Redialogues ro

Pentru un dialog social adaptat intreprinderilor

de economie sociala—

Recomandari pentru actorii europeni implicati in dialogul social

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Cu sprijinul fi nanciar

al Uniunii Europene

Austria / Belgia /Spania / Franta /Italia / Romania /Marea Britanie

REdialogues_Roumain.indd 1 10/04/14 15:09

11


11

CUPRINSIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

Dialogul social European . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

De la relatiile industriale la dialogul social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

Dialogul social in constructie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

Economia sociala si participarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Intreprinderea sociala: defi nitia EMES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Participarea in intreprindere: imputernicirea si interesul general . . . . . . . . . . 4

Proiectul RE:DIALOGUES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Un grup, doua tipuri de parteneri,doua feluri de intreprinderi . . . . . . . . . . . . . 5

Sase teme, sase intalniri si o metodologie deschisa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

De la constatari la recomandari europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Sa ne cunoastem, sa ne recunoastem si sa conlucram . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

O voce pentru economia sociala in dialogul social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Pentru o recunoastere legala a managementului participativ

in intreprinderea sociala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Rapoartele nationale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Austria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Belgia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Spania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Franta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Romania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Marea Britanie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Anexa 1: Chestionar pentru cercetarea calitativa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Anexa 2: Tabelul constatarilor si recomandarilor in nationale . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Bibliografi e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40


32 3

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Intr

oduc

tion

Introducere

Deseori intreprinderile de economie sociala dezvolta forme de participare, sau mai mult un management participativ care permite lucratorilor implicarea directa la luarea deciziilor. Acest mod de functionare inovator

implica o alta abordare a muncii si a proprietatii, o organizare, o guvernanta, o gestiune a personalului, un management si o politica de angajare specifi ce.Acestia sunt factorii specifi ci care infl uenteaza relatiile de munca in aceste intreprinderi: pe de o parte, felul in care gandesc, observa si organizeaza relatiile industriale, ca parte dintr- un mod participativ de lucru, iar pe de alta parte, modul in care acestea sunt aliniate cu sisteme formale de consultare a lucratori-lor la nivel national si european. Astfel de intreprinderi se confrunta cu difi cultati in ambele cazuri. Conform analizei lor cu privire la aceste difi cultati si identi-fi carii unei serie de oportunitati, partenerii din proiectul RE:DIALOGUES trimit recomandarile lor catre Comisia Europeana, managerii si membrii organizatiilor politice si a drepturilor lucratorilor europeni si membrilor Comitetului Economic si Social European.

Dialogul social european De la relatiile industriale la dialogul social

Relatiile industriale sunt defi nite ca «un set de fenomene, atat in interiorul cat si in ex-teriorul locului de munca, in legatura cu stabilirea si reglementarea relatiilor la locul de munca. «[ SALAMON M. , 2000]. Domeniul reglementat de relatiile industriale, nu este, prin urmare, limitat doar la relatia dintre angajator si angajat. Intr-adevar, relatiile de munca includ «toate practicile si regulile in cadrul unei afaceri, ramuri, regiuni sau economiei in ansamblu, pe care se structureaza relatia dintre angajati, angajatori si stat. Astfel de relatii pot fi individuale sau colective, pot aparea direct de la cei implicati in relatia de lucru sau cu reprezentantii lor, sau pot duce la producerea de reguli formale (acorduri, conventii, legi etc)» [LALLEMENT M., 1997 ]Aceasta defi nitie descrie, de asemenea, dialogul social si stabileste cadrul pentru discutiile dintre partenerii implicati in proiectul RE:DIALOGUES.

Un dialog social in constructie

Dialogul social european reuneste organizatiile europene ale angajatorilor si lucrato-rilor la discutii bilaterale si in procesele de consultare stabilite de Comisia Europeana. Impreuna, acestea dezvolta relatii colective si contribuie la construirea politicii sociale a Uniunii Europene, in special in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca. De asemenea, este posibil ca organizatiile sa incheie acorduri care, in cazul in care iau forma unei di-rective europene, pot deveni obligatorii pentru statele membre. Dialogul social european functioneaza pe trei niveluri : la un nivel inter-profesional si sectorial, precum si in cadrul intreprinderii.


32 3

economia sociala inseamna

6.53% din munca remunerata

in uniunea europeana 27

in 2009-2010, mai précis 14.128.134

locuri de munca. in raport cu 2003,

aceasta reprezinta o crestere

de 26.79%

[CiRieC, 2012]

Reteaua EMES (Aparitia Intreprinderilor Sociale in Eu-ropa- Reteaua Europeana de Cercetare a Intreprin-derilor sociale) este compusa din centre de cerce-tare universitare si cercetatori individuali. Pana in prezent, scopul sau a fost de a dezvolta treptat un corpus european de cunostinte teoretice si empi-rice cu privire la conceptul de economie sociala. Aceasta a stabilit noua criterii ce caracterizeaza intreprinderea sociala1.

1. o activitate continua de productie de bunuri si / sau servicii; 2. un nivel semnifi cativ de risc economic; 3. cel putin un loc de munca platit (chiqr daca sunt implicati

voluntari);

4. un scop explicit in interesul general; 5. o initiativa privata a unui grup de cetateni; 6. o redistribuire limitata a profi tului;

7. un grad ridicat de autonomie (nu exlude subventiile publice); 8. un proces de decizie care nu este bazat pe proprietatea

capitalului; 9. o abordare participativa cu implicarea diverselor parti afectate in activitate (lucratori salariati, utilizatori, voluntari, autoritati publice locale, etc).

dimensiunea economica si

antreprenoriala

dimensiunea sociala

Acesta nu este totusi un «sistem de relatii de munca colectiva, care, la un nivel european, ar fi comparabil cu cel care exista in statele membre, in special pentru ca dialogul social european nu are capacitatea de actiune, care caracterizeaza cele mai multe organisme nationale, in mod particular in ceea ce priveste salariile. « [ Leonard E. . , 2012] Mai mult decat atat, in timp ce rolul de a furniza informatii si asigura consultarea este indeplinit de catre participantii la dialogul social european, acestea inca se mai lupta pentru a indeplini rolul lor in negociere, dupa cum reiese din numarul limitat de acorduri-cadru incheiate in ultimii ani.Dialogul social european poate si trebuie sa descopere uneltele necesare. Deja, cu toate acestea, vom gasi «procese pentru schimb de informatii, oportunitati de invatare reci-proca si coordonare», care pot «structura negocieri la nivel local». Ca rezultat, partenerii din proiectul RE:DIALOGUES au considerat ca este important sa comunice cu protagonis-tii ( jucatorii cheie) din dialogul social european.

Economia sociala si participareaIntreprinderea sociala: defi nitia EMES

dimensiune participativa

—————1. Cf http://www.emes.net/about-us/.....


54 5

Participarea in intreprindere: democratia directa, imputernicire si interes general Intreprinderile sociale sunt caracterizate de o abordare participativa si un proces de luare a deciziilor specifi ce, printre altele. Prin combinarea acestor doua aspecte, intreprinderea dezvolta managementul participativ. Grupul Terre defi neste aceasta ca «organizarea de politica strategica si operationala de luare a deciziilor, care implica lucratorii direct in discutii si la luarea deciziilor cu scopul de a servi interesul general» [GROUPE TERRE - ADUNAREA GENERALA ANUALA, 2012]

doua practici sunt fundamentale pentru acest tip de management:

1. Democratia directa, care permite fi ecarui lucrator sa devina co-decident; 2. Identifi carea zonelor clare de dezbatere si de luare a deciziilor, pentru a permite fi ecarui lucrator de a distinge rolul sau in procesul de productie fata de cel de co-decident.

In acest sens, managementul participativ este o inovatie in ceea ce priveste guvernanta1. Aceasta are repercusiuni asupra tuturor domeniilor intreprinderii, si in special cu privire la politica sa de gestionare a resurselor umane2.

Managementul participativ incurajeaza imputernicirea lucratorilor3: luarea deciziilor cu caracter obligatoriu in numele intreprinderii, in special atunci cand acestea sunt de na-tura strategica, nu este nici usor, nici banal. Aceasta presupune capacitatea de a intelege, de a avea un spirit critic si de a stabili o pozitie.

Daca nu exista o cultura care accepta participarea la luarea deciziilor antreprenoriale, aceste competente trebuie sa fi e dobandite prin formare profesionala si prin practica de zi cu zi la participare. Responsabilizarea prin imputernicire este astfel un instrument util in managementul participativ.

Imputernicirea este, de asemenea, obiectivul de management participativ, pentru ca Omul este in centrul proiectului. Lumea muncii este un loc potrivit pentru a exercita cetatenia prin asumarea responsabilitatii si luarea deciziilor. Toti lucratorii, inclusiv cei cu functii operationale, prin urmare, au posibilitatea de a adauga la rolul lor de lucrator pe acela de co-decident. Acest nou rol le da un grad de putere in ceea ce priveste locul de munca , ceea ce contribuie la motivatia lor.

Mai mult decat atat, managementul participativ incurajeaza urmarirea interesului ge-neral. Utilizarea inteligentei colective ajuta la identifi carea de solutii creative, care sunt pline de sens, legitime si orientate catre interesele majoritatii.

