Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

23
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Transcript of Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Page 1: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 2: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

 Cu trupele sovietice pe teritoriul sau, Romania a pasit in era comunista. Pe 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost obligat sa abdice si Romania a fost proclamata Republica Populara.

Pe 13 aprilie 1948 a fost promulgată noua Constituţie republicană.

Noua constituţie scotea în afara legii şi pedepsea orice asociere care avea un "caracter fascist ori antidemocratic". Constituţia garanta libertatea presei, a cuvântului, de asociere, dar numai pentru "cei ce muncesc".

Comuniştii au lichidat Biserica Unită Greco-Catolică Română, proclamând unirea ei cu Biserica Ortodoxă Română.

Partidele politice au fost scoase in afara legii, in timp ce Partidul Comunist, fondat in 1921, care s-a identificat cu interesele sovietice, a preluat intreaga putere prin forta.

PCR s-a unit fortat cu PSD, sub numele de PMR.PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 3: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Gheorge Gheorghiu-Dej, ales prim-secretar al partidului comunist in octombrie 1945, ulterior conducator al partidului unic pana la moartea sa in 1965, a fost, dupa modelul politic reprezentat de Stalin, un conducator autoritar, intolerant cu orice forma de opozitie.

Regimul Dej a cunoscut trei etape principale ale luptei in interiorul partidului, trei ocazii pe care le-a folosit, dupa modelul stalinist, pentru impunerea echipei sale fidele si pentru eliminarea (epurarea) adversarilor reali sau potentiali.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 4: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Primul director al Securitatii (1948-1963)a fost gen-lt. Gheorghe Pintilie, poreclit Pantiuşa (nume real: Panteleimon Bodnarenko). Şeful Securităţii avea rang de ministru in cadrul Consiliului de Miniştri, fiind secondat de 2 directori adjuncţi cu rangul de secretari de stat, gen-mr. Alexandru Nicolski şi gen-mr. Vladimir Mazuru (nume real: Wladimir Mazurow). Toţi cei 3 erau ofiţeri sovietici ai MGB, succesoarea NKVD.

Pintilie a fost direct implicat în toate acţiunile securiste ordonate de PCR, inclusiv în realizarea experimentului Piteşti. Majoritatea deportărilor în lagărul de muncă forţată de la Canalul Dunăre-Marea Neagră au fost aprobate de către Pintilie şi de adjuncţii săi. El a supervizat pregătirea Plenarei din mai-iunie 1952, când a fost debarcat grupul Pauker-Luca.

Este considerat a fi unul dintre principaliii organizatori ai represiunii din România comunistă, fiind responsabil pentru arestarea, deportarea şi întemniţarea a aproximativ 4000.0000 oameni.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 5: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Prima etapa a epurarilor intrepinse de Dej a inceput in 1945, prin lichidarea grabita a lui Stefan Foris, fost conducator al partidului comunist din timpul razboiului, si a culminat cu arestarea, in 1948, a liderului de partid Lucretiu Patrascanu, un comunist cu o buna pregatire intelecuala si foarte ambitios in care Dej vedea un adversar politic personal.

Patrascanu a fost inchis si supus la diverse presiuni fizice si psihice si lichidat in 1954.

• A doua etapa a epurarii intrepinse la varful propriului partid i-a avut drept victime principale pe Ana Pauker si pe colaboratorii acesteia, Vasile Luca si Teohari Georgescu (gruparea moscovita, Dej si colaboratorii sai fiind “fractiunea interna”), in 1952.

• Ultima etapa a epurarii interne a avut loc in iunie 1957, an in care Dej a anihilat, din punct de vedere politic, alti doi lideri de partid susceptibili de a-i deveni adversari: Iosif Chisinevschi si Miron Constantinescu.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 6: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Ana Pauker

Teohari Georgescu

Lucretiu PatrascanuStefan Foris

Page 7: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Stalinismul economic "Construirea socialismului" a inceput prin punerea

bazelor unei economii planificate cu accent pe tipul stalinist de industrializare, ceea ce a insemnat nationalizarea industriei, a bancilor si companiilor de transport, colectivizarea fortata a agriculturii. Modelul sovietic a fost introdus in toate domeniile societatii.

