Rețea de comunicații în cadrul Ministerului Apărării

8/16/2019 Rețea de comunicații în cadrul Ministerului Apărării

1/32

INTRODUCERE

În perioada care va urma câmpul de luptă devine un câmp de luptă cibernetic, în care se va purta un

război de tip nou, „ Războiul bazat pe reţea”, în care informaţiile şi cercetarea trebuie să fie

reconsiderate la nivelul sistemelor informatice şi de comunicaţii (CIS ), ca parte integrantă a sistemelor

C4ISTAR!"tinderea #$%& şi lărgirea '! au un impact imediat asupra capabilităţiilor militare ale oldovei, în

dinamica noilor sfere de responsabilitate $sigurarea securităţii şi stabilităţii în zona sudest europeană

şi asigurarea unei capacităţi sporite armatei oldovei, de a acţiona în operaţii întrunite multinaţionale

în diferite zone de criză de pe glob, impun concentrarea pe aspectele legate de interoperabilitate, cu

implicaţii directe asupra implementării serviciilor multimedia

Interoperabilitatea privită prin prisma conceptului de proiecţie a forţei, trebuie să asigure mijloace i

capabilităţi informatice i de comunicaţii, care să poată fi puse oric!nd la dispoziţia Alianţei sau să poată fi

integrate "n sistemele acesteia# $e asemenea, trebuie avută "n vedere i interoperabilitatea cu sistemele

informatice i de comunicaţii potenţiale, naţionale, civile sau aparţin!nd altor structuri militare din sistemul

naţional de apărare#

*in punctul de vedere a #$%& interoperabilitatea reprezintă „capacitatea forţelor aliate i după caz a

forţelor partenere i a altor naţiuni, de a se instrui, participa la e%erciţii sau opera efectiv "mpreună

pentru a e%ecuta misiunile i sarcinile primite”

+oluţiile în domeniul sistemelor de comunicaţii trebuie să se bazeze pe te&nologii desc&ise,

integratoare de resurse'n aport deosebit la implementarea unei cerinţe de interoperabilitate îl are procesul de standardizare

atât la nivel tenic dar şi la nivel procedural şi administrativ, realizarea interoperabilităţii neputând fi

realizată numai pe baze tenologice

*e aceea trebuie analizate reglementările care fac obiectul standardelor !'-&.&, +%$#$/,

0&-''1'2$% şi respectiv 2%' pentru stabilirea soluţiei optime de interoperabilitate

%ransferul tenologic inevitabil datorat aderării la $lianţă trebuie integrat rapid şi eficient în structurile

proprii, eliminânduse astfel decala3ul tenologic.rearea unor grupuri de lucru mi"te cu parteneri #$%& vor asigura înţelegerea şi definirea noilor

concepte în noile condiţii ale integrării !uro$tlantice

4otenţialele efecte conturate în urma aderării oldovei la $lianţă, sunt următoarele5

∇ dezvoltarea de sisteme informatice şi de comunicaţii mobile6

∇ identificarea, testarea şi validarea soluţiilor tenice optime6

∇ implementarea cu prioritate a tenologiilor de comunicaţii care asigură6

∇ integrarea resurselor şi nu a serviciilor6


2/32

∇ dezvoltarea de noi servicii şi implementarea serviciilor tradiţionale de voce şi date la nivel de

servicii 246

∇ dezvoltarea de tenologii care să permită implementarea de noi servicii cu valoare adăugată6

∇ abordarea prin prisma conceptului de sistem descis a oricărei dezvoltări de sistem, conform

reglementărilor standardelor precizate anterior6

∇ abordarea oricărei noi dezvoltări prin prisma conceptului de management al ingineriei

sistemelor , concept utilizat de $liaţi în procesele de cercetare, proiectare, dezvoltare, ceea ce

reprezintă de fapt o viziune globală a evoluţiei unui sistem pe un întreg ciclu de viaţă

*ezvoltările actuale din domeniul comunicaţiilor şi a industriei 2% au efecte imediate în eficientizarea

integrării reţelelor de mare viteză, precum ar fi reţelele în tenologie $% cu 7o+ garantat şi

managementul întârzierilor, respectiv reţelele 24 cu multitudinea de aplicaţii şi a bazei instalate

Obiectivul dezvoltatorilor de reţea este proiectarea şi implementarea unei reţele multiservicii de mareviteză, care să transporte traficul generat de numărul în creştere al aplicaţilor 24 & concluzie

importantă este că cele mai multe din caracteristicile traficului de date sunt dictate de prezenţa

protocoalelor %.4824 şi acestea sunt aproape independente de tenologia de transport de date utilizată,

nivelul comun fiind 24

În vederea unor soluţii privind structurarea reţelei militare naţionale de comunicaţii, lucrarea propune

alernative pentru dezvoltarea unei reţele multiservicii, pe baza comparaţiilor la nivelul intrinsec al

tendinţelor din domeniul tenologiilor de transport, precum şi la nivelul platformelor de reţea posibile

+oluţia propus9 pentru dezvoltarea reţelei militare naţionale, se bazeaz9 pe o nou9 aritectur9 de reţea,

reprezentat9 de stiva de protocoale 248$% %enologia $% ca standard 2%'% pentru serviciile de

band9 larg9, poate asigura cone"iuni cap la cap cu definirea parametrului 7o+ în funcţie de

caracteristicile aplicaţiilor utilizatorului #ecesitatea definirii unei aritecturi de reţea este rezultatul

analizelor prin simulare a suitei de protocoale 248$%, pe o topologie real9 a reţelei militare naţionale

de comunicaţii în tenologie 4*:

Lucrarea este structuratǎ pe cinci capitole, urmărind o abordare sistemică.