—————1. Guvernanta este “sistemul format din ansamblul proceselor, reglementarilor, legilor si institutiilor destinate incadrarii felului in care o intreprindere este condusa, administrate si controlata.” (HAIDAR, 2009)2. Gestiunea resurselor umane constituie ansamblul practicilor puse in aplicare pentru administrarea, mobilizarea si dezvoltarea resurselor umane intr-o intreprindere pentru a-si atinge obiectivele.3. “’Empowerment’ este procesul care mareste capacitatea persoanelor sau grupurilor de a face alegeri si de a transforma aceste alegeri in actiuni si rezultate scontate.” (THE WORLD BANK, s.d.)R

E:D

.i.a

.l.o

.g.u

.e.s

.In

trod

ucer

e

Portr

ait de

trav

aille

ur : K

orak

anh

Sych

ampa

nakh

one

- ©

201

2 -

Le R

elai

s


54 5

Proiectul RE:DIALOGUESAcest proiect a fost posibil ca urmare a coincidentei a doi factori. Primul a fost legat de interesul, disponibilitatea, motivarea si nivelul de maturitate a diferitilor participanti, inclusiv a celor invitati la mesele rotunde, care le-au permis adresarea unor intrebari delicate aferente dialogului social. Al doilea a fost asigurarea de fi nantare din partea Uniunii Europene pentru proiecte de un an, legate de relatiile de munca.Acesti doi factori au permis organizarea de intalniri sufi cient de frecvente pentru a atinge nivelul de parteneriat si calitatea dezbaterii necesare.

Un grup, doua tipuri de parteneri, doua feluri de intreprinderi

Grupul care a permis realizarea acestui proiect a fost alcatuit din doua tipuri de parteneri. Primul a fost format din sapte grupuri / retele de intreprinderi sociale cu diferite tipuri de relatii indus-triale inovatoare in tarile lor si al doilea format din grupuri de experti din domenii relevante pentru proiect. Acest parteneriat a permis pe de o parte o abordare „de teren” si pe de alta parte un aviz expert si grile de analiza pertinente.

Doua tipuri de intreprinderi au fost identifi cate: cele care lucrea-za in vederea insertiei pe termen lung si cei care actioneaza pe ter-

men scurt sau mediu, ca o «rampa de lansare» pentru piata de mun-ca conventionala. Pentru primii, participarea este un element-cheie la

fi ecare nivel de luare a deciziilor si include formarea continua la participare sub forma unei serii de intalniri suplimentare. Pentru cele din urma, participarea este orga-nizata, pe cat posibil, in functie de rotatia persoanelor angajate in insertie.

«Re: dialoGuRi» ca un

«RaspuNs» concret la difi cultatile

cu care se confrunta intreprinderile

de economie sociala, printr-un

«dialoG» constructiv cu actorii

concertarii sociale.

Portr

ait de

trav

aille

ur : K

orak

anh

Sych

ampa

nakh

one

- ©

201

2 -

Le R

elai

sPortraits de travailleurs: N

adine Bastin - © J.Constant 2013 - Groupe Terre


76 7

Intreprinderile partenere:

6

soCial FiRMs uKActivitati : Retea de intreprinderi socialeViziune: Orice persoana este angajabilaLucratorii : 1.751 FTE> http://www.socialfi rmsuk.co.uk

le RelaisActivitati : Un grup de intreprinderi sociale active inrecuperarea, sortarea si vanzarea de haine reutilizate si productia de izolanti termiciViziune: Prezervarea demnitatii prin muncaTravailleurs : 1.200 FTE> http://www.lerelais.org

FedeRaCiÓN CastellaNo–leoNesa de eMpResas de iNseRCiÓN - FuNdaCiÓN lesMesActivitati : O retea de intreprinderi sociale de insertie, Castilia si LeonViziune: Promovarea si dezvoltarea impreuna cu alti agenti economici si sociali masurilor de incluziune sociala, a intreprinderilor de insertie si accesul la locuri de munca pentru persoanele vulnerabile sau excluse. Lucratorii : 85 FTE, inclusiv 50 de FTE in insertie> http://www.feclei.org

CoNsoRZio soCiale aBele lavoRoActivitati : Retea de intreprinderi sociale de insertie active in domeniul reciclarii Viziune: insertie sociala si profesionala a persoanelor defavorizate Lucratorii : 700 FTE > http://www.csabelelavoro.it

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Intr

oduc

ere


76 7

CeNtRul de eCoNoMie soCiala - uNiveRsitatea diN liÈGe Rol specifi c: expertiza stiintifi ca > http://www.ces.ulg.ac.be

eNsie Reteaua euRopeaNa a iNtRepRiNdeRiloR soCiale de iNseRtie Rol specifi c: reprezentare si expertiza europeana a intreprinderilor sociale de insertie > http://www.ensie.org

iNstitut de dÉveloppeMeNt euRopÉeN des eNtRepRises soCiales Rol specifi c: centru de cercetare c pivire la miscarea sindicala > http://www.ideesasbl.be

solidaRitÉ des alteRNatives WalloNNes et BRuXelloisesRol specifi c: agentie de consultanta > http://www.saw-b.be

EXPERTI

GRoupe teRReActivitati : Un grup de intreprinderi active in principal in reu-tilizarea textilelor, constructii si solidaritatea internationala Viziune: Contributia la crearea unei lumi democratice si solidare, in care fi ecare fi inta umana are dreptul de a trai cu demnitate, de a se implini in baza respectului reciproc si a generatiilor viitoareLucratorii : 300 FTE> http://www.terre.be

atelieRe FaRa FRoNtieReActivitati : Intreprindere sociala de insertie activa in reciclarea si reutilizarea deseurilor Viziune: Pentru a combate excluziunea, protectia mediului si dezvolta proiecte locale de solidaritate pentru educatie si dezvoltare Lucratorii : 20 FTE in insertie > http://www.atelierefarafrontiere.ro

BesCHÄFtiGuNGsBetRieBe steieRMaRKActivitati : O retea de intreprinderi sociale de insertie, regiunea Styria, Austria Viziune: Reteaua intreprinderilor sociale de insertie din Styria care vizeaza reintegrarea persoanelor defavorizate pe piata munciiLucratorii : 200 FTE permanent si 900 FTE in insertie anual > http://www.bbsnet.at


98 9

Sase teme, sase intalniri si o metodologie deschisa

Partenerii au optat pentru o abordare bottom-up1 pentru a aduna informatii utile, a identifica si analiza mizele, si pentru a dezvolta constatari comune urmate de recoman-dari. Au fost abordate urmatoarele teme: calitatea locurilor de munca, eficienta formei lor specifice de management, relatiile dintre angajatori si angajati, tipul de gestionare a resurselor umane, relatiile cu actorii concertarii sociale conventionale si relatiile cu au-toritatile publice, in special in ceea ce priveste misiunea de interes general pe care aceste intreprinderi o indeplinesc.

Au fost organizate sase intalniri de doua zile, in cinci din cele opt tari prezente la mesele rotunde. Metodologia proiectului a fost decisa ca urmare a concertarii. Fiecare sedinta a fost structurata in jurul urmatoarelor intrebari:

- Care este starea de dialog social din tara fiecarui partener ?- Care sunt conditiile organizatorice pentru asigurarea participarii ?- Care ar trebui sa fie rolul actual al actorilor concertarii sociale in ceea ce priveste dezvoltarea dialogului social care sa raspunda nevoilor intreprinderilor sociale ?

—————1. O abordare de «jos in sus», care caracterizeaza principiul de functionare general al unui proces procedural in care se porneste de la detaliile de pe treapta de jos (intr-un sens ierarhic sau operational), consolidand treptat datele si operand o sinteza.R

E:D

.i.a

.l.o

.g.u

.e.s

.In

trod

ucer

e

Portrait de travailleur : Yvonne Kouassi - 2012 - © Le Relais


98 9

—————1. Cf. Chestionar in anexa 1 (p. 32)2. Cf.Tabele de observatii si recomandari nationale in anexa 2 (p. 38)

Raspunsurile la aceste intrebari au fost colectate prin mai multe canale:

1. Schimbul de experienta intre parteneri;

2. O ancheta calitativa1 realizata de catre fiecare partener in intreprinderi sociale din tara lor, vizand practicile lor participative si starea actuala a dialogului social:

- Austria : AMSEL , BAN , Chance B , Heidenspass , Kultur in Graz , Ökoservice - Belgia : Damnet , Les Grignoux , Terre Group , La Poudrière , Socomef - Spania : Ceislabur - GRM - Reusad , La Encina Servicios Integrados , Todos Servicios multipli , MiraverIntegración Puente Ladrillo - Franta : Le Relais Bretagne , Le Relais Nord - Est Ile - de-France , Le Relais Nord Pas-de - Calais , Le Relais Val - de - Seine - Marea Britanie : HAO² , Lambeth Accord , Orchardville Company, Pembrokeshire Frame, Pluss Organisation - Italia : Agridea , Arcobaleno , Otre Il Muro , La Rosa Blu - Romania : Ateliere Fara Frontiere, Atelierul de Panza, Concordia, Alaturi de Voi

3. vizite la intreprinderi sociale din tarile care au gazduit o intalnire : Terre asbl (BE), CSAL cooperatives (IT), RE:Social Club (IT), Ateliere Fara Frontiere

(RO), Sacoza de panza Viitor Plus (RO), Proiectul Mozaic Fundatia Dezvoltarea Popoarelor (RO), Concordia Bakery (RO), Gredo San Diego “Las suertes” (SP), Asador

AMAIA (SP), Le Relais Nord-Pas-de-Calais (FR), Métisse (FR).

4. organizarea unei mese rotunde cu antreprenori si participantii la dialogul social la fiecare reuniune:

Marcel Bartholomi - FOSODER (BE), William Wauters - Terre Group (BE), Diego Dutto - Consorzio SELF (IT), Giovanni Porquier – Arcobaleno Cooperativa Sociale (IT), Piero De Rosa- Agridea Cooperativa Sociale (IT), Mimmo Lacava -

Confédéra-tion des syndicats CGIL (IT), Tito Ammirati - CSAL (IT), Mihaela Darle – Confederatia nationala sindicala Cartel Alfa (RO), Alexandru Borcea - Aries-

Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software (RO), Maria Nieves Ramos - FAEDEI (SP), Miguel Angel Martin - A-Lavar EI (SP), Gemma Ramón Vallecillo - Syndicat UGT (SP), Pierre Duponchel and Roger Pouillaude - Le Relais (FR).