În 1948, s-a trecut la primele măsuri de "colectivizare" a agriculturii, care a devenit în scurtă vreme un proces marcat de violenţe şi abuzuri, de timp ce ţăranii înstăriţi (chiaburii) nu erau dornici să-şi predea în mod voluntar averea. Rezistenţa ţăranilor a fost înfrântă prin bătăi, arestări şi condamnări arbitrare sau prin deportare.

Pe 11 iunie 1948 s-a trecut la naţionalizarea tuturor întreprinderilor private mai importante din România iar in 1949 s-a realizat etatizarea bancilor, minelor, intreprinderilor de transport si comerciale.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 8: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

În acest timp, economia ţării era secătuită de societăţile mixte SovRom, care se bucurau de dreptul de a exporta mărfuri în URSS la preţurile impuse de la Moscova.

În toate ministerele erau plasaţi "consilieri" sovietici, care erau subordonaţi direct Moscovei şi care aveau cu adevărat puterea de decizie.

În această perioadă a început infiltrarea de informatori ai serviciilor de securitate la toate nivelurile şi în toate straturile sociale.

Politia Politica, Securitatea fusese infiintata dupa modelul rus, in 1948, sub conducerea lui Gh. Pintilie.

Romania a devenit membra a CAER (1949) , a Tratatului de la Varsovia (1955) si a ONU (1955).

S-a trecut la industrializarea condusa pe baza de planuri cincinale(1951-1955) care au stabilit ritmuri inalte de dezvoltare, necorelate cu resursele tarii.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 9: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

1950-1952

1952-1956

1960-1968

Page 10: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Stalinismul cultural

Un mare numãr de oameni de stiintã si artã au ajuns la închisoare, iar mari personalitãti au fost complet marginalizate. S-a mers pânã acolo încât încã din iulie 1946 erau interzise 2000 de titluri dintre care unele creatii ale lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, G. Cosbuc, O Goga, adevãrate "cãrti de cãpãtâi" în cultura noastrã.

S-a procedat, planificat, la falsificarea istoriei naţionale, abandonarea valorilor culturale şi spirituale naţionale, la îngustarea, până la închidere, a accesului la valorile culturii şi ştiinţei universale: impunerea studiului limbii ruse, a istoriei si geografiei U.R.S.S. si interzicerea studierii altor limbi straine .

S-a generalizat invatamantul de 7 clase si a fost redus analfabetismul dar au fost desfiintate scolile confesionale si interzisa predarea religiei in scoli.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 11: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

S-a instituit cenzura la nivelul intregii mass-media si s-a impus modelul sovietic in literatura si arta, proletcultismul .

Scriitorii si artistii care nu adoptau proletcultismul nu mai puteau publica, isi pierdeau functiile si chiar erau interzisi si inchisi in lagare de munca. De aceea o serie de scriitori au scris la comanda , cum ar fi Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Labis, Marin Preda etc.

Biserica Ortodoxa a fost total subordonata statului, preotii devenind salariati de stat.

Multe personalitãti ca George Enescu, Dinu Lipatti, Mircea Eliade, Emil Cioran si altii au continuat sã creeze în exil dând dovada, în continuare, a spiritului creator al poporului nostru contribuind la îmbogãtirea patrimoniului culturii universale.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 12: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Cu cât regimul comunist devenea mai sigur pe sine, numărul de arestări a crescut. Victimele abuzurilor comuniştilor proveneau din troate straturile societăţii româneşi, dar cele mai vulnerabile s-au dovedit persoanele care aparţineau elitei interbelice: intelectualii, clericii, profesorii, foştii politicieni, (chiar şi cei cu vederi de stânga), şi în general orice persoană care s-ar fi putut alătura nucleelor rezistenţei anticomuniste.