'n primul capitol sunt prezentate tendinţele actuale în ceea ce priveşte tenologiile de comunicaţii şi

direcţile posibile de urmat pentru implementarea acestora $stfel, reţeaua de comunicaţii este definit9

ca o structur9 pe nivele din punct de vedere al tenologiilor şi protocoalelor care pot fi dezvoltate

Capitolul al doilea face o sintez9 a ceea ce reprezint9 reţelele de comunicaţii strategice şi tactice

actuale la nivelul diferitelor structuri de forţe armate, din punct de vedere al tenologiilor

implementate şi a serviciilor de comunicaţii asigurate *e asemenea, sunt prezentate succint tendinţele

privind asigurarea unor servicii de comunicaţii specifice structurilor militare #$%&


3/32

Capitolul trei propune spre analiz9 diferite stive de protocoale, ca alternative posibile pentru

implementarea reţelei multiservicii la nivel tacticostrategic, urmărind reducerea costurile operaţionale,

o înaltă performanţă, o mai mare fle"ibilitate, integrare şi control şi dezvoltarea de servicii noi şi

aplicaţii întrun ritm mai rapid În urma concluziilor rezultate din analizele efectuate pe baza unor

elemente comparative pe tipuri diferite de aritecturi de reţea, sa concluzionat c9 aritectura optim9 se bazeaz9 pe stiva de protocoale5 servicii 24 la nivelul ; (SI , respectiv utilizarea tenologiei $%, la

nivelul < (SI , pentru optimizarea traficului multimedia la nivelul reţelei de comunicaţii şi asigurarea

parametrului 7o+ pe tipuri de servicii

Capitolul patru, pe baza concluziilor capitolelor anterioare, analizeaz9 şi propune modalit9ţi de

dezvoltare a reţelei militare naţionale de comunicaţii realizată în tenologie 4*:, pe baza

implement9rii tenologiilor cu alocare dinamic9 a resurselor de comunicaţii +e propune astfel o

soluţie de sistem bazat9 pe servicii 24 suprapuse pe o infrastructura de comunicaţii bazată petenologia $% +oluţia integratoare propus9 în acest capitol, rezultat9 pe baza calculelor şi

simul9rilor realizate, creeaz9 o platform9 unic9 de reţea de comunicaţii, atât pentru serviciile cu

comutaţie de circuite cât şi pentru serviciile cu comutaţie de pacete specifice reţelelor de tip 1$#

1ucrarea propune ca resursele de comunicaţii la nivel de reţea s9 fie privite ca o unic) resurs) de

comunicaţii, care trebuie eficient utilizat9 pentru diferitele tipuri de servicii de comunicaţii $stfel, la

nivelul reţelei militare naţionale este definit conceptul de integrare de resurse de comunicaţii $cest

capitol analizează o topologie de reţea real9 implementat9 în tenologia 4*: +imulând reţeaua real9

prin utilizarea tenologiei $% de nivel < &+2, în stiva de protocoale 248$%8*=*, sau putut

evidenţia limit9rile tenologiilor de comunicaţii bazate pe integrarea serviciilor cu alocare static9 a

resurselor de comunicaţii, din punct de vedere al timpurilor de întârziere de grup, respectiv a

congestilor la nivelul reţelei de comunicaţii

4rin evaluarea unor parametrii ca, eficienţa utilizării capacităţii de transmitere, raportul de tranzitare

i conectivitatea "ntre elementele reţelei at!t la nivel fizic c!t i logic, capitolul patru în totalitatea sa

3ustific9 soluţia propus9 pentru dezvoltarea pe termen scurt şi mediu, pe concepte noi, a reţelei militare

naţionale de comunicaţii, impunând de fapt o nou9 gândire privind optimizarea serviciilor multimedia,

în cadrul misiunilor armatei române în noul conte"t politicomilitar

Capitolul cinci, ca un corolar al capitolelor anterioare, propune din punct de vedere a evoluţiei

sistemice, scenarii pentru reţeaua militară naţională de comunicaţii, din punct de vedere a soluţiilor de

implementare a serviciilor de bandă largă


4/32

.apitolul prezintă sintetic, pe baza analizelor anterioare, o evoluţie gradual9 a reţelei militare naţionale

implementat9 în tenologia 4*:, spre o reţea I* over AT+ , tradiţionala reţea %* devenind astfel o

reţea de bac>up În finalul capitolului este propus9 o variant9 de reţea pentru asigurarea comunicaţilor

armatei în misiunile e"terne, ca o prelungire transparent9 din punct de vedere a serviciilor, a reţelei

militare naţionale de comunicaţii!laborarea lucr9rii sa bazat permanent pe conceptul de managementul ingineriei sistemelor , având în

vedere abordarea sistemic9 în construirea soluţiei finale, la nivelul reţelei militare naţionale de

comunicaţii $cest concept este parte integrant9 a proceselor de projectprogram management , fiind

abordarea optimizat9 privind dezvoltarea unui sistem la nivelul structurilor #$%& şi '!, prin aplicarea

c9ruia rezult9 conform datelor statistice, economii de timp şi financiare de apro"imativ


5/32

C!ITOLUL.I. %!#*2#A! 4-2B2#* !C%2#*!-!$ +!-B2.221&- *! D$#*E

1$-/E Î# -!A!1!1! *! .&'#2.$A22

*ezvoltările tenice în domeniul tenologiilor de reţea pot fi utilizate pentru dinamizarea şi

simplificarea procedurilor de lucru e"istente *e asemenea, ele permit implementarea tenică completă

a noilor şi mult mai eficientelor proceduri şi aplicaţii 2nformaţia poate deveni disponibilă dea lungulunor distanţe mari şi la o viteză mare sau în cantităţi mari +iguranţa tenologiei de criptare permite

cone"iuni sigure pentru scimbul de informaţii confidenţiale %erminalele moderne permit convergenţa

serviciilor, cu alte cuvinte procesarea unor domenii de servicii diferite şi a informaţiei asociate în

interiorul unui singur dispozitiv În cone"iune cu progresul continuu realizat în sfera miniaturizării,

implementarea noilor servicii devine mai uşoară, ciar şi în mediile mobile

*esciderea pieţei de telecomunicaţii a condus la apariţia unui număr mare de furnizori de servicii,

care oferă servicii de telecomunicaţii la toate nivelurile $stfel sunt asigurate lărgimi de bandă (suportfibră optică) via serviciilor pe linii înciriate (4*:8+*:8+!%), servicii de date şi voce (0rame

-elaF, $%, 24) şi respectiv servicii cu valoare adăugată pentru diferite aplicaţii, precum serviciul

internet, poştă electronică etc

"i#ura.$.$ ilustrează tendinţele din domeniul telecomunicaţiilor din punct de vedere a asigurăriiservicilor de comunicaţii, cu implicaţii directe asupra dezvoltării reţelelor de comunicaţii a structurilor de apărare

