Cuprins

Capitolul 1.Aspecte teoretice privind investiile straine directe ........................... 2 1.1 Definirea noiunilor legate de investiiile strine directe............................. 2 1.2 Componentele investiiilor strine directe ................................................... 3 1.3 Tipurile de investiii strine directe i tipurile de investitori ....................... 3 1.4 Rolul investiiilor strine directe n economia global ............................... 5 Capitolul 2.Investitii straine directe in Romania................................................... 7 2.1. Politica investitionala a Romaniei .............................................................. 7 2.2 Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii ........................... 8 2.3 Evolutia investitiilor straine directe in Romania ....................................... 12 2.4 Analiza SWOT a Romaniei....................................................................... 16 2.5 Comparatie intre sistemul investitiilor straine directe intre Romania si Franta ............................................................................................................... 19 Capitolul 3.Studiu de caz privind investitiile Ford in Romania .......................... 22 4.Concluzii........................................................................................................... 25 5.Bibliografie ....................................................................................................... 26

1

Capitolul 1.Aspecte teoretice privind investiile straine directe 1.1 Definirea noiunilor legate de investiiile strine directeInvestiiile reprezint suportul material al dezvoltrii economico-sociale a rii. Ele stau la baza suplinirii, diversificrii i creterii calitative a tuturor factorilor de producie. Sporirea capitalului fix sau circulant, creterea randamentului tehnic i economic al utilajelor, sporirea productivitii muncii, suplimentarea de locuri de munc, diversificarea produciei nu pot fi asigurate fr un consum de resurse financiare, fr investiii. n acest context investiiile reprezint elementul decisiv al creterii economice, al promovrii factorilor intensivi, calitativi i de eficien. n economia unei ri investiiile ocup un loc central att n sfera produciei de bunuri i servicii ct i n sfera consumului, fiind un factor ce influeneaz simultan att cererea ct i oferta. Investiiile reprezint un adevrat stimul, genernd noi activiti i avnd ca finalitate obinerea de bunuri i servicii indispensabile unei economii sntoase. Conceptul de investiie implic sensuri i abordri variate. Datorit tocmai complexitii acestui concept noiunea de investiie este abordat din punct de vedere a gradului de cuprindere sub dou aspecte: un neles larg i altul restrns. Cunoscnd o dezvoltare furtunoas n ultimele decenii investiiile strine directe au devenit obiect al multiplelor ntruniri, discuii i dezbateri. O serie de instituii internaionale, printre care cele mai semnificative Fondul Monetar Internaional (FMI), Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) i Organizaia Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare (UNCTAD) au avut iniiativa de a defini i delimita cele dou tipuri de investiii internaionale plecnd de la dificultatea ncadrrii unei investiii n una din cele dou categorii menionate mai sus. Definirea noiunii de investiii strine directe comport abordri diferite n funcie de entitatea care definete aceste noiuni. Aceste definiii pot fi sintetizate n modul urmtor: Conform F.M.I., investiia strin direct este acea categorie a investiiilor internaionale n care o entitate rezident ntr-o ar deine un anumit interes ntr-o firm, rezident ntr-o alt tar. Acest interes implic existena unei relaii durabile ntre investitorul direct i firm, primul deinnd o influen major n managementul acesteia. Criteriul utilizat pentru clasificarea lor const n deinerea a cel putin 10% din aciunile firmei sau din drepturile de vot ale acesteia. Toate tranzaciile ntre firmele afiliate intr n categoria investiiilor strine directe. Conform Bncii Naionale a Romniei sunt considerate: Investiii directe: capitalul social vrsat i rezervele ce revin unui investitor care deine cel puin 10% din capitalul social subscris al unei ntreprinderi, creditele dintre acest investitor i ntreprinderea n care a investit, precum i profitul reinvestit de ctre acesta. Investiia strin direct: relaie investiional de durat, ntre o entitate rezident i o entitate nerezident; de regul, implic exercitarea de ctre investitor a unei influene manageriale semnificative n ntreprinderea n care a investit. Investitorul strin direct: persoan juridic, persoan fizic sau grup de persoane ce acioneaz mpreun, care deine cel puin 10% din capitalul social subscris (respectiv din 2

capitalul de dotare al entitilor fr personalitate juridic) sau cel puin 10% din voturi, ntr-o ntreprindere situat n afara propriei ri de reziden. ntreprinderea investiie direct: este o ntreprindere cu sau fr personalitate juridic, n care un investitor strin deine cel puin 10% din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare n cazul ntreprinderilor fr personalitate juridic (sucursale). Deinerea a cel puin 10% din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordial n stabilirea relaiei de investiie direct. Investiia strin direct se caracterizeaz prin transferul ctre investitor a posibilitilor de control i decizie, i este ceea ce o difereniaz de investiiile de portofoliu. Investiia strin direct reprezint o relaie economic pe termen lung care implic interesul de durat al unui investitor ntr-o unitate economic situat n alt ar dect cea a investitorului. ISD presupune n acelai timp posibilitatea real pentru investitorul strin de a controla i de a exercita un grad nalt de influen managerial n entitatea care face obiectul investiiei. Investiia strin direct implic att tranzacia iniial ntre cele dou entiti precum i toate celelalte tranzacii ulterioare dintre ele i dintre ntreprinderile afiliate, fie ele ncorporate sau nu. Investiiile strine de portofoliu reprezint orice participare la capitalul unei societi dintr-o ar strin, care nseamn mai puin de 10% din drepturile de vot ale acesteia. Scopul investiiilor strine directe este de a crea valoare pentru firma investitoare pe termen ct mai lung, n schimb deintorii de investiii de portofoliu urmresc ctigul generat de rentabilitatea titlurilor deinute i de tranzaciile efectuate cu acestea.

1.2 Componentele investiiilor strine directeCapitaluri proprii care cuprind capitalul social subscris i vrsat, att n numerar ct i prin contribuii n natur, deinut de nerezideni n companii rezidente, precum i cota aferent din rezerve; n mod corespunztor, n cazul sucursalelor, se ia n considerare capitalul de dotare aflat la dispoziia acestora. Creditul net,respectiv creditele primite de ctre ntreprinderea investiie direct de la investitorul strin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta, mai puin creditele acordate de ctre ntreprinderea investiie direct investitorului strin direct sau unei alte firme din cadrul grupului de firme.

