Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

71
PROPUNERILE VENITE IN PERIOADA DE CONSULTARE PUBLICA ASUPRA TEZELOR PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL PE ADRESA DE E-MAIL [email protected] Raspunsurile la propuneri sunt inserate în text 1. PROPUNERE Buna ziua, Referitor la postarea pe site-ul cultura.ro (27.09.2016) spre dezbatere publica a documentului TEZELE PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL, Va transmit urmatoarele observatii: 1- In cadrul discutiilor si reglementarilor legate de Patrimoniul imaterial consider insuficienta, in formularea actuala, preocuparea si evidentierea mestesugurilor traditionale. Sunt necesare in primul rand etape preliminare de reperare a acestora si in al doilea rand gasirea unor formule adecvate de documentare, pastrare, transmitere si mentinere (pornind de la sursele de materie prima, unelte specifice etc si pana la mesteri si desfacerea produselor). RASPUNS: Stadiul actual al documentului este unul de directie generala si de stabilire a principiilor. Nu suntem in niciun caz la o faza de detaliu a textului legislativ. Chiar daca am fi la un astfel de detaliu, legea nu este un manual al etnografului ci un cadru care sa permita identificarea unei probleme, a unor responsabili de gestionarea acelei probleme si de mecanismele care sa asigure finantarea, controlul sau sanctionarea, dupa caz. Despre sursele de materie prima, unelte specifice se preocupa cele doua muzee nationale sau institutul Constantin Brailoiu. Cea ce rezulta din cercetarea stintifica a acestor institutii se poate converti in niste norme de aplicare ale legii, daca este cazul. Iar la nivel de Cod nu este cazul sa ne referim la astfel de detalii.

Transcript of Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Page 1: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

PROPUNERILE VENITE IN PERIOADA DE CONSULTARE PUBLICAASUPRA TEZELOR PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI

CULTURALPE ADRESA DE E-MAIL [email protected]

Raspunsurile la propuneri sunt inserate în text

1. PROPUNERE

Buna ziua,

Referitor la postarea pe site-ul cultura.ro (27.09.2016) spre dezbatere publica a documentului TEZELE PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL, Va transmit urmatoarele observatii:

1- In cadrul discutiilor si reglementarilor legate de Patrimoniul imaterial consider insuficienta, in formularea actuala, preocuparea si evidentierea mestesugurilor traditionale. Sunt necesare in primul rand etape preliminare de reperare a acestora si in al doilea rand gasirea unor formule adecvate de documentare, pastrare, transmitere si mentinere (pornind de la sursele de materie prima, unelte specifice etc si pana la mesteri si desfacerea produselor).

RASPUNS: Stadiul actual al documentului este unul de directie generala si de stabilire a principiilor. Nu suntem in niciun caz la o faza de detaliu a textului legislativ. Chiar daca am fi la un astfel de detaliu, legea nu este un manual al etnografului ci un cadru care sa permita identificarea unei probleme, a unor responsabili de gestionarea acelei probleme si de mecanismele care sa asigure finantarea, controlul sau sanctionarea, dupa caz. Despre sursele de materie prima, unelte specifice se preocupa cele doua muzee nationale sau institutul Constantin Brailoiu. Cea ce rezulta din cercetarea stintifica a acestor institutii se poate converti in niste norme de aplicare ale legii, daca este cazul. Iar la nivel de Cod nu este cazul sa ne referim la astfel de detalii.

2- In ceea ce priveste patrimoniul arheologic este insuficient elaborata definirea termenilor utilizati. In plus nu este evidenta actiunea de reperare continua a acestor situri, respectiv constientizarea potentialului teritoriului Romaniei in acest sens. Cu alte cuvinte este de avut in vedere includerea acestui potential arheologic (= situri arheologice necunoscute, reperabile in cursul oricarei interventii in adancime, de mica sau mare amploare) in preocuparea obligatorie a oricaror interventii in sol, respectiv constructii, amenajari teritoriale etc. ca parte componenta obligatorie a documentatiei necesare atat in faza de proiect/prospectiune/deviz cat si in faza de executie.

Page 2: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Se impune astfel un cadru de colaborare permanenta intre ministerele de resort si toate acele organisme si institutii care le sunt subordonate sau a caror activitate este dependenta de avizul lor.

RASPUNS : Chestiunile respective sunt tratate la partea de reglementari aferente unor astfel de situri sau zone, cu instrumentul numit Plan de Peisaj Local, urmat de reglementarea precisa cu instrumente de planificare a teritoriului sau de urbanism.

3- Tot referitor la patrimoniul arheologic trebuie precizata necesitatea reperarii si monitorizarii continue a acestuia ca activitate permanenta a institutiilor de resort dar si a administratiei centrale si locale.

RASPUNS : Atat timp cate se vorbeste despre evidenta patrimoniului ca despre un proces continuu, atat timp cat tratam descoperirile arheologice intamplatoare, nu consideram ca se impune revenirea asupra acestor aspecte.

4- Unul dintre aspectele care decurg din existenta si bogatia Patrimoniului Cultural National este necesarul de personal de specialitate pentru administrarea si intretinerea curenta, nu doar de cercetare (!!), deci pentru monitorizare, restaurare si conservare cat si pentru curatenie, intretinere sezoniera etc. adaptate cerintelor speciale ale fiecarui monument/sit/situatie in parte.Cu alte cuvinte se impune crearea unui cadru de formare pentru acest personal (utilizand modele usor reperabile in alte tari) in acord cu necesarul pe care, fara discutie, MC si institutiile sale sunt capabile sa il estimeze. Astfel se vor putea evita catastrofele (atat de numeroase acum incat aproape ca nu le mai este constientizata gravitatea!) cauzate de atribuirea acestor activitati unor firme si unor specialisti insuficient sau deloc pregatiti pentru interventii care necesita un grad atat de avansat de particularizare.

RASPUNS : Ar fi preferabila o propunere concreta, dat fiind ca, in principiu, toate chestiunile legate de formare nu tin de obiectul Codului ci de politicile publice independente de acest act normativ.

Sunt de acord cu faptul ca unele dintre chestiunile mentionate apartin pasului urmator formularii acestor teze, DAR, la fel de adevarat este faptul ca acestea sunt de luat in considerare in creionarea cadrului in care tezele urmeaza a fi aplicabile = de inclus in graficele laborios intocmite pentru documentul propus dezbaterii.

Multumesc pentru atentie

Cu stima,

Page 3: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu

Bucuresti

2. PROPUNERE 27.09.2016,

Buna ziua

am citit pentru început capitolul din anexă ce face referire la peisajele culturale, asta pentru că am dorit ca pășunile împădurite cu arbori seculari să se regăsească într-o formă de protecție chiar în acest mod, ca peisaj cultural. Extrag din Anexă capitolul care ar putea face referire la această categorie:

Alte peisaje ce cuprind arii care constituie expresii ale valorilor istorice, culturale, naturale, morfologice şi estetice ale teritoriului şi care nu sunt astăzi acoperite din punct de vedere juridic. În acest sens peisajele culturale cuprind imobile construite sau neconstruite a căror valoare estetică este remarcabilă; terenuri agricole care stau mărturie a practicilor tradiţionale; grupuri de imobile, urbane sau rurale cu caracteristici omogene, a căror valoare istorică, urbanistică, tipologică, socială sau tradiţională justifică protecţia, inclusiv centrele locuite urbane sau rural.

Îmi dau seama că o astfel de categorie de peisaj s-ar putea integra la capitolul "terenuri agricole care stau mărturie a practicilor tradiționale".

RASPUNS : Aceasta este una dintre situarile la granita dintre patrimoniul natural si cel cultural despre care am tot insitst sa nu se amestece pentru ca vor exista mereu astfel de solicitari care nu-si au rezolvarea la Ministerul Culturii ci la Ministerul Mediului. Sintagma "marturie a practicilor traditionale" este esentiala. Asadar interesul nostru nu sunt psunile sau arborii seculari in sine ci practica traditionala prin care comunitatea ar fi gestionat aceste resurse, generand in acest fel un model care poate fi recunoscut si asimilat locurilor respective. Mai mult, daca o anumita pasune cu arborii sai seculari ar fi prezente si in niste gravuri, picturi sau fotografii istorice relevante atunci Ministerul Culturi si-ar putea asuma ceea ce altfel n-ar trebui sa-si asume decat ministerele respnsabile cu agricultura, padurile si mediul in general.

Credeți că s-ar putea găsi o formulare mai precisă pentru acesastă categorie (pășuni cu arbori seculari, caracteristice zonei din sudul Transilvaniei)? Din expereiențele precedente (îndeobște triste) am învățat că atunci când vorbim de reglementări ar fi bine să fim cât mai exacți pentru a evita eventualele viitoare confuzii. Asta deoarece prin teren agricol există un subînțeles destul de limitat (și specific) pe când în cazul pășunilor cu arbori multiseculari avem de a face practic cu o categorie aparte care nu are de a face aproape nimic cu agricultura (sau ceea ce se subînțelege prin terenuri agricole)

Page 4: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Categoriile aparte, delimitarea lor, criteriile de evaluare si de protejare, toate acestea fac parte din aparatul normativ prin care se aplica legea, nu pot fi cuprinse i lege la acel nivel de detaliu, cu atat mai putin intr-un document de principii.

cu mulțumiriAlexandru GoțaSighișoara

3. PROPUNERE

Buna seara, va multumesc. Am parcurs materialul si imi pare ca in ciudaunei oarecare modernizari a abordarii, este afectat de lipsa totala a unoraspecte esentiale, urmare obiectiva a componentei comisiei care a elaboratdocumentul. Nu se face vorbire NICI MACAR O SINGURA DATA despre ComisiaNationala a Muzeelor si Colectiilor, care are atributii esentiale tocmaiasupra celei mai mari parti a patrimoniului cultural national mobil siinterfera cu Comisia Nationala de Arheologie - despre care se vorbeste des,tocmai ca urmare a prezentei unora in comisia de elaborare.NU SE FACE VORBIRE NICI O SINGURA DATA despre rolul si locul AcademieiRomane, cu colectiile ei fundamentale de patrimoniu cultural nationalmobil, acolo este partea cea mai valoroasa si traditional-istorica apatrimoniului nostru si asta nu se afla in batatura Ministerului Culturii,nu numai administrativ, dar aceste donatii in imensa majoritate a cazurilorse afla in proprietatea unor institutii care au performat in valorificarealor stiintifica, inclusiv istoric, mult peste tot ce a facutr vreodataMinisterul Culturii, structuri care sunt insa specifice, de cercetare, suntinstitute, nu au nici o legatura cu muzeele etc etc. Nu uitati ca exista olege speciala a Academiei Romane, care-i stiouleaza rolul si structurile.In aceeasi situatie se afla Patriarhia, Universitatile etc.

RASPUNS : Deci propuneti ca aceasta lege speciala sa fie abrogata pentru a fi integrata in Cod? Noi nu am luat in calcul aceasta optiune asa cum nu am facut-o nici in relatie cu Legea arhivelor.

Se pune o singura data, evaziv si fara solutionare, problema raportuluidintre Muzeul National de Istorie respectiv muzeele judetene etc, dinperspectiva mecanismului de atribuire a descoperirilor intamplatoare.

RASPUNS: Faza procesului legislativ este elaborarea tezelor nu a articolelor de detaliu.

In aceeasi situatie se afla si Cabinetul Numismatic al Academiei Romane. Nu face sapaturi, traieste exclusiv din achizitii. De unde ar trebui sa vina

Page 5: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

banii? De la Academie, normal. Ar trebui prevazut un mecanism similar de finantare, asa cum se intentioneaza cu o parte din veniturile LoterieiNationale etc, tot asa o parte din veniturile Fundatiei Patrimoniu aAcademiei Romane sau din veniturile private ale acesteia in genere sa fiedirectionate spre achizitionarea de patrimoniu esential DIN TARA SAU DIN STRAINATATE INCLUSIV DE LA MARILE LICITATII OCCODENTALE.Prevedrea unui mecanism si a unei legislatii care sa acopere posibilitateaexplicita, concreta, eficienta, a participarii directe la licitatiile dinafara tarii in vederea achizitionarii de bunuri care ne intereseaza in moddirect. Inclusiv in mediul online, prin intermedoiul unui card de servicialimentat periodic prin intermediul mecanismelor respective. Aceste carduri ar trebui sa stea efectiv la expertii direct responsabili cu astfel deachizitii, nu prin intermediul comisiilor de achizitii care functionau siacum 70 de ani. Traim in altfel de lume si nu facem decat sa pierdempermanent si iremediabil prijn mentinerea unei mentalitati vetuste.Licitatiile se desfasoara rapid, online, trebuie sa ai posibilitatea de ainteveni si de a participa eficient, nu sa stai sa faci cereri si saastepti aprobari, licitatia fiind intre timp terminata.

RASPUNS : Nu se intelege daca vorbim despre recuperarea unor bunuri ale patrimoniului national sau despre activitati comerciale specifice colectionarilor privati de achizitionare de bunuri culturale valoroase. In orice caz, modalitatea in care Academia Romana efectueaza achizitiile poate fi eficientizata si in afara Codului Patrimoniului Cultural.

Trebuie foarte clar definit rolul esential al patrimoniului numismatic,care are si el motoarele lui de acumulare, sursele lui. Acestea fiindfoarte rar sapaturile arheologice, care aduc o parte mica si de regulaneglijabila calitativ, stiintific si cantitativ. Cele mai importantedocumente de acest tip vin din comertul international sau intern sau dincautarile de comori, si e normal sa fie asa. Nimeni nu ascundea tezauremonetare in interiorul asezarii au al casei proprii, ci le ingropa inpadure, sau in locuri izolate, care de regula nu vor face nicicand obiectulunor sapaturi arheologice, dar ascund documente dintre cele mai importantepentru istoria noastra si pentru umplerea muzeelor si colectiilor cudocumente de mare valoare. De aceea, reglementarea fenomenului cautarii de comori, a detectiilor, trebuie obligatoriu facuta, in chip pragmatic si eificient, castigand ce e de castigat si eliminand ceea ce tine de pierderi, trafic, infractionalitate. Trebuie separat graul de neghina.

RASPUNS : Consideram ca acest lucru este indicat atat in partea de descriere cat si in partea de explicare a structurii propuse a codului. Daca exista propuneri concrete, acestea vor putea fi detaliate in faza de elaborare a textelor articolelor.

