Referat vamal

29
Cuprins 1. Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova 2. Notiunea dreptului vamal, obiectul si metoda de reglementare, principiile dreptului vamal. 3. Raportul juridic de drept vamal 4. Legatura dreptului vamal cu alte ramuri de drept 5. Izvoarele dreptului vamal

Transcript of Referat vamal

Page 1: Referat vamal

Cuprins1. Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova2. Notiunea dreptului vamal, obiectul si metoda de

reglementare, principiile dreptului vamal.3. Raportul juridic de drept vamal4. Legatura dreptului vamal cu alte ramuri de drept5. Izvoarele dreptului vamal

1. Istoria sistemului vamal Republicii Moldova

4.09.1991 - Decretul Preşedintelui cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova (sistemul la acel moment a fost compus din vama Ungheni, vama Leuşeni şi  vama Chişinău)

Page 2: Referat vamal

În 1992 la frontiera cu România au fost create 4 birouri vamale noi: Sculeni,  Costesti, Cahul,  Giurgiuleşti, au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera cu Ucraina -

9.03.1993 - adoptat primul Cod vamal 1994 - Republica Moldova a devenit membru Organizaţiei Mondiale a Vămilor 15.08.1995 - Decretul Preşedintelui a instituit ziua 4 septembrie "ziua lucrătorului

sistemului vamal"  care se sărbătoreşte anual 20.07.2000 - adoptat noul Cod vamal şi Legea cu privire la serviciul în organele vamale 1.06.2001 - Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

(OMC)  

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile la 4 septembrie 1991 imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din  vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.

Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal.  În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".

Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000.

Din luna octombrie  anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Pe parcursul  ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori, angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii economice a ţării noastre - Republica Moldova.1

1 http://customs.gov.md

Page 3: Referat vamal

2. Noţiunea dreptului vamal, obiectul şi metoda de reglementare.

Cuvîntul ,,vamă’’ provine din maghiarul ,,vam’’, semnificînd banii pe care trebuie să-i plătească mortul pentru a trece şi călători pe lumea cealaltă.2 Acest cuvînt are mai multe accepţiuni, respectiv: - instituţie de stat care se ocupă cu evidenţa şi controlul asupra intrării şi ieşirii din ţară a mărfurilor, mijloacelor de transport, bunurilor şi mijloacelor bănesti, şi care percepe taxele legale pentru aceste bunuri;

- loc, punct în care funcţionează această unitate;

-taxă care se plăteste ca un bun să treacă dintr-o ţară în alta sau în trecut, dintr-o regiune în alta;

-cantitate de grăunţe care se percepea la moară ca taxă în natură pentru măcinat;

În organizarea statului, vama este o instituţie complexă care, pe lingă rolul ei primordial, fiscal, îndeplineste funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol social de apărare a naţiunii. Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mărfuri şi produse ale unui stat cu terţe puteri, fiind organismul de reglementare a comerţului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuţiile ei administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelor import şi export, precum şi autoritatea care reprezintă puterea executivă în chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control, funcţionarii vamali şi poliţia vamală, instituţia amintită participă la efortul de apărare a teritoriului şi populaţiei Republicii Moldova.

Activitatea vamală, cuprinde ansamblu operaţiunilor desfăşurate în domeniul vamal şi reglementare ca atare, prin legi sau alte acte normative, fiind desfăşurate de organe, competente, cu participarea importatorilor, exportatorilor, avînd drept scop realizarea operaţiunilor de import – export în accord cu obligaţiile instituite faţă de stat.3

2.1 Noţiunea de drept vamal. Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari divergenţe conceptual, totuşi deocamdată în literature de specialitate din diferite ţări, inclustiv din România şi Rusia, nu este expusă o definiţie care ar avea un caracter general şi ar fi acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cît priveste Republica Moldova, constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată problema definirii. În literatura de specialite există mai multe păreri vizavi de dreptul vamal, şi anume :1. Că dreptul vamal este doar o legislaţie vamală2. Că dreptul vamal este o instituţie a dreptului administrativ, deoarece: a) Organizarea activităţii organelor vamale are la bază principiul ierarhizării. b) Metoda de bază este metoda dreptului administrativ şi anume cea imperativă. c) Nu avem răspundere vamală, ci răspundere administrativă.3. Ca dreptul vamal esteo ramură de drept complexă. În argumentarea acestei ne vine în ajutor autorul rus Iurie Vorobiov care consider că un semn distinctive al unei ramuri de drept complexe,

2 http://dexonline.ro3 I. Suceavă, Drept vamal, Ed. Cris Book Universal, Bucureşti, 1997, p.8.

