RRREEEPPPUUUUUUBBBLLLIIICCCAAA AAALLLGGGEEERRRIIIAAANNNAAA DDDEEEMMMOOOCCCRRRAAATTTIIICCCAAA SSSIII

PPPOOOPPPUUULLLAAARRRAAA IIINNNDDDRRRUUUMMMAAARRR DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII

(2009)

1. Informatii Generale 1.1 Denumire oficiala : République Algérienne Démocratique et Populaire. 1.2. Suprafata si populatia: 2,38 mil.km.p.; 34, 7 milioane locuitori. Dispune de 1200 km de litoral. 1.3. Limba oficiala : araba si tamazight (partial in Kabilia). Limba franceza este utilizata frecvent in relatiile de afaceri. 1,4. Organizare politico-administrativa, Are in compunere 48 prefecturi, 227 subprefecturi si 1541 comune. Prefectura este condusa de prefect si de Adunarea Populara a Prefecturii (APW), la nivel localitate fiind primarul si Adunarea populara comunala (APC). Prefectii si subprefectii sunt numiti de presedintele republicii. Adunarile populare sunt alese in mod direct pentru un mandat de 5 ani. 1.4.1 Capitala: Alger (El Djazair) oras port la Marea Mediterana cu peste 2,6 milioane locuitori (neoficial 3,5 milioane). 1.4.2 Orase principale : Oran (1,4 mil pers), Constantine (1 mil pers), Annaba, Sétif(1,6 mil persoane), Tlemcen, Skikda, Béjaïa, Tizi-Ouzou, Jijel, Tiaret, Batna, Biskra, Mostaganem, Saïda, M’sila, Chlef, Béchar, Ouargla, Ghardaïa, Adrar, El-Oued et Tamanrasset.

1.4.3. Moneda nationala: Dinarul algerian (DA). 1dolar SUA= 61,25 DA, 1 euro =97,14 DA (octombrie 2007),. 1.4.4. Sarbatori legale: - 1 ianuarie noul an - 1 mai ziua muncii

2

- 19 iunie ziua redresarii revolutionare - 5 iulie sarbatoarea independentei - 1 noiembrie aniversarea declansarii revolutiei de eliberare nationala (1954) –ziua nationala a Algeriei 8. Sarbatori religioase musulmane (nu au data fixa sunt in functie de calendarul lunar) - Aïd-El-Fitr (sarbatoare sfarsitului de Ramadhan) : 2 zile libere. - Aïd-El-Adha (sarbatoarea sacrificiului , la 2 luni si 10 zile dupa Aïd-El-Fitr) : 2 zile libere. - Awwal Mouharram (Noul an musulman) : 1 zi libera. - Achoura, a 10-a zi de la Mouharram : 1 zi libera. - El-Mawlid en-Nabaoui, sau popular « Mouloud », a 12-a zi a lunii Rabî‘ El-Awwal (celebrarea nasterii Profetului Mohammed) : 1 zi libera. 1.4.5. Zile lucratoare: de sambata pana miercuri (zile libere joi si vineri). Sunt insa societati private care lucreaza dupa programul duminica –joi cu weekend in zilele de vineri si sambata. Program zilnic : 08.30-12,00 ; 13.30-16,30 Diferenta de fus orar : -2 ore fata de ora Romaniei in sezon de vara (-1 ora sezon de iarna). 1.4,6 Religia : musulmana (97%), crestini 2% 12. Legaturi aeriene Romania-Algeria

1.4.7 Posibilitati transport: In prezent nu exista legatura aeriana directa. Sunt utilizate zborurile Air France cu escala la Paris, Alitalia cu escala la Roma, Turkish Airline cu escala (cazare o noapte) prin Istambul, Lufthansa, cu escala la Frankfurt precum si Iberia si Spanair pe ruta Alger-Madrid si Alger-Barcelona. Vara exista o linie directa Alger-Sofia (3 luni). Legatura cu auto se face din Franta, traversare cu feribotul de la Marsilia la Alger sau dispre Spania, de la Alicante la Alger.

Transportul de marfuri: transport maritim Constanta-Alger (destinatii alternative : Oran, Annaba, Skikda, Mostaganem, Jijel, Bejaia, Arzewm Ghazaouet). Nu exista linie regulata intre Romania si Algeria. Aeroporturi internationale: Alger, Oran, Annaba, Constantine, Tlemcen, Ghardaia, Tamanrasset, Bejaia.

1.4.8. Legaturi telefonice cu Algeria: Telefonie fixa : 00213-NN-XXXXXX - +213 - cod tara - NN - cod 2 cifre pentru fiecare regiune (21 Alger, 24 Tipaza, 25 Blida, 26 Tizi Ouzou, 41 Oran, 31 Mila, 34 Constantine etc.) - numarul din 6 cifre al corespondentului. - orice numar format (convorbire de oras) va avea in mod obligatoriu prefixul regiunii (ex. in Alger 021 si numarul de 6 cifre).

3

Telefonie mobila - S-a dezvoltat si reteaua de telefonie mobila, existand in prezent trei operatori pe piata: Mobilis, Djezzy, Nedjma. Sunt inregistrate cca. 27 milioane de numere pentru telefonia mobila.Cel mai cunoscut este Djezzy cu peste 10 milioane de utilizatori. Numerotatia a fost schimbata la inceputul lunii aprilie 2008, trecandu-se la sistemul cu 10 numere.Ex.-0770100789. Pentru apel international se utilizeaza formatul – 00213-770100789 1.5 Mass-Media 1.5.1 Presa(ziare, reviste saptamanale) La aceasta data sunt prezente la dispozitia publicului 215 publicatii, dintre care 190 publicatii periodice, care abordeaza tematica, politica, economica, culturala si tecnico-stiintifica. Marea majoritate dintre publicatii sunt in regim privat, avand un tiraj de peste 2,3 milioane exemplare. 1.5.2 Radio et televiziunea . exista mai multe canale de radio locale si 5 programme nationale, astfel Canal I (in araba), Canal II (in kabiliana-amazight), Canal III (in franceza), Radio El-Bahdja (limba araba algeriana si clasica, franceza. Principalele posturi locale sunt Mitidja, Saoura, Soummam, Oran, Constantine. Televiziunea este reprezentata de Intreprinderea Algerina de televiziune (ENTV), care dispune de doua canale, National si Canal Algerie , cu emisiuni in limba araba si franceza. Se receptioneaza prin instalatii de satelit programele televiziunilor straine, francese si arabe. 1.6 Educatia, Formarea profesionala si Alfabetizarea Invatamanutul in Algeria este gratuit si obligatoriu pana la varsta de 16 ani. Se asigura o rata de participare de cca. 98% insa rata de scolarizare este de cca. 85% pentru copii cu varste intre 6si 14 ani. Anual cca. 500.000 elevi ies din sistemul de scolarizare ca urmare a conditiilor de viata. Invatamantul universitar dispune de o retea in 36 orase cu 53 institute universitare, dintre care 17 multidisciplinare, care cuprind peste 550.000 studenti, dintre care peste 54% sunt femei. Populatia activa este de cca.10,1 milioane persoane dintre care 18,1% in agricoltura, 14,2% in contructii, 14,2% in industrie si 53,5% in servicii.