1.3 Tipurile de investiii strine directe i tipurile de investitoriTipurile de investiii strine directe sunt difereniate dup contribuia la dezvoltarea i nnoirea activelor economice n ara primitoare de ISD, astfel: Greenfield: investiii n ntreprinderi nfiinate i dezvoltate de ctre sau mpreun cu investitori strini, sub forma unor investiii pornite de la zero; (afaceri pornite n cldiri noi, pe un teren pe care nu s-a mai construit niciodat) 3

Brownfield: investiii n ntreprinderi preluate integral sau parial de la rezideni de ctre investitori strini, mai mult de 50% din imobilizrile corporale i necorporale fiind realizate dup preluare; Preluri integrale sau pariale de ntreprinderi: investiii n ntreprinderi preluate integral sau parial de ctre investitori strini de la rezideni, mai mult de 50% din imobilizrile corporale i necorporale fiind realizate nainte de preluare.grupului. Figura 1.Tipuri de investiii strine directeDe tip Greenfield

Investiii strine directe

De tip Brownfield

Preluri integrale sau pariale de ntreprinderi

Tipuri de investitori prezeni n investiiile strine directe De ce investesc strinii n economiile altor ri? Ce factori i influenteaz n luare deciziilor de investiii? n cazul investiiilor directe exist diferite motivaii n funcie de care putem deosebi patru categori de investitorii astfel: Cuttorii de resurse sunt acei investitori care intr pe o anumita pia n ideea exploatrii facile a factorilor de producie (for de munc ieftin, materii prime din abunden la preuri mici, acces la tehnologii avansate) Cuttorii de piee sunt companiile transnaionale care doresc s se extind, s acapareze noi piee, producnd n acelai areal unde au clienii. Cuttorii de eficien sunt companii transnaionale care : caut avantaje n alte zone pentru a obine o eficien ridicat factori de producie mai puini costisitori caut avantajele economice oferite de state cu nivel comparabil de dezvoltare. Cuttorii de active strategice: acetia umresc extinderea prin achiziii de firme din rile gazd. n cazul investiiilor de portofoliu motivaiile nu sunt att de variate. De obicei factorii ce determina luarea unei decizii de a investi sunt: fructificarea capitalurilor detinute, pe seama dobnzii lipsa alternativelor de fructificare perspectivele de colaborare zonal i mondial

4

Figura 2. Tipuri de investitori

Cuttorii de active strategice Cuttorii de eficien

Tipuri de investitori

Cuttorii de piee Cuttorii de resurse

1.4 Rolul investiiilor strine directe n economia globaln ansamblul factorilor de care depind creterea i dezvoltarea economic, investiiile ocup un rol deosebit de important. Reine atenia faptul c nu exist macromodel economic clasic sau modern, n care s nu apar investiiile, cum este modelul lui Keynes multiplicatorul investiiilor care pune n relief rolul investiiilor ca acumulare de capital i component a cererii agregate, funcia simpl de accelerare a investiiilor, bazat pe veniturile reale ateptate etc. Realizarea de proiecte sau programe de investiii conduce, n principal, la creterea stocului de capital fix, constituind elementul principal de realizare a modernizrii economice, prin crearea de noi structuri n acord cu opiunile strategice, de perspectiv ale societii; totodat, este influenat rata de ocupare a forei de munc, are loc mbuntirea calitii vieii ca prim efect i ca efect n timp reducerea presiunii factorilor care genereaz omajul. Investiiile strine directe(ISD) au rolul de a aduce beneficii importante rilor gazd sub forma fluxurilor de capital, a transferului de tehnologie, a ntririi puterii de cumprare, i nu n ultimul rnd, de adncire a legturilor cu mediul economic mondial, n curs de globalizare. Exist mai multe teorii cu privire la modul cum investiiile acioneaz n economie. Vom prezenta n continuare principalele teorii economice. Acestea sunt: teoria clasicist i cea keynesist. Teoria clasicist i cea Keynesist

5

Teoria clasicist se bazeaz n principal pe ideea c oferta ii creaz propria cerere.Reprezentanii de seam ai acestei teorii, dintre care amintim: David Ricardo, John Stuart Mill, Jean Baptist Say, Alfred Marshall susin neintervenia statului n economie bazndu-se pe urmtoarele postulate: Pe termen lung economia i gsete mereu poziia de echilibru, procesele i fenomenele economice se autoreglez, n punctul care asigur folosirea deplin a forei de munc Investiia i economisirea au efecte contrarii la nivelul ntregii economii. Prin economisire se retrage din circulaie o putere de cumprare egal cu sumele economisite, astfel cererea agregat se diminueaz, crend o recesiune la nivelul economiei globale. Investiiile acioneaz n sens cotrar, avnd un rol expansionist. Investiia presupune avansarea unor sume de bani pentru achiziionarea de bunuri i servicii, ntreinnd i extinznd activitatea altor ageni economici, determinnd creterea PNB sau a PIB. ntre momentul efecturii investiiei i momentul n care se fac simite efectele sale, exist o perioad mai scurt sau mai lung de timp n care cererea suplimentar creat de investiie, nu are echivalent n bunuri i servicii. Poate aprea, n aceast perioad un fenoment inflaionist temporar, mai ales n condiia n care rata omajului este foarte sczut. Pe termen lung, sumele economisite vor fi perfect echilibrate cu sumele investite, neconcordanele pot exista doar pe termen scurt. Figura 3. Postulatele teoriei clasiciste Teoria Clasicist Pe termen lung economia i gsete mereu poziia de echilibru Investiia i economisirea au efecte contrarii la nivelul ntregii economii Pe termen lung, sumele economisite vor fi perfect echilibrate cu sumele investite Modelul clasic consider rata dobnzii ca fiind elementul primordial care determin nivelul activitii investiionale ntr-o economie. n situia n care nivelul sumelor economisite este mai mare dect nivelul sumelor investite, va crete oferta de depuneri la vedere sau la termen, determinnd scderea ratei dobnzii. O rat a dobnzii sczut ncurajeaz investiia, aducnd economia la nivelul de echilibru. n situaia contrar, cnd investiiile sunt mai mari dect sumele economisite, va crete cererea de capital de mprumut. Nivelul dobnzilor va crete, descurajnd investiiile i ncurajnd depunerile. Spre deosebire de clasicism n modelul keynesist este susinut intervenia statului n economie. Rata dobnzii influeneaz nivelul investiiilor financiare i doar n mod secundar nivelul investiiilor reale, n comparaie cu modelul clasicist unde rata dobnzii este principalul element ce determin nivelul investiiilor reale. John Maynard Keynes i continuatorii sistemului su de gndire consider c oferta nu ii creaz automat propria-i cerere, iar echilibrul economic nu se realizeaz la nivelul ocuprii depline a forei de munc. Exist dou circuite economice interdependente i distincte: economia real (a bunurilor i serviciilor) i economia simbolurilor monetare i financiare (a banilor i titlurilor financiare), elementul cheie care leag cele dou tipuri de circuite economice este rata dobnzii. 6

Principalul element ce determin nivelul investiiilor reale este perspectiva de profitabilitate ce exist la un moment dat n economie, rata dobnzii fiind cel de-al doilea element.

