1.CONFORUL TERMIC

Confortul termic este definit de ASHRAE (American Society of Heating, Refrigeration and Air-Conditioning Engineers) ca fiind senzatia generala de satisfactie a persoanelor fata de mediul ambiant. Mentinerea confortului termic pentru ocupantii unei cladiri este o cerinta obligatorie care trebuie avuta in vedere inca de la faza de proiectare a acesteia.

Senzatia de confort termic la o persoana este influentata de intensitatea schimburilor termice prin conductie, convectie si radiatie ale corpului cu mediul ambiant si de pierderile termice generate de evaporarea apei de pe suprafata corpului (prin respiratie, transpiratie).

Confortul termic apare atunci cand cantitatea de caldura generata de catre metabolism in interiorul corpului poate fi evacuata prin aceste schimburi catre mediul inconjurator. In acest mod se poate pastra o temperatura constanta in organism.

1.1Factori care influenteaza confortul termic

Mentinerea confortului termic intr-o incapere depinde de o serie intreaga de factori, care pot fi grupati in 3 categorii: factori individuali, generali si locali.

Factorii individuali

Factorii individuali se refera la ocupanti incaperii si sunt reprezentati de:

activitatea desfasurata imbracaminte

starea de sanatate

varsta

sex

starea fizica si psihica

 Factorii generali

Factorii generali se refera la ansamblul incaperii:

temperatura medie a aerului temperatura medie a suprafetelor solide din incapere

umiditatea relativa a aerului interior

Factorii localiFactorii locali se refera la anumite zone din incapere:

viteza aerului temperaturile diferitelor suprafetelor solide din incapere

temperatura suprafetei podelei

2.INCALZIREA IN PARDOSEALA SCURTA DESCRIERE

2.1. Un confort excelent în exploatare - o repartizare ideală a căldurii în încăpere.

Încălzirea în pardoseală a fost cunoscută încă în timpul Romei Antice. Această încălzire asigură o repartizare verticală ideală a temperaturii în încăpere. Temperatura mai ridicată la nivelul pardoselii şi mai redusă la nivelul capului oferă un confort termic optim. Încălzirea în pardoseală asigură căldură în acea zonă a încăperii unde se află oamenii. Este deci demnă de recomandat în camerele de la parter cu deschidere spre casa scărilor sau mezanin şi practic inevitabil în spaţiile înalte cum ar fi bisericile, sălile de sport şi halele de producţie.

Metoda încălzirii în pardoseală mai are un avantaj important şi anume emanarea uniformă a căldurii de către întreaga suprafaţă a pardoselii. Aceasta joacă un rol important în încăperile cu o suprafaţă mare - în camerele de zi şi holurile caselor ca şi în spaţiile expoziţionale, reprezentative, etc.

Concomitent, datorită temperaturii reduse a suprafeţei termice care este doar de 22-26°C se limitează circulaţia aerului şi în consecinţă scade semnificativ cantitatea de praf pusă în mişcare. Această calitate a încălzirii în pardoseală este deosebit de valoroasă în încăperile cu regim igienic sever. Această instalaţie oferă şi posibilitatea de încălzire a anumitor zone din exteriorul clădirii pentru a evita menţinerea zăpezii şi îngheţarea apei pe suprafeţele acestor zone.

2.2. Estetica interioarelor - nu sunt vizibile elementele de încălzire.

Instalaţia de încălzire în pardoseală este complet amplasată sub podea iar absenţa oricăror elemente vizibile de încălzire oferă posibilităţi nelimitate de aranjament a interioarelor. Acest lucru este important din punct de vedere al planificării unei utilizări eficiente a spaţiului din dreptul ferestrei.

Calităţile încălzirii prin pardoseală sunt preţioase în aranjamentul interioarelor cu valoare istorică, în proiectarea dotării sălilor de gimnastică unde radiatoarele tradiţionale necesită construcţii speciale în vederea mascării lor sau asigurării unor condiţii de protecţie a persoanelor prezente.

Fără nici o ezitare se poate prevede placarea pardoselii în locuinţă cu dale de piatră sau plăci ceramice care în cazul încălzirii tradiţionale dau impresia neplăcută de rece. Încălzirea prin pardoseală asigură o senzaţie plăcută de căldură sub picioare.