Page 4: Referat vamal

precum dreptul vamal, este terminologia specifică ( Serviciu Vamal, Birouri Vamale, Posturi vamale, Teritoriu Vamal al statului etc.) Recurgînd la o privire de ansamblu asupra definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specific şi ar exprima cu exactitatea trăsăturile esenţiale prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulărilor existente pot fi evidenţiate 2 direcţii:- Primii încearcă să dee o definiţie cît mai amplă, incluzînd în ea un spectru cît mai vast de aspecte;- Ceilalţi încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcătură semantică cît mai exactă. Astfel unul dintre adepţii tratării extensive a noţiunii de drept vamal este cercetătorul rus L.Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complex de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport pentre frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului.4

Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea de ,,domeniu al activităţii vamale’’ trebuie de înţeles politica vamală, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglementarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale.5

Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul moldovean Radu Gh.,dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca ,,un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale’’.6

În cele din urmă putem conchide ca Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă de drept format din instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor, mijloacelor de transport, mijloacelor băneşti peste frontiera vamală a statului.

2.2. Obiectul de reglementare

Obiectul de reglementare juridică al dreptului vamal îl constituie relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relaţii sociale vamale :

1. Politica vamală2. Reglementarea trecerii mărfurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală

4 Ноздрачев Л.Ф. Таможеное право. Москва, 1998.5 Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999.6 Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de Lecţii. Chişinău, 2001, p.6.

Page 5: Referat vamal

3. Reglementarea tarifară4. Plăţile vamale5. Perfectarea actelor vamale6. Controlul vamal7. Statistica vamală8. Regimurile vamale9. Contrabanda şi alte infracţiuni în sfera activităţii vamale10. Încălcarea regulilor vamale şi răspunderea11. Procedura în cazurile de incălcare a regulilor vamale.

Politica vamală este principala component a politicii comerciale care cuprinde totalitatea reglementărilor şi normelor emise de stat prin instituţiile abilitate care se aplică tuturor mărfurilor care trec frontierele vamale ale unei tări. Acestea implică controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport care trec frontierele vamale, îndeplinirea formalităţilor de vămuire, impunerea vamală, prin plata drepturilor vamale la bugetul statului.

Reglementarea trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală nu este altceva decît totalitatea normelor juridice ce stabilesc regulile de intrare şi ieşire a mărfurilor şi mijloacelor de transport în afara şi pe teritoriul Republicii Moldova.

Reglementarea tarifară. Tariful vamal este în primul rînd principalul instrument al politicii vamale şi totodată reprezintă un tabel sistemic al mărfurilor şi al taxelor vamale corespunzătoare acestora care se percep pentru mărfurile trecute peste graniţa vamală a unei ţări. În practica internaţională există tarife vamale cu o singură coloană pentru taxă sau cu mai multe coloane.Aceste coloane cuprind taxe vamale pentru ţările care beneficiază de clauza naţiunii celei mai favorizate, taxe pentru ţările care nu beneficiază de clauză şi uneori, taxe vamale preferenţiale, care se acordă unor ţări slab dezvoltate. Pe lîngă taxele vamale percepute la fiecare produs sau grupă de produse, tariful vamal mai poate cuprinde nomenclatorul mărfurilor scutite de taxe vamale, unele reguli de impunere, precum şi alte formalităţi vamale.7

Plata vamală este  plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale.Scopul aplicării taxelor vamale este:

echilibrarea importului şi exportului de mărfuri; protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni; crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe teritoriul vamal sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.

7 Dicţionar de Economie, Edit. Economică, 2001, pag.433

Page 6: Referat vamal

Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil. Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de taxe:

Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii. Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă. Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.

În dependenţă de marfa la care se aplică, există taxe vamale excepţionale, care se divizează în:

Taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;

Taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;

Taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal.Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (formarea documentelor, păstrarea mărfurilor în depozitele vamale, etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale. Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.

