1 Universitatea Andrei Saguna Facultatea: Stiinte Economice Specializare: Marketing An II Student: Horga Larisa Georgiana Constanta 2011-2012 Universitatea Andrei Saguna 2 Facultatea: Stiinte Economice Specializare: Marketing An II Titular curs analiza ec.-financiaraStudent: Horga Larisa G. Lector univ. drd. Camelia Ioana Dic Constanta 2011-2012 Cuprins: 3 -Abordari conceptuale privind cheltuielile . -Analiza cheltuielilor de exploatare . -Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri . -Analiza cheltuielilor variabile i fixe . -Analizacheltuielilormaterialeicupersonalul.Eficienaconsumului de resurse materiale i umane. -Analiza cheltuielilor financiare. 1. Abordari conceptuale privind cheltuielile Caracterizareastariideperformantaaintreprinderiipresupuneanalizaadouacategoriide baza de indicatori:cheltuielisi venituri. Veniturile i cheltuielile constituie elemente direct legatedemsurareaprofitului.Recunoatereaimsurareavenituriloriacheltuielilor,i 4 deciaprofitului,depindparialdeconcepteledecapitalidemeninereanivelului capitalului, concepte utilizate de ntreprinderi n elaborarea situaiilor financiare. Aceasta se face fara a se renunta dar prin competarea conceptului de cheltuieli regasit in trecut ca expresie a consumului de resurse la nivel de intreprindere. Cheltuielile sunt definite drept diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. Recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea creterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe). Un altcriteriu de recunoasterea cheltuielilor se bazeaza pe asocierea directa ntre costurile implicate iobinereaelementelorspecificedevenit.Acestproces,cunoscutsubnumeledeconectarea costurilorlavenituri,implicrecunoatereasimultansaucombinatavenituriloricheltuielilor carerezultdirecticoncomitentdinaceleaitranzaciisaudinalteevenimente.Deexemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vndute sunt recunoscute n acelai timp cu venitul din vnzarea bunurilor. Cheltuieli concept de capitalVenituriconcept de mentinere a nivelului capitaluluiRezultat RecunoastereCHELTUIELI CONSUM RESURSEscaderea capitalului propriuscaderea beneficiilorscaderea valorii cresterea datoriilorcheltuiala5

In componenta cheltuielilor intreprinderii sunt delimitate doua mari categori, respectiv pierderi si cheltuieli care apar n procesul desfurrii activitilor curente ale ntreprinderii. Cheltuielileceaparncursulactivitilorcurentealentreprinderiiincludcostul vnzrilor,salariileiamortizarea.Eleseregsescdeobiceisubformaieirilorsauscderii valoriiactivelor,cumarfi:numerarulsauechivalentelenumerarului,stocurile,terenurilei mijloacele fixe. Pierderile reprezint alte elemente care corespund definiiei cheltuielilor i care pot sa apara saunupeparcursuldesfurriiactivitilorcurentealentreprinderii.Pierderilereprezint diminurialebeneficiiloreconomiceidinacestpunctdevederenudifercanaturdealte tipuridecheltuieli.ncategoriapierderilorsuntincluse,deexemplu,celerezultatedin dezastre, cum ar fi inundaiile sau incendiile, precum i cele rezultate din ieirea activelor pe termenlung.Deasemenea,definiiacheltuielilorincludeipierderilenerealizate,de exemplu cele rezultate din creterea cursului de schimb valutar n cazul unor mprumuturi pe care ntreprinderea le-a contractat n valut. De obicei, n contul de profit i pierdere prezentarea pierderilor se efectueaz distinct, datorit importaneicunoateriiexisteneiivaloriiacestoranprocesuldecizional.Pierderilesunt raportate de regul la valoarea net, exclusiv veniturile aferente. Datoritaanalizeicheltuielilorinceamaimareparteincorespondentacuvenituriledegajate, prezentamsiprincipaleleconcepteprivindveniturileintreprinderii.Astfel,veniturilesunt definite