un euphemism pentru tarile sarace, cunoscut in mod optimist sub numele piete emergente.Aproximativ 5/6 din populatia globului traieste in tari in curs de dezvoltare.Tarile in curs de dezvoltare sau pietele emergente product mai putin de 1/5 din produsul total mondial. Economistii dezbat problema, daca o tara in curs de dezvoltare, poate deveni stat dezvoltat si in cat timp.Motivul este profitul limitat pe capital.Explicatia este simpla: cum tarile sarace pornesc cu mai putin capital, in mod teoretic ar trebui sa intoarca mai mult profit decat tarile dezvoltate pentru fiecare sector cu noi investitii; insa acest efect este contrazis de datele statistice, studiile aratand ca in urma analizarii corelatiei dintre PIB si cresterea economica, se observa ca tarile sarace cresc mult mai lent. Economistii pe teme de dezvoltare spun ca aceasta se intampla pentru ca tarile in curs de dezvoltare au probleme unice care cer diferite politici ale solutiilor fata de cele oferite de tarile dezvoltate.O noua teorie sustine insa ca este o convergenta conditionala, aducand in discutie factori ca rata de fertilitate a unei tari, capitalul uman, si politicile guvernamentale.In acest caz, tarile sarace ar avea un ritm de crestere mai mare decat al tarilor dezoltate.Cum insa in realitate nici unul din factorii de mai sus nu sunt constanti, convergenta absoluta nu exista. Politicile guvernamentale se pare ca sunt cruciale.Tari cu o politica liber-deschisa, in principal schimb liber si mentinerea si asigurea dreptului de proprietate au reusit sa-si creasca rata de crestere economica. Economiile de piata (deschise) au crescut mult mai mult decat economiile inchise. Desi pleaca oricum cu un mare dezavantaj, exista dovezi ca anumite tari in dezvoltare nu se pot ridica pentru ca isi irosesc propriile resurse.Institutiile care produc o guvernare eficienta a economiei, sunt cruciale.Pe de alta parte, acele tari care stiu cum sa-si foloseasca resursele pot creste rapid.Adevarul este ca cele mai spectaculoase cresteri economice apartin unui subgrup de tari cu performante exceptionale din grupul tarilor in curs de dezvoltare.

Acei care i-au facut o meserie din identificarea crizelor arat din ce in ce mai mult cu degetul nspre economiile de pia emergente din Europa ca fiind urmatoarele la rnd. Ei sugereaz c dup deschiderea acestora ctre pieele internaionale de capital n ncercarea de a progresa rapid ctre nivelurile de venit din Europa vestic, cteva ri din zona Baltic i din Europa central i de sud-est, aflate anterior n tranziie, au ales acum un drum nesigur. S-ar putea s fie adevrat, dar nu a fost expus ntreaga situaie. n mod clar, cteva state se pare c prezint simptomele avute de un numr de ri asiatice nainte de criza financiar de acum un deceniu. Printre cele mai comune simptome se pot regasi adncirea deficitelor de cont curent finanate de fonduri strine i nivelurile nalte i n cretere ale datoriei private.Totodat, cteva dintre rile cu cele mai acute simptome opereaz sub regimuri valutare fixe. n graba lor de a lega aceast regiune de Asia dinainte de criz, criticii trec cu vederea dou diferene importante. Mai nti, lumea s-a schimbat. ncrederea n gestionarea politicilor economiilor de pia emergente este acum mult mai mare dect n urm cu zece ani. In special politicile economice i mediul intern sunt mai puternice i mai transparente - rodul direct al leciilor nvate la nivel global de pe urma precedentelor crize. n mod corespunzator, ncrederea investitorilor n regiune a rezistat celor dou ocuri produse recent pe plan internaional. n al doilea rnd, investitorii consider ca o asigurare suplimentar apartenena sau perspectivele de integrare n UE a multora dintre economiile emergente europene. Aceasta pare sa provin din ncrederea sporit fa de teme majore cum ar fi drepturile de proprietate, politici economice sntoase, cadre de reglementare si tratament egal pentru investitorii locali i strini. Ca rezultat, i cu perspectiva unor randamente foarte nalte la capitalul investit, investitorii strini si-au deschis larg portofelele. i intrrile de capital sunt n cea mai mare parte pe termen lung. Deficitele de cont curent mari sunt un produs natural al acestui proces. Intrrile de capital induc o cerere sporit de importuri. Perspectivele optimiste privind veniturile reale impulsioneaz consumul, care la rndu-i stimuleaza cererea de importuri. Cu timpul, totui, investiiile vor genera exporturi mai mari i evoluia consumului se va stabiliza, ajutnd la controlarea i n cele din urm la inversarea deficitului de cont curent. nseamn oare aceasta c, ntre timp, se pot trece cu vederea deficitele mari de cont curent? n mod clar, nu. Este din ce in ce mai dificil s estimezi ct de mult pot crete deficitele de cont curent n contextul actual global i transparent, rmnnd n acelai timp sustenabile. Cu toate acestea, n unele ri nivelele au devenit inconfortabil de nalte, ajungnd chiar la o cincime din venitul naional. Se poate pleca de la premiza c investitorii strini pe termen lung i-au dimensionat, n medie, corect implicarea. Aceeai premiz nu se aplic neaprat i gospodriilor privind expectaiile de venituri, sau investitorilor cu creane mai lichide. Toate acestea ar sugera o ncredere nejustificat n finanarea extern i vulnerabilitate la opriri brute. Mai general, creanele din ce n ce mai mari ale nerezidenilor trebuie s fie onorate - ceea ce, n timp, va necesita o mbuntire a tendinei pe celelalte componente ale contului curent. Singura ntrebare este daca acest lucru se va intampla n mod natural sau va fi impus unor ri datorit unei schimbri brute a sentimentului investitorilor. ntr-un fel sau altul, factorii de decizie trebuie s evite excesele i s se pregteasc pentru aceast schimbare de direcie. n acest context, recomandrile Fondului Monetar Internaional ctre aceste ri s-au concentrat pe trei mesaje. Nu duna.' Impune ca politicile macroeconomice s evite suplimentarea exploziei de cerere generat de sectorul privat. n esen, aceasta nseamn c respectivele ri trebuie s i calibreze bugetele astfel nct s ofere un spaiu amplu ce ar permite acomodarea creterii cererii sectorului privat i s construiasc rezerve care s funcioneze ca o protecie n cazul unor eventuale crize. Ca atare, scutirile fiscale i distorsiunile pe care le-au introdus unele ri reprezint un pas n direcia greit. Nu fac dect s-i ngreuneze situaia prin atragerea de i mai multe fluxuri de capital. Totodat, ele submineaz soluionarea problemelor prin slbirea bugetului i distorsionarea stimulentelor. Acest lucru este, n mod tipic, n favoarea bunurilor netranzacionabile (non-tradables), n special locuine. De asemenea, sectorul public trebuie s urmeze o politic de venituri prudent pentru a limita riscul ca salariile s depeasc productivitatea. Toate acestea sunt eseniale cu precdere n acele ri care au ales un regim valutar fix, pierznd astfel posibilitatea folosirii aprecierii monedei ca instrument de control a cererii. i tocmai pentru c singura alternativ - i anume, politica monetara restrictiv - este dificil de dus la ndeplinire atunci cnd pieele de capital sunt libere, noi punem accentul pe constrngeri fiscale. Increde-te, dar verific.' Un sector financiar sntos i bine supravegheat este obligatoriu. rile vor trebui s i ntreasc standardele prudeniale i s se asigure ca sunt riguros aplicate. Deciziile de creditare trebuie s fie ancorate n ateptri realiste din partea mprumutailor i a mprumuttorilor i s permit formarea de

rezerve importante n rile cu rat de schimb fix, n eventualitatea n care va fi necesar majorarea ratelor dobnzilor. Evaluarea riscurilor fcut frecvent i la timp este vital. Reforme pentru cretere.' rile trebuie s continue reformarea instituiilor i s le dea din nou investitorilor asigurarea de care au nevoie - c ateptrile privind randamente mari se vor materializa. De aceea, rile trebuie s continue s reformeze pieele factorilor de producie i de bunuri, pentru a putea ntri productivitatea, flexibilitatea si competitivitatea i s asigure un tratament echitabil att pentru bunurile tranzacionabile (tradables) ct i pentru cele netranzacionabile (non-tradables). Drumul ctre convergen este o provocare n sine, dar ntr-o lume globalizat nu trebuie s fie lent. Economiile emergente din Europa culeg roadele reformelor anterioare printr-o cretere nalta, mbuntiri rapide ale standardului de via i ncrederea sporit a investitorilor. ns comportamentul sectorului privat poate depi limite raionale i, ca atare, s asistm la schimbri brute ale sensului. rile trebuie s sustin reformele i s construiasc soluii tampon pentru absorbia ocurilor. Merit s pui la btaie cteva grame de prevenie azi pentru a evita tone de tratament mai tarziu. Autorul este Directorul Departamentului Europa al Fondului Monetar International.

Pieele emergente care nregistreaz o cretere rapid ncep s arate semne de supranclzire, a afirmat prim-adjunctul directorului general al Fondului Monetar Internaional, John Lipsky, ntr-un interviu acordat Reuters Insider. Multe piee emergente, inclusiv China, nu au reuit s in sub control inflaia i s verifice fluxul masiv de investiii lichide n economiile lor. Dei FMI avertizeaz de cteva luni asupra riscurilor provocate de presiunea preurilor, comentariile lui Lipsky sugereaz c FMI este din ce n ce mai ngrijorat de aceast problem. Pentru pieele emergente, care cresc cu 6,5-7%, limitele lor de a-i depi capacitatea au fost intens folosite i, ca rezultat, ncepem s vedem semne incipiente de supranclzire, a declarat prim-adjunctul directorului general al FMI. Creterea preului petrolului a complicat problema inflaiei, dar Lipsky a explicat c FMI nu i-a redus estimrile de cretere deoarece crede c majorarea preului ieiului va fi temporar. Oficialul FMI a declarat c pn la extinderea turbulenelor n Libia, exportatoare de petrol, mare parte din creterea preului petrolului de la sfritul anului trecut i nceputul lui 2011 a reflectat o mbuntire a perspectivei economice. Totui, cele mai recente temeri privind ntreruperea livrrilor de iei au creat un factor de team care dus la majorarea preului barilului de iei peste 100 de dolari, care, care ar putea reprezenta o ameninare major pentru creterea economic. Majorarea preului alimentelor reprezint de asemenea o ameninare, n special pentru rile slab dezvoltate, unde alimentele reprezint un procentaj mai mare din bugetul gospodriilor. Preurile ridicate la alimente reprezint unul din multele motive care au stat la baza turbulenelor din Egipt i Tunisia.