1.7. Regimul de vize : - cetatenii romani au nevoie de viza de intrare in Algeria. Aceasta se obtine prin intermediul sectiei consulare din cadrul Ambasadei Algeriei la Bucuresti (B-dul Lascar Catargiu nr.29, tel : 021/650.32.29 ). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte diplomatice. -cetatenii algerieni au nevoie de viza de intrare in Romania, eliberata de sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Alger (str. Abri Arezky nr.24, tel : 00213/ 21/ 600871 ; 69.34.89). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte diplomatice. Viza de afaceri se elibereaza dupa obtinerea aprobarii primite de la autoritatiile competente romane, in baza dosarului intocmit de solicitant la ambasada si va contine: cererea tip (formular dat de ambasada),

4

invitatie/confirmare adresata de partenerul roman celui algerian, viza Schengen valabila (asigura rezolvarea mai rapida a cererii). 1.8. Regimul de comert este unul liberalizat cu exceptia anumitor produse pentru care acesta este reglementat de legislatie speciala (arme, droguri etc.) si altele pentru care se solicita autorizare (opere de arta, palmieri etc.). 2 SCURT ISTORIC: Cei mai vechi locuitori cunoscuti sunt numizii (stramosi ai berberilor). In anumite parti ale litoralului, cartaginezii si-au creat colonii comerciale incepand cu secolul IX i.d.C. Ulterior, teritoriul de azi al Algeriei a intrat sub dominatia succesiva a romanilor, vandalilor si bizantinilor. La mijlocul secolului al VII-lea, ocupatia araba a cuprins tot nordul Africii, inclusiv teritoriul Algeriei. Populatia autohtona berbera a fost convertita, in masa, la islam. De la sfarsitul secolului al XVI-lea si pana in 1832, teritoriul algerian a fost inclus in Imperiul Otoman. In 1832, Algeria a devenit colonie franceza pentru mai mult de 130 de ani (1830-1962). La 1 noiembrie 1954, Frontul de Eliberare Nationala a declansat lupta armata de eliberare, incheiata la 5 iulie 1962, prin acordul de la Evian, cu obtinerea independentei de stat. Esecul politicii socialiste si agravarea continua a conditiilor de trai, incepand cu anii 1984 - 1985, determinata si de scaderea preturilor mondiale la petrol, au condus la intensificarea si extinderea activitatii gruparilor islamiste, adepte ale crearii unui stat islamic. Amplele manifestari de revolta populara, din octombrie 1988, au marcat inceputul unei profunde crize interne, atenuata, initial, prin adoptarea, in 1989, a unei noi Constitutii, prin care s-a abolit sistemul partidului unic si care permite activitatea opozitiei. Victoria Frontului Islamic al Salvarii (FIS) in alegerile legislative din decembrie 1991 a nelinistit profund clasa politica, conducerea militara si tarile occidentale. Evenimentele s-au precipitat in primele luni ale anului 1992. Preocupate de perspectiva transformarii Algeriei intr-un stat islamic, cercurile conducatoare au luat urmatoarele masuri: dizolvarea Parlamentului (4 ianuarie), demisia presedintelui Chadli Bendjedid (11 ianuarie), anularea alegerilor legislative (12 ianuarie), decretarea starii de urgenta la 9 februarie, interzicerea FIS, ai carui lideri au fost arestati si condamnati. La 14 ianuarie 1992, guvernarea tarii a fost preluata de un Inalt Comitet de Stat (HCE). Represiunile impotriva FIS au avut ca rezultat declansarea unor campanii de asasinate si acte teroriste impotriva organelor de stat si a populatiei civile, din partea gruparilor militare ale fostului FIS: Gruparea Islamica Armata (GIA) si Armata Islamica a Salvarii (AIS) care au paralizat, practic, functionarea societatii algeriene in toate

5

componentele sale. Atacarea unor cetateni straini a perturbat raporturile externe ale tarii. Institutiile statale au inceput sa se refaca abia dupa alegerile prezidentiale din 1995, castigate de Liamine Zeroual, si dupa alegerile legislative din 1997. Islamistii extremisti au continuat insa asasinatele si masacrele impotriva militarilor, reprezentantilor autoritatii de stat si chiar a populatiei civile. La 15 aprilie 1999, au avut loc alegeri prezidentiale anticipate, castigate de actualul presedinte Abdelaziz Bouteflika (reales la 8 aprilie 2004), al carui program electoral prevedea restabilirea pacii si „concordiei civile“, consolidarea institutiilor statului, relansarea economica, refacerea imaginii si credibilitatii tarii in strainatate. In iulie 1999, la initiativa noului presedinte, parlamentul a adoptat in unanimitate „legea privind concordia civila“, validata de referendumul national din 16 septembrie, acelasi an, cu o majoritate de peste 98%. In baza acestei legi, seful statului a gratiat, pana la finele anului 1999, peste 18.500 de detinuti, fapt ce a contribuit la reducerea considerabila a actelor teroriste. La 23 septembrie 2005 a fost aprobat prin referendum (97%) Proiectul Cartei Pacii si Concordiei Nationale, prin care se urmareste convingerea ultimelor grupari teoriste care mai actioneaza prin munti, sa renunte la lupta si sa se predea justitiei. Politica de restabilire a concordiei nationale, ca prim pas pe calea depasirii crizei interne si edificarii unei democratii, bazate pe pluralism politic si respectarea drepturilor omului, a intrunit adeziunea majoritatii covarsitoare a populatiei, inclusiv a unor organizatii islamiste ale fostului FIS si a avut un larg ecou international. Societatea algeriana de origine majoritar araba dar puternic europenizata, incearca sa gaseasca calea optima, care sa-i permita gasirea unui echilibru intre traditie si modernitate.

3. ECONOMIA Algeriei

3.1 Resurse naturale.

Algeria ocupa pozitia a 15 in materie de reserve petroliere, al 18 lea in materie de productie si al 12 lea la exporturi. Capacitatea de rafinare este de cca.22 milioane tone/an. De asemenea este pe pozita a 7-a la resurse de gaz natural, al 5-lea la nivel de productie si al treilea la exporturi, dupa Rusia si Canada. In zona mediteraneana este primul producator si exportator de petrol si gaz natural. Algeria este al treilea furnizor al UE pentru gaz natural si al patrulea furnizor de produse energetice. Algeria detine mari rezerve de gaze naturale , mai ales in sud– estul tarii (regiunea Hassi R'Mel), estimate la 3900 mld. m.c., (2006). Cu o productie de

6

68 mld. m.c. , Algeria se situeaza printre primele state in lume, fiind al treilea exportator mondial de gaz natural lichefiat. Pentru 2010 se prevede o productie de 85 miliarde m.c./an.

Rezervele de petrol erau estimate, in 2005, la 2,8 mld.tone (suficiente pentru exploatarea timp de 33 ani). Productia este de 1,5 milioane barili/zi, urmand a creste la 2 milioane barili/zi in 2010.

Fier - zacamintele din sud-estul tarii sunt evaluate la 3 mld.tone. Productie anuala de cca.1,7 mil.tone . Fosfati - rezerve estimate la 2 mld. tone. Productia anuala sub 1,1 mil. tone. Se exporta 200 - 300.000 tone /an. Plumb si zinc – rezerve 5 mil. tone .

Mercur – rezerve 80 mii tone , productie 8.000 recipiente tip. Uraniu - prin exploatarea rezervelor 50.000 tone din regiunea Hoggar s-ar putea produce cca. 1000 tone concentrat / an.