Fiecare tara a raportat rezultatele sale pe trei niveluri: la nivel de intreprindere, la nivel sectorial si la nivel national, adaugand uneori si un nivel european . Acestea au fost apoi comparate, analizate si rezumate, cu scopul de concepe recomandari comune pentru participantii la dialogul social european.


1110 1110

„Intreprinderile sociale de insertie si sindicatele ar trebui sa dezvolte un parteneriat strategic pentru a alinia

valorile lor esentiale, a face schimb de competente si a urmari impreuna obiective

care le sunt comune. (Michele Rigby - sFuK / Marea Britanie)

De la constatari la recomandari europene

Un statut special ne-ar ajuta sa evitam constran-

gerile cu care ne confruntam pentru ca in dialogul social trebuie sa ne conform unui statut de intre-prindere clasica comerciala prost

adaptat nevoilor noastre. (CoeuGNiet

Michel- le Relais-Franta)

In Italia avem un risc foarte ridicat de a produce un nou grup de oameni saraci. Am putea face front comun in acest sens,

cu sindicatele de partea noastra. (Georges tabacchi - asCl / italia)

Nu dorim sa reproducem modelul de „asistenta”, adesea intalnit in Romania.

Dorim cu adevarat sa contribuim la inclu-ziunea activa. Prin implicarea in proiecte de

solidaritate pe baza de voluntariat, lucratorii nostri defavorizati devin actori

de solidaritate. (ouRiaGHli Raluca-aFF/Ro)

Cel mai important aspect pentru noi este sa avem securitate din punct de vedere legal. Pentru

aceasta, am dori sa avem mai multa greutate si dialog.

(Charlotte Grubber – BBs-austria)Vrem sa jucam un rol in dialogul social actual, fara a

fi marginalizati. (Xavier Roberti –

terre Group/Belgia)

Chiar daca exista delegatii sindicale in intreprinderile de economie socia-la, acestea nu se simt reprezentate in

dialogul social. (Guillaume treguer - FeClei / spania)


1110 11

Sa ne cunoastem, sa ne recunoastem si sa conlucram

Constatari

Intreprinderile sociale participative au dezvoltat structuri foarte specifice si initiative educationale in luarea deciziilor, orientate catre urmarirea obiectivului lor social: dezvol-tarea unui mediu economic responsabil care respecta generatiile viitoare, accesul la locul de munca de calitate pentru toti, indiferent de parcurs profesional sau nivel de formare, modelul economic fiind dedicat crearii de locuri de munca, si spatiu de exerci-tarea drepturilor de cetateni, precum si urmarirea interesului general prin intermediul practicilor democratice inovatoare.

In acest sens, ele contribuie direct la realizarea obiectivelor organizatiilor pentru drep-turile lucratorilor, in special cele ale Confederatiei Europene a Sindicatelor (CES ) al carui obiectiv principal este acela de a «promova modelul social european si de a lucra pentru dezvoltarea unei Europe unite pentru pace si stabilitate in care lucratorii si familiile lor se pot bucura de un nivel de trai ridicat si drepturi civile depline» . [ CES 1973 ]. Prin modelul social european, CES inseamna « o societate care combina o crestere economica durabi-la, cu un nivel de trai si un grad de ocupare ridicate, inclusiv accesul la un loc de munca pentru toti, protectia sociala, egalitatea de sanse, cu locuri de munca de buna calitate, incluziune sociala, precum si un proces de elaborare a politicilor deschise si democratice care implica pe deplin cetatenii in deciziile care ii afecteaza.”

Avand obiective identice, intreprinderile de economie sociala se confrunta cu dificultati in a purta discutii constructive cu organizatiile pentru drepturile lucratorilor. Mai multe motive pentru care un astfel de dialog este dificil au fost identificate in timpul proiectului RE:DIALOGUES.

In primul rand, partenerii au observat o lipsa de contact intre intreprinderile de econo-mie sociala si organizatiile pentru drepturile lucratorilor, care a cauzat o lipsa de inte-legere si, in unele cazuri, indiferenta, de multe ori din ambele parti. Prin urmare, unele intreprinderi nu sunt familiarizate cu modul in care functioneaza dialogul social. Sub misiunea de interes general, aceste intreprinderi se inscriu intr-un «cadru unitarist de referinta [ SALAMON M. . , 2012], cu riscul de a da prioritate unei forme autoritare si pa-ternaliste de solutionare a conflictelor.

In al doilea rand, in cadrul intreprinderilor de economie sociala, exista o diferenta de abordare, legata de proprietatea asupra intreprinderii, modul in care relatia dintre an-gajatori si lucratori este conceputa si organizata. Intr-adevar, managementul participa-tiv bazat pe democratia directa estompeaza dihotomia traditionala dintre «patroni « si « lucratori», care consta in diferentierea primilor, care detin uneltele de productie(sau capitalul), si cei din urma, care constituie forta de munca, cu cele doua grupuri vazute ca avand interese divergente. In intreprinderile de economie sociala, aceleasi persoane indeplinesc ambele roluri.


1312 13

In al treilea rand, practica democratiei directe implica, de asemenea, o abordare diferita pentru conceperea si organizarea pentru protejarea drepturilor colective si individuale ale lucratorilor din intreprindere. Structura actuala adoptata de organizatiile pentru drepturile lucratorilor se bazeaza pe delegarea rolului de control, negociere si decizie catre unul sau mai multi delegati. Acest lucru are sens in intreprinderile conventionale. In gestionarea participativa, interesul general este garantat de adunarea generala anuala care ia decizii strategice, in care exista drepturi egale de vot si la care toti lucratorii au drept de a parti-cipa. Intrucat toti lucratorii pot fi implicati in luarea deciziilor comune pe probleme-cheie, acestia primesc formare continua in participare. Procesul de invatare implica dezvoltarea capacitatii lor de a se exprima, intelege miza si de a lua decizii.

Este clar pentru parteneri ca trebuie sa existe o cooperare intre intreprinderile de econo-mie sociala si organizatiile pentru drepturile lucratorilor. Acest lucru ar oferi o oportuni-tate de a aduce impreuna doi actori i;portanti din lumea muncii, care urmaresc aceleasi obiective si ar putea face front comun pentru a gasi solutii creative pentru fenomenele de delocalizare si pauperizare si saracire legate de logica concurentei necontrolate si a maximizarii profitului in unicul scop de a remunera capitalul. Managementul participativ ar fi apoi acceptat ca un model de management pertinent pentru a raspunde eficient la provocarile legate de perenizarea locurilor de munca pe termen lung si accesul la un loc de munca. Intreprinderea ar fi vazuta ca o zona unde se sustine educatia in procesul de luare a deciziilor si de exercitare a cetateniei. Organizatiile pentru drepturile lucratorilor, care si-au dezvoltat structuri operationale si o ideologie bazata pe o ipoteza cu interese divergente, ar putea adopta o abordare diferita fata de intreprinderile sociale bazate pe managementul participativ, fara a renunta in mod necesar la sistemul lor traditional de a proteja drepturile lucratorilor in intreprinderile conventionale. Ei vor avea apoi o vedere clara a rolului lor in managementul participativ si l-ar putea promova si folosi, in special in ceea ce priveste preluarea companiilor amenintate cu inchiderea.

Recomandare

Recomandam un dialog continuu cu organizatiile pentru drepturile lucratorilor bazate pe respectul fata de finalitatea intreprinderilor de econo;ie sociala si modului participativ de luare a deciziilor colective inerente democratiei directe in intreprindere.

Sugestii de actiune

Acest dialog ar putea incepe cu o serie de intalniri intre organizatiile drepturilor lucra-torilor si intreprinderilor de economie sociala, nu numai la un nivel european, ci si la nivel national si in cadrul intreprinderilor. Acest lucru ar trebui sa le dea posibilitatea sa se cunoasca unii pe altii, sa inteleaga caracteristicile lor fundamentale respective si sa dezvolte o relatie constructiva.

In mod special in ceea ce priveste intreprinderile de economie sociala care aplica un ma-nagement participativ bazat pe democratia directa, aceste reuniuni ar trebui sa ia in consi-derare posibile moduri specifice de recunoastere a modelului de management participa-tiv bazat pe democratia directa si identificarea rolului special pe care organizatiile pentru drepturile lucratorilor l-ar putea juca in astfel de intreprinderi, in mod particular in ceea ce priveste protectia individuala a lucratorilor si garantiile respectarii legislatiei muncii.Universitatile ar putea fi implicate in aceste intalniri, cu scopul de a ajuta la modelarea practicilor actuale si viitoare.R

E:D

.i.a

.l.o

.g.u

.e.s

.D

e la

con

stat

ari l

a re

com

anda

ri


1312 13

O voce pentru economia sociala in dialogul socialConstatari

Dialogul social european este, de asemenea, construit pe ipoteza ca exista o divergenta de interese intre «patroni « si « lucratori». Nu exista nicio prevedere pentru abordarea specifica adoptata de catre intreprinderile de economie sociala care aplica practici de management participativ. In scopul participarii la elaborarea politicilor sociale si econo-mice, asigurandu-se ca stilul lor de management inovator ramane intact, aceste intre-prinderi doresc sa se implice in dialogul social, dar in acelasi timp, fara a fi nevoie sa aleaga una dintre cele doua pozitii din dihotomia traditionala.