"i#ura $.$. Tendinţe "n asigurarea serviciilor de comunicaţii

TENDIN%E &N 'I(URRE 'ER)ICIILOR DE CO*UNIC%II

+-• politici

de securitate• serviciu/elp

des0 • operare

de re1ea• con2i#urare

de re1ea• asi#urare 3o'• ec/ipament

)!N

$-• politici de

securitate OR(NI4RE

RE%ELELOR DE

CO*UNIC%II

$-• in2rastructură

5accesinternet6

7-• operare de re1ea• con2i#urare de

re1ea• asi#urare 3o'• ec/ipament )!N• in2rastructură

5acces internet6

+-• serviciu/elpdes0

• proiectarede re1ea

• operarede re1ea

• con2i#urare dere1ea

• asi#urare 3o'• ec/ipament

)!N• in2rastructură

5accesinternet6

"URNI4ORI

7-• politici

de securitate• serviciu/elp

des0 • proiectare

de re1ea


6/32

În ultimii ani, serviciile de date au devenit accesibile atât instituţiilor, firmelor cu caracter comercial

cât şi utilizatorilor privaţi, elocventă fiind dezvoltarea serviciului 2#%!-#!% $nalizele de piaţă

subliniază faptul că traficul de date are o rată de creştere de peste G ori mai mare decât traficul

telefonic vocal 4rintre datele relevante sunt5 traficul =!D în primii H ani la depăşit pe cel telefonic

din primii ;? de ani sau, lunar peste IJ milioane de oameni se conectează pentru prima dată la2#%!-#!%

-eţeaua de date reprezentată de 2#%!-#!% este definită ca o reţea de reţele care au în comun

utilizarea stivei de protocoale %.4824 *estinată iniţial transmisiunilor de date întro reţea nesigură, în

sensul că nu e"istă o garanţie a livrării sau a păstrării ordinii pacetelor de date şi a întârzierilor

acestora, astăzi stivele de protocoale asociate trebuie să suporte diverse aplicaţii, precum multimedia

care integrează serviciile de date, voce şi imagini video sau aplicaţii ce implică transmiterea unui

volum mare de date corespunzător procesului de prelucrare şi stocare $stfel cerinţele pentru noileaplicaţii sunt mult mai severe în ceea ce priveşte asigurarea limitelor referitoare la întârzierile cap la

cap şi a numărului de pacete pierdute

0oarte multe activităţi din domeniul afacerilor, respectiv a instituţiilor, au astfel în mod curent în

atenţie tipurile de informaţii posibile şi infrastructura de comunicaţii corespunzătoare, având la bază un

proces de revizuire, care include nu numai aspecte cu privire la investiţia în noi ecipamente, dar de

asemenea, aspecte referitoare la operarea reţelei

În general, se disting trei posibilităţi de bază în această privinţă5

investiţia şi asigurarea funcţionării reţelei din prisma operatorului propriu6

încirierea de servicii de la un furnizor de servicii publice6

e"ternalizarea completă

2deea realizării unei reţele militare naţionale de comunicaţii proprii se bazează pe următoarele

argumente5

K control al întregii reţele incluzând infrastructura6

K disponibilitatea reţelei6

K adaptarea rapidă a reţelei la cerinţele specificate6

K posibilitatea de a include zone cu infrastructură săracă

*ezvoltările actuale din domeniul comunicaţiilor şi a industriei 2% au efecte imediate în eficientizarea

integrării reţelelor de mare viteză, precum ar fi reţelele în tenologie $% cu 7o+ garantat şi

managementul întârzierilor, respectiv reţelele 24 cu multitudinea de aplicaţii şi a bazei instalate


7/32

&biectivul este realizarea unei reţele multiservicii de mare viteză, care să transporte traficul generat de

numărul în creştere al aplicaţilor 24

+tudii desfăşurate, repetat, pe perioade lungi de timp (mai mult de L luni) pe liniile magistrale ale

furnizorilor americani, au subliniat că proporţia componentelor de date de diverse protocoale a

traficului pe bac/bone rămâne constantă în timp şi că traficul cel mai important (peste L?@) este cel de=eb, atât în ceea ce priveşte pacetele mari M obiecte multimedia M cât şi cele mici M transferul

paginilor efective ai mult, traficul %.4 a fost de peste IJ ori mai mare decât cel '*4 & concluzie

importantă este că cele mai multe din caracteristicile traficului de date sunt dictate de prezenţa

protocoalelor %.4824 şi acestea sunt aproape independente de tenologia de transport de date utilizată,

nivelul comun fiind 24 $stfel se desprinde ideea că nivelul 24 este locul cel mai eficient pentru

administrarea serviciilor de comunicaţii

+istemele de comunicaţii cu integrarea serviciilor, sunt capabile de a indeplini cerinţele utilizatorilor laun preţ ce este in general cu cel puţin ;?@ mai mic decât al unor sisteme dedicate ce realizează

performanţe ecivalente 4rin utilizarea sistemelor de interfaţă între reţeaua clasică de telefonie

(N *ST0 ”) şi reţelele cu comutaţie de pacete, cunoscute sub denumirea de gateOaF, se realizează

costuri care sunt sub


8/32

Componenta operaţională identifică principalele structuri operative care au nevoie să schimbe

informaţii şi tipurile de informaţii necesare.

Componenta de sisteme identifică elementele principale C4ISTAR care sunt utilizate pentru

schimbul de informaţii ntre componentele operaţionale.

Componenta tehnică identifică tehnolo!ia specifică şi standardele tehnice care asi!ură suportul

pentru schimbul de date ntre sistemele C4ISTAR.

#umeroase aplicaţii la nivelul inisterului $părării #aţionale vor necesita siguranţă şi reţele de date

bazate pe rutăre 24 pentru transferul informaţiilor $ceste reţele vor fi utilizate atât la nivel strategic cât

şi tactic şi vor constitui accesul la nivelul reţelelor 2#%-$#!% şi 2#%!-#!%

$plicaţiile viitoare la nivelul armatei vor impune e"tinderea capabilităţilor tenologice actuale de

comunicaţii $stfel, vor trebui considerate spre analiză alternative tenologice, ca soluţie la evoluţia

cerinţelor pentru lărgimi de bandă în creştere şi servicii de reţea $ceste alternative ar putea includespre e"emplu5 !ternet, 0ast !ternet, /igabit !ternet şi $% la nivelul reţelei locale (1$#)6 2+*#,

0rame -elaF şi $%8+!%8+*: la nivelul reţelei de arie largă (=$#)

& analiză comparativă a stivelor de protocoale posibile în aritectura viitoarelor reţele de comunicaţii,

este realizată în capitolul trei

-ealizarea reţelei 2#%-$#!% va impune o infrastructură de reţea bazată pe rutăre, utilizând %.4824 la

nivel de 1$#, respectiv =$# În plus vor trebui asigurate măsuri de securitate cu privire la accesul la

