Referat Bun

28
ECHILIBRUL MECANIC AL CORPURILOR SISTEMUL LOCOMOTOR

Transcript of Referat Bun

Page 1: Referat Bun

ECHILIBRUL MECANIC AL CORPURILOR

SISTEMUL LOCOMOTOR

Page 2: Referat Bun

Referat realizat de:

Tocileanu Cristina

Vlad Simona

Marin Ancutsa

Cutaru Iuliana

Anul I Clasa H

Page 3: Referat Bun

Echilibrul mecanic

Conform principiului fundamental al dinamicii, pentru ca un sistem de

forţe care acţionează asupra unui corp, să nu-i schimbe starea de

mişcare rectilinie sau de repaus, este necesar ca rezultanta acestor forţe

să fie nulă. Această concluzie este valabilă numai la mişcarea de

translaţie a corpurilor, nu şi referitor la mişcarea de rotaţie a acestora.

Rezultă că echilibrul corpurilor trebuie studiat atât în raport cu mişcarea

de translaţie cât şi cu mişcarea de rotaţie.

Corpurile rigide sunt în echilibru în raport cu mişcarea de translaţie dacă

sunt în repaus sau dacă se deplasează rectiliniu şi uniform faţă de

sistemele de referinţă inerţiale. Un corp solid rigid va fi în echilibru de

translaţie dacă rezultanta forţelor ce acţionează asupra lui este nulă:

Page 4: Referat Bun

Prin mişcarea de rotaţie a corpului rigid se înţelege mişcarea în care

toate punctele sale descriu cercuri cu centrele pe o dreaptă numită axă

de rotaţie. După cum se ştie, efectul de rotaţie al unei forţe, se defineşte

momentul forţei: M=Frsina

Condiţia pentru ca un corp rigid să fie în echilibru faţă de mişcarea de

rotaţie este ca momentul rezultant al forţelor faţă de un punct, numit pol,

sau faţă de o axă să fie nul:

Alegerea polului de rotaţie se face convenabil în vederea scrierii comode

a tuturor momentelor. Uneori se pot alege chiar mai mulţi poli de rotaţie

stabilind echilibrul pentru fiecare pol. Stabilirea condiţiilor de echilibru se

face analizând posibilităţile de mişcare ale corpului: dacă este  translatie,

rotaţie sau ambele mişcări.

Page 5: Referat Bun

Axe, planuri şi direc ţi i de mi şcare

Planurile anatomice = sunt suprafete care sectioneaza imaginar corpul

sub o anumita incidenta. În raport cu orientarea fata de pozitia

anatomoca a corpului se descriu 3 planuri:

frontal - dispus paralel cu fruntea, împarte corpul într-o parte

anterioara si o parte posterioara.

sagital - este dispus vertical si antero-posterior, împarte corpul

într-o parte dreapta si una stânga.

Page 6: Referat Bun

transversal - este dispus orizontal si paralel cu solul, împarte

corpul într-o parte superioara si una inferioara.

Planurile medii ale corpului: medio-frontal, medio-sagital, medio-

transversal sunt planuri principale. La intersectia celor trei planuri

medii se gaseste centrul de greutate al corpului.

Axele - se formeaza prin intersectarea a doua planuri:

axul vertical - la intersectia planului frontal cu cel sagital

axul sagital (antero-posterior) - la intersectia planului sagital cu

cel transversal 

axul frontal (transversal) - la intersectia planului frontal cu cel

transversal

Toate articulatiile distale permit efectuarea unor miscari pure, într-un

singur ax. Articulatiile proximale (umar, sold) permit efectuarea miscarilor

în mai multe axe simultan. Articulatiile intermediare (cot- humerolnara,

humeroradiala, radioulnara proximala, genunchi) realizeaza miscari în

doua axe. În una din aceste axe se produce rotatia.

Page 7: Referat Bun

Exemple:

la cot miscarea de rotatie se executa în jurul axului longitudinal al

antebratului. Ulna este imobila si miscarea este realizata doar de

radius. Rotatiile la nivelul antebratului se numesc:

pronatie - miscarea prin care fata palmara devine

posterioara si policele medial

supinatie - miscarea prin care fata palmara devine

anterioara si policele lateral

la genunchi miscarile de rotatie însotesc miscarile de flexie si

extensie, datorita inegalitatii condililor femurali si a interventiei

ligamentelor încrucisate:

flexia peste 700 se asociaza cu rotatia interna a

gambei prin care vârful piciorului este orientat medial.

