Introducere

În Uniunea Europeană, marea şi resursele sale contribuie într-o mare măsură la ocuparea forţei de muncă şi la realizarea creşterii economice: marea este sursă de alimente (peşte) şi energie (zăcămintele de petrol şi de gaz aflate în larg), iar o mare parte din traficul comercial al UE se realizează pe oceanele lumii. Zonele de coastă sunt exploatate din punct de vedere turistic – un alt sector economic important. Prin urmare, trebuie să exploatăm resursele marine dând dovadă de responsabilitate, evitând, de exemplu, pescuitul excesiv şi luând măsurile necesare pentru ca activitatea extractivă să nu dăuneze mediului marin sau costier. Sectorul pescuitului din UE se situează pe locul trei la nivel mondial, furnizând, anual, aproximativ 6,9 milioane de tone de peşte. Pescuitul şi industria de prelucrare a peştelui asigură locuri de muncă pentru peste 400 000 de persoane. Prioritatea politicii UE în domeniul pescuitului constă în a găsi un echilibru între necesitatea de a asigura, pe de o parte, competitivitatea sectorului pescuitului şi pe de altă parte, durabilitatea rezervelor piscicole şi a ecosistemului marin. În perioada 2007-2013, Fondul European pentru Pescuit dispune de un buget de 3,85 miliarde de euro, destinat priorităţilor definite de fiecare stat membru în funcţie de propriile nevoi. Aceste fonduri pot fi utilizate pentru a sprijini pescuitul în apele maritime şi interioare, acvacultura, organizaţiile producătorilor, sectorul prelucrării şi al comercializării, precum şi pentru diversificarea economică a comunităţilor care trăiesc din pescuit.

Pentru a garanta respectarea restricţiilor în materie de pescuit în vederea conservării rezervelor piscicole pe termen lung, în anul 2005 UE a creat Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului, cu sediul provizoriu la Bruxelles, dar care în iulie 2008 a fost transferat la Vigo (Spania), principalul port de pescuit din Europa. Agenţia coordonează controlul aplicării normelor în vederea prevenirii exploatării excesive a resurselor piscicole şi protejării altor forme de viaţă marină. De asemenea, se ocupă cu formarea inspectorilor şi organizează misiuni comune la care participă inspectori din mai multe state membre. Acordurile în domeniul pescuitului încheiate cu alte ţări din afara UE şi negocierile din cadrul organizaţiilor regionale şi internaţionale de pescuit au drept scop să împiedice pescuitul excesiv, nu doar în apele europene, ci şi în cele din restul lumii. În acelaşi timp, acestea le permit pescarilor europeni să pescuiască în ape îndepărtate. În ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, UE plăteşte taxe de acces. Fondurile strânse în acest mod sunt investite, în mare parte, în sectorul pescuitului şi pentru constituirea rezervelor piscicole. Acvacultura poate compensa diminuarea rezervelor de peşte din mediul sălbatic. Deja, în UE 19% din captura industriei piscicole provine din fermele piscicole. Principalele produse de acvacultură sunt moluştele, scoicile, păstrăvul curcubeu şi somonul, la care se adaugă crapul şi dorada în unele ţări. Deoarece acest sector s-a dezvoltat mai încet în UE decât în restul lumii, Comisia Europeană intenţionează să adopte măsuri suplimentare pentru o exploatare mai eficientă a

potenţialului său. Principalele dificultăţi sunt lipsa spaţiului şi a apei de bună calitate şi necesitatea respectării unor standarde ridicate în materie de protecţie a sănătăţii publice şi a mediului. Acvacultura europeană este unul dintre cele mai active sectoare în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă la nivel mondial, atât din perspectiva impactului său social, cât şi a celui ecologic, însă, tocmai din acest motiv, este mai dificil să concureze cu producători din alte ţări, în special cu cei din Asia şi America de Sud. UE dispune de cel mai vast teritoriu maritim din lume. Există 1 200 de porturi, iar aproximativ 90% din comerţul exterior şi 40% din comerţul interior se desfăşoară pe mare. Flota comercială a UE este cea mai mare din lume. Regiunile de coastă reprezintă peste 40% din produsul intern brut (PIB) al UE şi sunt locuite de 50% din populaţie. Economia maritimă asigură cinci milioane de locuri de muncă. Aproximativ 5% din PIB provine direct de la industriile şi serviciile legate de sectorul maritim. Cifra este mult mai mare dacă luăm în considerare contribuţiile indirecte provenind din alte sectoare, precum turismul.

Cuprins: Fondul European pentru Pescuit (FEP). Programului Operaţional pentru Pescuit (POP). Politicile în domeniul pescuitului şi mediului au fost considerate, timp de câţiva ani, ca fiind indisociabile. În prezent, UE a adoptat o viziune mult mai largă, care include toate tipurile de utilizare a spaţiului nostru maritim. Scopul este de a valorifica din plin atuurile Europei în domeniul cercetării, tehnologiei şi inovaţiei maritime. Această abordare corespunde liniei trasate de Agenda de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă mai multe şi mai bune şi angajamentului primordial asumat de UE, acela de a garanta că dezvoltarea economică nu are efecte negative asupra durabilităţii mediului. Politica maritimă integrată cuprinde transportul maritim, competitivitatea întreprinderilor din sectorul maritim, ocuparea forţei de muncă, cercetarea ştiinţifică, pescuitul şi protecţia mediului marin. Principalele instituţii şi organisme însărcinate cu rezolvarea problemelor de dezvoltare şi menţinere a politicii europene în domeniul pisiciculturii, avaculturii şi protecţiei mediului marin sunt:

Direcţia Generală Afaceri Maritime şi Pescuit, una din componentele Comisiei UEComisia pentru pescuit, care intră în component Parlamentului EuropeanConsiliul Agricultură şi pescuit, din Consiliul Uniunii EuropeneBanca Europeană de InvestiţiiAgenţia Europeană pentru Siguranţă MaritimăAgenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului

La 14 decembrie 2007 Comisia Europeană prin Decizia nr. 6664 a aprobat Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013. Acesta a fost elaborat astfel încât contribuţia financiară

alocată prin Fondul European pentru Pescuit va completa sprijinul financiar acordat la nivel naţional, regional şi local, integrându-se în priorităţile Comunităţii. Fondul European pentru Pescuit (FEP) este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru sectorul pescuitului. Acesta a intrat în vigoare în data de 1 ianuarie 2007 pentru o perioadă de 7 ani, înlocuind fostul instrument financiar de orientare a pescuitului (IFOP). Este un instrument de asistenţă financiară publică care participă la finanţarea proiectelor desfăşurate de întreprinderi (companii), de autorităţi publice sau organizaţii reprezentative în toate activităţile economice care fac parte din sectorul halieutic: prinderea, porturile, creşterea, procesarea, comercializarea, patrimoniul etc. Scopul FEP este acela de a sprijini sectorul pescuitului în atingerea obiectivelor stabilite prin reforma politicii comune în sectorul pescuitului (PCP) în 2002. Asistenţa financiară acordată în acest cadru trebuie să stimuleze dezvoltarea unui sector halieutic profitabil din punct de vedere economic, care să protejeze mediul înconjurător şi să contribuie la bunăstarea populaţiilor care trăiesc în acesta, cu alte cuvinte, trebuie să înlesnească un pescuit şi o acvacultură durabile. Din acest punct de vedere, proiectele finanţate prin intermediul FEP trebuie să contribuie la stabilirea unui echilibru între resursele şi capacitatea de pescuit, la protejarea şi valorificarea mediului şi resurselor naturale, la sprijinirea competitivităţii şi viabilităţii economice a acestui sector, la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele cu activităţi de pescuit şi la promovarea egalităţii dintre femeile şi bărbaţii care muncesc în acest sector. Principalele prioritati de interventie a Fondul European pentru Pescuit sunt:

- Adaptarea flotei de pescuit comunitare la resursele disponibile;- Acvacultura, pescuit in apele interioare, procesare si marketing a produselor din pescarii

si acvacultura;- Masuri de interes colectiv;- Dezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit;- Asistenta tehnica necesara facilitarii implementarii ajutorului financiar din Fondul

European pentru Pescuit. Programul Operaţional a fost elaborat în aşa fel încât contribuţia financiară alocată prin

Fondul European pentru Pescuit va completa sprijinul financiar acordat la nivel naţional, regional si local, integrându-se în priorităţtile Comunitătii Europene. Consistenta asistentei financiare provenite din Fondul European pentru Pescuit cu politicile, priorităţile si activitătile Comunitătţii a fost verificată si asigurată prin utilizarea criteriilor de selecţie pentru acţiunile ce vor fi finanţate. Complementaritatea Fondului European pentru Pescuit cu celelalte instrumente financiare comunitare a fost verificată sistematic: liniile de demarcare între instrumentele financiare fiind prezentate la nivelul fiecărei axe prioritare.

Cofinanţarea alocată României din Fondul European pentru Pescuit pentru aceeaşi perioadă însumează 230 milioane euro, ca urmare a adoptării şi aprobării de către Comisia Europeană a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, la data de 14 decembrie 2007.

Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti va fi susţinută prin intermediul Axei 4 prin sprijinirea aplicării unor strategii integrate de dezvoltare locală, elaborate de grupuri parteneriale locale (GL-uri). Astfel este susţinută în conformitate cu Politica Comună pentru Pescuit (PCP)

identificarea unor soluţii pentru problemele de ordin economic, social şi de mediu generate de fenomenul de epuizare a stocurilor de peşte. Scopul acestor măsuri este acela de a ajuta comunităţile şi zonele pescăreşti să găsească noi resurse sustenabile pentru diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mod sustenabil, pe termen lung. Axele prioritare 1, 2 şi 3 ale Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) propun măsuri pentru sprijinirea dezvoltării pe verticală a sectorului pescăresc. Axa Prioritară 4 propune o abordare teritorială în completarea acestui set de măsuri, pentru care România a decis să aloce o cotă substanţială din FEP. Principalul scop al Axei Prioritare 4 este de a minimaliza declinul sectorului pescăresc şi de a sprijini reconversia zonelor afectate de schimbările din acest sector. Implementarea acestei axe este finanţată prin intermediul Axei 5 din punctul de vedere al capacităţilor de dezvoltare la nivel local pentru formarea parteneriatelor viabile şi pentru crearea strategiilor de dezvoltare locală integrată în zonele de pescuit. Obiectivele măsurilor finanţate prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) vizând dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti sunt: * sprijinirea înfiinţării Grupurilor Locale (GL) prin instruirea actorilor locali ai zonelor pescăreşti privind principiile şi managementul dezvoltării locale (Axa 5); * sprijinirea implementării strategiilor locale de dezvoltare(Axa 4); * sprijinirea proiectelor de colaborare între GL-uri (Axa 4). Programul Operaţional pentru Pescuit al României a fost elaborat de către Agentia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură, în conformitate cu legislatia Consiliului Europei, în urma unui proces de consultare a agentilor socio-economici, autoritătilor publice centrale si locale, sindicatelor, ONG-urilor si organizatţiilor profesionale. În continuarea procesului început cu elaborarea Planului Naţional Strategic (PNS), au avut loc alte câteva întâlniri cu factorii interesaţi, Comisia Europeană si alti parteneri în vederea realizării Programului Operaţional, cu contributia grupurilor tematice de lucru înfiintate în acest scop. Potrivit cadrului general adoptat de Guvern, un solicitant poate depune în acelaşi timp cel mult două proiecte pentru măsuri diferite din cadrul POP pentru a fi cofinanţate din FEP. Un al doilea proiect în cadrul aceleiaşi măsuri cofinanţate prin FEP poate fi depus doar cu condiţia ca primul proiect să fie finalizat. Subcontractarea totală a achiziţiei nu este permisă pentru operaţiunile derulate pentru cofinanţarea din FEP. În cazul subcontractării operaţiunilor de furnizare de bunuri, lucrări sau servicii, contractorul răspunde în integralitate de respectarea prevederilor contractuale faţă de beneficiarii cofinanţării prin FEP şi este obligat să furnizeze Agenţiei Naţionale pentru Pescuit (ANPA) şi Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) toate informaţiile legate de subcontractori, conform cerinţelor acestora. Actul normativ prevede, de asemenea, publicarea listei contractorilor care nu îşi respectă obligaţiile contractuale pe site-ul oficial al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA). Informaţiile despre aceşti contractori pot fi incluse pe listă numai la solicitarea expresă a unui beneficiar de cofinanţare din FEP.