2.3. Economie de energie - temperatura scăzută de funcţionare a instalaţiei.

"Podeaua caldă" sporeşte confortul în asemenea măsură încât se poate reduce temperatura aerului în încăperea încălzită cu 2C, iar aceasta la rândul său face economie de energie (circa 12%).

Un argument important în favoarea încălzirii în pardoseală este temperatura scăzută de funcţionare a instalaţiei. De obicei ea nu depăşeşte 45°C, poate fi deci cu succes alimentată de căldura obţinută de la cazane de condensare cu randament ridicat, de la pompe termice sau de la panourile (colectoarele) solare. Poate fi de asemenea folosită cu foarte bune rezultate căldura reziduală, de exemplu apa încălzită în timpul proceselor de răcire întâlnite în numeroase tehnologii de producţie.

Spre deosebire de instalatiile clasice de incalzire prin convectie, sistemul de incalzire prin pardoseala cu teava din polietilena reticulata --sistem de incalzire prin radiatie se impune prin contributia lui la marirea confortului si a randamentului termic incalzind uniform incaperile.

Tevile din polietilena cu bariera de oxigen, din care este realizata instalatia – au o rezistenta ridicata la stres si stabilitate mare la imbatranire.

Alte avantaje ale acestui material sunt:

flexibilitate ridicata; instalare simpla si sigura;

bariera de oxigen ajuta la protejarea centralei micsorand in instalatie cantitatea de oxigen coroziv.

Sistemul propune impartierea suprafetei de incalzire in mai multe zone, fiecare din acestea cedand un flux de caldura in functie de temperatura dorita. In zona suprafetelor vitrate bariera termica reduce considerabil variatia de temperatura.

Cateva caracteristici ale componentelor acestui sistem sunt:S

Suprafata radianta este pardoseala in care se amplaseaza tevile de polietilena reticulata cu bariera de oxigen, care o încalzesc. Sub pardoseala se executa o izolatie termica foarte buna cu polistiren expandat de inalta densitate (3 – 5 cm). Peste suprafata izolanta, pe care s-a pozitionat teava, se toarna (de catre constructor) o sapa de 5 cm in care se amesteca aditivul de sapa.

Sistemul de alimentare si control cuprinde distribuitori, senzori, robineti cu trei cai, schimbatoare de caldura, pompe si alte elemete necesare mentinerii unei temperaturi prescrise in spatiul incalzit.

Ca sursa de caldura poate fi un cazan pe combustibil lichid, gazos, pompa de caldura sau panouri solare. Temperatura agentului temic din instalatie este maxim de 45°C.

Designul serpentinelor de teava rezulta din proiectare si tine seama de necesarul termic al incaperilor dar si de suprafetele vitrate.

  Sistemul traditional - radiatoare

 In sistemul traditional cu radiatoare aerul cald urca vertical spre plafon, apoi racindu-se, coboara formand curenti circulari ce ofera o incalzire neuniforma, si pierderi de caldura.

Sistemul de incalzire in pardoseala  

  Sistemul de incalzire in pardoseala distribuie caldura uniform, si realizeaza o economie de energie de 20-30% fata de sistemul clasic , in cazul unei izolatii bune a locuintei.

3.AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE INCALZIRII PRIN PARDOSEALA

Avantajul principal al acestui tip de incalzire este ca poate functiona impreuna cu o centrala termica in condensare, cunoscuta pentru economiile pe care le aduce costurilor de incalzire.Centralele in condensare sunt proiectate pentru a furniza un regim dublu de functionare, unul pentru incalzire iar cel de al doilea pentru prepararea apei calde in boiler sau pentru asigurarea unui regim termic moderat pentru incalzirea in pardoseala.

Dezavantajele incalzirii prin pardoseala

In primul rind, cladirile care se echipeaza cu astfel de sisteme trebuie sa fie bine izolate termic - sa aiba pierderi mici de caldura. Daca cladirea nu este bine izolata si pardoseala nu poate acoperi necesarul de caldura atunci este recomandat sa se adopte un sistem mixt, completind cu alte surse (radiatoare). In ceea ce priveste proiectarea, sistemul de incalzirea prin pardoseala comporta calcule mai complexe fata de sistemul clasic de incalzire. Un alt dezavantaj il constituie relativa rigiditate a sistemului care, odata executat, nu mai poate fi corectat prin adaugiri sau diminuari (lucru simplu si usor de facut la un radiator). In plus finisajul pardoselii trebuie sa ramina cel pentru care s-a elaborat proiectul (specialistii spun ca o pardoseala din gresie daca va fi acoperita cu o mocheta emisia de caldura din incapere se va injumatati)Desi numarul avantajelor pe care le are sistemul de incalzire prin podea este multiplu, pretul pentru un astfel de produs poate fi considerat dezavantajos in raport cu cel clasic.  