Prezenta unui nou actor in domeniu, care nu face parte dintr-o dinamica de confruntare asociata cu protejarea intereselor unui anumit grup in cadrul intreprinderii, ar putea aju-ta la identificarea de raspunsuri originale la provocarile sociale si economice. Dezbaterile si negocierile care au loc in dialogul social ar putea fi imbunatatite prin acest nou mod de gandire. Acest lucru ar permite solutii care urmeaza sa fie puse in aplicare bazate pe o forma de inteligenta colectiva.

Recomandare

Recomandam ca intreprinderile de economie sociala sa fie reprezentate in mod sistema-tic in organismele oficiale de consultare ca membri alaturi de participantii traditionali, si anume reprezentantii angajatorilor si angajatilor.

Portraits de travailleurs: Luis Lahdo - © José Constant 2013 -Groupe Terre


1514 15

Sugestii de actiune

Doua cai au fost adresate in cadrul proiectului RE:DIALOGUES: rolul economiei sociale participative in strucuturile de concertare europeana prin Comitetul Social si Economic European-CESE si in structurile de dialog sectorial.

In cadrul CESE, ar fi implicatemai consistent in grupul III, unde economia sociala este deja reprezentata prin intermediul societatii civile. Acest grup „reuneste o categorie larga de organizatii sociale, economice, profesionale si culturale care construiesc societatea civila in statele membre. Obiectivul impartit al membrilor grupului III este de a atinge o de-mocratie reala participativa, economica si sociala in Uniunea Europeana.” CESE, nedatat.In acest sens, ar putea contribui la pozitiile acestui grup privind problemele antrepreno-riale, in special prin sectiunile ECO1 si SOC2.

La nivel sectorial, economia sociala participativa ar putea crea un nou comitet intr-una din zonele in care este foarte activ, cum ar fi reutilizarea deseurilor textile. Acest lucru ar putea permite intreprinderilor sociale sa lucreze impreuna pe domeniul lor de activitate si sa atinga nivelul de reprezentativitate necesar.

Odata ce aceste conditii au fost indeplinite, va fi necesara o solutie pentru a indeplini conditia de a fi recunoscuti ca parteneri sociali la nivel national, care va necesita o ana-liza a tematicii acestei recomandari la nivel national.

—————1. Sectiunea ECO elibereaza avize privind politicile economice si monetare, marile axe de orientare a politicilor economice, pactului de stabilitate si crestere, largirea zonei euro si in general tot ce tine de guvernanta economica. In domeniul coeziunii sociale si economica2. ?

Portraits de travailleurs: Tiberius Fotea - © P. Gravot Haeberli 2013 - Ateliere Fara Frontiere

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

De

la c

onst

atar

i la

reco

man

dari

Travailleurs de Mira

verInteg

ració

n - ©

P. M

anue

l Rod

rígue

z 20

13 -

Mira

verIn

tegr

ació

n


1514 15

Pentru o recunostere legala a managementului participativ in intreprindere

Constatari

Managementul participativ nu este acoperit in prezent de legislatie, fie la un nivel euro-pean sau national. Acest lucru contribuie la faptul ca intreprinderile care adopta acest management nu sunt recunoscute de catre unii dintre actorii traditionali de dialog so-cial. Pentru cei din urma, lipsa unei cadru legal pentru managementul participativ in-seamna in mod automat ca nu are legitimitate, chiar daca isi indeplinesc obligatiile ori-carei intreprinderi cu privire la dreptul muncii sau chiar incearca sa mearga mai departe in ceea ce priveste informarea si consultarea lucratorilor si sa le permita sa participe la procesul de luare a deciziilor.

In plus, managementul participativ trebuie sa fie incadrat in asa fel incat sa asigure ur-marirea interesului general si sa evite abuzurile.

Acest pas este esential in asigurarea recunoasterii oficiale pentru managementul par-ticipativ ca o posibila metoda de management in cadrul unei intreprinderi sociale, si ar impiedica orice deriva in colaborare cu organizatiile de apararea drepturilor lucratorilor. Aceasta ar contribui direct la castigarea dreptului lucratorilor la informare, consultare si participare, care este sprijinita de Uniunea Europeana.

Recomandare

In ceea ce priveste dialogul social, se recomanda incurajarea introducerii cadrului legal care sa permita managementul participativ la locul de munca bazat pe democratie di-recta.

Sugestii de actiune

O modalitate ar putea fi recunoasterea de catre Comisia Europeana si Parlamentul Eu-ropean a managementului participativ in cadrul intreprinderilor sociale, ca un exemplu inovator de participare a lucratorilor in gestionarea intreprinderii lor, printr-un proces de luare a deciziilor democratice, care include directia strategica a intreprinderii si dis-tribuirea profiturilor sale.

Parlamentul European considera ca lucratorii trebuie sa se bucure nu numai de un drept la informare si consultare, ci, de asemenea, si de dreptul de a participa la luarea deciziilor.Acest lucru este in conformitate cu articolele 5 , 114 , 115 , 151 si 153 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, prin care Uniunea Europeana isi propune sa «sprijine si sa completeze activitatile statelor membre in ceea ce priveste participarea salariatilor, pentru a contribui la realizarea obiectivelor principale ale politicii sociale prevazute in articolul 151 din TFUE, si anume, in special, in imbunatatirea conditiilor de viata si de mu-nca, protectia sociala adecvata, un nivel ridicat al ocuparii fortei de munca si combaterea excluziunii» [ SCHMID - DRÜNER M. . , 2013 ]


1716 17

Rapoartele nationale

Daca proiectul RE:DIALOGUES a dus la o serie de observatii si recomandari comune la nivel european, acesta a oferit, de asemenea, o oportunitate pentru fi ecare partener de a aborda si de a examina in detaliu probleme

legate de dialogul social la nivel national. Acesta este un proces complementar in masura in care intrebarile si asteptarile intreprinderilor de economie sociala depind, de asemenea, de cadrul national. Mai mult decat atat, actorii implicati in dialogul so-cial national au infl uenta si joaca un rol specifi c in fi ecare tara. Acelasi lucru se aplica legislatiei, organizarii si realizarii dialogului social in fi ecare tara. Iata o prezentare a constatarilor si recomandarilor pe tara, precum si oportunitatile sau actiunile concrete care au fost consecinta acestui proiect la nivel local, regional sau national.

Beru

fl ich

e Ei

nglie

deru

ng A

rbei

tstr

aini

ng ©

20

09 - Chance-B

Service de broyage du bois - © 2009 - Ö

KO-service


17

Aus

tria

16 17

Constatari si recomandari

Nivel NatioNal

Constatare Dialogul social are un impact practic in toate domeniile de politica economica si sociala austriaca. Serviciul Public de Ocupare a fortei de munca (AMS), este administrat de un consiliu de administratie format din angajatori si reprezentanti ai lucratorilor (Camera de Comert, Federatia Industriei, Camera de munca si Confederatia Sindicatelor). Unele companii sunt auto-gestionate, dar acestea nu joaca un rol semnificativ. explicatie Consiliul de Administratie al AMS este implicat in gestionarea politicii ocuparii fortei de munca si are o influenta semnificativa asupra dezvoltarii politicilor publice in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca. Recommandation Introducerea unei noi forme de parteneriat social, care combina interesele angajatorilor si ale angajatilor.

Nivel seCtoRiall

Constatare Posibilitatea de participare in intreprinderile a intreprinderilor sociale de insertie este legata de tipul de contract in care lucratorii sunt angajati. explicatie Toate intreprinderile organizeaza adunari generale la care toti angajatii au dreptul sa participe. Exista doua tipuri de contracte in companii: contracte permanente si contracte temporare. Partici parea este mai degraba posibila pentru lucratorii cu contracte pe durata nedeterminata, desi sunt mai putini numeric decat lucratorii in insertie.. Recommandation Numarul de contracte de munca in intreprinderi sociale ar trebui sa fie stabilit in conformitate cu rata somajului (de exemplu 10 %) pentru a permite unui numar mai mare de lucratori de a participa.

Nivel de iNtRepRiNdeRe

Constatare Contractele de insertie prin activitatea economica variaza ca durata de la trei luni la un an. explicatie De-a lungul timpului durata contractului de insertie s-a diminuat din ce in ce mai mult si este un factor care face sa fie mult mai complicat pentru lucratorii in insertie sa participe la luarea deciziilor in intreprinderea sociala de insertie. Recommandation Individualizarea duratei contractelor de integrare in munca bazata pe profilul fiecarui lucrator (de la cateva luni la o durata nedeterminata), pentru a se asigura integrarea lor pe piata muncii si pentru promovarea unui management participativ si democratic.

Oportunitati si actiuni concreteBBS a inscris in actiunea sa sensibilizarea partenerilor sociali cu privire la importanta prezentei economiei sociale la dialogul social.

Service de broyage du bois - © 2009 - Ö

KO-service


1918 19


Nivel euRopeaN

Constatare Modelul economic asa cum este conceput de catre intreprinderile de economie sociala care aplica managementul participativ nu se inscriu in logica «capitalista». explicatie Aceasta abordare «capitalista» a influentat structurile si atitudinile in sistemul de consultare curent. Mai mult decat atat, este vorba de o gandire unica pentru care majoritatea factorilor de decizie politica si economica nu concep o alternativa. Recomandare Recunoasterea modelul economic «social participativ « ca o alternativa economica adaptata pentru a raspunde eficient provicarilor legate de somaj, excluziune si protectia mediului si incurajarea dezvoltarii sale printr-un cadru legal adecvat (de exmplu prin generalizarea clauzelor sociale si de mediu in atribuirea contractelor de achizitii publice pe baza finalitatii sociale, de mediu si existentei managementului participativ a intreprinderilor de economie sociala).