Instituţiile implicate direct în implementarea prevederilor actului normativ sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Principalele activităţi derulate în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2010 privind Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 s-au referit la:• În anul 2010 au fost lansate apeluri pentru depunerea Cererilor de Finanţare, după cum urmează:− pentru măsurile 2.1, 2.6, 2.2, 2.5;− pentru măsura 2.2;− pentru măsurile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 şi 3.5; Un loc aparte îl reprezintă sprijinul care vizeză măsura 2.2 „Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiei locale integrate“; În prezent este deschisă sesiunea de primire proiecte pentru:

Axa 1 – Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitar. Axa 2 – Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor

obţinute din pescuit şi acvacultură. Axa 3 – Măsuri de interes comun.

Pentru POP au fost depuse 186 cereri de finanţare, cu valoare totală eligibilă de 219.502.671,89 euro, din care: * Axa 1 – 14 – cu valoare totală eligibilă de 1.851.107,95 Euro. * Axa 2 – 119 – cu o valoare totală eligibilă de 213.352.461,04 Euro. * Axa 3 – 3 – cu o valoare totală eligibilă de 892.060,82 Euro. * Axa 5 – 50 – cu o valoare totală eligibilă de 3.407.042,08 Euro din care: * 24 CF – Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti. * 26 proiecte – Sprijin pentru întărirea capacităţii administrative şi pentru implementarea programului.

Contracte încheiate sunt în număr de 79 – cu o valoare nerambursabilă de 58.763.691,43 Euro, din care: Axa 1 – 14 – cu o valoare nerambursabilă de 1.765.264,99 Euro.

Axa 2 – 119 – cu o valoare nerambursabilă de – 54.308.668,05 Euro.Axa 5 – 26 – cu o valoare nerambursabilă de 2.689.761,38 euro.

Două din cele cinci contracte de finanţare europeană semnate la nivel naţional pentru activităţi de pescuit sunt din judeţul Constanţa. Banii sunt accesaţi prin intermediul „Programului Operaţional de Pescuit", derulat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Valoarea celor cinci contracte semnate pe întreaga ţară, de către MADR prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP se ridică la suma de 7.195.597,89 euro, cu o valoare nerambursabilă de 4,7 milioane de euro. Proiectele propuse de Romania vizeaza sectorul Calarasi-Braila si sectorul comun Romano-Bulgar al Dunarii si includ intervenţii structurale majore (praguri de fund, epiuri,

consolidari de maluri), care vor produce modificari ireversibile asupra fluviului si, implicit, asupra florei si faunei. “Am văzut nişte proiecte incredibile ale unor oameni plini de pasiune şi entuziasm. A fost o alegere dificilă. Considerăm că cele trei idei alese reprezintă cel mai bine specificul local şi valorifică potenţialul Deltei în direcţia unei dezvoltări durabile. Îi felicităm pe caştigători, aşteptăm cu nerăbdare să le vedem propunerile puse în practică şi să observăm impactul pozitiv al acestora asupra comunităţii”, spune Diana Klusch, Director Corporate Affairs Ursus Breweries.1 Un alt exemplu de proiect acceptat pentru finanţare a fondurilor europe, este firma constănţeană SC Brivas Fish SRL. Proprietarul societăţii este Vasile Briceag, care deţine o cherhana în staţiunea Olimp. Proiectul depus de Brivas Fish se numeşte „Ajutor public pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit pentru nava Dragon 1". Investiţia face parte din Axa prioritară 1 „Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare". Valoarea finanţării se ridică la suma de 915.749,57 lei şi are ca obiectiv principal retragerea din activitate a ambarcaţiunii Dragon 1.2

Cea de-a doua societate comercială cu profil piscicol care a fost acceptată pentru finanţarea nerambursabilă este SC Complex Grup SRL. Fondurile vor fi folosite pentru refacerea faunei acvatice din ecosistemul Bălţii Bugeac. Suma investită în proiectul numit „Acvacultură durabilă în situl Natura 2000" este de 1.208.950 lei. Banii au fost obţinuţi prin Axa prioritară 2 „Acvacultură, pescuit în apele interioare, procesare şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură". Un alt proiect privind dezvoltarea infrastructurii în domeniul piscicol şi cultivarea tradiţiei pescuitului dunărean în valoare de şapte milioane de euro, aprobat pentru finanţare prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) şi se va derula în nouă comune din judeţ Giurgiu, precum şi în municipiul Giurgiu pe o perioadă de cinci ani. Toate localităţile sunt riverane Dunării. 3