Sectorul energiei s-ar putea confrunta i n 2011 cu un mediu de activitate dificil, chiar dac declinul economic internaional se tempereaz, conform unui raport Deloitte. Preul petrolului, precum i sustenabilitatea procesului de redresare vor influena modul n care toate formele de energie vor fi produse i consumate. Pentru al doilea an consecutiv, Deloitte a publicat previziunile privind industria energiei pentru anul urmtor. Raportul este realizat n baza unor interviuri detaliate cu companii-client, analiti specializai n aceast industrie, precum i consultani seniori din cadrul firmelor membre Deloitte la nivel global. Preul petrolului, precum i sustenabilitatea procesului de redresare vor influena modul n care toate formele de energie vor fi produse i consumate. Energia are un rol de pivot n redresarea economic global, spune Peter Bommel, liderul global al industriei energiei i resurselor, Deloitte Touche Tohmatsu Limited. S anticipezi evoluia acestui sector n urmtoarele 12 luni nu este o sarcin uoar, dar raportul Deloitte Energy Predictions ncearc s stimuleze dezbaterea, s informeze asupra posibilelor direcii ale industriei i s ajute la identificarea oportunitilor i potenialelor aciuni,a explicat Bommel. Elemente cheie precum managementul talentului, sustenabilitatea economiei verzi, implicaiile tehnologice, inovaia i managementul resurselor, cu precdere managementul resurselor de ap, nu reprezint provocri cu care se confrunt doar industria nsi. Ele impun reacii din partea autoritilor de reglementare i a sectorului public. Toate aceste provocri ofer oportuniti interesante i atrag atenia asupra rolului major pe care l are energia n ansamblul economiei, a adugat Farrukh Khan, partener de audit i liderul industriei energiei i resurselor, Deloitte Balcani. Activitatea de fuziuni i achiziii din industria energiei are loc pe etape, tonul fiind dat de companiile de petrol i gaze din pieele emergente. Al doilea val M&A are loc acum i implic marile companii de stat din Rusia, Coreea de Sud, Brazilia i Malayezia. Al treilea val, care abia acum se contureaz, vizeaz companiile naionale din India i Comunitatea Statelor Independente. Privind nainte, capacitatea de integrare post-fuziune a companiilor se va dovedi de importan capital, cu precdere n pieele emergente, unde structurile financiare complexe, diferenele culturale i mediul de reglementare incert reprezint piedici n obinerea sinergiilor anticipate. Parteneriatele tot mai extinse dintre China i naiunile bogate n petrol ar putea accelera economia acestei republici, precum i economia global n anii ce vor urma. Aceste parteneriate vor avea un efect pozitiv asupra pieei energiei, precum i asupra infrastructurii i industriei. Energia regenerabil are perspective pozitive, n contextul n care energia solar ctig teren, arat raportul Deloitte. n 2011 i pe viitor, tehnologiile solare se vor extinde de la utilizatorii industriali la consumatorii rezideniali i la micile afaceri. n timp ce statele OCDE asist la scderea cererii, piaa crete n Orient, situaie ce sugereaz o tendin pe termen lung. E dificil de anticipat ct de repede va crete consumul n pieele asiatice n anii urmtori i ce produse rafinate vor avea prioritate. Este ns destul de uor de preconizat c benzina i derivatele sale vor rmne n top, ceea ce va atrage necesitatea benzinriilor de a se conforma

cererii. De asemenea, dezvoltarea sectorului energetic pe segmentele care protejeaz mediul este prioritatea multor guverne. Cum energia nuclear este una dintre cele mai curate i mai de ncredere surse, industria de profil va asista la o cretere considerabil care se va ncadra foarte bine n strategiile guvernamentale. Pieele emergente se confrunt ns cu provocarea de a integra facilitile de energie nuclear n infrastructura naional. Totodat, arat raportul, legtura dintre ap i energie devine tot mai important. Considerentele privind sustenabilitatea reprezint elemente cheie n procesul de luare a deciziilor n afaceri, fiind totodat factori decisivi care vor afecta competiia la nivel mondial. Operaiunile de exploatare i producie petrolier avanseaz odat cu progresul tehnologic. Ca urmare a incidentelor recente cu impact asupra mediului, sntii i siguranei din industria petrolului i gazelor, guvernele ar putea urmri cu mai mult atenie toate tipurile de producie de energie. n ceea ce privete piaa auto, mainile electrice zdruncin piaa auto. Consumatorii au avut ntotdeauna posibilitatea s opteze pentru maini care s aib un anume aspect i care s le ofere o anume experien; n curnd vor avea la fel de multe opiuni n ceea ce privete sursa lor de alimentare. Autovehiculele electrice hibride i vor menine popularitatea, dar mainile electrice hibride de tip plug-in i cele pur electrice vor ctiga teren odat cu creterea cererii.

Conform unui studiu B2B realizat de GfK Custom Research n Brazilia, China, Germania, India, Marea Britanie i SUA, afinitatea pentru serviciile de cloud computing este deosebit de mare pe pieele emergente, devansnd chiar rile dezvoltate. Cu toate acestea, costurile cu schimbarea pot fi percepute uneori ca un obstacol n acceptarea acestor soluii web. Securitatea datelor, de multe ori citat ca argument principal mpotriva soluiilor de externalizare, este acum considerat de muli ca fiind unul dintre avantajele principale ale serviciilor de cloud. Cnd au fost intrebai cum traduc conceptul de "cloud computing", primul lucru care vine n mintea celor 1800 de factori de decizie din domeniul IT chestionai este modalitate de stocare de date offsite. Ei neleg c furnizarea unor astfel de soluii de stocare a datelor permite accesul la datele companiei din orice locaie i independent de un dispozitiv anume, plus o mare flexibilitate n utilizarea infrastructurilor i aplicaiilor. Factorii de decizie din Europa i Statele Unite asociaz adesea spontan problemele de securitate i riscurile cu stocarea de date pe servere internaionale i doar o minoritate dintre companiile din aceste ri are mai multe asocieri pozitive, cum ar fi eficiena costurilor i flexibilitatea. n pieele emergente din Brazilia, China i India situaia este complet diferit. Aici, termenii asociai cel mai mult cu cloud computing sunt: eficiena costurilor, flexibilitatea i securitatea accesului. Doar o mic parte a factorilor de decizie din pieele emergente accentueaz riscurile i lipsa de securitate. Penetrare i potenial crescut pe pieele emergente n pieele emergente din Brazilia, China i India, o gam larg de soluii de cloud au fost deja acceptate pe scar larg. Predominant, infrastructura bazat pe cloud prezint o rat de penetrare destul de ridicat. Gradul de interes i nivelul de penetrare sunt n mare msur independente de dimensiunea companiei. Inteniile de punere n aplicare pe scar larg a noilor servicii de cloud n urmtorii doi ani promit o cretere considerabil n toate categoriile de cloud computing n aceste ri. n ceea ce privete utilizarea i structura, situaia este complet diferit pe pieele stabile precum Germania, Marea Britanie i SUA. Companiile mici, cu 1-9 angajai, sunt greu de atins cu acest tip de servicii. Cu ct companiile sunt mai mari cu att crete relevana soluiilor, bineneles, n funcie de aplicaie. Planurile indic o cretere rapid pe toate segmentele, cu o singur excepie: companiile mici din Germania. Acest fapt este surprinztor deoarece beneficiile soluiilor bazate pe web pentru acest grup int sunt evidente, dac inem seama c o parte nsemnat a angajailor lucreaz n afara biroului, iar resursele pentru ntreinere i administrare IT sunt limitate. Securitatea i accesibilitatea datelor, n topul listei de beneficii Companii de mrimi diferite, din ri diferite au opinii variate privind rolul soluiilor de cloud. Indiferent de preocuprile din pieele occidentale, securitatea i accesul la date din orice locaie se dovedesc a fi principalele motoare de interes n cloud computing peste tot n lume. Pentru aproape jumtate dintre factorii de decizie IT intervievai, unul dintre cele mai importante trei argumente pentru a folosi serviciile de cloud computing este securitatea datelor, n special protecia datelor mpotriva accesului neautorizat sau furt. Securitatea datelor, care reprezenta principala rezerv n adoptarea soluiilor externalizate, este vzut acum de muli drept unul dintre cele mai mari avantaje ale serviciilor de cloud. Pentru o treime dintre cei chestionai, accesul la date, din orice locaie, este printre driverele de top care i determin s adopte cloud computing n companiile lor. Cnd intr n discuie evaluarea beneficiilor, dincolo de cele de ordin tehnic i cele care in de infrastructur, precum i transformarea acestora n avantaje pentru business, factorii de decizie din pieele emergente au o viziune mai strategic. n Brazilia (16%) i India (19%), ei subliniaz deschiderea global a afacerii ca principal motor de utilizare a soluiilor cloud, iar factorii de decizie chinezi evideniaz posibilitatea de a se concentra asupra activitii de baz (17%), precum i oportunitile de cretere rapid (22%).

Costul este mai degrab un pretext decat un atu Ca i securitatea datelor, problema costurilor este ambigu. Dei chestiunea utilizrii serviciilor de cloud ca modalitate de a reduce costurile de IT poate prea a fi de bun sim, multe companii invoc tocmai costurile ridicate drept un motiv de a fi rezervate n adoptare. Aceasta se refer nu numai la costurile cu migraia, numit de o treime dintre ei n top 3 argumente mpotriva cloud computing, dar, de asemenea, i ntr-o msur chiar mai mare, se refer la costurile serviciilor n sine, expus ca una dintre primele bariere de 42% dintre cei chestionai. n plus, costurile reduse nu sunt privite ca un beneficiu important al soluiilor de cloud, astfel nct n prezent, acest subiect este, evident, mai mult un obstacol n calea creterii dect un atu. Dei nu se numr printre barierele importante, potenialii clieni se tem totui de posibilele nefuncionaliti i de dependena de un furnizor. Cel mai mare grad de cunoatere pentru Amazon, Apple, Google i Microsoft n toate rile analizate, principalii juctori asociai cu cloud computing sunt Amazon, Apple, Google i Microsoft. n China i India, ali productorii de componente hardware i software cum ar fi IBM i Oracle se bucur, de asemenea, de o bun recunoatere, n vreme ce factorii de decizie brazilieni i numesc doar pe Google i Microsoft. Gradul de recunoatere nu este ns o garanie pentru selectarea acestor companii ca partenere. Companiile trebuie s aib ncredere n furnizorii lor, s le permit s stocheze i proceseze propriile date. Cand vine vorba de ncrederea ntr-o marc, factorii de decizie din pieele emergente sunt, n general, mult mai ncreztori n furnizorii de soluii globale dect factorii de decizie din alte ri. Acesta este un alt indiciu c soluiile cloud au mai mult succes pe pieele emergente, n timp ce companiile din Europa i SUA sunt ceva mai ezitante. Microsoft obine cele mai multe voturi de ncredere (66%) ca furnizor de soluii de cloud, dar aceast poziie de top este ameninat de IBM (63%) i Google (58%). Operatorii de reele importani se confrunt cu un decalaj considerabil la capitolul ncredere fa de grupul primelor clasate. Numai n Germania, factorii de decizie IT arat atitudini diferite atunci cnd vine vorba de ncrederea n marc: aici, IBM i Deutsche Telekom se bucur de semnificativ mai multe voturi fa de Microsoft i Google. Cu toate acestea, este clar c exist oportuniti din belug pentru toi furnizorii la nivel global, precum i pentru operatorii de reele, pentru a ctiga o pondere important n revoluia cloud care este deja n plin derulare. Companiile care reuesc s comunice securitatea abordrii lor i s asigure transparena i controlul pentru clienii lor vor fi cu siguran ctigtorii n aceast competiie. n iunie 2011, GfK a realizat 1.800 de interviuri cu factorii de decizie n domeniul IT din Brazilia, China, Germania, India, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii. Interviurile au fost realizate n trei categorii de mrime a companiei (1-9 angajai, 10-249 angajai, 250 angajai i mai mult).

