Referate Semestrul Ll

7/23/2019 Referate Semestrul Ll

1/53

Romana Ex 1.

Caracterizarea personajului Ana din "Napasta" de I.L.Caragiale.

Caracterizarea personajului Anca din drama Npasta! de I.L. CaragialeLiteratur

Anca este soia c#rciumarului $ragomir din nu%ela Npasta! de I.L. Caragiale!pe care &l 'nuie(te c i)a ucis 'r'atul dint#i! $umitru Cirezarul! cu toate c

justiia l)a inculpat (i condamnat pentru omor pe Ion! pdurarul din Cor'eni.$e * ani de c#nd sunt &mpreun! Anca a trans+ormat csnicia cu $ragomir

&ntr)un iad! a(ez#nd &ntreaga existen a cuplului su' semnul p#ndei (ipro%ocrii ne&ntrerupte! menite s determine mrturisirea crimei (i sproduc ast+el temeiul rz'unrii pe care +emeia o dospe(te! persistent (ine&ndurtoare! &n sinea ei, ) La un an ai %enit (i mi)ai zis, -Anco! nu)i maitrie(te 'r'atul! m iei/. 0or'a ta (i glasul cum mi)ai spus)o mi)au dat un

jungi p#n inim2 3...4 de)aia te)am luat! ca s te aduc &n s+#r(it aici. $e la&nceput te)am 'nuit. 3...4 5ai &nt#i! m otr#sem s te cur ) 'a era s 'ag(i alt su6et &n pcat7 ) pe urm am stat s m g#ndesc mai 'ine. Adineauricredeam c o s te sugrume ne'unul2 era s te las s te soroce(ti cu el! dar

a%eam (i eu cu tine o r+uial mai mare, nu te puteam lsa s treci dincoloa(a nejudecat aicea. 8ri%ind lucrurile din perspecti% juridic! se poatespune c! &n susinerea 'nuielii sale! Anca deine un mare numr de indicii!dar nici o pro'. Iar ea (tie asta, ) ... $ar do%ada 9nuiala mea. $ar cedo%ad o s :e asta dac el o tgdui.

;ntr)ade%r! $ragomir se comport adesea ciudat! amintirea decedatului &ipro%oac stri emoionale interpreta'ile! se tul'ur ori de c#te ori %ine %or'adespre crime! &ncisori (i termene de prescriere! este cutreierat dereprezentri onirice suspecte, )...


2/53

propriile intuiii (i deducii! alt+el am#narea cu anii a adoptrii unei deciziiradicale nu se explic.

=i >amlet este neotr#t &ntr)o situaie oarecum asemntoare! dar

tri'ulaiile sale interioare se circumscriu! totu(i! unui inter%al temporalrezona'il. Ca s nu mai %or'im despre +aptul c melancolicul prinsa?espearean este o :in complex! s+#(iat de &ntre'ri (i du'itaiunimeta:zice! o natur intelectual de cea mai pur extracie ) a(adar! prinde:niie! dilematic (i a'ulic ) ceea ce nu e cazul cu munteanca anal+a'et!

&nzestrat cu o psiologie linear! o'sedat de impulsia r+uielii mai cur#ndinstincti%! dec#t din considerente etice. Lipsit de %ocaie speculati% &n planad#nc! Anca are neaprat ne%oie! pentru a)(i prescim'a suspiciunea &ncertitudine! de mrturisirea %ino%atului pe care &ncearc &ntr)una s)o o'in.Aduc#ndu)l pe $ragomir &n pragul ne'uniei. 3;n >amlet lucrurile se petrecexact in%ers, nu 'nuitul de crim! ci 'nuitorul gliseaz &n real! simulat!alienare mintal4.

Noaptea &n care $ragomir se decide s dispar din sat timp de un an! pentrua dep(i inter%alul &n care mai tre'uia s dea seama &n +aa justiiei de crimacomis! o o'lig pe Anca s treac la aciune! &ntr)o prim instanpreconizeaz ca arma rz'unrii s :e &n%torul


3/53

A'andoneaz! ls#nd)o &n suspensie! (i posi'ilitatea de a)(i ucide soul (i apune asasinatul &n seama ne'unului Ion! e%adatul de la ocn ajuns

&nt#mpltor &n acea noapte la c#rciuma lor. ;n cele din urm! (ansa &i sur#de&n cip nea(teptat, ne'unul se sinucide! iar Anca mane%reaz lucrurile de a(a

manier &nc#t totul s par un omor care &l &ncrimineaz pe $ragomir. ;ismulge mrturisirea +aptei de odinioar apoi! cu ajutorul lui amlet! 0itoria Lipan etc.4. ;n totce +ace pentru atingerea scopului! Anca este &ns excesi%! trans+orm#ndno'ila intenie &ntr)o monstruozitate inuman! iar propria existen &ntr)oimplaca'il ma(inrie rz'untoare. A(a cum s)a mai remarcat! gestulcstoriei cu asasinul omului iu'it (i prelungirea! pe durata a opt ani! ateri'ilului mariaj sunt ne%erosimile! iar &n ordine moral de)a dreptulpromiscue pentru c ne%asta &(i detest! ur(te (i dispreuie(te actualul so,) $)aia te)am r'dat eu l#ng mine! d)aia am um'lat eu at#ta %reme s teaduc aici! ca s te iert 3...4 te)am judecat! te)ai mrturisit! tre'uie s)i dauacum pedeapsa ce i se cade c)ai rpus pe omul ce mi)era drag ca luminaocilor! tu! care mi)ai +ost ur#t totdeauna....

In+ernul &n care &l scu+und clip de clip pe $ragomir! ca! de alt+el! (i :orosulnpast pentru npast aduce 'ini(or cu preceptul talmudic oci pentruoci! dinte pentru dinte! necum cu cre(tinescul imperati% al iertrii iu'itor)

&mpciuitoare a gre(iilor no(tri (i asta &n po:da +aptului c Anca &l in%oc+rec%ent pe $umnezeu (i pe 5aica $omnului &n sprijinul ne'uniei sale%indicati%e. ) 5ie $umnezeu mi l)a trimis pe el2 (i $umnezeu (tie ce +ace....eu tre'uie s +ac %oia lui...! &(i justi:c ca mor'ida csnicie atunci c#nd


4/53

gestul uciga(. Exist &n %iolenta tragedie sa?espearian Ricard al III)lea olung scen! a doua din primul act! cu care dialogul soilor din Npasta are!ca situaie de %ia! tul'urtoare puncte comune. ;n am'ele se consumcon+runtarea dintre %du% (i asasinul 'r'atului ei 3nu e nici o exagerare s%edem &n Anca! (i dup opt ani! mai mult %du%a lui $umitru dec#t ne%astalui $ragomir4! la Gilliam a?espeare! circumstanele sunt de un dramatism

a'solut, &nt#lnirea dintre


5/53

Boma u'iecte 9acalaureat LsaPi un comentariu

$rama este o specie a genului dramatic &n %ersuri sau &n proz! aprut &nsecolul al Q0II)lea (i care prezint un coninut gra%! surprins &ntr)o situaie'anal. Este o specie care a adus &n teatru ideea de %eridicitate! lim'ajul

+amiliar! tipurile umane complexe! amestec#nd! uneori! tragicul (i comicul.

$rama s)a cristalizat ca specie &ntr)o perioad mai &ndelungat! prineli'erarea de regulile rigide ale spectacolului teatral! impuse &nc dinAnticitate. ;n primul r#nd! se renun la separarea net dintre tragedie (icomedie! &m'in#ndu)se situaiile amuzante cu acelea care &ntristeaz!deznodm#ntul put#nd : +ericit sau dezastruos. Este a'andonat regula celortrei uniti 3 de loc! de timp (i de aciune 4! exist#nd &n dram o maremo'ilitate a locului de des+(urare! aciunea nemai:ind concentrat &ntr)untimp dat. 8ersonajele sunt di%erse! put#nd : no'ili! personaliti istorice! dar(i oameni o'i(nuii. n moment important &n indi%idualizarea speciei l)aureprezentat piesele lui Gilliam a?espeare! la care apar episoade comice &noperele cu su'iect tragic. $e asemenea! dez%olt :re +a'ulati%e colaterale (id o importan mai mare unor personaje secundare. unt aduse &n scen

&nt#mplri des+(urate &n locuri di+erite (i la distan mare &n timp. ;n %or'ireapersonajelor! sunt amestecate pentru prima oar stilurile. ;n secolul al QIQ)lea! o dat cu apariia romantismului! drama se impune drept specia teatralcea mai important. ;n pre+aa la drama CromSell! 0ictor >ugo prezintdrama ca :ind creaia cea mai reprezentati% pentru acest moment literar!art#nd c apropie grotescul (i su'limul! teri'ilul (i 'u+onul! tragedia (icomedia.

Clasi:crile dramei s)au +cut &n +uncie de curentul literar! %or'indu)sedespre drama romantic! sim'olist! expresionist sau &n +uncie de tematicaprezentat! exist#nd dram istoric! de idei! psiologic! social etc.

$rama rom#neasc a &nceput prin a:rmarea dramei istorice! care are o lungtradiie &n literatura rom#n 3prima dram istoric T Rz%an (i 0idra de9ogdan 8etriceicu >asdeu apare &n perioada postpa(optist 4. ;n perioadainter'elic! drama cunoa(te o mare di%ersitate de +orme! Lucian 9lagaimpun#nd drama expresionist 3 5e(terul 5anole 4! Camil 8etrescu drama deidei! iar 5iail e'astian T drama cu u(oare accente lirice 3 ocul de)a %acana4. ;n perioada post'elic! speciile tradiionale! inclusi% drama! &(i pierdindi%idualitatea! amestec#ndu)se structurile (i tenicile dramatice. Creator alteatrului de idei &n literatura rom#n! Camil 8etrescu pune &n centrul opereisale pro'lematica personajelor care nu reu(esc s se adapteze lumiiexterioare con(tiinei lor. Boate dramele autorului au &n prim plan eroicomplicai su6ete(te! care au o 'ogat %ia interioar! ceea ce &i predispunela inadapta'ilitate &n plan social. ocul ielelor este o dram de idei (i acunoscut mai multe %ariante! con6ictul interior al personajului principalcomplic#ndu)se succesi%. ensurile pro+unde ale dramei %or : scoase lai%eal a'ia &n %arianta de:niti%! din 1JU T 1JK! &n care eroul! stp#nit decultul esenelor a'solute! se %a con+runta cu relati%ismul (i pragmatismullumii pe toate planurile! de la credina politic p#n la sentimentele cele mai


6/53

intime. $irector al ziarului $reptatea social! de orientare socialist! &npreajma iz'ucnirii primului rz'oi mondial 3 aciunea se petrece &n mai1J1 4!


7/53

ale unui surplus de incasari ! iar altele au de e+ectuat un surplus de plati .

8iata monetara nu este o piata localizata ! tranzactiile acestei piete se inceieprin tele+on ! telex ! +ax . 8iata monetara se deruleaza in principal la 'ancilecare creaza moneda ! de la care se pot procura disponi'ilitatile necesarepentru a +ace +ata 6uxurilor de plati .

$e aceea se poate spune ca piata monetara este o piata a monedei centrale !adica a 'iletelor de 'anci ! a numerarului in general si a disponi'ilitatilor incont create la 'anca de emisiune .8iata monetara este o piata de liciditatipe termen scurt pentru toate organismele de credit 'ancare . 8articipantii laaceasta piata sunt 'anci ! case de economii ! societati :nanciare ! 'anca deemisiune ! trezoreria statului ! casele de titluri ! etc.

nele dintre aceste organisme apar cu predilectie excedentare creditoare !cum sunt de regula casele de economii ! casele de pensii ! in timp ce altele !printre care 'ancile comerciale ! institutiile de credit specializate suntpredominant de'itoare . 8iata monetara rede:neste +unctia de compensare aexcedentului si de:citului de liciditati .

peratia pe piata monetara cu termenul cel mai scurt este acordarea unuititlu de imprumut a unei sume de 'ani pana la ora 1O a zilei urmatoare .

Bermenele pentru care se acorda creditele s)au prelungit de la O de ore panala 1* luni ! cum rezulta dintr)o practica mai %ece italiana pana la perioadecuprinse intre o zi si Z ani sau ciar 1 ani ! cum atesta practica si literatura+ranceza mai recenta .