Page 6: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Al Dumneavoastra, dr. Emanuel Petac

4. PROPUNERE

TEZELE PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONALVarianta 26.09.2016– propuneri și observații de transmis până la 10. oct. 2016 –

1. OBSERVAȚII PRIVIND UNELE ERORI DE REDACTARE pag.06, rând 34 … atât cele construite cât şi cele de naturale. … rând 42 … unele poziţii critice ale organizaţiilor neguvernamentale locale. … pag.10, rând 27 … şi de punere în valoare a sa; … rând 33 … dreptul muncii ori regimul fiscal); … rând 35 … oricăror politici publice din domeniu; … pag.21, rând 12 … patrimoniul cultural naţional naţional ca ansamblu de … rând 18 … Art. II.1.1.7. Despre identificarea bunurilor… pag.27, rând 23 … extreme, care nu este un scop în sine,. …pag.32, rând 38 … de altă natură ce ar avea o relevanţă. …pag.33, rând 20 … Art. IV.2.3.2. … lipsește textul pag.33, rând 25 … ce afectează patrimoniul cultural naţional de …

RASPUNS : Erorile de redactare au fost rezolvate, va multumim pentru observatii.

2. OBSERVAȚII PRIVIND CONȚINUTUL CODULUIpag.10, rând 36 … întreținerea culturii generale a societății privind patrimoniului construit; program educațional obligatoriu de la grădiniță până la cursuri postuniversitare. …

RASPUNS : Vom tine cont de aceasta propunere in vederea redactarii variantei finale a Tezelor.

pag.11, rând 08 … lipsa datelor statistice consistente şi relevante. … De dat răspuns la capitolul propuneri!

RASPUNS : Aceasta este o chestiune de politica publica si de management institutional care nu era impiedicata de legislatie. Solutia ar fi sa fie introduse obligativitatea colectarii si sintetizarii datelor in forme statistice, macar o data la 4 ani.

pag. 21, rând 21 … Secţiunea 2. Cercetarea, evaluarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional

RASPUNS: Corect, a fost asumata ca fiind parte din evaluare.

● Art. II.1.2.1. Definirea evaluării bunurilor patrimoniului cultural

Page 7: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

● Art. II.1.2.2. Definirea protecţiei patrimoniului cultural naţional … Unde este cercetarea?pag.27, rând 39 … şi prin precizarea conţinutului minim al studiilor şi al proiectelor … A se vedea propunerea anexată privind conținutul minim obligatoriu al expertizei de mecanica construcției!

RASPUNS : Aceasta este o propunere bine venita, ce va trebui integrata in sistemul de norme care vor detalia articolul de lege.

pag. 32, rând 09 … Art. IV.1.4.8. Despre obligaţia de folosinţă a monumentului istoric şi despre reglementarea servituţilor asupra monumentului istoric … să fie elaborată cu conținut și să i se acorde atenția cuvenită Raspuns: Aceasta chestiune va fi reglementata in textul Codului sau in normele metodologice ulterioare.

pag. 33, La monumente istorice, decopertările de fundații în cadrul studiilor geo, sunt efectuate obligatoriu în prezența arheologilorOrice intervenție subterană (subzidiri, majorarea suprafeței de contact cu terenul etc.) se face numai în prezența arheologuluiCorelarea Legii 98_2016 la licitații de lucrări, excluzând opțiunea de preț minim.

RASPUNS: Am integrat aceasta propunere in textul tezelor.

3. PROPUNERI DE MANAGEMENT PRIVIND IMPLEMENTAREA CODULUI3.1. Conștientizarea valorilor de patrimoniu. Program special RTV, privind valorile de patrimoniu. Pericole, care există în întreținerea și valorificarea valorilor de patrimoniului construit. Ce au de făcut oamenii de rând pentru a contribui la conservarea patrimoniului construit?3.2. Organizarea unor cursuri de conștientizare a patrimoniului construit.

RASPUNS : Aceste aspecte tin de politicile publice, posibile si in curenta legislatie.

3.3. Formarea și reciclarea specialiștilor în domeniul patrimoniului construit.

RASPUNS : Este avut in vedere un fond obligatoriu de cotizatie a firmelor de constructii pentru specializarea mesterilor pe profesiile deja recunoscute - dulgher, stucator, zidar samd. Model al legislatiei franceze.

3.4. Participarea Statului la costuri suplimentare: clar descris și întotdeauna respectat.

Page 8: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Acest aspect este esential, este avut in vedere in cuprinsul sectiunii 6 - finantare, din capitolul I al Titlului II, "tipuri de ajutor economic ..." Prin articolele Codului aceste aspecte vor fi detaliate si dezvoltate.

dr. ing. Imola KIRIZSÁN dr. ing. Bálint SZABÓAnexă privind conținutul minim obligatoriu al expertizei de mecanica construcției

5. PROPUNERE

În 1990 clasarea s-a făcut în grabă și cu o grilă destul de simplistă. Știu asta pentru că sunt cel vinovat de acest lucru pe județul Constanța (criteriile veneau de la DMASI).

Într-o primă redactare a listei, rezervațiile de arhitectură aveau și o serie de obiecte nominalizate cu adresă. La o redactare ulterioară, aceste obiecte au dispărut păstrându-se doar arealul marcat de străzi. Eu cred că aceste obiecte nominalizate inițial, ar fi trebuit să apară ca atare, la clasa B. Astfel o serie de construcții din oraș, și-au pierdut dreptul la o protecție mai puternică.

RASPUNS : Aceasta confuzie creata de transferul "rezervatiilor" in lista ulterioara a monumentelor istorice fie la categoria "ansamblu" fie la categoria "sit" se are in vedere a fi corectata in mod prioritar de Codul Patrimoniului Cultural.

Pe de altă parte, la redactarea listei din 2004 nu s-a ținut cont de substanța originală a fiecărui monument în parte: fostul hotel Carol I - actuala Amiralitate, a suferit o serioasă amputare la consolidarea și ”restaurarea” din anii 80, cele două aripi la terale s-au ”năruit” în timpul lucrărilor și au fost reconstruite integral. Este clasat ca monument de A cu circa 30% substanță originală (ultimul nivel fiind o supraetajare din anii 20).

În schimb o modestă casă nominalizată, ale cărui origini puteau să fie prin anii 50 ai secolului XIX, păstrată foatre bine, practic cca. 95 % substanță, a fost destinată demolării de către autoritățile locale, în vederea construirii unui sediu de bancă. Ba chiar aș putea spune că s-a urmărit cu obstinație declasarea și demolarea (cred că a fost declasată abia în 2010, mult după dispariția ei).

Și pentru că m-am uitat în lista din 2004, unde încă mai apare, realizez că am un exemplu chiar lângă ea: Casa cu lei fusese deja consolidată și adaptată funcțiunii de restaurant, pierzând din caracteristicile originale, dar avea decorul de sfârșit de secol XIX. Din cauza decorului auster, aproape toate casele anterioare anului 1880 din Constanța, au dispărut.

Page 9: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Codul isi propune limpezirea criteriilor de clasare si includerea lor chiar in corpul legii, spre deosebire de situatia actuala in care totul se regleaza la nivel de norma. Chestiunea autenticitatii este una care nu a fost suficient afirmata pana in prezent, codul introduce aceasta notiune in chiar corpul celor 10 principii enuntate a sta la baza sa.

510 CT-II-m-A-02798 Casa cu lei municipiul CONSTANŢA Str. Dianei 1 1898 - 1902511 CT-II-m-B-20159 Casă municipiul CONSTANŢA Str. Dianei 2 mijl. sec. XIXAnexez și o fotografie a casei dispărute.Sper că odată cu noul Cod, să se mai normalizeze această situație. Cu cele mai bune gânduri,Teodor Nicolae Banica

6. PROPUNERE

Comentarii asupra documentului intitulat„TEZELE PREALABILEALE CODULUIPATRIMONIULUICULTURAL NAȚIONAL” Dr. Pîrvu IONICĂ Ideile exprimate mai jos sunt formulate asupra documentului adus la cunoștință publică de către Ministerul Culturii la adresa web http://cultura.ro/articol/1184 . O primă observație se referă la nevoia utilizării unei exprimări clare și simple. Un stil prolix împiedică înțelegerea finalității dorite pentru viitoarele norme. Exemplificăm prețiozitatea inutilă a exprimării din Teze printr-un singur extras din multele identificate: „Prin urmare, acest instrument ar crea un pandant local la sistemul central de protecţie prin clasarea bunurilor mobile sau imobile introducând un nivel inferior, lăsând astfel responsabilităţi şi libertatea deciziilor locale de a extinde protecţia asupra acelor bunuri mobile sau imobile care sunt de interes local pentru respectivele comunităţi, dar care nu întrunesc calităţile necesare pentru recunoaşterea lor ca valori culturale de relevanţă naţională.” Foarte posibil ca sensul acestui fragment să fie „Prin instituția juridică a clasării se va realiza o distincție între patrimoniul cultural local, aflat în responsabilitatea comunităților locale, și patrimoniul cultural național, care să treacă în altă categorie de interes și responsabilitate.”.

Page 10: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Ar fi un inteles dar nu exact in sensul intentionat ci doar partial. Vom cauta o reformulare prin spargerea enuntului in doua sau trei fraze distincte. O a doua observație cu caracter general se referă la includerea în teze a patrimoniului cultural inclus în arhive. Un astfel de demers normativ este de natură să ofere relevanță și culturii scrise, uniformizând, în egală măsură, normele juridice aplicabile tuturor formelor de exprimare a patrimoniului cultural mobil.

RASPUNS : Nu este foarte limpede sensul observatiei/propunerii. Legea arhivelor va ramane in continuare in vigoare iar tot ceea ce se afla in arhive, conform unor prevederi din titlul II, urmeaza a fi considerat, protejat cu statutul de "patrimoniu cultural national". Nu în cele din urmă, este necesar ca textul final al tezelor să facă referire la toate directivele sau regulamentele europene cu relevanță în domeniul patrimoniului cultural și nu doar la unele dintre acestea, fără o justificare rezonabilă pentru o abordare inegală și punctuală a corpusului normativ european. De altfel, este obligatoriu să se rețină că niciuna dintre prevederile viitorului cod nu poate conține derogări de la normele juridice internaționale sau omisiuni în preluarea textelor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte.

RASPUNS : Suntem de acord cu ideea. Daca exista o anumita scapare, aceasta ar trebui nominalizata exact, cu trimitere la actul respective care ne-ar fi scapat din vedere. În fine, a treia observație generală are în vedere lipsa mențiunii din textul tezelor a referirilor la Noul Cod Civil și Noul Cod Penal, în special în ceea ce privește efectele pe care le poate avea promisul Cod al Patrimoniului asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, drepturi și libertăți reglementate pe larg în cele două coduri menționate (regimul juridic al infracțiunilor, regimul juridic al proprietății și al moștenirii etc. etc.).

RASPUNS : Nu se intentioneaza modificarea acestor coduri, eventualele masuri care intersecteaza aceste doua coduri nu contrazic principiile ci le detaliaza sau le expliciteaza. Daca exista vreo contradictie cu aceste doua coduri, ar fi fost indicat a fi identificate cu precizie in textul propunerii noastre si in corpul respectivelor coduri. Oricum aceste aspecte particulare se pot regasi si la Titlul dedicat dispozitiilor finale si tranzitorii Comentariile sunt formulate pe baza unui text al tezelor în care numerotarea titlurilor este deficitară (lipsește Titlul III). În particular, sunt formulate următoarele observații:

Page 11: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS: Este o eroare in text care se manifesta doar la descrierea structurii acestui titlu. S-a remediat. 1.Referitor la Titlul I. Este de preferat ca terminologia să fie inclusă în corpul actului normativ și nu în cadrul unei anexe. Pentru un astfel de demers se poate folosi abordarea Noului Cod Civil, care include definiții, atunci când sunt necesare, de fiecare dată când reglementează o anumită instituție juridică, în paralel cu folosirea instrumentului trimiterii la textul de bază. Chiar dacă se anticipează un număr mare de termeni, aceasta nu justifică „ruperea” normei juridice.

RASPUNS : Cele mai multe dintre definirile la care ne referim presupun o explicitare detaliata a unor practici profesionale ce nu pot face obiectul unui text de lege. Legea 24/2000 prevede explicit ca in cazul codurilor se pot introduce astfel de anexe la lege:Art. 37. – (1) În limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni. (2) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeaşi materie. 2.Referitor la Titlul II a) Va fi necesar să se păstreze logica descrisă în prezentarea titlului, respectiv distincția între patrimoniul cultural de relevanță națională și cel de relevanță locală. Din enumerarea secțiunilor și articolelor rezultă că se acordă atenție doar patrimoniului cultural cu relevanță locală. În acest context, este recomandabil ca formularea „patrimoniu cultural național” să fie folosită cu mai multă atenție, pentru a se evita exprimări de tipul patrimoniul cultural național de importanță națională.

RASPUNS : Codul introduce aceasta sintagma "patrimoniul cultural national" in mod strict pentru identificarea bunurilor culturale protejate. cum mecanismele de protejare presupun nivelul central sau nivelul local, dupa caz, ambele categorii fiind incluse in patrimoniul cultural national, rezulta ca trebuie sa putem face o distinctie intre nivelul de importanta. acest aspect este foarte clar explicitat in titlul ii. poate rezulta o confuzie de lectura, toate prevederile carora considerati ca au beneficiat de o atentie sporita se refera probabil la sintagma "patrimoniul cultural" adica la intreaga categorie, cu sau fara protectie.

De altfel, văzând formulările utilizate în proiect nu este clar dacă „peisajul cultural” va fi o instituție juridică cu semnificație strict locală sau vor putea exista peisaje culturale cu semnificație națională sau universală.

Page 12: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Intentia ar fi ca "peisajul cultural" sa fie o titulatura sub care se protejeaza generic una dintre subcategoriile enumerate in descrierea masurilor legislative - atat zone construite protejate cate si locuri ale memoriei, de exemplu.

b)Va fi necesar să se precizeze legătura dintre dreptul de la Art. II.1.5.5. cu obligațiile autorităților publice incluse în secțiunea 4. O astfel de precizare va elimina posibilitatea obligării experților independenți sau care îți desfășoară activitatea în sistem privat la expertize și consilieri gratuite.

