a Uniunii Europene;

- Aprofundarea relaţiei dintre Uniunea Europeană si cetăţenii europeni; - Cunoaşterea cadrului general al Tratatului de aderare a României la

Uniunea Europeană; - Dobândirea abilităţilor de aplicare a dreptului Uniunii Europene în activitatea

desfăşurată la nivel naţional şi/sau internaţional 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Originea şi evoluţia Uniunii şi a dreptului său Prelegere, prezentare

power point

2. Filosofia constituţională a Uniunii şi dreptul european Prelegere, prezentare power point

3. Ordinea juridică unională şi cea a statelor-membre Prelegere, prezentare power point

4. Izvoarele dreptului Uniunii Europene Prelegere, prezentare power point

5. Subiectele dreptului Uniunii Europene Prelegere, prezentare power point

6. Competenţe unionale şi obiectul dreptului european Prelegere, prezentare power point

7. Legiferarea în Uniunea Europeană Prelegere, prezentare power point

8. Puterea executivă şi administraţia Uniunii Europene Prelegere, prezentare power point

9. Puterea judecătorească şi acţiunile judiciare Prelegere, prezentare power point

10. Dreptul pieţei interne şi al Uniunii Economice Monetare

Prelegere, prezentare power point

11. Aspecte juridice ale cetăţeniei europene în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie


12. Dreptul european al drepturilor omului Prelegere, prezentare power point

13. Politica externă europeană Prelegere, prezentare power point

14. Politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene


Bibliografie : Robert Schutze, Dreptul constituţional al Uniunii Europene, Editura Universitară, Bucureşti, 2012 Gheorghe Costache (coord.), Radu Stancu, Marin Voicu, Mădălina Viziteu, Denisa Loredana Bica, Ana-Maria

Bejan, Oana Surdescu, Introducere în dreptul european, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 Mihaela Augustina Dumitraşcu, Dreptul Uniunii Europene şi specificitatea acestuia, Editura Universul Juridic,

Bucureşti, 2012 Gilbert Gorning, Ioana Eleonora Rusu, Dreptul Uniunii Europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2010 Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009 Dacian Cosmin Dragoş, Uniunea Europeană: instituţii, mecanisme, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007 Ivan Boev, Droit europeen, Breal, Paris, 2011 Tratatul de instituire a Uniunii Europene (consolidat) Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene (consolidat) Parlamentul European, Ediţia a 6-a, de Richard Corbet, Francis Jacobs şi Michael Shakleton, Monitorul Oficial,

Bucureşti, 2007 Comisia Europeană, editată de David Spence în colaborare cu Geoffrey Edwards, Editura Monitorul Oficial,

Bucureşti, 2008 Francisco Aldecoa Luzarranga, Mercedes Guinea Llorente, Europa viitorului-Tratatul de la Lisabona, Editura

Polirom, Iaşi, 2011 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Lărgirea competenţelor, perfecţionarea instituţională şi extinderea geografică în istoria Uniunii Europene

Discuţii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenţi

2. Natura constituţională a Uniunii Europene: de la confederaţie la federaţie

Discuţii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenţi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

3. Explicarea integrării ordinii juridice unionale în ordinea juridică statală


4. Argumentarea efectelor directe şi indirecte ale actelor juridice europene


5. Legitimitatea instituţiilor Uniunii Europene Discuţii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenţi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

6. Comentarea principiilor atribuirii de competenţe, subsidiarităţii şi proporţionalităţii


7. Reglementarea “inteligentă” ca obiectiv actual al Uniunii Europene


8. Rolul Comisiei de gardian al tratatelor Discuţii libere, dezbateri pe teme ridicate de studenţi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

9. Acţiuni judiciare la CJUE în care este implicată România


10. Particularităţile dreptului concurenţei în piaţa unică europeană


11. Rolul Mediatorului European în promovarea Discuţii libere, dezbateri pe teme

drepturilor fundamentale ridicate de studenţi, discutie dirijată, exemplificare, prezentări sintetice

12. Activitatea Agenţiei Europene a Drepturilor Fundamentale


13. Explicarea competenţelor Serviciului European de Acţiune Externă


14. Gestionarea civilă şi militară a crizelor în guvernarea europeană multinivel


Bibliografie Tudorel Ştefan, Beatrice Andruşan-Grigoriu, Dreptul Uniunii Europene, grile şi speţe, Editura C.H. Beck, Bucureşti,

2010 Marin Voicu, Mirela Georgiana Sabău, Dreptul comunitar general, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2009 Walter Cairns, Introducere în legislaţia Uniunii Europene, Editura Universal Dalsi, 2001 Ion Dragoman, Dreptul european al drepturilor omului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 Ion Dragoman, Anelis-Vanina Istrătescu, Protecţia juridică a drepturilor omului, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2013 Iulia Motoc, Uniunea Europeană: dreptul şi politica extinderii la Est, Editura Paideia, 2001 Gheorghe Stan, Sistemul relaţiilor internaţionale în geopolitica Uniunii Europene, Editura Militară, Bucureşti, 2011 Christian Hen, Jacques Leonard, Uniunea Europeană , ediţia a 10 –a, Editura CORESI, Bucureşti, 2002 Stelian Scăunaş, Uniunea Europeană, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008 Andrei Popescu, Drept social european, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 Dana Apostol Tofan, Instituţii administrative europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006 Ion Jinga, Uniunea Europeană în căutarea viitorului, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008 Eugen Popescu, Teorii ale integrării europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009 Gavril Paraschiv, Drept penal al Uniunii Europene, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008 Proiectul de tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa, 2003