8iata monetara a de%enit in Vranta ! dupa 1J*K ! o piata descisa agentilorne:nanciari care doresc :e sa acorde credite ! :e sa se imprumute culiciditati .8iata monetara este un mecanism important in sistemul monetar si:nanciar al unei tari . Ea este locul inter%entiilor 'ancii de emisiune asupraliciditatilor 'ancare .

8iata monetara este in prezent in plina scim'are ! trans+ormare . 8ana acumcirca un s+ert de secol ea a +ost o piata specializata ! cunoscuta doar unorspecialisti ! iar notiunea corespundea in +apt cu ceea ce reprezinta piatainter'ancara .

8e aceasta piata restransa 'ancile isi regularizeaza zilnic excedentele side:citele de trezorerie . 8uteau inter%eni si atunci institutii :nanciarespecializate cu excedentele lor de liciditate .

9anca Vrantei ! ca 'anca de emisiune ! a%ea posi'ilitatea sa inter%ina si ea !dar o +acea +oarte putin ! intrucat ea re:nanta 'ancile prin intermediulreescontului e+ectelor comerciale. Ea mai acorda a%ansuri pe e+ecte pu'lice !e+ectua operatiuni de open)mar?et ! dar de proportii reduse si la o rata mairidicata decat taxa de scont.

$in 1JKZ alimentarea pietei monetare a +ost im'unatatita prin posi'ilitateace s)a creat societatilor de asigurari ! caselor de pensii de a plasa liciditatile


8/53

colectate de ele. Casele de economii ! care pana atunci plasau totalitatea+ondurilor mo'ilizate pe temen lung ! au trecut la utilizarea unei +ractiuni deO [ din acestea pe piata monetara .

Re:nantarea pe calea reescontului a +ost descurajata prin +aptul ca ratado'anzii la creditele acordate pe piata monetara a de%enit mai mica decat

taxa o:ciala a scontului ! iar pla+oanele de scont ! care asigurau unautomatism in re:nantarea 'ancilor la 'anca centrala ! au +ost suprimate .

u' in6uenta ino%atiei :nanciare si a conjucturii ! proportia datoriei pu'licecreste . Noile instrumente :nanciare de genul ICA0 pe termen scurt si+ondurile comune de plasament 3VC84 capteaza liciditatile populatiei siintreprinzatorilor . Re+orma din noiem'rie 1J*K a constat in "desciderea"pietei monetare pentru a permite accesul la operatiunile ei si aintreprinderilor si trezoreriei pu'lice .

8iata monetara a de%enit ! in aceasta conceptie ! o piata a capitalurilor petermen scurt si pe termen mijlociu ! unde toti o+ertantii si solicitantii decapitaluri pot inter%eni .

In noile conditii ! piata monetara poate : pri%ita ! deci ! in sens restrans capiata inter'ancara ! o piata a monedei centrale si ! in sens larg ! ca piatadescisa ! o piata a capitalurilor pe termen scurt ! care din ratiunea prezenteiintreprinderilor in circuit este simultan atat o piata a monedei centrale ! cat sia monedei 'ancare .

ensul principal al largirii participantilor la piata monetara prin asigurareaaccesului intreprinderilor ! trezoreriei statului si al institutiilor :nanciare estepromo%area concurentei ! acti%izarea participantilor pentru gasirea de noi"produse :nanciare" ! noi +orme si titluri de creanta care sa ampli:ce ! saamelioreze resursele si sa ie+tineasca creditele .

Ex O. 8iata 5uncii

C. 8iata muncii este piata pe care se deruleaza tranzactiile implicate deangajarea +ortei de munca.

Acesta este piata celui mai important +actora de productie! cuparticularitatile care decurg din +aptul ca munca nu are integralcaracteristicle unei mar+uri. amenii! care reprezinta +ortza de munca!

nu pot : tratati in acelasi mod ca si uneltele! ecipamentele sau alti+actori de productie. pre deose'ire de acestea din urma! care pot :+olosite pana la uzarea completa! oamenii tre'uie protejati! iar +orta lorde munca are ne%oie de timp ca sa se re+aca. In plus! comportamentuloamenilor este moti%at de tre'uinte! de dorinte si de aspiratii derealizare.8e piata muncii se intalnesc cererea si o+erta de munca.


9/53

C1. Cererea de muncaCererea de munca este ne%oia de munca existenta intr)o economie inconditii salariale. Ea se exprima prin numarul locurilor de munca.

Cererea de mucna pro%ine de la intreprinderi! organizatii si institutii

care au ne%oie de munca si angajeaza lucratori in scim'ul unuisalariu.

Intr)o inreprindere! cererea de munca este in +unctie de ne%oileproductiei, mai amre daca se producte mai mult si mai mica daca seproduce mai putin.8roducatoril! moti%at de pro:tul maxim! %a tre'ui sa decida in pri%intani%elului optim al productiei si al numarului de lucratori pe care iiangajeaza. In acest scop! el compara a%antajele 3sporul de %enit4 cudeza%antajele 3sporul de celtuieli4 angajarii unor lucratorisuplimentari. Atat timp cat sporul de %enit o'tinut prin utilizarea unei

cantitati suplimentare de munca este mai mare decat sporul deceltuieli implicate! intrepirnderea angajeaza lucratori.Angajarea %a inceta in momentul in care sprul de %enit de%ine egal cusporul de celtuileli. Relatia care permite determinarea numarului delucratori pe care ii poate angaja o :rma si! totodata! cererea ei demunca este,8RL $E 0ENIB \ 8RIL $E C>ELBIELIporul de %enit se calculeaza inmultind sporul de productie o'tinut prinangajarea unui lucrator suplimentar 3producti%itatea marginala amuncii4 cu pretul produsului! iar sprul de celtuileli reprezinta! de +apt!salariul platit unui lucrator. Rezulta,

8 x GmgL \salariul!unde, 8\pretul 2 GmgL producti%itatea marginala a muncii.

Ba'elul I0.. ) 8roducti%itatea marginala a lucratorului

BA9EL )))))))))))VireVox@)))))))))))BxO )))Nia))) **U 3*J4

a presupunem ca situatia unei :rme este cea prezentata in Ba'elulI0..8e masura ce :rma angajeaza lucratori! producti%itatea acestora scade! ceea

ce determina si scaderea %enitului marginal. Initial! %enitul o'tinut prinangajarea unui lucrator este mai mare decat celtuielile antrenate decresterea cantitatii de munca utilizate. Virma %a mai angaja lucratori.La al cincilea lucrator! %enitul marginal de%ine egal cu costul marginal almuncii! productie se situeaza la ni%elul optim! iar pro:tul total este maxim.Virma %a tre'ui sa inceteze angajarile! deoarece de la al saselea lucratorcosturile marginale depasesc %eniturile marginale si pro:tul %a incepe sascada 3Vig I0U.4Cererea totala de munca se determina insumand numarul locurilor de munca


10/53

o+erite de intreprinderi! de :rme si de institutii.

Cererea de munca se modi:ca in +unctie de pretul 'unului produs si deproducti%itatea muncii.$aca pretul creste! cresti si cererea de munca. a re%enim la exemplulanterior. 8resupunem ca pretul creste de la U. u.m. la 1 u.m. In acest caz! la

al cincilea lucrator! %enitul marginal este u.m.! mai mare de doua oridecat costul marginal. Virma continua sa angajeze lucratori! asadar cerereade munca %a creste. In%ers! daca pretul scade! scade si cererea de munca.Cresterea producti%itatii muncii poate determina atat scaderea! cat sicresterea cererii de munca. Cresterea producti%itatii muncii poate determinaatat scaderea! cat si cresterea cererii de munca. Cresterea producti%itatiimuncii inseamna cresterea %enitului marginal si! deci! posi'ilitatisuplimentare de angajare. Insa! producti%itatea muncii creste! in princpial! caurmare a promo%arii progresului tenic! +apt care poate determina! pe termenscurt! reducerea numarului locurilor de munca. 8e termen lung! datoritaprogresului tenic! cererea de munca %a creste. In plus! %a creste gradul deinstruire si de cali:care a +ortei de munca.

CO. +erta de munca

+erta de munca reprezinta munca disponi'ila intro economie in conditiisalariale. Ea se exprima prin numarul persoanelor apte de munca sau alpersoanelor acti%e disponi'ile.+erta de munca pro%ine de la populatia care reprezinta +orta de munca sieste dispusa sa ocupe un loc de munca in scim'ul unui salariu.

$isponi'ilitatea pentru munca tre'uie judecata in +unctie de a%antajele si decosturile implicate de ocuparea unui anumit loc de munca. n lucratorsacri:ca timpul sau li'er pentru a munci. El se recreeaza mai putin! are maiputin timp pentru +amilie! pentru acti%itati gospodaresti! in general! pentruorice alte acti%itati decat cele remunerate. In scim'! o'tine un salariu! pecare il +oloseste pentru a 'ene:cia de 'unurile si ser%iciile necesare lui si!dupa caz. +amiliei sale. Bimpul li'er este costul de oportunitate al salariului!respecti% al cantitatii de 'unuri si ser%icii ce poate : o'tinuta cu suma de'ani primita ca salariu. Asa se explica +aptul ca! din populatia apta de munca!numai o parte %a : disponi'ila pentru munca! iar o parte %a pre+era sa nu seangajeze! mai ales daca dispune de %enituri pe care le poate +olosi pentru a)sisatis+ace ne%oile.+erta totala de munca se determian calculand marimea +ortei de munca!adica a populatiei acti%e si disponi'ile pentru munca.

+erta de munca depinde de marimea salarilui.Numarul persoanelor apte de munca si care %or a%ea disponi'ilitate pentrumunca %a creste! pana la un anumit ni%el! pe masura ce cresc salariile.$incolo de un anumit ni%el al salariilor! este posi'il ca disponi'ilitatea pentrumunca sa scada si oamenii sa aprecieze intr)o masura mai mare timpul li'ersau pe cel dedicat +amiliei si! prin urmare! o+erta de munca sa scada.$e asemenea! numarul persoanelor dispuse sa angajeze creste pe masura cecresc ni%elul de cali:care! satis+actia muncii! satutul social sau securitatea


11/53

locului de munca. 8ersoanele cali:cate sunt! in general! dornice sa)si exercitepro+esia si mai putin dispuse la o %iata pasi%a.

CM. alariulalariul este remuneratia muncii! adica suma platita posesorului +ortei demunca pentru acti%itatea des+asurata.

