UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE SUCEAVAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICASPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT LA DISCIPLINA : DREPT ADMINISTRATIV

TITLUL REFERATULUI : PRESEDINTELE ROMANIEI

CUPRINS

1. Tema nr.1 Prezentarea unui organ al administratiei publice. 1.1. Introducere1.2. Prezentarea generala a Presedintelui Romaniei1.3. Organizare si functionare1.4. Alegerea si mandatul Presedintelui Romaniei1.5. Atributii1.6. Concluzii2. Tema nr.2 O scurta comparative intre actele administrative si contractele administrative.2.1. Actul administrativ2.2. Contractul administrative2.3. Diferente si asemanari3. Anexa

INTRODUCERE

Am ales ca subiect de referat organul central al administratiei publice, Presedintele Romaniei deoarece are mare importanta pentru tara noastra, el fiind seful statului roman. Acasta tema imi trezeste un interes mare pentru a afla mai multe informatii despre Presedintele tarii, despre toate atributiile lui fata de alte organe ale administratiei publice si fata de poporul nostru. Parerea mea este ca o tara depinde foarte mult de alegerile facute de seful de stat al acelei tari ,cu ajutorul lui o tara poate sa evolueze sau nu. Functia propriu-zisa de Presedinte al Romaniei a fost creat in 1974 printr-o modificare a Constitutiei din 1965. Marea Adunare Nationala alegea Presedintele tarii iar acesta era raspunzatopr in fata Adunarii, exercitand toate atributiile specific functiei de sef al statului. Dupa caderea regimului communist si dupa provizoratului puterii de stat de la inceputul anilor 90, constructia institutionala s-a realizat in jurul formei republican de guvernament. Optiunea reintoarcerii la monarhie a generat vreme de cativa ani dezbateri publice furtunoase, constituind una dintre temele conflictului partisan. Totusi, in urma alegerilor din mai 1990, iar apoi a referendumului constitutional din decembrie 1991 republica a fost confirmata si legitima prin votuk categoric al populatiei. Constitutia Romaniei a atribuit Presedintelui o serie de prerogative pentru a satisfice, pe de-o parte, necesitatea de reprezentare a statului, iar pe de alta parte, necesitatea de mediere intre ,,puterile statului, intre ,,stat si societate. Luand in calcul doar perioada postcomunista, Romania a avut pana in present 4 sefi de stat: Ion Iliescu (2 mandate), Emil Constantinescu (1 mandat), Traian Basescu (2 mandate), Klaus Iohannis

PREZENTAREA GENERALA A PRESEDINTELUI ROMANIEI

Presedintele Romaniei este seful de stat al Romaniei. El are rolul de a reprezenta statul roman in relatiile international, conform Constitutiei, este garantul independentei nationale, vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. De asemenea, presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii[footnoteRef:1]. [1: CSAT este o autoritate administrative autonoma din Romania, care are atributii in organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala.]

Dupa forma de guvernamant, in principiu statele pot fi monarhii, unde seful statului este desemnat pe viata si cu aplicarea principiului ereditar, respective republici, unde seful statului este ales pe o perioada determinate, de corpul electoral, dicerct sau indirect, fie de Parlamenr. Presedintele Romaniei este, alaturi de Parlament, seful executivului, intre cele doua autoritati publice neexistand raporturi de subordonare.

ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Art. 10 Serviciile din aparatul functional subordonat Presedintelui Romaniei sunt urmatoarele:

Cancelaria Presedintelui (Cabinet Presedintelui Romaniei, Romanii de Pretutindeni) Departamentul Securitatii Nationale (Securitate Nationala, Directotul Oficiului pentru Informatii Integrate, Structura de Protectie a Informatiilor Clasificate, Secretariatul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii) Departamentul Comunicare Publica Departamentul Afaceri Strategice si Securitate Internationala Departamentul Politica Externa Departamentul Constitutional Legislativ Departamentul pentru Relatia cu Autoritatile Publice si Societatea Civila (Compartimentul Dialog cu societatea civila, minoritati si autoritati publice locale, Probleme Cetatenesti, Compartimentul Promovarea sportului) Departamentul Mediul de Afaceri Departamentul Afaceri Europene Departamentul Politici Economice si Sociale Departamentul de Aanatate Publica Departamentul de Educatie si Cercetare Departamentul Analica Politica Compartimentul Protocol Cancelaria - Ordinelor Departamentul Managementul Resurselor

ALEGEREA SI MANDATUL PRESEDINTELUI ROMANIEI

Alegerea in conformitate cu art. 81 din Constitutie si Legea nr.370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, seful statului este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarant ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. In cazul in care nici unul dintre candidate nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidate stabilit in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarant ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Aceste pot fi si succesive[footnoteRef:2]. [2: Articolul 81 Constitutia Romaniei]

Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala. Candidatul a carui alegere a fost validate depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, juramantul de credinta.

Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa[footnoteRef:3]. [3: Articolul 83 Constitutia Romaniei]

ATRIBUTII

Presedintele beneficiaza de o serie de atributii exercitate fara concursul vreunui organ de stat. Acestea sunt: convocarea in prima sesiune a Parlamentului nou ales; convocarea camerelor parlamentului in sesiuni extraordinare; prezentarea de mesaje si cereri Parlamentului cu privire la principalele problem politice ale natiunii; promulgarea legilor; sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea unei legi; participarea la unele sedinte ale Guvernului si prezidarea lor; consultarea guvernului; prezidarea sedintelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in calitate de commandant al fortelor armate; atributii de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Pe langa aceste atributii, Presedintele mai beneficiaza de o serie de prerogative care sunt indeplinite cu ajutorul altor organe de stat. Cele mai importante sunt : organizarea referendumului in problem de interes national; dupa consultarea prealabila a Parlamentului; revocarea sau numirea unor ministry in caz de remaniere in functie a magistratilor; declararea, de regula, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate; instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, partiale sau totale; conducerea armatei Romaniei in calitate de sef al armatei; acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral etc. Atributul Presedintelui de a dizolva Parlamentul [footnoteRef:4] presupune indeplinirea cumulative a nu mai putin de sase conditii, cee ace il face aproape imposibil de aplicat in practica: [4: Articolul 89 Constitutia republicata]

1.Consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare;2.Parlamentul sa nu acorde votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare.3.Parlamentul sa respinga cel putin doua solicitari de investiture.4.Parlamentul poate fi dizolvat doar o singura data intr-un an.5.Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui;6.Parlamentul nu poate fi dizolvat in timpul starii de imobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta. Practic, este aproape imposibil ca Parlamentul sa fie dizolvat, cel potin fara vointa lui, cee ace demonstreaza inca o data ca legea fundamental a asezat forul legiuitor in centrul sistemului de guvernare romanesc. Este institutia care are cea mai mare stabilitate. Nu se afla aproape niciodata in pericol de a fi dizolvata. Atributia Presedintelui de a convoca corpul electoral pentru a se pronunta prin referendum[footnoteRef:5], cu privire la problemele de interes national. [5: Articolul 90 - Constitutie]

Dincolo de caracterul vag si general al ,,interesului national, obligatia pentru seful statului de a consulta in prealabil Parlamentul este clara, dar partial reglementata de textul constitutional: sunt ignorate consecintele situatiei in care Parlamentul nu este de accord cu organizarea referendumului, iar Presedintele ar decide totusi organizarea acestuia. Mai trebuie precizat ca o astfel de condultare populara nu are character legislative, ci doar consultative. Astfel spus, seful statului nu poate legifera prin intermediul unui referendum declansat de el. Conform Constitutiei, Parlamentul este unica autoritate legislative a tarii.

CONCLUZII

In concluzie, Presedintele tarii are foarte multe responsabilitati si atributii in domeniul politici interne si externe, cum ar fi cu Guvernul, Parlamentul, cu corpul electoral, domeniul extern si domeniul apararii, de asemenea in situatii exceptionale, in relatia cu Curtea Constitutionala si alte atributii cum ar fi : confera decoratii si titluri de onoare; acorda grade de maresal, de general si de amiral; numeste in functii publice, in conditii prevazute de lege, si altele. De asemenea cred ca este foarte greu sa ajungi Presedintele unei tari tinant cont de alegerile exprimate prin vot de popor, care trebuie sa fie intr-un numar foarte mare pentru a castiga fata de ceilalti candidati, inafara de acest lucru trebuie sa fie o persoana inteligenta, demna de un asemenea rol, care sa fie capabil sa faca fata tuturor cerintelor si sa fie o persoana care sa lupte pentru binele tari in care traieste si pentru binele poporului. Mandatul unui Presedinte mi-se pare foarte corect, in acei 5 ani in care un Presedinte este la putere are sansa sa schimbe multe, pe langa asta mai exista si posibilitatea sa mai fie ales o data daca da dovada de capabilitatea de a face lucruri bune si de a schimba in bine tara care o reprezinta.