Constituţia României 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- Conţinutul disciplinei include informaţii care conduc la dobândirea cunoştintelor teoretice şi practice, precum şi a abilităţilor necesare aplicării dreptului Uniunii în activitatea desfăşurată la nivel naţional şi/sau internaţional, în instituţii sau autorităţi publice naţionale sau internaţionale, în activitatea unor entităţi de drept privat, precum şi informaţii necesare exercitării drepturilor cetăţeneşti în raport cu instituţiile Uniunii Europene


nota finală Cunoaşterea principalelor

probleme Examen scris 60% 10.4 Curs

Prezenţa la seminar minim

60% Evaluarea activităţii de seminar 20% 10.5 Seminar/laborator

Promovarea verificării pe parcurs

Evaluare pe parcurs /test 20 %

10.6 Standard minim de performanţă Minimale: (pentru nota 5) Inţelegerea principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene; Cunoaşterea rolului principalelor instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a unor elemente de bază de privind

competenţele exercitate de aceastea şi procesul decizional; Cunoşterea unor principii şi noţiuni de bază legate de sistemul jurisdicţional al Uniunii Europene; înţelegerea unor elemente de bază legate de cetăţenia europeană; O însuşirea minimă a materiei, iar lucrarea să nu conţină erori grave legate de noţiuni fundamentale Maximale (cerinţe pentru nota maximă): Raspuns corect la toate subiectele, activitate susţinută în timpul semestrului, cunoaşterea cursului şi a elementelor din bibliografia indicată.

X. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Europa în relaţiile internaţionale 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr. Gheorghe Onişoru 2.3.Titularul activităţilor de seminar Prof. univ.dr. Gheorghe Onişoru 2.4. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităţi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 89 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare




C

ompe

ten ţ

e

P

fi

l

C 4.Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene C.4.2.Recunoaşterea metodelor fundamentale pentru explicarea și interpretarea proceselor și strategiilor specifice acestui domeniu C 4.3 Aplicarea cunoştinţelor asimilate la situaţii date de evaluare și valorificare empirică a elementelor evaluate

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Aplicarea cunoştinţelor legate de relaţiile europene în contextul global actual.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea conceptelor generale legate de Europa şi rolul acestui conglomerat

de state în relaţiile internaţionale 7.2 Obiectivele specifice Analiza completă şi complexă a Europei - spaţiu politic, economic şi de

securitate. Înţelegerea sferelor europene şi a modului care diversele regiuni ale continentului au fost implicate în relaţiile internaţionale Înţelegerea modului în care au variat centrele de putere în Europa


1.Aspecte teoretice ale studiului relaţiilor internaţionale



2.Istoriografie şi identitate în studiul Europei şi a relaţiilor internaţionale

Prezentări de cazuri; dezbateri.


3.Europa – europo-centrismul şi sistemul relaţiilor internaţionale

Idem

4.Europa în conflict – studii de caz secolul XIX, până la mijlocul secolului XX


5. Europa divizată: Politica sferelor de influenţă – studii de caz: pactul Molotov-Ribbentrop; „acordul de procentaj” Churchill-Stalin


6.Crize în fosta sferă sovietică de hegemonie: revolta muncitorilor est-germani (1953), „octombrie polonez” şi revoluţia maghiară (1956); „primăvara de la Praga” (1968) şi criza poloneză (1980-1981); prăbuşirea comunismului în Răsăritul Europei (1989-1991)

Idem Analiză de texte

7. Religie şi securitate în Europa Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 8.Suveranitatea şi relaţiile internaţionale europene Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 9.Alianţe în Europa – secolele XVIII-XXI Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 10.Europa de Vest : crize şi geopolitică Idem Cu accent pe simulare şi interpretare 11.Europa Nordică în sistemul relaţiilor internaţionale actuale

Idem

12.UE – în sistemul relaţiilor internaţionale Idem Bibliografie obligatorie BERSTEIN, S.; MILZA, P., Istoria Europei, Iaşi, Institutul European, 5 vol, 1998 Carpentier, Jean; Lebrun, Francois, Istoria Europei, Bucuresti, Humanitas, 1992 Jean�Baptiste Duroselle, Istoria relaţiilor internaţionale, vol. I, II, Bucureşti, 1996 Bibliografie opţională Stefano Bianchini, Problema iugoslavă, Ed. BIC ALL, 2003 Em. Bold, I. Ciupercă, Europa în derivă (1918�1940), Iaşi, 2001 Stephen Fischerş Galaţi, Europa de Est şi Războiul Rece: percepţii şi perspective, Iaşi, 1996 Colin S. Gray, Războiul, pacea şi relaţiile internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2010. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. II, Iaşi, 2000 S. Miloiu, O istorie a Europei Nordice si Baltice. De la razboiul rece la era globalizarii, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005. Nye Jr., Joseph S., Descifrarea conflictelor internaţionale. Teorie şi istorie, Antet, 2005 Miroiu, A., Ungureanu, Manual de Relaţii Internaţionale, Bucureşti, Editura Polirom, 2006 Pop, Adrian, Tentaţia tranziţiei. O istorie a prăbuşirii comunismului în Europa de Est, Editura Corint, Bucureşti, 2002 Richard Rothstein (ed.), The Evolution of Theory in International Relations, South Carolina, University of South Carolina Press, 1991 Smith, Karen E. Politica externă a Uniunii Europene. Bucureşti: Tritonic, 2005 TILLY, Ch., Revoluţiile europene, Iaşi, Ed. Polirom, 2002 L. Tsoukalis, Ce fel de Europa?, Editura All, Bucureşti, 2005. www.europainfo.ro www.europeana.ro 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Europa – actor major pe scena relaţiilor internaţionale

Vor fi prezentate obiectivele/metodele şi cerinţele seminarului. Vor fi creionate principiile de funcţionare ale UE

2. Noile mecanisme de gestionare a relaţiilor internaţionale. De la Sistemul concertelor şi


Congreselor, la Sistemul de la Versailles. 3. Focare de criză şi instabilitate în Europa – sec. XVIII-XXI


4.Rolul Europei în construirea lumii contemporane Idem Proiect interactiv: pe grupe, studenţii vor prezenta funcţionarea unei instituţii a UE

5.Diplomaţi europeni Idem 6. UE şi SUA în Sistemul de Relaţii Internaţionale în Crizele secolului XXI: Irak, Afganistan, Libia,