Încălzirea prin pardoseală asigură o senzaţie plăcută de căldură sub picioare pe timp de iarna iar daca folositi sistemul cu pompa de caldura aceasta va asigura pe timpul verii o racoare placuta in incaperi.

“Podeaua caldă” sporeşte confortul în asemenea măsură încât se poate reduce temperatura aerului în încăperea încălzită cu 2ºC, iar aceasta la rândul său face economie de energie (circa 12%).

Un argument important în favoarea încălzirii în pardoseală este temperatura scăzută de funcţionare a instalaţiei. De obicei ea nu depăşeşte 40°C, poate fi deci cu succes alimentată de căldura obţinută de la pompe de caldura sau de la cazane de condensare cu randament ridicat..

Cand spunem "racire prin pardoseala" ne referim la transformarea podelei fiecarui spatiu intr-o imensa suprafata de racire. Acest lucru se obtine prin distributia apei reci prin conducte instalate sub pardoseala. Astfel, sistemul ofera un nivel ridicat de confort prin absorbtia caldurii uniform din toate directiile.

4.ALCATUIREA SISTEMULUI

In esenta, o astfel de instalatie consta in inglobarea unei serpentine, prin care circula apa calda, intr-o sapa de beton turnata peste un strat de material izolator asezat pe placa de beton, asa cum se vede in imaginea urmatoare :

Pardoseala incalzitoare se compune din:

a. Strat izolator

Este realizat din polistiren expandat caserat cu folie de polietilena si se poate prezenta sub doua forme:• cu ambele fete plane• cu fata inferioara plana si cea superioara profilata (preformata). In functie de tipul placilor izolatoare difera modul de fixare a tubului prin care circula apa calda . Astfel pe placile plane tubul se fixeaza fie cu capse speciale care se infing masa polistirenului, fie cu clipsuri atasate pe o plasa metalica asezata pe stratul de polistiren. Pe placile preformate nu este necesara o alta fixare, tubul fiind blocat in relieful placii. In imaginile urmatoare se prezinta aceste modalitati de fixare:

b.Element tubular :

Majoritatea furnizorilor de sisteme de pardoseala ofera tuburi din polietilena reticulata, c u b a r i e r a d e oxigen ( P E - X ) . Diametrele uzuale nu depasesc 20 de mm exterior , cu grosimea peretelui de 2 mm. La lucrari speciale (hale, platforme exterioare, etc) se pot folosi si tuburi avand dimensiuni de 25 x 3,5 mm sau 32 x 4,4 mm. Aceste tuburi se caracterizeaza printr-un foarte bun comportament la cald, fiabilitate mare (min. 50 ani), flexibilitate, buna rezistenta la temperaturi coborate (pana la -500).

Tuburile din PE-X cu bariera de oxigen se livreaza in colaci avand 200 m lungime. Diametrele uzuale sunt cele de 16 si 20 mm. Dispunerea tubului se poate face in mai multe moduri, dupa cum se vede in imaginile urmatoare:

Pasul (distanta intre doua tuburi paralele) are valori cuprinse intre 5 si 30 cm, depinzand de incarcarea termica a pardoselii, temperatura admisa la suprafata acesteia si destinatia incaperii .

c. Plasa metalica sudata

Are dublu rol:•armarea sapei de beton• repartizarea cat mai uniforma a calduriipe suprafata pardoselii.In general are ochiuri de 5 x 5 sau 10 x10cm, iar sarma are diametrul de 2 ÷ 4 mm.

d. Sapa de beton aditivat

Are grosimea de 45 - 60 mm si inglobeza tubul si plasa metalicaLa prepararea betonului se folosesc aditivi speciali care confera sapei o rezistentasporita si o buna prelucrabilitate in faza de turnare.

e. Banda perimetrala

Este o banda izolatoare, de grosime mica(cca 8-10 mm), elastica, care separa pardoseala incalzitoare de pereti, permitand dilatarile.