Luna martie a fost dominat de dezastrul din Japonia, ns, cu excepia niponilor, pieele financiare mondiale au fost puin impresionate, conform ultimului raport al Raiffeisen Capital Management asupra economiilor emergente. Deoarece economia nipon este relativ puin integrat n economia global, consecinele sunt n cea mai mare parte limitate la Japonia. Piaa ieiului a fost pus mai mult n micare de ofensiva militar mpotriva Libiei. n cele din urm i cursurile de schimb au suferit micri importante, ns numai dup ce liderii UE au stabilit c trebuie stabilite modalitile de intervenie n cazul crizei datoriilor suverane din statele PIIGS, unde ultimele informaii arat c Portugalia a cerut ajutor extern, iar Grecia a decis c i va restructura datoriile. Tot mai multe voci, se pare, recomand Japoniei s o ia pe urmele SUA, adic s tipreasc bani pentru a-i acoperi necesarul de finanare din prezent. Soluia nu ar fi absurd pentru japonezi, mai ales n condiiile n care se lupt cu un yen supraevaluat, care nu ajut deloc exportatorii. Niponii sunt ns mult mai conservatori i mai disciplinai dect americanii. Economiile emergente din Asia i America Latin au rmas, n ansamblu, neschimbate. Adic o rat solid de cretere economic n ciuda majorrii dobnzilor de referin, iar valoarea PIBurilor i a produciilor industriale s-a ntors la nivelurile anterioare crizei. n China teama de o supranclzire a economiei a cam disprut. Producia industrial i nivelul consumului de energie electric s-au stabilizat iar volumul transporturilor de mrfuri a sczut, afndu-se departe de vrful nregistrat n 2010. De asemenea, un nivel ridicat al creterii economice, care n prezent este de 9 9,5%, pare puin probabil. n centrul ateniei se afl publicarea nivelului inflaiei la mijlocul lunii aprilie; astfel, pentru luna martie se ateapt o valoare de peste 5,0%. n martie, banca central a majorat din nou rezerva minim obligatorie pentru bnci iar la nceputul lunii aprilie a majorat dobnda de referin pentru a mai echilibra creditarea i piaa imobiliar. O politica monetar mai strict e posibil s continue pe un termen mai lung, ns ntr-un ritm mai lent. Piaa de aciuni ar putea recupera din nou de la valorile sale minime. Scderea de la nceputul anului se afl undeva la 7,0% raportat la euro. De la nceputul lunii martie, indicele MSCI China a nregistrat din nou o uoar cretere, de aproximativ 1%, iar recuperarea ar putea continua n lunile urmtoare. Dup mai multe sptmni de scderi, piaa de aciuni din India s-a trezit din nou la via. Cotaiile i-au revenit semnificativ, n martie aprecierea de puin sub 3% a fost mai mare dect cea nregistrat spre exemplu n China, iar trendul ar putea continua i n lunile urmtoare. Dac la nceput investitorii internaionali au manifestat o tendin de retragere a capitalului, acum aceasta pare s se inverseze. Totui imaginea fundamental general nu s-a schimbat prea mult. Ultima scdere a preului petrolului a avut un efect pozitiv asupra ateptrilor privind inflaia, n timp ce economia pare s continue s se afle pe o fundaie solid. Presiunile inflaioniste s-au modificat i n Rusia, diminundu-se parial. Creterea anual a preurilor de consum din februarie a fost de 9,5%, fa de 9,6% n ianuarie, iar tendina este de scdere a inflaiei. Randamentele obligaiunilor ruseti au sczut, dar n contextul deprecierii rublei, pentru investitorii strini n obligaiuni, performana a fost considerat uor pozitiv.

Mai aproape de noi, n Cehia, se remarc o discrepana dintre creterea economic de anul trecut i consumul privat n continuare sczut. Economia recupereaz pe fondul cererii externe puternice, n special din Germania, ns redresarea nu se manifest pe scar larg pe plan intern. Inflaia este sczut, de 1,8%, dar acest nivel consolideaz imaginea unei economii interne slabe. Romnia nu a avut parte de evenimente notabile, care s justifice o analiz mai atent din partea analitilor Raiffeisen. Cu excepia notificrii de ctre Guvern a planurilor de finanare viitoare, n care ar urma s creasc utilizarea pieei de euro-bonduri. Altfel, economia noastr seamn cu cea a Cehiei n ceea ce privete consumul intern sczut i redresarea care nu se vede pe scar larg. Pe partea de revenire i cretere n ansamblu mai avem ns de recuperat nainte de a ne putea compara cu cehii.

Dac la nivelul statelor dezvoltate pericolul unei reintrri n recesiune sau a unei ncetiniri puternice a creterii pare s fie din ce n ce mai puternic, economiile emergente par s intre ntr-o perioad de consolidare. n sensul c msurile luate pn acum au reuit s stopeze cderea, iar n perioada urmtoare ar trebui s se reia trendul de cretere (mai lent sau mai rapid n funcie de fiecare stat). Raportul Raiffeisen Capital Management asupra pieelor emergente arat c dup aprecierile din iulie ale burselor emergente luna august a fost mai mult negativ. Problema datoriei Greciei a continuat s mocneasc, ns principala influen negativ a venit de la slbirea continu a economiei SUA. Dificultile macroeconomice ale SUA au contrastat cu rezultatele companiilor listate din ale doilea trimestru, n general bune peste ateptri, dar dac economia american reintr n recesiune problemele vor crete i pentru companii. Pe fondul acestui impas, dar i pe cel al procesului dezinflaionist din UE, cererea de obligaiuni de stat n SUA i n Europa a crescut. Majorarea a avut loc n ciuda randamentelor negative pe termen scurt i minime pe termen lung (dobnzile pe termen lung sunt doar puin superioare ratelor medii ale inflaiei). Cu excepia Ungariei, care a fost privit cu reticen de ctre investitori dup suspendarea temporar a acordului cu FMI, toate pieele de obligaiuni din Europa Central i de Est au nregistrat creteri. Rusia i-a continuat procesul de stabilizare, cu scdere a omajului i majorarea veniturilor disponibile, cu efecte directe n comer. Economia Rusiei a crescut n al doilea trimestru din 2010, potrivit estimrilor guvernului, cu 5,4% n termeni reali, comparativ cu 2,9% n primul trimestru, se arat n raportul RCM. Pentru trimestrul ce st s se ncheie ns evoluia nu va mai fi att de bun din cauza secetei i a incendiilor care au distrus o mare parte din recolt. n Ungaria, forintul a nregistrat fluctuaii semnificative de curs dup ce a fost suspendat acordul cu FMI, ns situaia economic rmne pozitiv, fiind susinut i de mbuntirea cererii externe. Rata inflaiei a sczut pn la 4%, iar Banca Central a lsat dobnda de referin neschimbat, la 5,25%. Rata inflaiei din Polonia a cobort pn la 2%, iar creterea economic din al doilea trimestru a fost de 3,5%. Inundaiile care au lovit Polonia acum cteva luni ar putea crea presiuni inflaioniste, dar cel puin deocamdat dobnda de referin rmne la 3,5%. Cehia i revine la fel de bine, cu o inflaie care a urcat pn la 1,9% i o dobnd de referin de 0,75%. Turcia a avut o cretere economic real de 11,7% n primul trimestru al anului, ns dinamica din al doilea trimestru este negativ. Producia industrial rmne puternic, dar nivelul ridicat al omajului este nc mare comparat cu cel dinaintea crizei. Economia turc a fost ajutat de piaa intern astfel nct a artat stabilitate trecnd cu bine prin criz.

Problema datoriilor zonei euro, accentuat n ultima partea anului 2011, a lovit puternic pieele de aciuni emergente. Un bun motiv pentru brokeri, investitori i analiti pentru a-i rendrepta atenia ctre bursele din aceste zone economice. Pieele emergente au avut mai multe resurse dect ne-am fi ateptat pentru face fa ncetinirii creterii economice", a declarat Ewen Cameron Watt, directorul de investiii al BlackRock, una dintre cele mai mari instituii financiare la nivel global. Potrivit lui Ewen Cameron, China - visul frumos al tuturor investitorilor, este economia care urmrete cel mai ndeaproape teoriile economiei keynesiene, bazndu-se astfel ntr-o msur mult prea mare pe politici intervenioniste. Iar asta, n opinia lui Ewen, este principala cauz pentru care liderii chinezi se vor confrunta cu o ncetinire masiv a exporturilor dac vor continua proiectele de creare a mai multor locuri de munc, n loc s participe la scoaterea zonei euro din impact. Investiia n aciunile de pe pieele emergente poate fi profitabil

Indexul MSCI al pieelor emergente a sczut cu aproape 20 de procente n cursul anului trecut, ca urmare a preferinei investitorilor pentru titlurile listate pe pieele dezvoltate, n detrimentul companiilor de pe pieele emergente, cum ar fi Brazilia, China i India. Tendina va nregistra ns o ntoarcere radical n 2012, consider directorul BlakRock. Dac poi cumpra aciuni de pe pieele emergente cu 30 % mai ieftine, de ce nu ai face-o?" , a rspuns acesta ntrebrilor jurnalitilor Bloomberg. Guvernana corporativ este una din problemele de care se lovesc investitorii de pe pieele emergente, care au adesea standarde extrem de diferite de cele din rile dezvoltate. Cu toate astea, riscurile asociate investiiilor n rile cu standarde reduse de guvernan corporativ sunt deja incluse n valoarea de pia a aciunilor de pe bursele rilor dezvoltate, care este cu mult mai mare dect valoarea aciunilor de pe pieele emergente. Aciunile companiilor americane vor nregistra creteri n 2012 Spre deosebire de directorul de investiii al BlakRock ns, Mark Tinker, director al companiei de investiii Axa Framlington, se art mai puin ncreztor n perspectiva aciunilor de pe pieele emergente i le-a spus reporterilor postului de televiziune CNBC, c nu este nc sigur discountul aferent riscurilor asociate unor astfel de plasamente este deja inclus n preul aciunilor de pe aceste piee.

Fondurile Axa Framlington sunt expuse cu aproape 50% din active pe aciuni americane, care, n opinia analitilor respectivei companii, vor nregistra creteri bune anul acesta. Ateptrile cu privire la profiturile companiilor americane sunt tot mai optimiste, mai ales n urma unor ultime date economice, care sunt mai mult dect favorabile. Datele pozitive despre piaa muncii i evoluia economiei americane, sunt cu mult mai bune dect estimrile pieei, pentru prima dat dup 4-5 ani. eful Axa Framlington spune ns c potenialele schimbri majore de politici n urma alegerilor din America, Frana i Taiwan sunt un motiv de mare ngrijorare pentru piee, i aa explic acesta lipsa unei direcii clare n pieele de aciuni. O zi cretem, o zi scdem- nimeni nu poate lua decizii clare".