RASPUNS : Nu se refera la o asemenea posibilitate ci doar la informatiile sau recomandarile care ar fi aferente, de exemplu, obligatiei pentru folosinta a monumentului istoric. Mai exact este vorba despre bune practici, reguli de depozitare, de asigurare a conditiilor de ventilatie, umiditate samd. Exclus expertize sau consilieri de punere in valoare.

c)Va fi necesar să se clarifice implicarea specialiștilor care, din diferite motive nu pot întruni condiții „clasice” pentru a le fi recunoscută expertiza și experiența. Avem în vedere activitatea lucrătorilor manuali care, de exemplu, nu întrunesc anumite condiții de studii, dar dețin vaste cunoștințe și abilități tehnice sau manuale despre tehnici constructive, de conservare sau păstrare a patrimoniului cultural.

RASPUNS : Acest aspect este semnalat explicit ca fiind o carenta actuala a legii. Carenta urmeaza a fi eliminata prin introducerea atestarii "tehnicienilor patrimoniului" categorie ce va suplimenta atestarea actuala a celor cu studii superioare ca specialisti sau experti.

3.Referitor la Titlul III. a)Este necesar să se renunțe la practica includerii în actul normativ de forța legii a denumirii unor instituții sau autorități. Un cod se prezumă că are caracteristica perenității, în timp ce denumirile instituțiilor publice sunt cel puțin peren element care le caracterizează. În locul acestei abordări se pot folosi trimiteri la atribuții sau competențe prin formulări de tipul „instituția cu competențe în domeniul....”.

RASPUNS : Acest lucru s-a aplicat in identificarea titulaturii ministerului culturii, tocmai pentru ca ar putea exista variatii de organizare. In schimb, institutiile fundamentale, precum cea denumita Institutul National al Patrimoniului nu are motive a-si schimba titulatura, fiind in aceeasi categorie a perenitatii dorite. Schimbari de natura celor recente nu fac decat sa complice situatia administrativa prin introducerea de noi simmboluri, sigle, antete, dificultati de relationare cu alte institutii internationale similare pe termen lung. De altfel, si pana acum aceste institutii fusesera identificate cu titulatura lor (INMI, ONMI) in legea 422/2001

Page 13: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

b)Este necesar să se precizeze legătura dintre sistemul de atestare al experților și funcționarea comisiilor naționale, astfel încât să fie eliminate orice posibilități de incompatibilități. De altfel, în niciuna dintre explicațiile oferite în tezele prealabile nu se regăsește descrisă situația în care un membru al unei comisii naționale (sau zonale) aprobă o soluție de intervenție, iar o firmă a acestuia (sau al unei rude ori a unui partener) implementează soluția sau chiar verifică modul de implementare. În acest context, trebuie subliniat că în justificarea tezelor nu se amintește faptul că aplicarea actualului cadru normativ este deficitară tocmai prin faptul că cei care ar trebui să solicite aplicarea sancțiunilor nu o fac.

RASPUNS : Aici este o confuzie juridica pentru ca niciun membru al vreunei comisii nu aproba ceva, cu atat mai putin de unul singur. Aceasta situatie este si acum reglata la nivel de ROF al comisiilor care presupun abtinerea de la vot in astfel de situatii. Exista declaratii privitoare la conflictul de interese. 4.Referitor la Titlul IV a)Este obligatorie renunțarea la prevederile legale redundante în raport cu alte instituții ale dreptului. Un exemplu în acest sens este art. Art. IV.1.2.1. care va fi o repetare a prevederilor legale existente în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Legea menționată nu face distincție în ce privește regimul proprietății în funcție de diferite caracteristici tehnice ale bunurilor aflate, după caz, în domeniul public sau privat al statului sau unităților administrativ- teritoriale.

RASPUNS: Aceasta prevedere a fost preluata din art. 4, alin 2 al legii 422/2001. Daca este un conflict juridic atunci aceasta prevedere va fi modificata pentru a face doar trimitere la art. 11 din legea 213/1998 in sensul clarificarii conditiilor de concesionare. Articolul se refera cu precadere la faptul ca nu se face distinctie in functie de regimul de proprietate atunci cand se fac raportarile la statutul de bun protejat.

b)Aspectele referitoare la regimul proprietății (moștenire, donație, sarcini etc.) ca și cele referitoare la diferitele limitări ale exercitării dreptului de proprietate ar trebui să primească o reglementare unitară și o poziționare unică în cadrul viitorului Cod. Nu există justificări pentru a păstra astfel de reglementări separate, în cadrul fiecărui tip de patrimoniu cultural. De altfel, se poate observa că lipsește o uniformitate a demersului normativ, pentru patrimoniul cultural mobil nefiind prevăzute reglementări similare celui imobil.

RASPUNS : Uniformitatea se regaseste in Titlul II, capitolul 1, sectiunea 6 care vorbesc in mod unitar despre regulile general aplicabile patrimoniului cultural.

Page 14: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Titlurile urmatoare au, dupa caz, prevederi specifice doar categoriior patrimoniului respectiv.

c)În cazul patrimoniului arheologic, ar fi fost util ca viitorul Cod să repare o lipsă importantă a actualei legislații, respectiv reglementarea patrimoniului subacvatic (regimul proprietății, cercetare, punere în valoare, expertizare, competențe etc.)

RASPUNS : Este o chestiune in mod expicit evidentiata. La redactarea structurii capitolului destinat arheologiei a se va tine cont in mod expres de aceasta categorie. 5.Referitor la Titlul V Caracterul extrem de tehnic al acestui titlu nu acoperă, nici la nivel declarativ, problematica interacțiunii normative și practice cu alte instrumente și instituții juridice, în special cu cele din domeniul patrimoniului natural. Este obligatorie introducerea în teze și în viitorul cod a unor reglementări care să clarifice și să elimine dublările de regim juridic care apar atunci când o zonă protejată sau un viitor peisaj cultural se suprapune cu o rezervație naturală, cu un geoparc sau cu un teritoriu similar. De asemenea, este obligatorie soluționare și eliminarea conflictelor de competență în cazul interacțiunii cu fondul silvic, căile de comunicații sau de infrastructură (energie electrică, utilități etc.)

RASPUNS : Acest lucru s-a urmarit in mod special. Instrumentul de reglementare – Planul Teritorial de Peisaj si Planul Local de Peisaj elimina orice astfel de confuzii sau suprapuneri de competente. Acest lucru se realizeaza si prin faptul ca se preconzeaza aprobarea acestor instrumente prin HG acolo unde ar exista astfel de suprapuneri iar acest fapt presupune avizarea comuna a acestor instrumente de catre ministerele care raspund de problemele pe care le semnalati. 6.Referitor la Titlul VI a)Ar fi fost utile minime precizări referitoare la intențiile de reglementare referitoare la clasare, evidență și evaluare, acestea fiind cele trei instituții juridice critice pentru patrimoniul cultural mobil. În acest sens, se simte nevoia înțelegerii viziunii ministerului asupra procedurilor de evidență și evaluare prin raportare la situația actuală, care creează dificultăți semnificative în practica deținătorilor de patrimoniu cultural mobil.

RASPUNS : Acestea se regasesc in cuprinsul Titlului II, numai aspectele specifice doar patrimoniului mobil fiind cuprinse in Titlul VI.

b)Ar fi necesar să se includă reglementări referitoare la acele entități cu caracter paramuzeal, de obicei de drept privat, care expun diferite bunuri asimilabile bunurilor din patrimoniul cultural mobil, dar care nu întrunesc

Page 15: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

condițiile pentru a putea fi autorizate ca muzee sau colecții. În acest context, ar fi fost util ca în teze să se previzioneze modul concret prin care autoritățile publice centrale sau/și locale se pot implica în sprijinirea deținătorilor privați de patrimoniu cultural mobil. Avem în vedere păstrarea abordării existente în titlul referitor la patrimoniul cultural imobil și în cazul patrimoniului cultural imobil.

RASPUNS : Da, aceasta este oproblema avuta in vedere, care desi este atinsa doar tangential in textul Tezelor, urmeaza sa aiba o dezvoltare ampla in articolele Codului 7.Referitor la titlul VII a)Este obligatorie păstrarea semnificației termenilor și expresiilor existente în instrumentele internaționale la care România este parte. Modificarea înțelesului acestor termeni va avea drept consecință aplicarea de sancțiuni internaționale, cum este retragerea recunoașterii internaționale a unor valori ale patrimoniului imaterial. Singurele justificări existente în textul tezelor nu dovedesc cunoașterea domeniului și capacitatea de abordare integrată a normelor de drept internaționale.

RASPUNS : Nu este limpede in contextul observatiilor facute care ar fi incalcarile semnificatiilor si termenilor din instrumentele internationale, mai exact a conventiei specifice a patrimoniului imaterial ratificata de Romania. Actul de ratificare nu se abroga deci toate definitiile preluate din conventie raman aplicabile, cu detalierile operative pe care codul le propune. In prezent, legea nu face altceva decat sa enumere un set de definitii fara astfel de acoperiri cu masuri operative.

Decontextualizarea și segmentarea unor definiții din convențiile internaționale nu justifică inovațiile terminologice propuse. În context, patrimoniul imaterial, așa cum este el abordat în context internațional, se referă doar incidental la creația contemporană, indiferent de forma acestei creații.

RASPUNS: Nu este limpede care sunt inovatiile care ar fi neconforme spiritului actelor internationale la care Romania este parte.

b)Este necesară luarea în considerare a dezvoltărilor internaționale de sub egida WIPO și UNESCO, referitoare la cunoștințe tradiționale, expresii culturale tradiționale, proprietatea industrială sau genetică. c)Este necesară integrarea prevederilor viitorului cod cu cele existente în regulamente europene din alte domenii decât cel cultural (de exemplu, agricultură, comerț etc.)

RASPUNS: Ar fi utila o sugestie concreta si o explicare a necesitatii invocate.

Page 16: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

d)Este necesară (ca și în cazul patrimoniului cultural mobil) realizarea unei legături cu dreptul concurenței și cu protecția consumatorului și reglementarea contrafacerii, pirateriei și a practicilor comerciale cu efecte negative asupra patrimoniului imaterial.

RASPUNS: Asemenea referiri se regasesc deja in textul Tezelor.

e)În cazul reglementărilor propuse pentru tezaurele umane vii este necesar să se renunțe la condiționări ale beneficiilor acordate. De exemplu, instruirea de către un tezaur uman viu este o opțiune personală și voluntară atât a meșterului, cât și a celui care învață meseria. În egală măsură, modalitatea tradițională de învățare a meseriei nu permitea grupe de învățare, într-o manieră similară cu învățământul formal. De asemenea, nu există justificare pentru a se propune o limitare a vârstei pentru care să se acorde titlul de tezaur uman viu.

RASPUNS : Masurile avute in vedere nu sunt o obligatie ci o posibilitate a acordarii unei rente cu scopul transmiterii cunostintelor. In prezent, titlul de tezaur uman viu este gol de orice continut alta decat o diploma cu totul inutila. Aspectul varstei presupune o anumita acumulare de experienta care sa justifice titulatura de "tezaur" si care sa justifice acordarea rentei respective ce ar putea fi considerata o recompensa care sa poata spori veniturile aferente unei pensii, principiul fiind deja aplicat prin uniunile de creatie ce ofera un astfel de spor la pensie membrilor respectivi (de exemplu UAR sau UNITER)

f)Nu se justifică reglementarea restrictivă a cercetării în domeniul patrimoniului imaterial prin intermediul atestării cercetătorilor. Este de notorietate că informații valoroase despre patrimoniul cultural imaterial au fost culese și păstrate de entuziaști sau de persoane care nu aveau (și nu au) studii de sociologie, antropologie, etnografie, etnologie sau folcloristică.

RASPUNS : Atat timp cat este implicat o procedura de clasare sau de protejare local, de natura a impune anumite eventual restrictii la nivel teritorial, nu ar fi normal ca aceasta decizie sa nu fie fundamentata stiintific iar pentru acest fapt consideram ca trebuie creat instrumentul juridic respectiv. 7.Referitor la Titlul VI a)Este necesar ca tezele să demonstreze corelarea cu Noul Cod Penal, precum și cu toate actele normative ale căror prevederi sancționatorii au incidență asupra patrimoniului cultural. Această corelare se poate demonstra prin enumerarea acestor acte normative (nu și a prevederilor legale specifice, acestea urmând a fi abordate în cod).

Page 17: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Noul cod penal nu are referire la patrimoniul cultural decat in articolul relativla distrugere. Daca exista alte puncte de intersectie care considerati ca ar trebui evidentiate, ar fi util sa faceti trimitere precisa la acestea.

b)Este obligatorie revizuirea textului înainte de publicarea acestuia, pentru eliminarea erorilor și exprimărilor mai puțin fericite (de exemplu, „obligativitatea organelor de forţă să acorde de îndată sprjinul”). Fie și în forma unui text provizoriu, textul analizat ar fi trebuit să dovedească o mai mare atenție pentru detaliu și pentru formulare, acesta fiind expresia competențelor experților implicați și imaginea autorității, iar nu expresia unor opinii sau idei personale.

7. PROPUNERE

Buna ziua,

Ma numesc Georgia Cristea si sunt Arhitect, membru OAR, Absolvent Ion Mincu si 'The Bartlett School of Architecture', UCL, London unde am urmat un MSc in Sustainable Heritage, specializat in Managementul Patrimoniului.Datorita specializarii facute, consider util a va trimite cateva observatii referitoare la TEZELE PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL.

Doresc in primul rand sa salut si felicit initiativa de a crea un Cod care sa cuprinda si sa detalieze aspecte pana acum prea putin abordate in legislatia actuala. Este o initiativa absolut necesara dar si foarte ambitioasa in acelasi timp.

Ceea ce am remarcat insa citind TEZELE PREALABILE, este o abordare intr-un raport oarecum disproportionat intre partea care defineste bunurile de patrimoniu si partea care trateaza structura legislativa menita sa apere acest patrimoniu.