Idem

Bibliografie orientativa Achcar, Gilbert, Noul Război Rece. Lumea după Kosovo, Editura Corint, Bucureşti, 2002 Buzan, Barry, Popoarele, statele şi teama. O agendă pentru studii de securitate internaţională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chişinău, 2000 Calvocoressi, Peter, Europa de la Bismarck la Gorbaciov, Bucureşti, Polirom, 2003 Ciachir, Nicolae, Gheorghe Bercan, Diplomaţia europeană în epoca modernă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984. Dufour, Jean-Louis, Crizele internaţionale. De la Beijing (1900) la Kosovo(1990), Editura Corint, Bucureşti, 2002 Cipriano Giachetti, Congresul de la Viena.1815, Timişoara, Editura Helicon, 1999 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul şi standardele cursului au fost realizate comparativ, urmărind cerinţele comunităţii epistemice internaţionale din universităţi occidentale (analiza site-urilor/cursurilor, jurnalelor de specialitate), precum şi din instituţii reprezentative pentru domeniu. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din







XI. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale, Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Filosofie, Istorie si Geografie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţa 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei DREPTURILE OMULUI 2.2.Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Ion Dragoman 2.3.Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. drd. Anelis-Vanina Istrătescu 2.4. Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul

disciplinei DS


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 89 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoaşterea şi aprofundarea instituţiilor studiate la disciplinele Drept internaţional şi Dreptul Uniunii Europene

4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


Pe parcursul desfăşurării seminariilor, studenţii vor utiliza ca instrumente de lucru, tratate şi culegeri de practică judiciară elaborate în materia drepturilor omului.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale şi afacerilor europene C6 – Asigurarea asistenţei în managementul relaţiilor din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor implicate în procese

europene şi internaţionale

Com

pete

nţe

Cunoaşterea drepturilor omului şi posibilitatea de a clama încălcarea acestora de către varii instituţii, persoane.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea fundamentelor protecţiei drepturilor omului prin mijloace politice, administrative şi judiciare în vederea dezvoltării personalităţii umane

7.2 Obiectivele specifice Identificarea şi valorificarea instituţiilor naţionale, europene şi globale de promovare a demnităţii umane fără nici un fel de discriminare;

Acumularea deprinderilor necesare pentru analiza şi implementarea politicilor guvernanţei multinivel în domeniul libertăţilor fundamentale, precum şi pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor neguvernamentale de apărare a drepturilor individuale;

Investigarea proceselor şi fenomenelor specifice sistemului de protecţie a drepturilor omului;

Înţelegerea importanţei drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru buna guvernare a statului de drept, consolidarea democraţiei şi perfecţionarea administraţiei.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Filosofia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului


Studenţii vor beneficia de suportul de curs în formă

electronică. 2. Guvernanţa multinivel a promovării şi respectării demnităţii umane

Prelegerile se vor desfăşura în forma prezentării pe suport power-point.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a notelor de curs puse la dispoziţie în format electronic, pentru a conferi cursului caracter interactiv.

3. Tradiţii şi practici naţionale de protecţie a libertăţilor civice

Idem

4. Sisteme regionale de apărare a drepturilor individuale

Idem

5. Dreptul european al drepturilor omului Idem 6. Dreptul internaţional global al drepturilor fiinţelor umane

Idem

7. Conţinutul drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale

Idem

8. Dreptul internaţional umanitar în conflictele armate Idem 9.Intervenţiile umanitare şi responsabilitatea de a proteja umanitatea

Idem

10. Jurisdicţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale

Idem

11. Controlul nejurisdicţional al respectării drepturilor omului

Idem

12. Operaţii umanitare actuale Idem Bibliografie obligatorie Dragoman, Ion, Istrătescu, Anelis-Vanina, (2013), Protecţia juridică a drepturilor omului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine; Dragoman, Ion, (2009): Dreptul european al drepturilor omului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine; Dragoman, Ion, Ungureanu, David, (2012), Drept internaţional umanitar, Editura Sitech, Craiova; Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – cazuri recente cu privire la România, (2011), IRDO, Bucureşti. Bibliografie suplimentară Olteanu, Ionel, (2007), Dreptul european al drepturilor omului, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine; Dănişor, Gheorghe, (2011), Filosofia drepturilor omului, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Lupulescu, Nicolae, (2009), Drept umanitar, Bucureşti, Editura C.H.Beck; Olteanu, Florin, (2010), Intervenţiile umanitare – o provocare a mileniului 3, Ploieşti, Editura Universităţii Petrol-Gaze; Moroianu-Zlătescu, Irina, (2008), Drepturile omului – un sistem în evoluţie, Bucureşti, IRDO; Corlăţean, Titus, (2011), Executarea hotărârilor CEDO, Bucureşti, Editura Universul Juridic. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Originea şi evoluţia celor trei generaţii de drepturi ale omului

Expunere sistematică

2. Mecanisme constituţionale de apărare a drepturilor omului

Analiza comparativă Demonstraţia didactică Conversaţia

Se recomandă consultarea prealabilă a unor site-uri.

3. Revoluţii ale drepturilor omului şi bune practici administrative de rezolvare a reclamaţiilor

Demonstraţia didactică Conversaţia

Se recomandă consultarea prealabilă a site-ului Consiliului Europei.

4. Analiza particularităţilor sistemului american, african şi arab de protecţie a libertăţilor fundamentale

Expunere sistematică Problematizare

Se recomandă consultarea prealabilă a site-ului Consiliului Europei. Sunt abordate studii de caz.

5. Studiu comparativ al promovării drepturilor Analiza comparativă Se recomandă studenţilor

individuale în Consiliul Europei, UE şi OSCE Conversaţia să asiste în prealabil împreună cu titularul de seminar, la procese derulate în faţa instanţelor judecătoreşti.