Ma consider un om norocos. Perpetua mea cautare de oportunitati bune de investitii ma duce prin cele mai frumoase si exotice locuri pe care planeta le poate oferi. Macao, in extremitatea dreapta a Deltei Fluviului Perlelor din China, este una dintre favoritele mele din mai multe motive. Ca investitor, sunt interesat sa urmaresc oportunitatile de investitii. Ca cetatean global, sunt incantat de cultura si istoria bogate din Macao. Pe dimensiunea culturala, avem istoria si abundenta de muzee care cuprind perioada coloniala portugheza si episoadele importante din dinastiile chineze pana in zilele noastre. Printre cele mai mari atractii pentru mine sunt artificiile. In fiecare septembrie, Macao gazduieste Concursul International de Focuri de Artificii, probabil cel mai mare de acest gen din intreaga lume. Alte evenimente care atrag foarte multi oameni sunt Festivalul International de Muzica in noiembrie, Maratonul International si Grand Prix-ul care transforma strazile din Macao intr-o pista de curse similara cu cea din Monaco.Read more

Raspunsuri la intrebarile cititorilor partea a VIII anoiembrie 29, 2011Comentarii dezactivate A trecut ceva timp de cand am raspuns intrebarilor primite de la cititori. Va multumesc, dragi cititori, pentru toate comentariile adresate pe blog, au fost foarte incurajatoare. Considerati ca se va instala recesiunea la nivel global sau in tarile emergente pe termen mediu si lung? - Asli, Turcia Pe termen mediu si lung consider ca situatia economica mondiala continua sa se prezinte foarte bine din mai multe motive. In primul rand, multe tari emergente au continuat sa creasca intr-un ritm alert si nu ne asteptam ca aceasta crestere sa incetineasca prea mult in urmatoarea decada, desi modificarile procentuale vor incetini in mod natural pe masura ce nivelurile PIB devin mai mari. In al doilea rand, consideram ca situatia din Europa poate fi rezolvata si vor avea loc probabil o serie de reforme considerabile in tarile europene, precum reduceri de cheltuieli publice si masuri pentru stimularea mediului de afaceri precum scaderea taxelor si reducerea poverilor birocratice. Ne asteptam ca aceleasi lucruri sa se intample in SUA si Japonia, pentru ca aceste state, precum si intreaga lume dezvoltata, descopera ca o modalitate de a stimula cresterea este de a permite mediului de afaceri si companiilor private sa progreseze, in special intreprinderilor mici si mijlocii. Desi reorientarea catre aceste politici va lua probabil ceva timp, vedem deja semne ale schimbarilor potentiale. Care va fi impactul daca unul sau mai multe state se retrag din zona euro? - Shiv, India Franta si Germania au afirmat in repetate randuri angajamentul lor de a sustine euro si consideram probabilitatea ca orice alta tara sa se retraga din zona euro ca fiind foarte redusa. Chiar daca unul sau doua state s-ar retrage, acest lucru nu ar trebui sa aiba un impact asupra viabilitatii euro ca moneda si aceasta moneda va continua sa fie folosita, in opinia noastra. Trebuie sa ne reamintim faptul ca euro reprezinta probabil cea mai importanta transformare la nivel monetar din ultimul secol. A fost un succes rasunator, desi unii comentatori si economisti britanici au condamnat moneda atunci cand a fost lansata pentru prima oara in 1999 si o condamna in continuare. Moneda unica europeana a redus initial costurile imprumuturilor pentru o serie de state, facand in acelasi timp ca exporturile unor state importante sa fie mai competitive prin sporirea fluxului intra-regionalde comert si resurse. Slovacia este un exemplu pozitiv: a folosit euro pentru a-si restructura economia si cresterea de 4% a PIB-ului din 2010 a fost una dintre cele

mai mari din Europa. Realitatea este ca euro reprezinta acum o alternativa fata de dolarul american si utilizarea sa a continuat sa sporeasca pretutindeni in lume. Care este parerea dvs. despre Ucraina? - Vitaly, Ukraine Ucraina este una dintre cele mai interesante piete deoarece are o serie de industrii viabile cu potential de crestere. Mai important, noi o numim cosul de paine datorita bogatului sau sector agricol. Multe economii din estul Europei au avut de suferit de pe urma conditiilor nefavorabile de pe piata globala si datorita proximitatii fata de Europa de Vest, confruntata cu problema datoriilor. Acest lucru a determinat investitorii sa-si reduca expunerile si sa repatrieze capital. In ciuda volatilitatii actuale, consideram ca Ucraina, care este bogata atat in materii prime grele cat si usoare, are potential ca urmare a cererii in crestere pe termen lung pentru resurse naturale.

Materii prime si consumatori in America Latinanoiembrie 16, 2011Comentarii dezactivate Multi investitori presupun ca unele tari din America Latina au avut cresteri puternice in ultimii ani datorita exploziei cererii de materiile prime, care este momentan redusa de perspectivele unei cresteri economice incetinite in SUA, Europa si China. Mi-am exprimat cateva opinii legate de acest subiect intr-un interviu video recent pe care m-am gandit sa vi-l aduc la cunostinta.

Inundatiile din Thailandanoiembrie 3, 2011Comentarii dezactivate Thailanda se lupta cu cele mai grele inundatii din ultimele decenii. Inundatiile au afectat sever peste 30 de provincii din nordul si centrul Thailandei, unde si-au pierdut viata foarte multe persoane. Pagubele estimate se situeaza intre 1-2% din PIB. Sase mari centre industriale din proviciile Ayutthaya si Pathum-thani au fost inundate, afectand peste 1000 de fabrici si lanturi de distributie din industria electronica, electrica si auto. Importanti retaileri au fost obligati sa suspende operatiunile din centrele de distributie datorita perturbarilor de ordin logistic. Agricultura a fost lovita puternic, peste 10% din productia de orez fiind afectata. Potrivit informatiilor publicate, Thailanda ar avea nevoie de cel putin o luna pentru a asana pamantul dupa aceste inundatii. Sectorul bancar se afla printre acele sectoare care ar putea fi afectate negativ. Ca urmare a unei estimari in scadere cu aproximativ 2% in 2011 a ratei de cresterere a PIB de catre Banca Centrala Thailandeza, anticipam ca veniturile bancare s-ar putea diminua cu mai mult de 2%. Ne asteptam ca marjele companiilor de consum sa fie serios afectate ca urmare a preturilor mai mari la materiile prime, precum si a costurilor mai mari de distributie. Totusi, situatia ar putea fi echilibrata daca acele companii vor putea sa creasca preturile. Anticipam ca societatile din domeniul energetic nu vor resimti un impact foarte puternic, avand in vedere ca va creste probabil cererea pentru energie. Desi consecintele pagubelor inundatiilor vor avea un impact negativ asupra veniturilor companiilor thailandeze, consideram ca perspectiva pe termen lung pentru Thailanda ramane solida. In plus fata de taierile de taxe pentru companii si de diversele pachete de stimulare ce au fost anuntate, guvernul thailandez planifica sa cheltuiasca Bt400 miliarde (US$ 13 miliarde) pentru investitii in baraje, irigatii si sisteme de apa destinate refacerii tarii. Consideram ca Thailanda va ramane o destinatie atractiva pentru investitiile straine directe datorita avantajelor locatiei, mediului de afaceri prielnic si fortei de munca foarte competitive. Desi devastatoare pe termen scurt, consideram ca impactul inundatiilor nu va lasa urme semnificative, iar Thailanda isi va reveni cu bine de pe urma acestui eveniment dezastruos.

China Video Blog

octombrie 28, 2011Comentarii dezactivate Republica Populara Chineza si-a sarbatorit independenta in octombrie. Sarbatoarea din 2011 coincide cu aniversarea a 100 de ani de la revolutia Xinhai, care a inlaturat legea imperiala in China, si ar putea fi ultima sarbatoare a Zilei Nationale pentru presedintele Hun Jintao inainte de incheierea mandatului acestuia ce va avea loc anul viitor. 2012 va fi un an crucial cu schimbari in conducerea la varf si va reprezenta o perioada de tranzitie. Am prezentat cateva din preocuparile majore legate de China intr-un interviu video recent, pe care vi-l impartasesc si voua aici.

Despre volatilitatea pieteioctombrie 15, 2011Comentarii dezactivate Referitor la actuala incertitudine globala, cred ca sunt inca multe intrebari in legatura cu impactul volatilitatii pietei atat asupra pietelor dezvoltate, cat si asupra celor emergente. Am inregistrat recent un interviu in care imi exprimam punctul de vedere in legatura cu aceste intrebari si pe care vreau sa vi-l impartasesc si voua printr-o postare video pe blog. Sper sa va placa.

Materii prime si conservare in Marea Caspicaseptembrie 30, 2011Comentarii dezactivate Va salut dragi cititori si va multumesc pentru rabdarea cu care m-ati asteptat cat am lipsit din acest spatiu virtual timp de cateva saptamani. Continuam sa vedem destul de multa volatilitate a pietei, dar consideram bineinteles aceste timpuri drept oportunitati in cautarea noastra continua de investitii atractive, si ne-am straduit sa cautam afaceri avantajoase. Iata o prezentare a unei vizite recente.

La o platform petrolier n Marea Caspic Ce tara este cel mai mare producator de petrol al lumii? Nu, nu este Arabia Saudita ci Rusia.[1] Petrolul si gazele naturale sunt importante pentru economia Rusiei, precum o multitudine de alte resurse naturale cum ar fi nichel, paladium, diamante etc. Datorita preturilor crescute ale materiilor prime, economia Rusiei creste foarte repede (FMI preconizeaza o crestere de 4,3% pentru acest an),[2] dobanzile coborand fata de nivelul maxim atins in 2008, rata somajului este mai mica, rezervele valutare au crescut la peste 500 miliarde USD in iulie 2011, si pietele de capital au evoluat foarte bine din 2008, luand in consideratie chiar si declinul recent. De aceea am devenit interesati de companiile petroliere din Rusia. Din acest motiv, am organizat o excursie la Marea Caspica pentru a vedea la fata locului cum functioneaza operatiunile de extragere si productie a titeiului pe o platforma petroliera maritima. Read more

Raspunsuri la intrebarile cititorilorseptembrie 26, 2011Comentarii dezactivate M bucur de fiecare dat s primesc veti de la voi, i v mulumesc tuturor pentru ntrebrile i comentariile pe care mi le trimitei. Sptmna aceasta, mi ndrept atenia ctre ntrebrile legate de pieele de frontier, care reprezint o subcategorie a pieelor emergente. Care este prerea dumneavoastr despre Bangladesh? Fuad, Bangladesh Suntem destul de interesai de Bangladesh n calitate de important pia de frontier. Echipa noastr a fcut recent mai multe vizite la companiile din aceast ar i ne continum analiza n

