Redeschiderea procesului penal în

cazul judecării în lipsa persoanei condamnate

Mihaela Vasiescu

1. Justificarea instituţiei

Dreptul acuzatului de a participa la propriul proces Deși nu este enunțat expres între garanţiile de

echitate prevăzute de art. 6 din Convenţia europeană asupra drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, acest drept a fost recunoscut în mod constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca un element esenţial al contradictorialităţii procedurii, o componentă inerentă şi de o însemnătate capitală a noţiunii de proces echitabil, care decurge practic din obiectul şi scopul art. 6 al Convenţiei.

_____________________ În jurisprudenţa Curţii, o procedură de judecată în

contumacie nu este, în esenţă, contrară textului Convenţiei, dacă:

Cel în cauză a fost citat în mod personal şi informat asupra cauzei şi naturii acuzaţiei, însă acesta şi-a exprimat neîndoielnic voinţa să nu participe la proces ori s-a sustras de la judecată, sau

Cel în cauză, care nu a renunţat fără echivoc să participe la judecată şi nu se află în situaţia unui fugar, poate totuşi să obţină ulterior rejudecarea cauzei în prezenţa sa, fără să fie obligat în acest caz să probeze că nu a dorit să se sustragă justiţiei sau că absenţa s-a datorat unor cauze de forţă majoră

2. Garanţii interne2.1. Evoluţia legislativă

Iniţial procedura penală română nu prevedea niciun remediu intern care să asigure redeschiderea procesului atunci când persoana condamnată, indiferent că s-a predat de bună-voie sau a fost extrădată în România, fusese judecată în lipsă

Acest vid legislativ nu numai că venea în contradicţie cu dreptul consacrat de art. 6 din Convenţia europeană, dar provoca şi alte inconveniente de ordin practic, în special în cazul celor extrădaţi, care fuseseră judecaţi în lipsă, iar statul solicitat pretindea garanţii de rejudecare pe care statul nostru, deşi ratificase al Doilea Protocol Adiţional la Convenţia europeană de extrădare, se vedea pus în imposibilitatea să le ofere.

___________

În acest context, în 2003, a fost introdus în Codul de procedură penală anterior, sub denumirea marginală de „Rejudecarea celor judecați în lipsă în caz de extrădare”, un nou articol 5221-menit să acorde celui condamnat în lipsă şi extrădat un remediu procesual că pricina i se va rejudeca în prezenţa sa.

Ulterior, după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană acest mecanism de rejudecare a fost extins și la persoana judecată in absentia si predată în baza unui mandat european de arestare

__________

Acest remediu, limitat la situația condamnatului în lipsă extrădat sau predat în România, era însă doar parțial în măsură să satisfacă exigențele art. 6 par. 1 din Convenția europeană, întrucât nu acoperea decât o categorie restrânsă de persoane judecate în lipsă, fiind excluși în mod nejustificat cei condamnați definitiv care au fost judecați în contumacie, dar care nu au făcut obiectul unei cereri de extrădare sau a unui mandat european de arestare.

2.2. Reglementarea

actuală

Prin Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în categoria căilor extraordinare de atac a fost introdusă și redeschiderea procesului penal în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate.

Sediul materiei C. pr. pen., Titlul III -Judecata, Capitolul V –

Căile extraordinare de atac, Secțiunea a 4-a, art. 466 până la 470.

3. Motivul redeschiderii

procesului penal un singur caz care poate justifica redeschiderea

procesului penal: judecata în lipsă

Pentru a se considera că judecata a avut loc în lipsa inculpatului, art. 466 alin. 2 C. pr. pen. impune îndeplinirea cumulativă a două condiții:

______

a) Persoana vizată să se afle în vreuna din următoarele situații:

nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta.

deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța despre această împrejurare.

__________

• Pentru incidența acestui caz, trebuie întrunite trei cerințe cumulative:

o inculpatul a fost legal citat la judecată sau, deși nu a fost legal citat, a luat cunoștință în mod oficial despre aceasta;

oa intervenit o împrejurare obiectivă sau subiectivă din cauza căreia inculpat nu a putut să participe la judecarea cauzei. Nu este o imposibilitate, ci doar o împiedicare de participare;

o inculpatul nu a putut să anunțe instanța despre această împrejurare.