Amplitudinea rotatiei este de pâna la 200

extensia maxima se însoteste de rotatia externa a

gambei prin care vârful piciorului este orientat lateral

Din punct de vedere biomecanic miscarile se produc astfel:

în plan sagital si ax frontal (transversal) - flexia si extensia

în plan frontal si ax sagital - abductia si adductia

în plan transversal si ax vertical - rotatia interna si externa

 Miscari posibile în articulatii:

Flexia - este miscarea prin care 2 segmente articulate între ele se

apropie unul de celalalt.

Extensia - este miscarea inversa celei de flexie, prin care 2

segmente articulate între ele se îndeparteaza unul de celalalt.

Page 8: Referat Bun

La umar miscarea de flexie mai este denumita proiectie înainte sau

anteductie, iar cea de extensie proiectie înapoi sau retroductie.

La articulatia gleznei avem flexie dorsala = flexia piciorului si  flexia

plantara = extensia piciorului.

Abductia - este miscarea prin care segmentul respectiv se

îndeparteaza de linia mediana a corpului.

Adductia - este miscarea prin care segmentul se apropie de linia

mediana a corpului.

Rotatiile - se executa în jurul axei lungi a segmentului. Ele pot fi

interne si externe. La nivelul antebratului vorbim de pronatie =

rotatie interna si supinatie =rotatie externa.

Circumductia - este miscarea care se executa concomitent pe mai

multe planuri, miscare prin care segmentul descrie un con al carui

vârf este reprezentat de axa articulatiei.

Page 9: Referat Bun

Parghiile corpului uman

Definitie: O pârghie este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct fix, numit punct de sprijin.

Pârghiile de gradul I :sunt pârghii de echilibru

deoarece realizează echilibrul static.

Forţa rezistentă este reprezentată de greutatea corpului sau a

segmentului care se deplasează, iar forţa activă este reprezentată de

inserţia pe segmentul osos a muşchiului care realizează mişcarea.

Identificarea pârghiilor de gradul I în organismul uman:

trunchiul se află în echilibru pe picioare ca o pârghie de gradul I;

capul în echilibru pe coloana vertebrală. Punctul de sprijin este vertebra

atlas, rezistenţa este reprezentată de greutatea capului, care tinde să

cadă înainte, iar forţa activă este dezvoltată de muşchii cefei, care

opresc căderea capului înainte;

antebraţul în extensie se comportă ca o pârghie de gradul I; când se face

îndoirea şi extinderea braţelor în poziţia „stând pe mâini”, antebraţul

acţionează ca o pârghie de gradul I, muşchii extensori preiau rolul de

agonişti atât în mişcarea de extensie, cât şi în cea de flexie, îndoirea

braţelor în această poziţie o face greutatea şi o gradează muşchii

extensori (triceps), iar extensia coatelor este realizată de muşchii

extensori;în situaţia în care piciorul este fixat pe sol (la mers, alergare,

momentul bătăii în săritură, cădere de la înălţime), segmentul gambei

este tot o pârghie de ordinul I cu punctul de sprijin la mijloc.

Page 10: Referat Bun

Pârghiile de gradul I in medicina: În practica medicală,

pârghiile de gradul I sunt foarte numeroase, în primul rând

pârghiile duble cum sunt foarfecele şi cleştii, care se împart în

funcţie de utilitate, după lungimea braţelor. Foarfece pentru

învins rezistenţe mari (cum ar fi gipsul sau cleştii pentru

extracţii dentare) cu gură puternică şi mică şi mânere lungi

(Kocher); apăsând pe un braţ de pârghie lung se poate învinge

o rezistenţă mare; 

Cleştii la care braţele pârghiei pe care apăsăm sunt mici, iar

cele pe care se aplică rezistenţa sunt lungi (forcepsul).

Foarfecele şi cleştii la care mărimea braţelor forţei nu diferă

prea mult de cea a braţelor rezistenţei (cleştele pentru

tracţiunea limbii în caz de asfixiere, cleştele de manipulat

pansamentele etc.) 

Page 11: Referat Bun

În secţiile de fizioterapie şi în laboratoare există tot felul de

pârghii de gradul I (balanţe analitice, scripeţi etc.)

Pârghiile de gradul II :sunt pârghii de forţă

deoarece au rolul de a multiplica forţa.

Aceste pârghii au, de obicei, formă de pană.