2#%!-#!%, pentru toţi utilizatorii

*e asemenea, interoperabilitatea infrastructurilor de comunicaţii strategice şi tactice trebuie realizată

atât la nivelul serviciilor de utilizator cât şi la nivelul serviciilor de reţea $stfel, analiza cerinţelor

actuale şi viitoare cu privire la lărgimea de bandă a aplicaţiilor dezvoltate la nivelul armatei (de

e"emplu, video, transfer de fişiere) cât şi tendinţele în evoluţia =$# (de e"emplu, 2+*#, 0rame

-elaF, $%), vor pregăti migrarea spre noi tenologii cu costuri minime &ricum, cu siguranţă

viitoarele aplicaţii la nivelul armatei vor impune creşterea lărgimilor de bandă şi a performanţelor

serviciilor $plicaţiile viitoare vor impune renunţarea la tenologia C


9/32

În conte"tul noilor politici de securitate mondială la care oldova este parte, trebuie avute în vedere

investiţiile realizate în infrastructura de comunicaţii şi serviciile implementate, optimizarea resurselor

de comunicaţii şi interoperabilitatea cu structuri similare naţionale şi internaţionale, care dezvoltă noi

tenologii digitale de bandă largă

2mplementarea reţelelor multiservicii inteligente presupune integrarea tuturor tipurilor de comunicaţiiîntro infrastructură unică bazată pe pacetcelulă

+oluţiile de reţea propuse pe parcursul lucrării au în atenţie recomandările 2%'%, !'-&.&,

+%$#$/ şi ale 0&-''1'2 $% în domeniul $%, avanta3ul utilizării produselor comerciale

disponibile (.&%+) şi necesitatea asimilării acestor tenologii, în condiţiile în care vor fi utilizate de

#$%&

Conceptul de comunicaţii de date este abordat n conte"tul dezvoltărilor tehnolo!ice actuale# caredevine un termen ce nu mai corespunde prezentului# serviciile de comunicaţii devenind multimedia.

$vând în vedere aspectele prezentate şi în particular capabilitatea de evoluţie a reţelelor e"istente spre

soluţii moderne de reţea soluţii convergente de reţea corespunz9toare -eţelei de /eneraţie Biitoare

(#/#) modelarea întregii reţele pe baza tenologiilor curente se dovedeşte a fi avanta3oasă întro

structurare pe nivele, ca în figura I


10/32

"i#ura $.8. Structurarea pe nivele a reţelei de comunicaţii

%enologiile şi protocoalele de comunicaţii prezentate în figura I< sunt analizate în capitolele

urm9toare în construirea soluţiei sistemice, întro abordare middle1out a reţelei militare naţionale de

comunicaţii, pe baza conceptului de managementul ingineriei sistemelor# .onstruirea progresiv9, pe

baza definirii cerinţelor de sistem, a aritecturilor funcţionale şi fizice, este realizat9 ţinând cont de

infrastructura logic9 şi fizic9 actual9 a reţelei militare naţionale de comunicaţii

$stfel în multe din e"emplificările şi consideraţiile teoretice, se va face referire la reţelele de tip $%,

ca fiind cele mai răspândite şi mai folosite modele de reţea de viteză mare, care tratează în mod

consistent problema alocării optime a resurselor de comunicaţii $lte e"emple utilizate ca referinţă suntreţelele 24 clasice, dar şi reţelele 41+ (ultiprotocol 1abel +Oitcing)

NI)ELUL!ROCE'ELOR DE

!LIC%II

TRN'"ER DECUNO9TIN%E

!LIC%II'!ECILE 5politicide securitate6

E : CO*ER%

NI)ELUL'ER)ICIILOR DECO*UNIC%II

NI)ELULCO*UT%IE 9IRUTRE RE%E

'ER)ICII DE)OCE CL'ICE

'ER)ICIICON)ER(ENTE

'ER)ICII DEDTE CL'ICE

CO*UT%IETD*

CO*UT%IE.RUTRE : I!

NI)ELUL

RN'!ORT

T*

'D;.'ONET LNoptic

NI)ELULIN"R'TRUCTUR< 9I

LINII E=TERIORE

RDIO'atCom

*U=.!D;

C>LU DECU!RU

5re1ea e?ternă6

C>LU DE"I>R< O!TIC<5re1ea e?ternă6

@D*Re1eaOptică


11/32

C!ITOLUL.II. -!A!1!1! *! .&'#2.$A22 Î# *&!#2'1 212%$-

4rocedurile de lucru bazate pe informaţii şi comunicaţii (2P.) se dezvoltă în cele mai importante

activităţi din domeniul militar -eţeaua 2P. apare de altfel, ca platformă strategică pe care toate

companiile şi instituţiile o cer pentru aşi desfăşura cu succes propriile activităţi În plus, astăzi

tenologia 24 este implementată pe scară largă în reţelele de comunicaţii la nivel instituţional şi privat-eţelele 2#%-$#!% sunt în creştere, devenind bază de informaţii, astfel că astăzi toate marile

companii industriale operează virtual întrun 2#%-$#!% $ceastă tendinţă a condus la o rapidă şi

ciar la o dezvoltare accelerată a tenologiei de reţea, care în sfera 2% cunoaşte o inovaţie rapidă

În ultimii ani în domeniul militar a fost implementată o tenologie de reţea specifică *in punct de

vedere al cerinţelor de securitate şi siguranţă în particular, această tenologie a fost rezultatul

dezvoltării şi a testelor În alegerea tenologiei, desfăşurării tactice i sa acordat în general mai multă

importanţă decât aplicaţiilor necesare pentru utilizare operaţională $ceasta a însemnat pe de o parte căreţelele de comunicaţii utilizate de structurile armatei nu au putut ţine pasul cu ciclul de inovaţie

aplicat în domeniul tenologiilor comerciale, iar pe de altă parte că dezvoltările specifice au

reprezentat un factor de cost enorm, datorită lipsei unor interfeţe standard bine definite +tructurile de

apărare utilizează în mod curent servicii de voce şi date care sunt bazate în cea mai mare parte pe o

varietate de reţele tradiţionale

$ceste reţele tradiţionale demonstrează caracteristici variate5

K tenologii cu tendinţe minimale spre dezvoltare6

K interacţiune minimă cu diferite tipuri de reţele6

K un domeniu larg de reţele şi un mare număr de soluţii izolate6

K sisteme de management de reţea specializate, uneori cu un înalt grad de dificultate cerând