Alte resurse minerale: rezerve 2004 feldspat (6 mil.tone), sare (1 mild, tone), marmura (55 mil m3), aur (rezerve in curs de exploatare-peste 100 tone), oxid de bariu (16 mil.tone), magneziu (1,5 mil.tone).

Resursele de apa – resurse vitale care sunt permanent in atentia administratiei publice, existand un minister care gestioneaza aceste resurse si dezvolta proiecte de dezvoltare. Resursele de apa reprezinta cca.43% din volumul exploatabil, care se cifreaza la cca.12 miliarde m3. Aceastea se regasesc in cele 43 baraje realizate, care au un nivel de umplere intre 37-43%. Volumul total care poate fi mobilizat este de cca. 19 miliarde m3. Pentru compensarea deficitelor au fost drealizate si sunt incurs de realizare cca. 16 statii de desalinizare cu capacitati de 100-200.000 m3. Consumul de apa este de 175 m3/locuitor, ceea ce inseamna o cerere globala de 5 miliarde m3/an. 3.2 Indicatori economici sintetici.

Produsul national brut (2007): 122,3 mld.dolari, din care agricultura - 10%, industria - 45%, servicii - 30%, constructii - 15%. PIB/loc. in 2007 a fost de 3600 USD .

Somajul este destul de ridicat, statistica oficiala estimandu-l la 11,4% in anul 2007. In conformitate cu previziunile organizatiilor internationale acesta este de cca.20-22 %. Rata inflatiei pentru anul 2007 a fost de 4,5%, fata de 3,6% in 2006. . Rata de schimb este de 62 dinari algerieni pentru un dolar SUA si 97 dinari pentru 1 Euro la curs oficial si de 80 DA/1 $ si 112 DA/1 euro la cursul informal.

In conformitatea cu aprecierile Bancii mondiale, publicate in raportul pe 2008, Algeria “ a inregistrat in 2007 rezultate bune la nivel macro-economic”.

7

Investitile, realizate din perspectiva planului cincinal 2005-2009, vor permite sectoarelor de constructii locuinte, transport si agricultura sa creeze si sa promoveze crearea de noi locuri de munca pentru propriile sectoare dar si pentru cele conexe. Alocatiile bugetare prevazute pentru aceste sectoare economice, in 2008 si 2009, sunt in valoare de cca. 22 miliarde USD. Volumul cheltuielilor pentru relansarea economica, in perioda 2004-2009, este estimat la peste 180 miliarde USD. Investitile publice in anul 2006 au atins un nivel de 12% din PIB, pentru ca in 2007 sa ajunga la 17,5%. Pentru anul 2008 se prevede un nivel de cca. 20%.

Veniturile realizate din exportul de hidrocarburi au crescut, atingand nivelul de cca. 59 miliarde USD, ceea ce determina un excedent de cont curent in Algeria de cca. 29 miliarde USD, echivalentul a 23% din PIB. Rezervele de schimb ale Algeriei sunt evaluate la nivelul de 100 miliarde USD.

Nivelul de crestere pentru anul 2007 in domeniile non-hidrocarburi este apreciat la 6% desi pe ansamblu rata de crestere este apreciata la 3,4%. Conform prognozelor BM pentru anii 2008 si 2009 se vehiculeaza un nivel de crestere in jur de 4%, apreciat ca cel mai mic din zona Africa si Orientul Mijlociu. Sectorul industrial este intr-o scadere de cca.10 % fata de anul 2006. Realizarile din industria chimica, a textilelor, prelucrarii pielii si incaltamintei sunt intr-o scadere accentuata. De asemenea, metalurgia si industria electronica au inregistrat scaderi. Raportul BM releva absenta unei strategii coerente in sectoarele industriale, situatie care poate fi generalizata la nivelul intregii economii algeriene. S-a constatat absenta unei cooperari intre sectoarele publice si cele private, absenta unei vointe din partea autoritatilor publice de a se asocia cu sectorul privat.

Este evidentiat faptul ca nivelul investitiilor directe straine (IDE) a crescut semnificativ, ca urmare a “unei rapide cresteri a cererii interne”. Se estimeaza pentru anul 2007 un flux al IDE de cca. 7,5 miliarde USD si se prognozeaza pentru 2008 cca. 10 miliarde USD.

Rezervele de aur ale Algeriei sunt apreciate la 170 tone, care la un curs prognozat de cca. 900 USD uncia va determina ca stocul de aur sa fie apreciat la 4,5 miliarde USD. Toate aceste date evidentiaza totusi o usoara regresie economica si sociala, cu o crestere a nivelului inflatiei, a somajului si o diminuare a puterii de cumparare. De asemenea, se reliefeaza o slaba capacitate de absorbtie a investitiilor, o eficacitate slaba a acestora, determinata de un ritm de dezvoltare redus. BM a recomandat ca la planificarea bugetara sa se ia in calcul un nivel de 49 USD/baril de petrol exportat, fata de 19USD cat a fost luat in calcul la realizarea bugetului pentru ultimii 3 ani. In acest fel pot fi contracarate fenomenele de coruptie, delapidare din fonduri publice si pot fi realizate corelatii corecte intre salarii si productivitatea munii

8

Productia industriala fizica a principalelor ramuri economice:

Industria.

Productia industriala, in afara de cea a hidrocarburilor, a avut o crestere de 2,5% in 2007, din care 3,4% in sectorul public si 1,7% pentru sectorul privat. Sectorul hidrocarburilor a crescut cu 3,5% in 2007.

Industria constructiilor de masini, siderurgie ( complexul siderurgic El Hadjar-ISPAT ANNABA cu o capacitate instalata de 2 mil. tone/an), industria electrotehnica si electronica ( complexul electronic Sidi Bel Abbes produce 2 modele de TV color, 3 modele TV alb-negru.

Alte ramuri industriale : - industria alimentara, reprezentata, in special, de productia intreprinderilor mici si mijlocii. Importul de alimente s-a ridicat la 3,5 mld. dolari in 2006. Algeria este printre primele state importatoare de grau (dur); - industria textila si de pielarie. Se produc toate tipurile de fibre de matase, de lana, si tesaturi textile, precum si produse din piele; - industria materialelor de constructie. Productia de ciment (10 mil. tone/an) nu acopera necesarul intern. Datorita programului prioritar de constructii de locuinte se importa anual ciment in valoare de 100 - 120 milioane dolari; - industria chimica si petrochimica satisface in linii mari necesarul pietei interne, exportandu-se detergenti ( Libia), vopseluri (fosta URSS). Se importa produse semifinite necesare sectorului textil, agricol etc. (ex: polietilena); - industria farmaceutica este tributara importului, cererea pietei fiind acoperita din productia interna in proportie de 30%; - industria de ingrasaminte pe baza de azot acopera in intregime cererea interna, existand anumite disponibilitati pentru export. Industria ingrasamintelor pe baza de fosfati acopera cererea interna in proportie de 60 - 70%. Productia de pesticide acopera cererea in proportie de 50%. Dupa un regres accentuat in perioada 1994 - 1998, de cca 11% productia industriala a marcat un reviriment pe parcursul anilor 2000-2007, in care s-au inregistrat cresteri intre 0,9 si 2,7%.