Perfectarea vamală. Nu include altceva decît procedura prealabilă, actuală şi ulterioară importului şi exportului sau trecerii peste frontiera Republicii Moldova. Aici am putea include :Vămuirea – ca acţiune realizată de către declaranţi şi titularul mărfii prin intermediul brokerului vamal şi organelor vamale în scopul acordării liberului de vamă.Liberul vamă - nu este altceva decît actul prin care organul vamal pune la dispoziţia titularului mărfurile care sunt obiectul unei declaraţii vamale în detaliu.Regimul de import şi de circulaţie liberă – înseamnă regim vamal prin care mărfuri de origine străină se aduc pe teritoriul RM cu condiţia respectării reglementărilor tarifare, netarifare precum şi a vămuirii mărfurilor conform procedurii stabilite.

Controlul vamal -  îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-contabile; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate; efectuarea de anchete

Page 7: Referat vamal

şi alte acţiuni similare pentru a se asigura respectarea reglementărilor vamale şi altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală.8 Forme de control vamal: - Control selectiv- Control documentar- Control fizic corporal

Statistica vamală. Aceasta este procedura de ducere a evidenţei activităţii vamale. Astfel statistica vamală permite deţinerea şi procesarea informaţiei cu privire la orice mijloc de transport şi orice mărfuri care sunt deplasate peste frontiera vamală. De asemenea se duce o bază de date despre infracţiunile persoanelor fizice şi juridice.

Regimurile vamale – reprezintă  totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfurilor; orice regim vamal începe cu prezentarea către organele vamale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se încheie prin acordarea liberului de vamă.9

 În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova, intrarea mărfurilor şi mijloacelor de transport prin frontiera vamală se efectuează în functie de regimul vamal ales. Legislaţia Republicii Moldova prevede regimuri vamale definitive şi suspensive.Regimurile vamale definitive includ exportul şi importul. Regimurile vamale suspensive, sunt operaţiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export în cadrul tranzacţiilor de comerţ extern.

În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale:

1.importul

2.reimportul

3.tranzitul

4.depozitul vamal

5.magazinul dutyfree

6.perfecţionarea activă

7.transformarea sub supraveghere vamală

8.admitere temporară

9.zona liberă

10.perfecţionarea pasivă

11.exportul

12.reexportul

13.nimicirea

14.renunţarea în folosul statului

Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. de import şi dacă sunt vămuite.

8 Cod Vamal, RM 2000.9 Ibidem

Page 8: Referat vamal

Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub regimul de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

Să fie anterior exportate La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi a

pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune

Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Pe teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.

Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 72 ore din momentul trecerii frontierii vamale.

Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat.

Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere vamală fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. Mărfurile care prezintă pericol, cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt depozitate în încăperi special amenajate.

Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume:

De asigurare a integrităţii lor; De pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea, marcarea

acestora).

Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani.

Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordurile navelor aeriene.

În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină.

Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.

În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:

Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri; Prelucrarea şi transformarea mărfurilor; Remontare în forma iniţială; Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă aceste

mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.

Page 9: Referat vamal

Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.

Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine sunt depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea iniţială. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern. Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia taxei pentru procedurilor vamale. Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale.

Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani. Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul. Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă legislaţia.

Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp. Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea de seamă referitor la ele.În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM, atunci nu se percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau transformate în afara RM, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic.

Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligarea returnării lor pe acest teritoriu.

Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu.

Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

Page 10: Referat vamal

Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din partea statului.

Contrabanda şi alte infracţiuni în sfera activităţii vamale.Contrabanda – este activitatea de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.10

Prin urmare trebuie de menţionat că legislaţia penală a Republicii Moldova reglementează în conţinutul legii speciale şi anume Codul Penal, articolele 248 şi 249, ca infracţiuni săvîrşite în domeniul activităţii vamale.Codul Contravenţional deasemenea stabileşte în articolul 287, contravenţia din domeniul vamal.

Încălcarea regulilor vamale şi răspunderea în cazul săvîrşirii lor. Procedura în cazurile de încălcare

a regulilor vamale.Pentru agenţii economici ale RM este prevăzută răspunderea materială în baza Codului Vamal al RM.Sancţiunile prevăzute în Codul vamal al RM sunt nişte infracţiuni foarte interesante – organele vamale avînd nişte drepturi lărgite.

 Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere material sunt stabilite la art. 231 Cod Vamal.

Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială următoarele contravenţii vamale:

1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea prin alte locuri decît cel de amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale acestuia) sau tăinuindu-le de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau dobîndite pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu eludarea controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de identificare false, nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor pentru care sînt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import sau de export, la utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decît cele pentru care au fost acordate facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal;5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim;6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare, ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturală, valoarea în vamă, tipul, cantitatea sau originea mărfurilor

10 Cod Penal, Republica Moldova, 2002.

Page 11: Referat vamal

transportate;7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indicat de organul vamal;10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub supraveghere vamală;11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de ele cu încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod;14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;16) neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de forţă majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării mărfurilor la postul vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la locul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;17) nerespectarea obligaţiei:a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior pe teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie;b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de pe teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din cauza nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau forţe majore, din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit;20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul vamal, a mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;21) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare şi depozitele magazinelor duty free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele duty free a mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vînzare de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în conformitate cu

Page 12: Referat vamal

legislaţiavigoare.22) utilizarea şi prezentarea informaţiei false despre produsele cu destinaţie dublă, eschivarea de la prezentarea autorizaţiei pentru importul, exportul, reexportul sau tranzitul produselor cu destinaţie dublă, în cazurile în care prezentarea acesteia este obligatorie, precum şi prezentarea autorizaţiilor anulate sau cu termen expirat.

Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale este stabilită la articolul 232 Cod Vamal.

Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la:a) art.231 pct.1), 2), 4), 5), 6) şi 19), sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor;b) art.231 pct.3), sînt sancţionate cu amendă de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor nedeclarate în termenele stabilite;c) art.231 pct.9) şi 11), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei;d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor la care au fost prezentate documente care conţin date neautentice;e) la art.231 pct.8), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor pentru care nu au fost plătite drepturile de import sau de export;f) art.231 pct.10), sînt sancţionate cu amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport ale căror documente au fost pierdute sau nepredate;g) art.231 pct.12), 13),16) şi 22) sînt sancţionate cu amendă de la 5% la 20% din valoarea mărfurilor, obiectelor care au constituit obiectul contravenţiei. h) art.231 pct.14), 15), 17), 18), 20), 21), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei.11

Persoanele care nu sunt de acord cu deciziile luate de colaboratorii organelor vamale pot să conteste aceste decizii în ordinea procedurii conteciosului administrativ prealabil adresării în instanţele judecătoreşti.La acest capitol ar mai putea fi menţionate şi confiscarea bunurile precum şi procedura de reîntoarcere a acestora.

2.3 Metodele de reglementare

În teoria dreptului se disting două metode de bază, şi anume : a) metoda imperativă – bazată pe relaţia de conducere şi supunere faţă de o normă juridică. b) metoda dispozitivă – bazată pe egalitatea şi libertatea părţilor în alegerea acţiunilor proprii în limitele prevederilor normelor juridice.Deoarece relaţiile vamale au un caracter complex, respectiv şi metoda de reglementare e complexă, prim combinarea ambelor elemente, adica mixtă : imperativ-dispozitivă.

2.4 Principiile dreptului vamal

Principiul unicităţii politicii vamale – reprezintă scopurile şi mijloacele de realizare a politicii în activitatea economic externă. Astfel conform acestui principiu atît pentru agenţii economici cu statutul de proprietate de stat, cît şi cu statutul de proprietate privată

11 Ibidem,

Page 13: Referat vamal

sunt aplicate aceleaşi metode de reglementare a comerţului exterior.

Principiul unicităţii cotelor taxelor vamale şi a drepturilor de import/export – conform acestui principiu taxele vamale sunt unice pentru toţi participanţii la activitatea economic externă, indifferent de forma de proprietate şi forma organizaţional-juridică.

Principiul alegerii libere a regimului vamal şi a destinaţiei vamale – prin care persoana are dreptul să aleagă orice regim vamal sau să renunţe, indifferent de cantitatea mărfurilor, valoarea lor, originea şi destinaţia.

Principiul unicităţii teritoriului vamal – garantează un spaţiu economic unic. Aceasta înseamnă ca pe întreg teritoriu, cu excepţia zonelor economice libere, a portului Giurgiuleşti, se aplică nemijlocit dreptul de import/export prevăzut de Legea cu privire la tariful vamal şi Codul Fiscal al RM.