TEMA NR.2

SCURTA COMPARATIE INTRE ACTELE ADMINISTRATIVE SI CONTRACTELE ADMINISTRATIVE

ACTUL ADMINISTRATIV

Actul unilateral cu character individual sau normative, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice; sunt assimilate actelor administrative, in sensul Legii contenciosului administrative nr.554/2004, si contractile incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizitiile publice; prin legi speciale pot fi prevazute si alte categorii de contracte administrative supuse competentei instantelor de contencios administrative. Act juridic unilateral, obligatoriu si executoriu emis de catre un organ administrative in temeiul puterii de stat, prin care se aduc la indeplinire dispozitiile legii sau ale unui act normative subordonat legii. O serie de acte administrative au tangenta cu raporturile juridice de drept civil astfel, anumite acte administrative cum sunt actele autoritatii tutelare servesc la asigurarea ocrotirii intereselor minorilor si incapabililor, facilitand totodata participarea acestora la circuitul juridic civil.

Caracteristicile actului administrativ sunt:- este un act juridic, adica o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice (de a da nastere, a modifica sau a stinge efecte juridice);- este un act juridic unilateral, in sensul ca manifestarea de vointa este a unei singure parti (in speta a autoritatii publice);- este un act juridic unilateral cu caracter individual sau normativ;- este un act juridic emis de un organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public (autoritate publica propriu-zisa) sau de persoane juridice de drept privat, care au obtinut statut de utilitate publica ori sunt autorizate sa presteze un serviciu public (autoritate publica asimilata);- este un act juridic emis in vederea executarii legii sau a organizarii executarii legii;CONTRACTELE ADMINISTRATIVE

Contractul administrative poate fi definit ca un accord de vointa intre o autoritate administrative sau un alt subiect de drept autorizat de acesta si un particular, prin care particularul se angajeaza, in schimbul unei sume de bani, sa asigure functionarea unui serviciu public, ori sa efectueze o lucrare a caror organizare reprezinta obligatii legale ale administratiei. Contractele administrative se deosebesc de contractile civile doar prin regimul juridic ce li se aplica, cel comun de drept civil pentru contractile civile sic el administrativ, de drept public in cadrul contractelor administrative. Organele administratiei publice pentru realizarea sarcinilor pe care le au nu folosesc numai actele administrative, ci si contractile administrative.

Caracteristicile contractului administrativ sunt:-au la baza acordul de vointa dintre autoritate a administratiei publice si un particular;-particularul se angajeaza ca in schimbul unei sume de bani sa asigure functionarea unui serviciu public sau sa efectueze o lucrare publica;-particularul are obligatia sa accepte clauzele stabilite conform caietului de sarcini;Autoritatea administrative publica poate rezilia unilateral contractual, fara a recurge la justitie in cazuri care justifica o asemenea actiune;-autoritatea publica poate ceda drepturile sale ce rezulta dintr-un contract numai altei autoritati a administratiei publice, iar particularul le poate ceda numai cu acordul autoritatii legislative.

DIFERENTE SI ASEMANARI

Diferentele intre actele administrative si contractile administrative sunt ca in cazul actelor administrative vointa juridical este exprimata in mod unilateral iar in cazul contractelor civile sau conventiilor vointa juridical este exprimata bilateral, de asemenea regimul juridic instabil aplicat. Asemanari intre actele administrative si contractile administrative ar fi ca ambele manifesta vointa a autoritatilor publice si sunt realizate in scopul de a produce efecte juridice. Ambele sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept care intra sub incidenta , pentru autoritatea publica emitenta sau inferioara precum si pentru autoritatea publica superioara.