6. Rolul şi atribuţiile Consiliului Drepturilor Omului în sistemul universal al libertăţilor individuale

Conversaţia Demonstraţia didactică

Se folosesc extrase de jurisprudenţă şi se lecturează prevederile relevante din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Bibliografie obligatorie Beşteliu –Miga, Raluca, Brumar, Catrinel, (2010), Protecţia juridică a drepturilor omului, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Sudre, Frederic, (2006), Dreptul european şi internaţional al drepturilor omului, Iaşi, Editura Polirom; Selejan-Guţan, Bianca, (2011), Protecţia europeană a drepturilor omului, Bucureşti, Editura C.H. Beck Constituţia României (2003); Convenţia Europeană de Apărare a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (1950); Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2003); Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948); Carta Naţiunilor Unite (1945). Bibliografie suplimentară Babonea, Gheorghe, Diaconu, Ion, Costache, Gheorghe, Crumpănă, Diana, Nicolau, Ileana Ingrid, (2008), Drepturi şi libertăţi fundamentale, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine; Gâlea, Ioan, (2012), Aderarea UE la CEDO, Bucureşti, Editura C.H. Beck; Cloşcă, Ionel, Codiţă, Dumitru, (2013), Dicţionar enciclopedic de drept internaţional umanitar, Ploieşti, Editura Karta-Graphic; Aurescu, Bogdan, (2005), Sistemul jurisdicţiilor internaţionale, Bucureşti, Editura C.H. Beck; Stuparu, Cristina, (2009), Statul-societatea-libertăţile religioase, IRDO, Bucureşti; Onica-Jarka, Beatrice, (2011), Drept internaţional umanitar, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Popescu, Eugen, (2011), Drept internaţional umanitar, Bucureşti, Editura Universul Juridic; Kaldor, Mary, (2010), Securitatea umană – reflecţii asupra globalizării şi intervenţiei, Cluj-Napoca, Editura C.A. Publishing


Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti din domeniul juridic şi cu reprezentanţi ai unor organisme şi instituţii de protecţie a drepturilor omului.


nota finală Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii sau

exemple de analiză


Testare pe parcurs 20% 10.5 Seminar/laborator Participare activă 20%

10.6 Standard minim de performanţă Însuşirea fundamentelor drepturilor omului Elaborarea a unui referat

Frecvenţa la cursuri şi seminarii

XII. 1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie si Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Integrare economică europeană/RIIF/RI/3/5/12 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf univ. dr. Miltiade Stanciu 2.3.Titularul activităţilor de seminar

Conf univ. dr. Miltiade Stanciu

2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7.Regimul disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ

42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi: elaborare documentar de statistică internaţională 20 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Absolvirea cursului de Economie Mondială ( anul 1) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipamente de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C2 – Elaborarea proiectelor europene şi internaţionale; C3 – Utilizarea metodologiei de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale europene; C5 – Asigurarea de asistenţă în domeniul negocierii internaţionale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l


Să abordeze integrarea europeană din perspectiva economică, concentrandu-se asupra analizei economice a integrării.

Evaluarea Pieţei Unice europene din punctul de vedere al efectelor asupra creşterii economice, a convergenţei economice şi a alocării sectoriale şi geografice a resurselor.

7.2 Obiectivele specifice Studierea impactului liberalizării şi politica concurenţială în cadrul UE; Studiul principalelor politici europene care beneficiază de transferuri

bugetare – politica agricolă comună şi politica regională şi reformele lor. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Istoria integrării economice europene Interacţiunea cu studenţii este regula de predare

Studenţii sunt familiarizaţi cu suportul de curs

Bugetul UE Prelegere Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interactiona în timpul predării

Federalismul fiscal şi alocarea sarcinilor pe niveluri de guvernare

Prelegere Idem

Economia politicii comerciale Prelegere Idem

Efectele integrării economice asupra alocării sectoriale a resurselor . Politică concurenţială.

Prelegere Idem

Efectele integrării economice asupra acumulării

capitalului . Creşterea economică.

Prelegere Idem

Efectele integrării economice asupra alocării geografice a resurselor . Politica regională.

Prelegere Idem

Politica agricolă comună Prelegere Idem

Sistemul Monetar European Prelegere Idem

Uniunea Monetară Prelegere Idem

Politica fiscală şi pactul de stabilitate Prelegere Idem

Pieţele financiare Prelegere Idem

Integrare europeană şi piaţa muncii Prelegere Idem

Consecinţele economice al extinderii UE. Beneficii şi costuri

Prelegere Idem

Bibliografie BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

Bîrsan Maria, Integrare economică europeană, Ed. Syllabus, facultatea de Studii Europene, Cluj Napoca, 2001 Baldwin Richard, Wyplosz Charles, Economia integrării europene, Ed. Economica, Bucureşti 2006

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Distribuţia de putere ăn UE şi legitimitatea deciziei

Prezentare

Participarea UE la liberalizarea multilaterală a comerţului internaţional

Prezentare

Viitorul politicii concurenţiale a UE

Prezentare

Resursele bugetare ale UE destinate agriculturii noilor membri

Metodologie de construire a matricii logice

Politica de coeziune în UE extinsă Proiect referitor la completarea cererii de finanţare în cazul unei aplicaţii concrete

Aderarea noilor state member ale UE la uniunea monetară.