Identificarea pârghiilor de gradul II în organismul uman:

incisivii

caninii

piciorul având ca rezistenţă greutatea corpului transmisă prin tibie;

greutatea corpului este aplicată la nivelul articulaţiei tibio-tarsiene, astfel

încât forţa o vor da muşchii inseraţi prin tendonul lui Ahile pe calcaneu;

punctul de sprijin, când stăm pe vârful picioarelor, se află la extremitatea

metatarsienelor în contact cu solul;

segmentul membrului superior în timpul executării flotărilor.

Page 12: Referat Bun

Pârghiile de gradul al II-lea in medicina:Instrumentele medicale care au formă de pană funcţionează ca pârghii de gradul al

II-lea: depresorul tobold pentru limbă, atela, divaricatoarele chirurgicale etc.

Page 13: Referat Bun

Pârghiile de gradul III :sunt pârghii de deplasare, ele utilizând o forţă

mare pentru a învinge o forţă mică, în schimb

deplasează mult punctul de aplicaţie a forţei

rezistente.

Acest tip de pârghii este cel mai frecvent întâlnit în corpul uman.

La acest tip de pârghii punctul de aplicaţie al forţei active – locul de

inserare a muşchiului – se află întru punctul de sprijin – articulaţia – şi

punctul de aplicaţie a forţei rezistente.

Identificarea pârghiilor de gradul III în organismul uman:

antebraţul în flexie funcţionează ca o pârghie de gradul al III-lea când

muşchii flexori se contractă pentru a-l ridica; bicepsul se contractă

producând o forţă care are punctul de aplicaţie pe antebraţ. În acest caz,

braţul forţei active este de aproximativ 8 ori mai mic decât braţul forţei

rezistente, rezultă că forţa activă trebuie să fie de 8 ori mai mare decât

forţa rezistentă;

coastele, în timpul respiraţiei, la inspiraţie şi expiraţie. Articulaţia costo –

vertebrală reprezintă punctul de sprijin, zonele de inserţie a muşchiului

pe corpul coastei reprezintă punctul de aplicaţie al forţei active iar partea

anterioară a coastelor reprezintă rezistenţa;

gamba acţionează ca o pârghie de gradul III, la fotbal, în cazul unui

voleu, piciorul nu este fixat pe sol, deci punctul de aplicaţie al forţei

active se află la mijloc iar rezistenţa este reprezentată de un ansamblu

de forţe (greutatea mingii, greutatea piciorului etc.). Spre exemplu,

însumând greutatea piciorului, greutatea gambei, greutatea obiectului

lovit (mingii), forţa de contracţie a extensorilor gambei pe coapsă,

precum şi valorile acceleraţiei rezultate din pendularea gambei spre

Page 14: Referat Bun

înainte, rezultă că o minge de fotbal poate fi lovită cu o forţă de

aproximativ 2 kN chiar de un individ neantrenat;mâna, atunci când prinde

obiectele ca o pensă.

Trebuie să reţinem faptul că, în organismul uman, aceeaşi

pârghie poate să-şi schimbe gradul în raport cu poziţia în care

acţionează segmentele: antebraţul, în mişcarea de flexie, se

comportă ca o pârghie de gradul III, iar în poziţia stând pe

mâini, ca o pârghie de gradul I.

Pârghiile de gradul al III-lea in medicina:

În laborator şi în practica medicală întâlnim pârghii de gradul al III-lea

cum ar fi: pensele anatomice, pedalele diferitelor aparate dentare etc.

Page 15: Referat Bun

SISTEMUL MUSCULAR

Mișcările corpului

Fiecare mișcare a corpului, de la o clipire a unei pleoape până la un salt în aer, este posibilă datorită muşchilor şi tendoanelor - extensii ale muşchilor care joacă un rol crucial în transmiterea forţei de contracţie a muşchiului la osul asupra căruia actionează.

Mușchii

Totalitatea muşchilor din organism formează sistemul muscular. Muşchii reprezintă aproximativ 40% din greutatea corpului.

Page 16: Referat Bun
Page 17: Referat Bun

SISTEMUL OSOS

Sistemul osos este format din totalitatea oaselor dintr-un organism.

Oasele sunt organe dure si rezistente care alcătuiesc scheletul corpului

Page 18: Referat Bun

Atunci cand stati in picioare formati o parghie de gradul I.

Aplicatii ale parghiilor

In viata de zi cu zi…

Page 19: Referat Bun
Page 20: Referat Bun
Page 21: Referat Bun
Page 22: Referat Bun