ANEXA

SPETA ACT ADMINISTRATIV NR.1

Conform art. 11 din O.U.G. nr. 27/2003 privind constatarea acceptarii tacite hotararea primei instante este definitiva si irevocabila. Chiar daca prindispozitivjudecatorul fondului a prevazut casentintase poate ataca cu recurs; aceastacale de ataceste inadmisibila. S-a constatat ca prinsentintacivila 1461/C/5.10.2006 a Tribunalului Brasov s-a respins actiunea formulata de reclamantul G. I. in contradictoriu cu paratul P. municipiului Sacele avand ca obiect constatarea aprobarii tacite a cererii reclamantului de a construi conform certificatului de urbanism nr. 309/1.06.2006 si obligarea la eliberarea autorizatiei de construire.Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul G. I..La primultermende judecatainstantaa invocat din oficiu exceptia inadmisibilitatii recursului raportat la prevederile art. 11 alin. (3) din OUG nr. 27/2003 pe care a pus-o in discutia contradictorie a partilor.Intimatulau fost deacordcu admiterea exceptiei.Deliberand cu prioritate asupra acestei exceptii, care face de prisos cercetarea fondului, in baza art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea deApela retinut urmatoarele:Reclamantul a solicitat constatarea aprobarii tacite a cererii sale de a construi in contradictoriu cu p. Municipiului Sacele in conformitate cu prevederile art. 6 din OUG nr. 27/2003.Potrivit art. 11 din O.U.G. nr. 27/2003instantaanalizeaza existenta raspunsului autoritati administratiei publice si implinirea conditiilor prevazute deordonantasi pronunta ohotararede respingere sau admitere a cererii. La alin. (3) se arata ca hotararile pronuntate in baza acestui act normativ se redacteaza intermende 10 zile de la pronuntare si sunt irevocabile. Se constata ca inadmisibilitatea recursului este expres reglementata de art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 27/2003 in materia procedurii constatarii aprobarii tacite.Recunoasterea unor cai de atac in alte situati decat cele prevazute delegeconstituie o incalcare a principiului legalitatii al egalitatii in fata legii si autoritatilor.Ori, daca potrivit art. 11 alin. (3) din OUG 27/2003 hotararea pronuntata este irevocabila, nu este admisibilrecursuldeclarat impotriva unei astfel de hotarari intrucat legea nu prevede cai de atac impotriva sentintei respective. Pentru aceste considerente, Curtea a admis exceptia invocata si in consecinta a respinsrecursuldeclarat ca inadmisibil prin Decizia nr. 277/R/14.11.2006.Decizia nr.277 /R/14.11.2006 - Dosar nr. 1615/62/2006

SPETA ACT ADMINISTRATIV NR.2

Autorizare desfiintare constructie.Acordde principiu. Prinsentintanr.125/12.04.2005 a Tribunalului Prahova Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ II s-a respins actiunea formulata de reclamantii TC si TM, in contrdictoriu cu parata Primaria Breaza,actiuneprin care acestia solicitasera obligarea paratei la a le elibera unacordde principiu pentru demolarea unui garaj apartinand altor persoane dar construit pe terenul proprietatea lor. A stabilitinstantaca nu este posibila a se elibera un acord de principiu pentru demolarea unei constructii. Procedura autorizarii desfintarii constructiei este reglementata de Legea nr.50/1991, republicata si in Ordinul nr.1943/19.12.2001. Nici una din aceste reglementari nu se refera la eliberarea actului solicitat de reclamanti.Art. 17 alin. 2 lit.f din normele metodologice cuprinde intre documentele necesare pentru obtinererea autorizatiei de demolare si avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, avize si acorduri strict enumerate si printre care nu se gaseste acord de principiu. Nici un text delegenu instituieobligatiaparatei de a eliberea un astfel de acord, nereglementat de lege, astfel ca reclamantii nu au fost vataamti intr-undreptal lor sau intr-uninteres legitimde catre oautoritate publica. Mia mult, incauzase face precizarea ca pe rolul instantelor exista unlitigiucivil, in care se solicitase ridicarea garajului de pe proprietatea reclamantilor.Ori, Ordinul nr.1943/2001, in art.41 alin.2, prevede expres ca o data cu depunerea cererii de desfiintare a unei constructii, solicitantul detinator al unui titlu asupra imobilului, sa prezinte o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca imobilul nu face obiectul unuilitigiuaflat pe rolul instantelor judecatoresti.

BIBLIOGRAFIE

Lect.univ.dr.Liana-Teodora Pascariu Drept administrativ; Curs pentru invatamant la distanta 2014 http://www.infopolitic.ro/institutii/executive/presedintele-romaniei.html http://www.fundatia-aleg.ro/module-pagesetter-viewpub-tid-17-pid-72.phtml http://www.presidency.ro/?_RID=htm&id=6 http://www.constitutiaromaniei.ro/art-81-alegerea-presedintelui/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edintele_Rom%C3%A2niei http://legeaz.net/dictionar-juridic/act-administrativ http://blogulspecialistului.manager.ro/a/Util/Resurse-juridice/1236/Notiunea-de-act-administrativ.html http://elearning.masterprof.ro/lectiile/drept/lectie_01/contractele_administrative.html15