Exerciţii practice

Procesul Lisabona Exerciţii practice Bibliografie

Mocearov Andrei, Integrare economică europeană, Note de curs Bîrsan Maria, Integrare economică europeană, Ed. Syllabus, facultatea de Studii Europene, Cluj Napoca, 2001 Baldwin Richard, Wyplosz Charles, Economia integrării europene, Ed. Economica, Bucureşti 2006

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul Naţional de Statistică, Academia de Studii Economice 10. Evaluare



Examen sub formă de test grila susţinut în Blackboard

60% 10.4 Curs

Evaluare pe parcurs Evaluare pe parcurs test grilă pe platforma Blackboard

20%


Abilitatea ştiinţifică de aconcepe şi redacta un referat de seminar



Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs – minim 7 cursuri. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

XIII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei STATISTICA INTERNATIONALA/RIIF/RI/3/5/12 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Daniela Elena Stefanescu 2.4. Anul de studiu III 2.5.Semestrul 5 2.6. Tipul de

evaluare ES 2.7. Regimul

disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6

seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi: elaborare documentar de statistica internationala 20 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Absolvirea cursului de Economie Mondiala (anul 1 de studii) 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu echipamente de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate C

omp

etenţ

e pro

fesi

onal C2 - Elaborarea proiectelor europene si internaţionale;

C3 - Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene;

C5 - Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea structurii si principiilor de functionare a statisticii

internationale; Intelegerea principalelor functii ale statisticii internationale; Intelegerea elementelor fundamentale ale statisticii oficiale; Cunoasterea principalilor indicatori statistici prin care statistica

internationala isi operationalizeaza functiile. 7.2 Obiectivele specifice Interpretarea continuturilor teoretice si practice ale disciplinei pentru

dezvoltarea aptitudinilor de lucru cu indicatorii statistici si de interpretare a mesajului cifrelor statistice.

Compararea nivelului de dezvoltare a tarilor; Evaluarea performantelor dezvoltarii tarilor versus standarde globale

de dezvoltare; Asimilarea gandirii statistice.


Definirea statisticii si rolului sau in societatile democratice; incursiune in istoria statisticii

Interactiunea cu studentii este regula de predare.

Studentii sunt familiarizati cu suportul de curs.

Sistemul statistic global: palierul international

Prelegere Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suportului de curs pentru a putea interactiona in timpul predarii.

Sistemul statistic global: palierul european Prelegere Idem Sistemul statistic national Prelegere Idem Principiile fundamentale ale statisticii pe plan international; managementul calitatii totale in statistica

Prelegere Idem

Functii ale statisticii internationale: evaluarea performantelor tarilor versus standarde globale de dezvoltare

Prelegere Idem

Compararea nivelului de dezvoltare a tarilor Prelegere Idem Productia statisticilor oficiale pentru monitorizarea politicilor economice

Prelegere Idem

Productia de statistici oficiale pentru monitorizarea politicilor sociale

Prelegere Idem

Productia de statistici oficiale in domeniile agricultura, dezvoltare rurala si mediul inconjurator, competitivitatea intreprinderilor

Prelegere Idem

Productia de statistici oficiale in domeniile transport; societate informationala; stiinta si inovare; turism

Prelegere Idem

Romania in UE Prelegere Idem Romania in lume: pozitionare din perspectiva Prelegere Idem

cifrelor statistice Bibliografie Stefanescu, Daniela, (2004) Statistica internationala 1, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti; Isaic- Maniu, Alexandru (coord.), (2003) Dictionar de statistica generala, Bucuresti, Editura Economica; Anghelache, Constantin (1999) Statistica generala- teorie si aplicatii, Bucuresti, Editura Economica; Jaba, Elisabeta, (2000) Statistica, Bucuresti, Editura Economica 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Sistemul statistic global: organizare pe paliere si principii de functionare;

Prezentare

Organizatii internationale/ europene cu preocupari statistice

Prezentare

Principii de organizare si functionare a statisticii pe plan international;

Prezentare

Standarde globale de dezvoltare reflectate prin statistici;

Metodologie de construire a matricii logice

Metode de comparare a nivelului de dezvoltare a tarilor: ierarhizarea tarilor;

Proiect referitor la completarea cererii de finantare in cazul unei aplicatii concrete

Productia de statistici oficiale in domeniile economic, social: indicatori, mod de calcul, mesaje transmise de cifrele statistice;

Exercitii practice

Romania in UE Exercitii practive Romania in lume. Bibliografie Stefanescu, Daniela, (2004) Statistica internationala 1, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti; http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://unstats.un.org/unsd/. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti de la Institutul National de Statistica 10. Evaluare


Implicarea in prelegere cu intrebari/ comentarii


60% 10.4 Curs

Evaluare pe parcurs test grila pe platforma Blackboard

10 %

Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor

Abilitatea ştiinţifică de a concepe şi redacta un referat de seminar


10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea si sustinerea in cadrul unui grup de 4-5 studenti a unui documentar cu date statistice comparabile Romania – alte state membre UE

XIV. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie si Geografie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Mişcări şi partide politice din Europa de Sud-Est în

secolele XX-XXI 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Cristina Păiuşan-Nuică 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7Regimul

disciplinei DS

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 24 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 76 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în ştiinţa politicii

I 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C.3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Ulizarea cunoştinţelor legate de evoluţia politică a Europei de Sud-Est in secolele XX şi XXI Aplicarea cunoştinţelor acumulate în intelegerea şi analizarea actualei crize din Grecia.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -Asimilarea unor informaţii, idei, teorii, concepte, modele, procese politice pentru

istoria recentă a spaţiului sud-est european şi a dezvoltărilor politice interne din ţările balcanice de la începutul Războiului Rece la definitivarea procesului de integrare europeană şi euroatlantică

7.2 Obiectivele specifice -Integrarea dispozitivului de cunoştinţe al disciplinei în tabla de materii a ramurii studiilor europene şi regionale şi a corpusului tematic al doctrinelor politice contemporane prin complementarităţi tematice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Pluripartidismul grec, insulă a democraţiei în Prelegere dezbatere,

Balcanii totalitari, de la războiul civil la criza politică (1965)

problematizare

2.Stânga greacă în era democraţiei fragile (1950-1967). Tendinţa de front popular prin Uniunea Democratică a Stângii (pacifism, parlamentarism, pluralism, socialism democratic).

Prelegere dezbatere, problematizare

3.Bipartidismul elen după tranziţia democratică (metapolitfesi) şi perioada finală a Războiului Rece.PASOK versus Noua Democraţie .Panelenism socialist şi radical-liberalism,tradiţionalism interbelic. Dinastiile politice Papandreu şi Karamanlis


4.Partidul Comunist Iugoslav/Uniunea Comuniştilor Iugoslavi.