Agricultura

A reprezentat o prioritate a strategiei de dezvoltare a economiei nationale, fiind alocate fonduri de sprijinire a micilor producatori. Agricultura a fost totdeauna dependenta de situatia geografica si de regimul pluviometric. Din 238,1 mil. ha. total teritoriu national, numai 4 % reprezinta suprafata agricola utila, restul fiind ocupat de desert, paduri etc. Efectiv se cultiva 6 mil.ha.

9

Populatia activa ocupata in agricultura s-a redus la cca. 850.000 persoane in anul 2006. Prin masuri administrative se stimuleaza reintoarcerea populatiei in agricultura. Parcul de tractoare era de 115.000 buc. (2006). In anul 2006 agricultura contribuia cu aprox 12% la crearea PIB. Zootehnia este relativ dezvoltata. La nivelul anului 2004 efectivele de animale se ridicau la circa 18 mil. capete , din care 1,5 mil. bovine, 13 mil ovine, 3,5 mil. caprine. Cultura cerealelor ocupa 43% din suprafata cultivata.. Productia de vin s-a ridicat in ultimii ani la circa 1 mil. hl. Importul de vin a fost restrictionat incepand cu anul 2004, prin legea bugetului.

Algeria nu reuseste sa-si satisfaca nevoile interne, fiind un recunoscut importator de cereale si produse alimentare. Dependenta alimentara constituie o adevarata problema pentru stat. In aceste conditii agricultura constituie un element cheie al economiei algeriene. In aceste circumstante pentru a raspunde la noile masuri de organizare a acestui sector, a fost lansat un program national de sustinere a agriculturii care sprijina intreprinzatorii din acest domeniu prin credite, preturi preferentiale, fiscalitate redusa.

Pescuitul Platoul continental (13700 kmp.) ofera mari posibilitati de exploatare. Exista 10 porturi de pescuit. Programul guvernamental de dezvoltare are in vedere construirea si amenajarea altor 6 porturi, cu scopul unei mai bune exploatari a resurselor de peste si corali. Principalele specii de peste sunt: sardinela, anchois, ton, espadron, crustacee, fructe de mare etc. Transporturile Reteaua rutiera in lungime de 112.000 km, cu o densitate de 3,7km la 1000 de locuitori, asigura peste 90% din transporturile colective de calatori si 85% din cele de marfuri. Dispune de 2200 km de autostrada si sosele expres. Se lucreaza in prezent la autostrada est-vest (1200km) ce urmeaza sa lege Tunisia de Maroc (dupa deschiderea frantierei terestre algero-marocane, inchisa in prezent). Punerea in functiune este prevazuta din a doua jumatate a anului 2009. Din 2010 va incepe realizarea unei alte autostrazi de 900 km in zona Platourilor Inalte (150 km de la litoral).

98% din volumul comertului exterior se deruleaza pe cale maritima. Traficul global a depasit 75 mil.tone, din care porturile Alger, Oran, Skikda si Bejaia asigura 80% (cu exceptia hidrocarburilor). Se fac eforturi pentru adaptarea infrastructurii existente la transportul containerizat (porturile Alger, Oran, Annaba). Se dispune de 13 porturi principale din care 9 polivalente si 4 specializate pentru hidrocarburi. Portul Alger asigura cca. 30 din cantitatea de marfuri intrate si 70% din traficul de containere.

10

Flota maritima proprie este formata din 74 nave, cu o medie de varsta sub 9 ani, din care 50 sunt cargouri, 3 nave transport persoane, iar 21 nave petroliere. Reteaua feroviara are o lungime de 4500 km si dispune de 200 gari comerciale operationale. Traficul feroviar se cifreaza la circa 1,8 miliarde SKO. .

Traficul aerian

Algeria dispune de 35 aeroporturi, din care 13 de clasa internationala (Alger, Annaba, Constantine, Ghardaia, Tlemcen, Oran, Tebessa, Hassi-Messaoud, s.a.), iar patru dintre acestea detin 90% din traficul total de pasageri (Alger, Oran, Constantine, Annaba).

Compania Air Algerie a facut noi achizitii de aparate de zbor ceea ce a dus la reinoirea flotei si extinderea retelei de transport internationale. De altfel aceasta companie este una care detine monopolul in domeniul transportului aerian de calatori si marfuri in Algeria. Mai exista cativa operatori zonali (Tassili Air) care asigura transportul de mica capacitate pentru firmele internationale care activeaza in industria de exploatare a hidrocarburilor din sudul tarii, respectiv la Hassi Messaoud.

Turismul Fata de posibilitatile existente si comparabil cu potentialul regiunii, se inregistreaza o anume ramanere in urma. Capacitatea totala de cazare in hoteluri se ridica la aproximativ 60.000 paturi. Turismul este inca unul centralizat, existand cativa operatori mari (ONAT) si care fac distributie de servicii turistice prin agentii mici, private. In sectorul turism, politica statului algerian urmareste : -realizarea de mari proiecte turistice in special in sud (Sahara);

-incurajarea industriei artizanale ; -incurajarea unor noi investitii orientate spre formule de parteneriat.

Exista inca suficiente retineri din partea turistilor europeni de a veni in Algeria cauzate de existenta pericolului terorist (in zonele muntoase).

Serviciile Telecomunicatiile

In domeniul telecomunicatiilor, se are in vedere introducerea de noi tehnologii de informare si comunicare, crearea de parteneriate cu marile societati transnationale in acest domeniu. Cererea de centrale electromecanice (80% din necesarul pietei interne) este acoperita din productia proprie ca si intregul necesar de aparate telefonice. Este in expansiune telefonia celulara,

11

fiind acordate trei licente pentru operatorii de telefonie mobila. O prioritate particulara este acordata retelei internet .

Sistemul bancar Banca Algeriei este banca centrala a tarii, functionand ca institutie autonoma. Asigura emisiunea monetara, tezaurizarea rezervelor de aur si a devizelor , refinantarea bancilor comerciale si face politica monetara a tarii. Din sitemul bancar algerian fac parte 27 banci si institutii financiare care sunt din sectorul public si privat. Banci si instututii finaciare cu capital public : BEA, BNA, CPA, BADR, BDL, CNEP, BAD, SOFINANCE, SRH, CNMA, ESSALEM LEASING; Banci si institutii finaciare cu capital privat : -- Bank Al Baraka d’Algérie, proprietatea in proportie de 50 % a grupului saudit Dellah Al Baraka si 50 % al bancii publice BADR, - Citi Bank Algeria, sucursala a Citibank din New York, - Arab Banking Corporation Algeria, filiala cu 70 % din capital al grupului ABC din Bahrein, 10 % al SFI (BIRD), 10 % al Societatii Arabe de Investitii (Jeddah), si 10 % al unor investitori nationali, - Société Générale Algérie, filiala controlata 100 % de catre Société Générale (Franta), - Natexis Al Amana Algérie, filiala a grupului Natexis Franta (Paris), - Arab Bank Algeria Plc, sucursala a Arab Bank din Amman (Iordania), - La Banque Nationale de Paris (Paribas), filiala 100 % a grupului francez BNP Paribas, - La Trust Bank, capital mixt privat international si national , - Arab Leasing Algérie, institutie specializata in operatiuni de leasing, filiala a Arab Bank Corporation Algérie, - The Housing Trade and Finance banca cu capital iordanian, - Gulf Bank Algérie controlata de Gulf Bank, apartine grupului kuweitian Kipco, - Cetelem institutie financiara in proces de acordare a dreptului de functionare, filiala a grupului BNP Paribas), - Maghreb Leasing – institutie financiara cu capital tunisian si investitori suverani, - Francabank - banca cu capital libanez. - Calyon Din punct de vedere legislativ activitatea financiara este sustinuta prin: - legea asupra monedei si creditului ; - decretul cu privire la crearea bursei de valori imobiliare (operationala din august 1999) ;

Sistemul asigurarilor, cuprinde: La aceasta data exista 16 companii de asigurari publice si private.