operatori cu înaltă pregătire6

K furnizare lentă de servicii6

K posibilităţi reduse de introducere de noi aplicaţii bazate pe 248=!D6

K interoperabilitate nesatisfăcătoare şi astfel comunicaţii necorespunzătoare între diferitele

structuri şi cu alţi parteneri6

K în câteva cazuri, timpi e"cesivi de realizare a reţelei (până la


12/32

K deficit în sferele cruciale ale noilor servicii şi aplicaţii, integrarea reţelei, managementul de

reţea şi managementul serviciului

+istemul de comunicaţii strategic al armatei se bazează pe componente proprii, aflate în plin proces de

implementare şi pe elemente ale sistemului naţional de comunicaţii $cest sistem utilizează sisteme de

comunicaţii radio cu capacităţi adiţionale pentru e"tinderea intercomunicaţiilor cu zone care nu suntacoperite În momentul actual nu e"istă o reţea de comunicaţii proprie armatei care să asigure global

cerinţele de comunicaţii +erviciile de comunicaţii sunt asigurate întro combinaţie mi"tă de circuite

analogice şi digitale, unele fiind înciriate din sistemul de comunicaţii naţional În anumite zone unde

sistemul de comunicaţii naţional nu are dezvoltate facilităţi de comunicaţii, sunt utilizate de e"emplu,

ecipamente radioreleu analogice de


13/32

.omponentele ma3ore ale subsistemului de comunicaţii strategic sunt5

-eţeaua militară naţională de comunicaţii (-#.), care va deservi toţi utilizatorii militari

aflaţi în locaţii fi"e6

.entrele de -econstituire %ransportabile, care sunt prevăzute pentru înlocuirea centrelor nodaledistruse sau neoperative6

1egături radio punct la punct atât staţionare cât şi mobile6

În final, un sistem de avertizare şi alarmare

.ăile de comunicaţii vor include atât legături radioreleu în domeniul microundelor la vizibilitate

directă cât şi linii înciriate din sistemul de comunicaţii naţional %oate legăturile vor fi criptate,

utilizând ecipamente de criptare proiectate şi realizate în ţară4rincipalul ecipament de multiple"are utilizat în -eţeaua de .omunicaţii 4ermanentă este

ecipamentul % GGI $cest multiple"or are o capacitate de până la L? de canale, cu viteze de IL sau

;< >bps pe canal, modulaţia utilizată fiind modulaţia delta cu compandare silabică (.B+*)

2eraria de comutaţie pentru -#. este o structură pe H nivele, compusă din centre nodale principale

(care asigură accesul local), centre nodale de tranzit (care asigură tranzitul la nivel reţea), centre nodale

de tranzit de acces (care sunt interconectate între centrele nodale principale), centre nodale de acces

(care sunt adaptate pentru un anumit număr de abonaţi) şi centre secundare (care sunt adaptate unui

număr restrâns de abonaţi)

!cipamentul de comutaţie la nivelul sistemului de comunicaţii este .* IGI adaptat pentru

următoarele interfeţe de abonat5 telefoane analogice, telefoane !'-&.& la


14/32

+istemul de comutaţie .* IGI asigură capabilităţi pentru funcţia de rutare, care poate fi rutare cu

inundare limitată sau deterministică

-ealizarea unei reţele 2#%-$#!% la nivelul armatei este unul din obiectivele prioritare, astfel că

identificarea e"plicită a cerinţelor, analiza acestora şi proiectarea nivelelor I, < şi ;, corespunzătoarestivei de protocoale &+2, şi dezvoltarea de aplicaţii de nivel superior, vor asigura implementarea unei

tenologii de comunicaţii optime, pentru noile servicii de bandă largă

În faza de maturizare a reţelei de date (2#%-$#!%), care va asigura servicii multimedia de bandă

largă, tenologia $% ($sFncronous %ransfer ode) se dovedeşte necesară pentru suplimentarea sau

înlocuirea tenologiei de3a instalate, 0ast !ternet În plus, serviciul de videoconferinţă la nivel de

des>top va fi implementat la nivelul inisterului $p9r9rii #aţionale, ceea ce va impune migrarea spre

noi tenologii de bandă largă (de e"emplu, bazate pe ecipamente de tip 2+*#, $% sau 24) întroconfiguraţie optimă

-eţeaua de comunicaţii tactică va fi principalul suport de comunicaţii la nivelul .orpului de $rmată şi

la nivelul structurilor subordonate +tructura reţelei tactice nu este definită în acest moment nici la

nivel de posibile topologii de reţea şi nici la nivel de tenologii de comunicaţii %otuşi sunt utilizate pe

scară redusă versiunile tactice ale ecipamentelor de nivel strategic !lementele ma3ore ale reţelei

tactice sunt compatibile cu specificaţiile !'-&.& *8I şi de asemenea compatibile cu cerinţele

seriei #$%& +%$#$/ G


15/32

.âteva scenarii potenţiale, ca baz9 pentru dezvoltarea serviciilor de comunicaţii la nivelul -#.,

având în vedere tendinţele similare la nivel #$%& ele fiind în acord cu nivelul cinci din figura I


16/32

C!ITOLUL.III. %!:#&1&/22 *! D$#*E 1$-/E 4!#%-' *!TB&1%$-!$

-!A!1!1&- *! .&'#2.$A22 212%$-!

DeAvoltarea re1elelor multiservicii repreAintǎ un element de importan1ă strate#ică atBt la nivelulinstitu1iilor bene2iciare cBt i la nivelul 2urniAorilor de servicii publice.

Ideea re1elei multiservicii este să combine toate tipurile de comunica1ii, toate tipurile de date,

voce i video ntr:o in2rastructură unică baAată pe pac/et:celulă. >ene2iciile re1elei multiservicii

sunt de a reduce costurile opera1ionale, o naltă per2orman1ă, o mai mare 2le?ibilitate, inte#rare

i control i deAvoltarea de servicii noi i aplica1ii ntr:un ritm mai rapid.

'n aspect important, adesea confuz în reţeaua multiservicii, este modul în care se mi"eză nivelul 2

comutaţie i servicii cu nivelul 3 comutaţie i servicii !"istă de fapt două metode a comutării cadrelor

de date M la nivelul < şi la nivelul ;, conform modelului &+2

O re1ea multiservicii inteli#entă inte#reaAă complet ambele nivele, considerBnd cel mai bun

avanta al aplicării 2iecăruiaF cele mai multe multiservicii o2erite pe pia1ă sunt baAate primordial

pe nivelul 8, pornind de la 2urniAorii te/nolo#iei tradi1ionale de comuta1ie de circuite.