8entru producator salariul reprezinta celtuieli antenate de productia unui'un sau a unui ser%iciu2 el este parte din celtuielile totale! si anume un costsalarial. 8entru lucrator! salariul reprezinta un %enit.desi salariul este un pret platit de producator! el tre'uie inteles ca platapentru ser%iciile prestate de lucrator si nu ca pret al muncii sau al +ortei demunca!. Lucratorul ramane proprietarul +ortei sale de munca si dupa ce s)aangajat. El a inceiat un contract de munca in care sunt pre%azute o'ligatiilede munca si conditiile in care se %a acita de aceste o'ligatii. In a+aratimpului de munca celtuit in intreprindere! lucratorul dispune de +orta sa demunca si poate sa o utilizeze dupa cum crede de cu%iinta, poate des+asuramunci suplimentare! poate presta munca la domiciliu etc.

alariul este %enitul o'tinut prin munca.

alariul este o +orma de %enit. El re%ine posesorului +ortei de munca inscim'ul muncii des+asurate si permite acestuia sa isi satis+aca tre'unintelesi sa duca o %iata normala. alariul reprezinta moti%atia muncii. In Romania!cea mai mare parte a popilatiei o'tine %enituri su' +orma de salariu. 3:g....4

Alerta BA9EL 7 @o xM

alariul se prezinta su' doua +orme, salariul nominal si salariul real.

alariul nominal reprezinta suma de 'ani primita de lucrator! in timp cesalariul real reprezinta cantitatea de 'unuri si ser%icii ce poate : cumparatacu salariul nominal! cu alte cu%inte! puterea de cumparare a salariuluinominal.

alariul real depinde de salariul nominal si de preturile 'unurilor de consum.la un anumit ni%el al preturilor! daca salariul nominal creste! creste si salariulreal. Asadar! intre salariul nominal si salariul real exista o relatie directa.8returile in6uenteaza in sens in%ers salariul real, cresterea preturilordetermina scaderea salariului real! iar scaderea lor determina crestereasalariului real.5odi:carea salariului real in +unctie de salariul nominal si de preturi esteexprimata de indicele salariului real

Ir \ In Ip x 1.unde, Isn \ n1 n x 1 este indicele salariului nominal calculat ca raportprocentual intre salariul nominal la un moment dat si salariul nominal la unmoment anterior2 Ip\ 818 x 1 este indicele preturilor calculat ca raportprocentual intre preturile existente la un moment dat si cele dintr)un momentanterior.

alariile di+era de la un lucrator la altul! de la o intreprindere la alta si ciar


12/53

de la o tara la alta.Intre salarii exista di+erente +oarte mari. Locurile de munca nu sunteci%lente! dupa cum nici lucratorii nu +ormeaza un grup omogen. Locurile demunca se di+erentiaza in +unctie de tipul de acti%itate! de satis+actia muncii!de conditiile de munca! de locul unde este amplasata intreprinderea. Asa seexplica +aptul ca unele locuri de munca sunt mai atracti%e decat altele si! prin

urmare! se %or ocupa mai usor. Locurile de munca mai putin atracti%e! deexemplu cele care presupun munci di:cile in su'teran sau la mare intaltime!se %or ocupa mai greu.8entru a atrage lucratori! angajatorii tre'uie sa plateasca salarii mai mari.nele pro+esii presupun a'ilitati deose'ite! talent! creati%itate! calitatiintalnite la un numar restrans de lucratori. Acestora li se platesc salarii maimari.Lucratorii sunt di+erentiati in +unctie de pro+esie! de grad de cali:care! dedomiciliu! de %arsta. Lucratorii cali:cati au salarii mai mari decat ceinecali:cati! la +el ca si cei cu experienta de munca si responsa'ilitate maimari sau cei care muncesc in conditii de munca mai grele.

Ni%elul salariilor depinde de cererea si o+erta de munca! de producti%itateamuncii si de negocierile purtate de sindicate.

]Cererea si o+erta de munca. $aca cererea de munca este mare! salariile se%or situa la un ni%el mai ridicat. Intreprinderile %or : dispuse sa plateascasalarii mai mari pentru a atrage lucratorii de care au ne%oie. In%ers! inconditiile in care cererea de munca este mica! salariile %or scadea.]8roducti%itatea muncii. Intre ni%elul salariilor si ne%lul producti%itatii exista orelatie directa. Cu cat producti%itatea este mai mare! cu atat si cererea demunca este mai mare! iar pe ansam'lul econimiei se inregistreaza o cresterea ni%elului salariilor. Cresterea producti%itatii permite cresterea salariului real.]rganizarea in sindicate. indicatele apara interesele salariale alelucratorilor. Ele negociaza un anumit ni%el al salariului minim pe economie!precum si cresterile salariale impuse de cresterea preturilor. Cu cat putereasindicatelor este mai mare! cu atat ni%elul salariilor %a : mai ridicat.

In decursul timpului! ni%elul salariilor a crescut.

Cresterea salariilor a +ost impusa! in primul rand! de cresterea celtuielilor pecare le +ace un lucrator pentru intretinerea sa si a +amiliei. In categoriaacestor celtuieli se includ cele pentru alimente! locuinta! im'racaminte!transport! educatie! odina! sanatate etc.Cresterea salariilor se explica si prin cresterea producti%itatii muncii. Caurmare a promo%arii progresului tenic si a cresterii ni%elului de cali:care alucratorilor! producti%itatea a crescut! +apt care a permis cresterea salariilorin termeni reali! insa in ritmuri mai lente decat producti%itatea.

Educatia artistica

Ex 1.5uzicalul! sau i musical 3din englez, musical teatre! pronunPiesimpli:cat 4! este un gen de spectacol muzical ^i teatral cu o intrig narati%


13/53

redus! moti% pentru c#ntece i 'alet.

;nceputuri

La &nceput! muzicalul era doar un spectacol u^or! de di%ertisment! de muzic^i dans. Cu timpul acesta a de%enit din ce &n ce mai so:sticat. A +ost creat de

artistul 'ritanic


14/53

ani. 8rimele lecPii de muzic le prime^te de la unciul lui! Vortunato 5aggi!care nu &l consider prea dotat. Continu studiile cu Carlo Angeloni! a%#ndu)lcoleg pe %iitorul compozitor Al+redo Catalani. Cu Angeloni! 8uccini +aceprogrese. ;n martie 1*ZK asist &n ora^ul 8isa la o reprezentaPie cu opera Aidade ariclea $arcle. $eja la prima arie a tenorului! Recondita armonia! succesuleste asigurat! pentru ca dup aria sopranei! 0issi dbarte! pu'licul s aplaude

&n picioare.

;n anul 1J! 8uccini se cstore^te cu El%ira 9onturi! cu care %a a%ea un :u!Bonio. 8e 1Z +e'ruarie! reprezentarea operei "5adame 9utter6@" la 5ilano sesoldeaz cu un ade%rat dezastru. A'ia dup o re+acere a li'retului ^i amuzicii! opera capt audienP la pu'lic! dup o prezentare! c#te%a luni mait#rziu! la Beatro


15/53

cala din 5ilano! su' conducerea muzical a lui Arturo Boscanini. ;nreprezentaPiile ulterioare! opera %a : prezentat cu completrile +cute deVranco Al+ano dup sciPele rmase de la 8uccini.

CreaPia artistic a lui ariclea $arcle pentru premiera mondial a operei

Bosca 3rolul titular4. Aceasta din urm i)a sugerat introducerea unei arii pentrusopran &n actul al doilea! ast+el nsc#ndu)se cele'ra 0issi dbarte.

perele lui 8uccini! cu data ^i locul premierei

"Le 0illi"! M1 mai 1**! Beatro dal 0erme! 5ilano "Edgar"! O1 aprilie 1**J! Beatro alla cala! 5ilano "5anon Lescaut"! 1 +e'ruarie 1*JM! Beatro Regio! Borino "La 9o`me"! 1 +e'ruarie 1*JK! Beatro Regio! Borino "Bosca"! 1 ianuarie 1J! Beatro Costanzi! Roma "5adama 9utter6@"! 1Z +e'ruarie 1J! Beatro alla cala! 5ilano "La Vanciulla del Gest"! 1 decem'rie 1J1! 5etropolitan pera! NeS or? "La rondine"! OZ martie 1J1Z! pera din 5onte Carlo "Il trittico" ) "Il Ba'arro"! "uor Angelica"! "


16/53

a Cr'unelui (i elului 3CEC4. Bratatul a intrat &n %igoare la OM iulie 1JUO (ia expirat la OM iulie OO! :ind &nceiat pe o perioad de U ani. CEC a%eadrept o'iecti% crearea unei piee unice sectoriale. O)OM octom'rie 1JU. ;n 'aza acordurilor de la 8aris! la Con+erina de laLondra! au +ost precizate modalitile de extindere a 8actului de la 9ruxelles!trans+ormat &n niunea Europei ccidentale 3 E4.

OU martie 1JUZ. La Roma au +ost semnate Bratatul de constituire aComunitii Economice Europene 3CEE4 (i Bratatul de constituire a ComunitiiEuropene a Energiei Atomice 3CEEA ERAB54. 5isiunea CEE a constat &npromo%area unei dez%oltri armonioase (i ecili'rate a acti%itiloreconomice &n comunitate (i crearea temeliei unei uniuni! asigurarea unui &naltni%el de angajare a +orei de munc (i protecie social! cre(terea ni%elului detrai etc. 5ecanisme de realizare, 8iaa comun! niunea 0amal. Instituii,8arlamentul European! Consiliul de 5ini(tri! Comisia Comunitii Europene!Curtea de ustiie. ianuarie 1JK. A +ost semnat Con%enia de la toc?olm! care a pus'azele Asociaiei europene a li'erului scim' 3AEL4. M iulie 1JKO. A intrat &n %igoare 8olitica Agricol Comun 3 8AC4. 1 iulie 1JK*. A +ost constituit cu succes niunea 0amal. OO aprilie 1JZ. A +ost semnat Bratatul de la Luxem'urg! care a permislrgirea competenelor 8arlamentului European. J)1 decem'rie 1JZ. =i)a des+(urat lucrrile ummit)ul de la 8aris. ;ncadrul lui s)a luat decizia cu pri%ire la reuniunile sistematice ale ConsiliuluiEuropean (i s)a propus alegerea Adunrii Europene 38arlamentului4 prinsu+ragiu uni%ersal. )a decis lansarea Vondului European de dez%oltareregional 3VE$ER4. OO iulie 1JZU. A +ost semnat Bratatul pri%ind consolidarea puterilor'ugetare ale Adunrii Europene (i crearea Curii Europene de Auditori.$ocumentul a intrat &n %igoare la 1 iunie 1JZZ.

A doua etap 3mijlocul anilor DZ T &nceputul anilor DJ4! caracterizat prinadoptarea programului de cola'orare %alutar (i constituirea unui mecanisme:cient de consultri. ;n aceast perioad! a +ost atestat criza cunoscut su'numele scleroza european! care s)a caracterizat printr)un ni%el di+ereniatde dez%oltare a rilor CEE (i a statelor recent aderate. ;n aceast perioada +ost adoptat Actul nic European (i au continuat e+orturile de +ormare aniunii Europene.

K)Z iulie 1JZ*. )a des+(urat ummit)ul de la 9reme! la care s)a propusrelansarea cooperrii monetare prin crearea unui sistem monetar european35E4. 1M martie 1JZJ. A +ost lansat 5E. 1Z)O* +e'ruarie 1J*K. La Luxem'urg (i la >aga a +ost semnat Actul nicEuropean 3intrat &n %igoare la 1 iulie 1J*Z4! care a adaptat tratatele deconstituire a CEE. OJ mai 1JJ. Au +ost semnate acordurile de instituire a 9ncii Europenepentru Reconstrucie (i $ez%oltare 3 9ER$4. 1J iunie 1JJ. Au +ost semnate acordurile cengen. J)1 decem'rie 1JJ1. La Consiliul European de la 5aastrict a +ost deciscrearea niunii Europene &n 'aza Comunitii Europene.


17/53

A treia etap 31JJO ) O4! caracterizat prin constituirea (i e%oluia &ncontinuare a niunii Europene. A +ost semnat Bratatul niunii Europene! s)aconstituit niunea Economic (i 5onetar! trec&ndu)se la %aluta unic euro.

Z +e'ruarie 1JJO. 5ini(trii de externe (i mini(trii de :nane au semnat

Bratatul de la 5aastrict 3intrat &n %igoare la 1 noiem'rie 1JJM4. $enumireacorect a documentului este Bratatul niunii Europene. Bratatul pre%ede+ormarea niunii Europene cu pia intern! politici comune! uniuneeconomic (i monetar! politic extern (i de securitate comun! cooperare

&n domeniul justiiei (i a+acerilor interne. O mai 1JJO. A +ost semnat Acordul pri%ind paiul Economic European3EE4. OK martie 1JJU. A intrat &n %igoare Con%enia engen. 1M )1 decem'rie 1JJK. )a con%ocat ummit)ul de la $u'lin. A +ostadoptat un 8act de sta'ilitate! care pre%edea aplicarea de ctre statelemem're ale zonei euro a programului de sta'ilitate (i aplicarea sanciunilor:nanciare. Consiliul European a apro'at noul mecanism al ratei de scim' (icrearea Institutului European 5onetar. 1K)1Z iunie 1JJZ. )a con%ocat Consiliul European de la Amsterdam. A +ostadoptat documentul intrat &n istorie su' denumirea Bratatul de la Amsterdam3semnat la O octom'rie 1JJZ (i intrat &n %igoare la 1 mai 1JJJ4. 1)M mai 1JJ*. )a apro'at decizia pri%ind etapa :nal a E5. 1 ianuarie 1JJJ. ;n etapa :nal a E5 intr 11 ri! care adopt ER. OK +e'ruarie O1. A +ost semnat Bratatul de la Nisa care a intrat &n %igoarela 1 +e'ruarie OM. 1 ianuarie OO. ;n cele 1O ri participante la zona euro a intrat &ncirculaie moneda unic. OM iulie OO. A expirat Bratatul ce instituia Comunitatea European aCr'unelui (i elului! &nceiat pe o perioad de U de ani.