5.Partidul Comunist Bulgar – jivkovism panslavist excepţionalist, partid unic antiminorităţi şi prosovietic. Gorbaciovizarea şi Petăr Mladenov


6.Partidul Comunist Albanez/Partidul Muncii -împletirea stalinismului cu maoismul în era regimului ateist hodjan


7.Sistemul politic al Greciei contemporane (1990-2012).

Prelegere sinteză

8.Albania, de la democraţie la totalitarism. Apariţia partidelor politice. Partidul Socialist şi marxism-leninismul în poststalinism (Ramiz Alia), social-democraţia europeană/ orientare social-liberală (Fatos Nano), influenţa modelului PASOK (Edi Rama).Mişcarea Socialistă pentru Integrare (Ilir Meta). Partidul Democrat (Sali Berisha) şi conservatorismul albanofon

Derularea unei prelegeri cu oponent ,

9.Sistemele politice ale Serbiei şi Croaţiei post-iugoslave.


10. Sistemul politic bulgar postcomunist. Prelegere dezbatere, problematizare

Bibliografie 1.Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei în epoca modernă,Bucureşti, Editura �tiinţifică şi Enciclopedică, 1987 (reeditare 1998) 2.Veselin Traikov, Curente ideologice şi programe din mişcarea de eliberare naţională din Balcani până în anul 1878, Bucureşti, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, 1986 3.Mircea Muthu, Balcanologie, Bucureşti, 1995 4.Idem,Dinspre sud-est, Bucureşti, 1999 5.Holm Sundhausen,Experimentul Iugoslavia.De la întemeiere la destrămarea statului,Bucureşti, Editura Pro Historia, 2003 6.Tzvetan Todorov,Noi şi ceilalţi, Iaşi, Institutul European, 1998 7.Maria Todorova,Balcanii şi balcanismul, Bucureşti, 2000 8.Armand Guţă,Conflicte interetnice şi interconfesionale în Balcani.Studiu de imagologie:noi,voi şi ceilalţi,Bucureşti, Editura Etnologică, 2010 9.Barbara Jelavich,Charles Jelavich,Formarea statelor naţionale balcanice, Cluj-Napoca, 1998 10.Herman Keyserling,Analiza spectrală a Europei,Iaşi, Institutul European, 1992 11.Georges Corm,Europa şi Orientul de la balcanizare la libanizarea istoriei, Cluj-Napoca, Dacia, 1999 12.Daniel Smilov, The Politics of Bulgarian Ctizenship, Amsterdam University Press,2011 13.Karen Dawisha, Bruce Parrot, Politics,Power and the Struggle for Democracy in South-East Europe, Cambridge University Press,1995 14.Sabrina P. Ramet, Central and South East European Politics since 1989, Cambridge University Press, 2011 15.Dusko Doder, Louise Branson, Miloşevici.Portretul unui tiran,Bucureşti,All, 2004 16.Jelio Jelev,Fascismul, Bucureşti, 1995 17.Paul G. Lewis, Political Parties in Post-Communist Eastern Europe, London and Routledge,2000

18.Plamen Georghiev,The Bulgarian Political Culture, Gottingen, Vandenhoeck Ruprecht,2000 19.Pierre Brechon,Partidele politice, Cluj-Napoca, Eikon, 2004 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului -Domeniile de interes didactic ale disciplinei (situate la intersecţia studiilor regionale cu analiza doctrinelor politice) se conjugă cu tendinţele tematice de cercetare ale comunităţii academice balcanice şi dezbaterilor de specialitate; utilitate informativă şi noutate a conţinuturilor structurale, subiectelor studiate şi modelarea formativă a capacităţii de analiză de profil (doctrine, ideologii, teme, proiecte politice într-un spaţiu specific, denumit adesea butoiul cu pulbere -powder keg- al Europei) 10. Evaluare


Receptarea creativă a cunoştinţelor de specialitate,interpretarea critică a realităţilor culturale, politice din Balcani

Apreciere cumulativă de etapă a omogenizării cunoştinţelor de specialitate/reliefarea capacităţii analitice de a sesiza teorii, tendinţe,evoluţii,teze,concepte din sfera doctrinelor politice regionale

60% 10.4 Curs

Testare pe parcurs 20% Interpretarea documentelor şi textelor programatice ale mişcărilor politice din Sud-Estul Europei

Abilitatea ştiinţifică de a concepe şi redacta un referat ordinar de seminar


10.6 Standard minim de performanţă -Integrarea progresivă a informaţiilor în câmpul general al disciplinei relaţiilor internaţionale şi al studiilor europene şi a celor regionale -Creşterea capacităţii de a interpreta şi comunica subiectele cercetate din tabloul politic al mişcărilor şi doctrinelor din Balcani, de la independenţă la comunizarea regională postbelică

XV. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relaţii Internaţionale Istorie şi Filosofie 1.3.Departamentul Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Protocol şi etichetă diplomatice 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Bianca Droc 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu III 2.5Semestrul 4 2.6 Tipul de

evaluare ES 2.7Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 1

Examinări 1 Alte activităţi 0 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei

Politică externă şi diplomaţie 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la videoproiector. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

pr

ofes

ion

l

C1 – Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene şi internaţionale

C3 – Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene

Com

pete

nţe

tr

ansv

ers

l

Utilizarea ceremonialului diplomatic, precum şi cunoaşterea tuturor privilegiilor şi imunităţilor diplomatice.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor, datelor şi

momentelor fundamentale ale protocolului şi etichetei diplomatice

7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea şi relevarea contribuţiei protocolului şi etichetei diplomatice la evoluţia relaţiilor internaţionale;

Explicarea proceselor şi ceremonialului diplomatic, a principalelor reguli ale etichetei diplomatice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Definirea protocolului diplomatic şi rolul acestuia în politica externă şi diplomaţie

Prelegere, interacţiunea cu studenţii.