*atorită tendinţei din domeniul tenologiilor de comunicaţii şi respectiv a platformelor de reţea, este

necesară o comparaţie a acestora *e e"emplu, una din întrebările dezvoltatorilor de reţea, este care

tenologie, 24 sau $%, este viitorul tenologic dovedit al platformelor de reţea pentru reţelele cu

magistrale 24 !ste important de precizat că lucrarea nu va face o comparaţie de platforme de servicii şi

că nu sa avut în vedere o evaluare completă a pieţei de domeniu, care de altfel este şi imposibil de

realizat 0ără îndoială, 24 va fi platforma de servicii de bază asigurată de cele mai multe sisteme de

operare şi programe de aplicaţii definite la nivelul utilizatorului

.eia apariţiei tenologiilor de integrare pentru date, voce şi video peste 24 reprezint9 o abordare

foarte importantă +erviciul care impune o calitate superioară (7o+) din punct de vedere al întregului

trafic, vocea, reprezintă adevăratul test al ingineriei şi calităţii reţelei .ererea pentru voce peste 24

conduce la migrarea calităţii serviciului (7o+) în mediile 24 şi în final va conduce la utilizarea

internetului pentru servicii de fa", voce, telefonie şi videotelefonie pe scar9 larg9 Bocea peste 24 va fi

în cele din urmă componenta ceie a migrării telefoniei către infrastructura de tip 1$#

$ezvoltări semnificative "n te&nologia comunicaţiilor au fost realizate "n ultimii ani, permiţ!nd

transmisia traficului de voce "n reţelele publice tradiţionale precum rame Rela5 6voce peste rame

Rela57 sau I0T8R08T prin eforturile (R9+9:9I voce peste I* i a I8T 6Internet 8ngineerig Tas/

orce7#


17/32

'n plus, suportul AT+ 6As5ncron Transfer +ode7 pentru diferitele tipuri de trafic i a completărilor

recente ale (R9+9:9I AT+, referitoare la specificaţiile pentru voce i telefonie peste AT+ va

accelera disponibilitatea soluţiilor standard industriale#

-eţelele de bandă largă preconizează utilizarea ca unităţi de transport a informaţiei minipacetele delungime constantă, numite celule %enica de transport şi comutaţie este similară cu cea aplicată în

comutaţia convenţională de pacete, prin modificarea eticetelor de identificare a pacetelor

+a definit ca metodă de multiple"are dinamică (statică) şi comutaţie M modul de transfer asincron

($% M $sFncronous %ransfer ode) care suportă atât comunicaţii în mod circuit cât şi în mod

pacet, tenologie numită astfel deoarece recepţionarea şi retransmiterea celulelor de către

comutatoarele $% nu este sincronă (legată de un ceas master aşa cum este în cazul ierariei digitale

+!%8+*:)$% utilizează circuite digitale virtuale pentru transportul pacetelor de date de dimensiune fi"ă

(numite celule) de la sursă la destinaţie, cu viteze de IHH,H< bps şi L


18/32

În !uropa, în urma cercetărilor sa a3uns la concluzia că pacetele de date, numite celule, trebuie să

aibă lungimea fi"ă de ;< octeţi În +tatele 'nite şi $ustralia, ţări cu o întindere mai mare, unde timpul

de propagare este considerabil, lungimea optimă pentru celule este de LG octeţi *e aceea, a fost aleasă

o soluţie de compromis5 sa stabilit că lungimea câmpului de informaţie să fie egal cu media aritmeticăa celor două lungimi, adică (;< U LG)8


19/32

$ceste evaluări evidenţiază calităţiile tenologiei $% în sensul că are o mulţime de mecanisme

pentru controlul întârzierii şi a variaţiei întârzierii

.apabilităţiile 7o+ a $% permit o cerere specifică de trafic cu rată de bit constantă de o anumită

lărgime de bandă şi cu garantarea variaţiei întârzierii 'tilizarea de celule mici, de mărime fi"ă, reduceîntârzierea datorată cozii şi variaţia de întârziere asociată cu pacetele de mărime variabilă

4e baza tenologiilor actuale sunt propuse spre analiză următoarele aritecturi de reţea cu magistrală

24, conform figurii ;I

0ibrele optice vor constitui în viitor mediul de bază de transport, utilizând *=* (*ense =avelengt

*ivision ultiple"ing) *=* este o procedură de multiple"are specială, care utilizează diferite

lungimi de undă pentru a genera o mulţime de canale de transport în interiorul unei fibre optice În

mod normal fibrele optice au o rată de transport de R< O!TIC< . *ICRO@)E

D@D* . @IRELE''


20/32

În tabelul G.$. sunt ilustrate avanta3ele şi dezavanta3ele celor patru scenarii prezentate în 2i#ura G.$.

Tabelul G.$.

I!T*'D;D@D*

I!T*D@D*

I!'D;D@D* I!D@D*

vantae

managementeficient şidinamic

7o+ garantat utilizezază

infrastructura e"istentă

$% şi +*:

garantează 7o+ utilizezazăinfrastructurae"istentă$% şi +*:

celule overeadmai mici decât la248$%8+*:8*=*

comple"itate maimică 8 costuri mai

mici decât

248$%8+*:8*=*

utilizeazăinfrastructurae"istentă +*:

stiv9 de protocoale simplificat9 care poate reprezentaîn viitor o soluţie

pentru dezvoltarea traficului 24

DeAavantae

celulăovereadmare

implementarecomple"ă8ecipamentescumpe

standardnefinalizat

la acestmoment

celulăoveread maimare decât încazul 248$%8+*:8*=*

7o+ limitat managementlimitat al lărgimiide bandă

7o+ garantat prin supradi

mensionareareţelei

standardnefinalizat laacest moment

nu seutilizeazăinfrastructura

e"istentă +*:şi $%

4recum arată tabelul, fiecare tenologie are avanta3ele şi dezavanta3ele sale %oate tenologiile asigură

servicii 24 $cum depinde de dezvoltatorul de reţea să aleagă cea mai bună soluţie pentru propria reţeacu magistrală 24