A patra etap 3O T OZ4 ) contemporan. ;n aceast perioad a +ostela'orat Constituia European (i propus spre apro'are Bratatul de laLisa'ona.

OJ octom'rie O. La Roma a +ost semnat Constituia European!rati:cat de Austria! 9elgia! Cipru! Estonia!


18/53

+ost de:niti%ate procedurile naionale de aplicare a Bratatului de Repu'licaCe! 8olonia (i


19/53

uedia! ngaria4 care sunt situate &n Europa 0estic! Central! Nordic (isudic2) din punct de %edere :zico)geogra:c se caracterizeaz prin di%ersitate2relie+ul este %ariat :ind reprezentat prin,) muni 3%eci T Alpii candina%iei! 5unii Caledonici! 5asi%ul Renan! 5asi%ulCentral Vrancez! 5unii 0osgi! 5unii 5cinului2 tineri 3rezultat al orogenezei

alpine4 T 5unii Alpi cu 0+. 5ont 9lanc) *Zm! 5unii Carpai! 5unii 8irinei!5unii 9alcani42) podi(uri, 5esetta paniol! 8odi(ul 9oemiei! 8odi(ul 8re'alcanic! 8odi(ul$o'rogei! etc.2) c#mpii,


20/53

) cre(terea economic a +ost &n ultimii ani &n medie de M [2) structura +orei de munc3 OOU milioane personae4 este urmtoarea, KZ [este ocupat &n ser%icii! O* [ &n industrie! U [ &n agricultur2) &n .E. sunt U dintre cele 1 ri care la ni%el glo'al dein cel mai mare 8I93


21/53

1.g4 8rincipalele Institutii8arlamentul EuropeanConsiliul niunii EuropeneComisia Europeana:ciul European de Lupta Contra Vraudei 3LAV4EuropeAid :ciul de Cooperare

Curtea de ustitie a Comunitatilor EuropeneBri'unalul de 8rima InstantaCurtea Europeana de Conturi5ediatorul EuropeanControlorul European pentru 8rotectia $atelor

O. 8oluarea apelor oceanice,

]Cauzele poluarii apelor oceanice

Cauzele polurii apelor mrilor i oceanelor sunt nenumrate. Cu toateacestea! c#te%a dintre ele se e%idenPiaz a : cele mai periculoase. 8rimacauz de poluare cu e+ecte de%astatoare sunt scurgerile de petrol.8etrolierele î cargourile au de%enit printre cele mai ameninPtoare na%epentru mediul marin &ntruc#t eli'ereaz &n ape! intenPionat sau accidental!tone de uleiuri noci%e.

$up petroliere! urmeaz materialele toxice precum mercur î dioxine!&mpreun cu alte deêuri radioacti%e! care apar &n urma de%ersrii deêurilor&n ap. ;n urma rsp#ndirii uleiurilor noci%e! multe dintre animelele marinemor su+ocate sau intoxicate! iar trupul lor ne&nsu6etit constituie &nc un tip depoluare extrem de noci% mediului marin. 5ateria organic moart omoar! lar#ndul ei! prin toxinele emanate! alte %ietPi marine. _i ast+el cerculsupra%iePuitoarelor se micôreaz î mai mult.

]Consecinte

E+ectele polurii marine sunt la +el de %ariate î uriaê precum cauzele.Rezultatele polurii cu idrocar'uri constau &n pertur'area ciclului de reci+uride corali! colmatarea 'raniilor pe^tilor î la &ntreruperea procesului de+otosinteza a plantelor marine. 8oluarea cu petrol a+ecteaz &n mod indirect îzonele &n care nu se produc scurgerile.

Eliminarea deêurilor toxice are at#t e+ecte directe c#t î e+ecte indirecteasupra %iePii marine! :ind la +el de periculoase pentru omenire. Boxinelede%ersate &n apele oceanelor! &mpreun cu gunoiul! diminueaz conPinutul deoxigen din ap! lucru ce duce la imposi'ilitatea de supra%iePuire a mai multor+orme de %iaP! inclusi% a speciilor marine de mari dimensiuni precum 'alene!del:ni î recini.

$istrugerea sistemului de reproducere

nele dintre su'stanPele ajunse &n ape! precum $$B 3su'stanP cancerigenî extrem de periculoas4 î pesticide! se cumuleaz &n acizii graî ai


22/53

animalelor marine î le 'loceaz sistemului de reproducere! &n special lamami+ere. 8e l#ng acestea! acti%itPile precum agricultura! sil%icultura sunttot mai puPin producti%e &n urma in+estrii lor cu ap poluat.

]5asuri pentru reducerea poluarii apelor oceanice.

5asuri impotri%a poluarii apei,)construirea de 'araje2)epurarea apelor reziduale3cu ajutorul :ltrelor!a unor su'stante cimice sau aunor 'acterii 'iodegradante etc.42)construirea de 'azine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor!pentrua impiedica de%ersarea directa a acestora in apele de supra+ata2)constructia de zone de protectie a apelor2)construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor2)executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor 'araje2)sa nu se arunce si sa nu se depoziteze pe maluri sau in al'iile raurilordeseuri de orice +el

Educatie antreprenoriala

1. 5ar?etingul

;n accepPiunea general! mar?etingul reprezint "^tiinPa i arta de a con%ingeclienPii s cumpere" . 8ilip Hotler de:nea mar?etingul ca "un proces social îmanagerial prin care indi%izi sau grupuri de indi%izi o'Pin ceea ce le estenecesar î doresc prin crearea! o+erirea î scim'ul de produse î ser%icii oanumit %aloare" . implist! mar?etingul reprezint "arta î ^tiinPa de a%inde".

$atorit caracteristicilor proceselor de mar?eting! modalitPilor deimplementare a deciziilor de mar?eting! acceptiunilor î %iziunilor noi asupraelementelor care compun o acPiune de mar?eting precum î ca urmare ani%elurilor di+erite de percepPie î a'ordare a acestei componente aeconomiei de piaP! de:nitiile î explicaPiile aduse termenului de mar?etingsunt %ariate î permanent adaptate noilor realitPi ale mediului economic.

8rima de:niPie o:cial atri'uit mar?etingului a aprut &n 1JMU î a +ostadoptat de National Association o+ 5ar?eting Beacers! predecesoare aAmerican 5ar?eting Association. Recon:rmat &n 1JK! de:niPia primar amar?etingului a rezistat %reme de U de ani! p#n &n 1J*U c#nd a +ost

&nlocuit. $e:niPia a +ost din nou re%iziuit &n O î descrie mar?etingul ca o"o +uncPie organizationala î un set de procese menite a crea! comunica îpune la dispoziPia clienPilor a %alorii î menPinerii relaPiilor cu clienPii spre'ene:ciul companiei î al proprietarilor acesteia".

Con+orm politicii o:ciale a A5A! de:niPia este re&mprosptat la :ecare U anipentru a rspunde mai 'ine realitPilor existente i ne%oilor piePei. Cea mairecent modi:care! adoptat &n ctom'rie OZ î +cut pu'lic &n IanuarieO*! de:ne^te mar?etingul ast+el, "3mar?eting is4 te acti%it@! set o+


23/53

institutions! and processes +or creating! communicating! deli%ering! andexcanging oferings tat a%e %alue +or customers! clients! partners! andsociet@ at large".

alta de:niPie! pro'a'il mai simpl i mai general este, "5ar?etingul esteun proces permanent prin care oamenii sunt &ncurajaPi s ia o decizie de

cumprare! de +olosire! de urmare sau de con+ormare a unui produs! ser%iciusau %alori ale altei persoane. implu! daca nu +aciliteaz "%#nzarea" unuiprodus atunci nu este mar?eting. "

8ilip Hotler! &n crPile sale iniPiale! de:ne^te, "5ar?eting este o acti%itatemenit s satis+ac ne%oile î dorinPele prin procese de scim'are". e poateaduga la de:niPiile lui Hotler î Norris un rspuns al "Cartered Institute o+5ar?eting" 3CI54. $e:niPia asociaPiei a:rm c mar?etingul este "procesulmanagerial de anticipare! identi:care î satis+acere a cerinPelor clienPilor &ntr)un mod pro:ta'il". $e aceea! mar?etingul operati% include procesele deanaliz de mar?eting! dez%oltarea unui nou produs! administrarea ciclului de%iaP al unui produs! sta'lirea prePului! administrarea canalului precum îpromoPiile.

O. Riscul in a+aceri

Riscul si rolul acestuia &n a+aceri

Riscul exprima incertitudinea &n legatura cu producerea unor e%enimente%iitoare.

Exista doua tipuri de risc recunoscute,

Riscul speculati%2

Riscul pur.

Riscul speculati% implica o'tinerea unui pro:t sau a unei pierderi! &n timp ceriscul pur implica o singura alternati%a! aceea a pierderii.

Cum riscul este o parte ine%ita'ila a a+acerii! managementul tre'uie sadescopere modalitatile de actiune pentru controlul acestuia. Recunoastereaprezentei riscului este primul si cel mai important pas. ;n continuare!managerii au la dispozitie o serie de metode speci:ce pentru a e%ita riscul!pentru a reduce riscul! pentru a)si asuma riscul sau pentru a rezol%a aceastapro'lema cu companiile de asigurari.

nul dintre miile de &ntreprinzatori americani! Beodore 0ail! a +ost poate celmai e:cace manager din istoria a+acerilor &n tatele nite ale Americii. Ca8resedinte al istemului Bele+onic 9ell! dinainte de 1J1 p#na la jumatateaanilor 1JO! 0ail a +acut din organizatie cea mai mare :rma particulara dinlume si una din cele mai prospere companii. Vaptul ca sistemul tele+onic esteproprietate pri%ata se &ntelege de la sine &n tatele nite. istemul 9ell este!de asemenea! singurul ser%iciu pu'lic care a demonstrat ca este condus de


24/53

un management care &si asuma riscul ciar daca are monopolul &ntr)o zona%itala si piata este saturata. Explicatia a constat &n asumarea riscurilor decatre ecipa condusa de 0ail atunci c#nd aceasta a +undamentat patru deciziistrategice &n conditii de risc si incertitudine pentru a sal%a sistemul tele+onieiamericane de la integrarea &n agentiile gu%ernamentale. uccesul unei

&ntreprinderi poate : direct proportional cu gradul &n care conducerea

acesteia &ntelege sa)si asume riscurile &n adoptarea u aplicarea deciziilor.Riscul apare ast+el ca un element intrinsec pentru dez%oltarea unei societati.

Bipuri de risc

Exista mai multe tipuri de risc,1. Riscul de tara2O. Riscul &n operatiunile cu de%ize, riscul de translare! riscul de tranzactie2M. Riscul economic2. Riscul contractual, riscul &n contractele sinalagmatice! riscul &n contractulde %#nzare! riscul &n %#nzarile su' conditie suspensi%a2U. Riscul de +aliment2K. Riscul &n decizia de in%estitii, riscul unui proiect! riscul de a%arie2Z. Riscul &n asigurari2*. Riscul %alorilor mo'iliare2J. Riscul &n mar?eting.M.1. Riscul de tara

Re%istele "Euromone@" si "Be Economist" calculeaza periodic riscul de tara!dupa metodologii proprii. 8rin intermediul unor indicatori con%entionali suntexprimate sansele de trans+ormare &n pro:t a unui capital in%estit la unmoment dat &ntr)o tara. Ast+el! &n 1JJ Rom#nia a &nregistrat un declin dupariscul de tara! ocup#nd locurile Z &n martie si ZZ &n septem'rie acelasi an! &ntimp ce dupa "Be Economist"! tot &n septem'rie 1JJ Rom#nia trecea de lagrupa "$" 3cea mai de+a%ora'ila4 la grupa "C"! la riscul politic.

8entru determinarea riscului de tara! re%ista "Euromone@" ia &n calcul treigrupe mari de indicatori,

) Analitici2

) $e creditare2

) $e piata.

Cele mai 'une per+ormante &n domeniu sunt cotate cu "nota cea mai 'una"!iar per+ormantele sla'e sunt cotate cu .