aceast zon. Vedem potenial i cretere n aceast ar n special n sectoarele bancar, agricultur i export. n timpul vizitei noastre, ne-am ntlnit cu brokeri, profesori i investitori pentru a dobndi o mai bun nelegere asupra economiei i pieei, i de asemenea am vizitat companii din numeroase sectoare economice, inclusiv domeniile bancar, telecomunicaii, energie i farmaceutic. De exemplu, una dintre companiile pe care am vizitat-o acorda mprumuturi ipotecare. Aceasta avea un portofoliu diversificat de mprumuturi, oferind mprumuturi pentru proprieti imobiliare i construcii, precum i pentru amenajri interioare. Conform analizei noastre, compania reprezenta o oportunitate interesant de investiie deoarece prea s aib un potenial ridicat de cretere i active cu risc sczut. Privitor la investiiile n pieele emergente precum Africa, care este prerea dumneavoastr referitoare la provocrile din perspectiva structural, precum constrngerile politice, srcia i bolile? Masego, South Africa Multe ri africane au avut de nfruntat dificulti politice ce implicau granie deficitare, corupie i guverne nclinate ctre violen i care ncercau s conduc prin for. Aceasta a dus la srcie i deteriorarea sntii unor segmente de populaie n anumite zone. Totui, n unele ri, reforma a continuat i economiile de pia au crescut i prosperat. Am mprtit opinia mea despre provocrile i oportunitile din Africa ntr-o postare anterioar. O cale de a identifica oportunitile n mijlocul acestor provocri este prin evaluarea impactului pe care aceti factori l au asupra fiecrei companii. Nu toate sunt afectate n acelai fel i, de fapt, unele companii pot chiar beneficia. De exemplu, companiile de sntate pot beneficia de pe urma nevoii de medicaie i vaccinuri, n timp ce companiile din sectorul construciilor, materiilor prime i transportului pot beneficia pe urma creterii cheltuielilor cu dezvoltarea infrastructurii. Este de asemenea important de semnalat faptul c, dei nu este lipsit de probleme, Africa este un continent bogat n resurse naturale. Sunt optimist n ceea ce privete potenialul de cretere pe termen lung n multe pri ale Africii. Am vizitat Croaia de multe ori n ultimii 10 ani i am fost martorul unei transformri uriae de la o semnificativ dezvoltare a infrastructurii la creterea consumului. Vedei oportuniti de investiii aici? Ken, Austria Da, am observat oportuniti de investiii n Croaia, unde sectoarele legate de consum au fost n mod special atractive pentru noi. Continum s vedem oportuniti de investiii pe aceasta pia de frontier care pare sa aib potenial. Ce credei despre India? In mod special, putei sa ne mprtii mai mult despre oportunitile (sectoarele) i riscurile investiiilor n India? Hiren, India Ne ateptm ca economia Indiei s continue s nregistreze o cretere economic susinut, cu o cretere estimat la 8.2% n 2011 i 7.8% n 2012. [1] Pe termen lung, o rat a creterii mare ar putea oferi de asemenea i o bun platform pentru creterea companiilor indiene. India este a doua cea mai populat ar din lume, cu peste 1.21 miliarde de oameni, [2], deci reprezint o pia uria de consum. Mai mult, cu jumtate din populaia Indiei sub vrsta de 25 ani, [3] este foarte probabil ca India s continue s aib att o for de munc puternic, ct i o baz de consum mare factori importani care pot susine piaa n viitor. n completarea creterii consumului, India beneficiaz de disponibilitatea forei de munc calificat i talent managerial excelent, ceea ce credem ca i furnizeaz o ni n sectoarele de servicii. Dezvoltarea infrastructurii este un alt element care poate contribui la creterea economic n acest moment, India ducnd lips de dezvoltarea infrastructurii. Suntem de asemena ngrijorai de deficitul bugetar al rii i presiunea creterii inflaiei, dar nc ne pstrm ncrederea c India prezint potenial. n ceea ce privete creterea inflaiei din China, care sunt estimrile dumneavoastr?

Shawn, Canada Am nceput sa vedem semne c economia supranclzit a Chinei poate fi ajustat n viitorul nu foarte ndeprtat. Credem c inflaia din China poate ajunge la un maxim n viitorul apropiat ca rezultat al deciziilor luate n Iulie de guvernul chinez de a crete furnizarea de carne de porc prin ultilizarea unei poriuni din rezervele strategice de carne de porc. Prin aprovizionarea pieei cu mai mult care de porc, guvernul sper s combat creterea preului crnii de porc. Aceast micare, combinat cu o rat de cretere din ce n ce mai mic, ar putea duce n curnd la sfritul ciclului politicii monetare apstoare a bncii naionale. Mai mult, alte piee emergente precum Coreea de Sud i Turcia au stopat creterea dobnzilor sau chiar le-au sczut ca rezultat al dezordinii globale n ciuda presiunii inflaioniste. Am putea s vedem aceast tendin i n China. [1] Sursa: Fondul Monetar de Investiii , Perspectiva economic asupra lumii update, Iunie 2011. [2] Sursa: Biroul de Recensmnt al Statelor Unite Baza de date internaional (BDI), Indicatori demografici, 2011 [3] Sursa: Perspective asupra populaiei lumii, Revizuire 2008. Naiunile Unite, Departamentul de afaceri economice si sociale, mprirea populaiei,New York, 2009

Raspunsuri la intrebarile cititorilor partea a VII aaugust 19, 2011Comentarii dezactivate Multi dintre voi pot fi in mod particular ingrijorati de evolutiile legate de datoria din zona Euro si SUA din ultimele saptamani. As dori sa profit de aceasta ocazie pentru a-mi impartasi gandurile legate de aceste evenimente si sa raspund la cateva dintre intrebarile cititorilor. Cat de ingrijorat sunteti de problemele actuale din zona Euro si datoria SUA? Peter, Statele Unite ale Americii Pentru mine, situatia datoriei europene nu pare la fel de grava precum criza din SUA, atat in ceea ce priveste dimensiunea cat si posibilul impact asupra economiei globale. De aceea, cred ca atentia oamenilor ar trebuie sa fie orientata catre criza din SUA. De asemenea, trebuie sa ne amintim ca toleranta fata de datorie este influentata in general de nivelul de incredere al investitorilor. Astfel, trebuie sa ne concentram atentia catre restabilirea increderii, care poate fi afectata daca nivelul datoriei creste. Cresterea nivelului datoriilor poate duce la o moneda mai slaba, deoarece investitorii ar putea sa evite valutele tarilor ingropate in datorii. O posibila metoda de a contracara efectele unei valute mai slabe este de a face investitii care ar putea creste in valoare pe termen lung si ar putea sa ajute la reducerea efectului de erodare a valorii al inflatiei, ce poate rezulta dintr-o valuta mai slaba. In Europa, vom continua sa urmarim indeaproape pietele emergente ale regiunii, in mod secial Romania, Rusia si Polonia. In Romania, continuam sa vedem numeroase oportunitati, in special in sectoarele precum energie si transport. Sunt foarte entuziasmat de Rusia, unde vedem un potential de crestere foarte mare, in mod special in sectoare precum agricultura, resurse naturale si petrol. Credem ca Polonia ofera potential ce rezulta din structura sa politica puternica si cresterea pozitiva a produsului intern brut (PIB). De fapt, Polonia a fost singura tara din Uniunea Europeana care si-a mentinut cresterea pozitiva a PIB-ului in timpul crizei finanaciare globale din 2008-2009.[1]Read more

Datoria Statelor Unite si oportunitaile din pietele emergenteaugust 9, 2011Comentarii dezactivate Am dorit sa scriu o scurta nota despre retrogradarea datoriei SUA si despre evenimentele din ultima saptamana, in urma numeroaselor intrebari din partea cititorilor. Potentiala retrogradare de catre Standard & Poors a datoriei SUA a fost semnalata de mai multe saptamani, astfel ca nu a

fost o surpriza foarte mare. De fapt, unele agentii de rating mai mici, retrogradasera deja SUA. Chiar si asa, reactia initiala a pietelor se poate reflecta intr-un grad ridicat de incertitudine si volatilitate, intrucat este posibil ca investitorii sa nu stie incotro sa mearga pentru active cu o volatilitate mai mica pe termen scurt. In cazul crizei subprime, investitorii au cautat cu precadere asemenea active in dolarul american si titlurile Trezorerie SUA. In timpul crizei subprime indexul dolarului american era ridicat, acum insa este coborat reflectand o perceptie schimbata in ceea ce inseamna pietele care pot fi considerate mai putin volatile pe termen scurt. In particular, credem ca monedele si actiunile din tarile emergente pot fi relativ atractive tinand cont de faptul ca (1) pietele emergente au in general rezerve valutare mai ridicate decat tarile dezvoltate si (2) nivelul de datorie publica raportat la PIB in tarile emergente tinde sa fie mai coborat decat cel al tarilor dezvoltate. Aceasta abilitate superioara de a administra moneda si abilitatea istoric mai buna de a aborda nivelul datoriei sunt printre motivele pentru care credem ca monedele din pietele emergente au fost atat de puternice si pot continua sa fie asa.

Pe pietele de capital emergente (cum este si Romania - n.r.), fondurile de investitii care urmaresc structura unor indici bursieri au obtinut in ultimul an randamente mai bune decat cele administrate activ, arata un studiu Bloomberg. In ultimii trei ani, randamentul mediu anual al fondurilor de index care investesc pe pietele emergente a fost de 29,9%, in comparatie cu 27,8% in cazul fondurilor administrate activ. Daca fondurile de index presupun pentru investitori un risc legat doar de evolutia generala a pietei, fondurile active prezinta si un risc suplimentar de administrare al portofoliului specific, ales de fiecare fond in parte. Fondurile de index (ETF, Exchange-traded funds) urmaresc structura unor indici bursieri compoziti, titlurile acestora putand fi cumparate sau vandute zilnic, la fel ca si actiunile. Unul din principalele avantaje ale acestor fonduri il reprezinta costurile reduse de administrare, avand in vedere ca administratorul nu se implica activ in managementul activelor. Fondurile administrate activ isi structureaza portofoliul de actiuni pe baza unor analize complexe, avand in vedere atat factori macroeconomici, cat si rezultatele financiare ale companiilor. De regula, fondurile administrate activ urmaresc sa depaseasca performantele indicilor bursieri, mizand pe piete sau pe companii cu potential de crestere peste media pietei. Cel mai mare fond de index din lume, iShares, structurat pe baza indicelui MSCI Emerging Markets Index, a obtinut in ultimul an un randament de 30,6%, in timp ce 645 de fonduri administrate activ, care investesc pe pietele emergente, au inregistrat un randament mediu de 29%, potrivit datelor centralizate de Bloomberg. Indicele MSCI Emerging Markets Index este un indice lansat de banca de investitii Morgan Stanley, care urmareste performantele indicilor bursieri de pe 25 de piete emergente, printre care se numara Brazilia, China, India, Rusia, Polonia, Cehia, Ungaria si Turcia. Indicele ar putea inregistra al patrulea an consecutiv de cresteri de peste 20%, in ciuda corectiilor puternice din lunile mai si iunie. In 2005, indicele a castigat 30%, in 2004, a avut o crestere de 22%, iar in 2003, randamentul oferit de acest indice a fost de 52%. Cresterile puternice inregistrate in ultimii ani pe pietele emergente au determinat tot

mai multi investitori sa-si plaseze banii in fonduri care investesc pe aceste piete, o parte importanta a acestor capitaluri indreptandu-se catre fondurile de index. De la inceputul anului, fondurile care activeaza pe piete emergente au atras investitii nete de 17,4 miliarde de dolari (13,7 miliarde de euro), iar in 2005, intrarile nete s-au ridicat la 20,3 miliarde de dolari (aproape 16 miliarde de euro). Exista 123 de fonduri de index in lume care urmaresc indici ai pietelor emergente la nivel global, regional, de tara sau de industrie, potrivit Morgan Stanley, iar numarul acestora va creste avand in vedere ca multe dintre statele arabe doresc sa creeze cadrul legal lansarii unor astfel de fonduri. Unul din motivele pentru care fondurile administrate activ au performante mai slabe este faptul ca nu au libertate deplina in a investi oriunde doresc, din cauza restrictiilor impuse de anumite tari. In plus, piete precum Coreea de Sud, Taiwan si Africa de Sud, preferate de investitorii internationali, au obtinut anul acesta performante mai scazute decat indicele global al pietelor emergente. Fondurile de index au un avantaj competitional si in costurile de administrare mai scazute decat cele ale fondurilor mutuale obisnuite. Fondurile de index care urmaresc pietele emergente percep comisioane cuprinse intre 0,5% si 1%, in timp ce fondurile administrate activ percep comisioane medii de 2%. Analistii sustin ca acest lucru va determina tot mai multi investitori sa se orienteze catre fonduri de index pe pietele emergente, in dauna fondurilor administrate activ, in conditiile in care este dificil de gasit un fond administrat activ care sa ofere in mod constant performante mai bune decat indicii. Pe de alta parte, exista si fonduri administrate activ care au reusit sa depaseasca performantele indicilor si care vor ramane atractive pentru anumite categorii de investitori. Pe pietele dezvoltate, situatia nu mai sta la fel, pentru ca fondurile administrate activ au reusit sa depaseasca performantele indicilor bursieri. Astfel, in SUA, fondurile administrate activ au obtinut un randament mediu de 17,1% in ultimele 12 luni, in comparatie cu o crestere de 14,6% a indicelui Stadard & Poor's 500. Pe piata romaneasca situatia este oarecum similara Fondurile de index sunt un instrument foarte putin cunoscut pentru piata romaneasca, insa tendinta la nivel global se poate observa si pe piata de la noi, comparand performantele fondurilor mutuale cu cele ale indicilor bursieri. Fondurile mutuale cu plasamente in actiuni, care investesc cea mai mare parte a capitalurilor atrase de la investitori pe Bursa, nu au reusit in ultimii doi ani sa bata indicii bursieri. In primele zece luni ale anului, fondurile de actiuni au inregistrat un randament mediu de 15,6%, in conditiile in care indicele BET, principalul indice al BVB a crescut cu 28,5%, iar indicele BET-C, care urmareste evolutia tuturor actiunilor de la BVB, a inregistrat un avans de 31,9%. Cel mai mare randament oferit de un fond de actiuni