LIMITARI

Temperatura pardoselii este limitatã din motive tehnice:

este necesar un grad ridicat de izolatie al locuintelor echipate cu sistem de încãlzire prin pardosealã;

în situatia în care sistemul de încãlzire în pardosealã nu acoperã integral necesarul de cãldurã pentru încãpere, se recomandã utilizarea sistemelor mixte;

sistemul are inertie termicã mare.

Din acest motiv, se recomandã instalarea în clãdiri cu ocupare permanentã;

proiectare laborioasã; punere în practicã pretentioasã;

finisajul nu poate fi schimbat fãrã penalizãri de randament

Structura pardoselei la incalzirea in pardoseala

1. Tencuială interiora2. Plintă

3. Bandă perimetrală

4. Suprafaţă finită

5. Pat de mortar conf. DIN 18560

6. Şapă

7. Ţeavă

8. Folie acoperitoare

9. Izolaţie fonică şi termică

10. Hidroizolaţie (dupa caz)

11. Planşeu portant

5.DIMENSIONAREA INSTALATIEI

5.1Straturile pardoselii Puterea termicã a unei încãlziri prin pardosealã depinde, în mare mãsurã, atât de straturile plasate deasupra tubului PE-X, cât si de pierderile de cãldurã, prin straturile de sub tubulaturã. Pentru a dimensiona corect instalatia de încãlzire prin pardosealã, trebuie cunoscute: tipul de finisare a pardoselii (gresie, parchet, linoleum),

grosimile straturilor si caracteristicile termice ale materialelor din care sunt executate. Tubulatura Pex este“îngropatã” în masa sapei, deasupra stratului izolator din polistiren expandat. Încãperea poate fi asezatã direct pe sol sau poate face parte dintr-o constructie cu mai multe nivele. Acest lucru trebuie luat în considerare, când se calculeazã rezistenta termicã a pardoselii.

Notatiile parametrilor de mai jos sunt în concordantã cu EN 1264 -1

Calculul analitic detaliat al unei instalatiide incalzire prin pardoseala este foarte laborios, presupune un aparat matematic destul de complex si un consum de timp considerabil .Prin acest calcul, pornind de la necesarul de caldura al incaperii, se determina urmatoarele elemente ale instalatiei :

• Pasul intre tevi • Lungimea totala a unei serpentine • Numarul de serpentine (in cazul inca- perilor de dimensiuni mari)• Regimul de temperaturi (tur si retur) din serpentine • Debite de apa calda din serpentine • Pierderi de presiune in serpentine 

Principiile de calcul sunt reglementate pe plan european prin norma EN 1264.Multi dintre furnizorii de astfel de sisteme si-au elaborat metodologii de proiectare proprii (inclusiv programe pe calculator),mai mult sau mai putin complicate.Pentru a simplifica munca celor care proiecteaza astfel de lucrari, s-a prelucrat metodologia de calcul din norma de mai sus si s-a transpus in grafice foarte usor de utilizat in practica.In cele ce urmeaza se va prezenta aceasta modalitate de lucru;

1.Se stabileste necesarul de caldura al fiecarei incaperi. Este indicat ca acest necesar sa fie calculat cat mai corect, evaluarile aproximative fiind de natura sa conduca la erori semnificative.

2 .Se calculeaza incarcarea termica specifica pe mp de pardoseala:

q = (w/mp)=

Q - necesarul de caldura al incaperii (w)S - suprafata pardoselii incalzitoare (in general este aceiasi cu suprafata incaperii)(mp)

3.In functie de natura finisajului preconizat al pardoselii se extrage din diagrame valoarea diferentei medii logaritmice de temperatura in functie de q ( calculat la pct. 2) pentru mai multe valori ale pasului intre tuburi. Se noteaza intr-un tabel.