Con:guratia indicatorilor analizati de "Euromone@" este urmatoareaX1Y,1. In+ormatiile economice ) pondere de OU[ &n punctajul :nal2O. Riscul politic ) pondere de OU[ &n punctajul :nal2M. Indicatorii de &ndatorare ) 1[ pondere &n punctajul :nal2. Reesalonarea datoriei externe sau neplata acesteia ) 1[ pondere &npunctajul :nal2U. Rata de creditare ) 1[ pondere &n punctajul :nal2


25/53

K. Accesul la :nantarea 'ancara ) U[ pondere &n punctajul :nal2Z. Accesul la :nantarea pe termen scurt ) U[ pondere &n punctajul :nal2*. Accesul la titluri internationale si piete pentru &mprumuturi sindicalizate3U[42J. Raportul &ntre detinerea de disponi'ilitati pe termen de peste U ani si marjade +or+etare! &n cazul tarilor lipsite de riscuri! precum A 3U[4.

;n septem'rie 1JJ pe locul I cu cel mai mic risc de tara :gura A! pe loculII El%etia! locul III Luxem'urg! locul I0 ingapore si locul 0 Austria.M.O. Riscul &n operatiunile cu de%ize

Voarte putine &ntreprinderi angajate &n comert cu alte tari pot sa)si+actureze produsele si sa)si cumpere +urniturile importante! &n &ntregime &nmoneda locala. Imediat ce %#nzarile se +actureaza &n de%ize! sau compania

&nceie contracte pentru a acizitiona articole cu pret &n de%ize! apar riscurileoperatiunilor &n de%ize. ;n opinia lui 5ilan Hur'XOY cele mai importante sunt,riscul de translare! riscul de tranzactie si riscul economic.Riscul de translare este cunoscut si su' denumirea de risc al scim'ului%alutar si se re+era la riscul de c#stig sau pierdere atunci c#nd acti%ele!pasi%ele si pro:tul unei :liale sunt "translate" din %aluta straina &n care se tine%identele :lialei! &n moneda nationala a companiei mama.Riscul de tranzactie este un risc care apare ori de c#te ori o companie seangajeaza &ntr)o tranzactie de %#nzare sau de cumparare! operata &n de%ize!c#nd exista riscul c#stigului sau pierderii! daca %aloarea de%izelor respecti%ese scim'a &n comparatie cu moneda locala a companiei.

Riscul de tranzactie este cu at#t mai mare cu c#t insta'ilitatea monetaradintr)o tara este mai mare. ;ntotdeauna! &nsa! datorita riscului de tranzactieun partener c#stiga si unul pierde. ;n Rom#nia! pe +ondul unui %id delegislatie! coro'orat cu tendinta :reasca de c#stig a managerilor rom#ni! auaparut numeroase cazuri de mani+estare a riscului de tranzactie. $e exemplu!:rma CNVR NA0R5 .A. a &nciriat pe o perioada de doi ani un %apor detransport pasageri unei :rme ucrainene! contra sumei de O milioane lei lunar!clauza +erma. La acea data suma de O milioane lei reprezenta de 11! oriamortismentul lunar pentru %asul de pasageri! ceea ce parea a : o a+acerepro:ta'ila! mai ales ca &n sarcina :rmei ucrainene intrau si celtuielile cureparatiile curente si cu personalul na%igant. ;n momentul &nceierii a+acerii!CNVR NA0R5 .A. primea lunar eci%alentul a *MMM h 3O milioane lei, Oleih! cursul leu)dolar la acea data4.

8este doi ani ciria lunara nu mai reprezenta dec#t 1MZJ h! deoarece &ntretimp cursul dolarului a crescut la 1U lei. e poate spune ca &n ultima luna acontractului! CNVR NA0R5 .A. a pierdut +ata de conditiile initiale alecontractului KJU h 31.*M.M lei4! &n timp ce :rma ucraineana a c#stigatsuma mentionata! datorita riscului de tranzactie.M.M. Riscul economic

Acest tip de risc este mai complex si se re+era la impactul scim'arii cursului%alutar asupra pro:ta'ilitatii pe termen lung a &ntreprinderii exportatoare sinu asupra e+ectului pe termen scurt al unei tranzactii.


26/53

$aca presupunem ca o societate de import)export rom#neasca %inde produse&n A si ca %aloarea dolarului scade 'rusc &n raport cu leul &n perioadaurmatoare! atunci e+ectul poate : o pierdere de tranzactie &n conditiile &n careun lot recent de produse expediate a +ost +acturat si neplatit.M.. Riscul contractual

Exista mai multe +orme ale riscului contractual determinate &n special decadrul legislati% dintr)o tara. $e regula! acest tip de risc este generat dene%oia de a derula acti%itati comerciale care +ac o'iectul unui contract.M.U. Riscul de +aliment

Acest tip de risc este denumit de alti specialistiXMY risc economic. Continutullui exprima! &n +ond! incapacitatea &ntreprinderii de a se adapta &n timp si lacel mai mic cost la %ariatiile conditiilor de mediu. Alt+el exprimat! luarea &nconsiderare a in6uentei acestui risc presupune o estimare a sanselor unei

&ntreprinderi de a &nregistra pierderi si de a : &n imposi'ilitatea de a onoradatoriile +ata de clienti si 'anci.M.K. Riscul &n decizia de in%estitii

Exprima pro'a'ilitatea ca anumite e%enimente nepre%azute sa se produca siast+el sa poata : prejudiciata :nalizarea unei in%estitii. ;n literatura despecialitate sunt e%identiate principalele etape pentru conducerea riscului &ndecizia de in%estitii de catre manageri,

8lani:carea riscului2

rganizarea riscului2

Controlul riscului.

Exista mai multe +orme ale riscului &n decizia de in%estitii, riscul generat dederularea unui proiect de in%estitii &n tara! &n strainatate! riscul de a%arie.M.Z. Riscul &n asigurari

Acest tip de risc poate : &nteles ca un e%eniment incert! posi'il sa apara &nperioada %iitoare si care are acoperirea :nanciara a unei companiispecializate.

Riscul &n asigurari are mai multe +orme! &n +unctie de domeniul &n care se +aceasigurarea. Ast+el exista,

) Riscul maritim2

) Riscul atomic2

) Riscul de raz'oi2

) Riscul de accidente2


27/53

) Riscul &n asigurarea auto2

) Riscul &n transportul aerian2

) Riscul :nanciar si politic.M.*. Riscul %alorilor mo'iliare

Acest tip de risc se re+era la pro'a'ilitatea de a se produce scim'ari &npro:ta'ilitatea unei :rme ca urmare a plasamentelor de capital :nanciar.8reocuparea pentru a cunoaste acest risc a aparut &n conditiile unei %olatilitatisporite a %alorilor mo'iliare &n raport cu %ariatiile pietei de capital! ceea cedetermina o relatie directa &ntre pro:ta'ilitate si riscXY. Alt+el spus! opro:ta'ilitate mare este &nsotita de un risc mai mare si in%ers. $e exemplu!in%estirea de capital &n cumpararea unor o'ligatiuni cu do'#nda de M[!realizeaza o pro:ta'ilitate mica! dar cu un risc sporit. $impotri%a! in%estireaaceluiasi capital &n cumpararea unor actiuni! cu rata di%idendului %aria'ila! cea &nregistrat &n anii anteriori %alori superioare celei de U[ este &nsotita de unrisc mult mai mare si anume, a4 de realizare &n %iitor a unei pro:ta'ilitati su'M[2 '4 de +aliment2 c4 de pierdere totala sau partiala a capitalului in%estit.M.J. Riscul &n mar?eting

Acesta este determinat de situatiile de incertitudine ale mediului am'iant al&ntreprinderii &n care managerii tre'uie sa adopte decizii. se+uldepartamentului de mar?eting studiaza atitudinile incerte ale consumatorilor,ne%oile! moti%atia si +antezia acestora. 5anagerii iau &n considerare riscul &nmar?eting &nainte de aplicarea deciziilor care %izeaza lansarea unor noiproduse! in%estitiile! cercetarea! dez%oltarea! amplasarea &ntreprinderilor!sectiilor si depozitelor! &m'unatatirea cali:carii personalului.

uccesul &n a+aceri este in6uentat &n mod direct de capacitatea managerilorde a +undamenta decizii &n conditii de risc! de a identi:ca si a actiona &nsensul %alori:carii oportunitatilor existente pe piata &ntr)o perioadadeterminata. n manager care stie c#nd sa)si asume un risc si cum saconduca &ntreprinderea &ntr)un mediu concurential de a+aceri este &ntr)ade%arunul de succes! deoarece per+ormanta! rezultatul :nal sunt o consecinta! &ntr)o +aza de &nceput! a identi:carii! anticiparii si controlului riscurilor.

tiinte

1.a4Energia con%entionala este generata din surse epuiza'ile! in special

com'usti'ili +osili! cei mai raspanditi :ind car'unii! petrolul si gazele naturale.Acest tip de energie are deza%antajul de a : din ce in ce mai scump!deoarece resursele sunt din ce in ce mai putine! iar cererea la +el de mare saumai mare! din acest moti% si pretul a%and tendinta de crestere.

Era Energiei con%entionale! spun specialistii! se apropie cu pasi repezi des+arsit! a%and in %edere ritmul accelerat de consum la ni%el glo'al alcom'usti'ililor +osili! in special car'uni si gaze naturale! estimandu)se caaceste resurse +osile %or disparea in urmatorii U)K de ani. $esi este utilizata


28/53

pe scara larga! energia con%entionala sau traditionala are deza%antajul de adepinde de cantitatea de car'uni! petrol si gaze naturale existenta! care estelimitata! iar prin arderea acestor com'usti'ili se elimina in atmos+era gazenoci%e! precum dioxidul de car'on! care genereaza la randul sau'inecunoscutul e+ect de sera. Acesta este principalul +actor pentru aparitiaunor scim'ari climatice importante! care ameninta ecosistemele de pe

intreg glo'ul.

Instalatiile 3cazanele4 care utilizeaza aceste tipuri de com'usti'ili producagent termic su' +orma de a'ur la o presiune mai mare decat presiuneaatmos+erica sau apa la o temperatura ridicata.

In +unctie de agentul termic produs! cazanele se impart in urmatoarelecategorii,

Cazane de a'ur


29/53

dez%oltare.

Europa nu are dec#t J[ din potenialul eolian disponi'il &n lume! dar in anulOO detinea ZO[ din puterea instalat de origine eolian. Ea a produs U

BG electricitate de origine eolian &n OO! producia mondial :ind de ZBG. 8otenialul eolian tenic disponi'il &n Europa este de U. BG pe an.

Energia cinetica si potentiala a apelor$in punct de %edere al puterii instalate! la ni%el mondial! sursa idroelectricapoate : considerat prima surs regenera'il de electricitate. Aceasta sedatoreaza atat pretului de cost mai redus al instalatiilor de captare! cat sitraditiei! deja existente in domeniu. 8otenialul mondial reprezint un a%antajcare tre'uie exploatat. 8roducia de energie idroelectrica! la &nceputul anilorO a +ost de O.Z BG pe an! cu o putere instalat de Z


30/53

Energia +oarte mare rezultata este transportata de neutroni! care %or cedaenergia lor cinetica unor incinte exterioare! de%enind ast+el surse de caldurainepuiza'ile.

La ora actuala! +uziunea nucleara nu a trecut insa de stadiul de cercetare!

existand totusi o incertitudine re+eritoare la capacitatea sa de a generaenergie electrica in conditii economice accepta'ile.

Vranta! impreuna cu alte state industrializate! a initiat deja programul IBER!un experiment la scara larga! pentru realizarea unui reactor nuclear 'azat peprocese de +uziune nucleara.

pecialistii +rancezi considera ca este necesar un deceniu si costuri de pesteO de miliarde de euro pentru :nalizarea proiectului.

In paralel sunt demarate cercetari in Europa si aponia! re+eritoare la+eza'ilitatea tenologica de exploatare a +uziunii nucleare! din punct de%edere economic.

0iitorul energeticii nucleare se indreapta spre procesele de +uziune nucleara!specialistii estimand ca! incepand cu OM! %om inaugura primele reactoarede acest tip. Ast+el! +uziunea nucleara %a o+eri o alternati%a %ia'ila pentruproducerea de energie pe Berra.