Figura 4.Postulatele teoriei keynesiste Teoria Keynesist Oferta nu ii creaz automat propria-i cerere Exist dou circuite economice interdependente: economia real economia simbolurilor monetare Principalul element ce determin nivelul investiiilor reale este perspectiva de profitabilitate Nivelul activitii de investiii crete cnd perspectivele de pofitabilitate se mbuntesc i are loc creterea economic. nrutirea perspectivelor de profitabilitate atrage dup sine diminuarea investiiei i recesiunea economic. Perspectivele de profitabilitate sunt foarte volatile, se schimb des n funcie de o mulime de factori. n cazul n care acestea sunt considerate constante, atunci creterea nivelului dobnzii determin diminuarea investiiilor i invers.

Capitolul 2.Investitii straine directe in Romania 2.1. Politica investitionala a RomanieiIn cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale, devenind o activitate internationala. Procesul de adancire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna transnationala.Daca luam in considerare realizarile economice exprimate prin PIB inregistrat in ultimii ani de catre economiile in tranzitie, in general, si de catre economia Romaniei, in special, si proiectand trendul rezultat pentru urmatorii cativa ani se desprinde clar concluzia ca sectorul privat este inca alarmant de inferior nevoilor nationale, iar relansarea economica si sustinerea ei nu se poate realiza fara acest sector in plin proces de generalizare. Tranzitia spre economia de piata este insotita de o periculoasa instabilitate si incertitudine manageriala mai ales in intreprinderile cu capital total sau partial de stat. Starea de uzura fizica si morala a mijloacelor fixe este destul de avansata in aceste intreprinderi, in mai multe dintre acestea lucrandu-se inca cu utilaje din generatia anilor 70, ceea ce scoate in evidenta o acuta nevoie de retehnologizare, nevoia unor grabnice proiecte si actiuni de investitii care sa asigure inlocuirea vechilor dotari cu altele de nivel mondial si de perspectiva. O optiune asupra prioritatii intre investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi decat in favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Orice economist trebuie sa fie, de la bun inceput convins ca doar factorul endogen acumularea de capital autohton si incurajarea 7

investitorului autohton poate da economiei nationale continut si viitor in conditii de independenta, suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale. Aceasta strategie este strans legata de politica fiscala si de conceptul national de strategie macroeconomica Pe de alta parte, capitalurile varsate sunt localizate mai ales in domenii nestrategice, (comert, banci, servicii, turism si hoteluri), in timp ce in domeniul productiei si mai ales al industriilor de baza, capitalul varsat nu este deloc in concordanta cu cel subscris. Nevarsarea acestui capital este expresia, fie a nesigurantei din conceptia investitorului strain, fie in calitatea discutabila a unor investitori acceptati cu usurinta de catre partenerii romani, fie din lipsa de informatii asupra lor si de posibilitati de a se informa, fie chiar din necunoasterea unor reguli de baza, ale relatiilor externe economice si de cooperare. Toate acestea reliefeaza, in fond, domenii in care structurile abilitate din Romania ar trebui sa se implice si sa-l sprijine efectiv si competent pe investitorul roman. Ideal ar fi ca investitiile sa se realizeze de catre investitorii autohtoni, exista si situatii n care sunt necesare investitiile straine directe. Pentru Romnia aceste motivatii au n vedere: nevoia de capital n vederea retehnologizarii si refacerii economice pentru a face fata statutului de stat membru al Uniunii Europene; transferul de tehnologie si de know-how este, de asemenea, una dintre motivatiile interesului fata de capitalul strain. Progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras si n economia romneasca; preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei; accesul la piata occidentala constituie o motivatie serioasa pentru atragerea de investitii straine directe. Produsele obtinute n cadrul unor participari straine de fabricatie au acces mult mai usor pe pietele externe, mai ales daca acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain n tara sa de origine. Astfel, n ceea ce priveste macroeconomia, investitorii straini sunt interesati sa opereze ntr-un mediu economic deschis, fara nici o restrictie, ntr-un mediu unde inflatia este scazuta sau cel putin sub control, cu o piata libera n schimbul international, fara restrictii la obtinerea profitului sau asupra repatrierii capitalului. La nivel microeconomic, investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat, sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, cauta sa lucreze ntr-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si n timp util.

2.2 Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii Romania are nevoie de investitii straine in domenii cu potential de export

Romania trebuie sa stimuleze directionarea investitiilor straine directe catre sectoare care pot contribui la realizarea de exporturi, precum industria, transporturile si turismul, apreciaza mai multi economisti ai bancilor din Romania, intr-un studiu preluat de Mediafax. 8

Romania are nevoie de investitii in infrastructura,curent, caldura

Infrastructura Romaniei, in care nu s-a investit aproape nimic timp de 20 de ani, incepe sa cedeze.Stirile zilnice despre accidente sunt deja monotone. Cand nu avem vreun eveniment pe caile ferate, in marile orase crapa conducte sau pica curentul. O mare parte din sistemul energetic este vechi de peste 30 de ani si are nevoie urgenta de imbunatatiri. Sistemele de termoficare sunt la pamant. De exemplu, in Pitesti pierderile in retea au ajuns la 70%. In Bucuresti, la ritmul actual de lucru, RADET va termina modernizarea in 20 de ani. La Transporturi, e nevoie de alte 7,5 miliarde de euro. 70% din reteaua de drumuri nationale, ce insumeaza 15.600 de kilometri, necesita reparatii. 5.148 de kilometri, adica 38% din reteaua feroviara, trebuia demult sa intre in reparatii capitale. Strategia energetica: Romania are nevoie de investitii de 34,6 miliarde euro in sectorul energetic Valoarea investitiilor necesare sectorului energetic romanesc, pentru perioada 20072020, este de 34,6 miliarde de euro, se arata in strategia energetica a Romaniei, publicata pe siteul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF). Cea mai mare parte a acestor investitii, in valoare de 20,8 miliarde de euro, sunt necesare sectorului energiei electrice. De asemenea, investitii importante vor mai trebui facute in sectorul petrolier (3,18 miliarde de euro), sectorul minier (2,2 miliarde de euro) si in resurse regenerabile (1,8 miliarde de euro). In ceea ce priveste sectorul energiei electrice, in domeniul hidroenergetic trebuie sa se investeasca 4,7 miliarde de euro, pentru retehnologizarea de centrale hidro cu o putere instalata de aproximativ 2.328 MW si pentru proiectele aflate in derulare pentru hidrocentrale cu o putere instalata de 759 MW. De asemenea, sunt necesare investitii in proiecte noi de centrale hidro, cu o putere de 209 MW si realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnita si a hidrocentralei de pe Tisa. Domeniul termoenergetic are nevoie de investitii de 5,8 miliarde de euro, pentru promovarea proiectelor greenfield si pentru valorificarea carbunelui cu eficienta ridicata in grupuri reabilitate si in grupuri noi, cu tehnologii performante, cu respectarea standardelor de mediu. Strategia energetica mai arata ca sunt prognozate a se realiza in perioada 2008-2020 grupuri cu o putere instalata de circa 3.000 MW. In domeniul nuclear sunt necesare continuarea programului de energetica nucleara prin finalizarea pana in anul 2015 a Unitatilor 3 si 4 Cernavoda, finalizarea urgenta de catre Ministerul Transporturilor a proiectelor de amenajare a Dunarii in vederea asigurarii apei de racire la Cernavoda si continuarea productiei de apa grea la Drobeta Turnu Severin pentru acoperirea necesarului Unitatilor 3 si 4 Cernavoda. Pentru acestea sunt necesare investitii in valoare de 2,2 miliarde de euro. Sectorul petrolier va avea nevoie de investitii pentru lucrari de explorare-productie, sectorul prelucrare-rafinare si sectorul de distributie. Necesarul de investitii pentru reabilitarea si modernizarea conductelor magistrale de transport titei este de 80 de milioane de euro. Sectorul minier va avea nevoie de investii de 2,2 miliarde de euro pana in 2020 pentru modernizarea si reabilitarea echipamentelor din exploatarile miniere de huila si lignit, sustinerea productiei de huila prin acordarea de ajutoare de stat, promovarea tehnologiilor noi si achizitionarea echipamentelor pentru exploatarea zacamintelor de huila, lignit si uraniu, punerea in exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului, inchiderea minelor cu activitate oprita, modernizarea si marirea capacitatilor de rafinare a uraniului. 9