in perioada ianuarie-octombrie a fost de 26,2%. Una din cauze este faptul ca fondurile mutuale investesc doar o parte din activele de care dispun pe piata de capital, ponderea actiunilor in activele acestui tip de fonduri fiind de circa 71% la finele lunii octombrie. Aceasta deoarece fondurile trebuie sa dispuna de lichiditati pentru a satisface cererile de rascumparare. La finele lui octombrie existau doar doua fonduri care aveau plasate pe Bursa peste 90% din active. In luna septembrie, BT Asset Management a lansat primul fond de index, BT Index. Acest fond are portofoliul alcatuit pe baza indicelui ROTX, dezvoltat de BVB impreuna cu Bursa din Viena. In primele zece luni ale anului, indicele ROTX a obtinut un randament de 32,1%. Administratorii de fonduri de pe piara romaneasca acuza insa lipsa unui indice bursier care sa reflecte structura actuala a Bursei si care sa cuprinda si SIF-urile. Cele cinci SIF-uri, care au fost in ultimele luni cele mai tranzactionate de pe Bursa, au un indice propriu BET-FI, care a crescut cu 19,2% in perioada ianuarie-octombrie. SIF-urile alcatuiesc o componenta importanta a portofoliilor fondurilor de actiuni, iar din acest motiv administratorii sustin ca raportarea performantei acestora la indicii bursieri nu este foarte relevanta.

Pietele emergente sunt reprezentate de tarile cu activitate sociala sau comerciala aflata intr-un proces rapid de crestere economica si de industrializare. De obicei, termenul este mai degraba un eufemism pentru tarile sarace sau pentru cele in curs de dezvoltare. In 2006, existau 28 de piete considerate emergente, iar in 2010 numarul acestora a crescut pana in jur de 40. Dintre toate, cele mai mari economii sunt considerate cele ale Chinei si ale Indiei. CNN a analizat impactul si influenta pe care pietele emergente le au asupra comunitatii financiare mondiale, intr-o perioada cand afacerile au devenit un punct vital pe agenda de stiri internationala. In acest demers, au fost analizate cresterile Produsului Intern Brut (PIB), in perioada 2009-2010, pe un numar de peste 20 de piete emergente. Qatar - 16,6% Micutul stat, de doar 11.500 de kilometri patrati, se asteapta la o crestere uriasa, de 18,7%, pentru 2011. Cu un maxim de 28,4% atins in 1997, statul detine rezerve importante de gaze si de petrol. Un mare avantaj l-a reprezentat stabilitatea pastrata dupa Primavara Araba si dupa criza financiara mondiala. Somajul este foarte mic - 0,5%. Singapore - 14,5% Fosta colonie britanica are o populatie de 4,7 milioane de locuitori, fiind o piata libera, bazata pe exporturi, in

principal de bunuri electronice si tehnice. Si-a revenit puternic dupa criza financiara si se asteapta la o crestere de 4,8%, pentru 2011. Taiwan - 10,9% O insula cu 23 de milioane de locuitori, Taiwanul se bazeaza pe exportul de electronice si masinarii. Este una dintre cele mai puternice economii ale Asiei de Est, cu o crestere uriasa in 2010, care insa se va diminua in anul 2011, la 4,6%. China - 10,3% Marea putere economica a Asiei si a treia din trioul care domina economia mondiala, alaturi de Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, China are avantajul de a fi in plina crestere, fata de celelalte doua mari economii ale lumii, care au mari probleme. Economia tarii se concentreaza foarte mult pe industrie si este asteptata o crestere economica de 9,3% pentru anul 2011. India - 10,1 % India si-a accelerat cresterea in ultimii ani si este foarte posibil sa atinga 7,7% pentru anul 2011. Industria serviciilor a devenit motorul economiei, in detrimentul celor traditionale - manufactura si sectoarele agricole. Argentina - 9,2% Argentina a trecut printr-un moment foarte greu in 2001, din cauza datoriilor. Tara a fost in colaps, intr-una dintre cele mai volatile perioade din istoria sa. Progresul economic a fost semnificativ in ultimul deceniu, sub conducerea presedintelui Nestor Kirchner si, apoi, a sotiei sale, Cristina Fernandez. Bogata in resurse naturale, tara se asteapta la o crestere de 7% pentru 2011. Nigeria - 8,7% Cu o populatie de peste 155 de milioane de locuitori, Nigeria este cea mai numeroasa tara africana. S-a confruntat cu mari probleme de coruptie si tensiuni etnice, care i-au afectat progresul economic. Noul presedinte, Goodluck Jonathan, trebuie sa rezolve problemele legate de somaj si de coruptie. Economia tarii, bazata in mare parte pe exportul de petrol, va atinge o crestere de 8,5% pentru anul 2011. Brazilia - 7,5% Cea mai mare putere economica din America de Sud, Brazilia surclaseaza, din acest punct de vedere, celelalte tari sud-americane. Economia tarii depinde in mare parte de agricultura, de sectorul minier si de manufactura. Cresterea economica va cunoaste un recul, 3,6% pentru 2011, dar acest lucru va fi si din cauza scaderii cererii mondiale. Tara este condusa de Dilma Rousseff, prima femeie din fruntea tarii, care duce mai departe programul de combatere a saraciei, initiat de Luiz Inacio Lula da Silva, unul dintre cei mai apreciati presedinti brazilieni din istorie. Malaezia - 7,2% Monarhie constitutionala, tara si-a diversificat mult economia, in ultimii ani, fiind un mare furnizor de produse manufacturate si de servicii. Totodata, este o destinatie turistica importanta, toate acestea ajutand tara sa intrevada o crestere de 4,2% pentru 2011. Hong Kong - 7% Hong Kong este o regiune administrativa a Chinei, din anul 1997. Structura sub care este guvernata, "o tara, doua sisteme", i-a conferit o relativa autonomie. Avand o piata libera, tara se indreapta spre o crestere de 5% pentru 2011. Bangladesh - 6,4% Cu o populatie de 160 de milioane de locuitori, Bangladesh are 580 de kilometri de coasta si este lovita in fiecare an de inundatii care ii tempereaza dezvoltarea. Predominant musulmana, tara are aproape jumatate din populatie angajata in sectorul agricol. Cresterea sa economica este condusa de sectorul serviciilor si va atinge 6,5% in 2011. Coreea de Sud - 6,2% Coreea de Sud a infruntat tensiuni ridicate, in ultimii ani, cu vecinii comunisti, Coreea de Nord. Cu toate acestea, tara se asteapta la o crestere economica de 3,5% in 2011, economia sa fiind bazata pe exportul produselor

electronice. Indonezia - 6,1 % Arhipelagul din sud-estul Asiei cunoaste o perioada de stabilitate de cand a semnat un tratat de pace istoric cu separatistii din Aceh. Indonezia are o economie interna puternica, bazata pe agricultura si servicii, atrangand totodata miliarde de dolari din investitiile straine, in ultimii ani. Cresterea sa economica va fi de 6,5% pentru 2011. Mexic - 5,4 % Mexicul are o piata libera, iar exporturile sale reprezinta 12% din totalul importurilor SUA. Principalele ramuri economice le reprezinta turismul, productia de alimente si de autovehicule. Scaderea cererii mondiale de produse s-a simtit si in cresterea economica a tarii: 6,1% in 2009, 5,4% in 2010 si 3,6% in 2011. Rusia - 4% Economia Rusiei a trecut prin schimbari dramatice dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice, la inceputul anilor '90, cunoscand numeroase reforme, inclusiv privatizari extinse. Gazele naturale si petrolul reprezinta motorul exporturilor sale, iar Guvernul a incercat sa promoveze si alte sectoare, precum cele producatoare de inalta tehnologie. Tara a fost grav afectata de criza financiara. Dupa o perioada in care a avut o crestere economica de pana la 10%, in anul 2000, Rusia se va multumi cu 4,3% pentru 2011. Alte tari, precum Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Arabia Saudita, Columbia, Egipt sau Kenya au inregistrat cresteri ale PIB-ului intre 2,8% si 5,6%. Prezente surprinzatoare sunt Sri Lanka si Vietnamul, tari cu o situatie interna dificila, dar care au inregistrat cresteri de 8%, respectiv 6,8%. Aproximativ 85% din populatia Pamantului traieste in tari in curs de dezvoltare, reprezentate de pietele emergente. Acestea produc, insa, mai putin de 20% din produsul total mondial. Raportul disproportionat il dau, in mare parte, India si China, care insumeaza aproape 2,6 miliarde de locuitori, adica in jur de 37% din populatia mondiala. Trebuie spus ca Brazilia, Rusia, India si China reprezinta cele mai mari economii emergente ale lumii, ele formand asa-numitul grup BRIC. Nu departe de ele se afla Mexic, Coreea de Sud si Indonezia, toate fiind intre primele 15 economii din lume. Intr-o perioada in care Europa si Statele Unite ale Americii au probleme financiare tot mai mari, putem sa ne asteptam ca ordinea mondiala, cel putin din punctul de vedere economic, sa se schimbe foarte curand, chiar in anii care urmeaza.