$atorita dezastrului din acest an de la Vu?usima! decizii politice la ni%eleuropean au +ost luate in +a%oarea inciderii unor reactoare nucleare 'azatepe procese de :siune nucleara. Ast+el! gu%ernul german a decis in martieO11 sa opreasca toate reactoarele sale nucleare pana in OOO.

Concernul iemens a anuntat in%estirea in cercetare si in domeniul energiilornecon%entionale a unor sume uriase! intentionand in urmatorii ani sa utilizezetur'ine cu gaz! centrale eoliene si solare pentru producerea energieielectrice! scrie Le 8oint.

1.c4 Circuitul car'onului si al dioxidului de car'on.

3a nu uiti sa 'agi si desen ,848e 8m#nt! circuitul car'onului din natur 3numit uneori î ciclul car'onului4este +ormat dintr)o serie de scim'uri de su'stanP! care antreneazcar'onul! &ntre 'ios+er! atmos+er! idros+er î litos+er. Cea mai mare parte

a car'onului din circuit se a6 su' +orm gazoas! &n special ca dioxid decar'on.

;ntre atmos+er i 'ios+er, plantele &n timpul nopPii i animalele tot timpulelimin prin respiraPie dioxid de car'on. ;n timpul zilei plantele asimileazcar'onul din CO î! cu ajutorul luminii solare! prin procesul de +otosintez &ltrans+orm &n com'inaPii organice! eli'er#nd oxigenul. Capacitatea 'ios+ereide a asimila car'onul este! totuî! limitat. ;ntre atmos+er î idros+er, CO este un gaz relati% solu'il &n ap î


31/53

exist un ecili'ru al concentraPiei CO &n ap. ceanele conPin dizol%atecantitPi imense de CO! care! &n caz c ecili'rul ar : pertur'at! ar putea :eliminate &n atmos+er! duc#nd la o pertur'aPie climatic extrem.olu'ilitatea gazelor &n ap descre^te pe msur ce temperatura apei cre^te!ca urmare la o &nclzire a oceanelor! eli'erarea CO &n atmos+er este unpericol real.

;ntre 'ios+er î litos+er, &n trecutul &ndeprtat! &n special &n car'oni+er! omare parte a plantelor din 6ora din epoc au ajuns &n pm#nt! stoc#nd &nlitos+er car'onul din corpul lor su' +orm de zcminte de cr'une.X1Y $e+apt! se consider c &n acea perioad atmos+era terestr conPinea CO &n locde oxigen! iar plantele au tera+ormat atmos+era! oxigenul de acum î lipsadioxidului de car'on 3concentraPia actual de numai !M [X1Y4 :ind de +apturmarea acestei acti%itPi.X1Y ;ntre atmos+er i litos+er, actual car'onul este eli'erat din litos+er &natmos+er su' +orm de CO prin acti%itPi antropice 3arderea com'usti'ililor+osili4. e consider c &n ultima jumtate de secol au +ost emise &n atmos+ercantitPi +oarte mari de CO î metan! care! prin e+ectul de ser au dus la

&nceperea +enomenului de &nclzire glo'al.

Circuitul Apei in Natura

8rocesele :ziceCea de ad%ecie la podul


32/53

cade pe supra+aPa pm#ntului. Vorma de precipitaPii care apare cel mai+rec%ent este ploaia! alte +orme :ind zpada! grindina! ciciura! lapo%iPa iprelingerea de ap din ceaP.

u'limarea este procesul prin care apa &n stare solid 3geaP sau zpad4se trans+orm direct &n %apori! +r a mai trece prin starea licid.

IntercepPia prin +oliaj este partea din precipitaPii care este interceptat de+runziûl plantelor î care! &n timp! se e%apor +r a mai ajunge la supra+aPasolului. Cantitatea de ap interceptat depinde de durata ploii! de %iteza%#ntului! de temperatur! de densitatea +runziûlui i de alPi +actori mai puPin

&nsemnaPi.

8loaie la nord de Vunen! $anemarca.

In:ltraPia este procesul de ptrundere a apei de la supra+aPa solului &ninteriorul solului! prin umplerea golurilor dintre particulele de sol.

Bopirea este procesul de trans+ormare a apei din starea solid 3geaP sauzpad4 &n stare licid.

curgerea este procesul prin care apa se mi^c la supra+aPa sau su'supra+aPa solului. ;n aceast mi^care se poate +ace distincPie &ntre, scurgerea de supra+aP este scurgerea care are loc pe supra+aPa solului!a%#nd de o'icei loc &n straturi su'Piri sau &n û%oaie! acoperind cea mai mareparte a solului2 scurgerea &n al'ii este procesul care are loc &n al'ii! &n care seconcentreaz apa pro%enind din scurgerea de supra+aP! +orm#nd p#raie!r#uri î 6u%ii2 scurgerea su'teran este scurgerea care are loc su' supra+aPa solului!:e prin stratele +reatice! :e prin stratele ac%i+ere de ad#ncime. Apa dinstratele su'terane se re&ntoarce la supra+aP :e prin iz%oare! :e prin in:ltraPie

&n r#uri! oceane sau alte rezer%oare de supra+aP.

Capilaritatea este mecanismul care asigur mi^carea %ertical a apeisu'terane.

;n principiu! apa se e%apor de la supra+aPa oceanelor! +ormeaz nori din careapa cade su' +orm de precipitaPii pe pm#nt î apoi se scurge &napoi &noceane. Botuî moleculele de ap nu &î e+ectueaz &n mod necesar mi^carea

&n aceast ordine. ;nainte de a se re&ntoarce &n ocean! o molecul de appoate s : +ost e%aporat! condensat! precipitat i scurs de repetater#nduri sau poate s : urmat o cale mai scurt î s : +ost precipitat direct

&n ocean! +r a mai parcurge celelalte componente ale ciclului.

Cicuitul O in natura 3tre desenat si aici x$4

Viind compus al oxidului de :er! oxigenul intr in circuitul straturilor pro+undeale mantalei terestre! care are mi(care de circulaie de la scoara terestrctre miezul planetei. tocarea oxigenului in cadrul minereurilor care circul


33/53

in mantaua 8mntului este ceia pentru inelegerea +ormrii (i persisteneiatmos+erei pe planeta noastr. "Vr acest mecanism! 8laneta Al'astr ar :la +el de uscat (i de neospitalier precum 5arte"! se arat in concluziilestudiului pu'licat deecipa german de cercettori in re%ista Nature! consultat de cotidianul'ritanic Be Bimes. Cristian 9allaus! geolog la Institutul de 5ineralogie!

detaliaz, "$ac planeta noastr nu ar a%ea capacitatea de a stoca oxigen instraturile pro+undeale mantalei sale! pro'a'il c nu ar putea exista %ia lasupra+a".0iata pe pm#nt! at#t pentru regnul %egetal c#t si cel animal! are ne%oie dedoua componente de 'aza, rana si oxigen! care sunt implicate &n interactiunicomplexe. 8erisa'ilitatea ranei &n timp 3alterarea ei4este un proces ce deri%adin natura sa 'iologica! :ind ine%ita'il din punct de %edere 'iocimic! iaroxigenul este direct implicat &n procesele de deteriorare a structurii sale'iologice. rganismele aero'e! depind direct de oxigen! care este necesarproceselor 'iologice oxidati%e! &ndeose'i pentru su'straturile energeticenecesare acti%itatii celulei! tesuturilor si organelor! organismului &n ansam'lulsau si &n :nal supra%ietuirea lui. $ar! &n +unctie de prezenta unor modulatori!oxigenul pe l#nga rolul sau 'ene:c pentru meta'olismul energetic! are si unrol male:c care se mani+esta &n anumite conjuncturi c#nd se +ormeaza speciide oxigen reacti%e ) R! instal#ndu)se oxidari necontrolate! cu e+ecte directesi ciar de%astatoare asupra structurii si +unctiei celulei &n special! &n careoxidarea lipidelor este una din cele mai rele%ante procese 'iologice. Etapelereducerii unui numar de electroni ai oxigenului sunt urmatoarele, )acceptarea unui electron, O e) )O 3anion superoxid4 ) acceptarea a Oelectroni, )O e) O> >OO 3apa oxigenata! peroxid de idrogen4 )acceptarea a M electroni, >OO e)>k > 3reactia Venton! radicalul >k este un oxidantlezional! +oarte puternic4 )acceptarea a electroni, >k e) > >O a Circuitul car'onului si azotului in natura Bemperatura medie lasupra+ata pamantului depinde de cantitatea de dioxid de car'on 3sau de gazcar'onic4 pe care o contine atmos+era.in atmos+era! oceane! roci si%ietuitoare are loc in permanenta un scim' de dioxid de car'on. Acesta esteciclul car'onului. In cursul acestor scim'uri! cantitatea de gaz continuta deatmos+erase poate modi:ca! iar aceasta modi:care in6uenteaza clima.

Circuitul azotului in natura

Azotul este un element esential pentru existenta %ietii in 'ios+era! deoarece

este inclus in structura tuturor proteinelor si a acizilor nucleici. $esi esteprezent in natura in cantitati +oarte mari! se gaseste aproape in%aria'il in+orme inaccesi'ile direct! plantelor si animalelor.Circuitul azotului in natura se des+asoara pe parcursul a mai multor etapecare implica des+asurarea unor multiple acti%itati 'iocimice! unele au loc inanaero'ioza iar altele in prezenta oxigenului.


34/53

Aceste etape sunt,:xarea NOamoni:careanitri:careadenitri:carea.

l. Vixarea azotului molecular se poate realiza pe cale a'iotica si 'iotica.8e cale a'iotica :xarea se realizeaza prin iradieri! descarcari electrice si prinintermediul precipitatiilor.8e cale 'iotica:xarea azotului molecular este un proces lent si continuu prin care! su'actiunea a peste 1 genuri de 'acterii di+erite! azotul gazos atmos+eric estecon%ertit la +orme :xe 3N>) NM)NO)4! care sunt +olosite de plante siintroduse in +orme organice utilizand energia o'tinuta prin +otosinteza.9acteriile care participa la aceasta :xare au +ost grupate ast+el,) 'acterii :xatoare de NO li'ere aero'e2) 'acterii :xatoare de NO li'ere anaero'e2) 'acterii :xatoare de NO care traiesc in asociatie cu plantele.In cazul celui de)al treilea grup in +unctie de relatia care se sta'ileste intre ceidoi parteneri! intalnim trei tipuri de sim'ioza,

sim'ioza Rizo'ium ) leguminoase2sim'ioza Actinomicete ) neleguminoase2sim'ioza asociati%a.II Amoni:carea!consta in mineralizarea azotului proteic pana la N>M.

III.Nitri:careacu cele doua trepte intermediare, nitritarea si nitratarea in care are locoxidarea N>Mpana la nitriti respecti% nitrati.I0. $enitri:careaeste procesul prin care are loc reducerea azotului nitric pana la azotmolecular! inceindu)se in acest mod circuitul azotului.

Boate procesele des+asurate pe parcursul celor patru etape sunt mediatenumai de 'acterii! cu exceptia unei etape premergatoare amoni *M*cO*i:carii! proteoliza in care pot actiona si micro+ungii.In timp ce in ecosistemele naturale! circuitul azotului este un procesecili'rat! in sensul ca pierderile de azot din sol sunt compensate de


35/53

procesele de :xare! in sistemele supuse procesului de agricultura! pierderiledepasesc ritmul de inlocuire.$aca rezer%ele de azot din sol sunt limitate! +apt ce duce la aparitia unor+rec%ente dezecili're intre ne%oia de azot si posi'ilitatea de a o satis+ace!din contra! rezer%a de azot atmos+eric! este practic inepuiza'ila! calculele

aratand ca aceasta ar putea asigura necesarul pentru cel putin *. ani.$in pacate aceasta imensa cantitate este inaccesi'ila! direct! organismelor %iisi mai cu seama plantelor superioare.In cursul ultimilor decenii datorita ne%oilor crescande de rana pentru opopulatie in permanenta dez%oltare! cantitatile de ingrasaminte cimice cuNO aplicate au crescut continuu.