Închisorile deja existente au fost umplute cu deţinuţi politici, fiind înfiinţata o reţea nouă de lagăre de muncă şi de închisori după modelul Gulagului sovietic. Un proiect fantezist de construire a Canalului Dunărea-Marea Neagră a fost folosit ca pretext pentru construirea mai multor lagăre de muncă. Printre închisorile cu cea mai tristă faimă au fost cele din Sighet, Gherla, Piteşti şi Aiud. Au fost înfiinţate lagăre de muncă la minele de plumb şi în Delta Dunării.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 13: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Închisoarea de la Piteşti a fost centrul unui "experiment" comunist extrem de nesănătos. Acest experiment a implicat tortura psihologică şi fizică, care a dus la îngenuncherea toatală a individului. Ţelul final al experimentului era forţarea prizonierilor să "mărturisească" înfăptuirea unor crime imaginare şi să se atodenunţe sau să denunţe pe alţii, prelungindu-şi astfel pedepsele privative de libertate. Acest "experiment" a dus la comiterea unui mare număr de sinucideri, ceea ce a dus la oprirea lui în cele din urmă.

Printre măsurile staliniste ale guvernului comunist s-au numărat deportările ţăranilor din Banat în Bărăgan, acţiune începută pe 18 iunie 1951. Aproximativ 45.000 de oameni au avut la dispoziţie două ore pentru a-şi strânge bagajele, după care au fost încărcaţi în vagoane pentru vite şi, sub pază militară strictă, au fost "colonizaţi" pe pământurile înţelenite din estul Bărăganului. Acestă tactică era concepută să intimideze restul ţăranilor în vederea desăvârşiri procesului de colectivizare. Mulţi deportaţi s-au reîntors la vetrele lor în următorii 5 ani, până în 1956, dar unii au rămas în satele nou înfiinţate

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 14: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Rezistenţa anticomunistă a avut o formă organizată, mulţi oameni opunându-se regimului comunist cu arma în mână, formând grupuri de partizani de 10 – 40 de luptători. Ei atacau posturile de miliţie sau activiştii comunişti locali sau executau sabotaje. Printre cei mai renumiţi partizani anaticomunişti s-au numărat Elisabeta Rizea din Nucşoara şi Gheorghe Arsenescu. În ciuda marelui număr de soldaţi ai trupelor de securitate sau ai armatei, rezistenţa armată a continuat în munţi până la începutul deceniului al şaptelea, ultimii lideri ai partizanilor fiind capaturaţi în 1974.

O altă formă a rezistenţei anticomuniste, neviolentă de această dată, a fost mişcarea studenţească din Bucureşti din 1956. Ecourile revoltei anticomuniste de la Budapesta s-au resimţit în toată Europa Răsăriteană. În mai multe centrea universitare au avut loc proteste, urmate de acţiuni în forţă ale autorităţilor, arestări şi exmatriculări.

Cea mai bine organizată mişcare studenţească a fost cea din Timişoara, unde au fost şi cele mai multe arestări. În Bucureşti şi Cluj, au fost formate unele grupuri organizate care au încercat să se alieze cu mişcarea anticomunistă maghiară şi să-şi coordoneze mişcările. Reacţia autorităţilor a fost imediată: studenţii au fost arestaţi, suspendaţi de la cursuri, unii dintre profesori au fost concediaţi şi au fost înfiinţate noi organizaţii care să supervizeze activităţile studenţilor.PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 15: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Modificari in politica interna si externa dupa 1953.

Dupa moartea lui Stalin, in 1953, conducerea in U.R.S.S. a fost preluata de Nikita Hrusciov, care a condamnat stalinismul si a inceput un proces de liberalizare.

Gheorghiu-Dej a fost deranjat de reformele lui Nikita Hruşciov şi de declanşarea procesului de destalinizare, care îi punea în primejdie poziţia din fruntea partidului, dat fiind statutul său de până atunci de stalinist convins.