4.Pentru fiecare valoare a diferentei medii logaritmice, in functie de temperatura interioara dorita, se extrage si se noteaza din diagrame temperatura pe tur a agentului termic (apa calda).De retinut ca aceasta temperatura nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori:

- Birouri, camere de locuit……….. 45ͦ� C

- Spatiile de trecere,zone marginale............................ 5ͦ0 � C

5.Cunoscand suprafata pardoselii incalzitoare (vezi pct. 2) si valorile pasului dintre tevile alese (vezi pct. 3), se calculeaza lungimea tubului, folosind urmatoarele lungimi specifice pe mp :

- Pas de 5 cm ...… ……lsp= 20 m/mp- Pas de 7,5cm ........……lsp= 13.3 m/mp- Pas de 10 cm…. ……..lsp= 10 m/mp- Pas de 15 cm… ………lsp= 6.7 m/mp- Pas de 20 cm …………lsp= 5 m/mp- Pas de 22.5 cm……..… lsp= 4.4 m/mp- Pas de 30 cm…………... lsp= 3.3 m/m

Asfel lungimea totala a tubului este :Ltub= S x lsp(m).

6.Cu cazurile retinute de la pct. 5 se intra in Diagrama 1 si se obtine debitul de apacare circula prin tub (in l/h ) pentru fiecare caz in parte, la o pierdere de presiune de2000 mm C.A

Din acest motiv, se vor selecta variantele care asigura debitele de apa din tabelul urmator :

7. Se calculeaza ecartul de temperaturapentru fiecare caz in parte cu relatia:

∆t= (°C)

unde:Q = necesarul de caldura (W)D = debitul de apa prin tub (l/h)Se selecteaza acele cazuri in care ecartul de temperatura intre tur si retur este in plaja de valori cuprinsa intre 4 ÷ 80 VC (reco-mandabil in jur de 50 VC)

8. Cu cazurile selectate se obtine din diagrama 2 cedarea totala de caldura a intregului tub. Se va retine ca solutie valabila cea in care cedarea de caldura totala pe tub este egala (sau apropiata) cu valoarea necesarului de caldura al camerei (sau a circuitului in cauza).

6. EXECUTIA

Realizarea unei instalatii de incalzire prin radiatie de pardoseala impune o seama de conditii si pasi obligatorii.Pe baza documentatiei tehnice de executie:•se stabileste si se marcheaza pozitia cofretelor de distributie;• se fixeaza ordinea de realizare a circuitelor astfel incat sa nu se produca nici o incruci-sare de tuburi in timpul montajuluiSe stabileste si se realizeaza toate perforatiile prin pereti, necesare traversarii tuburilor (la pozitionarea acestora se va tine seama de grosimea straturilor ce vor alcatui intreaga structura)•se finalizeaza celelalte instalatii (apa rece si calda, electrice) - toate acestea trebuie sa ramana sub placa de polistiren,Nefiind permise alte instalatii in acelasi plan cu serpentinele de incalzire.

Cofretele de distributie se amplaseaza obligatoriu mai sus decat serpentinele din pardoseala, aceasta permitand evacuarea aerului din tuburi. Prin urmare, nu este permisa, spre exemplu, alimentarea unor serpentine instalate la etaj dintr-un cofret montat la parter.

Amplasarea cofretelor de distributie:• se vor plasa in zone usor accesibile• pe cat posibil in centrul de greutate al instalatiei, facilitand astfel echilibrarea hidraulica a circuitelor• cota fata de pardoseala bruta (placa debeton) nu va fi mai mica de 0,5 m pana laaxul colectorului inferior, aceasta permitand racordarea serpentinelor (in cazul montarii de debitmetre pe circuite, cota minima fata de pardoseala va fi de 0,6 m

Prepararea suportului:suprafata placii de beton, pe care se va monta instalatia de incalzire, trebuie sa fie neteda, fara asperitati se curata cu grija resturile de beton sau mortar, cazute in timpul executiei casei si intarite se matura( e v e n t u a l s e aspira) suprafata pardoselii s i s e e v a cueaza resturile.se traseaza pozitia suruburilor de fixare a cofretelor si se executa gaurile respective se fixeaza solid cofretele cu suruburi si dibluri.

6.1Izolatia periferica

Este reprezentata de o banda izolatoare,cu celule inchise, flexibila, autoadeziva (tipelastomer), avand grosimea relativ mica (5÷ 7 mm) si latimea de 15 cm

.• se monteaza in lungul peretilor, in jurulstalpilor, cosurilor de fum sau de ventilatie(unde este cazul), bordurilor de la casascarilor si a oricaror altor elemente de cons t ruc t i e ve r t i c a l e c a r e depase sc pa r doseala• se pozeaza prin simpla lipire, dupa ce afost dezlipit filmul de protectie• continuitatea este obligatorie, inclusiv in dreptul usilor;

6.2Izolatia de baza Este alcatuita din placi de polistiren expandat (sau extrudat), asezate astfel incat sa formeze o suprafata continua.