Pana in 2015 vor trebui facute investitii de 1,8 miliarde de euro in noi capacitati de producere a energiei electrice astfel incat consumul brut de energie electrica din sursele regenerabile sa fie de 33% in anul 2010 si 35 % in anul 2015 din consumul brut national de energie. Transporturile au nevoie de investiii ntr-o perioad de criz economic companiile de transport din Europa se confrunt cu dificulti. Transportul e o component esenial a economiei europene, reprezentnd aproximativ 7% din PIB i asigurnd mai mult de 5% din totalul locurilor de munc din UE. E nevoie de investiii n acest sector, iar Uniunea are un rol important prin bugetul pe care l aloc pentru investiii, astfel nct s avem un transport mai puin poluant, mai inteligent, mai rapid i mai sigur. Dezvoltarea transportului de marf a pus presiune pe infrastructurile de transport existente n Uniunea European, astfel c asistm la congestionarea traficului n multe zone ale Uniunii. Iar estimrile arat c ne putem atepta la creterea cu mai mult de 50% a transportului de marf pn n 2020. Turismul romanesc creste, dar are nevoie de investitii majore Romania se afla in prezent printre tarile cu nivel scazut in ceea ce priveste turismul intensiv in regiune si la nivel global. Intr-un clasament care ar cuprinde Romania si vecinii precum si deastinatiile concurente din 170 de tari ne clasam pe pozitia 162. Acestea sun concluziile raportului de tara pentru turism realizat de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), forum mondial care lucreaza cu guvernele in vederea constientizarii importantei turismului. Acesta nu e singurul capitol la care am punctat slab comparativ cu celelate tari. Investitiile de capital in turism ar plasa Romania in acelasi clasament pe locul 138. Acestea sunt estimate la 5,3 miliarde, adica 7,2% din totalul investitiilor, pana in 2016 dorindu-se sa se manifeste o crestere de pana la 15,8 miliarde. Jean Claude Baumgarten, presedintele Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor a mai punctat situatia slaba a cheltuielilor facute de turisti in Romania recomandand o triplare a cuantumului acestora pentru urmatoarea perioada. Totusi, Romania se afla pe un curs ascendent la toate capitolele, in urmatorii 10 ani asteptandu-se ca Romania sa inregoistreze o cota de crestere de 6,7% exprimata in PIB. Acest ritm de crestere ar putea reprezenta un interes deosebit pentru investitori. Raportul precizeaza ca in cazul mentinerii cresterii economiei in urmatoarea decada exista chiar posibilitatea ca turismul sa ofere annual 8500 de noi locuri de munca. Momentan, in turism si calatorii sunt 265000 de locuri de munca, in 2016 preconizandu-se un numar de 315000. Jean Baumgarten a apreciat ca Romania are o probleme la capitolul oferta. "Turismul este o industrie monoprodus. Sunt momente cu varfuri ridicarte, iar apoi nu se mai produce nimic. Toate energiile sunt canalizate pe explotarea litoralului. Ar trebui investit si-n alte tipuri de produse. O atentie deosebita merita acordata turismului de afaceri, aici observandu-se o piata in crestere. Turismul rural capata o importanta din ce in ce mai mare in Europa, aici putandu-se insista pe dezvoltarea excursiilor la manastiri sau pe drumul vinurilor". 10

Cu toate acestea, domeniul nu s-a bucurat inca de o atentie deosebita. In datele studiului se arata ca din numarul mare de locatii termale doar doua au fost modernizate si aduse la standarde internationale. Cultura si natura au fost alti factori pe a caror valorificare s-a insistat. In urmatorii ani, contributia sectorului turism si calatorii la contul de investitii de capital din Romania este estimata sa creasca cu o rata medie anuala de 6,2 la suta in termeni reali. Expertii WTTC prevad atat patrunderi mai mari de imprumuturi pe piata deoarece investitia de capital in turism si calatorii tinde sa fie ciclica, influentata de legaturi puternice la initiative de politici publice majore, dar si de evenimente importante precum dezastrele naturale. Pe plan global, investitia de capital in turism si calatorii se asteapta sa genereze 9,3 la suta din totalul investitiilor, iar in urmatorii ani, investitia va reprezenta in medie 4,6 la suta procent de crestere. Cu un procent estimat la 7,2 la suta din totalul investitiilor in turism si calatorii, Romania se claseaza pe locul 138 in lista globala, in urma Bosniei - Hertegovina.Bulgaria ocupa locul 56, cu un procent de 14,2 la suta reprezentand investitia in turism din total investitii, Grecia - locul 70, cu 12,6 la suta, Croatia - locul 99 si Ungaria - locul 130. Totusi, prognoza de crestere a investitiei in turism in Romania pentru urmatoarea decada o plaseaza pe locul trei in regiune, dupa Muntenegru si Republica Ceha si pe locul 21 pe lista globala. Ramuri economice de posibil interes pentru investitorii strini Romnia ofer o for de munc comparativ ieftin i materii prime n urmtoarele industrii i sectoare: industria energetic; staiile energetice necesit echipament modern n urmtoarele zone geografice: Comneti, Ovidiu-Constana, Doiceti-Dmbovia, Paroeni, Oradea, etc., pentru a crete productivitatea i a reduce consumul; metalurgia neferoas necesit deasemenea echipament modern pentru a spori coeficientul de extracie pentru metale ca aurul, argintul, arama, zincul, etc., de la baze mineraliere srace (Bucureti, Zlatna, Copa Mic, Baia Mare, Moldova Nou); inginerie mecanic, n special instrumente de msurare a apei i a noxelor (Bucureti, Brlad, Pacani). producia de: aluminiu; aeroplane; ap dur; echipament de forri terestre i maritime; echipament electronic; industrie alimentar: fabrici de lapte, sucuri de fructe, vegetale, etc. industrie textil care prelucreaz produse indigene ca ln, cnep,in, etc. (innd cont de preurile sczute ale acestora). Si in ceea ce priveste agricultura exista potential investitor in tara noastra: industria de producie a utilajelor agricole: tractoare, maini agricole, utilaje i echipamente, fertilizatori, sisteme de irigaii, insecticide, etc. staii agricole generale pentru service-ul i reparaia mainilor, furnizarea de fertilizatori, asigurarea produciei plantelor; dezvoltarea micro-industrial n zonele rurale cum ar fi mulgtoriile, brutriile, etc. depozite moderne pentru stocarea i procesarea primara cerealelor; dezvoltarea centrelor informaionale pentru asigurarea informaiilor asupra exporturilor i a informaiilor pentru piaa intern i cercetrile locale asupra pieei agricole i a preurilor. 11

