Referat_Sisteme_teritoriale

Penciuc Alexandra, Moțoc Claudia Județul Brașov

Facultatea de Istorie și Geografie Geografia Turismului Anul 2- Grupa 2 1


ISTORIC

Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizației locale.

În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râșnov). În această perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.

După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără întrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii și hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formațiuni politice în zona Țării Făgărașului și Țării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ștefan. Ducatul lui Kean (strămoșul lui Salanus) era între Dunăre și Tisa. El trebuie raportat, desigur, la dominația Primului Țarat Bulgar în zonă, dominație care, fără să aibă amploarea susținută de unii istorici, a fost, totuși, o realitate. Se pare totuși că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu și-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Țara Făgărașului a fost o feudă a Țării Românești de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș și condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Țara Argeșului, la Câmpulung Muscel, și pun bazele Țării Românești de mai târziu.

AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Situat în partea central-estică a țării, în interiorul arcului carpatic, la întâlnirea Carpaților Orientali cu cei Meridionali (care în mare, fac parte din teritoriul județului), județul Brașov cuprinde întreaga depresiune a Bârsei, o parte din Depresiunea Făgărașului, iar la nord, nord-est, Munții Persași și depresiunea cuprinsă între cursul mijlociu al Oltului și Târnave. La est, se mărginește cu județul Covasna de care, în mare măsură este delimitat prin cursul Oltului. În sud-est, se învecinează cu județul Buzău, despărțit de acesta prin munții Întorsătura Buzăului. În sud, cumpăna de ape a Munților Ciucaș, Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului și o mare parte a masivului Făgăraș, îl desparte de județele Prahova, Dâmbovița și Argeș. La vest, se învecinează cu județul Sibiu, iar la nord cu județele Mureș și Harghita. Pentru o și mai bună orientare pe harta țării, amintim că municipiul Brașov este situat la



25˚30 longitudine estică și 45˚45 ̒� ̒� latitudine nordică. Județul dispune de o bogată rețea de drumuri modernizate și căi ferate, care îl leagă de restul țării.

SISTEME TERITORIALE

Realitatea teritorială este tot mai complexă şi se află într-un permanent proces de restructurare spaţială, dar şi calitativă. Pentru a o cunoaşte mai bine şi pentru a o gestiona ca atare, este necesară decuparea ei în ansambluri funcţionale, respectiv sisteme teritoriale, constituite din elemente şi relaţii, care au ca finalitate atingerea unor ţeluri comune. Pornind de la această idee teritoriul poate fi reprezentat în două moduri deosebite: unul prin care acesta apare ca suportul necesar existenţei umane, iar cel de-al doilea prin care este considerat ca un cadru teoretic în care se desfăşoară procese biofizice şi antropice deosebite. În primul caz, practic, avem de-a face cu funcţii complexe ale teritoriului, ce depăşesc simplul rol de suport fizic, integrând toate sensurile şi semnificaţiile reieşite dintr-o locuire continuă, din aspiraţiile comunităţilor respective. În cel de-al doilea caz este vorba de judecarea diferenţierilor teritoriale prin prisma calităţii locuirii, apreciate prin sisteme de indicatori, care să exprime nivele de organizare şi nivele de calitate a vieţii.

Pentru cunoaşterea structurii interne a unui sistem teritorial este necesară identificarea principalelor componente şi a rolului lor în definirea stării acestuia. La nivel macro-structural am putea distinge două mari subsisteme: unul care are în vedere componentele naturale, pe care l-am putea aproxima cu mediul natural, iar celălalt care are în vedere componentele social-economice şi culturale, identificat cu mediul antropic. Cele două subsisteme majore interacţionează prin componentele lor proprii sau prin seturi de componente.

Cu scop analitic, putem distinge un macrosistem natural, în care apar şase componente de bază: relieful, solul, apa, climatul, vegetaţia şi fauna şi un macrosistem social-economic, constituit din patru seturi de componente. În cadrul macrosistemului natural se instaurează relaţii tipice între componente, care îmbracă forme diferite, fiind de regulă, relaţii de determinare reciprocă acesteia în moderarea temperaturilor, prin adăpostul şi umiditatea ridicată.

In opoziţie cu acest macro-sistem de origine naturală, care evoluează după legităţile sale proprii, este situat macrosistemul social-economic, în care se disting populaţia, activităţile economice, aşezările umane şi comportamentul comunităţilor umane. Fiecare dintre aceste seturi de componente creează



un mediu specific, cu un potenţial important de interacţiune atât la nivelul mediului antropic în general, dar şi în relaţia directă cu mediul natural.

MACROSISTEMUL NATURAL

RELIEFUL

Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.

Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului creează contraste altimetrice şi clinometrice, scoţând şi mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea din judeţ).

SOLUL

Zonele de munte din cadrul Brașov prezintă soluri brune acide (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, soluri litomorfe, reprezentate prin rendzine și rendzine brune (în Postăvaru și în Măgura Codlei).

Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice argiloiluviale și cele brune podzolite (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.).

Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din soluri brune eumezobazice (treimea sudică), cernoziomuri levigate redzinice și cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) și lăcoviști.

În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc cernoziomuri argiloiluviale și levigate, obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă soluri aluviale de luncă, precum și aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de



umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri.

HIDROGRAFIA

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.

Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia. Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

CLIMA

Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori medii de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s.

FLORA ȘI FAUNA

La 400-1.000 m altitudine păduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m păduri de amestec (fag, rășinoase); la 1.300-1.800 m păduri de conifere; peste 1.800 m pajiști, tufirișuri, arbuști în etajul subalpin și la peste 2.200 m, în etajul alpin. Multe specii rare și endemice (zona Tâmpa, Dealul Cetății).Pe versanții însoriți ai Dealului Cetății sau Tâmpei se păstrează specii originale din stepele sau silvostepele care în terțiar ocupau zone mai mari (zambila sălbatică, colilia, pătlăgina argintie, nemțisorul de stânca, migdalul pitic, cununița de calcar, vișinelul, etc. Culmile înalte ale Pietrii Craiului adăpostesc numeroase specii specifice carpatice (garofița Pietrii Craiului, obsiga bârsana, macul de munte, crucea voinicului, etc.



Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Țării Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstrăvi, lipan, mreană, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereti, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatra) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).

MACROSISTEMUL SOCIAL-ECONOMIC

POPULAȚIA ȘI AȘEZĂRILE UMANE

Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești). Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații reprezintă 307.151 și femeile 321.492. Cum e și firesc, procente mari de densitate apar pe ariie orașelor: municiupiul Brașov-716, Făgăraș-678 locuitori pe kilometru pătrat. Polulația comunelor reprezintă 36,6%, pe o comună revenind, în medie 4100 locuitori, ponderea având-o comunele mari, cu o populație între trei și cinci mii de locuitori -îndeosebi comunele din jurul centrului industrial Brașov. Densitățile mici sunt înregistrate în comunele de munte: Moeciu, Fundata, Poiana Mărului, Vama Buzăului.

Ca unitate administrativ-teritorială, județul Brașov cuprinde un municipiu -Brașovul, cu comuna suburbană Ghimbav; opt orașe: Făgăraș, Codlea, Predeal- împreună cu Timișul de Jos, Timișul de Sus și Pârâul Rece; Rîșnov, Rupea- cu satul Fișer; Săcele, orașul Victoria și Zărnești- cu comuna suburbană Tohanul Nou, și 43 de comune cu 150 de state.

ECONOMIA

Economia județului Brașov este complexă, cu un pronunțat caracter industrial. La începutul anului 2001 numărul agenților economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome și 73 societăți comerciale. Numărul agenților economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activități a economiei celor 14.796 agenți economici din județ este următoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de mașini și cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică); - agricultura și silvicultura - 229; - construcții - 530; - comerț - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare și proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanțe, bănci, asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producția industrială din anul 2001 a fost mai mică cu 78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în județul Brașov decât la nivel național. Scăderile au fost substanțiale iar creșterile, atunci când s-au produs, au fost nesemnificative. Totuși tendința în ultimii doi ani consecutivi este de ușoară creștere (cu 2,7% în anul 2002 față de 1999 și cu 0,5% în anul 2001 față de 2000). În industria județului Brașov, scăderea



producției industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenței celor două societăți mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariați și câștigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creșteri de producție și productivitate.

STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

Existenţa unei strategii de dezvoltare la nivel judeţean, acceptată şi recunoscută la toate nivelurile instituţionale, reprezintă baza de realizare a cadrului funcţional propice dezvoltării locale, oferind o imagine unitară a ceea ce se doreşte a fi dezvoltat. Strategia de dezvoltare a Judeţului Braşov s-a născut din nevoia tot mai acută de centralizare a direcţiilor de acţiune, a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi de prioritizare a implementării soluţiilor pentru nevoile sociale, economice şi de mediu cu care se confruntă comunitatea actuală, respectând principiile dezvoltării durabile. În general, fiecare primărie cunoaşte problemele cu care se confruntă comunitatea aflată în aria ei de jurisdicţie şi reuşeşte să le formuleze, cel puţin la nivel declarativ, ori de câte ori este solicitată să o facă. S-a constatat că lipsa unui document care să reflecte viziunea şi strategia de dezvoltare a comunităţii, comunităţii, conduce la stagnarea şi de multe ori la evoluţia economico-socială haotică şi înceată a acesteia.