• se monteaza camera cu camera,incepand, de preferinta, cu cea mai mare(pentru a se diminua pierderile de material)

• asezarea placilor se incepe cu laturaopusa usii, continuand in randuri succesive catre usa

• completarile la margini se vor face cu straifuri decupate din placi intregi, resturile

de placi urmand a se folosi pe latura adiacentadin camera vecina

• acolo unde se gasesc alte instalatii(apa, electrice), se decupeaza pe spatele placii de polistiren santuri sau locase in care se vor ingropa aceste instalatii, astfe incat placa de polistiren sa calce ferm pe suprafata de beton

• dupa asezare, placile se vor solidariza intre ele cu banda adeziva, care va impiedi-

ca patrunderea apei din sapa. La fel seva proceda si intre placile de margine si banda perimetrala.

6.3REALIZAREA SAPEI

• Pardoseala ce se realizeaza la o instalatie de incalzire de pardoseala este o pardoseala

flotanta. Ca atare, aceasta nu se leaga in nici un fel de celelalte elemente

ale constructiei (pereti, stalpi etc.)

• Sapa se toarna avand peretii despartitori realizati, tocurile usilor montate, tencuiala

si gletul executate. La montarea tocurilor usilor se va tine seama de cotafinita a pardoselii, dupa ce a fost turnata sapa.

• Nu se va turna sapa la temperaturi maimici de 5°C.

• Utilizarea unui aditiv fluidizant la prepararea sapei este necesara, acestaasigurand lucrabilitatea betonului fara a se mari cantitatea de apa (ceea ce ar diminua rezistenta mecanica a sapei). Mai mult,aditivul amelioreaza rezistenta la solicitari mecanice si conductivitatatea termica a sapei

• Optional, se poate adauga in compozitiesi o mica doza de fibre scurte de polipropilena, cu rol de armatura dispersa in masa sapei.

• Grosimea sapei va fi cu 30 mm peste generatoarea superioara a tubului in incaperi in care nu sunt rosturi de dilatare si 40mm in incaperi cu rosturi.

• Turnarea se va efectua cu atentie,urmarindu-se planeitatea si finisarea ingrijita

a suprafetei (pe care urmeaza a se aplica finisajul pardoselii).

In tabelul urmator este prezentata o reteta de beton pentru sapa :

6.4Rosturile de dilatatie

Suprafata unei dale flotante nu va fi mai mare de 40 mp, iar latura cea mai lunga nu va depasi 8 metri. Incaperile care depasesc suprafata de mai sus vor fi divizate prin rosturi in sectiuni mai mici.Rostul se realizeaza pe toata grosimea sapei si a finisajului pardoselii, daca acestaeste de tip dur (gresie, marmura etc.).

Nu este permisa executarea de serpentine peste rosturi. Rosturile pot fi traversate numai de tuburile de legatura (tur si retur),iar acestea vor fi protejate in mansoane flexibile care trec cate 30 cm de o parte side alta a rostului.In cazul in care casa este prevazuta si cu alte rosturi (de lucru, seismice etc.), acestea vor fi continuate si prin pardoseala flotanta. In plus fata de precizarile de ma isus, in dreptul acestor rosturi se va intrerupe si plasa de armare a sapei si nu vor fi traversate de nici un fel de conducte.

Exemple de dispunere a rosturilor

7.FINISAJUL PARDOSELII

a) ParchetInainte de montarea parchetului instalatiade incalzire va fi mentinuta in functiune timp de doua saptamani, fara intrerupere,la parametrii proiectati. Pe durata celei dea doua saptamani, parchetul va fi depozitatpe pardoseala in vederea uscarii.Dupa aceasta, se opreste incalzirea si se poate trece la montajul parchetului.Dupa montaj, instalatia va ramane oprita timp de 48 de ore, dupa care se poate trece la exploatarea normala.b) Mocheta, linoleumIncalzirea trebuie sa fie oprita cu 48 deore inainte de executarea lucrariide incalzire va fi mentinuta oprita atat pe durata executarii lucrarii cat si inca 48 de ore dupa aceea.