Nivel NatioNal

Constatare Intreprinderile sociale care aplica practici de management participativ se confrunta cu un deficit de identitate si vizibilitate. explicatie Nu exista constrangeri statutare in ceea ce priveste participarea in intreprinderile sociale si caracteristicile lor nu sunt clar delimitate. Recomandare Crearea unui Consiliu National si European al intreprinderilor sociale care aplica practici de management participativ, al caror rol ar fi sa clarifice si sa apere principiile lor participative, prin statut.

Nivel seCtoRial

Constatare In comisiile paritare existente nu este luata in considerare finalitatea economiei sociale explicatie Singurul criteriu de constituire si organizare a comitetelor paritare este tipul de activitate economica. Recomandare Solicitarea catre Guvern si Consiliul National al Muncii de a tine cont de caracteristicile specifice ale intreprinderilor sociale care aplica practici de management participativ in fiecare comitet paritar sectorial, sau in cel mai rau caz de unui comitet paritar specific.

Bel

gia

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Rapo

arte

le n

atio

nale


1918 19


Constatare Intreprinderile sociale care aplica practici de management participativ au un proces specific de luare a deciziilor. explicatie Deciziile luate pe baza democratiei directe, nu sunt compatibile cu principiul reprezentarii, dar este important sa existe garantii reale cu privire la conformitatea cu reglementarile. Recomandare Asigurarea unui dialog sistematic cu organizatiile sindicale pentru a identifica o functionare care include democratia directa pentru anumite decizii.

Oportunitati si actiuni concrete

Grupul Terre a lansat un grup de lucru format din aproxi-mativ zece intreprinderi sociale care aplica prac-tici de management participativ. Scopul este de a extinde acest proiect european la nivel national. In acelasi timp, aceiasi participanti si-au unit fortele in jurul proiectului pentru a asigura recunoasterea pentru statutul SCOP ( societate cooperativa si participativa ), cu un accent deosebit pe aspectul parti-cipativ.ONG-ul Grupului Terre, Autre Terre, a initiat, de asemenea, un proiect de analiza a managementului participativ cu partene-rii din sud. Pe parcursul unei saptamani, parteneri din Burkina Faso, Mali, Peru si Senegal si-au impartasit experienta si bune practici in ceea ce priveste managementul participativ. Acest lucru a oferit o oportunitate pentru a analiza practi-cile participative. Portra

its de tra

vailleurs:

Stép

hane

Ara

pant

onis

- ©

201

3 -

Grou

pe T

erre


2120 21


Nivel NatioNal

Constatare Intreprinderile de economie sociala sunt adesea asimilate intreprinderilor traditionale: acestea nu sunt vazute ca suficient de diferite pentru a fi recunoscute ca un actor distinct in dialogul social. In prezent, nu au acces la dialogul social. explicatie Participantii traditionali la dialogul social, in special sindicatele, nu sunt constienti de identitatea sau modul specific de lucru al intreprinderilor de economie sociala, nici macar pentru intreprinderile sociale de insertie. RRecomandare Solicitarea catre Guvern sa includa economia sociala ca al patrulea membru in dialogul social spaniol.

Nivel seCtoRial

Constatare Opiniile reprezentantilor din patru tipuri de intreprinderi sociale (cooperative, societati de lucratori, atelierele protejate si intreprinderi sociale de insertie), sunt luate in considerare in cadrul Consiliului Economiei Sociale din Castilla si León. Cu toate acestea, intreprinderilor sociale de insertie le este greu sa influenteze dezbaterea. explicatie Atelierele protejate se bucura de o mai mare autoritate in ceea ce priveste influentarea punctelor de vedere ale Consiliului. Intreprinderile sociale de insertie nu sunt inca reprezentate in aceste puncte de vedere. Recomandare Solicitare catre Guvern si Consiliul National al Muncii sa ofere acelasi nivel de importanta pentru atelierele protejate si intreprinderile sociale de insertie.


Constatare Sindicatele tind sa nu fie reprezentate in intreprinderi sociale de insertie pentru ca sunt in general sunt organizatii mici. In cazul in care o decizie a Consiliului de Administratie este contestata de catre lucratori, un procedura de dialog este pusa in practica cu scopul de a ajunge la o solutie comuna. explicatie Participarea lucratorilor este asigurata de consilierul de insertie, al carui rol este de a facilita dialogul intern. Recomandare Solicitare catre Guvernul regional sa sustina rolul consilierilor de insertie in cadrul intreprinderilor sociale de insertie.

Span

iaR

E:D

.i.a

.l.o

.g.u

.e.s

.Ra

poar

tele

nat

iona

le

Le processus de recyclage de résidus chez G.R.M, S.L. - 2011 © Fundaciòn LESM

ES


2120 21


La nivel regional, FECLEI (retea regionala de intreprinderi sociale de insertie) profita de imboldul dat de acest proiect pentru continua sensibilizarea partenerilor sociali cu pri-vire specificitatile si provocarile insertiei prin activitatea economica. La nivel national, FAEDEI (reteaua nationala a intreprinderilor sociale de insertie) a fost abordata de catre sindicate pentru a le sprijini in lupta lor impotriva dezmembrarii sistemului de protectie sociala.

Le processus de recyclage de résidus chez G.R.M, S.L. - 2011 © Fundaciòn LESM

ES

La collecte de papier chez G.R.M, S.L. - 2011 © Fundaciòn LESMES


2322 23

Fran

ta Constatari si recomandari

Nivel NatioNal

Constatare Nu exista nicio recunoastere a intreprinderilor participative (EP). explicatie EP-urile nu au niciun organism reprezentativ specific, spre deosebire de intreprinderile sociale de insertie (EI) sau societatile cooperative si participative (SCOP), nici statut specific, spre deosebire de asociatii de exemplu. Labelul « intreprindere solidara» este acordat pe baza unor criterii, cum ar fi o scara limitata de redistribuire a profitului sau existenta unor activitati de insertie. Nu exista cerinte speciale in ceea ce priveste consultarea cu angajatii dincolo de cele impuse asupra intreprinderilor conventionale. Legea privind Economia Sociala si Solidara, introdusa de Benoit Hamon (ministru delegat pentru Economia sociala si solidara), structureaza spijinul prin politici publice aduse sectorului pentru o diversitate mare de entitati cu statut diferit. EP-urile au aici un rol redus. SCOP-urile si IE-urile au reusit sa obtina recunoasterea pentru formele lor de organizare, nu este insa cazul intreprinderilor participative. Recomandare Asigurarea unui loc pentru EP-uri, in special prin atribuirea unui statut specific. Ca un prim pas, asigurarea unui cadru legal experimental ar putea permite observarea functionarii interne a EP-urilor si a relatiilor acestora cu autoritatile de tutela si partenerii sociali. Un cadru legislativ de acest gen ar putea include masuri si controale pentru a stabili «conformitatea « EP-urilor cu legislatia in vigoare. S-ar putea defini, de asemenea, un mod adecvat de lucru in ceea ce priveste dialogul social in cadrul intreprinderii, deoarece functionarea curenta a organismelor de reprezentare a personalului este organizat exclusiv logica apararii drepturilor angajatilor in raport cu angajatorul.

Nivel seCtoRial

Constatare Aceeasi observatie este valabila la nivel sectorial: caracteristicile specifice ale EP-urilor nu sunt luate in considerare. explicatie In termeni generali, contractul colectiv care incadreaza relatia cu angajatii depinde de activitatea economica a intreprinderii. Asociatiile de insertie au propriile lor acorduri colective din 2011, dar acest lucru nu include niciun criteriu cu privire la participare. Nu exista, prin urmare, nicio prevedere pentru functionarea specifica a intreprinderilor participative. Recomandare Sensibilizarea reprezentantilor sectoriali sa recunoasca EP-urile, in special in sectoarele care imbina o abordare in acelasi timp economica, sociala si civica.

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Rapo

arte

le n

atio

nale


2322 23


Constatare In absenta unui statut specific care sa incurajeze crearea intreprinderilor participative, acestea sunt greu de gestionat si nu sunt atragatoare. explicatie Intreprinderea participativa este nevoita sa se identifice cu un statut existent, ca de exemplu cel de intreprindere sociala de insertie sau SCOP. Si deci trebuie sa se conformeze in primul rand unuia dintre cele doua statute. Pe de alta parte, obligatia de a desemna un reprezentant al lucratorilor atunci cand depaseste pragul unui anumit efectiv nu tine cont de functionarea sa participativa. Recomandare Crearea unor criterii pertinente pentru intreprinderilr participative ar fi deci un factor de dezvoltare. De exemplu criteriile ar putea tine cont de frecventa adunarilor generale, de formarea lucratorilor, de nivelul de remuneratie, etc.


Le Relais a participat la grupul de discutii RE:Dialogues, in scopul de a impartasi experienta sa de intreprindere de economie sociala care aplica managementul participativ de 30 de ani, si pentru aportul valoros al analizei compara-tive cu partenerii europeni. Participarea in intreprindere trebuie sa faca parte dintr-o preocupare de ameliorare continua. Majoritatea organizatiilor Relais in Franta sunt SCOP-uri, uniunile SCOP-urilor, ca parte a federatiei nationale, constituie experti tehnici apropiati pentru abor-darea temei de participare in intreprindere, bazate pe aceleasi preocupari econo-mice.