12

CAAR - Compania Algériana de Asigurari si de Reasigurare actioneaza in domeniul industriei, constructiilor; CAAT - Compania Algériana de Asigurare . CCR - Compania Centrala de Réasigurari . SAA – Sociétatea Nationala de Asigurare acopera riscurile de orice natura (vehicule, locuinte, cultura, sport, timp liber, educatie, comert, hotelier); CIAR - Compania Internationala de Asigurare si de Réasigurare . 2A - Asigurarea Algériana. CASH - Compania de Asigurare pentru Hidrocarburi SGCI – Sociétatea de Garantii si Crédit Imobiliar. CAGEX - Compania Algériana de Assigurari si Garantare a Exporturilor Trust - Trust Algéria CNMA- Casa Nationala de Ajutor Agricol. SALAMA – Societatea de Asigurari Salama Algéria MAATEC- Asigurarea Mutuala Algériana pentru lucratorii din Educatie si Cultura GAM - Général Assurance Méditerranéenne Alliance Assurance - Alliance asigurari Cardif El-Djazair – Societatea de asigurari Cardif Algeria Sunt oferite cca. 100 produse de asigurari in diverse categorii de asigurare. Cifra de afaceri in 2006 a fost de 40 miliarde dinari. Asigurarea persoanelor reprezinta 5% din cifra de afaceri si 95% sunt asigurari pentru distrugeri. Reteaua dispune de 1500 puncte de vanzare din care 450 agentii generale. Activitatea este supervizata de Consiliul national al asigurarilor (CNA) care este prezidat de ministrul finantelor. ORGANISME RAISON SOCIALE

3.3. RELATIILE ECONOMICE EXTERNE ALE ALGERIEI

3.3.1. Schimburile comerciale externe.

Exportul si importul.

Evolutia comertului exterior in perioada 2002 - 2007 se prezinta astfel: - miliarde.dolari SUA –

Anul Export Import Total 2002 21,18 10,81 31,99 2003 24,61 13,53 38,14 2004 31,71 18,19 49,90 2005 44,39 20,04 64,43 2006 52,82 21,02 73,84 2007 59,52 27,43 86,95

13

In 2007 balanta comerciala a inregistrat un excedent de 29,95 miliarde USD, finnd cu 10,85% mai mic decat in 2006, evidentiindu-se o crestere a importurilor cu 6 miliarde USD iar a exporturilor cu numai 2,4 miliarde USD.

Evolutia favorabila a pretului titeiului, cresterea volumului de extractie si exportul contribuie in proportie de peste 97 la suta la excedentul balantei comerciale.

Structura pe grupe de marfuri a exporturilor.

Rezultatele anului 2007 prezinta relativ aceeasi structura, respectiv ponderea decisiva a grupei " energie, lubrifianti", care detinea circa 97,8% din totalul exporturilor. Grupa de marfuri Valoare (mil.dol.) 2007 % Energie, lubrifianti 58,21 97,8 Produse semiprelucrate 988 1,66 Alimente 92 0,15 Produse brute 153 0,26 Bunuri de consum 34 0,06 Bunuri industriale 44 0,07

Si in anul 2007 principala sursa de venituri din export au continuat sa fie hidrocarburile, din a caror vanzare s-au incasat 58,2 miliarde dolari.

Structura pe grupe de marfuri a importurilor.

Structura principalelor grupe de marfuri importate in anul 2007 arata astfel: Grupa de produse Valoare (mil. USD) 2007 % Echipamente industriale

9954 36,28

Produse alimentare 4827 17,59 Semiproduse 6918 25,21 Bunuri de consum 4008 14,61 Produse brute 1277 4,65 Energie si lubrifianti 313 1,14 Echipamente agricole 142 0,52

Ponderea substantiala a importurilor de echipamente pentru investitii se inscrie in preocuparile autoritatilor algeriene pe linia innoirii tehnologice a industriei. In ultimii ani a crescut ponderea importurilor de alimente, in contextul diminuarii productiei interne.

14

3.3.2 Orientarea geografica a schimburilor comerciale.

In anul 2007, tarile Uniunii Europene au continuat sa reprezinte principalii parteneri comerciali ai Algeriei, cu o pondere de cca. 51,79 % la importuri si 48,77 % la exporturi, urmate de cele din OCDE cu 19,94 la importuri si 38,28 la exporturi. Tarile magrebiene au o pondere de doar 1,02% la importuri si de 1,17% la exporturi. Schimburile comerciale ale Algeriei cu statele arabe membre UMA raman in continuare la un nivel foarte scazut, respectiv 2,07 % la importuri si 1,25% la exporturi, din comertul exterior algerian.

Primii parteneri comerciali ai Algeriei din cadrul U.E. in anul 2007 au fost: a. - La export:

Tara Valoare (mld.dolari)

%

Italia 8,94 15,03 Spania 5,98 10,06 Franta 4,46 7,49 Olanda 4,13 6,95 Marea Britanie 1,48 2,48 Portugalia 1,29 2,16 Belgia 1,41 2,36

b. - La import

Tara Valoare (mld.dolari) %

Franta 4,59 16,75 Italia 2,37 8,63 Germania 1,76 6,43 Spania 1,55 5,64 Belgia 0,72 2,59 Marea Britanie 0,53 1,76 Suedia 0,37 1,33

Principalele produse importate in 2007;

PRODUSUL Valoare (mil. USD)

Masini si utilaje 4900,78 Aparate si materiale electrice 2721,62 Cereale 1123,11

15

Autoturisme 1951,18 Produse farmaceutice 844,97 Fonta, fier si otel 748,12 Produse din fonta, fier si otel 637,04 Lapte si produse din lapte 520,41 Material plastic si produse din material plastic 395,43 Grasimi, uleiuri animale si vegetale 342,20 Lemn, carbune din lemn si produse din lemn 310,39 Instrumente si aparate optice, fotografice 309,01 Zahar si produse zaharoase 230,14 Hartie si carton 225,41 Ciment 186,57 Alte produse 2761,69 TOTAL IMPORT 21400,0

Principalele produse exportate in 2007 (in afara de hidrocarburi):

PRODUSUL Valoare (mil. USD) Produse alimentare 877,19 Produse industriale 821,92 Solventi 313,22 amoniac 137,2 Produse laminate de fier sau otel 78,56 Deseuri de fonta, fier si otel 78,6 Ingrasaminte minerale 53,2 Zinc sub forma bruta 38,6 Deseuri de cupru 63,73 Deseuri de zinc 35,54 Hidrogen, gaze rare 32,15 Metanol 34,33 Cauciucuri 5,22 Ambalaje de hartie si carton 1,38 Tesaturi 1,11 Medicamente 1,06 Curmale 22,61 Alcooli aciclici si derivati 19,6 Alte produse 210,6 Gudron de huila 34,5 Ape minerale 16,9 Creveti 8,26 Melci 2,16 Paste alimentare 7,06

16

cartofi 0,01 Ulei de masline 0,135 vin 2,313 3.3.3 Schimburile comerciale Romania – Algeria a) Evolutia comertului bilateral romano-algerian (milioane USD)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Total 22,53 18,32 53,81 51,8 62,4 70,048 84,15 105,45Export 22,4 18,25 28,00 51,6 61,1 70,015 84,13 103,93Import 0,13 0,07 30,81 0,2 1,3 0,032 0,02 1,52Sold 22,27 18,18 -2,81 +51,4 +59,8 69,984 +84,11 102,41

La 31.08.2008, valoarea schimburilor comerciale a fost de 105,25 mil. USD in crestere cu 37% fata de perioada similara a anului 2007, exportul fiind de 101,912 mil. USD (+29%) iar importul 3,334 mil. USD(+50%).