8.PUNEREA IN FUNCTIUNE

Pasul 1. Se porneste instalatia si se regleaza temperatura pe tur la 25°C, operand asuprainstalatiei de automatizare si verificand pe termometrele din cofretele de distributie.

Pasul 2. Se mentine instalatia in functiune,la aceasta temperatura, timp de trei zile,fara oprire.Pasul 3. Se incepe a creste treptat temperaturade tur astfel ca dupa alte trei zilesa se ajunga la valoarea nominala stabilitade proiectant pentru functionarea in regim normal.Pasul 4. Se mentine instalatia in functionare continua inca patru zile la temperaturanominala de calcul.Asadar, punerea in functiune a unei instalatii de incalzire prin pardoseala este o operatiune care dureaza nu mai putin de 10 zile ! Dupa acesti patru pasi se poate considera instalatia pusa in functiune. De acum inainte, se poate trece la executarea finisajului pardoselii (gresie, marmura, parchetetc.) iar instalatia de incalzire se poate exploata in conditiile normale de functionare.

Dimensiunile uzuale sunt Ø 16 x 2 mm si Ø 20 x 2 mm.

Cleme de blocare a plasei si tubului folostie sunt cate doua buc. la fiecare curba si cate una la fiecare 0,75 m pe traseele drepte.

Banda perimetrala se monteaza pe tot perimetrul camerei si in jurul oricarui alt element de constructie care depaseste pardoseala (stalpi, cos de fum, semineu etc.)

Lungimea maximaa unei serpentine este de 100 m.

Izolatia termica este absolut obligatorie

Izolatia folosita este polistirenul expandat, sub forma de placi.

Placa de polistiren are o grosime de 30 mm. Totusi, in cazul incaperilor situate pe pamant sau peste subsoluri neincalzite, este recomandata o grosime de 50 mm.

Temperatura maxima a apei din instalatie este de 45°C. In zone in care nu se stationeaza(coridoare, zone de margine etc.) se poate ajunge la 50°C.

Distanta intre tuburi si pereti este de nu mai putin de 100 mm.

Ecartul de temperatura tur / retur este mai mic decat la instalatiile cu radiatoare .Domeniul acceptat este 4 ÷ 8°C, recomandabil in jur de 5°C.

Cantitatea de caldura cedata de pardosealaeste max. 100 W / mp la pardoselile finisate cu materiale dure (gresie, marmuraetc.), 60 – 70 W / mp la parchet si 40 – 60 W / mp la mocheta (in functie de tipul sigrosimea acesteia).

Proba de presiune se face inainte de turnarea sapei de beton.

Presiunea de probaeste de 10 bar sidureaza 12 ore.

Grosimea sapei de beton este:

- In camere fara rosturi de dilatare – 30 mm deasupra tuburilor- In camere cu rosturi de dilatare – 40 mm deasupra tuburilor

Instalatia de incalzire se poate pune in functiune dupa maturarea sapei de beton, dar nu la mai putin de 21 de zile de la turnarea acesteia.

Finisajul pardoselii se monteaza abia dupa ce instalatia de incalzire a fost pusa in functiune.

APLICATIE-DEGIVRARE RAMPA ACCES GARAJ

Degivrare rampa acces garaj cu S=12 mp

Structură

Conductele de încălzire se montează, de regulă, direct în beton, eventual în stratul patului de nisip. Stratul de beton şi pavele de piatră de deasupra conductelor trebuie să fie de 15-20cm în funcţie de sarcinile preconizate.Deoarece adeseori pământul nu îngheaţă mai adânc de 80cm sub suprafaţa terenului, putem renunţa la izolaţie, pentru a folosi căldura solului. Având în vedere uniformitatea temperaturii suprafeţei, distanţa dintre conductele de încălzire nu trebuie să depăşească 20 cm. Se vor utiliza distribuitoare industriale cu secţiuni multiple 5/4” cu robinete pentru reglaje iniţiale. Examinând rezistenţele la debit, trebuie avut în vedere faptul că adăugarea unui antigel poate duce la dublarea rezistenţelor la debit.