Principiul prohibiţiei la introducere şi scoatere – se referă la stabilirea restricţiilor ţinîndu-se cont de securitatea statului, asigurarea ordinii publice, protecţiei vieţii şi sănătăţii oamenilor, mediului înconjurător.

3. Raportul juridic vamal

Raporturile juridice vamale – sunt relaţiile sociale reglementate de normele dreptului vamal prin care subiecţii sunt determinaţi ca purtători de drepturi şi obligaţii stabilite şi garantate de normele juridice vamale.Raporturile juridice vamale au la bază următoarele caracteristici:- este un raport social;

- reprezintă voinţa statului de a reglementa o relaţie concretă din sfera activităţii vamale.

- se caracterizează prin caracterul de impunere, şi anume :a) încasarea plăţilorb) protecţia economiei naţionale faţă de importurile de mărfuri din străinătatec) protecţia consumatorului locald) asigurarea ordinii de trecere a frontierei de stat.

- ca subiect obligatoriu a raporturilor juridice vamale apare întotdeauna sistemul organelor vamale, ca organe de drept.

În literatura de specialitate se evidenţiază următoarea clasificare a raporturilor juridice vamale:1. Raporturi juridice care apar pînă la trecerea frontierei, ca exemplu operaţiunile prealabile.2. Raporturile juridice ce apar în momentul trecerii frontierei vamale.3. Raporturile juridice ce apar după trecerea frontierei vamale. Ca exemplu repatrierea mijloacelor băneşti.

Structura raportului juridic vamal este una tipică, care constă din :- Subiect- Obiect- Conţinut

Obiectul în cele din urmă se prezintă ca conduita părţilor stabilită de către legislaţia vamală, pentru participanţii la raporturile juridice vamale.

Page 14: Referat vamal

Conţinutul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor de care dispun părţile în cadrul raportului juridic.

Reieşind din activitatea vamală, subiecţi ai raporturilor juridice vamale sunt :

Persoanele fizice rezidente – sunt persoanele care au acte de identitate eliberate de organele competente ale RM, prin urmare acestea sunt cetăţenii RM, cetăţenii străini, apatrizii, persoanele cu dublă cetăţenie.

Agenţii economici deasemenea pot fi subiecţi ai activităţii economice externe, dacă sunt înregistraţi pe teritoriul RM în modul cuvenit, adică sunt înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat şi la Serviciul Vamal al RM.Agenţii economici străini pe teritoriul RM pot să efectueze activităţi economice externe numai ce ţin de regimul vamal de tranzit, deplasarea între două Birouri vamale de frontieră.

Colaboratorii vamali (1) Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal. (2) La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni. (5) Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de muncă. (6) Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului în organele vamale. (7) Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este aprobat de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal. (8) Prevederile alin.(5)-(7) se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din laboratoarele vamale, instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt din cadrul Serviciului Vamal.12

Brokerul vamal – persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi care, în numele şi pentru terţe personae, declară mărfurile, le prezintă spre vămuire efectuează şi alte operaţiuni vamale.

4. Legătura dreptului vamal cu alte ramuri de drept

Dreptul vamal se află într-o strinsă legătură cu ramura de drept penal, deoarece pentru încălcarea prevederilor legale, persoanele fizice şi juridice poartă răspundere penală, în baza articolelor prevăzute în Codul Penal al Republicii Moldova.

Legătura cu dreptul contravenţional se manifestă prin existenţa sancţiunilor contravenţionale pentru faptele ilicite din domeniul vamal, care prezintă o gravitate mai mică în comparaţie cu infracţiunile în domeniul vamal.12 Legea serviciului în organele vamale, Republica Moldova, 2000.

Page 15: Referat vamal

Deasemenea este prezentă legătura cu dreptul administrativ, deoarece ramura de drept vamal este caracterizată prin procedura contenciosului administrativ de soluţionare a conflictelor juridice. Nu în ultimul rind aceste două ramuri sunt caracterizate în ceia ce priveşte activitatea acestora prin prezenţa principiului ierarhizării precum şi prin prezenţa metodei de subordonare, preponderentă în relaţiile date.