drept creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile subformdeintrrisaucreterialeactivelororidescreterialedatoriilor,carese concretizeazncreterialecapitaluluipropriu,alteledectcelerezultatedincontribuiiale acionarilor.venituri cheltuielicheltuieli efectiveCHELTUIELIpierderi6 Recunoatereaveniturilorserealizeazsimultancurecunoatereacreteriiactivelorsaua reduceriidatoriilor(deexemplu,cretereanetaactivelorrezultatdinvnzareaproduselor sau a serviciilor ori descreterea datoriilor ca rezultat al anulrii unei datorii).Incomponentaveniturilorsedistingvenituridinactivitilecurentesictiguridinorice alte surse. Veniturile din activitile curente includ vnzri, comisioane, dobnzi, dividende, redevene i chirii. Ctigurilereprezintalteelementecarecorespunddefiniieivenituriloripotsaaparasau nucarezultatalactivitiicurenteantreprinderii.Ctigurilereprezintcreteriale beneficiiloreconomiceidinacestpunctdevederenudifercanaturdevenituri.Prin urmare, n acest cadru general ctigurile nu sunt privite ca elemente separate. In categoria citigurilor se pot include: -sumele rezultate n urma ieirii activelor imobilizate pe termen mediu i lung. -ctigurilenerealizate,deexemplucelerezultatedinreevaluareatitlurilorde plasament i cele rezultate din creterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentareactigurilorncontuldeprofitipierdereserealizeazdeobiceidistinct, deoarececunoatereaexisteneiacestoraesteimportantpentruprocesuldecizional. Ctigurile sunt prezentate de regul la valoarea net, exclusiv cheltuielile aferente. Veniturilepotfiutilizatepentruachiziionareadeactivesaupentrucretereavalorii diferitelortipurideactive,deexemplu:numerar,creane,bunuriiserviciiprimiten schimbul bunurilor i al serviciilor furnizate.Nutotdeaunaomodificareaactivelorsaudatoriilorintreprinderii(cresteresaudescrestere) este generatoare de venit, respective cheltuiala. Pentru exemplificare, mentionam reevaluarea sauajustareavaloriiactivelorsaudatoriilor.Reevaluareasauajustareavaloriiactivelori datoriilordetermincreterisaudiminurialecapitaluluipropriu.Deiacestecreterisau diminuricorespunddefiniieivenituriloricheltuielilor,elenusuntinclusencontulde profitipierderenbazaanumitorconceptelegatedemeninereaniveluluicapitalului.n cresterea valorii venitcresterea beneficiilorcresterea capitalului propriuscaderea datoriilorvenituri curenteVENITURIcistiguri7 schimb ele sunt incluse n capitalul propriu, ca ajustri pentru meninerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare.Veniturileicheltuielilesepotregsincontuldeprofitipierderendiferitemoduri, astfelnctsfurnizezeinformaiarelevantpentruprocesuldecizional.Deexemplu,se foloseteadeseadistinciadintreaceleelementedevenituriicheltuielicaresuntrezultatul activitilor curente ale ntreprinderii i cele care nu sunt rezultatul acestor activiti. Aceast distincieserealizeazplecndu-sedelaprezumiacsursaunuielement(deveniturisau cheltuieli)esterelevantnprocesuldeevaluareacapacitiintreprinderiideageneran viitor numerar i echivalente ale numerarului. De exemplu, activiti ntmpltoare, cum ar fi nstrinareauneiinvestiiipetermenlung,nupotapreanmodcurent.nprocesulde separareavenituriloricheltuielilornfunciedecaracterullorcurentsauextraordinareste necesar analiza naturii i activitii ntreprinderii. Elementele care pentru unele ntreprinderi suntrezultatulunoractiviticurentepotreprezentancazulaltorntreprinderiactiviti extraordinare. Distincia dintre elementele de venituri i cheltuieli i combinarea acestora n diferite moduri permitentreprinderiisiprezintenmodvariatperformanele.Acesteclasificriprezint diferitegradedecuprindere.Deexemplu,contuldeprofitipierderepoateincludemarja brut,profituldinactivitilecurentenaintedeimpozitare,profituldinactivitilecurente