În Proiectul Giurgiu – Tradiţia Pescuitului Dunărean sunt implicate patru ONG-uri, nouă primării, opt societăţi comerciale, 16 persoane fizice cu obiect de activitate pescuitul şi patru instituţii publice.Obiectivele ţintă sunt: desfăşurarea lucrărilor de îmbunătăţire a infrastructurii din domeniul pescuitului, respectiv drumuri de acces, debarcadere, dezvoltarea agroturismul în domeniul pescuitului, efectuarea popularii bălţilor cu puiet de peşte şi înfiinţarea unor noi suprafeţe de luciu de apă. Un proiect reprezentativ este proiectul “Conservarea biodiversităţii prin cultivarea ecoturismului şi a tradiţiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitaţilor locale de pescari din Delta Dunarii”. Acest proiect al Asociatiei Salvati Dunarea şi Delta, cofinanţat din fonduri GEF (Global Environment Facility), are un scop foarte ambitios: încurajarea ecoturismului si a traditiilor locale pentru dezvoltarea durabila a unei comunităţi

1http://www.piataagricola.eu/piscicultura 2 http://www.agroaliment.ro3Agerpres

rurale de pescari din Rezervaţia Biosferei Delta Dunarii. Comunitatea aleasă este Mahmudia, iar partenerii proiectului sunt Asociatia „Salvaţi Dunarea şi Delta”, Fundaţia Principesa Margareta a României, Asociatia Pescarilor profesionisti „Fiii Deltei”, Comunitatea ruşilor-lipoveni, Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile în Mediul Rural din Mahmudia, Administratţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii si Primaria Mahmudia. Bugetul acestui proiect este de aproximativ 100.000 dolari. Proiectul se va desfasura în Mahmudia, o comunitatea asezata pe braţul Sf. Gheorghe, la 32 de kilometri de oraşul Tulcea. Mahmudia, cunoscută ca fiind a doua poarta de intrare în Delta Dunarii, are o populaţie de 2970 locuitori si 1210 gospodarii. Grupurile etnice de români, lipoveni, ucrainieni, bulgari, turci şi moldoveni au locuit laolalta aici creând de-a lungul timpului acel tip de civilaziţie multietnică ce şi-a păstrat tradiţiile, religia şi stilul de viaţă. Principala activitate a locuitorilor este pescuitul si cresterea animalelor. Turismul este o activitate încă insuficient exploatată în aceasta localitate, deşi există posibilităţi de cazare (pensiuni de 2 si 3 margarete si hoteluri) şi activităţi turistice (bird watching, vestigiile cetaţii Salsovia, monumente istorice, de arhitectura şi de arta, un mic muzeu). Localitatea Mahmudia prezintă un potenţial foarte mare de dezvoltare a meşteşugurilor tradiţionale (prelucrarea stufului şi papurei), a agro- şi eco-turismului, fiind o zonă bogată în tradiţii. Pescuitul industrial este o activitate cu un puternic impact asupra ecosistemelor acvatice ale Deltei Dunarii. Reducerea în sine a acestei activităţi, fară un impact negativ asupra populaţiei, nu poate fi facută fara derularea unui program de reconversie profesională a locuitorilor Deltei spre activitaţi economice alternative, aducatoare de venituri, cum ar fi eco-turismul, mici afaceri de producere a unor produse specifice Deltei Dunarii, reînvierea unor traditii locale (prelucrarea stufului si papurei) etc. Acest lucru şi-l propune Asociatia „Salvati Dunarea si Delta” prin proiectul GEF „Conservarea biodiversitatii prin cultivarea ecoturismului si a traditiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale de pescari din Delta Dunarii”.

Obiectivele proiectului sunt: - Sprijinirea unui ONG local si a comunitatii locale pentru constientizarea necesitatii utilizarii durabile a resurselor naturale din Delta Dunarii- Dezvoltarea capacitatii populatiei locale de a valorifica durabil resursele locale prin sprijin acordat în realizarea activitatilor alternative generatoare de venituri- Constientizarea în rîndul comunitatii locale cu privire la oportunitatile oferite de accesarea fondurilor europene- Promovarea activitatilor proiectului ca exemple pozitive de masuri care trebuie luate pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor din Delta Dunarii.

Printre rezultatele concrete ale proiectului se vor numara: - Crearea unor alternative bazate pe comunitate pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, prin care se reduc presiunile asupra ariilor de conservare si protejate care conserva biodiversitatea din ecosistemele costiere, marine si de apa dulce- Elaborarea unor scheme de eco-turism viabile din punct de vedere ecologic, cu participare si administrare la nivel local