Dej a devenit arhitectul unei noi politici externe şi economice semiautonome în cadrul Pactului de la Varşovia şi a CAER-ului la sfârşitul deceniului al şaselea. El a luat hotărârea creării unei industrii grele, iniţiativă care contravenea directivelor moscovite care rezervaseră pentru România rolul de grânar al blocului comunist(Planul Valev). Astfel, a fost creat Combinatul siderurgic de la Galaţi, a cărui producţie se baza pe minereuri de fier importate din India şi Australia. Deasemenea, în 1953 a fost datǎ în exploatare Intreprinderea de Rulmenţi Bârlad.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 16: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Dupa 1958, anul retragerii trupelor sovietice de pe teritoriul Romaniei, trece la o schimbare sensibila a liniilor directoare ale politicii sale: este vorba de o oarecare indepartare fata de modelul sovietic, mai ales in privinta politicii externe.

Dej reia si legatura cu Iugoslavia, al carei lider comunist, Iosip Broz Tito, fusese un adversar redutabil al lui Stalin. Totusi, este de retinut faptul ca, din punct de vedere politic, partidul unic si-a mentinut nestirbit controlul intern asupra societatii si nu a cedat nici unul din prerogativele sale.

Această politică a dus strângerea legăturilor cu Republica Populară Chineză, care era de asemnea promotoarea autodeterminării naţionale.

 PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 17: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Într-un efort de întărire a poziţiei în exterior, Dej a hotărât să înceapă cooperarea cu toate statele, indiferent de sistemul economico-politic, atâta vreme cât erau recunoscute principiile egalităţii internaţionale şi ale neamestecului în afacerile interne.

În ultimii săi ani de conducere, Gheorghe Gheorghiu-Dej a luat hotărârea stabilirii de relaţii diplomatice cu ţarile occidentale capitaliste, inclusiv cu Statele Unite ale Americii. Astfel de iniţiative au fost încurajate de SUA, preşedintele Lyndon B. Johnson considerând că România devenise un stat comunist prieten (friendly communist country) în contextul Războiului Rece.

În ciuda noii politici de cooperare internaţională, România a devenit membră a Pactului de la Varşovia în 1955, prin care s-a permis subordonarea unei mari părţi a armatei naţionale maşinii militare sovietice. Mai târziu, România a refuzat să permită efectuarea de manevre militare ale trupelor Pactului de la Varşovia pe teritoriul românesc şi a limitat participarea propriilor militari la manevre pe teritoriul altor ţări membre ale Pactului. PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 18: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Pe plan intern, guvernul român a luat măsuri pentru potolirea nemulţumirilor populare prin reducerea investiţiilor în industria grea, creşterea producţiei de bunuri de larg consum, descentralizarea conducerii economice, creşterea veniturilor populaţiei şi introducerea unor elemente de autoconducere muncitorească.

Autorităţile au renunţat la sistemul cotelor obligatorii impuse producătorilor agricoli privaţi, dar a accelerat programul de colectivizare a agriculturii pe la mijlocul deceniului al şaselea, e adevărat că prin metode mai puţin brutale decât până atunci.

În 1962, guvernul a declarat încheiat procesul de colectivizare, în acel moment, 96 % din terenul arabil era în posesia cooperativelor agricole de producţie şi a intreprinderilor agricole de stat.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 19: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Dej a închis cele mai mari lagăre de prizonieri politici, a abandonat lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră, a desfiinţat sistemul raţiilor de alimente şi a crescut salariile muncitorilor.

Pe planul politicii culurale, aceasta schimbare s-a manifestat printr-o relativa liberalizare a vietii culturale, a invatamantului, etc. Legaturile culturale si stiintifice cu tarile din Occident, rupte dupa 1948, sunt reluate si ajung la un nivel modest, dar promitator.