Pe msur ce criza financiar din 2008 rmne n urm,executivii marilor corporaii trebuie s se adapteze condiiilor unei redresri economice globale neechilibrate: ri emergente ale cror motoare economice sunt turate la maxim i ri dezvoltate cu o cretere dezamgitoare. Multinaionale precum Yum! Brands sau Manpower, fascinate de ritmul de cretere economic al Chinei i al altor piee emergente, au luat hotrrea de a investi masiv n aceste zone, stimulnd att creterea economic, ct i inflaia, scrie The Wall Street Journal. Dar, n condiiile unui ritm slab de cretere economic i ale incertitudinii generate de bugetele de austeritate, aceleai companii acioneaz cu precauie n cadrul economiilor avansate, fiind astfel una dintre cauzele redresrii lente a acestora. De altfel, lipsa unei

economii mondiale echilibrate a fost i una dintre temele principale de discuii n cadrul Forumului Economic Mondial ce a avut loc sptmna trecut la Davos. inta marilor corporaii Dovezile redresrii economice n dou viteze sunt destule. Grupul american Yum! Brands va deschide n acest an aproximativ 900 de restaurante KFC, Pizza Hut i Taco Bell, dintre care 80% vor fi n economii emergente. De asemenea, o divizie din China a lanului fast-food va deschide, separat, alte 500-600 de restaurante. "Cele mai bune oportuniti pentru noi se gsesc n rile n curs de dezvoltare", a spus Graham Allan, care conduce divizia internaional a grupului Yum!. "Aadar, intenionm s le valorificm". Akzo Nobel, un productor olandez de vopsele, are de gnd sdeschid n China cte dou magazine pe zi i investete n afacerile cu hrtie din Brazilia. Directorul executiv Hans Wijers spune c cea mai mare ngrijorare a sa n ceea ce privete pieele emergente este dac compania sa se dezvolt suficient de rapid pentru a ine pasul cu creterea economic. n sens opus, n cazul Statelor Unite i al Europei i face probleme pentru excesul de capacitate de producie. Productorul american de piese auto Federal Mogul, care a ieit din faliment n 2008, a desfiinat n timpul recesiunii 11.000 de locuri de munc, mare parte din America de Nord i Europa. Dup ce s-a terminat criza, a angajat 4.000 de muncitori, dintre care jumtate n rile emergente. Totodat, firma american de recrutare Manpower i va deschide 95% din noile birouri aproximativ 125 - n ri n curs de dezvoltare, precum Polonia, India, China i Vietnam. Nu au resimit recesiunea Multe dintre pieele emergente se comport de parc recesiunea nu a avut loc niciodat. n China, numrul total de maini cumprate a crescut de la 5 milioane n anul 2005 la mai mult de 18 milioane n anul 2010, pe cnd n SUA i Europa vnzrile sunt ncsub maximul de dinainte de criz. Spre exemplu, General Motors a vndut anul trecut mai multe maini n China dect n Statele Unite. Totui, nu trebuie uitat presiunea inflaiei asupra economiilor emergente. Rezervele valutare, deinerile de valut ale bncilor centrale, au crescut de ase ori n ultimul deceniu, la mai mult de 5.000 de miliarde de dolari (3.678,8 miliarde de euro), din care China deine aproximativ jumtate, adic aproximativ 2.800 de miliarde de dolari, conform datelor furnizate de banca centralamerican (Fed). n acest context, Fondul Monetar Internaional estimeaz o ratanual de cretere a economiilor emergente de 6,5% n 2011 i 2012, n timp ce economiile cele mai avansate ale lumii vor crete cu 2,5%. n regiunile dezvoltate, "creterea economic rmne sczut,rata omajului este nc mare, iar noile probleme de la periferia zonei euro contribuie la accentuarea riscurilor", a precizat FMI ntr-un raport. Creterea economic difereniat pe regiuni se va accentua n urmtorii zece ani, fa de ultimul deceniu, este de prere Kenneth Rogoff, profesor la Harvard i fost economist-ef la FMI. n schimb, rile n curs de dezvoltare "vor fi nevoite ssuporte presiunea succesului lor", a mai spus acesta.

Un boom imobliar n Asia pe model american? Pe msur ce modelele de cretere economic se schimb, i starea de spirit a executivilor suport modificri, este de prere Vineet Nayar, director executiv al companiei indiene HCL Technologies. Dac nainte de recesiune mare parte din firmele cu sediul nrile dezvoltate erau mulumite s se bazeze pe consumul intern, astzi managerii lor consider insuficiente pieele locale i "sunt nfometai", a mai spus el. Pe de alt parte, executivii din rile n curs de dezvoltare "aveau nainte de criz aspiraii, dar nu aveau ncredere". "Astzi, spre deosebire de anii trecui, au o foarte mare ncredere n sine", a adugat Nayar, a crui prere este confirmatde o cercetare efectuat de PwC n care au fost consultai 1.201 directori executivi. n ceea ce privete profiturile, 94% dintre executivi au spus cvd o evoluie pozitiv n Asia, 80% s-au exprimat similar pentru America Latin, pe cnd pentru America de Nord doar 67% dintre cei ntrebai au estimat creteri ale ctigurilor i doar 51% dintre respondeni au estimat creteri de profituri n Europa. n ceea ce privete pericolul ca rile bogate s nchid pieele pentru rivalii lor emergeni, executivii lumii nu i mai fac deloc probleme. "n ziua de azi pieele sunt att de interconectate, nct protecionismul nu este mijlocul de a rezolva problemele", este de prere Dennis Nally, director al diviziei internaionale a PwC. Astfel, multe dintre companiile americane investesc n cercetare i dezvoltare pe sectorul de cretere a competitivitii, ceea ce ar putea crea locuri de munc. "Investesc imens n inovaie", a spus Nayar. Concomitent cu trirea euforiei de pe urma dezvoltrii economice rapide, rile emergente ar putea suporta riscuri ale creterii deloc echilibrate. Una dintre principalele ameninri este tocmai excesul de ncredere care a reprezentat cheia boom-urilor tehnologice i imobiliare din ultimul deceniu. "Euforia prezent n ri precum China i India va fi temperatde grijile privind supranclzirea economiei", a spus Nariman Behravesh, economist al IHS Global Insight. ngrijorarea lui este ndreptat n primul rnd n direcia unui potenial boom imobiliar care st s se formeze n China, deoarece valoarea locuinelor depete, n prezent, de aproape 3,5 ori PIB-ul anual, fapt care demonstreaz supraevaluarea preurilor. Exist motive temeinice de ngrijorare, este de prere Behravesh, n condiiile n care anterior crizei imobiliare americane, valoarea locuinelor era de 1,8 ori mai mare dect economia.

Excluzndu-se varianta de a rmne n continuare cu statutul de economii obosite, pieele emergente definite de regul ca economii n tranziie, de la forme agrare sau centralizate spre cele de pia industrializat liber, sau vzut n situaia de a nu mai putea s-i permit cazuri n care s refuze, justificat sau nu, rambursarea mprumuturilor, s ridice i s coboare dup bunul plac barierele fiscale i valutare sau s naionalizeze afacerile cu capital strin. n acest fel, aceste piee emergente au trebuit s reacioneze n singurul mod raional n care o puteau face, adic s se alture pieei globale. Multe dintre aceste ri emergente au suferit cderi dureroase n cadrul acestei faze de adaptare la noile reguli ale jocului. La fel de multe ns au nceput s-i reformeze economiile, s-i privatizeze marile companii aflate n proprietatea statului sau s se ndrepte ctre Fondul Monetar Internaional n vederea restructurrii serviciului datoriei. n acest mod, s-a ajuns la situaia n care aproape fiecare ar de pe glob are o economie cu orientare de pia i care se implic n competiia pentru capital. Dac e s ne facem o imagine global asupra acestor piee emergente, vom remarca faptul c reprezint 70% din suprafaa, respectiv 85% din populaia globului, piaa lor de consum fiind de departe cea mai mare n timp ce produsul lor intern brut reprezint doar 20% din produsul global brut. Exist o serie de aspecte care caracterizeaz o pia emergent aspecte ce le individualizeaz ca un produs investiional omogen, bine delimitat de celelate grupe. Printre acestea cele mai importante sunt urmtoarele: 1. n premisa n care produsul naional brut este o msur definitorie pentru evaluarea statutului de ar emergent se poate observa foarte uor c aceste ri au un PNB semnificativ redus fa de rile dezvoltate. Astfel, o ar emergent medie are, conform definiiei date de MSCI (Morgan Stanley Capital International), un PNB per capita de aproximativ 3.100 dolari SUA fa de 20.535 dolari SUA ct au n medie grupul celor mai dezvoltate 21 de ri. Conform IFC, putem caracteriza ca fiind emergent orice economie care are un PNB per capita inferior nivelului de 8.626 dolari SUA. Cu toate acestea, fiindc msoar doar produsul final, PNB nu reflect diferitele costuri cu nivelul de trai de pe glob i prin urmare nu reflect obiectiv puterea de cumprare a unui cetean; n plus, n unele ri ca SUA, Brazilia sau fostele state comuniste se nregistreaz abateri semnificative de la medie. 2. n timp ce unele ri emergente sunt considerate economii de pia libere, foarte puine dintre ele sunt comparabile cu rile dezvoltate atunci cnd vine vorba despre reglementri privind investiiile strine, asigurarea transparenei situaiilor financiare, circulaia liber a capitalurilor, maturitatea pieelor bursiere sau restriciile privind repatrierea dividendelor sau a ctigurilor de capital. 3. De regul, pieele emergente incumb un risc de ar superior pieelor dezvoltate. Aceasta deoarece riscuri ce provin din sfera politicului, a fenomenului hiperinflaionist sau a nelinitilor sociale sunt relativ des ntlnite n rndul rilor emergente, reprezentnd factori care acompaniaz n mod necesar procesul de tranziie. 4. innd cont astfel de riscurile aferente unei investiii pe aceast categorie de piee, investitorii profesionali nu i le vor asuma dect atunci cnd este perceput posibilitatea obinerii unor rentabiliti ridicate, corelat cu aceste riscuri. Prin urmare, se consider c o rat anual de cretere de 4%, nregistrat pe o perioad de 5-10 ani, reprezint o ateptare justificat. n ultima perioad, pe lng conceptul de pia emergent a aprut conceptul de pia embrionar sau pia pionier, desemnnd o economie n care procesul de tranziie spre forme de pia liber nu s-a declanat integral i ireversibil, nivelurile de la care se presupune c vor avea loc creteri fiind inferioare chiar i celor aferente pieelor emergente. n condiiile fluxurilor semnificative de capital care curg nspre rile emergente, investitorii agresivi cut noi destinaii investiionale, care sunt adesea obscure i cu un accentuat grad de subdezvoltate. Dac pn la un moment dat era de ajuns investirea capitalului n cele mai promitoare titluri ale unei piee emergente, fluxurile masive de capital care inundau aceste piee slab lichide conducnd foarte accelerat la o cretere generalizat a cotaiilor, n ultima perioad a devenit tot mai dificil sarcina de a obine rentabiliti anormale pozitive fr asumarea unor riscuri corelate, mai ridicate. Aadar, investiiile tind s aib un caracter de risc tot mai pronunat, stabilindu-se drept inte de multe ori economii ce nu sunt considerate destinaii investiionale rezonabile din diverse motive (lipsa transparenei relativ la raportrile financiare, lichiditate sczut pe pia, regimuri politice care pot lua o poziie advers fa de investitori etc.). n astfel de condiii, asupra capitalurilor investite planeaz riscuri care nu au o legtur direct cu viabilitatea companiilor n care s-a investit. n aceast categorie a pieelor embrionare pot fi amintite urmtoarele ri: Laos, Cambogia, Vietnam, Myanmar, Coreea de Nord, Mongolia, Croaia, Bulgaria, Slovenia, Iordania, Egipt, Lituania, Oman, Liban, Arabia Saudit, Qatar, Kuweit, Maroc, Tunisa, Cuba, Papua Noua Guinee, Ghana, Bangladesh sau Paraguay. n momentul n care se pune problema avantajelor care decurg din investiiile pe pieele emergente, se pot nainta cu uurin o serie de argumente:

1. De cele mai multe ori, pieele emergente depesc ca performan rile consacrate, cu toate c nicio tendin de cretere nu evolueaz n mod continuu fr s existe i perioade de corecii, cu precizarea c acestea sunt de regul depite ntr-o perioad relativ scurt, punndu-se bazele unor noi aprecieri; 2. De regul, corelaiile pieelor emergente cu pieele dezvoltate sunt reduse semnalnd astfel faptul c micrile de pe aceste piee nu sunt direct legate de micrile de pe pieele dezvoltate. Dei reprezint un caz rar, se poate ntmpla ca acest coeficient de corelaie s fie negativ, ceea ce nseamn c direcia nregistrat pe o pia are un sens invers pe cealalt. Astfel, fiindc pieele emergente cresc urmndu-i propria cale de dezvoltare, introducerea de titluri de pe aceste piee n cadrul unor portofolii internaionale reprezint o modalitate eficient de reducere a riscului acestui portofoliu, dar i de cretere a rentabilitii acestuia. Un studiu (Divecha .a., 1992) realizat n perioada 1986-1989 a artat c un portofoliu cu 20% din capital investit pe pieele emergente reuea s obin o rentabilitate anual cu 2,1% mai mare dect un portofoliu format exclusiv din aciuni cotate pe pieele mature, n condiiile n care riscul primului portofoliu era inferior. 3. Ratele de cretere nregistrate de rile emergente sunt superioare pieelor dezvoltate, Banca Mondial prognoznd o rat medie de cretere a PIB n rile emergente de 4,9%, aproape dubl fa de cea a rilor dezvoltate. n acest sens este revelator exemplul PIB-ului statului Chile, care n perioada anilor 80-90 a crescut n medie cu 10% pe an. Foarte important de urmrit n cazul acestor creteri i structura lor, dac pe lng exporturile de produse i servicii cu un nivel redus al valorii adugate creterea conine i produse ce necesit o prelucrare superioar. 4. Datorit faptului c exist o corelaie puternic ntre procesul de cretere economic i rentabilitatea pieei bursiere, ratele de cretere puternice i datele fundamentale solide ndreptesc ateptri optimiste cu privire la o evoluie bun a cotaiilor n cadrul pieelor emeregente pe o perioad de 5-10 ani. 5. Fondurile de investiii i sporesc n mod continuu participarea pe pieele emergente, estimndu-se n acest sens c aproximativ un sfert din fondurile de pensii publice sau private la nivel mondial intenioneaz s creasc ponderea aferent investiiilor de pe pieele emergente 6. Marea majoritate a instituiilor financiare investesc n aciunile celor mai mari companii din cadrul pieelor emergente, o serie larg de companii cu potenial ridicat de cretere fiind excluse ca destinaii investiionale pentru simplu motiv c nu sunt ndeajuns de mari nct s atrag atenia acestor investitori. Fr interesul acestora, aceste companii mici sunt adesea subevaluate, crend astfel oportuniti bune de cumprare pentru investitorii mai agresivi. 7. Accesibilitatea aciunilor oferite pe pieele emergente este tot mai ridicat pe msur ce aceste piee sunt tot mai deschise investitorilor, prin intermediul unei reglementri stricte n ceea ce privete securitatea tranzaciilor sau gradul de atractivitate al pieelor. De multe ori, unele experimente investiionale conduc la formarea unei serii de idei preconcepute legate de titlurile financiare cotate pe pieele emergente. Astfel, muli investitori consider c investiiile pe pieele emergente sunt riscante datorit n special unui grad de incertitudine ridicat. Acest lucru este adevrat doar atunci cnd investiia se realizeaz integral pe astfel de piee, deoarece n restul cazurilor un portofoliu care conine i o component de piee emergente va conduce la o diminuare a riscului global prin intermediul corelaiilor reduse (chiar negative), fapt datorat unor factori independeni care imprim aceast divergen. De asemenea, se menioneaz faptul c, datorit fluxurilor masive de capital speculativ, cotaiile aciunilor de pe pieele emergente au tendina de a ajunge la niveluri foarte ridicate, inducnd astfel o supraevaluare accentuat. Acest lucru este adevrat doar parial, deoarece niveluri aparent ridicate de evaluare sunt justificate n anumite cazuri de rate de cretere superioare nregistrate de emiteni, precum i de reduceri structurale ale nivelului ratei dobnzii n economie. n acest sens este foarte des adus ca i argument modelul FED, care subliniaz corelaia ce se manifest ntre randamentul de ctig al pieei bursiere (earning yield) i randamentul dobnzii oferit de titlurile de stat cu scadene medii-lungi (Zoica-Ienciu, 2006a). Exist o serie de analiti financiari care studiaz dinamica fluxurilor de capital pe plan global pentru a depista intele preferate pentru investiii la un moment dat. Este foarte adevrat c atunci cnd spre o anumit regiune se nregistreaz un flux important de capitaluri se ateapt ca i rentabilitatea oferit de pieele din regiune s creasc, ca urmare a creterii cererii de titluri. Astfel, puterea financiar a investitorilor poate nlocui uor argumentul profiturilor emitenilor, banii devenind astfel principalul factor de susinere a unui trend ascendent. Pe de alt parte, este foarte important s se analizeze natura acestor fluxuri de capital, precum i destinaia lor. Aceasta deoarece este posibil ca volume nsemnate de capital s se ndrepte spre o regiune sau ar emergent datorit unor conjuncturi temporare precum majorarea ratei dobnzii, i nu unor mbuntiri structurale n economia acelei ri. Ct privete destinaia acestor capitaluri, este de asemenea esenial modul lor de folosire, i anume dac este folosit pentru plata datoriilor, pentru

finanarea investiiilor din economia real, pentru importul de bunuri de consum etc. Este esenial ca autoritile guvernamentale s ia msuri pentru a asigura c aceste fluxuri de capital finaneaz investiii pe termen mediu-lung pentru stimularea produciei i nu duc la o apreciere artificial a monedei locale sau la propagarea inflaiei. Aa cum un aflux important de capitaluri poate conduce la o apreciere de regul accentuat a cotaiilor pe pia destinatar, tot aa i ieirea fondurilor de pe aceast pia poate determina cderi masive ale cotaiilor bursiere. De regul asftel de fluxuri strategice pot fi anticipate dac se au n vedere factori macroeconomici ca: politici sau reforme economice i fiscale nesatisfctoare, modificri semnificative n ambele sensuri, precum i restructurarea datoriei externe, schimbri majore n nivelul real al ratei dobnzii, instabilitate legislativ n special n ceea ce privete proprietatea n cazul nerezidenilor etc. n vederea realizrii condiiilor optime pentru atragerea investitorilor strini, bursele rilor emergente trebuie s urmreasc ndeplinirea mai multor criterii, criterii ce pot fi structurate dup cum urmeaz: _ Definirea clar a sistemului financiar, a structurii de baz a acestuia prin evidenierea rolului bncilor, societilor de brokeraj, a celor de depozitare i decontare, precum i calificrile agenilor autorizai s presteze aceste servicii. _ Un lucru esenial pentru succesul unei piee bursiere este ctigarea ncrederii investitorilor,incredere care se obine prin asigurarea unor proceduri de tranzacionare corecte, precum i prin manifestarea unei transparene ridicate n ceea ce privete situaia economico-financiar a fiecrui emitent. De regul, aceste deziderate se obin odat cu nfiinarea unei comisii a valorilor mobiliare sprijinit de un cadru legislativ adecvat. _ Fiindc principiile contabile i formatele de raportri financiare difer de la o regiune la alta, se impune standardizarea acestora astfel nct situaiile financiare s permit o informare uniform a investitorilor fr necesitatea efecturii de transformri bilaniere complexe. Dealtfel tendina este ca situaiile financiare s fie prezentate de regul sub forma sub care o cer investitorii majoritari prezeni pe o pia la un moment dat. _ Un mediu legal foarte strict care s garanteze respectarea contractelor ncheiate ntre agenii economici, deoarece orice revenire asupra unui contract important poate afecta brutal rentabilitatea unor investiii derulate pe baza informaiilor bazate pe evoluia unor asemenea contracte. La acest aspect este necsar a se aduga i un pachet legislativ bancar eficace, precum i operativitate n mecanismul judiciar. _ innd cont de faptul c impozitarea reprezint un aspect neplcut pentru investitori, este recomandat folosirea acelor combinaii fiscale care s stimuleze investirea capitalului renunndu-se la practicile patriotice, care au ca scop o impozitare excesiv a nerezidenilor dornici s desfoare afaceri pe plan local. _ Foarte important pentru bursa unei ri emergente este oferta de titluri financiare sau instrumente derivate care s permit absorbirea n condiii normale a capitalului destinat investiiilor. n aceast direcie este recomandat derularea unui proces amplu de noi listri la cota bursei n special a marilor companii aflate n proprietatea statului, companii care prin dimensiunile, stabilitatea i importana lor strategic contribuie la maturizarea accelerat a pieei bursiere. Legat de ultimul aspect menionat trebuie subliniat faptul c privatizarea companiilor strategice aflate n posesia statului reprezint un pol de interese pe piaa de capital att pentru investitorii dornici s investeasc n aciunile unor companii cu cote importante de pia, generatoare de venituri uriae, ct i pentru intermediarii ofertelor publice iniiale, interesai de comisioanele substaniale rezultate din astfel de operaiuni. Istoria pieelor emergente arat c, de regul, n urma derulrii unei oferte publice iniiale pentru astfel de companii, preul are tendina de cretere peste media pieei pe termen scurt datorit faptului c pe aceste piee bursiere exist un numr redus de societi de mare capitalizare care s absoarb capitaluri nsemnate. n plus, astfel de companii strategice devin aproape obligatoriu componente ale portofoliilor instituiilor financiare specializate, iar pentru fondurile de investiii care au o strategie pasiv achiziionarea unor astfel de titluri este esenial fiindc ele vor trebui s replice indicii bursei, care vor conine n componena lor i aceste companii strategice. Un factor suplimentar care conduce la o apreciere a cotaiei nou listatei companii poate fi i faptul c prin procesul privatizrii se urmrete transformarea unor gigani greoi n companii dinamice i flexibile prin instituirea unui management performant i recunoscut pe pia ca fiind prestigios. De asemenea, investitorii locali vor investi cu precdere n societi cunoscute, care prin istoria i importana lor strategic confer n primul rnd sigurana obinerii de rezultate financiare constante n timp. Atunci cnd se pune problema formrii unui portofoliu de active financiare (n cazul nostru aciuni) regulile clasice de selecie se menin i n cazul pieelor emergente, cu precizarea c trebuie aduse anumite amendamente criteriilor consacrate pe piee bursiere mature. Astfel, trebuie cunoscut faptul c pieele emergente sunt mai puin eficiente din punct de vedere informaional sau cel puin perioadele de eficien informaional alterneaz cu cele ce manifest autocorelaii sau dependene neliniare (Todea i ZoicaIenciu, 2005) i ascund de multe ori oportuniti necontientizate din pricina

unei transparene insuficiente legate de situaiile financiare ale emitentului. Prin urmare, activitatea de cercetare n vederea depistrii de subevaluri semnificative printre companiile listate poate conduce la rezultate care s justifice efortul depus. Pe urm volatilitatea titlurilor este mai ridicat pe pieele emergente dect pe cele consacrate, aspect care poate fi privit sub dou unghiuri, unul pesimist, care subliniaz un risc ridicat, i altul optimist, care vede n aceast volatilitate ridicat posibilitatea generrii unui numr mai mare de semnale de vnzare-cumprare.

n loc de concluziiPornind de la problematica complex a orientrii strategice a investiiilor la nivel mondial, n condiiile existenei unui exces de resurse de capital, n cadrul acestei lucrri am subliniat cteva aspecte referitoare la pieele emergente ca destinaie predilect a acestor capitaluri n ultimele dou decenii. Facnd o delimitare ntre conceptele de pia emergent i pia embrion, am enumerat, de asemenea, i principalele caracteristici care conduc la depistarea acestor piee speciale. n continuare, accentund argumentele care recomand investiiile pe pieele emergente, precum i ideile preconcepute care le nsoesc adesea, am analizat evoluia acestor piee i din prisma fluxurilor de capital privite att ca mijloc de anticipare a noilor destinaii investiionale, ct i ca prghie macroec