Algeria constituie unul din principalii parteneri economici africani ai Romaniei, realizand pana in prezent 20% din exportul romanesc si 17% din volumul total al schimburilor pe continentul african. b) Structura schimburilor comerciale Export pe piata algeriana: autoturisme Dacia Logan (peste 9200 de unitati livrate), produse metalurgice, cereale, produse chmice si ingrasaminte chimice, materiale de constructii (cherestea, fier beton, etc), uleiuri vegetale, piese si materiale electrice si electrotehnice, echipamente speciale, produse vegetale, produse alimentare, produse din plastic si cauciuc, celuloza, hartie si carton, textile, aparate optice si de fotografiere, mobila.. Importurile romanesti din Algeria au constat, mai ales, din fructe si sucuri naturale, produse minerale , deseuri de fier si cupru. Algeria nu este membra OMC. In primul trimestru al anului 1998 au debutat negocierile de aderare, acestea continuand si in prezent. Finalizarea acestora a fost prevazuta pentru 2004, dar datorita unor intarzieri in adaptarea la realitatile din domeniul comertului mondial in general, in relatia cu SUA, Grupul celor 8, in particular, aceste negocieri s-au derulat si in anul 2005. Dupa a 9-a runda, din octombrie 2005 nu s-a reusit o finalizarea pozitiva a negocierilor. Negocierile au continuat pe toata durata anilor 2006-2008 iar in toamna acestui an va avea loc o noua intalnire pentru evaluarea indeplinirii conditiilor de aderare.

17

3.3.4 Politica economica si comerciala. In cadrul procesului de reforma economica a fost adoptat un program de privatizare a intreprinderilor publice din sectoarele economice, program in curs de aplicare. Guvernul algerian depune eforturi deosebite pentru incurajarea crearii de intreprinderi private. Rezultatele obtinute sunt modeste, determinate de lipsa de experienta in domeniu, a personalului calificat, a reglementarilor si normativelor si necorelarea cu cele de pe plan international. Nu exista regim discriminatoriu intre investitorii straini si autohtoni. Sectoarele economice de interes prioritar sunt: exploatarea hidrocarburilor, industria agro-alimentara, industria materialelelor de constructii, serviciile . Programul guvernului algerian prevede, pentru urmatorii ani: - democratizarea vietii sociale; - continuarea dezvoltarii economice prin implementarea unui program de de dezvoltarte industriala, energetica si agricola in valoare de peste 100 miliarde dolari pentru urmatorii 5 ani; - finalizarea proiecteleor de investitii incepute in anii anteriori; - imbunatatirea mediului de afaceri si investitional; - sustinerea politicilor sociale; - crearea a 1 million de locuri de munca; - construirea a 500 mii de locuinte sociale; - relansarea activitatii in domeniul hidrocarburilor si a productiei de energie electrica, pentru a se asigura sporirea resurselor de devize ale tarii si autofinantarea celor doua domenii. Se preconizeaza cresterea ritmului forajelor de exploatare pana la nivelul de 100 sonde/an. Perspective de dezvoltare Lucrari publice – vor fi acordate in copntinuare importante resurse financiare (10-12 miliarde USD), privind dezvoltarea a 8-10 baraje, o autostrada de 900 km, modernizarea retelei de cale ferata, aeroporturi si porturi. Energie electrica – Sonatrach si Sonelgaz au in vedere investitii de 30-40 miliarde USD, pentru exploatrea unor noi zacaminte, cresterea ratei de recuperare a hidrocarburilor di vechile zacaminte, constructia a noi gazoducte, cresterea capoacitatilor de rafinare si prelucrare, crestrea productiei de energie electrica. Pentru transportul titeiului si gazelor se va completa reteaua de gazoducte, urmand a fi realizate pana in 2012 inca doua trasee submarine care vor lega direct Algeria de Spania si Italia. In paralel vor fi modernizate si extinse capacitatile de

18

lichefiere a gazelor, pentru cresterea volumului de export GPL la 28 miliarde m.c./an ( 20 miliarde m.c./an in prezent). In domeniul productiei de energie electrica capacitatera instalata este de 6000 MWA si se preconizeaza construirea a unor noi centrale electrice termice cu o capacitate de 3000 Mw, pana in 2010 si realizarea Programului de electrificare rurala, prin executia a 1190 km. linii electrice de medie tensione pentru care se vor aloca 10 miliarde USD. Farmacie – nevoile de medicamente si consumabile medicale se ridica anual la cca.1,5-2 miliarde USD, productia locala asigurand numai 20% din nevoi. Industrie – piata algerina este caracterizata de un mare dinamism pentru produdele industriale. Productia interna nu adopera decat in mica masura necesitatile. Anual se importa marfuri si instalatii de cca. 5 miliarde USD. Consumul anula de otel este de 2 milioane tone, iar productia interna asigura numai 30% . Agroalimentare – Importurile se situeaza la nivelul a 5 miliarde USD, cu pondere importanta pentru cereale, produse din lapte, cafea, legume uscate. Industria agroalimentara sufera de un deficit important privind capacitatile de productie si tehnologii de varf. Infrastructura – se are in vedere dezvoltarea lucrarilor pentru metroul din Alger, linii de CF pentru trenuri de mare viteza si tramvai, pentru care sunt alocate cca.8 miliarde USD, statii de desalinizarea a apei, de tartare a apelor uzate, canalizzare (cca.4 miliarde USD). IT&Comunicatii – exista un program de dezvoltare a sectorului IT, care presupune asigurarea a 10 milioane linii de telefonie mobila, 3 milioane telefonie fixa, 3 milioane computere pentru sistemul educational, bancar, administratie centrala si locala. Sunt prevazute alocatii bugetare de cca. 500 milioane USD. . Reformele economice

Necesitatea ancorarii in dinamica economiei mondiale au condus factorii de decizie de a se angaja intr-un important program de reforme globale in economie.

Initial, cu o economie caracterizata ca fiind predominata de sectorul public si prin gestionarea unei economii centralizate, reformele intreprinse au fost luate pe de o parte pentru a reabilita societatile printr-o autonomie fata de statul algerian iar pe de alta parte punerea in aplicare a unui set de legi care sa permita statului de a-si consolida puterea publica precum si functia de regulator strategic.

Aceste reforme au fost angajate in momentul in care, economia algeriana, grav afectata de scaderea pretului petrolului pe plan mondial cu repercursiuni asupra exporturilor algeriene de petrol, au avut ca efect imediat o instabilitate caracterizata printr-o inflatie ascendenta si o scadere a resurselor financiare.