Dreptul vamal are legături tangenţiale şi cu dreptul civil, deoarece întreaga sferă a raporturilor juridice vamale se realizează prin intermediul actelor juridice, a căror reglementare este prevăzută prioritar în Codul Civil.

Nu în ultimul rind dreptul vamal prezintă o legatură cu dreptul constituţional, deoarece acesta consfinţeşte în reglementarea sa, gama vastă de drepturi de care dispun cetăţenii RM,principiile generale caracteristice dreptului vamal, precum şi normele ce se referă la integritatea teritorială a Republicii Moldova, de unde şi porneşte activitatea ulterioară a Serviciului Vamal.

Drept vamal - dreptul muncii- angajarea colaboratorilor vamali.

Drept vamal cu drept procesual penal - prevede procedura examinarii cazurilor de contrabandă şi eschivarea de la plata vamala.

Drept vamal cu drept financiar- prin stabilirea taxelor si impozitelor.

Drept vamal cu drept fiscal- modul perceperii taxelor si impozitelor vamale.

5.Izvoarele dreptului vamal

Izvoarele dreptului vamal nu sunt altceva decît formele de exprimare a normelor juridice. Astfel legislaţia Republicii Moldova recunoaşte ca izvoare formale următoarele acte normative :

1. Tratatele internaţionale multilateral:

Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV)

- Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990. Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 253 din 05.08.2008. A intrat în vigoare la 2 mai 1990.- Convenţia cu privire la crearea consiliului colaborării vamale, încheiată la 15 decembrie 1950, RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr 164-XIII din 30.06.1994- Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 (RM a aderat prin Legea RM nr.275-XV din 21.06.2001).- Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (RM a aderat prin Legea RM nr.112-XV din 22.04.2004).

Page 16: Referat vamal

Organizaţia Mondială a Comerţului

Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife şi comerţ

UE

Protocolul privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994. 

Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul SECI).

CSI

Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale, semnat la Moscova la 15 aprilie 1994.

Acordul privind colaborarea serviciilor vamale în problemele sechestrării şi restituirii valorilor culturale, scoase ilegal din/şi introduse ilegal în ţară, semnat la Moscova la 15 aprilie 1994.

Hotărîrea despre Regulamentul privind procedura de returnare a valorilor culturale exportate şi importate ilicit, semnat la Bişchec la 9 octombrie 1997.

Acordul privind modalitatea de tranzit prin teritoriile statelor-membre ale CSI, semnat la Minsk la 4 iunie 1999.

Tratate internaţionale bilaterale

 Ucraina

Acordul interguvernamental cu privire la ajutorul reciproc şi colaborarea în domeniul vamal, semnat la Kiev la 18 august 1999.

Acordul interguvernamental cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră, semnat la Chişinău la 11 martie 1997. 

Acordul interguvernamental cu privire la organizarea controlului în comun în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, semnat la Chişinău la 11 martie 1997. 

România Acordul interguvernamental privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă

pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal, semnat la Bucureşti la 24 aprilie 2000.

2. Legile organice

- Cod Vamal

- Cod fiscal

- Legea privind reglementarea valutară

Page 17: Referat vamal

- Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice

3. Hotărîrile Guvernului:

- Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modul de transportare a produselor petroliere importate nr.476, 17.04.2002 - Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, nr 1562, din 29.12.2007

4. Actele serviciului vamal

Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O din 21.02.2008

Ordinului Serviciului Vamal privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import nr. 361-O din 25.09.2007.

Page 18: Referat vamal

Referinţe:

1. Cod Vamal2. Cod Penal3. Cod Contraveţional4. www.customs.gov.md5. www.avocatura.com/academica/6. chisinau.mae.ro7. chamber.md/ro/broker-vamal8. dexonline.ro9. Google.com10. ,,Notiţe de curs la disciplina drept vamal’’ , A.Perjaru11. Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право, Москва 199912. Ноздрачиов Л.Ф. Таможеное право, Москва 1998 13. ,,Politica vamală’’ Dr. Cosmin Stoica, Dr. Ana-Maria Marinoiu

Ministerul EducaţieiUniversitatea de statFacultatea de Drept

Drept VamalGrupa 205

Page 19: Referat vamal

RaportTema: ,,Noţiuni

generale privind drept vamal’’

A realizat : Grosu A. A verificat : Rotundu E.

Chişinău2014

Page 20: Referat vamal