Referat Romana

download Referat Romana

of 25

  • date post

    18-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    131
  • download

    1

Embed Size (px)

description

Referate pentru clasa a 9 arepere de interpretarea

Transcript of Referat Romana

Liceul Teoretic Bechet

Elev:Nicolici Anca Ioana Profesor/coord:Ghita Alina

Disciplina:Limba si Literatura Romana

Clasa: IX-A

Anul scolar ~2014-2015~ Cuprins

1.Augustin Buzura-Fetele tacerii pag 32.Ion Barbu-Isarlak pag 63.Dorin Tudoran-Tanarul Ulise pag10 4.Nicolae Iorga-Oamnei cari au fost pag135.Eugen Simion-Timpul trairii, timpul marturisirii pag156.Lucian Blaga-Vara Sfantului Mihai(8 noemvrie) pag177.Tudor Arghezi-Dragoste tarzie pag198.Ion D. Sirbu-Jurnalul unui journalist fara jurnal pag239.Dumitru Staniloae-Reflexii despre spiritualitatea poporului roman pag2510.Eugen Simion-Fragmente Critice (I) Mica zeitate pag2711.Forme estetice sincretice-Arta cinematografica pag29

Augustin Buzura-Fetele tacerii ~Repere de interpretare~

O constiinta interogativa si problematizanta isi arunca, in Fetele tacerii, fasciculele de lumina asupra unor vremuri si intamplari tulburi, invalmasite, in care binele si raul, adevarul si minciuna sunt mai greu de destins. Romanul inainteaza lent, fara artificii stilistice ori retorice, printr-o acumulare de fapte, evenimente, reactii ulterioare, digresiuni si detalii apparent nesimnificative ce vor inchega treptat tesuturile si vertebrele cartii. Tehnica prozatorului este complet diferita de cea a autorilor de romane politiste, detectivistice, care complica voit intriga si amana rezolvarea dilemei principale pana la finalul limpezitor.In cazul sau, mai important decat posibilele concluzii este traseul de pana la ele, drumul atat de intortocheat si dificil al clarificarii interioare. Sugestia pe care ne-o da, practic, fiecare roman al lui Augustin Buzura este aceea de mare complexitate a vietii, de infinite nuante pe care le putem cauta si decsoperi intre alb si negru. Devine,acum, ,mai limpede faptul ca nu se poate vorbi despre un unic Adevar, cu majuscule, ci de mai multe fete ale adevarului, laturi si parcele ale lui, suprafete ce se comprima sau se dezvolta, pulseaza in ritmul subiectivitatii unui personaj.Dan Toma, ziaristul ce incearca sa descopere miezul unor intamplari dramatice din trecut , va constata progresiv ca nu poate ajunge la certitudini asupra celor petrecute.Din confesiunile celor doi adversary ireconciliabili, nici cel citeste nu pot sa recompuna un adevar net, fara rest, ca o forma geometrica nemodificabila in liniile ei. Dimpotriva, balanta va inclina fie de partea unuia , fie de a celuilalt, intrucat orice ins are justificarile , ratiunile si complexitatile lui. Iata fragmentul din rememorarea lui Carol Magureanu, singurul baiat din cei trei ai chiaburului neimblanzit care a mai ramas in viata, dupa acele teribile evenimente consummate in satul Arini. Tatal, batranul Magureanu, dintr-o familie veche in sat , a muncit neomeneste pentru a reface averea parinteasca si a reusit: are o gospodarie mare si isi tine cei trei copii la studii. Proiectul de fericire si implinire familiala e insa rasturnat de venirea vremurilor noi, comuniste, ce solicita amenintator inscrierea satenilor in cooperativa, adica renuntarea la pamantul propriu , pentru munca in colectiv. Magureanu, se opune, tergiverseaza lucrurile, isi da amsura intregii sale rezistente si abilitati , insa Istoria vine necrutatoare peste el-si il zdrobeste. Cei ce conduc si disciplineaza satul jubileaza, fiindca ii au in mana pe toti acesti indaratnici Magureni. Batranul va fi, in sfarsit, obligat sa semneze intrarea in colectiva. Acesta se straduieste sa para calm, isi joaca seninatatea, pentru a da impresia ca este, totusi, vorba de o decizie personala.Insa ,,factorii de raspundere ii arata, cu o ironie pe care in fine si-o pot permite, ca soarta lui si a copiilor sai va depinde in continuare de ei: ... Ne cam zgarie pe urechi vocea dumitale.Uite, ia hartia de alaturisi fa ce trebuie.Iti ofer chiar stiloul meu... Sper ca dupa asta o sa ne lasi in pace, adauga tata apropiindu-se de hartie.Este singura mea conditie.Eu, in situatia dumitale, interveni careva din grupul celor inghesuiti langa tuica, n-as mai pune conditii.Eu pun, zise tata, in hohotul imens de ras, izbucnit din senin de parca ar fi spus o prostie cumplita, pe care o intelegeau numai ei. De remarcat inversiunea morala, rasturnatrea tuturor criteriilor, pe fundalul unei Istorii de o implacabila agresivitate,care se serveste de cativa oameni pentru a-i reduce la tacere pe toti ceilalti. In noua stare de lucruri, a pune conditii, de orice fel, este un nonsens, o remniscenta a vremurilor apuse in acre omul putea decide pentru el insusi. In prezent, regulile sunt fixate in alta parte, iar indivizii trebuie sa se supuna fara cracnire.O victima cu atat mai pretioasa, cu cat a cedat mai greu decat altele. Cu o ultima zvacnire, jucandu-si rolul pana la capat, el ii indeamna cu un ton ,,extrem de firesc pe cei trei baietii sa mearga cu totii acasa.Refuzul brutal al activistului curma si aceasta ultima posibilitate de a mai alina durerea parintelui-gospodar: va pleca numai el , copiii sai vor ramane la postul de militie.Infrant o data si inca o data, redus la zero de un sistem abuziv si de indivizii care il servesc cu atata placere, parintele da ultimele sfaturi fiilor lui si incheie cu o propozitie ce ar putea ingheta, la o adica, rasul acelora atat de siguri pe ei.Efectul este, bineinteles,nul, insa prozatorul a introdus cu un anumit scop aceasta replica , in scena plina de satisfactia activistilor. Referinta la o justitie daca nu pamanteasca si oficiala, atunci dumnezeiasca, este ca o unda de aer rece in aerul statut moral al incaperii. Speculatia si problematizarea in sfera morala, dubiile in legatura cu semnificatia unor episoade mai tulburi si cu pozibilele lor implicatii etice nu aluneca niciodata, in romanele lui Augustin Buzura, in cazuistica si relativism moral, in confundarea victimelor cu calaii.Cu atat mai putin in acest roman de mare curaj, care vorbeste, in 1974, cu 15 ani inainte de Revolutie, despre cum s-a mintit, cum s-a furat, cum s-a ucis: cum s-au manjit valorile in regimul comunist.