Degradarea echilibrelor externe a condus la renegocierea datoriei externe convenite cu F.M.I. privind acordarea unor facilitati de finantare pe o perioda de

19

3 ani (aprilie 1995-martie 1998).In perioda 1994 si 1995 cu Clubul de la Paris si Clubul de la Londra au permis Algeriei reesalonarea a 15 miliarde dolari SUA din datoria sa externa. In anul 2006 a fost negociata rambursarea anticipata a cca 8 miliarde de dolari din datoria catre membrii Clubului de la Paris. De asemenea au fost negociate plati anticipate ale datoriei datorate membrilor Clubului de la Londra..

Politica de reajustare economica pusa in aplicare incepand cu anul 1994, a permis inregistrarea unor progrese notabile in echilibrul macro-financiar. Incepand cu 1 ianuarie 1995, s-a renuntat la monopolul de stat si s-a trecut la liberalizarea totala a comertului exterior.

Negocierile cu Uniunea Europeana s-a concretizat cu semnarea Acordului de asociere in decembrie 2001 si intrat in vigoare la 01.09.2005.

Procesul de privatizare este gestionat de catre ministerul Industriei si Promovarii Investitiilor (MIPI). La aceasta data are in portofoliu pentru privatizare cca.2000 societati economice din domeniile:

- constructii, lucrari publice, hidrotehnice – 158 societati; - administratie locuinte – 302 intreprinderi; - industria agroalimentara –164 societati; - industria electrica si electronica –24 intreprinderi; - industria manufacturiera – 104 intreprinderi; - materiale de constructii – 71 intreprinderi; - mecanica – 45 intreprinderi; - mine si cariere – 13 intreprinderi; - servicii – 55 intreprinderi; - metalurgie/siderurgie –51 intreprinderi.

Sistemul fiscal a cunoscut profunde reajustari pentru a fi cat mai bine adaptat la economia de piata. Noul peisaj economic necesitand un cadru fiscal rational si modern de exercitare eficace a rolului sau de regulator economic. Dispozitivul reformei fiscale raspunde la patru obiective :

-uniformizarea regulilor fiscale pentru agentii economici, care exercita aceleasi activitati ;

-respectarea echilibrului fiscal pentru toti cetatenii algerieni ; -reglementarea activitatii economice prin crearea de facilitati activitatilor

considerate ca prioritare, precum si utilizarea instrumentului fiscal pentru orientarea investitiilor spre alte sectoare importante.

Sistemul fiscal este constituit din impozite directe si indirecte si taxe. Sunt doua regimuri fiscale specifice pentru hidrocarburi si tutun.

Ficalitatea in domeniul petrolier este reglementata prin legea 2005/08 modificata prin legea 2006/18. acestea prevad dispozitii privind activitatea de prospectare, cercetare, exploatare, transport, rafinare si distributie. Exista un impozit inre 5-50% asupra beneficiilor care se produc la un pret al barilului mai

20

mare de 30USD/baril. Societatile straine nu pot detine mai mult de 49% din activele unei societati in asociere cu Sonatrach.

In domeniul tutunului s-a asigurat inlaturarea monopolului prin decretul 2004/331, iar din 2005 functioneaza societatea mixta algero-emirata STAEM (51% emiratii si 49 % algerienii).

Societatile economice care vdesfasoara activitati in Algeria trebuie sa plateasca :

- impozit pe beneficiile societatii- IBS, pe an calendaristic, de 25%. Se reduce la 12,5% in situatia reinvestirii. De asemenea sunt stabuilite cote speciale precum: 10% pentru venitruri din depozite bancare, 20% din contracte de management.

- impozit pe venitul global –IRG. Acesta variaza de la 10-la 40% in functie de veniturile anuale realizate. De asemenea se diminueaza cu cote de 10,30,50% in raport de situatia familiara (necasatorit, casatorit, familie numeroasa, locuieste in zone defavorizate);

- impozit pe valoarea adaugata –TVA. Acesta are o valore generala de 17 % si una redusa de 7% (medicamente si carti).

- impozit pe plus valoare, in situatia bunurilor imobiliare; - impozit pe dividente –15%; - impozit pe dobanzi – 10 pana la 50%; - impozit pe chirii – 7% pentru locuinte si 15% pentru alte spatii. - taxa pe activitate profesionala – TAP, cca.2% - taxa pentru comercializare alcol – 4000DA/hectolitru +4% Pentru societatile straine care desfasoara activitati in Algeriasunt percepute impozite si taxe dupa cum urmeaza: - pe cifra de afaceri (TVA, TAP), - pe beneficii –IBS; - pentru bunuri si edificii – impozit pe proprietate sau taxa funciara, si taxa

de protectie a terenurilorsi imobilelor.

Reformele angajate de Algeria, de mai bine de un deceniu, si intarea in vigoare a Acordului de asociere la UE au condus la noi reglementari in domeniul admistratiei vamale care a capatat autonomie in luarea deciziilor.

Tariful vamal are la baza sistemului armonizat de desemnare si codificare al marfurilor

Sistemul algerian de norme prevede doua categorii de norme : norme

omologate si norme inregistrate. La nivel international, Algeria este membra a Organizatiei Internationale

de Standardizare (ISO). Certificarera produselor se supune normelor TEDJ, pentru Algeria, ceea

ce se traduce prin aplicarea marcii pe produsul certificat.

21

Protectia si drepturile de proprietate industriala, sunt in competenta Institutului Algerian de Proprietate Industriala (INAPI), creat in anul 1998 si aflat sub conducerea Ministerului Industriei. Aceasta protectie are la baza legislatia in materie :

-conditiile de protectie a investitiilor sunt definite prin decretul legislativ din anul 1993 ;

-marcile de fabrica, comert si servicii, modelele si desenele sunt protejate prin dispozitiile Ordonantei din 1966 si a Ordonantei din 1976.

Apartenenta la organisme internationale Algeria a aderat la conventiile si acordurile urmatoare : - Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii intelectuale din anul

1996 ; - Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) ; - aranjamentele de la Madrid, Nice si Lisabona.

Liberalizarea economiei algeriene, a condus, la adoptarea unui nou sistem

bancar si financiar care sa corespunda mai bine noilor cerinte. Reforma institutionala din sistemul bancar algerian are la baza legea nr

90-10 din 1990 dispozitiile legii, fixeaza cadrul legal privind concurenta si investitiile.

Regimul de import in Algeria:

Exista 4 regimuri de import care se aplica celor 4 tipuri de produse: 1. produse prohibite: importul lor īn Algeria strict interzis (exceptii fac

organismele de stat care primesc derogare īn acest sens) 2. produse libere: nu necesita formalitatile speciale 3. produse contingentate: import īn baza unei licente de import eliberata de

Ministerul Comertului 4. produse sub monopol: import permis īn baza unor autorizatii globale de

import (AGI) Se disting 4 tipuri de AGI: 1. AGI - monopol: asupra unei game de produse: se elibereaza anual 2. AGI - functionale: eliberate anual īntreprinderilor si organismelor de stat 3. AGI - obiectiv planificat: dupa necesitate, pentru obiective de investitii,

conform proiect avizat de Ministerul Planului si īn baza autorizatiei de finantare a Ministerului Finantelor

4. AGI - fara plata: eliberata furnizorilor straini titulari ai contractelor de lucrari antrepriza: nu da nastere la transfer devize.