Portrait de travailleur : Mustapha Boutaleb - 2011 © Le Relais


2524 25

Ital

iaConstatari si recomandari

Nivel NatioNal

Constatare In timp ce legea recunoaste anumite categorii de intreprinderi sociale, problemele persista cu respectarea acesteia. Mai mult decat atat, cadrul legal general ramane vag si noile legi nu includ in mod sistematic aceste cazuri specifice. explicatie Legea 25/2007 este o actualizare a Directivei 2002/14/CE de stabilire a unui cadru pentru «informarea si consultarea lucratorilor» in intreprinderi cu cel putin 50 de lucratori. Aceasta prevede existenta reprezentantilor personalului, dar nu ia in considerare cazul specific al intreprinderilor care aplica practici de management participativ. Articolul 12 din Legea 155/2006 privind «intreprinderile sociale», prevede implicarea lucratorilor in scopul de a garanta dreptul lor de a exercita «influenta» in cadrul procesului de luare a deciziilor. Legea 144/2001 cu privire la statutul de «asociati / lucratori”, intr- o cooperativa explica in articolul 2.1 faptul ca exercitarea drepturilor sindicale «trebuie sa fie aplicate intr-un mod care este compatibil cu statutul de lucrator asociat, in conformitate cu acordurile colective asumate de asociatiile nationale ale miscarii de cooperare si de catre majoritatea organizatiilor sindicale reprezentative.» Recomandare Punerea in aplicare a Legii 144/2001, definind rolul sindicatelor in intreprinderi detinute de lucratorii lor.

Nivel seCtoRial

Constatare Reprezentantii intreprinderilor sociale insertie (cooperative sociale) sunt asimilati cu categoria «angajatorilor». explicatie Dialogul social este, de asemenea, construit pe ipoteza ca exista o divergenta de interese intre «proprietari» si «lucratori». Recomandare Prevederea unui rol specific in cadrul organizatiilor de dialog social pentru intreprinderi detinute de lucratorii lor.


Constatare Sindicatele nu sunt familiarizate cu caracteristicile specifice ale intreprinderilor sociale de insertie in special in ceea ce priveste gestionarea si participarea. explicatie Mecanismul clasic de reprezentare sindicala nu este potrivit pentru intreprinderile care aplica practici de gestionare participative bazate pe democratia directa. In plus, exista riscul ca, in lipsa oricarui control, sa apara «cooperativele false» in care lucratorii nu au nici drept de vot, nici protectie.

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Rapo

arte

le n

atio

nale


2524 25

Recomandare Stabilirea unui dialog intre intreprinderile sociale de insertie care aplica practici de management participativ si sindicate; definirea rolului sindicatelor in cadrul acestor tipuri de intreprinderi, in respectul democratiei directe. Rolul sindicatelor ar putea consta in gestionarea problemelor de sanatate si securitate si identificarea «cooperativelor false», unde ar fi necesar un mecanism traditional de reprezentare sindicala.


Proiectul a oferit o oportunitate pentru Consorzio Sociale Abele Lavoro ca sa intre in contact cu alte intreprinderi sociale de insertie (in primul rand prin aplicarea chestiona-rului), si a facilitat o relatie mai constructiva cu organizatiile pentru drepturile lucratorilor.Intreprinderile sociale de insertie, care lucreaza cu autoritatile publice, si-ar putea uni fortele cu organizatiile pentru drepturile lucratorilor pentru a identifica solutii si a ne-gocia cu autoritatile, de exemplu, pentru intarzierea platilor, indeplinirea obligatiilor contractuale, etc ). Adoptarea unei pozitii comune i-ar aduce impreuna si i-ar transfor-ma in aliati. Impreuna, ar putea gandi noi posibilitati de colaborare. Atat timp cat pietele se schimba si resursele publice se diminueaza, este necesar sa regandim ideea de «intre-prindere» pentru a garanta accesul pentru toti la un loc de munca de calitate.

Le tri papier d’Arcobaleno - ©

C. Carta 2011 - Consorzio Sociale Abele Lavoro


2726 27

Rom

ania Constatari si recomandari

Nivel NatioNal

Constatare Sectorul economiei sociale nu este nici bine cunoscut si nici recunoscut iar intreprinderile de economie sociala care dezvolta forme de management participativ si responsabilizare a lucratorilor nu sunt implicate in consultarea tripartita. explicatie Legea Dialogului Social a permis crearea unui Consiliul economic si social (CES) tripartit, alcatuit din sindicate, organizatii patronale si organizatii ale societatii civile; CES trebuie sa fie consultat cu privire la initiativele de proiecte de acte normative. Sectorul economiei sociale nu este reprezentat ca atare in CES. Recomandare Organizarea unei consultari publice transparente cu toate partile interesate care sa desemneze reprezentanti din sectorul economiei sociale pentru a putea lua parte la dialogul social, ca membru in CES roman si CESE la nivel european.

Nivel seCtoRial

Constatare Nu exista niciun comitet sectorial pentru a reglementa acordurile colective in sectorul economiei sociale. explicatie Legea 268/2009 de adoptare a OUG 28/2009 prevede crearea de comitete sectoriale pentru a negocia acorduri colective de munca in functie de sectorul economic. Pe de o parte, economia sociala poate fi activa in aproape toate sectoarele de activitate economica, pe de alta parte - in intreprinderile sociale, in general, si in intreprinderile sociale de insertie pentru persoanele dezavantajate, in special - nu exista dihotomia traditionala intre angajator si angajat. Intreprinderile de economie sociala se disting prin finalitatea lor, nu prin sectorul de activitate economica, iar intreprinderile sociale aplica adesea practici participative si vizeaza imputernicirea lucratorilor. Recomandare Instituirea unui comitet sectorial dedicat economiei sociale pe baza modelului comisiilor paritare (de exemplu pentru functionarii publici). Crearea unui loc pentru economia sociala in comisiile de dialog social care functioneaza pe langa ministerele guvernului din Romania.

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Rapo

arte

le n

atio

nale


2726 27


Constatare Nu exista niciun temei juridic pentru recunoasterea legala a deciziilor lucratorilor care participa direct in dialogul social (prin vot in sedinta plenara); doar reprezentanti ai personalului sau reprezentantii sindicali sunt recunoscuti. In intreprinderile cu finalitate sociala care implica toate partile interesate, nu exista polaritatea angajator-angajat. Nu exista o prezenta sindicala in intreprinderi sociale. explicatie Contractul colectiv de munca la nivel national nu mai exista si nu se mai aplica tuturor angajatilor, nici obligatia de a organiza negocieri colective cu un reprezentant al angajatilor. Pana de curand, legea prevedea ca doar avizul unui reprezentant ales al angajatilor este valabil, cel al tuturor lucratorilor nu avea nicio valoare juridica. In prezent, nici avizul reprezentantul angajailor nu se mai aplica in sectoarele care nu fac obiectul unui contract colectiv sectorial de munca. Recomandare Recunoasterea legala a posibilitatii de participare directa a tuturor lucratorilor prin stabilirea unui cadru legal care valideaza deciziile luate de catre toti angajatii. Recunoasterea valorii adaugate a acesor noi forme de dialog social in intreprinderile sociale si in intreprinderile sociale de insertie.


Intalnirea dintre Ateliere Fara Frontiere si reprezentanti ai actorilor traditionali de dialog social (sindicate si patronate) a aratat o pierdere semnificativa a drepturilor angajati-lor si a puterii organizatiilor sindicale in comparatie cu perioada anterioara. Acestea in prezent discuta prioritatile pentru abordarea acestei situatii. In plus, un nou domeniu de activitate - colectare si reciclare radiografii medicale – este in prezent dezvoltat de AFF, inspirat de proiectul similar derulat de Grupul Terre.

Portraits de travailleurs: Dum

itru Mitica Pirvu - © P. Gravot Haeberli 2013 - Ateliere Fara Frontiere


28 29

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Mar

ea b

rita

nie

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Rapo

arte

le n

atio

naleConstatari si recomandari

Nivel NatioNal

Constatare Majoritatea sindicatelor nu cunosc modelul intreprinderilor sociale. Cei care au auzit deja despre intreprinderi sociale participative o vad ca pe o amenintare. O mare parte din intreprinderile sociale nu au legaturi cu sindicatele. explicatie De-a lungul ultimilor 30 de ani miscarea sindicala din Marea Britanie a avut foarte mult de suferit. Organizatiile sindicale si-au pastrat influenta in marile inreprinderi si in special in sectorul public si in industrii de productie. Sectorul intreprinderilor sociale este relativ restrans si putin cunosc de publicul larg. In UK, in ce priveste sectorul economiei sociale, sindicatele sunt mai familiarizate cu mutualitatile care furnizeaza servicii publice prin externalizare de personal din sectorul public si sunt foarte sceptice pentru ca se tem de pericolul reprezentat de privatizarea si deteriorarea conditiilo de munca ale membrilor sai. Recomandare Social Firms UK a trebui sa se mobilizeze pentru sensibilizarea sindicatelor in privinta intreprinderilor sociale. Sindicatele ar trebui sa furnizeze aceste informatii tuturor reprezentantilor lor.

Nivel seCtoRial

Constatare Intreprinderile sociale si intreprinderile social de insertie au in misiunea lor imputernicirea lucratorilor lor. Folosesc pentru aceasta diverse metode, inclusiv participarea angajatilor la procesul de luare a deciziilor. In analiza nationala a intreprinderilor sociale, doar 28% dintre respondenti au spus ca angajatii lor sunt membii unui sindicat, si doar 19% dintre manageri sunt membri de sindicat. Mai putin de 20% din intreprinderile sociale si de insertie adera la conventii colective de munca. 80% dintre respondenti cnsidera ca cultura lor organizationala este foarte diferita de cea a intreprinderilor conventionale. explicatie Intreprinedrile sociale sunt organizatii „populare” locale dezvoltate de comunitati, sau comunitati de interes si cauta sa aduca solutii la problemele legate de piata muncii si ocupare cu care se confrunta angajatii, stagiarii sau voluntarii lor. In cele mai multe cazuri, implicarea comunitatii/beneficiarului este un element esential al organizatiei. Acest nivel scazut de implicare a sindicatelor reflecta lipsa de cunoastere a sindicatelor din Marea Britanie a modelului intreprinderilro sociale. Acordurile colective de munca nu sunt la fel de comune in Marea Britanie asa cum acestea sunt in alte parti ale UE.