In opinia mea, fiind influentata de legislatia in vigoare din UK, trebuie pus un accent mult mai mare pe definirea SEMNIFICATIEI fiecarui obiect sau ansamblu de bunuri de patrimoniu. Doar intelegandSEMIFICATIA in context a fiecarui obiectiv studiat, se pot lua masuri bazate pe o judecata corecta si informata pentru protectia, punerea in valoare sau chiar a unei interventii mai substantiale, astfel incat acesta SEMNIFICATIE sa nu fie distrusa sau diminuata ci protejata si pusa in valoare.Este complicat de explicat intr-un mail cum se determina acesta SEMIFICATIE in UK, din acest motiv atasez e-mailului meu documentul de baza

Page 18: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

'CONSERVATION PRINCIPLES POLICIES AND GUIDANCE', intocmit de English Heritage, ca model de abordare al acestei analize.

RASPUNS : Consideram ca acest aspect este destul de limpede accentuat in descrierea starii de fapt actuale si a intentiilor de reglementare.

In plus, as vrea sa mentionez ca, pentru un maxim impact al documentului, atat in randul arhitectior, arheologilor, conservatorilor sau altor specialisti, dar si a publicului larg si neavizat, informatia continuta in document ar trebui prezentata in fraze scurte si concise, usor de citit si navigat. Si din acest punct de vedere, documentul conceput de English Heritage exceleaza, fiind extrem de bine organizat, cu repere vizuale clare (capitole marcate in culori diferite), tocmai pentru a reprezenta un document de lucru eficient, cu acces rapid la informatia cautata.

Sunt extrem de multe de invatat din sistemul Britanic de protejare si management al patrimoniului. Documentatia este extrem de stufoasa si stratificata, tratand toate aspectele mentionate ca fiind insuficient abordate pana acum in legislatia actuala din Romania. Nici aici functionarea nu este perfecta, dar exista o mare transparenta si acces la informatii utile si foarte detaliate pentru fiecare subiect.

RASPUNS : A fost luat in calcul si sistemul britanic ce se afla, la randul sau in proces de reforma.

Daca doriti informatii despre anumite aspecte sau credeti ca va pot ajuta cumva in demersul curajos inceput, va stau la dispozitie.

Cu deosebita apreciere,o zi cat mai buna,

Georgia Cristea Architect & Interior Designer / Heritage [email protected]

8. PROPUNERE

Un punct de vedere asupra Tezelor prealabile ale Codului patrimoniului

În primul rând vreau să salut inițiativa elaborării unui corpus de reguli privitoare la protejarea patrimoniului cultural național. Dat fiind faptul că expertiza mea este exclusiv în domeniul patrimoniului mobil, iată câteva observații pe care cred că ar fi util să le luați în considerare:Este necesară definirea mai clară a conceptului de ,,protecție implicită”

Page 19: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Banuim ca va referiti la situatia prevazuta si de codul italian, de exemplu, care se refera ca simpla apartenenta la o colectie publica a unui obiect ii asigura acestuia o protectie legala implicita.

În ceea ce privește noțiunea de fals ar fi necesară crearea unui registru al lucrărilor false, identificate ca atare. Mai precis este vorba despre falsurile istorice, create cu scopul evident de a înlocui sau de a trece drept o lucrare autentică. Acest registru ar putea fi completat treptat cu lucrări despre care cercetătorii află cu certitudine că sunt falsuri. Ca exemplu, pentru opera lui Ion Andreescu se știe că există o mare cantitate de falsuri de epocă ce rezistă inclusiv la analiza de pigment. În acest caz, nu poate fi vorba de instituirea unei pedepse, dat fiind faptul că falsul a fost creat de persoane care astăzi nu mai sunt în viață. Acest registru ar fi necesar pentru transparentizarea tranzacțiilor.

RASPUNS : acest aspect va trebui probabil detaliat in normele specifice. Pedeapsa se refera la incercarea de a obtine beneficii morale sau materiale prin pretentia de a expune sau comercializa un obiect autentic, pedeapsa ar trebui sa se refere nu doar la persoana care a produs falsul cat, mai ales, la cea care o detine cu intentia de a o valorifica pretinzand ca ar fi un bun cultural autentic in sensul descris in lege.

În ceea ce privește cea de-a doua problemă ce ține de stabilirea unor praguri mai exacte în maniera de evaluare primară a bunurilor culturale, ofițerii vamali sau de poliție au deja posibilitatea să verifice on-line dacă o piesă este sau nu susceptibilă de a fi clasată, prin consultarea registrului bunurilor culturale mobile clasate. În acest registru se poate sorta o anumită categorie de obiecte și, cu o minimă pregătire în domeniu, o persoană ar putea să-și dea seama dacă obiectul pe care îl are în față este similar cu un obiect ce a fost deja clasat. În acest caz, instruirea ofițerilor vamali pe probleme de patrimoniu ar putea fi o soluție eficientă pe termen lung. Se impune și aici o precizare și anume, aceea că, vechimea, cu subspecia ei vechimea relativă, nu poate fi singurul criteriu general de sortare.

RASPUNS : Nici nu a fost intentia de face o astfel de definire a criteriului. Intentia era de pune in lege acele praguri de la care ar deveni rezonabil ca cineva sa isi puna problema daca detine sau nu un bun ce ar putea face obiectul unei protectii legale. Nu poti sa te apuci sa demolezi o cladire pe care este inscriptionat un an din secolul XIX si pe urma sa spui ca nu ti-ai pus problema ca acea cladire ar fi putut avea o valoare istorica. Similar se pune problema pentru alte categorii de bunuri culturale. Prin urmare, se doreste definirea unor incadrari simpliste si rezonabile care sa indice "susceptibilitatea" despre care se vorbeste si in legislatia curenta, fara a se indica un minim barem care determina aceasta susceptibilitate.

Page 20: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Nu orice obiect mai vechi de 75 de ani este susceptibil a face parte din patrimoniul cultural național. Frecvența și starea de conservare sunt, de asemenea, importante. Precizăm faptul că în categoria Fond au fost deja clasate obiecte de minimă importanță patrimonială, ce ar trebui declasate. Acest lucru a fost facilitat de legătura artificială creată între numărul obiectelor clasate și importanța unui muzeu (de interes local/județean/național).

RASPUNS: Tine de claritatea criteriilor utilizate, deci de normele respective. Observatia este corecta.

Salutăm introducerea unor măsuri de profesionalizare a activităților de evaluare sau expertizare după caz în domeniul patrimoniului. Atestarea experților în urma unui concurs național periodic este o măsură legitimă, cu precizarea că aceste examene nu ar trebui să presupună costuri suportate de către expert. În ceea ce privește calitatea de expert judiciar, considerăm că este oportun să se disocieze de cea de expert atestat în domeniul patrimoniului cultural, chiar dacă este de presupus că vor fi puțini cei care vor dori să acceadă la calitatea de expert juridicar, dat fiind faptul că un efort pe termen lung, răspunsul la rapoarte și obiecțiuni sunt rareori acoperite de onorariul stabilit de instanță. Reglementarea calității de evaluator atestat în domeniul patrimoniului cultural rămâne o urgență, în condițiile în care toate instituțiile deținătoare de obiecte de patrimoniu au obligația să-și reevalueze obiectele. Considerăm că această calitate de evaluator de bunuri culturale mobile ar trebui să fie reglementată la nivelul Ministerului culturii și nu la nivelul structurilor ANEVAR. Activitatea de expertizare consitutie activitate de cercetare, prin urmare ar trebui să beneficieze de statutul pe care îl au și celelalte discipline de cercetare. În ceea ce privește posibilitatea ca specialiștii instituțiilor muzeale să întocmească rapoarte privind bunurile deținute de respectivele instituții în vederea clasării sau declasării poate fi un lucru bun, atâta vreme cât acei specialiști pot face dovada calificării lor incontestabile și câtă vreme statutul muzeului nu este influențat de numărul de obiecte clasate. Altfel, poate apărea foarte ușor un conflict de interese.În ceea ce privește statutul colecțiilor particulare în care sunt prevăzute facilități și asistență de specialitate gratuită pentru deținătorii privați, ar trebui mai întâi create condiții de specializare a mai multor experți de patrimoniu. Considerăm că, la acest moment, numărul experților atestați în bunuri culturale mobile este insuficient, raportat la nevoile reale de innventariere/ conservare/ restaurare/ clasare/ expertizare/ evaluare a bunurilor culturale mobile.

RASPUNS : Acestea se refera doar la bunele practici referitoare la depozitare sau expunere si nu la alte aspecte.

Page 21: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Cu considerație,Dr. Mădălina MireaExpert în bunuri cu semnificație artistică

9. RASPUNS

Stimată Comisie, Parcurgând textul prezentat online am remarcat că, desi Codul isi propune sa devina in primul rand un instrument eficient de gestionare a patrimoniului, nu există niciun fel de referire la recomandari / reglementari viitoare privind digitizarea acestuia, avand in vedere totusi:- Recomandarea Comisiei Europene din 27 octombrie 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală - initiativa legislativa aflata in dezbatere la Senat privind folosirea obligatorie a programului DocPat- faptul ca toate strategiile sectoriale ulterioare se vor baza pe noul Cod, si ceea ce nu e inclus poate fi... exclus sau tratat ca avand o importanta secundara.Nu in ultimul rand - felicitari pentru rezultatul preliminar, e mereu perfectibil dar deja reprezinta un pas urias inainte,

RASPUNS : Prevederile exista, in sectiunea dedicata registrelor.Vor fi dezvoltate in articolele Codului..

Adriana AvramM.E.U. Franz Binder, Sibiu

10.PROPUNERE

Intenție întârziată, dar evident, salutară.Nu cunosc conținutul, formulările și modul de a privi, oglindite în amintitul Cod.Cred că este util ca din start să fie în consonanță cu principalele repere FUNDAMENTALE: Carta de la Veneția/1964 și Convenția de la Granada/1975, a căror actualitate este încă esențială. Despre a căror existență nu am idee cine are cunoștință; asta legat de ,,consultarea publică”. De ce este nevoie de consultare publică? Se presupune din start că nu va fi elaborată în cunoștință de cauză?

RASPUNS : Acestea au fost aduse in textul legislativ: "Mai mult, principiile de bune practici existente în documente internaționale recunoscute de specialiști, se propune a fi menționate explicit a fi un temei al opiniilor profesionale a comisiilor de specialitate în procesele de avizare, mărind în acest fel gradul de obiectivitate al respectivelor opinii profesionale."In prezent aceasta conexiune directa nu exista.

Page 22: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Acestea sunt ,,cugetări de cetățean”.Cu stimă arh. Liviu Brătuleanu

11.PROPUNERE

Mihail Vasiliu

Bd. Eroii Sanitari 61

Bucuresti 050472

Bună seara,

Doresc sa va atrag atenția asupra unei categorii, bine definite de către Academia Româna, aceea a membrilor post-mortem ai AR :

http://www.acad.ro/bdar/armembriPM.php

Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, Carol Davila, Mircea Eliade, Ion Barbu, Emil Cioran, Traian Lalescu sunt doar câteva nume de la începutul listei, care motivează cât se poate de bine obligativitatea includerii lor în patrimoniul nostru național.

Atât în Codul Civil cât și în cel Penal, o căutare după "imprescriptibil" arata ca "prescripția" care este limitata în timp este logic însoțită de "imprescriptibilitate". Categoria acestor literați, sculptori pictori, oameni de știința, membrii post-mortem ai AR, merita sa beneficieze de imprescriptibilitate.

RASPUNS : Nu este clara aceasta propunere, conceptul de imprescriptibilitate referindu-se la fapte si nu la persoane.

In speranța ca demersul meu va fi considerat suficient argumentat, va asigur de admirația pe care o am pentru aceia ca dv., care încearcă sa aducă România pe drumul normalității.

M. Vasiliu,

Professor of Electromagnetics

Page 23: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Cer scuze: în loc de "sa beneficieze de imprescriptibilitate"corectez:"Faptele penale sau civile, de orice natura, îndreptate împotriva membrilor post-mortem ai AR sunt imprescriptibile" M.V.

RASPUNS : Aceasta prevedere ar trebui cuprinsa in titlul referitor la patrimoniul imaterial, daca ar exista niste fapte de natura penala sau civila pe care le-am putea imaginea in raport cu persoane care nu mai sunt in viata.

12.PROPUNERE

Atasez cateva propuneri pentru a fi incluse in TEZELE PREALABILE ALE CODULUI PATRIMONIULUI CULTURAL

> in format PDF http://jet100.com/MC/COD/TEZE_propunere%20DINEA.pdf

> in format editabil http://jet100.com/MC/COD/TEZE_propunere%20DINEA.docx

RASPUNS : Propunerile sosite sunt mult prea complexe in reformularea pe care ar presupune-o. Sunt valide semnalari privind formularea aparent pleonastica de "principiu fundamental" pe care o vom inlocui acolo unde se poate reformula cu "principiu de prim ordin" sau "principiu ce este indispensabil"

Oricum, se simte nevoia de o sintetizare UNITARA a tuturor informatiilor provenite de la specialistii din domeniu, intr-un material coerent.

Problemele care ating prevederile CONSTITUTIONALE, IDENTITATEA NATIONALA, SECURITATEA NATIONALA si SITUATIILE DE URGENTA in ceea ce priveste PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL, se impun a fi tratate cu o foarte mare atentie si precautie.

As fi facut mai multe, dar timpul prea scurt, de sambata pana astazi, nu mi-a permis aceasta.

Am disponibilitatea de a participa la centralizarea tuturor observatiilor si propunerilor primite la MC in urma dezbaterii publice, daca doamna secretar de stat doreste acest lucru.

Multumesc.

O saptamana buna!

Page 24: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Sorin Dinea

Extras partial:

Având în vedere necesitatea urgentă de a salva, proteja și dezvolta patrimoniul cultural național vă rugăm să procedați la înființarea FONDULUI pentru PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL (FPCN) care să fie gestionat transparent de Ministerul Culturii, având cont de trezorerie separat.