- Sustinerea dezvoltarii capacitatii si furnizarea de asistenta tehnica pentru conservarea speciilor si habitatelor în comunitatile de pescari confruntate cu pierderea biodiversitatii, sub forma unor specii transfrontaliere marine, de râu sau de lac esentiale. Activitatile proiectului au fost adresate unei comunitati rurale de pescari din cea mai importanta arie protejata a României, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Principalele activitati ale proiectului de care au beneficiat partenerii locali ai proiectului si apoi întreaga comunitate sunt: traininguri, work shop-uri, seminarii, lobby la nivel local si central pentru utilizarea durabila a resurselor de peste din Delta Dunarii, construirea unui atelier pentru procesarea papurei si stufului, realizarea unui mic muzeu al localitatii, înfiintarea unor facilitati pentru practicarea eco-turismului, organizarea unei tabere pentru elevii de la scolile locale, realizarea unui plan institutional de dezvoltare pentru un ONG local, construirea unui foisor pentru bird watching, crearea unui site web pentru o organizatie partenera, diseminarea informatiilor despre proiect si a realizarilor acestuia în mass media, publicarea unor materiale informative despre proiect. În proiect au fost implicate aproximativ 90 persoane de la cele 3 organizatii partenere din Mahmudia: Asociatia Pescarilor profesionisti „Fiii Deltei”, Comunitatea rusilor-lipoveni si Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile în Mediul Rural. Aproximativ 40 de tineri si 25 de femei au fost implicati în activitatile de educatie ale proiectului. Asociatia Salvati Dunarea si Delta este initiatorul acestui proiect, care s-a implicat efectiv în organizarea tuturor activitatilor alaturi de parteneri, iar rezultatele pozitive au fost replicate si în alte zone din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. În cadrul proiectului a fost publicată lucrarea „Studiu Monografic. Localitatea Mahmudia” realizată de un grup de specialişti alcătuit din Alexandru Chiselev, Elena Papa, Narcisa Ştiucă, Iuliana Titov şi Steluţa Pârâu şi lansată în cadrul unui seminar organizat la Mahmudia în 10 mai 2009. Lucrarea reprezintă o încercare de a trata în mod organizat caracteristicile geografice, istorice, etnice, arhitectonice şi ale culturii tradiţionale din comuna Mahmudia.

Concluzii

Potrivit statisticilor ANPA, productia de peste a scazut constant incepand cu anul 1989. Astfel, daca imediat dupa Revolutie, productia nationala de peste din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, in prezent, aceasta este de numai 8.000 de tone.

În perioada 1998-2003, producţia piscicolă a României a înregistrat o scădere semnificativă, astfel ca în anul 2003 ea a reprezentat doar 63% din cea a anului 1998. Capturile din Marea Neagră în perioada 1998-2003 au avut o evoluţie descendentă, minimul fiind înregistrat în anul 2003, când acestea au reprezentat doar 36,5% faţă de 1998. Cauzele scăderii producţiei piscicole atât în apele dulci cât şi în cele marine au fost reprezentate de condiţiile caracteristice stării de tranziţie la economie de piaţă (investiţii scãzute în acest sector, atât în

domeniul productiv, cât şi investiţii reduse de capital), supraexploatării prin pescuitneraţional în apele dulci cât şi marine, poluării mediului acvatic, distrugerii habitatelor şi lipsei de material de populare. În Fişierul Navelor şi Ambarcaþiunilor de Pescuit sunt înscrise 24 de nave şi ambarcaţiuni, din care 12 trawlere, în stare de funcţionare fiind doar 7, acestea fiind în proprietatea statului. În prezent existã un numãr de aproximativ 50 de agenţi economici care îşi desfãşoarã activitatea în industria de prelucrare, procesare a produselor piscicole şi de acvaculturã. În prezent, capacitatea totalã de prelucrare şi conservare a peştelui şi a produselor din peşte este de 31.996 t/an, din care 4.324 t/an în mediul rural. Comerţul cu peşte şi produse din peşte pe piaţa internă se realizează prin intermediul fermelor piscicole, fabricilor de industrializare, importatorilor, angrosiştilor şi detailiştilor. Disponibilul pentru consum pe piaţa internă faţă de anul de referinţă 1998 a scăzut cu 29% în 1999, în 2001 cu 14%, pentru ca în prezent să se majoreze din nou la nivelul anului 1998. Comerţul cu produse din peşte şi produse din peşte pe piaţa externă – exporturile au înregistrat un regres semnificativ începând cu anul 2000 până în prezent, reducându-se cu până la 70% faţă de anul 1998. Importurile, faţă de anul 1998, au scăzut ajungând la 70% în anul 1999, după care au început să crească, pentru ca în prezent să fie mai mari faţă de cele din anul 1998 cu aproximativ 6%. "Productia de peste si pescuitul industrial au scazut foarte mult", spune Adrian Ionascu, oficial in cadrul ANPA. Problemele intampinate de producatori sunt cunoscute de oficialul ANPA, care recunoaste problemele legate de titlurile de proprietate ale lacurilor si baltilor retrocedate, cat si costurile mari de productie ale producatorilor cu luciuri de apa concesionate. "Cei care fac productie trebuie sa plateasca metrul cub de apa, ceea ce implica foarte multi bani", spune Ionascu. 4

Derularea proiectelor Natura 2000, Life+ susţinute de EU şi în calobarare cu ONG din UE, Ukraina şi Moldova, au avut ca rezultate protejarea speciilor de pesti pe cale de dispariţie (sturioni), limitarea pescuitului acestora, refacerea habitatelor natural ale peştilor şi pasărilor. Proiectele aprobate pentru finaţare de cărtre POP se vor desfaşura în perioada 2011-2013. Obiectivele principale ale acestora sunt: scoaterea din utilizare a navelor vechi, schimbarea sistemelor tehnice, înlocuirea utilajului tehnic vechi cu unul nou conform normelor europene, finanţarea infiinţarii crescătoriilor piscicole, derularea unor work-shopuri şi seminare de educare, de redicare a gradului profesional al pescarilor, combatarea braconajului de peste. Strategii de dezvoltare:

1. Marirea gradului de eco-educaţie populaţiei din zonei fluviale (Delta Dunării), din luncile rîurilor, cu scopul protejării luciului de apelor, scăderea distugerii calitaţii apelor prin aruncarea deşeurilor.