Ion Barbu-Isarlak

"Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann"

La vreo Dunare turceasca,Pe ses vested, cu tutun,La mijloc de Ru si BunPn'la cer frngndu-si treapta,

Trebuie s nfloreasca:Alba,DreaptaIsarlk!

Rupt din coast de soare!Cu glas gales, de unsoare,Ce te-ajunge-asa de linCnd un sfnt de muezinFlfie, nalt, o rugPe fuisor, la zna-n fuga...

*

- Isarlk, inima mea,Data n alb, ca o raiaIntr-o zi cu var si ciuma,Cuib de piatra si leguma- Raiul meu, rami asa!

Fii un trg temut, hilarSi balcan - peninsular...

La fundul marii de aerToarce gtul, ca un caer,In patrusprezece furci,La raiele;

rar, la turci!Beat, ntr-un singur vin:Hazul Hogii Nastratin

*

Colo, cu doniti n spate,Asinii de la cetate,Gzii, printre fete mari,Simigii si gogosari,Guri casca cnd Nastratin

La jar alb topeste n,

Vinde-n leas de copoiCatei iuti de usturoi,Joaca, si-n cazane sunaCnd cadna curge-n Luna.

*

Deschideti-va, porti mari!Marfa-aduc, pe doi magari,Ca s vnd acelor casePulberi, de pe luna rase,Si-alte poleieli frumoase;Pietre ca apa de grele,Ce fireturi, ce inele,Opinci pentru hagealk

- Deschide-te, Isarlk!

S-ti fiu printre foi un mugurS-aud multe, s m bucur

La rastimpuri, cnd KemalPe Bosfor, la celalt mal,Din zecime, n zecime,Taie-n Asia grecime;

Cnd noi, a Turchiei floare,Intr-o slav stttoare

Dm cu scDn Isarlk!

~Repere de interpretare~

In Istoria literaturii romane... din 1941, G. Calinescu observa ca:,,Pitorescul folcloric, respins teoreticeste de autor, este insasi ratiunea de a fi a ciclului asa-zis balcanic. Obiectul poeziei este, deci, ca nu fata concreta a lumii balcanice, ci schema ei ideala, adica o simpla ipoteza morala, de unde lipsa de istoricitate si de concretete geografica, Isarlak , fiind realizarea atemporala, a unei turcii statatoare, existand in afara disparutei Turcii osmanlai, o forma etnica inchisa, nemiscata... Dar alegerea toposului legendar, privit ca un axis mundi atemporal nu poate fi disociata de precizarea istorica referitoare la identificarea Isarlakului cu vestita Troie, antica cetate egeeana, cucerita numai prin viclenie de lacomii ahei, condusi de eroii Agamemnon si Achile.Simbol al rezistentei indelungate si al prototipului eroic exemplar, cetatea mitica a amestecat civilizatiile stravechi, pregatind nasterea altora noi. ,,Schema ideala contureaza forma clasica a tiparului unic modelator, pe baza caruia s-au ridicat ulterior civilizatiile de tip oriental si occidental.Asa cum orasul modern si pitoresc conserva vestigiile cetatii legendare,frenezia dionisiaca a simturilor descausate si libere in bazarul pestrit al lumii orientale se reconciliaza cu o contemplatie apolinica a formelor riguros geometrizate in spirit occidental. Daca G. Calinescu vede in simbolul Isarlakul