$stăzi $% este cea mai bună soluţie pentru reţelele magistrale 24, deoarece se garantează 7o+,

asigură managementul lărgimii de bandă şi utilizează infrastructura e"istentă $% va fi utilizat pe

scară largă în următorii ani

4entru identificarea tenologiilor de reţea optime sunt foarte importante cerinţele potenţialilor

beneficiari rezidenţiali sau instituţionali


21/32

$ceste aspecte au următoarele semnificaţii pentru dezvoltatorii de reţele5 asigurarea unei lărgimi de

bandă mai mari la marginea reţelei şi în inima acesteia, scalarea reţelei întro manieră realizabilă,integrarea &++urilor (sistemele de suport ale operării) pentru optimizarea &$ (operare şi

mentenanţă), preluarea traficului de date analogice de la reţelele de voce, asigurarea 7o+ (calitatea

serviciului) şi .o+ (clase de servicii) pentru traficul 24, garantarea serviciului asigurat şi

particularizarea utilizatorului în raport cu ceilalţi utilizatori, asigurarea de noi servicii mai rapide

utilizatorului, asigurarea caracteristicilor de management beneficiarreţea la nivelul beneficiarului,

utilizarea ecipamentelor actuale şi salvarea investiţiei de3a făcute şi decizia optimă în alegerea

tenologiei pentru viitor*in analiza obiectivelor de mai sus prin prisma platformelor de reţea posibile a rezultat că I* peste

AT+ este unica variantă de a asigura servicii diferenţiate I*1;*0 la utilizatorii finali# %enologia

permite unui dezvoltator de reţea să asigure, administreze, monitorizeze şi factureze o cone"iune cap

cap care are un .o+ şi 7o+ specific pentru un anumit utilizator *e asemenea, se asigură o

infrastructură unic9 pentru servicii de transport diferite


22/32

C!ITOLUL.I). .%-2D'A22 4-2B2#* *!TB&1%$-!$ -!A!1!2 212%$-!

#$A2$1! *! .&'#2.$A22 4! D$T$ %!:#&1&/221&-*! .&'#2.$A22 .' $1&.$-! *2#$2.E $ -!+'-+!1&-

*atorită dezvoltării actuale a comunicaţiilor, o preocupare prioritară a cercetărilor din industria 24 o

reprezintă eficientizarea integrării reţelelor de mare viteză precum reţelele $% care asigură calitatea

serviciilor şi controlul întârzierilor şi reţelele 24 cu avanta3ul multitudinii aplicaţiilor şi al bazei

instalate pentru a crea o reţea multiservicii de mare viteză ca suport pentru numărul tot mai mare de

aplicaţii 24 $cest aspect a condus la apariţia unor facilităţi asociate %.4824 sau a generat noi tenici de

rutare $cestea sunt fie integrate în protocolul 24, fie sunt protocoale asociate, precum -+B4 (-esource

-eservation 4rotocol) care este un protocol de semnalizare a 7o+ pentru aplicaţii 24 sau tenici de

rutare, precum 41+, care este o modalitate specială de rutare bazată pe criterii mai largi decât simpla

adresă destinaţie %oate acestea sunt destinate adaptării stivei de protocoale %.4824 pentru transportul

datelor sensibile la întârzieri prin reţele de mare viteză fie ca rezultat al integrării infrastructurii $%

în reţelele 24, fie ca urmare a apariţiei de noi tipuri de reţelele de transport, cum ar fi cele optice

.onsideraţiile privind traficul prin reţelele de comunicaţii se fac considerând că oricând, în reţea e"istă

suficiente resurse pentru satisfacerea cerinţelor momentane de trafic *oi dintre cei mai importanţi

factori care afectează performanţa reţelelor %.4824 sunt congestia şi supraîncărcarea 6over&ead7#

4entru o măsurare obiectivă a eficacităţii mecanismelor de tratare a congestiei se definesc două

metrici5

eficienţa măsoară procentul ma"im folosit din debitul unui canal şi se calculează ca raportul

dintre suma tuturor debitelor realizate de toate flu"urile active la momentul măsurării şi debitul

ma"im transferabil prin canalul în cauză5

e2icien1a H ma"

deb

deb

i

i∑ 5$6

corectitudinea 6fairness7 evaluează cât de corect se împarte canalul disponibil între diversele

flu"uri care şil dispută6 valoarea acestei metrici este definită ca raportul dintre pătratul sumei

tuturor debitelor flu"urilor active în momentul măsurării şi suma pătratelor acestor debite5


23/32

corectitudinea H( )

∑

∑

i

i

i

i

deb

deb

<

<

586

*acă eficienţa măsoară modul în care un canal de transmisiuni este folosit în totalitatea sa,

corectitudinea indică în ce fel resursele disponibile sunt împărţite între flu"urile concurente 'tilizarea

acestor metrici permite configurarea şi a3ustarea parametrilor reţelei pentru a obţine o utilizare cât mai

ridicată în condiţiile unei repartiţii ecitabile a resurselor între aplicaţiile care generează trafic

odul în care protocoalele de pe diferite niveluri interacţionează între ele este de ma"imă importanţă

în obţinerea unor performanţe ridicate !"istă două cazuri diferite care privesc transmiterea datelor

generate de o aplicaţie peste o reţea ale cărei principale atribute sunt lărgimea de bandă şi întârzierea5

- aplicaţiile care sunt limitate de lărgimea de bandă, descriu situaţia în care receptorul începe să

primească datele înainte ca emiţătorul să termine de transmis6

- aplicaţiile care sunt limitate de întârziere, descriu situaţia în care sursa termină de transmis

datele înainte ca destinaţia să înceapă să recepţioneze

4rimul caz reprezintă o situaţie ideală pentru transportator deoarece întreaga capacitate de transmisie

este folosită .el de al doilea caz reprezintă situaţia cea mai defavorabilă pentru protocoalele care au

nevoie de confirmare (cazul %.4), care sunt transformate din protocoale cu fereastră glisantă în

protocoale de tipul startstop -ata de utilizare a canalului în acest caz este5

r H ++

pT R

a p R

p

5G6

unde5

p V lungimea segmentului de date6

a V lungimea segmentului de confirmare6

Tp V timpul de propagare dusîntors prin mediu6

R V rata de transmisie


24/32

-ata de utilizare a canalului poate avea valori sub I?@ pentru valori mici ale ratei de semnalizare,

pentru capacităţi mari ale canalului sau pentru timpi mari de confirmare

0ormula prezentată arată importanţa funcţionării protocolului %.4 fără întreruperi cauzate de pierderea

pacetelor de confirmare, ceea ce conduce la mărirea timpului de răspuns

'n caz particular special este comportamentul %.4 în implementarea clasică, a cărui performanţă este

direct influenţată de5

pierderile de pacete6

variaţia întârzierilor

4ierderile de pacete afectează în mod direct lărgimea de bandă disponibilă a aplicaţiei (goodput)