investiiile n producia agricol, mai exact introducerea de utilaj modern, know-how, creterea bun de semine i a animalelor. n ceea ce privete politica agricol a U.E., trebuie menionat aici necesitatea schimbrii ei n acord cu noile limite ale U.E. O nou politic agricol a U.E. trebuie s ia n considerare ct mai mult posibil avantajele comparative i specializarea anumitor ri ntr-o viitoare redistribuire a produciei agricole. Un viitor eficient al politicii agricole a U.E. va consta n gsirea de noi piee pentru toate produsele agricole ale rilor membre U.E.

2.3 Evolutia investitiilor straine directe in RomaniaIntrrile nete de ISD n anul 2009 au nregistrat un nivel de 3488 milioane euro i sunt structurate astfel: Participaiile nete ale investitorilor strini direci la capitalul social al ntreprinderilor investiie strin direct din Romnia n valoare de 1729 milioane euro (49,6% din fluxul net de ISD). Participaiile nete rezult din diminuarea participaiilor n valoare de 3118 milioane euro cu pierderea net n sum de 1389 milioane euro. Pierderea net a rezultat din diminuarea profitului net al ntreprinderilor investiie strin direct din anul 2009, n valoare de 4496 milioane euro, cu 1608 milioane euro dividende repartizate n anul 2009, precum i cu pierderile ntreprinderilor investiie strin direct din anul 2009 n valoare de 4277 milioane euro. Calculele sunt efectuate n conformitate cu metodologia internaional de determinare a profitului reinvestit de ntreprinderile ISD. Creditul net primit de ctre ntreprinderile investiie strin direct de la investitorii strini direci, inclusiv din cadrul grupului, n sum de 1759 milioane euro, ceea ce reprezint 50,4% din fluxul net al ISD.Milioane EURO

Anul Valoare ISD

2003 1946

2004 5183

2005 5213

2006 9059

2007 7250

2008 9496

2009 3488

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Balanta de plati

12

Soldul final ISD al anului 2009, rezultat din adugarea la soldul iniial a fluxului net de ISD, precum i a diferenelor valorice pozitive/negative provenite din reevalurile datorate modificrii cursului valutar i a preurilor unor active, ct i din retratri contabile a valorii unor solduri iniiale, a nregistrat nivelul de 49984 milioane euro, mai mare cu 2,4% dect soldul final ISD al anului 2008. Participaiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al ntreprinderilor investiie strin direct nsumau la sfritul anului 2009 valoarea de 35600 milioane euro (71,2% din soldul final al ISD), nivel cu 2% mai mare dect n anul 2008, iar creditul net total primit de ctre acestea de la investitorii strini direci, inclusiv din cadrul grupului, a nregistrat nivelul de 14384 milioane euro, ce reprezint 28,8% din soldul final al ISD i este cu 3,4% superior nivelului din anul precedent. Creditul net cuprinde att creditele pe termen mediu i lung ct i pe cele pe termen scurt acordate de ctre investitorii strini ntreprinderilor lor din Romnia, att direct ct i prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.

13

Din punct de vedere al orientrii investitorilor strini spre ramuri economice ISD s-a localizat cu precdere n industria prelucrtoare (31,1% din total), n cadrul acesteia cele mai bine reprezentate ramuri fiind: prelucrare iei, produse chimice, cauciuc i mase plastice (6,3% din total), metalurgia (5,2%), industria mijloacelor de transport (4,7%), industria alimentar, a buturilor i tutunului (4,1%) i ciment, sticl, ceramice (3,3%). Exist domenii cu o pondere redus fa de potenial, cum ar fi textile, confecii i pielrie (1,4%). Pe lng industrie, activiti care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare i asigurrile, care cuprind activitatea bancar, a instituiilor financiare nebancare i de asigurri i reprezint 19% din totalul ISD, construcii i tranzacii imobiliare (12,9%), comerul cu amnuntul i cu ridicata (12,3%), tehnologia informaiei i comunicaii (6,5%).

Avnd n vedere rolul foarte important n creterea economic pe care l joac imobilizrile corporale i cele necorporale, precum i caracterul stabil, de durat, pe care acestea l imprim ISD, cercetarea statistic i-a propus determinarea ponderii acestor categorii de destinaii finale ale investiiilor n soldul ISD la finele anului 2009, ct i repartizarea lor pe principalele activiti economice. Se constat c imobilizrile corporale i necorporale, cu un sold la finele anului 2009 n valoare de 23272 milioane euro, reprezint 46,6% din soldul total al ISD, inducnd un grad semnificativ de durabilitate al investiiei strine directe. Activitile economice n care ISD se regsesc n imobilizri corporale i necorporale, la un nivel semnificativ, sunt: industria (24,3% din total ISD), iar n cadrul acesteia industria prelucrtoare (cu 17,3% din total ISD), construciile i tranzaciile imobiliare (7,4%), comerul cu amnuntul i cu ridicata (6,2%), tehnologia informaiei i comunicaii (3,5%).

14

Din punct de vedere teritorial se observ orientarea cu precdere a ISD spre regiunea de dezvoltare Bucureti-Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind: Regiunea CENTRU (7,4%), Regiunea SUD (7,2%), Regiunea VEST (6,2%) i Regiunea SUD-EST (5,9%). Regiunea NORD-EST este cea mai puin atractiv pentru investitorii strini, aici nregistrndu-se numai 1,9% din investiia strin direct.