2. Marirea gradului de prelucrare a deşeurilor, construirea uzinelor de prelucrare a deşeurilor

3. Întroducerea unei norme de pescuit

4 http://stiri.rol.ro/Piscicultura din Romania a intrat la apa

4. Diversificarea speciilor crescute în crescătoriile piscicole din România5. Reducerea braconajului de peşte6. Repararea drumurilor, o problemă care afectează transportul rapid a produselor din peşte

în interiorul ţării.7. Stimularea producţiei naţionale de peşte şi a exportuli de peşte pri alocarea subsiidiilor de

stat.

Bibliografie

1. www.madr.ro

2. www.piataagricola.eu

3. www.salvatidelta.ro

4. http://ec.europa.eu

5. www.anpa.ro

6. www.fonduri-ue.ro/upload/programul_operational_pentru_pescuit_ro.pdf

7. www.fonduri-finantari.eu/articol/cofinantare-nationala-pentru-fondul-european-pentru-

pescuit

8. www.finantare.ro

9. http://eufinantare.info/fonduri-europene-2011

10. www.agro-business.ro

11. http://romania.panda.org

12. www.revista-ferma.ro

Anexe LISTA BENEFICIARILOR FEP

CONTRACTE INCHEIATE LA DATA DE: 28.12.2010

Nr. crt.

Nr. Contract/Nr. CF

BENEFICIARAxa / Măsura

TITLU PROIECTVAL. NERAMBURSABILA

0 1 2 3 4 5

1 1/11 300410 01 38 0045

SC MIADMAR FISHING SRL

1 / 1.1 specială

Ajutor public pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit pentru nava: T.C. "MEDUZA 4" armator SC MIADMAR FISHING SRL

1.778.074,94 lei

2 2/11 300410 01 14 0046

SC BRIVAS FISH SRL

1 / 1.1. specială

Ajutor public pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit pentru nava: "DRAGON 1" armator SC BRIVAS FISH SRL

915.749,57 lei

3 3/22 100510 01 14 0051

SC COMPLEX GRUP SRL

2 / 2.2 Acvacultura durabilă în situl NATURA 2000 - Crescătoria piscicolă Bugeac ROSPA0053

1.208.950,00 lei

4 4/21 260310 02 38 0001

SC PISCICOLA MURIGHIOL SA

2 / 2.1 Modernizare şi dezvoltare unităţi de acacultură (Ferme Piscicole)

12.618.600,00 lei

5 5/21 080410 06 37 0020

SC AGROMEC HONORICI SA

2 / 2.1 Construire fermă piscicolă

2.896.428,00 lei

6 6/21 290310 06 37 0005

SC NIMB SA 2 / 2.1 Extindere fermă sturioni – creştere intensivă

12.408.000,00 lei

7 7/21 020410 06 22 0017

SC TELECERNA SRL

2 / 2.1 Modernizarea unităţii de acvacultură „Steaua Mureşului” prin diversificarea producţiei cu specii noi cu potenţial de piaţă

9.924.937,98 lei

8 8/21 310310 08 33 0008

SC PROMT SERVICE SRL

2 / 2.1 Fermă piscicolă pentru creşterea şi procesarea păstrăvului

6.972.663,60 lei

9 9/21 310310 07 08 0011

SC DORIPESCO SA

2 / 2.1 Modernizarea şi reabilitarea

7.926.033,00 lei

capacităţilor de producţie la ferma piscicolă Dumbrăviţa – Satu Nou

10 10/21 010410 08 32 0016

SC SINTEZA SRL

2 / 2.1 Fermă de reproducere şi creştere a şalăului în policultură” în localitatea Călineşti Oaş – Lacul de acumulare Călineşti-Oaş

6.776.824,13 lei

11 11/21 200410 06 05 0040

SC GAVELLA COM SRL

2 /2.1 Amenajare fermă piscicolă Gavella

7.609.080,00 lei

12 12/26 230410 02 38 0042

SC MIADMAR HDP SRL

2 / 2.6 Unitate procesare peşte 3.201.264,00 lei

13 13/11 250510 01 14 0059

SC CONSEGA HOLDING SRL

1/1.1 Sprijin acordat SC CONSEGA HOLDING SRL pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit a navei MEDUZA 2

1.744.943,11 lei

14 14/11 250510 01 14 0060

SC FISHING MERIDIAN SRL

1/1.1 Sprijin pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit a navei Chefalu 6

2.008.287,73 lei

15 15/22 260510 07 08 0061

SC DORIPESCO SA

2/2.2 Piscicultura şi conservarea biodiversităţii în fermele Doripesco – Rotbav şi Dumbrăviţa din situl NATURA 2000

376.170,00 lei

16 17/21 180510 06 37 0055

SC GROUP MET CAR SRL

2/2/1 Hală pentru creşterea sturionilor şi amenajarea unui heleşteu cu suprafaţa de 7,1 Ha pentru practicarea acvaculturii în zona Herneacova, jud. Timiş

12.318.343,45 lei

17 16/11 110610 01 14 0066

SC MIRCOM IMPEX SRL

1/1.1 Sprijin acordat SC Mircom Impex SRL pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit, a navei Calcan 1

336.051,43 lei

18 18/26 260410 09 25 0043

SC SEA BELL TRADING SRL

2/2.6 Construire spaţii de depozitare şi procesare peşte

6.735.537,62 lei

19 23 15 250610 01 14 0070

BOBOC RENE MARIUS

1/1.5 Sprijin pentru pescarii afectaţi de oprirea definitivă a navei din activitate : pescar BOBOC RENE MARIUS, nava de pescuit TC „MEDUZA 4

18.727,20 lei

20 24/15 250610 01 14 0071

IORDACHE CATĂLIN

1/1.5 Sprijin pentru pescarii afectaţi de oprirea definitivă a navei din activitate : pescar IORDACHE CATĂLIN , nava de pescuit TC „MEDUZA 4