Propunem ca FPCN să fie alimentat din următoarele surse:

Fonduri de la Bugetul de Stat, alocate odată cu bugetul Ministerului Culturii

Sume provenite prin donații direct de la persoane private, în condițiile Codului Civil

Sume provenite din sponsorizări directe, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea

Sume ce provin de la contribuabili persoane fizice, reprezentând 2% din impozitul anual, potrivit Art. 57 (4) din Legea 571/2003 (Codul Fiscal), care va necesita astfel o modificare prin OUG

Sume ce provin de la contribuabili persoane juridice, reprezentând 3%0 din cifra de afaceri sau 20% din impozitul de profit datorat, potrivit Art. 21 (4) din Legea 571/2003 (Codul Fiscal)

Propunem ca activitățile FPCN să cuprindă următoarele:

# PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL

salvarea de urgență a patrimoniului cultural național imobil prin consolidare, reparații și conservare a imobilelor aflate în patrimoniul cultural național, ce sunt prezente în Lista Monumentelor Istorice (LMI) și care se află în stare gravă de degradare fiind în pericol iminent de a fi pierdute,

dezvoltarea patrimoniului cultural național imobil prin restaurarea și amenajarea imobilelor aflate în Lista Monumentelor Istorice (LMI), în vederea includerii lor în programe publice culturale, turistice, educaționale și/sau științifice,

dezvoltarea patrimoniului cultural național imobil prin susținerea șantierelor arheologice și protejarea corespunzătoare a siturilor arheologice și a descoperirilor făcute,

Page 25: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

dezvoltarea patrimoniului cultural național imobil prin exercitarea dreptului de preemțiune al statului în conformitate cu Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,

# PATRIMONIUL CULTURAL MOBIL

salvarea de urgență a patrimoniului cultural național mobil prin reparație, restaurare și conservare a obiectelor din patrimoniul cultural național, ce se află în stare gravă de degradare fiind în pericol iminent de a fi pierdute,

protejarea patrimoniului cultural național mobil prin asigurarea de condiții de depozitare corespunzătoare și/sau amenajarea de noi depozite acreditate potrivit normelor internaționale,

dezvoltarea patrimoniului cultural național mobil prin exercitarea dreptului de preemțiune al statului potrivit Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil,

dezvoltarea patrimoniului cultural național mobil prin achizitionarea de pe piața liberă internă sau internațională, a unor obiecte din patrimoniul cultural mobil, ce sunt în legătură directă cu patrimoniul cultural național și cultura națională, pentru a întregi colecțiile existente sau pentru a constitui colecții noi,

# PATRIMONIUL CULTURAL IMATERIAL

salvarea patrimoniului cultural național imaterial prin activități de sponsorizare, ajutorare sau susținere a unor persoane păstrătoare de tradiții (tezaure umane vii) care se află în imposibilitatea (boală, situație grea, lipsă de mijloace de subzistență etc) de a-și pune în valoare bogăția spirituală pentru care au fost considerați tezaure umane vii

salvarea patrimoniului cultural național imaterial prin activități de protejare și recuperare a unor mărci tradiționale distinctive, care sunt în situația de a fi pierdute,

păstrarea patrimoniului cultural național imaterial prin activități de asigurare a unor condiții suplimentare pentru menținerea capacităților creatoare ale persoanelor din categoria “tezaur uman viu” (ateliere, instrumente, veșminte, unelte, materii prime etc)

dezvoltarea patrimoniului cultural național imaterial prin activități privind identificarea, documentarea, cercetarea, promovarea, punerea în valoare, transmiterea şi revitalizarea elementelor patrimoniului cultural imaterial, în

Page 26: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

conformitate cu prevederile Legii nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial

# PATRIMONIUL CULTURAL NAȚIONAL

protejarea patrimoniului cultural național prin activități de înscrierea în fișele cadastrale a caracterului de imobil aflat în patrimoniul cultural național, achiziționarea și montarea de sisteme de supraveghere și monitorizare a patrimoniului cultural, elaborarea de planuri și proceduri pentru situații de urgență, de identificare și selectare a unor “tezaure umane vii” etc

dezvoltarea patrimoniului cultural național prin realizarea de activități de cercetare, mediatizare, promovare și valorificare culturală, educațională, științifică și turistică

Pentru a asigura transparența deciziilor de alocare a fondurilor către diverse activități pentru salvarea, protejarea sau dezvoltarea patrimoniului cultural național prin FPCN, este necesar ca ședințele de alocare a fondurilor colectate, să aibă loc în mod public, având obligatorie publicarea deciziilor și a rezultatelor acestora în mediile online, în timp real.

Propunem ca, pentru început, ponderea de folosire a fondurilor, pe o unitate de maxim 3 ani, să fie:

45% patrimoniu cultural imobil_cladiri,

30% patrimoniu cultural imobil_situri arheologice,

15% patrimoniu cultural mobil,

10% patrimoniu cultural imaterial

Menționăm că prezenta propunere vine în completarea și susținerea prevederilor legale privitoare la patrimoniul cultural național

Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Legea nr 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

precum șl a prevederilor:

Codului Fiscal din 22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003)

Page 27: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

HG 44/2004 privind CODUL FISCAL CU NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE

Legii nr.32 din 19 mai 1994 privind sponsorizarea

Propunem modificarea Codului Fiscal, prin ordonanță de urgență, pentru a permite ca sumele ce provin de la contribuabili persoane fizice, reprezentând 2% din impozitul anual să poată fi destinate Fondului pentru Patrimoniul Culturla național (FPCN), precum urmează:

VARIANTA ACTUALĂ VARIANTA PROPUSĂ

Legea nr. 571/2003, Articolul 57 (4)

Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii. Legea nr. 571/2003, Articolul 57 (4)

Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, pentru Fondul pentru Patrimoniu Cultural Național (FPCN) gestionat de Ministerul Culturii, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

Este inclus în propuneri la Titlu III, Cap. 2, Sectiunea 9

RASPUNS : Elementele sugerate aici pot fi detaliate in eventualele norme aferente unui HG de infiintare a institutiei specializate despre care am vorbit in propunerea de cod.

TITLUL II, dedicat dispozițiilor generale comune pentru toate categoriile patrimoniului cultural ar urma să aibă următoarea structură a conținutului:

CAPITOLUL 1 – Definiții și dispoziții generale privind patrimoniul cultural

Secțiunea 1. Obiectul de reglementare și definițiile generale

Scopul codului patrimoniului cultural

Page 28: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Despre prevenirea prejudicierii patrimoniului cultural și despre interesul public al protejării acestuia

Definiția generală a patrimoniului cultural

Despre patrimoniul cultural național ca ansamblu de bunuri asupra cărora s-a instituit

protecția legală, la nivel național sau la nivel local

Instituirea prin norme distincte a regimului de protecție la nivel național sau la nivel local

Despre identificarea bunurilor culturale din patrimoniul cultural național de importanță locală prin titlul de „bun al memoriei comunității”

Despre identificarea bunurilor culturale din patrimoniul cultural național de importanță locală sau națională prin titlul de „peisaj cultural”

Secțiunea 2. Identificarea, descoperirea, recuperarea, cercetarea, evaluarea și protejarea patrimoniului cultural național

Despre identificarea și descoperirea bunurilor din patrimoniul cultural (persoane publice si private)

Despre recuperarea unor bunuri din patrimoniul cultural din surse publice și private naționale și internaționale

Despre cercetarea bunurilor din patrimoniul cultural

Definirea evaluării bunurilor patrimoniului cultural

Definirea protecției patrimoniului cultural național

Secțiunea 3. Regimul de proprietate asupra patrimoniului cultural național

Despre regimul proprietății și despre servituțile asupra acesteia în cazul bunurilor din patrimoniul cultural național

Tipul de deținător de bunuri aflate în patrimoniul cultural clasate sau susceptibile a fi clasate (pers fizica, pers. juridică de drept public, pers. juridică de drept privat)

Page 29: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a bunurilor din patrimoniul cultural național

Despre dreptul de preemțiune

Despre dreptul de administrare a bunurilor patrimoniului cultural național aflate în proprietate publică

Despre modul de protejare și valorificare a bunurilor din patrimoniul cultural aflate în proprietate privată

Secțiunea 4. Obligații generale ale autorităților publice

Despre răspunderile diferite ale Statului față de proprietatea publică și față de cea privată în raport cu bunurile aparținând patrimoniului cultural național

Despre obligațiile generale ale autorităților în raport cu patrimoniul cultural național

Despre prevenirea deteriorării, falsificării și distrugeri patrimoniului cultural

Despre interventia de urgență în vederea protejării patrimoniului cultural

Despre măsurile și procedurile care se urmează în caz de calamitate naturală, distrugeri cu intenție sau în caz de conflict armat, în vederea protejării integrității patrimoniului cultural

Despre obligațiile Ministerului Culturii în relație cu elaborarea și coordonarea strategiilor și politicilor publice în domeniul patrimoniului cultural

Despre obligațiile Ministerului Culturii în relație cu procedurile care se urmează în caz de calamitate naturală, distrugeri cu intenție sau în caz de conflict armat, în vederea protejării integrității patrimoniului cultural

Despre obligațiile Ministerului Culturii în relație cu prevenirea deteriorării, falsificării și distrugeri patrimoniului cultural

Despre obligațiile Ministerului Culturii în relație cu interventia de urgență în vederea protejării patrimoniului cultural

Despre obligațiile Ministerului Culturii de a supraveghea, controla și coordona activitățile autorităților publice în domeniul patrimoniului cultural național

Despre obligațiile Ministerului Culturii de a întocmi, actualiza, centraliza și a gestiona inventarele și registrele patrimoniului cultural național

Page 30: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Despre obligațiile deținătorilor de drept public sau privat de a menține evidențe proprii ale bunurilor patrimoniului cultural național deținute

Despre obligațiile autorităților Statului de a identifica în timp util pericolele ce există la adresa patrimoniului cultural,în contextul securității naționale

Despre obligațiile autorităților Statului de a limita circulația internațională ilicită a bunurilor culturale

Despre obligațiile autorităților publice și ale deținătorilor drepturilor de administrare de a micșora riscurile la care ar putea fi expuse bunurile din patrimoniul cultural național

Despre obligația de a asigura specializarea și atestarea personalului calificat care gestionează bunurile aparținând patrimoniului cultural național

Secțiunea 5. Drepturi și obligații generale ale deținătorilor bunurilor din patrimoniul cultural

național (se incepe cu DREPTURI, apoi se continua cu OBLIGAȚII)

Tipul de deținător de bunuri aflate în patrimoniul cultural clasate sau susceptibile a fi clasate (pers fizica, pers. juridică de drept public, pers. juridică de drept privat)

Obligația de a permite accesul reprezentanților autorității statului și experților autorizați la bunul cultural susceptibil de a fi clasat sau protejat ca bun al memoriei colectivității

Dreptul deținătorului legal de a cere schimbarea încadrării juridice a protecției unui bun cultural, delimitarea în timp a acestui drept

Despre drepul de a solicita și primi asistența/contribuție materială din partea statului pentru efectuarea intervențiilor asupra bunului aflat patrimoniului cultural pe care îl deține

Despre obligațiile deținătorilor de bunuri din patrimoniul cultural național de a le asigura condiții optime de păstrare precum și de securitate, de a permite accesul la aceste bunuri în vederea verificării respectivelor condiții

Despre obligația de a face lucrări asupra bunurilor clasate numai cu personal calificat și atestat

Dreptul deținătorilor de bunuri culturale clasate de a obține consultanță gratuită privind măsurile optime de protejare a acelor bunuri

Page 31: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Despre posibilitatea derogărilor de la normele aplicabile unor bunuri comune în uz curent, cu scopul menținerii autenticității bunurilor culturale clasate

Secțiunea 6. Finanțarea și fiscalitatea protejării patrimoniului cultural național

Obligația finanțării cercetării, a intervențiilor de urgență și a exproprierii bunurilor patrimoniului cultural național

Tipuri de ajutor economic pentru proprietarii de drept privat ai bunurilor din patrimoniul cultural național

Despre donația și moștenirea bunurilor patrimoniului cultural național

Concesionarea

Despre un fond de investiții pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național (corelat cu Titlul III. Cap.2 Sectiunea 9)

Despre sursele de alimentare a fondului de investiții

CAPITOLUL 2 – Evidența patrimoniului cultural și inventarele naționale

Secțiunea 1. Evidența patrimoniului

Definirea generală a inventarului patrimoniului cultural

Definirea evidenței patrimoniului și indicarea responsabilităților legate de evidență

Coordonarea unitară a evidențelor în vederea evaluării continue și protejării patrimoniului cultural

Rolul Ministerului Culturii în gestionarea și securizarea bazelor de date cu privire la patrimoniul cultural

Despre limitele accesului la bazele de date sau la unele informații care pot fi clasificate cu privire la patrimoniul cultural identitar national

Secțiunea 2. Procedurile instituirii regimului de protecție

Definirea clasării respectiv a acordării titlului de bun al memoriei comunității

Page 32: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Definirea declasării și a revocării titlului de bun al memoriei comunității

Despre etapele procesului de clasare sau declasare

Despre etapele procesului de acordare a statutului de bun al memoriei comunității

Despre etapele analizei și a formării deciziei de instituire a protecției

Criterii majore de evaluare la instituirea protecției legale

Identificarea categoriilor de relevanță administrativă a patrimoniului cultural național

Despre realizarea unor liste de priorități cu privire la clasificarea după valoare și importanță națională a tuturor bunurilor aflate în patrimoniul cultural național, în conformitate cu principiul identității naționale

Despre acordarea statutului special de “obiectiv strategic cultural” pentru elemente ale patrimoniului cultural [imobil, mobil, spiritual (imaterial)] care păstrează elemente de identitate națională care implică securitatea națională (identitatea națională)

Despre drepturile de autor asupra imaginii bunului aflat în patrimoniul cultural național

Secțiunea 3. Inventarierea patrimoniului cultural

Instituirea obligativității fișei de inventariere a bunurilor din patrimoniul cultural național și identificarea operatorilor acestor fișe

Identificarea prin atribuirea de coduri unice bunurilor patrimoniului cultural național

Despre inventare și despre natura conținutului registrelor patrimoniului cultural

Despre nivelul de acces al publicului larg și al specialiștilor la informațiile din fișele de inventariere

Despre interpretarea drepturilor de autor, de reproducere și de administrare al informațiilor legate de fișe, registre sau inventare

Despre informatizarea registrelor,accesul la acestea și protejarea acestora

Page 33: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Despre modul de indicare în fișa de inventariere a nivelului de importanță al bunului clasat și regimului de protecție al acestuia

Secțiunea 4. Registrele persoanelor atestate în domeniile patrimoniului cultural național

Despre atestare

Criteriile și procedurile de atestare sau de retragere a atestatului

Despre registrele atestărilor, gestionarea acestora și accesul la informațiile bazelor de date

Administrarea atestării

Atestarea sau recunoașterea atestatelor cetățenilor străini (???!!!)