Se prezintă studenţilor suportul de curs pe hârtie.

2. Istoria protocolului diplomatic în lume şi în România 2 Prelegere Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3. Ierarhii diplomatice Idem 4. Eticheta şi ceremonialul diplomatice Idem 5. Curtoazia, politeţea, bunele maniere şi protocolul diplomatic

Idem

6. Diplomaţia şi protocolul Idem 7. Diplomaţia şi comunicarea Idem 8. Ceremonialul diplomatic: evenimente sociale, informale, formale,

2 prelegeri Idem

9. Invitaţia, discursurile, ţinuta, regulile sociale Idem 10. Uzanţe de protocol diplomatic şi ceremonial Idem 11. Privilegii şi imunităţi diplomatice Idem 12. Protocolul instituţionalizat: rol şi vizibilitate Idem Bibliografie obligatorie: Anghel, Ion M., Dreptul diplomatic şi consular, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002 Dussault, Louis, Protocolul, instrument de comunicare, Editura Galaxia, Bucureşti, 1996 Ioana Varsta, Protocol şi etichetă diplomatice, Editura C.H. Beck, 2011 Bibliografie facultativă Feltham R.G., Diplomatic handbook - Ghid de diplomaţie, Institutul European, Iaşi, 2005

Georgescu, Toma, Caraiani, Gheorghe, Uzanţe diplomatice şi protocol în relaţiile internaţionale, Editura Sylvi, Bucureşti, 2002 Limbeanu, George, Diplomaţie, protocol, ceremonial: entităţi cu proiecţie spre mileniul trei, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2005 Manciur, Emilian, Protocol instituţional, Bucureşti, Comunicare.ro, 2002 Maxim, Ioan, Manual diplomatic, editat de Ministerul Afacerilor Externe, Bucureşti, 1996 Mel French, Mary United States Protocol: TheGuide of Official Diplomatic Etiquette, Rowman &Littlefield Publishers, 2010 Mitchell Mary, Corr John, Ghidul manierelor elegante în afaceri, Cluj-Napoca, Paralela 45, 2006 Mucchielli, Alex, Comunicarea în instituţii şi organizaţii, Editura Polirom, Iaşi, 2008 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare




Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard 20 %

Elaborarea şi susţinerea de referate

pe teme alese de către grupuri de 2-3 studenţi

20%



Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar – minim 7 seminarii

XVI. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale, Filosofie, Istorie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei ETICA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE/ RIIF/Ri/3/6/14 2.2.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Alexandru Lucinescu 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 6 2.6 Tipul de


disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care:

3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 72 3.9 Total ore pe semestru 100

3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Dreptul european al drepturilor omului;

Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei 2 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de



Com

pet

enţ

e pro

fesi

onal C1 Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si

internationale C4 Proiectarea de strategii in domeniul relatiilor internationale si afacerilor europene


Com

pet

enţe

tr

ansv

ers

l


Evaluarea morala a acţiunilor actorilor internaţionali

7.2 Obiectivele specifice 1. Conştientizarea faptului că relaţiile internaţionale ridică probleme etice fundamentale 2. Analizarea relaţiilor internaţionale în termeni de valori 3. Înţelegerea importanţei principiilor etice în justificarea acţiunilor actorilor internaţionali 4. Analizarea principiilor etice prezente în unele dintre cele mai importante documente internaţionale 5. Utilizarea instrumentelor etice în evaluarea problemelor de politică externă

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Etica si relatii internationale:instrumente teoretice

Prelegere

2. Intervenţia umanitară si protejarea dreptului la viaţă

Prelegere

3. Dreptul la secesiune Prelegere 4. Sărăcia extremă şi obligaţiile bunăstării Prelegere 5. Imigraţie si suveranitate Prelegere 6. Război drept şi război nedrept Prelegere 7. Interesul naţional si constrîngerile etice Prelegere Bibliografie Bibliografie obligatorie 1. Carr, E.G. Criza celor douazeci de ani (1919-1939): o introducere in studiul relatiilor internationale, Polirom, 2011 2. Ellis, Anthony (ed), Ethics and International Relations, Manchester University Press, 1986

3. Morgenthau J.Hans, Limitările puterii nationale în Politica între naţiuni, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

4. McElroy, Robert W.,Moralitatea in politica externă americană: rolul eticii în relaţiile internaţionale, Editura Paideia, 1997, Colecţia Gândirea Nouă, traducere de Costică Brădăţan. 5. Nardin, Terry, Mapel David R, (eds), Traditions of International Ethics, Cambridge University Press, 1992 6. Singer Peter, Tratat de Etica, Polirom, 2006 7. Smith, Karen E. Margot Light (eds.) - Ethics and Foreign Policy, Cambridge University Press, 2001 Bibliografie facultativă 1. Annan, Kofi, Intervention in The Ethics of War, Gregory M. Reichberg, Henryk Syse si Endre Begby, Blackwell Publishing, 2006

2. Buchanan, Allen, Theories of Secession, Philospohy and Public Affairs, vol.26 nr.1, 1997 3. Blake, Michael, Immigration in A Companion to Applied Ethics, R.G.Frey si C.H.Wellman(ed), Blackwell Publishing, 2005 4. Coady, C.A, War and Terrorism, in A Companion to Applied Ethics, R.G.Frey si C.H.Wellman (ed), Blackwell Publishing, 2005 5. Dower, Nigel, World Ethics, Edinborough University Press, 1998 6. Dower, Nigel, Saracia o problema globala in Tratat de etica, Peter Singer(ed), Polirom, 2006 7. Mayall, James, Non Intervention, Self Determination and the „new world order” in International Affairs, Royal Institute of International Affairs, vol 67, no 3, 1991 8. Moore, Margaret, Allen Buchanan (ed.), States, Nations and Borders: The Ethics of Making Boundaries, Cambridge University Press, 2003 9. Moore, Margareth, The Ethics of Nationalism, Oxford University Press, 2001 10. Pinstrup, Andersen Per, Peter Sandoe, Ethics ,Hunger and Globalization, Springer, 2007 11.Reichberg, Gregory M, Henryk Syse si Endre Begby(ed.), The Ethics of War, Blackwell Publishing, 2006 12.Singer, Peter, Famine, Affluence and Morality in Philosophy and Public Affaires,Vol.1, No.3. (Spring,1972) 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea continutului disciplinei cu specialisti ai Ministerului Afacerilor Externe si ai Ministerului Culturii si Patrimoniului National precum si cu experti din cadrul Ministerului Apararii Nationale. 10. Evaluare