dup impozitare i profitul net. Inliteraturadespecialitate,cheltuielilesiveniturilesuntclasificateinfunctiedemaimulte criterii, printre care mentionam: a)Dupa natura lor:cheltuieli de exploatarecheltuieli financiarecheltuieli extraordinare.Conformcriteriuluienuntatsuntprezentateatitcheltuielileintreprinderiicitsiveniturilein structura contului de profit si pierdere la ora actuala in tara noastra. Cheltuielile de exploatare citsicheltuielilefinanciaresuntdegajatedeactivitateacurentadesfasuratadeintreprindere. Cheltuielileextraordinarenuprovindinactivitilecurentealentreprinderiiicaurmarenu apar frecvent sau cu regularitate. b)Dupa momentul angajarii cheltuielilor se disting: cheltuieli aferente perioadei curente cheltuieli in avans. Cheltuielileaferenteperioadeicurentesuntcheltuielicesenregistreaznexerciiul financiarncareauaprut,fraseineseamademomentulefectivalncasrii/plii acestora. Cheltuieli n avans sunt cheltuielile care se ncaseaz/pltesc n exerciiul financiar curent, dar care se refer la un exerciiu financiar ulterior. c)Dupa variatia fata de volumul activitatii desfasurate se delimiteaza: cheltuieli variabilecheltuieli fixe. Cheltuielilevariabile,casumalaniveldeintreprindere,semodificaodatacuvolumulde activitate desfasurata.Sumacheltuielilorfixe,spredeosebiredeceaacheltuielilorvariabile,raminerelativ constanta, indifferent de volumul de activitate desfasurata. 8 d)Dupa modul de identificare si repartizare pe purtatori, se disting: cheltuieli directecheltuieli indirecte. Cheltuielile directe sunt asociate in mod direct cu desfasurarea unei activitati sau obtinerea unui produs.Cheltuielileindirectesuntocazionatededesfasurareaactivitatiiintreprinderiiinansamblul sau (cheltuieli de intretinere generala, cheltuieli administrative etc). e)Dupa masura in care se poate actiona asupra lor exista: cheltuieli controlabile cheltuieli necontrolabile. Cheltuielilecontrolabilesuntcheltuielileacarormarimepoatefiajustatainfunctiede deciziile diferitelor centre de responsabilitate. Cheltuielilenecontrolabilesuntcheltuielileacarordimensiuneesteimpusaingeneralprin legislatia existenta in mediul economic in care intreprinderea isi desfasoara activitatea. f)Dupa caracterul lor exista: cheltuieli evidente (reflectate in situatiile financiare ale intreprinderii), cheltuieli ascunse (suportate de intreprindere si cu toate acestea neevidentiate in situatiile financiare) cheltuieli de oportunitate (degajate de asa-zisul cost al sansei pierdute). 2. Analiza cheltuielilor de exploatare Indicatorul utilizat in analiza cheltuielilor de exploatare se numeste Rata cheltuielile de exploatare si se calculeaza dupa formula: 100*1000 *1ich iniEECHer gVCHR== =Unde: 100 *EeiiVvg =si1000 *iiieechvchr =CHeR = rata cheltuielilor de exploatare ig = structura veniturilor din exploatare ichr = rata cheltuielilor de exploatare pe categorii structurale E E ECH V CHR I I + E E ECH V CHR I I1000 = =E E ECH V CHR I I 3. Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri Indicatorul utilizat in analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri si se calculeaza dupa formula: 1000 ***1000 *_1_1 1000ivnii vnic qp qCACHCii=== =1000C = cheltuieli pentru 1000 lei cifra de afaceri;ivq = cantitatea vinduta pentru categoria structurala i ip_= pretul mediu de vinzare pentru categoria structurala i i c_= costul mediu de vinzare pentru categoria structurala i 4. Analiza cheltuielilor variabile i fixe Infunctie de comportamentul fata de volumul activitatii desfasurate, cheltuielile se grupeaza in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile. Cheltuielilefixesuntgeneratedeasigurareauneibunedesfasurariaactivitatiiintreprinderii, depregatireasimentinereauneibunefunctionariaacesteia.Dinpunctdevedereal