18.727,20 lei

21 25/15 250610 01 38 0072

MOLDOVEANU IVAN

1/1.5 Sprijin pentru pescarii afectaţi de oprirea definitivă a navei din activitate : pescar MOLDOVEANU IVAN , nava de pescuit TC „MEDUZA 4

18.727,20 lei

22 26/15 250610 01 38 0073

LIBIDOV GHEORGHE

1/1.5 Sprijin pentru pescarii afectaţi de oprirea definitivă a navei din activitate : pescar LIBIDOV GHEORGHE , nava de pescuit TC „MEDUZA 4

18.727,20 lei

23 19/21 080410 07 08 0019

SC DIVERTIS AGRIPEX SRL

2/2.1 Păstrăvărie pe pârâul Viştişoara, sat Viştişoara, judeţul Braşov

396.186,60 lei

24 20/21 200510 04 07 0056

SC PISCICOLA SA BOTOŞANI

2/2.1 Modernizare ferma piscicolă Drăcşani şi achiziţie de utilaje la SC Piscicola SA, Botoşani

1.790.713,00 lei

25 21/21 210510 08 32 0057

SC PISCICOLA SA SATU MARE

2/2.1 Modernizare ferma piscicolă, sat Adrian, FN, Oraş Livada, judeţul Satu Mare

12.359.170,00 lei

26 22/21 280410 09 19 0044

SC BALTIC MARINE GRUP SRL

2/2.1 Diversificare producţie şi modernizare activitate existentă la Ferma piscicolă Comana, judeţul Giurgiu

6.455.139,34 lei

27 27/21 170510 09 03 0054

SC AGRO FOREST BRATIA SRL

2/2.1 Amenajare piscicolă păstrăvăria Bratia II

316.322,44 lei

28 28/21 110610 05 20 0064

SC PĂSTRĂVĂRIA GALBENU SRL

2/2.1 Înfiinţare unitate de acvacultură în comuna Baia de Fier, judeţul Gorj

1.481.758,80 lei

29 30/21 160410 08 32 0037

SC TRUIT AQUA SRL

2/2.1 Înfiinţarea unei păstrăvării în localitate Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare

1.012.084,20 lei

30 29/26 290310 06 37 0006

SC NIMB SA 2/2.6 Extindere ferma de sturioni – Producţie/industrializare

5.299.424,40 lei

31 31/21 050510 02 38 0050

SC GELMIN SRL

2/2.1 Investiţii productive la ferma piscicolă Gelmin SRL

6.209.776,73 lei

32 32/26 080710 07 08 0081

SC DORIPESCO PROD SRL

2/2.6 Dezvoltarea şi modernizarea secţiei de procesare peşte a SC

943.499,95 lei

Doripesco Prod SRL prin achiziţia de echipamente şi utilaje.

33 36/21 050710 04 07 0079

SC PIRANIA SRL

2/2.1 Dotarea fermelor piscicole ale firmei SC PIRANIA SRL, BOTOŞANI cu mijloace moderne de producţie, transport, condiţionare, control şi securitatea muncii în vederea reducerii decalajului faţă de fermele din estul Europei

791.146.00 lei

34 37/21 200710 09 16 0085

SC CASCADA LAUR SRL

2/2.1 Finalizarea investiţiei de acvacultură pentru creşterea păstrăvului – Com. Moroeni, jud. Dâmboviţa

112.990.80 lei

35 35/21 280610 04 29 0075

SC LACUL DE ARGINT SRL

2/2.1 Amenajare piscicolă Lacul de Argint

1.374.599,96 lei

36 39/22 290710 03 10 0089

SC ESOX PROD SRL

2/2.2 Amenajare piscicolă Amara – acvacultură în sit NATURA 2000

1.757.515,80 lei

37 34/21 030510 01 12 0049

SC MIRACOM JOB SRL

2/2.1 Fermă piscicolă comuna Jegălia

7.428.207,60 lei

38 49/21 160410 06 37 0036

SC AURORA SRL

2/2.1 Fermă de acvacultură pentru creşterea speciilor de peşti autohtoni şi sturioni în viviere flotabile pe lacul AURORA – Timişoara, str. Lacului, jud. Timiş, conform extras CF nr. 65841, nr. Topo 15924/1

7.371.311,66 lei

39 44/22 040810 01 12 0091

SC CIOCĂNEŞTI PISCICOLA SRL

2/2.2 Acvacultura durabilă în situl NATURA 2000 Ciocăneşti - Dunăre

183.000,00 lei

40 43/15 300810 01 14 0096

IVAN PINTILICĂ

1/1.5 Sprijin pentru pescarii afectaţi de oprirea definitivă a navei din activitate: pescar IVAN PINTILICĂ, nava de pescuit TC „Meduza 2”

18.727,20 lei

41 42/15 200810 01 14 0093

RADU FLORIN 1/1.5 Sprijin pentru pescarii afectaţi de oprirea definitivă a navei din activitate: pescar RADU FLORIN, nava de pescuit CHEFALU 6

18.727,20 lei

42 33/21 210410 06 37 0041

SC ABELDA STURIO JIM SRL

2/2.1 Investiţie nouă. Tehnologia şi instalaţiile aferente pentru reproducerea, predezvoltarea şi creşterea intensivă a sturionilor în hala amplasată în oraşul Jimbolia, jud. Timiş

7.652.202,69 lei

43 41/21 280610 05 30 0074

SC MEGALIT SRL

2/2.1 Modernizare fermă pentru acvacultură în comuna Găneasa, judeţul Olt

870.528,00 lei

44 45/05.11.201022 290610 01 14 0076

SC DANUBIU ELITE SRL

2/2.2 Conservarea ecosistemelor şi a diversităţii biologice în Amenajarea piscicolă Dunăreni