Despre atestarea făcută pe teritoriul altor tări cf. normelor internaționale

Despre experți

RASPUNS : Foarte multe completari ce nu sunt vizibile decat pe un text foarte lung accesibil prin linkul din textul de inaintare, Unele pot fi integrate punctual, altele sunt enunturi al caror continut propriu-zis de articol nu-si au rostul sau aplicatia administrativa practica.

13.PROPUNERE

Buna seara,

chiar dacă sunt trimise la sfârșitul ultimei zile în care se mai puteau primi observații și comentarii cu privire la text, poate totuși vor fi citite opiniile mele

Florela Vasilescu

SC Vanderlay Arheo SRL

Observațiile mele se referă strict la reglementările referitoare la arheologie din titlul IV al textului propus spre dezbatere.

Page 34: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

În primul rând, este total forțat ca prima problemă identificată în domeniul arheologiei să fie considerată cea a “detectoriștilor”. Aceasta poate fi importantă doar prin prisma expunerii mediatice, nu a analizei unor specialiști. Chiar dacă o reglementare a acestui fenomen este necesară, nu discuția asupra unor descoperiri întâmplătoare – urmate sau nu de obținerea de avantaje financiare – ar trebui să ocupe o pagină de text din aceste teze preliminare. Această mutare a atenției către un aspect minor al administrației privind arheologia, face ca teme importante să fie tratate apoi sumar sau deloc.

RASPUNS : Este o problema juridica pentru care trebuie sa existe o solutionare mai eficienta decat in prezent, Combaterea braconajului arheologic este una dintre problemele cele mai des semnalate de arheologi.

În legislația actuală – obiectul/bunul arheologic mobil sau imobil este tratat împreună cu contextul său/terenul din care provine – acesta fiind de fapt unul dintre modurile în care se poate defini situl arheologic, deci acest concept nu reprezintă o noutate. În textul tezelor se face o confuzie – încercând să se diferențieze descoperirea întâmplătoare pură de “braconajul arheologic” – între intenția sau lipsa de intenție a descoperitorului – care într-adevăr ar trebui specificată clar în lege - și posibilitatea unor distrugeri, care ar exista doar în cazul “braconajului arheologic”. Orice descoperire fortuită, făcută chiar și cu cea mai bună credință, fiind făcută de personal nespecializat, afectează și uneori distruge contextul arheologic, fără posibilitatea recuperării tuturor elementelor ce definesc respectiva descoperire.

RASPUNS : Daca aveti o alta cale de delimitare a infractiunii de o simpla culpa din necunoastere ar trebui sa o propuneti concret. In ce priveste afectarea contextului, aceasta nu este atat de bine definita in lege in prezent altfel nu ar exista recompense oferite unor cautatori de comori care au decis sa respecte legea in ce priveste termenul in care pot face anuntul unei descoperiri dar care au distrus contextul descoperirii. In propunerea de cod se incearca limitarea acestei distrugeri a sitului prin oprirea dezvelirii suplimentare a unor alte obiecte dincolo de extragerea primului dintre acestea care ar duce la presupunerea ca un tezaur de orice natura l-ar insoti.

Cea mai gravă schimbare propusă de viitorul Cod, care lasă cu mai puțină protecție cele mai multe situri arheologice cunoscute din România este împărțirea între SITURI ARHEOLOGICE și ZONE ARHEOLOGICE – pe baza unor criterii absolut subiective și anume vizibilitatea vestigiilor și posibilitatea de vizitare. Aproape în exclusivitate siturile arheologice preistorice, necropolele din orice epocă, așezări rurale din epoca dacică, romană,

Page 35: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

medievală, nu vor mai fi considerate situri arheologice și vor avea parte de o protecție mai redusă.

RASPUNS : Toate vor avea parte de protectia corespunzatoare. Diferenta va fi ca aceste zone nu vor incarca inutil lista monumentelor istorice ci vor fi reglementate prin masuri de amenajarea teritoriului in categoria mai larga a patrimoniului cultural national numita "peisaj cultural". Daca ati fi parcurs propunerea de cod in mod unitar (in special Titlul II si Titlul V) si nu selectiv titlul IV atunci probabil conceptul ar fi fost mai clar.

Chiar dacă se propune tratarea acestor situri – adică a majorității siturilor arheologice din România – drept “peisaje culturale” se desprinde clar din textul propus că acestea vor avea un alt regim de avizare, autorizare, permisiune pentru diverse intervenții (se înțelege din titlul V că toate aceste peisaje culturale vor fi în administrarea autorităților locale, ce vor avea atribuții în protecția lor!).

RASPUNS: Nu este nicio noutate,asa se reglementeaza si acum obiectivele din RAN, care nu se bucura insa in prezent de detaliera protectiei si de aducerea lor explicita in patrimoniul cultural national.

Siturile arheologice care conțin vestigii clar delimitate, vizibile și vizitabile, urmează să fie singurele protejate prin Lista Monumentelor Istorice și deci subordonate cumva activităților legate de arhitectură și intervenții pentru imobile, nemaifiind nici acestea tratate doar prin prisma apartenenței lor în primul rând la categoria arheologie.

RASPUNS : Nu este limpede de ce considerati acest aspect ca fiind nepotrivit. Aceasta clasare nu exclude cercetarile arheologice suplimentare, de regula insa, aceste obiective au fost de multe ori deja descarcate de sarcina arheologica. In conceptia unor arheologi, aceste ruine vizibile pot fi foarte bine si declasate caci si-au epuizat potentialul de cercetare arheologica prin sapatura directa. Deci despre ce este vorba mai exact?

Pe scurt, ceea ce s-a încercat începând din anul 2000 – și anume o legislație doar pentru arheologie, măsuri administrative de protejare și valorificare conform specificului acestui domeniu - va fi anulat, deoarece Siturile arheologice ce conțin ruine vor fi tratate exclusiv ca monumente istorice, iar cele mai multe situri arheologice vor fi încadrate în categoria “peisaje culturale”, pentru care s-ar aplica prevederi mult mai laxe și mai degrabă integrate celor privind protecția mediului.

RASPUNS : Pare o interpretare simplisa a textului pe baza incadrarilor respective. La ce fel de prevederi "mai laxe" faceti referire in ce priveste obligatiile referitoare la cercetarea arheologica pe care le-am enuntat?

Page 36: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

O soluție pentru mai buna protejare a întregului patrimoniu arheologic ar fi regândirea Repertoriului Arheologic Național pentru ca acesta să capete valoare juridică – prin impunerea unor reguli de înregistrare a datelor și a unui mecanism de validare.

RASPUNS: Exact asta face propunerea noastra.

Justificarea modificării prezentate mai sus ar fi aceea că în legislația actuală există mai multe categorii de patrimoniu arheologic ceea ce face dificilă procedura de avizare/autorizare/protecție. Evident, actuala OG 43/2000 nu face diferențe între siturile arheologice pe baza unor elemente subiective și care nu au legătură cu cercetarea științifică și nici măcar cu sensul real al protejării patrimoniului (vestigii vizitabile/vestigii nonvizitabile), ci este vorba de încadrarea în anumite categorii administrative a terenurilor care conțin/sunt susceptibile să conțină vestigii arheologice, tocmai pentru clarificarea și departajarea procedurilor de avizare.

Faptul că autorii acestor teze nu au aprofundat și nu au înțeles legislația pe baza căreia întocmesc Codul se observă și în afirmația că legea actuală nu ar defini corect categoriile cercetării arheologice, ceea ce este fals. Se face și acum diferența între cercetarea arheologică sistematică și cea preventivă/de salvare, există definite toate tipurile de cercetare (diagnostic arheologic, săpătură arheologică sistematică sau preventivă, supraveghere arheologică) și există prevederi clare în care se impune cercetarea preventivă sau supravegherea arheologică.

RASPUNS : Autorii codului, citind si aplicand legea de-a lungul timpului, au constatat ca exista aceste tipuri dar sunt prea multe si genereaza proceduri care sufoca inutil administratia publica si genereaza costuri atat in administratie cat si mediului privat. Mai exista si definiri care nu au nicio consecinta concreta in practica administrativa - "zona de interes arheologic prioritar" de exemplu

Într-adevăr tipurile diferite ale cercetării arheologice trebuie să impună proceduri administrative diferite (și ar și impune în prezent dacă Ministerul Culturii și-ar respecta propriile regulamente și proceduri aprobate prin ordine de ministru), dar în niciun caz nu se pot face diferențe metodologice și de abordare calitativă în funcție de tipul cercetării, așa cum se sugerează în text (o cercetare preventivă utilizează aceleași metode științifice și tehnici ca o cercetare “fundamentală” și nu trebuie să fie considerată într-o categorie inferioară, așa cum pare să sugereze textul Codului).

Page 37: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Codul nu sugereaza asa ceva, nu se face nicaieri o astfel de ierarhizare care sa dea de intelez ca ar afecta profesional cercetarea. Efectele ar fi doar in sistemul birocratic de avizare si de control.

Este lăudabilă dorința de a asigura un control post-săpătură – afirmându-se corect că în acest moment cercetările arheologice contractuale se concentrează pe partea săpăturii propriu-zise și a producerii unei documentații primare, dar nu se specifică cum ar fi realizat acest control și cum s-ar putea produce obligația pentru prelucrarea și publicarea materialelor, în lipsa existenței unor standarde de cost pentru cercetarea arheologică (de altfel, problema finanțării cercetărilor contractuale nu este specificată nicăieri în cuprinsul textului de față).

RASPUNS : Faza actuala este de Teze prealabile. Continutul de detaliere, conform legii privind tehnica legislativa, urmeaza aprobari tezelor prin HG. In ceea ce priveste cercetarile contractuale, prin natura lor implica existenta unor contracte negociate. Sugerati un mercurial al sapaturilor? Daca da, ar fi utila o propunere concreta in acest sens. Opinia majoritara a arheologilor consultati a fost ca practicarea in regim privat a cercetarii arheologice nu este o optiune in interesul protejarii patrimoniului cultural de interes arheologic. Este o chestiune ce face parte din categoriile de decizii politice care vor fi luate pe parcursul procesului legislativ, odata ce proiectul de lege va fi introdus in Parlament.

Detalierea viitoarei structuri a Codului este extrem de generală deci nu se pot face observații punctuale, deoarece nu se poate cunoaște sensul în care aceste articole vor fi dezvoltate. Astfel, voi face doar câteva constatări de ordin general și anume: Secțiunea 2 ar trebui să fie corelată cu prevederile Codului civil, în Secțiunea 3 se pomenește despre persoane atestate să facă cercetări arheologice dar nu există referiri la instituții/entități publice sau private care ar trebui să fie atestate pentru realizarea de cercetări arheologice doar în Secțiunea 5 se discută despre sistemul instituțional în care se poate desfășura cercetarea arheologică (ar fi firesc ca aceste prevederi să fie grupate – atestarea persoanelor și atestarea entităților juridice), tot în Secțiunea 5 nu se face referire decât la zona de protecție a descoperirilor întâmplătoare și nu se discută de zonele de protecție ale siturilor arheologice (probabil în ideea că cele mai multe vor deveni “peisaje culturale”), iar ceea ce era enunțat mai sus în teze, cu privire la publicare și control post-săpătură, nu se mai regăsește în structură, fiind făcute mențiuni exclusiv pentru publicarea cercetărilor sistematice. La fel, problema finanțării este discutată doar în relație cu cercetarea sistematică și cu finanțarea publică.

Page 38: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : in tot parcursul codului se vorbeste despre persoane. nu se fac atestari de institutii, o institutie oarecare, de drept public sau privat, poate efectua operatiuni ce afecteaza patrimoniul cultural national in masura in care are persoanalul atestat. despre asta s-a vorbit in mod explicit atunci cand s-a explicat necesitatea atestarii mesterilor cu titulatura de "tehnician", de exemplu. exista instituti acreditarii pentru muzee si laboratoare.

In ceea ce priveste finantarea cercetarilor sistematice, este fireasca o asemenea abordare, acestea fiind finantate din bani publici. Pentru celelalte cercetari, rapoartele sunt obligatorii, de ele depinzand de fapt receptia la terminarea lucrarilor care le-au determinat.

De altfel, în tot textul propus este uitată probabil cea mai importantă direcție actuală pentru administrarea și protejarea patrimoniului arheologic și anume impunerea unor măsuri și reguli administrative clare pentru arheologia contractuală, pentru a păstra calitatea cercetărilor, a proteja siturile arheologice și a valorifica rezultatele acestor cercetări .

RASPUNS : Din moment ce autorizarile de sapatura, respectiv primirea rapoartelor si descarcarea de sarcina sunt activitati pentru care este prevazut un regulament pentru cercetarile arheologice, nu se impune o detaliere suplimentara prin Cod. Acest act normativ nu este un manual al arheologului, orice astfel de manual se aproba prin norme de aplicare la lege iar acestea sunt explicit mentionate in textul tezelor, ca semnalare a unei carente a legii actuale si la sectiunea 5 unde se trateaza "Despre proceduri și norme pentru recoltarea bunurilor arheologice mobile"

10.10.2016 Florela Vasilescu

14.PROPUNERE

Transmitem în atașament observațiile OAR București la tezele prealabile ale Codului Patrimoniului.

OBSERVATIE : Material scanat, needitabil, de unde si problemele de ortografie rezultate la decuparea textului recunoscut de catre programul Adobe.

Cu stimă,

Cristian Zaharia

--

Page 39: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România

str. Sf. Constantin nr.32, sector 1

010219 București, România

Punct de lucru

str. Academiei nr. 18 - 20, sector 1

010014 Bucureşti, România

tel/fax: 021-3039226, 021-3077163

e-mail:[email protected]

www.oar-bucuresti.ro

www.anuala.ro

Ca urmare a experienlei pe care OAR o are in analiza modificerilor legislative, cu ocazia realizarii unui document care se preia de la inceput legislalia din domeniu, pentru a o sincroniza, am analizat documentul supus dezbaterii publice din prisma acestor criterii:

1. Simplificarea limbajului pentru a cregte capacitatea de inlelegere din partea nespecialigtilor gi eliminarea ambiguitatilor din partea administratiei;

RASPUNS: Textul propriu-zis al legii este subiectul unei faze ulterioare aprobarii tezelor. Aceeasi tinta a fost avuta si de elaboratorii propunerii de cod, motiv pentru care este prevazut si o anexa cu un glosar cu termeni si sintagme ce necesita explicitare astfel incat sa nu existe ambiguitati de interpretare, pe fondul unor exprimari in textul articolelor care sa elimine orice echivoc.