Au fost luate de asemenea măsuri pentru limitarea influenţei culturii ruse în ţara: limba rusă a încetat să mai fie obiect obligatoriu de studiu în şcolile de toate gradele, iar editura Cartea Rusă a fost închisă.

Toate acestea, combinate cu resentimentele legate de ocuparea unor provincii istorice româneşti de sovietici (Bucovina de Nord, transformată în regiune a RSS Ucrainiană şi Basarabia în RSS Moldovenească), au condus în mod inevitabil România comunistă pe un drum relativ independent şi naţionalist.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 20: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Sfarsitul regimului Dej Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit în 1965 de cancer la

ficat. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenţionată a liderului comunist în timpul ultimei sale vizite la Moscova, ca urmare a politicii sale tot mai independente.

Gheorghe Apostol afirma că el fusese numit personal de Dej ca succesor la conducerea partidului, şi cel putin aceasta era convingerea tuturor capilor comuniştilor români în 1965.

Ion Gheorghe Maurer, care îl privea cu deosebită ostilitate pe Apostol, a manevrat de aşa natură încât, în fruntea partidului, să fie ales Nicolae Ceauşescu.

Trupul îmbălsămat al lui Gheorghiu-Dej a fost depus într-un mausoleu din Parcul Libertăţii din Bucureşti. După 1990, trupul său a fost exhumat şi reînmormântat într-un cimitir al oraşului.

Numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost purtat o perioadă de Universitatea Politehnică din Bucureşti şi de oraşul Oneşti.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Page 21: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Victime ale regimului comunist din România

Au fost cu sutele de mii, din toate straturile sociale, de toate etniile, asasinaţi, întemniţaţi, torturaţi, umiliţi, îndepărtaţi din funcţii, interzicându-se copiilor accesul la studii universitare...

Mulţi au rămas necunoscuţi, acest articol nu va putea niciodată să-i cuprindă pe toţi. Dar pentru a nu lăsa să se aşterne vălul uitării, să încercăm, printr-o contribuţie colectivă, să-i includem pe cei ce ne sunt cunoscuţi.

Constantin Argetoianu, fost ministru de Justiţie (1918), ministru de Finanţe (1920), ministru de Interne (1931-1932), a murit în închisoarea de la Sighet.

Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, închis în casa patriarhală de la Dragoslavele, iar în 1950, în urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet.

Constantin I.C.(Dinu) Brătianu, preşedinte al Partidului Naţional-Liberal. A decedat în anul 1952 în închisoarea Sighet.

Gheorghe I. Brătianu (1898 - 1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta torturile suferite, s-a sinucis prin strangulare în închisoarea de la Sighet.

Dumitru Burileanu, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet. Ion Caraion (1923 - 1986), poet, între 1950 - 1955 este deţinut în închisorile de la

Malmaison şi Jilava, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră. În 1958 este condamnat la moarte pentru "trădare", apoi - prin comutare - la muncă silnică pe viaţă. Este eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici. Din anul 1981 a trăit în exil în Elveţia, unde a murit în 1986.

Ion Cămărăşescu, licenţiat în Drept la Paris, fost ministru de Interne (1921-1922), mort în închisoarea din Sighet.

Tit-Liviu Chinezu, episcop greco-catolic, studii la Roma, profesor de filozofie la Academia Teologică din Blaj. Mort la Sighet.

Ion Şerban Christu, doctor în Drept la Paris, fost ministru (1934-1940). Mort la Sighet.

Page 22: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Constantin (Ticu) Dumitrescu (*1928), încă din liceu activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc. Permanent hărţuit de autorităţi, arestat şi torturat, în mai multe rânduri întemniţat.

Ion Flueraş (1882-1953), lider al Partidului Social-Democrat din Transilvania, ministru al sănătăţii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Arestat în 1948. Decedat la Gherla pe 7 iunie 1953, la vârsta de 71 de ani.

Onisifor Ghibu, profesor universitar, arestat la 22 martie 1945 şi internat în lagărul de la Caracal.