22

Se utilizeaza Nomenclatorul sistemului armonizat de desemnnare si codificare a marfurilor . acesta are 8 cfre, 6 din sistemul armonizat, a saptea utilizata in cadrul UMA si a opta in plan national.

Se folosesc patru niveluri de taxare vamala, 30, 15, 5 si 0%. Pentru realizarea importurilor in Algeria sunt necesare : declaratia vamala

si declaratia detaliata, documete justificative. Toate operatiunile de import trebuie realizate printr-o banca algeriana, indiferent de tipul de realizare a platii.

Modalitatile si instrumentele de plata uzitate in Algeria sunt cele folosite in mod obisnuit pe pietele internationale, astfel

- CEC in valuta; - Scrisoare de garantie; - Transfer liber SWIFT, presupune o verificare a documentelor vamale; -

Achizitiile guvernamentale se realizeaza in majoritatea lor prin prin

licitatii publice.

Oportunitati de afaceri :

*la export in Algeria : o gama variata de produse, incepand cu echipamente industriale (masini unelte, si terminand cu alimente. Sunt cautate materialele de constructii, autoturismele, ingrasamintele, anvelopele, masinile agricole, cerealele;

*la import din Algeria : indeosebi hidrocarburi, fosfati, minereu de fier, produse metalurgice, ulei de masline si curmale.

4. INVESTITII DE CAPITAL

4.1 Investitii directe de capital :

*In Romania, s-au infiintat 68 societati romano-algeriene, cu un capital subscris de peste 390 000 dolari SUA toate cu activitate de comert.

*Agentii economici din Romania nu s-au aratat interesati de a investii, cu toate ca exista oportunitati in domeniul hidrocarburi, foraje (titei si apa), constructii de locuinte, productie de medicamente, transport maritim. Pana in prezent sunt in faza de propiect doua parteneriate ca caracter de investitie directa de capital romanesc, in domeniul forajelor de apa si al constructiei de „cabine sahariene”.

*Facilitati oferite de Algeria investitorilor straini. Regimul investitiilor straine este reglementat de Codul Investitiilor din 05.10.1993, cu urmatoarele principii de baza :

23

-libertatea investitiilor. Cu exceptia catorva domenii, investitorilor straini li se asigura libertatea efectuarii de investitii in Algeria, individual sau in cooperare cu firme algeriene publice sau private, in realizarea unor proiecte noi, extinderi de capacitati, reabilitarea sau restructurarea unor capacitati economice existente ;

-simpla declaratie. Investitorul strain nu trebuie sa obtina o aprobare prealabila , fiind necesara o declaratie simpla privind intentia de realizare a unei investitii, declaratie ce se depune la Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Investitiilor (ANDI).

-regimul egal pentru investitorii nationali si straini.

4.2 Garantii :

-intangibilitatea avantajelor dobandite (mai ales din punct de vedere fiscal) ;

-asigurarea transferului liber al capitalului ; -protectia asupra exproprierii ; -reglementarea litiilor de arbitraj international, in cadrul conventiilor

semnate de Algeria.

Facilitati, acordate investitorilor straini difera functie de regimul investitiei realizate. In acest sens sunt definite tipuri de regimuri de investitii, respectiv : -proiectele de investitii au ca scop integrarea economica, crearea de locuri de munca, transferul de tehnologie, substituirea importurilor si promovarea exporturilor. Printre facilitatile oferite in cadrul acestei categorii de investitii, pentru o perioada de 3 ani se numara :

-exonerarea de taxa funciara aferenta bunurilor imobiliare ce constituie paerte a investitiei ;

-exceptarea de la plata TVA aferenta bunurilor si serviciilor ce concura la realizarea investitiilor ;

-aplicarea unei taxe vamale de 3% pentru bunurile importate ce sunt folosite la realizarea investitiei ;

-functie de decizia ANDI, se poate acorda exonerarea de la plata impozitului pe profit, pe o perioada de 2-5 ani ;

-plata unui impozit redus pe profit ( dupa perioada de exonerare ) in cazul profitului reinvestit.

*Zone specifice. Sunt considerate acele zone care prezinta interes particular pentru dezvoltarea regionala. Printre facilitatile oferite, pentru o perioada de pana la 3 ani se numara : -luarea in sarcina de catre statul algerian, partial sau in totalitate, a lucrarilor de infrastructura necesare realizarii investitiei ; -exonerarea, pentru o perioada de minim 5-10 ani, de la plata taxei funciare aferente proprietatilor imobiliare ce intra in cadrul investitiei ;

24

-reducerea cu 50% a impozitului pe beneficiile reinvestite ; *Zone libere. Investitiile realizate in asemenea zone sunt scutite de la

plata oricarui impozit, taxe si alte prelevari de la regimul vamal sau fiscal. Fortei de munca angajate i se aplica regimul national.

*Investitii realizate in baza unor conventii semnate de ANDI cu investitorii straini care privesc proiecte de interes prioritar pentru economia nationala. Facilitatile sunt negociate si convenite de la caz la caz. Algeria si Romania au semnat in 1994 un acord de protejare reciproca a investitiilor . De asemenea exista si un acord de evitare a dublei impuneri.

3.1.3 INVESTITII DE PORTOFOLIU- Nu este cazul.

FINANTAREA EXTERNA. Nu exista interes deoarece excedentul balantei comerciale (30 miliarde USD in 2007) asigura realizarea de plasamente pe diverse alte piete si sprijin financiar pentru alte state . 4. Informatii utile Institutiile si organismele algeriene care primesc, transmit, proceseaza si disemineaza oportunitati de afaceri sunt : -Ministerul Comertului site web : www.ministereducomert-dz.org -Camera Algeriana de Comert si Industrie site web : www.caci.com.dz e-mail : dcse@wissal.dz -Oficiul Algerian de Promovare a Comertului Exterior site web : www.promex.dz e-mail : promex@ist.cerist.dz ; promex@wissal.dz -Directia Generala a Vamilor site web : www.douanes-cnis.dz -Centrul National de Registru al Comertului site web : www.cnrc.org.dz -Oficiul National de Statistica site web : www.ons.dz -Centrul de studii pentru analiza economica aplicata site web : www.ceneap.com.dz -Consiliul National Economic si Social site web : www.cnes.dz -Ministerul Energiei si Minelor site web : www.mem-algeria.org -Ministerul Industriei site web : www.mir-algeria.org -Societatea Algeriana de Targuri si Exporturi

25

site web : www.safex.com.dz -Asociatia patronala Forumul Sefilor de Antreprize e-mail : contact@fce-dz.com -Buletinul Oficial de Piata al Operatorului Public http://anep.eldjazair.net.dz -Cereri de oferta, licitatii site web : www.appel-offre.com , www.algeriatenders.com Adrese utile: Ambasada Romaniei la Alger Ambasador: Victor MIRCEA Secretar economic Constantin Bulearca 24, rue Abri Arezki, Hydra-16035, Alger-Algerie Tel. 00213-21-694036 sau 600871 Fax. 00213-21-693642 sau 694036 E-mail: bpce.alger@gmail.com , amroalg@gmail.com Elaborat : secretar ec. Constantin BULEARCA Reprezentantul MIMMCTPL la Alger 05.11.2008