comportamentuluifatadevolumuldeactivitatedesfasurata,suntconsiderateaficheltuieli independente.Instructuracheltuielilorfixeseregasescderegula:cheltuielilecuchiriile, cheltuieli cu asigurarile, cheltuieli cu iluminatul, incalzirea, intretinerea si curatenia, cheltuieli cuamortizareacladirilor,cusalariilepersonaluluiadministrativ,citsialtecheltuielicomune si de administratie. Analizind cheltuielile fixepe unitate de produs, deci sub forma costurilor fixe,acesteacapatacaractervariabil:cresterea/scadereavolumuluideactivitateal intreprinderiiantreneazascaderea/crestereacosturilorfixe.Grafic,evolutiacheltuielilorfixe (CHf)darsiacosturilorfixe(cf)comparativcuevolutiainregistratadevolumulactivitatii intreprinderii (exprimat prin cifra de afaceri) se prezinta astfel: 10 Cheltuielilevariabilesuntcheltuielidependentefatadevolumuldeactivitatedesfasuratade intreprindere.Cresterea volumului activitatii desfasurate in contextul in care ceilalti factori de influentaasupracosturilorraminconstanti,atragecrestereaproportionalaacheltuielilor variabile. In structura cheltuielilor variabile se regasesc: cheltuieli cu materii prime, materiale, cheltuieli cu salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe direct productive etc. Inperioadadeascensiuneaccelerataaactivitatiidesfasuratedesocietate,dinamica inregistrata de cheltuielile variabile este inferioara celei caracteristice cifrei de afaceri: Fazadematuritateaactivitatiiintreprinderiiasiguraodinamicaacheltuielilorvariabile apropiata de cea a cifrei de afaceri: CHfCHfcfCACHvCA11 Perioadadedeclinaactivitatiiintreprinderii,incarerisculdeexploatareesteridicat,este caracterizata printr-o dinamica a cheltuielilor variabile superioara celei inregistrate de cifra de afaceri: Analizindevolutiacheltuielilorvariabilepeunitatedeprodus,deciacosturilorvariabile unitare,infunctiedecomportamentulfatadevariatiavolumuluideactivitate,putemdiscuta desprecaracterulrelativconstantalacestora.Cumcostulvariabil(cv),alaturidecostulfix (cf)formeazacostulunitar(cu),reprezentareagraficaacomportamentuluiacestorafatade volumul de activitate desfasurata (Q) este: Departajareacheltuielilorintreprinderiiinfunctiedecomportamentulfatadevolumulde activitatedesfasurata,oferainformatiinecesareprevizionariicostuluiprinparticipareala determinarea pragului de rentabilitate si implicit la evaluarea riscului de exploatare. In acelasi CHvCACHvCAcucfcvQ12 timp, costul variabil si costul fix sunt elemente fundamentale in calculatia costurilor, amintind in acest sens utilizarea lor in aplicarea metodei direct costing. Caracterizarea cheltuielilor fixe si variabile implica utilizarea indicatorilor: - cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri: 1000 *1000CAFF = -cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatare: 1000 *exp1000l VFF = -cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri:1000 *1000CAVV =Ca dinamica, in limita unui prag al volumului activitatii, cerinta eficientei este ca : F CAI I > sau F VI Il>exp 5. Analiza cheltuielilor materiale i cu personalul. Eficiena consumului de resurse materiale i umane Cheltuieliledeproductieincludtoatecheltuielilegeneratededesfasurareaprocesuluide productie. Cel mai frecvent se recurge la clasificarea cheltuielilor de productie in urmatoarele categorii: cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul si cheltuieli generale privind productia. Marimea cheltuielilor materiale este data de specificul activitatii desfasurate de intreprindere. Ele reprezinta expresia valorica a consumurilor de resurse materiale si a prestarilor de servicii de catre terti. La intreprinderile ce