Paul Goma (*1935), scriitor. În repetate rânduri arestat şi interogat, fără a putea fi intimidat. În anii 1956 - 1958 în închisoare, apoi până în 1963 cu domiciliu obligatoriu. Arestat din nou în 1977 este eliberat şi reuşeşte să plece în Franţa.

Gheorghe Grigorovici (1871-1950), lider social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea naţional-politică a românilor şi pentru dreptate socială, deputat şi senator, mort în închisoarea Văcăreşti.

Iuliu Hossu (1885-1970), cardinal greco-catolic şi doctor în filosofie. Vicepreşedinte al Sfatului Naţional de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918. Închis din motive de conştiinţă între 1948 şi 1955, apoi cu domiciliu forţat până la sfârşitul vieţii. .

Alexandru Lapedatu, profesor de Istorie la Universitatea din Cluj, secretar general al Academiei Române, fost ministru al Cultelor şi Artelor. Este arestat la vârsta de 75 de ani şi moare la Sighet.

Ion I. Lapedatu, fost ministru de Finanţe, guvernator al Băncii Naţionale, membru de onoare al Academiei Române. Mort la Sighet.

Iuliu Maniu (1873 - 1953), unul din cei mai importanţi oameni de stat din istoria României, Preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc din România, fost Prim-ministru, moare în închisoarea de la Sighet.

Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet. Gheorghe Manu (1903-1961), fizician, coordonator al mişcării naţionale de rezistenţă (1945-

1948), condamnat în “procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori” la muncă silnică pe viaţă, mort în închisoarea de la Aiud.

Page 23: Regimul Lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Ion I. Nistor (1876 - 1960), membru al Academiei Romane, politician în Basarabia şi România. A fost membru in Sfatul Ţării de la Chişinău în 1918. Închis la Sighet între 1950 şi 1955.

Constantin Noica (1909 - 1987), filozof şi eseist, după zece ani de domiciliu forţat în Câmpulung-Muscel, este condamnat în 1958 la 25 de ani de închisoare pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. Eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici.

Şerban Papacostea, deţinut în închisoarea de la Sighet. Constantin Titel Petrescu, lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu

partidul comunist. A fost arestat la 6 mai 1948. Deţinut la Jilava şi Sighet, este eliberat după 7 ani, în 1955. Moare 2 ani mai târziu.

Ion Petrovici (*1882), filozof, profesor universitar, fost Ministru al Educaţiei Naţionale. A fost închis timp de 20 de ani în închisoarea de la Sighet.

Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuşi poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. A ispăşit cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea din Gherla.

Ion Răşcanu, general de Corp de Armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, fost primar al oraşului Bucureşti (1942-1944). Mort la Sighet.

Barbu Slătineanu, etnograf, în locuinţa lui se adunau intelectuali care citeau din publicaţii interzise. Este arestat şi moare după câteva zile în detenţie, fiind grav bolnav de diabet .

Nicolae Steinhardt, (1912-1989), doctor în drept, scriitor. În 1958 refuză să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica la procesul înscenat acestuia. Este el însuşi condamnat la 13 ani muncă silnică.

Vladimir Streinu (*1902), scriitor şi critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa "Slătineanu". A fost deţinut între 1959 şi 1962 în închisoarea de la Gherla.

Constant Tonegaru (1919 - 1952), poet, este arestat în 1947 şi torturat în beciurile Securităţii. Moare prematur la scurt timp după ieşirea din închisoare.

Petre Ţuţea (1902-1991), economist şi filozof, deţinut politic timp de 13 ani. Vasile Voiculescu (1884 - 1963), medic, cunoscut mai ales ca poet. A suferit 4 ani de detenţie

în închisoarea de la Gherla (1958 - 1962). Moare doborât de boală la câteva luni după ce a fost eliberat.

Mircea Vulcănescu, scriitor din grupul din jurul revistei "Gândirea". A murit în închisoarea de la Aiud.