Relația dintre leadership-ul toxic,

climatul relațional și angajamentul în

munca

Marian Popawww.mpopa.ro

Violeta RotărescuUniversitatea din București

•Obiectivele cercetării•Definirea conducerii toxice•Efectele conducerii toxice•Metode•Rezultate•Concluzii

Obiectivele cercetării•Continuarea studierii funcționalității scalei TLS

• În primul studiu TLS a fost aplicată cu referire la ”cel mai rău șef pe care l-ați avut vreodată”

• În acest studiu TLS a fost aplicată cu referire la ”șeful actual”

•Evidențierea relației indicelui de toxicitate a conducerii în raport cu:

• climatul de civilitate și respect la locul de muncă• angajamentul în muncă

Definirea conducerii toxice• Schmidt (2008)

• Lider ”toxic”: “narcisiști ce se promovează pe sine și se angrenează într-un patern neprevizibil de comportamente de supervizare caracterizate prin abuz și autoritate”

• Einarsen, Aasland și Skogstad (2007)• Lideri ”distructiv”: ”un comportament sistematic și repetat care încalcă

interesele legitime ale organizației, prin subminarea și/sau sabotarea obiectivelor organizației, sarcinilor, resurselor, precum și eficiența și/sau motivarea, starea de bine sau satisfacția subordonaților lor”

• Ashforth (1994)• Lider „tiranic”: exercită în mod discreționar și arbitrar puterea, cu un ego

excesiv și supra-evaluativ, lipsit de considerație și jignitor în relațiile cu subordonații, descurajator față de inițiativele acestora și conflictual

• Tepper (200, 2007)• Lider ”abuziv”: ostilitate, agresivitate verbală sau fizică

• Popa, Rotărescu, Sulea, Albulescu, 2013• lider toxic=centrare pe sine (egoist narcisic cu

propensiune spre putere)+abuziv+autoritar

Efectele conducerii toxice• Gallus et al, 2013

• impact direct asupra climatului de civilitate din unitățile militare (intolerable cruelty)

• Pelletier, 2010• stimă de sine scazută și amenințarea securității

ocupaționale/personale; • Reed, 2010

• insatisfacție (față de plată și beneficii, relația cu colegii, subordonații și superiorii, față de munca depusă sau față de locul de muncă;

• Lopez et al. 2009• Devalorizează civilitatea și respectul la locul de muncă

• Macklem, 2005• absenteism, frică, paranoia, anxietate

• Dyck, 2001: • moral scăzut, lipsa cooperării, conflict, apatie, ostilitate

Metoda• Eșantion

• 155 participanți (chestionare distribuite prin intermediul studenților, pentru persoane apropiate)

• Genul:• 53 bărbați• 99 femei

• Vârsta N %

Metoda• Chestionare:

• Toxic Leadership Scale (Schmidt, 2008, Popa, Rotărescu, Sulea, Albulescu, 2013) (C alfa=0.97)

• 30 itemi, 5 subscale• Abuziv (C alfa=0.91)• Autoritar (C alfa=0.90)• Narcisist (C alfa=0.88)• Auto-promovare (C alfa=0.84)• Imprevizibil (C alfa=0.88)

• Perceived Workplace Civility Climate Scale (Ottinot, 2008)• 24 itemi (C alfa=0.90)

• Utrecht Work Engagement Scale (Schaufeli, Bakker, 2004)• 9 itemi (C alfa=0.93)

Coeficienții Cronbach alfa

 Scala Nr.

itemi Alpha95% CI

Inf. Sup.

1 Promovare 5 .84 .80 .882 Conducere abuzivă 7 .90 .88 .933 Imprevizibilitate 7 .88 .85 .914 Narcisism 5 .88 .85 .915 Conducere autoritară 6 .90 .87 .936 Scala TLS (scor global) 30 .97 .97 .988 PWCS 24 .91 .90 .929 UWES 9 .90 .89 .92

Rezultate

Diferența dintre ”șeful cel mai rău” (N-352)și ”șeful actual” (N=155)

Șeful cel mai rău

Șeful actual

m s m s d

Cohen95%limf

95%lsup

TLS global 4,12 1,14 2,96 1,42 0,94 0,74 1,14Comportament abuziv 3,75 1,29 2,96 1,42 0,59 0,40 0,79Comportament autoritar 4,2 1,23 3,28 1,43 0,71 0,52 0,90Narcisism 4,5 1,32 3,75 1,49 0,55 0,35 0,74

Auto-promovare 4,03 1,29 3,31 1,43 0,54 0,35 0,73

Imprevizibilitate 3,97 1,22 3,25 1,34 0,57 0,38 0,76

PWCS UWESTLS global -.40 -.24Comportament abuziv -.45 -.23Comportament autoritar -.34 -.23Narcisism -.32 -.23Auto-promovare -.38 -.25Imprevizibilitate -.33 -.24

Corelații între TLS și PWCS, UWES

Climatul de civilitate mediator în relația dintre TLS și Angajamentul în muncă

• Gallus et al. (2013): climatul de civilitate mediază relația dintre toxicitatea conducerii cu satisfacția organizațională și angajamentul organizațional

Conducere toxică Angajament în muncă

Climat de civilitate

a=-0,25p=0.0001

b=0,57p=0.0001

c’=-0,07p=0.311

• Relația dintre toxicitatea conducerii și angajamentul în muncă este mediată total de climatul de civilitate și respect

(Preacher & Hayes, 2004)

Ipoteze care nu s-au confirmat• Rolul moderator al toxicității conducerii asupra relației dintre

civilitate și angajamentul în muncă• Rolul moderator genului șefului în relația dintre toxicitatea

conducerii cu civilitatea și cu angajamentul în muncă• Rolul moderator al vârstei șefului asupra relației dintre toxicitatea

conducerii cu civilitatea și cu angajamentul în muncă• Nivelul aprecierii toxicității șefului în funcție de:

• genul subordonatului • vârsta subordonatului

• Efectul interacțiunii dintre genul șefului și genul subordonatului asupra aprecierii nivelului toxicității conducerii

Concluzii• Scala TLS are proprietăți psihometrice acceptabile pe

populația românească • cu excepția validității reduse de discriminare dintre sub-scale

• Manifestările toxice se manifestă într-o proporție mare în mediul de muncă (47% dintre participanți afirmă că au fost tratați incorect de către șefii lor)

• Conducerea toxică afectează atât climatul de civilitate cât și angajamentul în muncă

• climatul de civilitate mediază complet relația toxicității conducerii cu angajamentul în muncă

• … angajamentul în muncă este în bună măsură expresia coeziunii de grup, mai mult decât a unei caracteristici personale, individuale

Vă mulțumesc!