desfasoara activitate productiva, cheltuielile materiale detin ponderea cea mai importanta in totalul cheltuielilor de exploatare. In componenta cheltuielilor materialedistingemcheltuielicumaterialele(cheltuielicumateriiprime,materiale, combustibil,energieelectrica,apasialtecheltuielicumaterialele)sicheltuielicuamortizarea. Analizacheltuielilormaterialesefacecuajutorulindicatoruluicheltuielicumaterialelela 1000 lei cifra de afaceri (1000mC ) al carui model de analiza este: 1000 ***1000 *1_1_1000=== =nii vniivmp qm qCAMCii13 unde: CA= cifra de afaceri; M= suma cheltuielilor cu materialele ivq= cantitatea vinduta pe unitate de produs i;i m_= costuri cu materialele pe unitate de produs i ip= prt mediu de vinzare pe unitate de produs i AmortizareareprezintainconceptiaIASC,recuperareaperiodicaprincheltuielia contravalorii imobilizarilor necorporale si corporale, mai putin a valorii reziduale a acestora, peparcursuldurateideviataestimateaacestora.InconceptiaGAPP,amortizareareprezinta trecereatreptatapecheltuieliacontravaloriiimobilizarilornecorporale;recuperareatreptata princheltuieliacontravaloriiimobilizarilorcorporaleesteregasitasubdenumireade depreciere. Activeleamortizabilesuntrecunoscuteinprincipaldacaindeplinesccumulativurmatoarele conditii: -se asteapta a se folosi pe o perioada mai mare de un an; -au o durata de viata utila limitata; -sunt folosite de intreprindere pentru desfasurarea activitatii de baza si genereaza beneficii economice. Avindinvederecriteriilemaisusmentionate,activeleimobilizatesuntclasificatedupacum urmeaza: Avind ca punct de reper insasi definitia data amortizarii, identificam patru factori cu influenta directaasupradimensiuniiamortizariiactiveloramortizabile:costuldeachizitie,valoarea reziduala, durata de viata estimata si metoda de calcul al amortizarii. Imobilizari necorporaleCladiri, constructiiActive amortizabile Imobilizari corporale EchipamenteMobilier, biroticaActive imobilizateActive neamortizabile Imobilizari corporale Terenuri14 Costul de achizitie al activelor imobilizate reprezinta pretul net de achizitie, la care se adauga toatecheltuielileoportunesinecesareprivindtransportulsipregatireapentruutilizarea activului imobilizat. Valoarearezidualaaunuiactiv(sauvaloarearecuperata,valoareadecasare)reprezinta recuperareaneta,reziduusauvaloareadeschimbladataestimataascoateriidinfunctiune. Diminuind costul de achizitie cu valoarea reziduala, se obtine baza de calcul a amortizarii pe durata de viata estimata, respectiv valoarea de amortizat (sau valoarea amortizabila). Inceeaceprivesteduratadeviataaunuiactiv(intilnitainliteraturadespecialitateca duratadeviatautilasauduratadeviataestimata),aceastaestedefinitaprinperioadapentru care un activ amortizabil este asteptat a fi utilizat de intreprindere. Durata de viata a unui activ poatefiregasitasubdouaforme:duratadeviatafiscala(luatacabazadecalculinscopul determinarii amortizarii fiscale) si durata de viata interna (stabilita prin politica intreprinderii independent de durata de viata fiscala). De regula, in stabilirea duratei de viata interne se au in vedere:experientatrecutainutilizareaunoractiveimobilizatesimilare,stareaactualaa activului,politicaintreprinderiiprivindintretinereasireparatiileactivelorimobilizate, tendinte tehnologice si industriale actuale, conditii de clima locale etc.- Principalele metode utilizate in calculul amortizarii activelor imobilizate sunt: metoda liniara, metoda productiei si metodele regresive. Pentruanalizafactorialaacheltuielilorcuamortizarea,sepoaterecurgelautilizarea indicatoruluicheltuielicuamortizareala1000leivenituridinexploatare(1000A ),dupacum urmeaza: 1000 *1000EXPLVAA =