80% 10.4 Curs

Teste de autoevaluare Test grila pe platforma Blackboard

20 %



XVII. 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.3.Departamentul Relatii Internationale Istorie si Filosofie 1.4.Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Relatii Internationale si Studii Europene 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Surse şi trasee energetice la începutul secolului XXI 2.2.Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. DRAGOŞ FRĂSINEANU 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5. Semestrul 6 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 24 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 2 Examinări 2

Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 76 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de




Com

pete

nţe

prof

esio

nal

e

C3 Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene C5 Asigurarea de asistentă în domeniul negocierii internationale şi medierii între grupuri cu interese diverse

Com

pete

nţe

tran

sver

sal

e

CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup, respect

faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie. .

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor despre sursele şi traseele

energetice la începutul secolului XXI 7.2 Obiectivele specifice Dobândirea de competenţe gnoseologice: să reproducă noţiunile

fundamentale ale cursului, să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei; să identifice diversitatea şi complexitatea proceselor şi fenomenelor geoenergetice

Stimularea capacităţii de analiză şi interpretare a proceselor şi fenomenelor din domeniul geoenergetic

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Contextul geopolitic şi geo-economic mondial

la începutul secolului XXI Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

2. Problematica energie la începutul secolului XXI


3. Securitatea energetică Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

4. Clasificarea surselor de energie Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

5. Asimetria dispunerii surselor energetice Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

6. Locul şi rolul predominant al petrolului în balanţa energetică mondială


7. Gaze, cărbune, energia atomică şi alte surse de energie


8. Tipuri şi modalităţi de transport Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

9. Fluxurile de energie la nivel mondial Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

10. Principalele trasee energetice - caracteristici Prelegere (prezentare Powerpoint), dezbaterea (interacţiunea cu studenţii)

11. România în contextul geoenergetic mondial. Marile puteri în bătălia resurselor


12. Locul şi rolul OPEC în contextul geoenergetic mondial. Crizele energetice


Bibliografie - Dolghin, N., Geopolitica. Dependenţele de resursele naturale, Editura Universităţii Naţionale de apărare „Carol I“, Bucureşti, 2004 - Erdeli, G., Braghină, C., Frăsineanu, D., Geografia Economică Mondială, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000 - Frăsineanu, D., Geopolitica, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 - Hlihor, C., Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţiilor internaţionale contemporane, Editura Universităţii Naţionale de apărare „Carol I“, Bucureşti, 2005 - Manolache, M., Stăncilă, L., Securitatea energetică la începutul secolului XXI, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009 - Manolache, M., Stăncilă, L., Societatea contemporană şi securitatea energetică, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2010 - Negoescu, B., Vlăsceanu, Gh., Geografia economică. Resursele Terrei, Editura Meteora Press, Bucureşti, 2001 - Nouschi, A., Petrolul şi relaţiile internaţionale din 1945 până în prezent, Institutul European, Iaşi, 2007 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti de la Institutul de Geografie, precum şi cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe.


nota finală Sinteza cunostintelor

dobandite Examen 60% 10.4 Curs

Prezenta 20% 10.5 Seminar/laborator



10.6 Standard minim de performanţă parcurgerea tuturor etapelor de realizare a referatului în conformitate cu programul anunţat Sustinerea unui proiect individual

ALTE INFORMAŢII UTILE

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ Concomitent cu studiile universitare de licenţă de specialitate, programul de studii de licenţă

Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a Universităţii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenţilor interesaţi şi Programul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naţional unitar de formare iniţială a personalului didactic, care prevede studiul psihologiei educaţiei, fundamentelor pedagogiei, teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăţământ, metodica specialităţii, practica pedagogică, sociologia educaţiei şi management educaţional.

Studenţii înscrişi au obligaţia de a participa la cursurile, seminariile şi celelalte activităţi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăţământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

Absolvirea Programului se finalizează cu: obţinerea unui număr de 30 de credite transeferabile suplimentare, pe baza cărora

studenţii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate; obţinerea unei Adeverinţe de absolvire însoţită de o anexă cu-prinzând situaţia

şcolară şi competenţele absolventului, act oficial de studii fără de care nu este posibilă practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăţământ;

şanse sporite de inserţie şi integrare în viaţa profesională activă, învăţământul reprezentând un domeniu vast, care prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenţii studiilor universiatre de licenţă, calificaţi pentru munca în învăţământ;

oportunităţi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programme de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăţământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul Universităţii. Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a studenţilor la

secretariatele facultăţilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢĂ LINGVISTICĂ, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICENŢĂ

Certificatul de competenţă lingvistică se eliberează gratuit de către

Departamentul de Limbaje Specializate studenţilor facultăţilor în care limba străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăţământ (ZI/FR/ID).

Se eliberează Certificate de competenţă lingvistică, studenţilor facultăţilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează:

EXTRASE DIN REGULAMENTUL

PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aduc la cunoştinţa

studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenţă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăţilor.

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de exa-mene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 24. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).

Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiţia obţinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul Universităţii.

Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii.

Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul(a) poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul (a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de promovare obţinută, şi nu cea mărită.

Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă. […]

Art. 44. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare. […]

Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 49. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenţă identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta (zi, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la

secretariatele facultăţilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte.

Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii. Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE · diplomaţiei, Introducere în studii europene,...

Documents

Transcript of RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE · diplomaţiei, Introducere în studii europene,...