Lim'a Latina

1. eneca ) 8rezentarea generala a operei

LCI ANNAE ENECA

eneca 3 a.Cr.)KU p.Cr.4! :ul cunoscutului retorician 5arcus LuciusAnnaeus eneca! :loso+! dramaturg si om de stat! a +ost unul dintre cei maiimportanti scriitori ai perioadei de argint a literaturii latine. A studiat mai intaielocinta! ca apoi sa ia lectii de :loso:e de la Attalus! Va'ianus si otion.8rincipalele sale scrieri etice sunt crisori morale". $upa ce a +ost in exil inCorsica! a de%enit preceptorul lui Nero! urmand ca dupa ce acesta din urma ade%enit imparat! sa)l implice pe eneca in conjuratia lui 8ison si i)a poruncitsa)si ia %iata2 eneca si)a taiat %enele.

$in %oluminoasa sa opera este de retinut morala sa apropiata de cea a

stoicilor! dez%oltata in uestiones naturales"! se opune lui Cicero! pentrucare %iata sociala si datoria de cetatean sunt pe primul loc. Intelepciuneaconsta in a)si culti%a %ointa de a)si gasi +ericirea in %irtute! si nu in azardul'ogatiei materiale. riginalitatea lui eneca sta in patrunderea cu care asurprins %iciile si relele contemporanilor sai! sta in locul acordat milei siomeniei +ata de scla%i! de gladiatori. Ideile sale au +acut ca el sa :e consultatnu numai de :loso:! ci si de 8arintii 9isericii si de moralistii crestini.inuciderea catre care a +ost impins a o+erit un model cele'ru de stoicism inactiune.

Il putem incadra pe eneca la stoicismul imperial! in mod esentialroman! ale carui mari nume sunt! alaturi de acesta! Epictet si imparatul5arcus Aurelius.

pri%ire de ansam'lu asupra stoicismului2 toicismul! ca de alt+elepicurianismul care ii este contemporan! este intai de toate o doctrina moralacare propune reguli de %iata menite sa conduca la atingerea +ericirii si aintelepciunii. Botusi! aceste reguli se sprijina pe o conceptie teoretica sirationala despre uni%ers. Bocmai in acest sens stoicismul este o :loso:e.toicismul se caracterizeaza in primul rand prin naturalismul sau! mani+estatin preceptul potri%it caruia tre'uie sa traim in armonie cu natura". Esteade%arat ca stoicismul ia nastere in momentul declinului cetatii grecesti! ca+orma politica. Naturalismul stoic traduce o anumita decadere a %ietii


36/53

culturale si politice. El sustine o anume retragere din %iata pu'lica sireplaseaza omul in sanul uni%ersului! considerat ca ade%arata sa patrie.A doua trasatura caracteristica a doctrinei este conceperea materiala aacestui uni%ers. toicismul este un materialism. Numai materia exista! ea:ind de:nita numai prin corpuri! adica ceea ce este capa'il sa actioneze! sauasupra caruia este posi'il sa actionam. 5aterialismul stoic are consecinte

asupra moralei. $e exemplu! pasiunea este condamnata pentru ca eaepuizeaza su6etul prin e+orturi %ane. Ea este de +apt orientata catre trecut!prin regret! sau catre %iitor! prin teama sau speranta. $ar nici trecutul! nici%iitorul nu exista. Nu se poate actiona asupra lor! ele sunt lipsite decorporalitate. $e alt+el! ordinea lucrurilor este descrisa in uni%ers! care+ormeaza o totalitate coerenta.

Asadar! il putem incadra +ara pro'leme pe eneca la stoici! desi separe ca lucrurile nu sunt ciar asa T Eugen Cizec spune, eneca oscileazaintre panteismul stoic si un monoteism cosmo'iologic. Cand se re+era ladi%initate"! deus! eneca nu clari:ca daca el intelege prin aceasta esentarationala a uni%ersului! spiritul %ital" al stoicilor! su'stanta materiala mai:na! sau! a contrario! o +orta transcendenta si autonoma! care ar gu%ernalumea."XY. 8utem spune ca strategia :loso:ca a lui eneca poate totusi :urmarita si in +unctie de tripartitia consacrata de alti ganditori! indeose'istoici! care implica :zica! logica si morala. $e +apt! eneca nu respingecategoric triotomia traditionala! insa o adapteaza dorintei sale de a con+eriprioritate eticii. $e aceea! sistemul senecan tre'uie urmarit in +unctie detripartitia consacrata a :loso:ei.

eneca admite teoria ciclica si stoica a istoriei! potri%it careia undilu%iu ori o con6agratie uni%ersala separa +aze a'solut identice din %iataomenirii. Ecili'rul interior se do'andeste in ciuda +aptului ca omul tre'uie samoara la un moment dat T +apt impus de conditia umana 3condicioumana"4. eneca spune, multi oameni cred ca noi 3stoicii4 +agaduim maimult decat ingaduie conditia umana si pe 'una dreptate! caci se gandescnumai la limitele timpului. a se intoarca la su6et" 3Ep.! Z1! K4XUY. Limitelesu6etului par ast+el +oarte largi! desi nu sunt descise la in:nit. Viindcaratiunea omeneasca nu constituie decat o parte a ratiunii uni%ersale! unadintre mani+estarile ei concrete. $e aceea! este :resc ca oamenii sa sesupuna legilor acestei ratiuni. insa legile ratiunii uni%ersale alcatuiesc tocmaidestinul"! +atum! pe care omul este o'ligat sa)l urmeze. Raz%ratirileimpotri%a destinului sunt zadarnice si pro%oaca tragedii! cum am %azut maisus.Asadar! eneca adera la +atalismul stoic! insa considera ca omul poate de%enili'er si controla soarta! daca o accepta impacat.

O. Bacitus )prezentare generala a operei.

trlucind nu numai prin discursul su istoric capti%ant! Bacitus este totodatun martor (i judector de mare %aloare a condiiei umane! ceea ce &i o+er unloc de cinste printre cei mai mari istorici ai anticitii (i nu numai.

0iaa autorului


37/53

Nu se poate realiza o 'iogra:e detaliat a istoricului din cauza lipseiin+ormaiilor! totu(i se pot trasa c#te%a repere cronologice. Analiz#nd %#rstelenecesare pentru a &ndeplini anumite magistraturi! data na(terii este unde%a

&ntre U (i U* p. Cr.! &n prima parte a domniei lui Nero 3U)K*4. 8entruprenumele su se gsesc &n iz%oare mai multe %ariante, &n corespondena cu8linius cel B#nr apare doar drept Cornelius Bacitus2 idonius Appolinaris 3sec.

04 &l nume(te


38/53

necesar ca el s (i judece! nu doar s expun succesiuni de e%enimente! iarjudecata s ai' (i un &n%eli( artistic! &n %ederea conturrii sensuluimoralizator.

Apologet al cauzalitii! Bacitus aspir ca din +aptele mrunte (i singulare sdesprind +undamentele +enomenelor istorice! ca triada cauzal pol@'ian pe

care o aplic s &i descid calea ctre semni:caii morale uni%ersale 3depild! c#nd explic re%olta care &l propulseaz pe 0itellius la putere aduce &nprim plan +actorul psiologic4. 0iziunea antropocentrist rezult dinsusinerea unui determinism uman psiologic ce conduce ctre aciuneaistoric! transcendentul a%#nd un rol minor (i modestia sa accentu#ndimportana +aptelor omene(ti! istoriei pe care Bacitus o trie(te empatic. ;n%irtutea :lozo:ei pragmatice a Noii Academii la care ader! Bacit se dedicin%estigrii mora%urilor! a'ordrii concrete a pro'lemelor! dar dincolo depro'a'ilismul explicaiilor sale gsim drept constant preocuparea pentrustatul roman (i pentru o structur de ordin mai %eci a societii romanea6ate! &n opinia sa! &ntr)o criz pro+und.

5entalitatea sa se centreaz pe concepte precum li'ertas! dignitas saudisciplina &n contextul moral)axiologic &n care identitatea roman pare s)(i :pierdut %alorile ancestrale! pe care Bacitus le %ede drept instrumentul cetre'uie recuperat pentru ca societatea s se regenereze. 8rincipii ri nureprezint dec#t expresia distorsiunilor morale su+erite de &ntreaga societate.$ar (i pesimismul tacitian are limitele sale, la +el de con(tient este c %iitorulRomei! &n continu expansiune! ar putea de%eni +oarte luminos! dac s)arajunge la un compromis &ntre autoritatea principelui (i li'ertate2 pentru c oRepu'lic &n +orma ei originar nu se mai poate re+ace! atunci s existe omonarie 'azat pe %irtute. Ca exponent al ordinului senatorial! pe Bacitus &lpreocup tirania &n care degenereaz monaria! precum (i +rm#ntrilesociale! dar &ncearc s adopte o atitudine a moderaiei! &ntre scim'risociale extraordinare (i stagnare &n tradiionalism.

Relati%itatea condiPiei umane este o constant a orizontului su scriitoricesc.Istoria este interpretat ca un re6ex al %irtuilor (i %iciilor! de multe ori maiales a acelor din urm! care le)ar camu6a pe primele! istoria este oemergen a unor trsturi psiologice complexe. $ac extrage concluziiasupra naturii umane! pornind de la un caz particular! el supune unei analizepluri%alente :ecare personaj! &nt#mpinat de discursul su istoric.Comportamentele! mecanismele (i cauzele lor sunt atent disecate. ;nprezentarea discursului istoric asupra de%enirii umane! Bacitus se implic &nel! nu este &n a+ara +aptelor expuse! apropiind ast+el istoria de literatur! degenul romanesc. $edu'larea sa se re6ect &n inter%enia rar ca personajexterior! dar &n acela(i timp personaj care trie(te din interior ce se &nt#mpl!ipostaz auctorial mai important. $intre particularitile operei sale ar mai: de menionat a'undena su'tilitilor! &nclinaia spre stilul conotati%!tenica manipulrii z%onurilor! alternana &ntre solemnitate (i ironie!ampli:carea retoric! utilizarea pe scar larg a discursului narati%!dramatizrile! accentul pe ta'loul descripti%! in%estigaia moti%aiilor!concizia! concentrarea. $iscursul su este pluri%alent.Ca s &nceiem aceast scurt incursiune &n orizontul conceptual al lui


39/53

Bacitus! %om spune c el este unul dintre acei autori care surprind (i &nelegmarile procese (i +enomene istorice! cut#ndu)le cauzele (i sensurilepro+unde. El se a:rm nu doar ca martor al mersului istoric! ci (i ca moralist (i

justiiar al omului. 8entru aceasta el &(i construie(te un uni%ers dens!tensionat! discontinuu! descis interpretrilor pluraliste! a crui complexitatede re6ecii (i mesaje &l trans+orm &n art.

ociologie

1. VA5ILIA ca institutie sociala

11.1. $e:nitie si clasi:care

$e)a lungul timpurilor! pentru a supra%ietui! oamenii au +ost ne%oiti sa seasocieze intim &n grupuri sau cupluri! statuate su' denumirea de +amilie.Reusind sa asigure supra%ietuirea! calitati% si cantitati% a tot mai multepersoane! +amilia a de%enit din ce &n ce mai +unctionala! %iata a ela'orat! a

uni+ormizat si a impus tot mai multe norme de +ormare si existen 1M1dMO' taa acesteia. Vamilia a +ost prima institutie sociala din istoria lumii.

Vamilia este de:nita drept un tip de comunitate umana alcatuita din persoanelegate &ntre ele prin relatii de consang%initate si &nrudire! care traiesc

&mpreuna! coopereaza si au grija de copii. Vamilia s)a delimitat! &n +unctie deposi'ilitatile concrete! &ntr)o di%ersitate de +orme.


40/53

di%ersele +orme de poligamie.

Relatiile dintre 'ar'at si +emeie &n cadrul +amiliei au cunoscut de)a lungultimpului urmatoarele modele,

) monogamia ) de +apt cuplul conjugal. Este +orma pre+erata de catre

societatile ci%ilizate.

) poliginia ) un 'ar'at! sotul cu mai multe sotii.

) poliandria ) o +emeie! sotia cu mai multi soti.

) grupul de cupluri ) doi sau mai multi soti cu mai multe sotii.