28 29

Recomandare Sindicatele ar trebui sa devina constiente de modelul firmei sociale si sa ia in considerare modul in care obiectivele sindicatelor si ale intreprinderile sociale coincid, si ca daca lucreaza impreuna ar putea asigura atingerea acestor obiective. Sindicatele si intreprinderile sociale din Marea Britanie ar trebui sa lucreze impreuna pentru a evalua si include modelul de „empowerment” al intreprinderilor sociale in dialogul social.


Constatare a) Scopul managementului participativ Intreprinderile sociale au citat importanta diferitelor motive pentru adoptarea unui management participativ. Trei cele mai bine cotate au fost ca acesta sta la baza scopului social al intreprinderii, duce la dezvoltarea afacerilor, si la dezvoltarea sociala si profesionala a angajatilor. b) Reprezentare si structuri Intreprinderile sociale sprijina participarea lucratorilor la luarea deciziilor cu privire la directia, procesele si cultura din intreprinderile lor, prin incurajarea dezvolarii si sustenerii punctelor lor de vedere si reaproprierii intreprinderii lor. Acestea includ re prezentarea in consiliul de administratie; formarea grupurilor consultative de angajati/beneficiari si implicarea lucratorilor in focus - grupuri pentru a face recomandari cu privire la anumite aspecte, reprezentarea angajatilor in procesul de recrutare si reapropierea intreprinderii lor. c) Evaluarea externa a practicilor de management participativ Abordarile includ auditurile sociale, certificarea „Investors in People”, EFQM (Forumul European de Management al Calitatii), Star Social Firm d) Incurajarea si facilitarea participarii Un mesaj cheie de la responsabili de intreprinderi sociale, in special de la cei care angajeaza persoane cu dificultati de invatare, a fost importanta de a lua masuri si de a se asigura ca angajatii sunt in masura sa participe, cum ar fi la efectuarea de ajustari pentru a tine cont de nivelurile scazute de alfabetizare, deficiente intelectuale, timiditate si introversie. f) Mai multi respondenti au subliniat faptul ca managementul participativ este consumator de timp si face si mai dificila echilibrarea misiunii sociale cu necesitatea de a fi economic viabil. explicatie Exista dorinta de a dezvolta metode pentru a incuraja implicarea lucratorilor si realizarea unui management participativ. Dar multe organizatii lucreaza cu persoanele cu dizabilitati de invatare si intelectuale, managementul participativ poate fi foarte consumator de timp si de resurse financiare, avand in vedere necesitatea formarii pesoanelor dezavantajate.


31

Roy

aum

e-U

ni

30 31

RE

:D.i

.a.l

.o.g

.u.e

.s.

Rapo

arte

le n

atio

nale Recomandare Sindicatele si reteaua Social Firms UK ar trebui sa incurajeze si sa faciliteze schimbul de bune practici prin diverse metode si canale, inclusiv studii de caz video sau scrise, toolkit-uri , grupuri de discutii de social media. Ar trebui elaborate de catre intreprinderile sociale, cu sprijinul Social Firms UK si sindicatelor, mecanisme care sa incurajeze lucratorii sa participe, cum ar fi sistemele de mentorat, de formare pentru vorbitul in public; adaptarea proceselor de participare este necesara pentru raspunde nevoilor angajatilor, beneficiarilor si comunitatii mai largi, dupa caz.

Oportunitati si abordari

Reteaua Social Firms UK a inceput o serie de discutii cu sindicatele, deschizand astfel calea pentru o cooperare mai stransa.

31

Building Lives CiC - © Social Firms U

K

Building Lives CiC - © Social Firm

s UK


3130 3131

ConcluziiIntreprinderile participative de economie sociala reprezinta un raspuns la difi cultatea de a accesa un loc de munca de calitate, in special pentru persoanele defavorizate. Intreprinderile sociale sunt, de asemenea, un raspuns la lipsa de participare democratica in intreprinderi, cu toate ca acestea reprezinta un spatiu de exercitarea cetateniei. Un raspuns incercat, testat si concludent, dar curios nu inca pe deplin aprobat, care se lupta sa-si gaseasca locul in labirinturile unui cadru legislativ si unui dialog social, adaptate pentru un model antreprenorial conventional.

Pe parcursul anului, proiectul RE:DIALOGUES a reunit oameni din lumea intreprinderilor, politicienilor, sindicatelor si mediului academic pentru a examina aceasta intrebare. Aceasta a dus la o serie de recomandari comune care vizeaza actorii dialogului social european.

Departe de a fi un scop atins, acest proiect poate si trebuie sa fi e punctul de plecare pentru o noua relatie si cooperare intre intreprinderile participative de economie sociala si actorii traditionali ai dialogului social, in special organizatiile pentru apararea drepturilor lucratorilor. Acest lucru trebuie sa fi e facut, nu numai la un nivel european, dar, de asemenea, la nivel national si regional, in conformitate cu modul in care dialogul social este structurat in fi ecare tara.

Inovarea este sursa de schimbare. Economia sociala este pioniera in acest sens, conferind inainte raspunsuri credibile si originale. Ca un model economic distinct, acesta trebuie acum sa fi e acceptat in structurile formale in care are loc dialogul social in Europa. Acesta reprezinta un instrument formidabil pentru dezvoltarea “Europei 2020», care sustine o economie inteligenta, durabila si incluziva.

Building Lives CiC - © Social Firm

s UK


3332 33

RE:D.i.a.l.o.g.u.e.s. CHESTIONAR

Contacts : Xavier Roberti - [email protected] / 0032 478 512 722Salvatore Vetro - [email protected] / 0032 497 74 53 68 public : minimum 5 entreprises par pays participant (si possible, opter pour des entreprises qui ont des approches diff érentes des pratiques participatives pour viser la diversité) utilisation du questionnaire : merci d’aider chaque entreprise à compléter le questionnaire (par un entretien en vis-à-vis, sinon par téléphone) date limite : à renvoyer avant le mardi 11 juin 2013 instructions : 1. in caz de raspunsuri multiple, taiati mentiunile inutile ;2. pentru raspunsurile cifrate, o idee generala este sufi cienta ;3. chestionarul de adreseaza intrepriderilor sociale si intreprinderilor sociale de insertie.

Personne(s) questionnée(s) NuMe si pReNuMe FuNCtie de CaNd suNteti iMpliCat/a :

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1. COMENTARII GENERALE (DE COMPLETAT LA SFARSIT)

1.1. Chestionarul a fost difi cil, incomprehensibil ? da/nu Daca da : De ce ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2. Lipsesc elemente pentru a descrie eventualele experiente participative in intreprindere dvs sociala? da/nu Daca da : Care ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3. Alte comentarii : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. CARACTERISTICILE INTREPRIDERII SOCIALE

2.1. Nume : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.2. Forma legala / statut juridic : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.3. Numar ani existenta : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.4. Sectoare de activitate : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.5. Numar de angajati : . . . . . salariati, . . . . . stagiari si . . . . . voluntari2.6. Numar de angajati in echivant norma intreaga (FTE) : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.7. Statut angajati insertie (public dezavantajat, exclus, marginalizat) daca exista : permanent/ temporar/mixt

Anexa 1


3332 33

2.8. Defi nirea publicului tinta (pentru cine exista intreprinderea ?) : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.9. Proportia angajatilor in insertia daca exista fata de efectivul total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %2.10. Reteta anuala : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ron/an2.11. Provenienta resurse :

Vanzari produse Daca servicii : . . . . . . . . . . . . . . % Subventii publice: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . % Donatii : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . % Cotizatii membri : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . % Altele : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %

2.12. Exista multi concurenti in sectoarele dvs de activitate? da/nu2.13. Exista o ierarhie in cadrul intreprinderii dvs ? da/nu2.14. Exista reprezentare sindicala in cadrul intreprinderii dvs ? da/nu2.15. Intreprinderea dvs aplica o conventie colectiva ? da/nu

3. PRACTICI PARTICIPATIVE/GESTIUNE PARTICIPATIVA IN INTREPRINDERE

3.1. Care este defi nitia dvs a participarii in intreprindere ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.2. Exista participare in intreprinderea dvs ? da/nu Daca da : In ce consta participarea ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Daca nu : 1. Intreprinderea dvs a dezvoltat un mod de gestiune diferit de modul clasic de gestiune (de exemplu reprezentare sindicala) ? da/nu Daca da : Care/in ce consta ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Care sunt obstacolele initierii participarii in intreprinderea dvs ? . . . . . . . . . . . 3.3. Ce reprezinta pentru dvs participarea in intreprindere (bifati casuta/casutele) ? Le puteti clasa in ordinea importantei(atribuindu-le un numar) ?

O oportunitate de dezvoltare economica O . . . . . . . . . . . O oportunitate de dezvoltare sociala si profesionala pentru angajati O . . . . . . . . . . . Realizarea fi nalitatii sociale a intreprinderii O . . . . . . . . . . . O politica de gestiune a personalului O . . . . . . . . . . . O punere in aplicare a dialogului social/relatiilor sociale/ relatiilor industriale O . . . . . . . . . . . Alta : O . . . . . . . . . . .