0iind un protocol cu fereastră glisantă de tip go1bac/1to#, întro fereastră avem, la un moment dat, o

cantitate de date determinată de numărul de pacete transmise5

@ H p? p

R%RTT H R ? RTT 56

unde5 RTT H

R

a p +JTp 576

4entru o strategie go1bac/1to# , dacă un singur pacet este pierdut atunci întreaga fereastră = este

transmisă În acest caz goodput ul poate fi apro"imat ca inversul numărului mediu de retransmisii ale

ferestrei5

n H


25/32

4entru variantele noi de %.4 (de e"emplu, implementările 'C +elective $.QnoOledgement) care

respectă o strategie de tip retransmitere selectivă, se poate apro"ima valoarea n cu5

n H $ M ! 56

deci o eficienţă sensibil ridicată, având în vedere că probabilitatea ! este direct proporţională cu rata

pacetelor pierdute *ependenţa directă de pierderile de pacete se păstrează, ceea ce subliniază

importanţa unui management al defectelor cât mai eficient

$vWnd în vedere studiul şi evaluările anterioare, implementarea unor servicii de comunicaţii bazate pe

noi tenologii trebuie realizată gradual, urmărinduse funcţionalitatea fără întrerupere a reţelei actuale

2mplementarea unei tenologii de comunicaţii cu alocare dinamică a resurselor se poate realiza la

nivelul -#.+%$- prin proiectare structurată, pe baza cerinţelor privind resursele de comunicaţii la

nivelul noilor centre şi a celor de3a instalate 4roiectarea unei astfel de tenologii va răspunde pe

deplin cererilor actuale de servicii de bandă largă a căror implementare în tenologia actuală este

foarte limitată

1a nivelul sistemului -#.+%$-, implementarea tenologiei $% poate fi realizată gradual, astfel5

înlocuirea multiple"orului de ordin secundar * ;


26/32

+tudiul de caz propus reprezintă simularea cu programul #!%.$1. a unei reţele de comunicaţii

militare, compusă din II noduri de comunicaţii, marcate $IX$G, DIXDG şi respectiv .IX.;, ca în

figura GI AinWnd cont de analiza făcută în capitolele anterioare privind tendinţele tenologice în

domeniul comunicaţiilor, în studiul propus sa utilizat o stivă de protocoale 248$%8*=* Înanaliza propusă traficul de tip B. este grupat în clase de trafic $ceasta permite fiecărei clase de trafic

să fie rutată diferit şi să aibă un comportament specific în cazul întreruperii anumitor legături la nivelul

reţelei $stfel, sau creat două clase de trafic, una denumită .D-, iar cealaltă denumită 'D- .lasa de

trafic cu prioritatea mai mare care va fi rutată prima este .D-, în timp ce traficul cu prioritate mai

mică corespunz9tor clasei 'D- va fi rutat ultimul *ouă sau mai multe clase de servicii pot avea

aceiaşi prioritate +etările pentru fiecare clasă de servicii determină cum va fi rutat circuitul virtual B.

căruia îi aparţine .ând se rutează un B. analizorul de cale va identifica calea cu costul cel mai mic!lementele care stau la baza calcului de cost sunt următoarele5

∇ întârzierea5 costul legăturii este întârzierea de propagare plus întârzierea de transmisie6

∇ distanţa5 costul legăturii reprezintă lungimea legăturii6

∇ trougput5 costul legăturii este inversul lărgimii de bandă a legăturii6

∇ 1strougput5 costul legăturii este inversul lărgimii de bandă disponibile a legăturii6

∇ #umărul de opuri5 costul legăturii este dat de numărul de noduri

%oate clasele de trafic B. vor fi rutate peste acele legături care au suficientă lărgime de bandă pentru

transportul lor *acă costul cel mai mic al unei căi are o legătură care ar putea avea o utilizare mai

mare de I??@, iar B. a fost rutat prin ea, calea cu costul cel mai mic ar putea să nu fie utilizată şi o

cale alternativă de cost minim ar putea fi identificată *acă nici o cale nu e"istă în reţea, se generează

un fişier de log după faza de indentificare a căii, indicând care circuite B. nu au fost rutate *acă

această caracteristică nu este activată, toate clasele de trafic B. vor fi rutate peste calea cu costul celmai mic, indiferent dacă e"istă sau nu e"istă suficientă lărgime de bandă 2nterconectarea nodurilor de

comunicaţii este conform figurii GI


27/32

"i#ura .$. Topologia reţelei de comunicaţii propusă pentru analiză

+erviciile de comunicaţii simulate la nivelul topologiei de reţea analizate, sunt servicii de voce,

respectiv servicii de date +erviciul de voce sa stabilit ca făcWnd parte din clasa de servicii .D-, iar

serviciul de date aparţinWnd clasei 'D- 4rofilul traficului de date între nodurile reţelei analizate,

corespunzător serviciilor menţionate este prezentat în sinteză în tabelele GI şi G


28/32

Tabel .8. Traficul serviciului de voce "ntre nodurile de reţea

$ 8 G >$ >8 >G > C$ C8 CG$ P 7 7 P G 87 P P $7 $78 P $ P 87 7 7 $ 7 7 7G 7 $ $ P G P 7 7 7

7 P $ P G P 7 7 7>$ P 87 P P $ $ $ 7 7 7>8 G 7 G G $ K $ 7 $7 $7>G 87 7 $ K G $ 7 7> P $ P P $ $ G $ 7 7C$ P 7 7 7 7 7 $ $ 7 7C8 $7 7 7 7 7 $7 7 7 7 7CG $7 7 7 7 7 $7 7 7 7 7

În procesul de simulare, sa considerat la nivel de reţea, o prioritate superioară serviciului de voce

(nivelul I) comparativ cu serviciul de date (nivelul


29/32

+e remarcă o încărcare mai mare a legăturilor între nodurile D


30/32

+imularea "ntreruperii legăturilor sa realizat în modul următor5 analiza în urma unei "ntreruperi

=manuale> respectiv secvenţiale a legăturilor %raficul de date rezultat la nivelul reţelei prin

"ntreruperea succesivă a legăturilor între diferite noduri este reprezentat în figura G;

"i#ura .G. Traficul de date "n cazul "ntreruperii unor trunc&iuri de reţea

În cazul întreruperii legăturii de comunicaţii D


31/32

*e asemenea, pentru leg9turile de comunicaţie $I$


32/32

Rețea de comunicații în cadrul Ministerului Apărării

Documents

Transcript of Rețea de comunicații în cadrul Ministerului Apărării