Puterea termică

În cazul încălzirii prin pardoseală în exterior, sunt valabile alte norme decât în cazul încălzirii încăperilor. La calcularea puterii se vor avea în vedere: modul de funcţionare (continuu sau cu pauze), temperatura aerului exterior, vântul. Deoarece o determinare exactă a necesarului de căldură cu atât de mulţi parametri şi condiţii climatice atât de diferite ar fiposibilă doar cu ajutorul unor metode matematice foarte complicate, în practică acest ne-cesar este dat cu aproximaţie, cu o rezervă de siguranţă. Astfel, la o funcţionare continuă, începând de la o temperatură exterioară de +5°C se vor obţine circa 150-250 W/m² pentru menţinerea suprafeţei fără gheaţă şi zăpadă şi până la 600 W/m², dacă este necesară eliminarea zăpezii existente după precipitaţii abundente. La proiectare, se poate considera o cantitate de precipitaţii de circa 1 cm/m²h la o temperatură exterioară minimă de –5°C. Îngheţul apare la o temperatură a aerului şi a solului între 0 şi –6°C. Prin urmare, nu este nevoie să luăm în considerare temperaturi mai mici dacă nu apar, ca de exemplu în spălătoriile auto, surse suplimentare de umezeală.

ReglareaLa încălzirea spaţiilor libere, se deosebesc două tipuri de reglare:• În primul mod, funcţionează o reglare continuă, care este pusă în funcţiune începând de la o temperatură determinată a aerului exterior şi apoi acţionează în mod continuu• În al doilea mod, reglarea este periodică şi este pusă în funcţiune doar atunci când apar precipitaţii sau îngheţ.Cea de-a doua opţiune are avantajul că căldura trebuie să fie furnizată doar atunci când există riscul de îngheţ, dar şi dezavantajul constând în faptul că solicită sistemului o putere termică mult mai mare. Ideală este combinaţia dintre cele două sisteme. Indicatorul de înzăpezire şi îngheţ PURMO oferă posibilitatea ca sistemul să fie pornit de la o anumită temperatură prestabilită a aerului exterior. Puterea suplimentară este pusă în funcţiune doar la apariţia de gheaţă sau zăpadă.

Temperatura Puterea instalata in sol Puterea instalata pt.rampe-15 V C 250W/m2 300 W/m2-20 V C 300 W/m2 350 W/m2-25 V C 350 W/m2 400 W/m2-30 V C 400 W/m2 450 W/m2-35 V C 450 W/m2 500 W/m2

Parcari 200-250 W/m2Alei 200-250 W/m2

Trotuare / pavaje 200-250 W/m2Scari exterioare cu izolatie 200-250 W/m2

Platforme de incarcare cu izolatie 200-250 W/m2Poduri cu izolatie 200-250 W/m2

Scari exterioare fara izolatie 300-375 W/m2Platforme de incarcare fara izolatie 300-375 W/m2

Puterea instalata trebuie marita in urmatoarele cazuri :

1. Locatia de instalare a sistemului de topire a ghetii si zapezii este o zona cu vant frecvent in timpul iernii.O viteza a vantului de 10 m/s duce la scaderea temperaturii relative cu aproximativ 5 °C. Cu cat viteza vantului este mai mare, cu atat scaderea temperaturii relative este mai accentuata.2. Locatia de instalare a sistemului este o zona geografi ca cu inaltime mare. Recomandam marirea puteriiinstalate cu 50 W/m2 pentru fi ecare 1000 m in cazul localitatilor situate la peste 1000 m deasupra marii.3. In cazul ninsorilor frecvente in zona ,daca se depaseste cantitatea de zapada echivalenta a 6,3 mm apa la fi ecare 6 ore, trebuie adaugat 50 W/m2 la puterea instalata necesara.

BIBLIOGRAFIE

WWW.KAPOTERM.RO

WWW.PURMO.RO

WWW.ROMSTAL.RO

MANUALUL DE INCALZIRE 2010

TEHNOLOGIA SI MONTAJUL INSTALATIILOR II

INSTALATII DE INCALZIRE PRIN PARDOSEALA

STUDENT:BARBU EMILIA

PROF COORD. BURLACU GABRIEL

CUPRINS

1.CONFORTUL TERMIC

2.INCALZIREA PRIN PARDOSEALA-SCURTA DESCRIERE

3. .AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE INCALZIRII PRIN PARDOSEALA

4.ALCATUIREA SISTEMULUI

5.DIMENSIONAREA INSTALATIEI

7.FINISAJUL PARDOSELII

8.PUNEREA IN FUNCTIUNE

9. APLICATIE-DEGIVRARE RAMPA ACCES GARAJ