4. MODUL DE GESTIUNE

4.1. Care este « parcursul » participarii (ex. propunere, discutie, decizie, aplicare, evaluare, …), a diferitelor tipuri de decizii in intreprinderea dvs ? Care sunt « organele de decizie » (ex. consiliu director, adunare generala etc), precizati numarul si felul persoanelor care le compun (angajati, manageri, persoane exterioare…). 1) Decizii strategice : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2) Decizii manageriale : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3) Decizii operationale : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4) Aspecte legate de securitate, calitate, sanatate in munca : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anexa 1 Anexa 1


353534

4.2. Cum sunt gestionate confl ictele colective ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.3. Cum sunt gestionate confl ictele individuale? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.4. In caz de litigiu, care sunt posibilitatile de recurs pentru angajati/ benefi ciari, diferite de cele prevazute de lege ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. RELATIILE CU ORGANIZATIILE SINDICALE

5.1. Cum percep organizatiile sindicale intreprinderea dvs si modul de organizare ? (ex. interes, indiferenta, neintelegere, utopie, amenintare, oportunitate etc) . . . . . . . . . . . . . 5.2. Care sunt relatiile intreprinderii cu organizatiile sindicale ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

urmarea chestionarului se adreseaza doar acelor intreprideri sociale care implementeaza practici participative.

6. MODUL DE PROPRIETATE

6.1. Intreprinderea sociala poseda un capital social sub forma de actiuni sau parti de cooperatori? da/nu Daca da : 1) angajatii participa la proprietatea intreprinderii? da/nu Daca da : a) Angajatii detin majoritatea capitalului? da/nu b) Angajatii detin totalitatea capitalului? da/nu c) Proprietatea este concentrata in mainile unei parti a angajatilor? da/nu 2) adunarea generala are principiul « un membru = un vot » ? da/nu Daca da : Care este logica de vot ? (ex. proportionalitatea intre numarul de « parti » detinute de un angajat si vot) 3) Adunarea generala are membri care nu detin parti din capital ? da/nu Daca nu : Cum a fost constituit capitalul/patrimoniul intreprinderii ? 6.2. Care este proportia angajati / membri in adunarea generala ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %6.3. Care sunt conditiile pentru a deveni membru in adunarea generala ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. FORMALIZAREA SI EVALUAREA PRACTICILOR PARTICIPATIVE

7.1. Exista o formalizare a participarii ? da/nu Daca da : Sub ce forma (in ce tip de document) ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.2. Participarea este evaluata formal ? da/nu Daca da : 1) cand este realizata evaluarea ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2) cum este realizata evaluarea ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3) de catre cine este realizata evaluarea ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3. Exista sedinte pe timpul liber al angajatilor ? da/nu Daca da : 1) care este subiectul acestor sedinte ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2) care este procentul de angajati prezenti ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %7.4. Exista sedinte pe timpul de lucru al angajatilor ? da/nu Daca da : 1) care este subiectul acestor sedinte ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2) care este procentul de angajati prezenti ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %

Anexa 1


353534

8. EVALUAREA PERSONALULUI : ASTEPTARI, FORMARE SI EVALUARE

8.1. Exista in intreprinderea dvs asteptari ale angajatilor cu privire la gestiunea participativa ? da/nu Daca da : 1) care sunt asteptarile ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2) aceste asteptari sunt exprimate? da/nu Daca da : in ce fel ? 8.2. Angajatii sunt evaluati ? da/nu Daca da : gradul de participare al angajatilor este evaluat? da/nu Daca da : a) ce tipuri de angajati sunt evaluati (ex. public tinta, manageri, toti angajatii/stagiarii/voluntarii)? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b) conditioneaza participarea evolutia in intreprindere ? da/nu c) conditioneaza nivelul de remuneratie? da/nu d) conditioneaza continuarea colaborarii ? da/nu8.3. Angajatii sunt formati/informati cu privire la gestiunea participativa ? da/nu Daca da : 1) recurgeti la mentorat, transmitere de experienta sau alte astfel de modalitati? da/nu 2) Recurgeti al formari specifi ce (ex. formare pentru a lua cuvantul in sedintele publice/plenare, comunicare verbala si nonverbala, assertivité, lectura bilantului, bugetului etc) ? da/nu Daca da : a) faceti apel la formatori interni ? da/nu b) faceti apel la formatori externi ? da/nu 3) Care este frecventa acestor formati ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ori/an

9. DIFICULTATI LEGATE DE GESTIUNEA PARTICIPATIVA

9.1. Ce difi cultati a intalnit intreprinderea dvs in punerea in practica a sistemului de gestiune participativa ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.2. Ce solutii ati gasit ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10. MOTIVATIA

10.1. Dupa parerea dvs, care este motivatia angajatilor de a participa ?

Participarea la proprietate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O Statutl de « muncitor » . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O Participarea la guvernanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O Relatii interpersonale (ex. « daca mergi tu, merg si eu») . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O Altele : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O

10.2. Cum creste intreprinderea motivatia angajatilor in acest sens ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anexa 1 Anexa 1


3736 37

11. FINANTAREA

11.1. Care est bugetul alocat de intreprindere gestiunii si practicilor participative ?

In timp de lucru : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ron In formare : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ron In sedinte (informare, discutii, decizii) : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ron In punere la dispozitie gratuit de infrastructura : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ron In comunicare : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ron Altele : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ron

11.2. Considerati ca este un cost sau o investitie ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.3. Se doreste mobilizarea unui buget mai mare pentru participare ? da/nu

12. DIALOGUL SOCIAL

12.1. In ce fel relatiile cu sindicatele pot /sunt o oportunitate in gestiunea participativa? . . . . . . 12.2. In ce fel relatiile cu sindicatele pot /sunt un obstacol/o frana in gestiunea participativa ?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anexa 1


39

3938

Tara Obiectivul:

1 . Pe baza anchetelor pe care le-ati realizat cu intreprinderile sociale, verificati daca dialogul social in forma sa actuala este « adecvat » la nivel national, sectorial si la nivel de intreprindere.2 . Subliniati domeniile potentiale de imbunatatire sub forma de recomandari (specificati cui le sunt adresate). Metoda

1 . Fiecare tara completeaza tabelul de mai jos.2 . Rezultatele vor fi comparate in timpul intalnirii de la Madrid .3. un raport de recomandari va fi redactat pe baza analizelor transnationale

Nivel NatioNal

Constatare De exemplu: Muncitorii care detin compania nu au un loc la masa in discutiile despre acordurile nationale. explicatie De exemplu: dialogul social este organizat cu trei actori traditionali permanentii: reprezentanti ai lucratorilor, reprezentantii angajatorilor si ai statului. Acest format nu se potriveste in cazul in care lucratorii pot fi, de asemenea, angajatorii. Recomandare De exemplu: Solicitare catre guvern sa accepte un al patrulea partener la masa, care reprezinta „angajatorii – lucratori’’

Nivel seCtoRial

Constatare De exemplu: Comisiile paritare nu iau in considerare insertia si economia sociala. explicatie De exemplu: Singurul factor pentru constituirea comisiilor paritare este tipul de activitate economica. Recomandare De exemplu: Participantii traditionali in dialogul social trebuie sa fie invitati sa ia in considerare natura speciala a intreprinderilor sociale in acordurile sectoriale, sau sa dezvolte acorduri sectoriale specifice pentru intreprinderi de economie sociala.

Anexa 2


39

3938

Nivel de iNtRepRiNdeRe Constatare O decizie sau un aviz al Consiliului de intreprindere trebuie sa aiba aprobarea unui reprezentant al lucratorilor ca sa fie valabile. Deci, o decizie luata de catre ansamblul lucratorilor, fara aprobarea unui reprezentant al lucratorilor, nu este valabila. explicatie De exemplu: doar reprezentantul lucratorilor poate transmite punctele de vedere ale muncitorilor. O decizie comuna de la toti lucratorii nu are nicio valabilitate. Recomandare De exemplu: Mecanismele pentru dialogul social si participantii traditionali trebuie sa recunoasca faptul ca o decizie luata in comun de catre toti lucratorii este valabila.

Anexa 2 Anexa 2

Portraits de travailleurs: Marian Vasile - ©

P. Gravot Haeberli 2013 - Ateliere Fara Frontiere


4140

Bibliografi e

• ARCQ E., CAPRON M., LÉONARD E., REMAN P. (dir), Dynamiques de la concertation sociale, Ed. du CRISP, 2012.

• CENTRE INTERNATIONAL DE RECHERCHES ET D’INFORMATION SUR L’ECONOMIE PUBLIQUE, SOCIALE ET COOPÉRATIVE,

L’Économie sociale dans l’Union européenne, CESE, Bruxelles, 2012.

• COMMISSION EUROPÉENNE, Les relations industrielles : Synthèse, O� ce des publications de l’Union Européenne, Luxembourg, 2010.

• EMES, Focus area: Social enterprise, s.d. Consulté le 20 novembre 2013 sur le site web.

• FOX A., Industrial sociology and industrial relations, HMSO, Londres, 1966.

• FOX A., Beyond contract: work, power and trust relations, Faber & Faber, Londres, 1974.

• GROUPE TERRE, La gestion participative en entreprise: défi nition, postulats, logique et application dans le groupe Terre, Liège, 2012.

• HAIDAR J.I., Investor protections and economic growth, in Economics Letters, Vol. 103, Elsevier, 2009.

• LALLEMENT M., Sociologie des relations professionnelles, La Découverte, Paris, 1995.

• SALAMON M., Industrial Relations: Theory and Practice, Pearson education, Edinburgh, 2000.

• SCHMID-DRÜNER M., Fiche technique sur l’Union européenne : le droit des travailleurs à l’information, à la consultation

et à la participation, 07/2013.

• http://www.emes.net

• http://www.etuc.org

• http://go.worldbank.org


4140


NP

RE:D.i.a.l.o.g.u.e.sWebsitesRegasiti toate informatiile cu privire la proiectul RE/DIALOGUES pe urmatoarele website-uri:http://www.ensie.orghttp://www.terre.be http://www.bbsnet.athttp://www.ideesasbl.be

AvertismentContinutul acestei publicatii nu poate fi imputat decat autorilor sai.Comisia europeana nu este responsabila pentru utilizarea informatiilor continute in aceasta publicatie.


Redialogues ro

Documents

Transcript of Redialogues ro