2. Separarea clare intre principii, definitii si reglementdri;

RASPUNS: De aceea am simtit nevoia unor principii sintetice care fac obiectul unui titlu distinct. Va fi evitata orice definire care nu este necesara procesului administrativa in sensul in care orice definitie are o acoperire intr-o masura administrativa generala sau de reglementare specifica

Page 40: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

3. Eliminarea redundantei sau a multiplicirii aspectelor similare in mai multe capitole din tezei

RASPUNS: Nu exista aceste multiplicari.Aspectele generale sunt cuprinse in Titlul II, unele dintre acestea se regasesc in titlurile speciilor patrimoniului ca urmare a specificitatii problemelor din acele domenii.

4. Detalierea in legislatia secundare sau tertiari (ex inventarierea, atributii ale institutiilor publice sau ale administratiei - deja prezente in ROF-urile proprii etc.);

RASPUNS: Evident, se urmareste ca legea sa fie cat mai concisa, orice rezolvare de detaliu necesara fiind prevazuta in lege ca fiind obiectul unor norme. Unele dintre aceste norme vor fi mentinute si amendate pe parcurs, dupa adoptarea codului, acolo unde acestea deja exista, dupa cum ati semnalat si dvs.

5. Codul isi propune si rezolve probleme legislative care afecteaza grav patrimoniul (litigiul, exproprierile, co-proprietatea etc) si care pot face subiectul unui capitol separat. .

RASPUNS: Nu se pune problema unui capitol separat, codul nefiind o masura reactiva, focalizata pe anumite aspecte. Chestiunile enumerate de dvs. isi au originea in tratarea drepturilor de proprietate, afecteaza in mod similar toate categoriile patrimoniului cultural material, prin urmare isi au rezolvarea gnerica in Titlul II, in spatiul rezervat chestiunilor de proprietate. Litigiile nu pot face obiectul Codului Patrimoniului Cultural ci sunt specifice celor doua coduri din justitie - civil sau penal, dupa caz.

6. Scoaterea in evidente a problemelor actuale ale legislatiei prin capitole clare (ex. Regulamente obligatorli cu fiFe de cartare, posibilitatea de a delimita ZCP in functie de zone, eliminarea posibilitatii de PUZ-uri private pe suprafe[e mici in ZCP)

RASPUNS : Aceste aspecte au fost luate in calcul si vor face obiectul detalierii prin articolele propriu-zis din zona titlului aferent peisajului cultural, categorie mai larga de protejare a tot ceea ce poate fi descris prin utilizarea cuvantului "zona".

7. lmportanta sectorului tert pentru protectia patrimoniului prin diminuarea implicirii statului si, implicit, a dependen(ei de finanlarile acestuia;

8. Rolul pe valorile contemporane ale patrimoniului (utilizare pozitivS, destina[ie potrivite etc) si evitarea muzeificirii sau a solutiilor neintegrate;

9. Accentul pus pe stimulare, nu pe coercitie.

Page 41: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

RASPUNS : Chestiuni importante in filosofia propunerii de cod, multe dintre acestea tinand insa nu neaparat de lege ci de politicile publice curente

in baza acestor criterii, propunem urmdtoarele amendamente:

. reducerea titlului 1 la nivel de art. 1 pentru fundamentarea codului - alituri de scop gi restul observaliilor specif ice.

RASPUNS : Nu este de dorit acest lucru tocmai din prisma punctului dvs nr. 2 de la criteriile pe care le-ati folosit. Titlul 1 introduce principiile generale si explicarea prin glosar a tot ceea ce ar putea fi apoi interpretat gresit de procurori, judecatori sau de catre cetateni ce ar cauta interpretari proprii ale sensului legii

Titlul 1 - Cadrul general de protectie al PC (introducere, principii etc.)

Titlul 2 - Patrimoniu cultural mobil

Titlul 3 - Patrimoniu peisagist

RASPUNS : Intentia codului nu este sa se refere la aspecte de peisagistica. Notiunea de peisaj cultural cuprinde in sine aspecte imateriale, perimetre construite sau neconstruite dar cu patrimoniu arheologic, de regula absolut tot ceea ce are ca instrument operativ de protectie un plan de amenajarea teritoriului sau un plan de urbanism, ambele bazate pe ceea ce se va introduce si in legislatia de mediu sau de urbanism, anume planul de peisaj.

Titlul 4 - Patrimoniu cultural imobil

Titlul 5 - Patrimoniu cultural imaterial

Titlul 6 - Autoritali, institulii etc.

Titlul 7 - Control gi sanctiuni

Titlul 8 - Dispozitii tranzitorii/ finale

Structuri pentru TITLUL referitor la patrimoniul cultural in general:

Capitolul 1. Proceduri administrative

Sectiunea '1. Definitii si tipuri

Sectiunea 2. Obiectul de reglementare

Sectiunea 3. Regimul de proprietate asupra PCN

Page 42: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Sec{iunea 4. Mecanisme de instituire a protecliei legale

Sectiunea 5. lnstitu[ii, organisme, persoane

Capitolul 2. Proceduri gtiinlifice gi tehnice

Sectiunea '1. ldentificarea gi inventarierea - evidenla

Sectiunea 3. lnstrumente de proteclie

Capitolul 3. Misuri de protectie gi conservare

Secfiunea 1. Mdsuri de protectie

Sectiunea 2. Misuri de conseryare

Sectiunea 3. Utilizare si valorificare

RASPUNS : Am considerat ca toate aceste lucruri de la propunerea de Capitor 3 fac parte din masurile de protectie ce sunt specifice fiecarei specii ale patrimoniului. Titlul general nu se poate referi decat la lucrurile comune si care sunt relevante administrativ - definirea patrimoniului , a regulilor de identificare si apoi de instituire a unei protectii, obligatiile si drepturile proprietarilor ca urmare a servitutilor ce li se impun, obligatiile autoritatilor publice ca urmare a responsabilitatilor statului, principiile de finantare etc.

Capitolul 4. Finantare gi fiscalizare

Capitolul 5. Misuri specifice (exproprierea, litigiul, co-proprietatea etc).

RASPUNS: Toate acestea sunt tratatate la locul cuvenit, acolo unde se vorbeste despre regimul de proprietate

De asemenea, consideram utila respectarea aceluiagi tipar pentru fiecare categorie de pc (imobil/arheologic, peisaj cultural, mobil, imaterial):

RASPUNS : In acest sens am dezvoltat si propunerea de cod. Inevitabil, unele lucruri nu se intampla la fel pentru toate speciile patrimoniului. Chestiunile de proprietate la patrimoniul imaterial au o cu totul alta relevanta decat in cazul patrimoniului material, asa cum proprietatea asupra unor cladiri implica alte aspecte decat proprietatea asupra unor terenuri cu potential arheologic sau asupra unor bunuri mobile.

Capitolul 1. Proceduri administrative

Sec(iunea 1. Definitii si tipuri

Secliunea 2. Regimul de proprietate

Page 43: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Sec{iunea 2. Mecanisme de instituire a protectiei legale

Sectiunea 3. lnstitutii, organisme, persoane

Capitolul 2. Proceduri gtiintifice gi tehnice

Sectiunea 1. ldentificarea Si inventarierea

Sectiunea 2. Mecanisme de instituire a protectiei legale

Sectiunea 3. lnstrumente de protectie

Capitolul 3. Masuri de proteclie s,i conservare

Sec{iunea 1. l\4dsuri de protectie

Sectiunea 2. Masurl de conseryare

Secliunea 3. Utilizare Si valorificare

Capitolul 4. Finantare gi fiscalizare

Pentru tiflul cu referire la AUToRITATI, INSTITUTII SI ORGANISME CU ATRIBUTII iN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL NATIONAL sugerim introducerea unuicapitol special dedicate proprietarilor priva!i: persoane juridice gi persoane fizice.

RASPUNS : Deja acest aspect este tratat in Titlul II, de maniera generala, privind relatia dintre proprietatea publica sau privata atunci cand apar servitutile impuse de statutul de protectie. Tocmai intre criteriile dvs ati precizat ca este nevoie a se elimina redundanta sau suprapunerile unor aspecte similare. Desi s-a introdus o sectiune distincta referitoare la culte, o alta directie de opinie in cadrul echipei de elaborare a tezelor a fost ca nu este nevoie a se detalia o categorie speciala de detinatori de patrimoniu in regim privat ci ca toate aspectele legate de protectia patrimoniului sa fie tratate unitar, centrat pe nevoile patrimoniului , in mod nediscriminatoriu fara de unele categorii "speciale" de detinatori sau proprietari.

Codul Fiscal prevede fiscalizarea monumentelor proprietate privata, inclusiv majorarea impozitului pentru proprieteti neingrijite; in acest moment, statul nu are niciun mecanism sa face diferenta intre un m.i. lesat specule de o companie privati pentru fructificarea terenului si un proprietar persoane fizica fdra putere financiara. in acest sens, o clarificarea prin CPC este necesara.

RASPUNS : Nu intentionam sa facem astfel de distinctii. Obligatile de a prezerva un bun cultural este centrata pe acest scop, indiferent de natura proprietarului. Odata

Page 44: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

stabilit acest principiu, exista prevazute metode de sprijin prevazute in sectiunile legate de finantare si fiscalitate - unele general aplicabile iar unele specifice unor categorii de patrimoniu (in mod evident, problema afisajului publicitar nu se va aplica la o piesa de patrimoniu mobil asa cum se aplica la o cladire sau la un perimetru urban).

in continuare, apreciem pozitiv includere peisajului cultural in tezele patrimoniului si agteptem detalierea cu privire la zonele construite protejate, care fac subiectul unei singure categorii printro dezbatere profesionali care si suslini demersul Ministerului Culturii.

RASPUNS : Lansarea proiectului legislativ pentru HG mai pesupune o perioada de dezbatere publica. Ulterior aprobarii exista o perioada de elaborare a textelor propriu-zise de lege. Prin urmare, orice dezatere suplimentara in spatiul public este binevenita. Un prim prilej folosit de Ministerul Culturii este Bienala UAR 2016 unde, in cadrul sectiunii "Arhitectura patrimoniului cultural" se va dezbate una dintre masurile concrete avute in vedere pentru zonele construite protejat, anume implementarea politicii publice practicate in alte state sub termenul de "bonus and transfer plot ratio"

Asteptem r5spuns la aceasta adrese si sper5m si deschidem dialogul catre o colaborare mai puternica.

15.PROPUNERE

CĂTRE MINISTERUL CULTURII

Asociaţia PRO DETECŢIE cu sediul in Bucureşti, Str. Aleea Callatis, Nr. 14, Bl. A 11, Sc. D, Apt. 47, Sector 6, reprezentată de către POPESCU OVIDIU, preşedinte, asociaţie înscrisă în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, C.I.F. 32924336, asociaţie cu scop nelucrativ, nepatrimonial şi care promovează activitatea de detecţie de metale în România, cu respecterea dispoziţiilor legale în vigoare, formulează prezenta

C E R E R E

prin care solicită Ministerului Culturii, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, următoarele:

1 - În temeiul art 7(1) din Legea nr. 52/2003, solicităm transmiterea în scris şi în format electronic pe adresa de e-mail [email protected] a oricărui proiect de act normativ sau document de politici publice referitor la activitatea de detecţie de

Page 45: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

metale, respectiv la autorizare, deţinere, utilizare, măsuri referitoare la acordarea recompenselor, de predare a obiectelor cu potenţială valoare de patrimoniu, de recuperare a obiectelor respective de la locul descoperirii, referitoare la definirea, stabilirea, identificarea în teren şi evidenţierea electronică a zonelor cu interdicţie în ceea ce priveşte utilizarea detectoarelor de metale, precum şi a oricărui alt proiect de act normativ referitor la activitatea de detecţie de metale.

2 - În temeiul art.7(9) din Legea nr. 52/2003, solicităm organizarea unei întâlniri în care să se dezbată proiectul de act normativ sau documentul de politici publice cu incidenta asupra activităţii de detecţie de metale, pe oricare dintre temele enumerate mai sus, întalnire la care solicităm a lua parte.

3 - În temeiul art.8(1) din Legea nr.52/2003, solicităm participarea la şedintele publice în care se dezbat proiecte de acte normative sau documente de politici publice cu incidenţă asupra activităţii de detecţie de metale, pe oricare dintre temele enumerate la pct.1.

În fapt: Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică a fost adoptată dintr-o necesitate democratică ce a avut ca scop sporirea gradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţeni, ca beneficiari ai deciziei administrative, participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative şi în final sporirea gradului de transparenţa la nivelul întregii administraţii publice, deci şi la nivelul Ministerului Culturii căruia îi sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la transparenţa decizională ca oricărei alte instituţii publice din România.

În acest sens legea stabileste la art.2 principiile care constituie temeiul legii nr. 52/2003:- informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative;- consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice în procesul de elaborare de acte normative;- participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative cu respectarea următoarelor reguli:a) şedinţele şi dezbaterile autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul legii cu privire la transparenţa decizională sunt publice;b) dezbaterile vor fi consemnate şi făcute publice;c) minutele acestor şedinţe vor fi înregistrate, arhivate şi făcute publice. Arătăm că în urma comunicării oricărui proiect de act normativ cu incidenţă asupra activităţii de detecţie de metale vom formula în scris propuneri, sugestii sau

Page 46: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice, aşa cum prevede art.7(4) din Legea nr. 52/2003. Menţionăm că în cazul în care nu vor fi respectate dispoziţiile legii privind transparenţa decizională, iar prin adoptarea vreunui proiect de act normativ sau document de politici publice cu incidenţă asupra activităţii de detecţie de metale, vom aprecia că drepturile noastre sunt încalcate, ne vom adresa instanţelor de contencios administrativ în temeiul Legii nr.554/2004. În final, precizăm că activitatea de detecţie desfăşurată în ultimii ani , cu respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte zonele cu regim de protecţie şi predarea obiecteor cu valoare de patrimoniu, a dus la îmbogăţirea colecţiilor muzeale, nu doar cu zeci de tezaure sau sute de obiecte arheologice, ci şi cu informaţii legate de locurile de descoperire, majoritatea necunoscute de către specialişti. De cele mai multe ori atitudinea muzeografilor şi arheologilor a fost nejustificată faţă de activitatea de detecţie desfăşurată ca hobby şi faţă de "detectorişti", chiar dacă aceştia au respectat dispoziţiile legale în vigore şi de cele mai multe ori au donat obiectele descoperite întamplător, fără a cere recompensă. Convingerea noastră este că soluţiile problemelor care decurg din conexiunea patrimoniu-detecţie de metale, nu pot fi găsite decât împreună "detectorişti" - arheologi - muzeografi, fără ca cineva din părţile implicate în dialog, să se pretindă deţinătorul adevărului absolut.