Investitiile straine directe au fost in 2010 de 2,596 miliarde de euro, in scadere cu 25,6% fata de 2009, cand se ridicau la 3,48 miliarde de euro. Potrivit datelor prezentate de BNR, investitiile straine au finantat deficitul de cont curent in proportie de 50,3%. BNR precizeaza ca investitiile straine directe din 2010 au fost in cea mai mare parte participatii la capital - 2,04 miliarde de euro. Alte 556 milioane euro au venit sub forma de crediteintra-grup. Investitiile nerezidentilor in Romania au scazut si in 2009 cu 48,4% fata de anul precedent.De asmenea, BNR a anuntat ca deficitul de cont curent al balantei de plati a fost in 2010 de 5,158 miliarde euro, in crestere cu 5% fata de anul 2009. Cresterea se explica prin majorarea soldurilor negative de la venituri si servicii si a diminuarii excedentului transferurilor curente.Si soldul balantei transferurilor curente a scazut in 2010 la 3,411 miliarde euro, de la 4,154 miliarde euro in 2009, mai arata datele BNR 15

Milioane EURO

Luna Ian Stoc 302 Flux 302 lunar

Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec 466 754 1135 1433 1838 1909 1956 2070 2145 2269 164 288 381 298 405 71 47 114 75 124

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Balanta de plati

Valoarea capitalului subscris de societatile comerciale cu participare straina in 2010milioane EURO

Luna Stoc Flux lunar

Ian 448 448

Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug 756 1165 1481 1903 2171 2306 2680 308 409 316 422 268 135 374

Sep 2940 260

Oct Nov Dec

Sursa: Oficiul Registrului Comertului Sinteza Statistica Nr. 145

2.4 Analiza SWOT a Romaniei

Salarii mici Cota unica

Membra UE

TurismulPuncte tari

Cota unica de impozitare presupune acelasi rang de impozitare pentru persoane fizice si companii, deci un sistem de impozite corelate, cu rata unica de impozitare, pentru toate tipurile de venituri obtinute din diferite activitati. De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra, toate impozitele au devenit 16% - impozitele pe venitul global, la dobanzile bancare (la dobanzile platite de banci clientilor pt depozite la termen), castigurile la bursa si castigurile din tranzactiile imobiliare ale firmelor si particularilor.Romania s-a inscris astfel printre primele tari membre UE care au marsat la cota unica de impozitare europeana. Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar productivitatea de doar 0,5 mai mica fata de tarile din regiune. Asta inseamna ca Romania este bine pozitionata si ca va atrage in continuare 16

investitii straine directe. Vor veni in continuare investitori, dar in dorinta de a deveni competitiv in mediul international, care se focalizeaza din ce ince mai mult pe reducerea costurilor, Romania poate deveni in urmatorii ani sursa cresterii eficientei pentru mariiinvestitori. Ritmul de cretere a investiiilor strine se va reduce, pe fondul crizei, ns Romnia va continua s reprezinte o destinaie profitabil pentru investitori.Carpatii Romnesti, att prin desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303 kmp), ct si prin pozitia centrala, configuratia generala si altitudinala, se impun ca un component de baza n structura geografica si peisagistica a Romniei,putandu-se practica mai multe forme de turism.

Birocratia

Educatia

Infrastructura

Puncte slabe

Resurse umane

Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezinta drumuri nationale. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile. Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureti, Petr Dokldal, singura barier n dezvoltarea investiiilor din ara noastr rmne infrastructura. Investitorii isi exprima nemultumirile cu privire la timpul indelungat pe care il petrec in asteptarea unei decizii a autoritatilor. Fluidizarea mecanismelor birocratice, eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa si financiara sunt problemele aduse din nou in discutie de investitorii straini in Romania(Cozi la ghisee,Geam de sticla intre om si functionar,curse de la un ghiseu la altul, Intarzieri si greseli in redactarea documentelor notariale,Zone de asteptare la diferite institutii in conditii greu de suportat ,Insuficient transparen,Slaba dezvoltare a parteneriatului) In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului educational a scazut in comparatie cu perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot mai mult de o diminuare a numarului de ani de studiu in speranta de a concentra in planul de invatamant numai acele notiuni extrem necesare. Problema grava insa, este aceea ca institutiile de invatamant din Romania nu dispun de toate aparaturile necesare studiului elevilor si chiar si in universitati de renume din tara studentii folosesc utilaje demult scoase din uz din domeniul din care provin. Aceasta nu conduce decat la 17

o neconcordanta a ceea ce este pe piata si ce invata elevul ca este. Prin urmare, mana de lucru a absolventilor unor studii superioare nu mai are randament maxim(cel putin pentru o perioada de acomodare cu noile utilaje).

Modernizarea drumurilor nationale Crearea de faciliti pentru investitori

OportunitatiDezvoltarea antreprenoriatului

mbuntirea sistemului educaional

Deasemenea din punct de vedere a oportunitatilor se poate discuta si de urmatoarele: Cooperarea cu alte ri n domeniul educaiei i formrii. Posibilitatea de promovare a produselor i serviciilor datorit existenei celor mai variate ci de publicitate i a firmelor specializate n acest domeniu. Dezvoltarea firmelor specializate n studii de pia, consultan n afaceri, consultan financiar, proiecte etc. Atragerea de studeni din alte ri Dezvoltarea de parteneriate cu universiti de prestigiu din alte ri Creterea numrului de burse oferite n strintate pentru studenii romni. Continuarea proceselor de modernizare i dotare a colilor i liceelor Preocuparea tot mai accentuat pentru colaborarea cu coli i licee din strintate n vederea organizrii de aciuni comune Asigurarea utilitilor (apa, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri) n zonele noi in care sunt planificate a se construi noi locuine, pentru a atrage investitorii in acele locuri.

18

Asigurarea unei colaborri i coordonri ntre regiile de interes public ce asigur repararea i asfaltarea drumurilor, nlocuirea conductelor de gaz i celor de ap i canalizare, n vederea eficientizrii procesului de modernizare i a evitrii viitoarelor blocaje i disfuncionaliti.

Lipsa credibilitii mediului de afaceri Corupia Riscuri Slaba dezvoltare a ariilor industriale

Emigrarea forei de munc calificatIn categoria riscurilor mai pot fi incluse: Lipsa unei coordonri a aciunilor de atragere de investitori strini Pierderea pana si a capitalului roman investit in favoarea investirii lui in tari straine. Renuntarea agentilor straini de a investi in Romania datorita lipsei infrastructurii. Scaderea nivelului de trai din Romania datorita lipsei investitiilor in crearea de firme mici si mijlocii care ar reprezenta o oferta de locuri de munca pentru populatia tarii. Formarea unei rate a somajului extrem de ridicata care ar duce economia nationala in faliment. Instabilitatea legislativ.

2.5 Comparatie intre sistemul investitiilor straine directe intre Romania si FrantaPrimele 5 ri clasate dup ponderea deinut n soldul ISD la 31 decembrie 2009 sunt Olanda (21,8%, n cretere de la 17,2% n 2008), Austria (18,1% din soldul ISD la sfritul anului 2009, pondere n scdere de la 18,8% n 2008), Germania (13,4%, n scdere de la

19

15,4%), Frana (8,5%) care i menine ponderea din anul 2008, precum i Grecia cu o pondere de 6,6%, aceeai ca n anul precedent.