„DIRECȚIA 2. DEZVOLTAREA TURISMULUI”

Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România prin resursele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale), oportunitățile de practicare a sporturilor de iarnă, sporturi extreme (alpinism, deltaplanorism), obiectivele istorice, arheologice, culturale (cetăţi, castele, biserici, muzee) de care dispune. Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din judeţul Braşov unul dintre cele mai interesante şi atractive locuri din România. Cu toate acestea județul Braşov nu a atins încă potenţialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinaţii din estul Europei deoarece:

accesibilitatea turiştilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa aeroportului și/sau a unei autostrăzi.

valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice - lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice

slaba valorificare a apelor minerale sau curative/balneare din județ - zona Homorod insuficienţa materialelor de promovare turistică, starea de conservare precară a unor obiective

turistice, absența unui cadru adecvat și constant de promovare a produselor turistice braşovene pe piaţa internaţională

lipsa unei baze de date accesibilă privind derularea evenimentelor culturale la nivel județean numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele

de piaţă nerespectarea normelor de construcţie în unele zone turistice, în special în perimetrul

parcurilor şi ariilor protejate



lipsa serviciilor de intervenţie de urgenţă: pompieri, ambulanţă, în zonele de risc (la baza pârtiilor, trasee turistice)

slaba dimensionare sau lipsa sistemelor de canalizare şi de alimentare cu apă în staţiunile turistice Poiana Braşov, Bran-Moieciu

insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, marketing şi rezervare

în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă se înregistrează un raport negativ calitate-preț în comparație cu destinații similare din Europa.

OBIECTIVE ȘI MĂSURI

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport – (conform prevederilor de la Obiectivul 1 Direcţia 1). Construirea infrastructurii majore - aeroport, autostradă, Dezvoltarea/ modernizarea căilor/ rutelor de circulație alternative la drumurile europene sau naţionale.

2. Valorificarea potenţialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee drumeţie, amenajare pârtii de schi existente şi dezvoltarea denoi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele europene privind siguranţa turistului.

Prioritare vor fi investiţiile în :o Extinderea domeniului schiabil în Poiana Braşov, Predeal şi Râşnov, cu accent pe

facilităţile necesare desfăşurării Olimpiadiei din 2013.

o Reabilitarea şi reconstrucţia refugiilor montane, refugiilor salvamont şi cabanelor turistice din Masivul Făgăraş, Masivul Bucegi, Masivul Piatra Craiului şi Masivul Ciucaş;

o Reamenajarea traseelor turistice semnalizate şi a infrastructurii de informare -semnalizare în masivele menţionate şi în celelalte situri Natura 2000 de interes turistic.

o Înfiinţarea grupurilor de voluntari care să monitorizeze prezervarea acestor zone.o Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de salvamont care deservesc principalele zone

turistice.o Înfiinţarea staţiunilor turistice pe versantul nordic al masivului Făgăraş;o Crearea unor atracţii turistice în zonele pretabile eco-turismului: masivul Ciucaş şi

Muntele Roşu – Cheia – Muntele Cailor.

3. Reabilitarea/ modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructura rutieră - drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste pentru cicloturism.

4. Formarea şi instruirea personalului implicat în serviciile de turism : o cursuri de instruire în domeniile dezvoltării produsului turistic, marketing şi e-marketing, o cursuri de instruire pentru ghizi şi interpreţi, o cursuri de calificare,/perfecţionare pentru lucrătorii în turism la toate nivelurile, o înființarea unei școli puternice de turism atât la nivel de studii medii, cât și la nivel de studii

superioare și postuniversitare. 5. Evaluarea, şi catalogarea în mod unitar a calităţii serviciilor turistice la nivelul judeţului prin

intermediul unei structuri profesioniste, acreditate şi acceptate la nivel judeţean.



6. Crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului în preajma principalelor monumente istorice.

TURISMUL ÎN JUDEȚUL BRAȘOV

LOCUL TURISMULUI ÎN CADRUL ECONOMIEI JUDEŢENESectorul turistic a fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incluzându-l ca parte esenţială a planului de dezvoltare naţională. Județul Braşov a crescut şi s-a dezvoltat ca destinaţie turistică. Cu o capacitate de peste 14.000 de locuri de cazare, săli de conferinţă și atracţii turistice, turismul brașovean s-a adaptat şi dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportunităţilor de piaţă. În judeţul Braşov, în anul 2009, erau 14.728 locuri de cazare. În anul 2009, firmele din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi facilităţi de cazare” au realizat investiţii brute în valoare de 137 mil. lei reprezentând 2,88% din totalul investiţiilor din judeţul Brașov. Societățile comerciale din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi facilităţi de cazare” au realizat în anul 2009, o cifră de afaceri de 148 mil lei, reprezentând 0,35% din totalul cifrei de afaceri a judeţului. Firmele cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au realizat o cifră de afaceri de 324 mil. lei, reprezentând 0,75% din totalul cifrei de afaceri din judeţul Braşov. La 1 ianuarie 2009 populaţia civilă ocupată din sectorul hoteluri şi restaurante a fost de 8.600 persoane, reprezentând 3,59% din totalul populaţiei civile din judeţul Braşov. În anul 2009, caştigul salarial mediu net lunar era de 765 Lei.

POTENȚIALUL TURISTIC Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit, cât şi obiectivele istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc).

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale şi istorice. Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar şi din întreaga regiune. Cu toate acestea, Braşovul nu a atins potenţialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinaţii din estul Europei.

POTENȚIALUL NATURAL

Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi morfostructurale: Carpaţii şi Podişul Transilvaniei. Areale şi trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naţionale sau naturale, rezervaţii şi monumente ale naturii, reţeaua hidrografică compun cadrul natural al judeţului.

Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică şi morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:

treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700m altitudine înregistrată în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) şi Ciucaş



treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de “clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în această grupă se mai încadrează munţii Tâmpa, Poiana Braşovului

treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700m altitudine; Câmpiile

apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane interne. În configuraţia generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi Culoarul Măieruş, apoi Câmpia Făgăraşului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Braşovului, Homoroadelor, Făgăraşului şi culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podişului Hârtibaciului).Munţii şi dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafaţa judeţului. Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversităţi din Europa, precum şi o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepţională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri ceea ce restricţionează accesul, dar protejează flora şi fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul curat de munte reprezintă şi el o atracţie pentru numărul tot mai mare de turişti care caută o vacanţă sănătoasă într-un mediu curat. Turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. De asemenea, combinaţia de pădure şi agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv care poate atrage ciclişti, excursionişti, fotografi amatori şi ecoturişti. Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnişuri dramatice, vârfuri şi chei spectaculoase s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de centrele de interes turistic.



POTENȚIALUL ANTROPIC

Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine culturală şi o îmbinare a stilului de viaţă modern cu cel tradiţional agrar şi medieval.

Fortăreţe impresionante, castele, case istorice şi biserici saxone, unice în lume, oferă un potenţial în dezvoltarea turismului cultural. Din păcate, multe clădiri istorice, biserici şi castele nu sunt incluse în circuitul turistic din cauza slabei promovări sau ignoranţei vizitatorilor, stării fizice a construcţiilor şi datorită netransformării lor în atracţii turistice moderne şi competitive. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă şi necontrolată a turismului poate duce la efecte negative asupra societăţii, dar şi asupra culturii regionale pe termen mediu şi lung.

De o importanţă deosebită este municipiul Braşov, unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele).

ANALIZA SWOT



CONCLUZII

Pentru a se realiza și a se promova un produs turistic românesc competitiv, este necesară promovarea unei conduceri științifice în activitatea unităților turistice, prin aplicarea metodelor moderne de conducere și prin instaurarea unui sistem de gestiune economică care să favorizeze o bună pregăitire și un control mai eficient al deciziilor. De asemenea este indicată alegerea unor structuri organizatorice care să permită atingerea obiectivelor, în funcție de modificările produse în mediul înconjurător.

Structura organizatorică actuală a unităților noastre turistice, care au sarcini de turism internațional, trece printr-un proces de perfecționare ce se va cristaliza prin realizarea unor forme organizatorice, eficiente și suple, acordând importanța necesară activităților de cercetare-dezvoltare, de marketing turistic, de perfecționare a sistemului internațional și de pregătire a personalului.

BIBLIOGRAFIE

Teoria și practica amenajărilor turistice, Iulian Berbecaru, Mihai Botez, Editura Sport-Turism, București, 1977;

Sisteme teritoriale și planificare in turism, curs realizat de lect.univ.dr.Daniel Peptenatu; Strategia de dezvoltare a Județului Brașov, Consiliul Județean Brașov, 2013; Județul Brașov- Monografie, Iancu Mihai, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,

București, 1971; Brașov-Ghid turistic, Silviu Pop, Ștefan Princz, Editura pentru turism, București 1974; http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405; http://www.brasovturism.ro/cat_despre_judetul_brasov.html; http://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Brașov#Scurt_istoric.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov#Scurt_istoric

Referat_Sisteme_teritoriale

Documents

Transcript of Referat_Sisteme_teritoriale