Solicităm, de asemenea prelungirea cu zece zile a termenului de depunere a propunerilor, sugestiilor, modificărilor sau opiniilor referitoare la Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Tezelor Codului Patrimoniului Cultural, întrucât Tezele Patrimoniului Cultural sunt complexe şi cu impact major asupra patrimoniului cultural şi, implicit, asupra activităţii de deţinere şi utilizare a detectoarelor de metale,

Considerăm că termenul de zece zile stabilit pentru formularea de sugestii, propuneri, care se împlineşte la data de 31.10.2016, este prea scurt, motiv pentru care prelungirea acestuia se impune cu necesitate.

RASPUNS : Proiectul Tezelor Prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural se afla in dezbatere publica inca din data de 27.09.2016. Reamintim ca Tezele Codului Patrimoniului nu constituie intr-un act normativ care da nastere sau stinge raporturi juridice, fiind un act juridic pregatitor pentru redactarea Codului Patrimoniului Cultural.

Menţionăm că potrivit Art. 7 alin (4) din Legea nr.52/2003, termenul în care se pot formula propuneri sau sugestii este de cel puţin zece zile calendaristice, actul normativ neprecizînd un termen maxim de depunere, astfel încât este şi legală şi oportună prelungirea acestui termen cu cel puţin încă zece zile.

Page 47: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

În drept: art.7(1); art.7(9); art.7(4); art.8(1) din Legea nr. 52/2003, Asociaţia PRO DETECŢIE prin preşedinte Ovidiu POPESCU

16.PROPUNERE

Către: Ministerul Culturii și Cultelor bd. Unirii nr.22, sector 3, Bucureşti

email: [email protected]

Asociaţia Transylvanian Diggers cu sediul în Cluj-Napoca, str. Louis Pasteur, nr. 24, ap. 2, asociaţie înscrisă  în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de la Judecătoria Cluj-Napoca în temeiul încheierii civile nr. 9971/CC/2016 pronunţată în dosar nr.1534/211/2016 a judecătoriei Cluj-Napoca, asociație cu scop nelucrativ, nepatrimonial și care promovează activitatea de detecţie de metale în România reprezentată de președinte Liteanu Alexandra Maria cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, formulează prezenta:

CERERE

prin care solicită Ministerului Culturii şi Cultelor, în temeiul dispoziţiilor legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, următoarele:1.  în temeiul art. 7(1) din legea nr. 52/2003, transmiterea în scris la adresa str. Louis Pasteur nr.24 ap.2 Cluj-Napoca şi în format electronic pe adresa de email [email protected] a oricărui proiect de act normativ sau document de politici publice referitor la activitatea de detecţie de metale, respectiv la autorizare, deţinere, utilizare, măsuri referitoare la acordarea recompenselor, de predare a obiectelor cu potenţială valoare de patrimoniu, de recuperare a obiectelor respective de la locul descoperirii, referitoare la definirea, stabilirea, identificarea în teren și evidențierea electronică a zonelor cu interdicție în ceea ce privește utilizarea detectoarelor de metale precum şi a oricărui alt proiect de act normativ referitor la activitatea de detecţie de metale.

2. în temeiul art. 7(9) din legea nr. 52/2003 solicităm organizarea unei întâlniri în care să se dezbată proiectul de act normativ sau documentul de politici publice cu incidenţa asupra activităţii de detecţie de metale, pe oricare dintre temele enumerate mai sus, întâlnire le care solicităm a lua parte.

3. în temeiul art. 8(1) din legea nr. 52/2003 solicităm participarea la ședințele publice în care se dezbat proiecte de acte normative sau documente de politici

Page 48: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

publice cu incidenţă asupra activităţii de detecţie de metale, pe oricare dintre temele enumerate la pct.1.

În fapt: legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică a fost adoptată dintr-o necesitate democratică care a avut ca scop sporirea gradului de responsabilitate a administrației publice față de cetățeni, ca beneficiari ai deciziei administrative, participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative și în final sporirea gradului de transparență la nivelul întregii administrații publice, deci și la nivelul Ministerul Culturii și Cultelor, căruia îi sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la transparența decizională ca oricărei alte instituții publice din România.

În acest sens, la art. 2 sunt indicate principiile care constituie temeiul legii nr. 52/2003:

 

• informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative; 

• consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la inițiativa autorităților publice în procesul de elaborare de acte normative;

• participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative cu respectarea următoarelor reguli:

a) şedinţelelegii cu privire la transparenţa decizională sunt publice;

b) dezbaterile vorc) minutele

Arătăm că în urma comunicării oricărui proiect de act normativ cu incidenţă asupra activităţii de detecţie de metale vom formula în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice aşa cum prevede art. 7(4) din legea nr. 52/2003.

Menţionăm că în cazul în care drepturile nostre vor fi încălcate fie prin nerespectarea dispoziţiilor legii privind transparenţa decizională, sau prin adoptarea vreunui proiect de act normativ sau document de politici publice cu incidenţă asupra activităţii de detecţie de metale, ne vom adresa imediat instanţelor de contencios administrativ în temeiul legii nr. 554/2004.

În final, arătăm că activitatea de detecţie desfăşurată în ultimii ani, cu respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte zonele cu regim de protecţie și

Page 49: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

predarea obiectelor cu valoare de patrimoniu a dus la îmbogăţirea colecţiilor muzeale, nu doar cu zeci de tezaure sau sute de obiecte arheologice, ci şi cu informaţii legate de locurile de descoperire, majoritatea necunoscute de către specialişti. De cele mai multe ori, atitudinea negativă a muzeografilor şi arheologilor a fost nejustificată faţă de activitatea de detecţie chiar dacă s-au respectat dispoziţiile legale în vigore şi, de cele mai multe ori, s-au donat obiectele descoperite întâmplător,  implicit fără a cere recompensă.

Convingerea noastră este că soluţiile problemelor care decurg din conexiunea patrimoniu-detecţie de metale, nu pot fi găsite decât împreună, respectiv “detectoriști”, arheologi și muzeografi, fără ca vreuna din părțile implicate în dialog să pretindă deţinerea adevărului absolut.

În drept: art. 7(1); art. 7(9); art. 7(4); art.8(1) din legea nr. 52/2003

Asociația Transylvanian Diggersprin președinte Liteanu Alexandra Maria

17.PROPUNERE

Propunerea transmisa de domnul Mironescu Mircea, din partea MIRO GRUP, in format PDF, nu a fost editabila in format word. Propunerile acestuia vizeaza, in principal, implicatiile tezelor asupra actiunii de revizuire a reglementarii normative MP 025-04, in concordanta cu aspectele de noutate aparute in intervalul 2004 – 2016.

Consideram ca observatiile domnului Mironescu exced obiectul Tezelor, urmand a fi luate in considerare in cadrul procedurii de intocmire a articolelor Codului Patrimoniului Cultural.

18.PROPUNERE

PATRIMONIUL MOBIL - TIMBRE ŞI FILATELIE1. Referitor la Titlul II, Capitolul 1 şi la Titlul VI, Capitolul 1a. Pornind de la definiţia filateliei (acţiunea de colecţionare şi studiere a mărcilor poştale), este necesară clarificarea definirii noţiunii de patrimoniu cultural mobil pentru sfera timbrelor şi a filateliei, în condiţiile în care acestea au caracteristici total diferite faţă de celelalte obiecte aparţinând patrimoniului mobil, nu provin din depozite precum obiectele arheologice şi se mai păstrează astăzi în principal doar prin efort privat.Filatelia presupune şi are ca obiect principal realizarea unei colecţii de timbre. La nivel naţional există deja o colecţie completă de timbre româneşti în cadrul Muzeului Naţional Filatelic. Este necesar a se stabili ceea ce se doreşte în continuare: construirea unei alte colecţii paralele cu aceleaşi timbre, a două sau a altor cinci

Page 50: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

colecţii? Ce se doreşte de fapt în termeni concreţi? Realizarea unui depozit naţional de timbre?

RASPUNS : Nu se pune o astfel de problemă la nivelul unei legi cu caracter general. Bunurile mobile ce provin din zona filateliei se vor supune aceoraşi reguli general aplicabile patrimoniului cultural mobil. Acolo unde se va considera în viitor că problemele sunt atât de specifice şi acute încât să necesite o detaliere distinctă, vor fi elaborate norme în acest sens.

b. Pornind de la aceeaşi definiţie a filateliei, este necesar a se clarifica şi a se declara în mod public care este finalitatea măsurilor de protecţie, deoarece impunerea protecţiei este ilogică în lipsa obligativităţii valorificării patrimoniului din punct de vedere istoric, cultural, ştiinţific etc., ea generează în această situaţie cheltuieli inoportune şi nejustificate ale fondurilor publice în raport cu nevoile de informare ale societăţii.

RASPUNS : Aceleaşi care operează la nivel de principii = transmiterea autentică şi nealterată a resursei culturale către generaţiile următoare.

În actuala Strategie naţională pentru cultură, filatelia lipseşte cu desăvârşire.

2. Referitor la Titlul IIIArhivele fac parte dintre instituţiile menţionate în cuprinsul titlului şi care se pot afla în posesia unor piese filatelice sau documente de interes deosebit pentru istoria poştală şi/sau istoria comunicaţiilor din România. Totuşi aceste instituţii nu au personal specializat pentru filatelie. De aceea, în opinia mea s-ar impune adoptarea unor proceduri specifice care să aibă ca scop identificarea şi prezervarea unor documente din categoriile menţionate (de regulă corespondenţă), chiar dacă acestea nu au timbre ataşate.

RASPUNS : Aceste proceduri, dat fiind nivelul de detaliere al reglementarii, nu fac obiectul Tezelor Codului Patrimoniului Cultural.

Despre acest subiect am publicat un articol disponibil la adresa de internet:http://romanianstampnews.blogspot.ro/2016/05/despre-arhive.html3. Referitor la Titlul VIa. Consider că pentru timbre şi filatelie este necesară includerea unui set separat de definiţii şi reglementări în cadrul fiecărui capitol şi al fiecărei secţiuni.b. Propun ca necesară pentru identificarea timbrelor susceptibile să facă parte din patrimoniu utilizarea cataloagelor filatelice acceptate pe plan internaţional, deoarece astfel se elimină adoptarea unor clasificări arbitrare care să ducă la măsuri de protecţie nejustificate de valoarea şi raritatea timbrelor respective (ca echivalent potenţial în arhitectură, se poate ajunge la o decizie de protecţie de genul "sunt protejate toate clădirile cu acoperiş verde").

Page 51: Registru propuneri consultare Codul Patrimoniului

Între 1858 şi 1947 au fost tipărite peste 1200 de timbre diferite, într-un tiraj cumulat apreciat la peste 100.000.000 exemplare; în perioada 1948-1990 au fost tipărite alte peste 3.600 de timbre diferite, într-un tiraj cumulat apreciat la peste 250.000.000 de exemplare. Marea majoritate a timbrelor din ambele perioade sunt comune sau foarte comune, excepţiile nedepăşind 10-15 poziţii (care se pot identifica facil prin numărul acordat de cataloagele internaţionale şi prin fotografie). Ca ordin de mărime, marea majoritate a colecţiilor particulare au o valoare cumulată a timbrelor componente situată sub preţul de achiziţie al unui autoturism de serviciu din MC sau MAI.Plecând de la acestea, consider că pentru includerea în patrimoniul mobil criteriile de identificare trebuie să se stabilească în raport de nivelul de raritate şi de un anumit nivel minim al preţului de piaţă, nu global sau implicit în raport de vechime ori alte criterii colective.

RASPUNS : Toate aceste observaţii precum şi cele de mai sus ţin exclusiv de norme de clasare nu de lege. In lege deja este propusă diferenţierea evaluărilor pe categorii de bunuri prin introducerea conceptului inexistent în prezent – “vechime relativă”. Acesta este un precursor pentru modul de constituire a normelor de clasare.referitoare atât la vechime cât şi la raritate.

c. Consider că este necesară eliminarea aberaţiilor existente în legislaţia actuală referitor la protecţia implicită şi circulaţia timbrelor şi a pieselor filatelice şi adaptarea la legislaţia şi practicile existente în ţările membre ale UE (în conformitate cu principiul X din Titlul I).

d. Lipsa de preocupare pentru domeniul filateliei manifestată până acum de autorităţi are ca rezultat dispariţia specialiştilor. La nivel naţional mai există în prezent numai 3 (trei) experţi atestaţi în viaţă (dintre care unul a primit atestare în condiţii dubioase, fiind străin de acest domeniu).

RASPUNS : 51Aceeaşi situaţie cred că se poate spune că există şi la numismaţi sau la cei specializaţi în armament. Din nou, este o chestiune foarte particulară, ţine de politicile publice a vedea cum sunt asigurate unele sau altele dintre domeniile patrimonului în condiţiile în care ar exista cadrul general unitar.

Lipsa specialiştilor generează o situaţie imposibilă: atestarea unor noi specialişti şi/sau experţi este în acest moment imposibilă fără încălcarea legislaţiei în vigoare.Din această cauză vă propun ca pe parcursul discuţiilor viitoare pe marginea Codului să fie cooptate persoane recomandate de către Muzeul Filatelic Naţional şi de către Federaţia Filatelică Română.

Max Peter,Colecţionar şi cercetător particular,Administrator al blogului Romanian Stamp News