Investitiile straine directe in Franta, care erau inscrise intre 20 si 40 miliarde in 20052007, au scazut considerabil in cursul ultimilor 2 ani, trecand la 11,7 miliarde in 2008, in scadere cu 63% fata de anul precedent, lasand apoi loc cesiunilor nete in 2009. Printre diversele componente ale investitiilor directe, investitiile imobiliare, dupa ce au scazut brusc in 2008, s-au mentinut la 4,3 miliarde in 2009, contribuind la rezistenta pietei franceze intr-un mediu international dificil. Potrivit datelor estimative, profiturile reinvestite ar fi avut un sold pozitiv de 20

2,1 miliarde in 2009 in timp ce in anul 2008 au avut un sold negativ. Investitiile de capital, cu exceptia celor imobiliare, situandu-se deja la scara mica in anii precedenti, au scazut cu o cota de 29% ,la 7,7 miliarde in raport cu 2008. In cele din urma, alte operatiuni au raportat un sold net negativ de -18,3 miliarde, aflat in crestere in raport cu 2008. Tinand cont de regulile aplicate aici pentru clasificarea imprumuturilor intra-grupuri, acest sold negativ inseamna ca filialele franceze a grupurilor straine au contribuit in special, mai mult la finantarea societatii lor mama sau a entitatilor non-rezidente a grupului lor in 2009, decat sa primeasca imprumuturi. Un fenomen similar a avut deja loc in anii precedenti, in special in 2006 si 2003, dar niciodata pe o astfel de scara. Structura fluxurilor nete de investitii straine directe in Franta

Privind investitiile straine de capital social, cu exceptia investitiilor imobiliare, se observa o diminuare cu 35% a numarului de operatiuni in 2009, in raport cu anul 2008. Observat pe o perioada lunga, acest numar a scazut continuu timp de 9 ani si s-a inscris in 2009 la un nivel de 71% inferior celui din anul 2000. Putine operatiuni de investitii straine directe de capital social in Franta sunt raportate in anul 2009, si ele apar ca fiind mai avantajoase decat contrapartida altor operatiuni cum ar fi investitii veritabile initiate din strainatate:aceasta va primi astfel actiuni la BNP Paribas in statul belgian in schimbul cesionarii a 75% din capitalul Fortis Banque la banca franceza. In plus doua fonduri de investitii din Luxemburg de la banca de afaceri americana Goldman Sachs au intrat in capitalul Eurotunnel, dupa rambursarea titlurilor de creanta subordonate emise anterior de Eurotunnel. Pe plan geografic, si in conformitate cu principiul de provienienta imediata a capitalurilor, aproape toate tarile au efectuat operatiuni apropiate echilibrului cu Franta in 2009. Belgia, Tarile de Jos si Emiratele arabe unite au fost principalele 3 tari investitoare, dar pentru un total cumulat modest de mai putin de 10 miliarde, in timp ce tarile care au contribuit cel mai mult 21

la cesionarile nete sunt Germania pentru 5,9 miliarde, Marea Britanie pentru 3,5 miliarde si Luxemburg pentru 2,9 miliarde.

Capitolul 3.Studiu de caz privind investitiile Ford in RomaniaHenry Ford a transformat modul nostru de via datorit autovehiculelor practice siaccesibile. El a fost inventatorul metodelor de producie moderne n mas care au devenit referina practicilor industriale n cursul primei jumti a secolului XX. Nscut pe 30 iulie 1863 la Springwells, Wayne County n Michigan, era fiul cel mai mare din cei 6 copii ai lui William si Mary Ford, o familie prosper de fermieri. si mprea timpul ntre scoal si muncile agricole. Din copilrie a manifestat un interes sporit fa de mecanic. Astzi, este recunoscut drept una dintre cele mai importante figuri din industrie. Ford Motor Company a fost fondat n 1903. Henry Ford, cu 25, 5 % aciuni devine vice presedinte si inginer sef. Pe zi ce trecea la fabrica Ford din bulevardul Mach din Detroit au ajuns s se construiasc tot mai multe masini pe zi. Doi sau trei oameni se ocupau de cte o masin utiliznd componente cumprate din afara rii. Prima masina terminat a fost vndut la 23 iulie 1903, iar Henry devine presedinte si proprietar n 1906. Henry Ford si-a ndeplinit visul de a produce un automobil la un pre rezonabil, fiabil si eficient datorit modelului T, n 1908. Acest vehicul a deschis o nou epoc. Era usor de condus si de ntreinut, se comporta bine pe drumurile rele astfel c s-a bucurat de un succes imediat. n 1919, Henry si fiul su, Edsel, au recumprat participaiunile acionarilor minoritari si au devenit singurii proprietari ai firmei. Dup mai bine de 100 de ani de evoluie, industria automobilelor continu s se gseasc ntr-o etap de progres exploziv, rspunznd nevoilor de mobilitate ale consumatorilor, fr a neglija condiiile de mediu. n industria auto, firma care realizeaz cel mai bine acest lucru, va deine avantajul competitiv. Pornind de la aceste considerente, Ford a investit si investeste masiv n inovaie. n ultimii 3 ani, Ford a investit peste 23 miliarde dolari n cercetare-dezvoltare n vederea identificrii unor surse noi de combustibil, a noi metode de conservare a energiei precum si de reducere a consumului de resurse. Este firma care ofer 87700 locuri de munc, nregistrnd pe anul 2007 un profit de 1,5 miliarde dolari. Ford promoveaz cu succes o politic de crestere a veniturilor simultan cu reducere a costurilor astfel n 2007, veniturile nregistrate au fost de 172455 miliarde, iar profitul impozabil a crescut de la 111 milioane 2006 dolari la 1,501 miliarde pe 2007. Cresterile s-au datorat n special mrcilor Land Rover si Volvo. Pe anul 2008 se pregteste lansarea a patru modele noi. Vnzarea noilor modele se va realiza bazndu-se pe strategia prin pre si se va focaliza pe pieele cu oportuniti de crestere. Dezvoltarea unui nou plan pentru Volvo, este pe anul 2008, prioritatea numrul 1, n vederea obinerii profitabilitii susinute, precum si meninerea sinergiei n dezvoltarea tehnologiilor. Problemele fabricii de la Craiova au aprut dup anul 2000, cnd Daewoo Motor a intrat n faliment. La momentul respectiv, General Motors, cel care cumprase n toamna anului 2002 o parte dintre activele Daewoo Motor (nu si fabrica de la Craiova), fusese de acord s livreze nc trei ani la Craiova subansamblurile necesare produciei de automobile. Dup patru ani Guvernul romn a reusit s obin un acord privind preluarea pachetului de aciuni pe care falimentarul productor coreean Daewoo Motor le deinea la fabrica de la Craiova. Preluarea pachetului majoritar a fost fr ndoial un lucru bun, innd cont de refuzul iniial al General Motors de a prelua fabrica. Astfel cea mai mare investiie american din Romnia, s-a dovedit a fi n 2007 achiziia de ctre Ford a fostei fabrici Automobile Craiova, a primit acceptul UE, ns cu amendamentul ca acestia s achite 27 mil. euro pentru a "returna" ajutorul de stat considerat ilegal. Preul de 22

achiziie va rmne 57 de milioane de euro pentru cele 72,4% din aciunile pe care statul le deine la Automobile Craiova.