450.000,00 lei

45 46/05.11.201022 300610 01 14 0077

SC AQUAROM ELITE DISTRIBUTIONS SRL

2/2.2 Conservarea ecosistemelor şi a diversităţii biologice în Amenajarea piscicolă OLTINA

1.810.000,00 lei

46 15 300810 01 14 0097

LAVRIC FILON 1/1.5 Sprijin pentru pescarii afectaţi de oprirea definitivă a navei din activitate: pescar

18.727.20 lei

LAVRIC FILON, nava de pescuit TC „Meduza 2”

47 47/18.11.2010 21 070710 09 31 0080

SC MONTES TOUR SRL

2/2.1 Fermă piscicolă cu creşterea în sistem superintensiv - Nedelea

2.759.301,12 lei

48 51/22 061010 03 18 0117

ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ A VÂNĂTORILOR ŞI PESCARILOR SPORTIVI GALAŢI

2/2.2 Amenajarea piscicolă Maţa-Rădeanu – Acvacultura durabilă în situl NATURA 2000 – Lunca Prutului – Vlădeşti - Frumuşiţa

1.028.760,00 lei

49 50/22.11.201022 191010 02 38 0119

SC EURO FISH SRL

2/2.2 Conservarea patrimoniului natural în amenajarea piscicolă Babadag din cadrul rezervaţiei Biosferei delta Dunării

2.080.000,00 lei

50 53/24.11.201011 290910 01 18 0113

DECIANU CĂTĂLIN GHIOCEL PFA

1/1.1 Sprijin acordat Decianu Cătălin Ghiocel PFA pentru incetarea permanenta a activităţilor de pescuit, ale navei Labanu

525.060,64 lei

51 49/26.11.201026 080910 09 25 0100

SC OCEAN FISH SRL

2/2.6 Extindere capacităţi de procesare a peştelui şi a parcului auto logistic la SC OCEAN FISH SRL, COMUNA Afumaţi, judeţul Ilfov

9.206.182,78 lei

52 52/26.11.201011 210910 01 14 0104

SC EGRETA SHIPPING SRL

1/1.1 Sprijin acordat SC EGRETA SHIPPING SRL pentru încetarea permanentă a activităţilor de pescuit, ale navei 0491 MG

98.070,63 lei

53 17/30.11.2010

Fondul Naţional de garantare al Creditelor pentru

2/2.4 Gestionarea sumei destinate prin POP în scopul funcţionării

5.828.012,22 lei53.946.472,18 lei

IMM – SA - IFN schemei de garantare a creditelor bancare pentru beneficiarii selectaţi ai POP

54 54/02.12.201022 221010 01 12 0123

SC OLTFISH SRL

2/2.2 Acvacultură durabilă în situl Natura 2000 – ROSPA 0105 Mostiştea – Acumularea Iezer

1.549.000,00 lei

55 55/17.12.201021 200710 05 20 0084

SC FERMACVA SRL

2/2.1 Fermă acvacultură – Hală de creştere şi unitate de procesare primară

7.075.444,80 lei

56 58/23.12.201022 171110 01 14 0136

SC COMPLEX GRUP SRL

2/2.2 Acvacultura durabila in situl NATURA 2000 – Crescatoria Piscicola BUGEAC ROSPA 0053

1.208.950,00 lei

57 57/15.12.201022 101110 01 12 0132

SC PISCICOLA PROD COM SRL

2/2.2 Piscicultura si conservarea biodiversitatii in cadrul ariei naturale protejate - Lac Galatui

1.518.180,00 lei

58 56/23.12.201021 300710 06 37 0090

SC ROVICO SRL

2/2.1 Hala complet utilata si anexe pentru cresterea intensiva a sturionilor

12.400.302,75 lei

59 60/23.12.201022 261110 02 38 0146

SC CDL PRODCOM SRL

2/2.2 Conservarea  habitatului natural in cadrul amenajarii piscicole Piatra Calcata

1.406.000,00 lei

60 56/23.12.201021 300710 06 37 0090

SC ROVICO SRL

2/2.1 Hala complet utilata si anexe pentru cresterea intensiva a sturionilor

12.400.302,75 lei

TOTAL 60 CONTRACTE - 61.839.960,89 euro 265.559.344,05 lei

1 euro = 4,2943 LEI

Nume beneficiar Operaţiune Suportul public FEP acordat

beneficiarului

Denumirea operaţiuniiAnul alocării plăţii/ anul plăţii finale

Suma angajatăSuma platită la sfârşitul proiectului

AM-POP Servicii informatice privind gestionarea proiectelor POP - Teamnet - Asesoft

2009/2014 2.177.550,00 2.177.550 euro

AM-POP Asistenta tehnica pentru AM in vederea revizuirii si definitivarii cadrului legislativ si institutional, conform legislatiei in vigoare pentru imbunatatirea sistemului de management si control pentru POP - Eugenia Stanciu

2009/2010 14.750 euro 14.750 euro

AM-POP Asistenta tehnica pentru AM in vederea definitivarii cadrului metodologic si institutional pentru sistemul de management pentru POP, inclusiv acorduri interinstitutionale - Mantzinou Afroditi

2009/2010 14.940 euro 14.940 euro

AM-POP Servicii de evaluare tehnică şi financiară a Cererilor de Finanţare în cadrul POP 2007-2013 Theta Consulting SRL

2009/2013 Acord cadru Acord cadru

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Comerţ

Fondul European pentru Pescuit

Programului Operaţional pentru Pescuit

Student: Carp IrinaGrupa 401

Bucureşti2010