Costul de achizitie (-) Valoarea de amortizatValoarea rezidualaAmortizareDurata de viata estimataMetoda de calcul al amortizarii15 In scopul asigurarii unei activitati eficiente prin prisma cheltuielilor cu amortizarea, se impune ca dinamica acestora sa fie devansata de dinamica veniturilor din exploatare: A VI Il>exp. Utilizareaforteidemuncaindesfasurareaactivitatiiintreprinderiiimplicainregistrarea cheltuielilorcupersonalul.Dinpunctdevederestructural,cheltuielilecupersonalulsunt formate din: -cheltuieli cu salariile;-cheltuieli cu impozite si taxe suportate de intreprindere ca rezultat al folosirii fortei de munca(contributialabugetulasigurarilorsociale,contributialaasigurarilede sanatate,contributialafonduldesomaj,contributialaconstituireafonduluideriscsi accidente, comisionul Camerei de Munca). Dimensiuneacheltuielilorcusalariileesteinfluentatadeevolutiaelementelorsale componente, respectiv de evolutia: -sumei salariilor nete; -impozitului pe venit; -contributiei la ajutorul de somaj; -contributiei la asigurarile sociale; -contributiei la asigurarile de sanatate. In consecinta, avind in vedere structurarea cheltuielilor cu personalul si implicit a cheltuielilor cusalariile,putemdiscutadespredouacomponentedebazaalecheltuielilorcupersonalul: cheltuieli privind suma salariilor nete si cheltuieli cu caracter fiscal: Attcheltuielileprivindsumasalariilornetectsicheltuielilecucaracterfiscalafecteaza rezultatul economico-financiar al activitatii intreprinderii, fiind suportate in totalitate de catre aceasta.Dimensiuneacheltuielilorcupersonalulestemarcatainmoddirectdeevolutia salariilornetedarsideevolutiafiscalitatii.Crestereafiscalitatii,atribuitaangajatoruluisau angajatului, in contextul mentinerii salariilor nete atrage cresterea cheltuielilor cu personalul. Intre evolutia cheltuielilor cu salariilor si evolutia cheltuielilor cu caracter fiscal suportate de angajator, la ora actuala nu se mai poate discuta despre o anumita corelatie datorita regulilor diferite impuse in calculul acestora. Infunctiedegraduldeparticipareapersonaluluiangajatladesfasurareaactivitatii intreprinderii, cheltuielile cu personalul sunt grupate in: -cheltuieli cu personalul tehnico-productiv (componente ale cheltuielilor variabile); Cheltuieli privind suma salariilor neteAtribuite angajatorului Atribuite angajatuluiCheltuieli cu caracter fiscalSuportate de angajatorCheltuieli cu personalulSuportate de angajator16 -cheltuieli cu personalul administrativ (componente ale cheltuielilor fixe). Dinamicainregistratadecheltuielilecupersonalul(PC )trebuiecomparatacudinamica volumuluideactivitatedesfasuratadeintreprindere(cifradeafacerisauvenituridin exploatare). O activitate normala este caracterizata printr-o dinamica a volumului de activitate superioara sau cel mult egala cu cea inregistrata de cheltuielile cu personalul: PC CAI I > sau P lC VI I >exp Corelatia mentionata daposibilitatea stabiliriicheltuielilor cu personaluladmisibile (PAC ) in functie de cheltuielile cu personalul din perioada precedenta (0 PC ) si dinamica volumului de activitate desfasurata (CAIsau lVIexp): PAC =0 PC *CAIsau PAC =0 PC *lVIexp Marimea cheltuielilor cu personalul admisibile se poate compara cu marimea cheltuielilor cu personalul efectiv realizate (1 PC ), caracterizind evolutia eficientei cheltuielilor cu personalul, dupa cum urmeaza: a)daca 1 PC PAC , scade eficienta cheltuielilor cu personalul. Comparinddinamicainregistratadecheltuielilecusalariile(SCI )cuceaanumaruluimediu de salariati (NSI ), este caracterizata evolutia salariului mediu anual ( a s_): a)daca SCI >NSI , se inregistreaza o crestere a salariului mediu anual; b)daca SCI =NSI , salariul mediu anual ramine constant; c)daca SCI