Printre acionarii importani ai firmei se mai numr SIF Oltenia (SIF5), care controleaz 22,06% din aciunile Automobile Craiova. UE a estimat c valoarea de pia a participaiei deinute de statul romn la fosta fabric Automobile Craiova este de 84 mil. euro, iar prin impunerea unei serii de condiii de alt natur dect economice n ceea ce priveste licitaia, Romania ar fi renunat la venituri de 27 milioane euro. Ford urmeaz s investeasc 675 milioane euro la Craiova, fiind una din cele mai mari investiii din ultimii ani. Intrarea Ford n Romania, dup Nokia, este un semnal foarte puternic pentru investitori si marile firme multinaionale. De asemenea, experiena Renault la Pitesti, care a ajuns la afaceri de 2 miliarde de euro si exporturi de 60% din producie, arat c o astfel de investiie mbunteste structura economiei avnd influene macroeconomice pozitive. Guvernul a cerut Firmei Ford un nivel minim de producie de 200000 de masini n al patrulea an de la privatizare si meninerea celor 3900 de angajai. n 2010 Ford a urmarit lansarea a dou tipuri de modele, care vor iesi pe poarta fabricii de la Craiova, iar unul dintre ele va fi produs exclusiv n Romnia. Pn la finele anului 2012, numrul de muncitori de la Craiova creste la peste 7000. Politica pe care Ford doreste s o aplice pe pia este aceea de a-si selecta un numr redus de furnizori seriosi. Astfel a fost invitat un numr de 40 de furnizori din industria de componente si piese, o parte din acesti furnizori urmnd s se instaleze la Craiova, la fosta platform industrial. Printre furnizorii strini ar putea deveni parteneri de tranzacii si firme naionale precum Copan de la Sibiu, Chimica Orstie sau subansambluri auto Pitesti. Totusi sunt furnizori europeni care nu au nc o prezen n Romnia prin investiii directe, ns care pot constitui o competiie clar. Instalarea furnizorilor direci ai Ford va fi realizat, potrivit autoritilor locale, pe terenuri din jurul municipiului Craiova, parcul industrial din localitate nedispunnd de suficient spaiu pentru toate cererile. n afara Craiovei exist destule terenuri ale cror preuri variaz ntre 20 si 50 euro/mp acestea fiind deinute de proprietari privai. Singura soluie pentru terenuri n Craiova o reprezint doar terenurile disponibile deinute de Ministerul Aprrii. Firme precum productorul de componente din oel Bamesa si 23

productorul de elemente de caroserie si sasiuri Kirchhoff au solicitat deja consiliului judeean terenuri pentru a ncepe construcia fabricilor. Industria auto n Romnia, are foarte bune sanse ca odat ce investiia Ford intrat n funciune, Romnia s devin cel mai mare productor de autovehicule din Europa Central si de Est. Industria auto este acum rspndit pe ntreg teritoriul Romniei. Exist fabrica de anvelope Continental de la Timisoara, pn la componente auto la Iasi sau aparatur de bord la Sibiu si Cluj. Odat cu implantarea lui Ford la Craiova va exista o nou zon industrial n aceast parte de sud a Romniei, iar furnizorii romni vor cstiga n ceea ce nseamn calitate, numr de comenzi sau numr de angajai. International Automotive Components Group (IAC), unul dintre principalii furnizori de componente ai Ford Motor Company, a anuntat ca va investi 58 milioane euro in construirea unei noi unitati de productie de tip greenfield la Bals. Fabrica va corespunde standardelor tehnologice de ultima ora si va produce planse de bord, panouri de portiere, capitonaje de plafon si diverse garnisaje, pentru a sprijini productia Ford de la Craiova. IAC este primul furnizor auto ce va deschide o fabrica greenfield in Romania, pentru a sustine operatiunile Ford de la Craiova. IAC intentioneaza ca, in momentul in care va fi deplin functionala, fabrica de la Bals sa dispuna de un numar de 400 de angajati. Fabrica IAC din Romania va dispune de o suprafata de 15.000 metri patrati si va fi un centru de competenta pentru IAC. Va include echipamente de formare prin injectie cu capacitati intre 500 si 3200 de tone si noi tehnologii de formare prin suspensie si cu spuma. Guvernul roman a sprijinit investitia IAC in Romania prin aprobarea unui ajutor de stat in valoare de 17 milioane euro . Ajutorul de stat va fi acordat in mai multe transe si va contribui la realizarea unei investitii totale de 58 milioane euro de catre IAC. Aceasta investitie va avea un efect de ansamblu, prin dezvoltarea altor sectoare industriale din Romania. IAC Group este lider de marca la nivel mondial in randul furnizorilor de componente si sisteme auto, inclusiv de garnisaje interne si externe. Prezenta la nivel global a IAC acopera zone geografice diverse, fiind eficienta si economica, incluzand 73 fabrici in 15 tari. Compania are aproximativ 19.000 de angajati la nivel mondial. IAC are sediul central la Luxemburg.

24

4.ConcluziiGuvernul trebuie sa recunoasca importanta si necesitatea ISD in Romania si sa sporeasca procesele de atragere a cat mai multor investitii din afara avand in vedere urmatoarele: o Recunoaterea de ctre autoriti a rolului ISD n modernizarea i retehnologizarea economiei, n creterea competitivitii productorilor locali i a exporturilor; o Contientizarea autoritilor centrale i locale n legtur cu rolul determinant pe care acestea l au n procesul de atragere a ISD n special a investiiilor noi; o Alocarea de resurse financiare consistente pentru susinerea activitii de promovare i deschiderea de birouri de reprezentare n strintate n rile principale exportatoare de capital strin pentru trecerea la o strategie ofensiv i activ n locul uneia pasive; o Modificarea cadrului legal n scopul alinierii la legislaia european n materie de stimulente posibile pentru investiii; o Alocarea de resurse financiare la nivelul bugetelor centrale i locale pentru sustinerea legislaiei n domeniul investiiilor prin posbilitatea alocrii de finanri directe i mai puin prin renunarea la venituri viitoare; o Stabilirea construciei de mijloace de transport i a produciei de echipamente electrice i electronice ca domenii prioritare n domeniul manufacturier pentru atragerea de investiii strine. Pe termen lung Romania are mare nevoie de ISD pentru a se dezvolta mai ales in contextul crizei economice din care cu greu incearca sa iasa , ea fiind o tara care a trecut recent printr-un proces de tranzitie.

25

5.Bibliografie

1) ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE. 2) Cistelecan Lazr- Economia, eficiena i finaarea investiiilor, Ed. Economic, Bucureti, 2002 3) www.bnr.ro 4) www.wall-street.ro 5) www.arisinvest.ro 6) www.banquefrance.fr

26