Vamilia se constituie prin mariaj ca modalitate istoric standardizata sisocialmente acceptata de unire a doua persoane de sex di+erit. 5ariajul serealizeaza prin o:ciere juridica! +acultati% si religioasa! su' +orma de contract

&ntre parteneri si &ntre acestia si stat! prin care partile &si recunosc reciprocdrepturile si o'ligatiile. :cierea mariajului! cunoscuta o:cial prin termenulde nunta! realiz#ndu)se su' +orma unei ceremonii! constituie prilejul initial simajor de recunoastere sociala a noii +amilii si de constientizare pu'lica decatre comunitate si de catre parteneri a noului lor status! at#t ca +amilie c#t sica indi%izi. Constituie totodata si unul din marile prilejuri comunitare de a sestr#nge legaturile si de a se sprijini material! prin daruri! tinerele mariaje.

n aspect important al sociologiei +amiliei &l reprezinta analiza descendenteisi a raporturilor de rudenie. Rudenia ) relatia dintre un indi%id si altii dar carepro%in dintr)un stramos comun. Rudenia poate :, 'iologica 3consang%ina4 )'azata pe legaturi de s#nge2 a:na ) rezultata din casatorie si spirituala )determinata de un e%eniment deose'it din %iata indi%idului 3+ratia de cruce!nasia etc.4

8entru a se realiza compati'ilizarea! alegerea partenerilor se realiza! &nsocietatile traditionale! &n majoritatea cazurilor &n mod endogam 3adica dincadrul aceleiasi comunitati rasiale! etnice si religioase4 si &n mod omogam3 din aceiasi arie geogra:ca si de aceiasi conditie sociala si culturala4. ;nultimul secol s)a &nregistrat o continua &nmultire a mariajelor exogame sieterogame datorita mo'ilitatii sociale si emanciparii.

$escendenta ) este totalitatea insilor &n linie directa care se trag dintr)uncuplu conjugal sau dintr)o persoana. 8rincipiul descendentei atri'uie indi%iziila grupuri de rudenie &n +unctie de linia de descendenta. Cele mai multesocietati pre+era numai o linie de descendenta. $escendenta poate :,

) patrilineala ) tatal este considerat important &n a:rmarea indi%idualitatii uneipersoane si &n sta'ilirea dreptului asupra mostenirii si a proprietatii.

) matrilineala ) mama este responsa'ila de e%olutia descendentilor sista'ilirea drepturilor &n cadrul societatii se +ace &n raport de +amilia mamei )societatea e%reiasca.


41/53

) 'ilineala ) am'ii parinti sunt luati &n considerare la sta'ilirea descendentei.

Vamilia moderna &si transmite! &n succesiunea generatiilor! majoritatea%alorilor 3status social! idealuri! a%ere4 &n mod 'iliniar! &nsa numele setransmite &n mod patriliniar! cu exceptia cazurilor c#nd numele tatalui este

inestetic sau al mamei este +oarte cunoscut si prestigios.

Rezidenta +amiliala ) este determinarea relatiilor intra+amiliale si inter+amilialedeterminate de modul de locuire al tinerilor casatoriti. $in acest punct de%edere rezidenta poate : ,

) patrilocala ) t#nara +amilie locuieste cu +amilia sotului.

) matrilocala ) t#nara +amilie locuieste cu +amilia sotiei.

) neolocalismul ) t#nara +amilie locuieste independent de +amiliileparintilor. ;n societate rom#neasca multa %reme a dominat tipul de resedintapatrilocala. ;n prezent &n majoritatea cazurilor resedinta +amiliei se sta'ilesteneolocal.

11.O. Vunctiile +amiliei

atis+acerea necesitatilor care au determinat aparitia institutiei +amiliei aude%enit +unctii speci:ce ale acesteia. +amilie este constituita &n scopulrealizarii unor scopuri clare! deri%ate din tre'uintele :ecaruia! dar si dinoportunitati si o'ligatii sociale. Vunctiile +amiliei sunt,

Vunctia de reproducere 'iologica. Vamilia este locul de procreare si nastere acopiilor 3descendentilor 'iologici4. ;n prezent aceasta +unctie are o tendintaregresi%a! mai ales &n tarile dez%oltate! datorita, diminuarii semni:catiei%alorice a copilului &n comparatie cu alte %alori 3ser%iciu! cariera! con+ort4 sioptiunii! mai ales a +emeii pentru aceste %alori2 constientizarii raspunderii +atade nasterea unui copil! &n conditiile supraocuparii parintilor! mai ales amamelor! dar si cresterii celtuielilor pentru educatie si pregatire a copiluluicon+orm standardelor stiinti:ce! tenologice si economice2 o+ertei medico)+armateutice de produse anticoceptionale etc.

Vunctia economica ) este determinata de necesitatea asigurarii conditiilormateriale necesare %ietii de +amilie! a cresterii si educarii copiilor. ;n +amiliiletraditionale! sotul era singurul +urnizor de %enituri acesta :ind principalulargument de sta'ilire a autoritatii paterne &n +amilie. ;n societatilepreindustriale! +unctia economica a +amiliei era si mai pregnanta deoarece+amilia &ntreaga era un producator de 'unuri! 'unuri care erau %alori:cate &n%ederea sustinerii materiale a +amiliei. ;n societatea moderna am'ii soti suntaducatori de %enituri &n +amilie ceea ce &i con+era acesteia un mai mareecili'ru. 8rin modi:carile sur%enite &n statusul economic si social al +emeii audat posi'ilitatea o'tinerii de catre aceste a unor drepturi de care nu 'ene:cia

&n societatile %eci! traditionale,


42/53

a4 cresterea posi'ilitatilor de putere si autoritate &n cadrul +amiliei &ntre sot sisotie.

'4 cresterea posi'ilitatilor +emeilor de a a%ea o cariera sociala si pro+esionalaproprie.

c4 augmentarea gradului de satis+actie.

Vara o 'una cola'orare si &ntelegere &ntre cei doi parteneri! acele puncte+a%ora'ile c#stigate &n statusul social al +emeii pot a%ea si aspecte negati%e,

) diminuarea rolului +amiliei.

) saracirea continutului %ietii de +amilie.

) diminuarea atentiei acordate copiilor &n ceea ce pri%este a+ectiunea sisupra%egerea.

Vunctia de socializare ;n mod :resc +amilia constituie mediul primar de&ngrijire a copiilor &nca din primele momente ale %ietii. 8rin socializarea dincadrul +amiliei copilului &i sunt inoculate %alorile! moti%atia sicomportamentele speci:ce ascensiunii sociale. 8rocesul de dez%oltare acopilului este de lunga durata si autonomia si raspunderea reala &i suntacordate acestuia de catre societate la %#rsta majoratului. 8e toata aceastaperioada din copilarie p#na la o'tinerea independentei totale! procesul desocializare a copilului are loc &n cadrul +amiliei.

Vunctia de satis+acere sexuala morala. Vamilia! prin norme morale si cutumereglementeaza comportamentul sexual. ;n trecut +unctia respecti%a erariguros reglementata si controlata. Aceasta +unctie cunoaste particularitatisemni:cati%e &n societatea contemporana datorita scaderii controlului social

&n marile aglomeratii ur'ane! eterogenitatea modelelor si rapiditateascim'arilor! cresterii procentului de impre%izi'ilitate comportamentala.Relatiile sexuale s)au li'eralizat su' +orma,

) sexualismului precoce! ca relatii premaritale! diminu#ndu)se moti%atiapentri &ntemeierea +amiliei2

) sexualismului la'il! ca relatii sexuale extra+amiliale! su'min#ndu)seconsistenta si dura'ilitatea +amiliei2

) sexualismului per%ers! ca relatii omosexuale! neg#ndu)se ontologoc +amiliasi %iata.

) Vunctia educati%a ) se mani+esta prin e+ortul +amiliei de a educa pe mem'riisai con+orm unor norme si cutume proprii &n scopul pregatirii lor pentruintegrarea &n societate. ;n +oarte multe cazuri +amiliile &si educa mem'rii &nspirit traditionalist si al conser%atorismului.

) Vunctia de statuare a personalitatii prin determinarea statusului social al


43/53

acesteia din punct de %edere

) natural! ca rasa! epoca istorica a nasterii! sex! rang 3pozitia cronologica &ntreeilalti copii ai +amiliei42

) social! ca religie! clasa! a%ere! rezidenta 3ur'ana) rurala! centrala)

marginala4! socializare! pregatire.

) Vunctia a+ecti%a. ;n trecut! consistenta prin integrare &n cadrul a+ecti% alcomunitatilor locale. ;n prezent +amilia a ramas! dupa distrugereacomunitatilor locale! unicul re+ugiu su6etesc &ntr)o lume supraaglomerata!ultra)rapida! impersonala si cruda! &n care partenerii sunt tot mai di+eriti casocializare! tot mai ne%rotici si mai impre%izi'ili! ceea ce +acecompati'ilizarea lor sa de%ina tot mai di:cila. e o'ser%a o crestere apre+erintelor catre singuratate! relatii e+emere! reorientare a+ecti%a catreanimale! mai ales c#ini si pisici! a caror sta'ilitate instinctuala esteinterpretata! prin rationalizare! drept a+ectiune si :delitate.

11.M. 8ro'lemele sociale ale +amiliei

;n trecut +amilia constituia unica sansa de supra%ietuire asigur#nd protejareatotala economica! :zica! psiica! mai ales a +emeii si a copiilor. ;n prezent s)aprodus o diminuare a +unctiei protectoare a +amiliei prin aparitia institutiilorde protectie a +amiliei! a conditiei +emeii si copiilor. E%olutia unui cuplu nueste scutita de o serie de di:cultati sociale! di:cultati care &si au originidi+erite. tatusul social si economic al +emeii din societatea moderna!diminueaza mult prezenta a+ecti%a a acesteia &n +amilie si &n relatiile cotidienecu copii. $e aici rezulta o serie de modi:cari &n relatiile din cadrul +amiliei.;ntruc#t sotia lucreaza acelasi timp cu sotul determina o redistri'uire atimpului destinat implicarii ei &n acti%itatile gospodaresti. E%ident ca aceastanu se poate +ace dec#t dupa perioada acitarii o'ligatiilor pro+esionale! ceeace mareste &n mod considera'il e+ortul :zic si intelectual al +emeii. ;nasemenea circumstante pozitia sotului &n cadrul +amiliei su+era modi:cari prin

&mpartirea sau preluarea unei parti din atri'utiile din s+era de acti%itatetraditionala a sotiei. $ar aceasta scim'are! de regula! se produce cu

&ncetinitorul deoarece este &nca predominanta mentalitatea 'ar'atuluiorientata pe o anumita &ntelegere traditionala a masculinitatii concomitent cuperpetuarea de catre +emeia &nsati a mentalitatii existente de %eacuri pri%indpozitia lor &n +amilie.

;n cazul imposi'ilitatii partenerilor de a con%ietui! societatea recunoastenecesitatea si %ointa acestora de a se desparti! instituindu)se ast+el di%ortul!ca o:ciere de anulare a mariajului.

$i%ortul este un +enomen determinat de +actori sociali si personali multipli. ;nplan personal di%ortul este determinat! de regula! de insatis+actia rezultatadin incompati'ilitatea celor doi parteneri! care pro%in :e din doua moduri desocializare prea di+erite! :e din doua segmente sociale prea distantate.$i:cultatile materiale si sociale &si pun amprenta asupra relatiilor dintre soti siampli:ca di%ergentele deja existente. $i%ortul este initiat &n majoritatea


44/53

cazurilor de catre +emei din cauza &nmultirii insatis+actiilor cauzate de 'ar'atiprin gradul de ocupare! uzura! a'rutizare! %ulgaritate si imoralitate2suscepti'ilitatii speci:ce psiismului lor2 reducerii! prin emanciparea lorculturala si economica a atasamentului +ata de +amilie. $i%ortul estetraumatizant pentru am'ii soti din cauza, sentimentului reciproc dedependenta inertiala a partenerilor2 perceptiei pu'lice ne+a%ora'ile2 panicii

speci:ce golului relational &n care ram#n partenerii! generatiile lor :ind dejacasatorite2 di:cultatilor pri%ind &ncredintarea si cresterea copiilor! locuinta!%eniturile! 'unurile materiale etc. 8osi'ilitatea +emeii de a)si asigura singuraun %enit prin prestarea unei acti%itati este un +actor ce actioneaza &notar#rea pentru despartire. ;n perioada actuala! &n Rom#nia se constata ceamai &nalta rata a di%orturilor.

0iolenta &n +amilie %izeaza mai ales %iolenta sotului +ata

Referate Semestrul Ll

Documents

Transcript of Referate Semestrul Ll