_________

b) Persoana în cauză să nu se fi aflat pe durata judecății ordinare în vreuna din următoarele ipostaze care exclud judecata în lipsă:

fie și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, iar aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului. Mandatar poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legea civilă şi a beneficiat de un mandat special din partea inculpatului. Mandatar poate fi chiar şi avocatul desemnat din oficiu care a luat legătura cu inculpatul, iar acesta din urmă l-a mandatat verbal sau scris să-l reprezinte;

fie, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, de renunțare la pedeapsă sau de amânare a aplicării pedepsei, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul. Dacă nedeclararea apelului s-a datorat unei cauze temeinice de împiedicare, este totuşi posibilă redeschiderea procesului penal (art. 411 alin. 4 C. pr. pen.)

fie a solicitat să fie judecat în lipsă. Solicitarea trebuie să fie neechivocă şi formulată potrivit art. 353 alin. 6 şi art. 364 alin. 4 C. pr. pen.

4. Condiții de fond ale

redeschiderii procesului penal Hotărârile penale supuse cererii de

redeschidere a procesului penal:hotărâri penale definitive prin care s-a

dispus în urma unei judecăți în lipsă una din următoarele soluții:

Condamnarea:

¤ aplicarea unei pedepse, fără să intereseze natura ori cuantumul sau durata pedepsei și nici modalitatea de executare a acesteia;

¤Aplicarea unei măsuri educative;Renunțarea la aplicarea pedepsei;Amânarea aplicării pedepsei.

__________ Titularul cererii de redeschidere a

procesului: persoana judecată în lipsă care a fost

condamnată sau față de care s-a pronunțat o hotărâre de renunțare la pedeapsă ori de amânare a aplicării pedepsei

Termenul de introducere a cererii de redeschidere a procesului:

o lună care începe să curgă: de la data la care persoana în cauză a luat

cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa –regula

de la data la care, după aducerea în țară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare, în cazul condamnatului definitiv judecat în lipsă extrădat sau predat în baza unui mandat european de arestare –excepția.

5. Condițiile de formă ale

redeschiderii procesului penal

Se păstrează mecanismul clasic al cererii, specific oricărei căi de atac.

Cererea: Îmbracă forma scrisă și poate fi făcută personal de către

titular sau prin mandatar cu procură specială. Trebuie să fie motivată cu privire la îndeplinirea condițiilor

prevăzute de art. 466 C. pr. pen. Poate fi însoţită de copii de pe înscrisurile de care persoana

judecată în lipsă înţelege să se folosească în proces, certificate pentru conformitate cu originalul.

Se depune la instanța competentă să o instrumenteze sau, atunci când persoana judecată în lipsă este privată de libertate, ea poate fi depusă la administrația locului de deținere, care o va trimite de îndată instanței competente

Poate fi completată fie până la primul termen de judecată, fie ulterior într-un termen scurt stabilit de instanță

6. Instanţa competentă

instanța de prim grad –când a avut loc o judecată în lipsă în primă instanţă sau atât în primă instanță, cât și în apel- sau

instanța de apel, când judecata în lipsă s-a desfășurat doar în al doilea grad.

7. Procedura în fața instanței

de judecată

7.1. Măsuri pregătitoare Cererea de redeschidere a procesului penal se

repartizează aleatoriu în sistemul ECRIS; Se fixează un termen pentru examinarea

admisibilității în principiu; La primirea cererii, potrivit art. 468 C. pr. pen.,

președintele completului:dispune atașarea dosarului cauzei, dispune citarea părților din ciclul ordinar al procedurii

și a subiecților procesuali principali interesați, mai exact a persoanei vătămate.

Când titularul cererii este privat de libertate, chiar într-o altă cauză, mai dispune și încunoştinţarea acestuia despre termen (dispoziţie inutilă pentru că înştiinţarea se face prin citarea celui vizat, măsură care este prevăzută expres) și ia măsuri pentru aducerea acestuia la judecată și pentru desemnarea unui avocat din oficiu

7.2. Judecarea cererii de

redeschidere a procesului penal

Procedura redeschiderii procesului penal parcurge posibil două etape:

prima -obligatorie- a admisibilităţii în principiu şi

a doua -eventuală- a rejudecării pricinii în prezenţa inculpatului.

7.2.1. Admisibilitatea în principiu Condițiile de admisibilitate (art. 469 C. pr. Pen.):

cererea să fie formulată în termenul prevăzut de lege;

cererea să fie introdusă de titularul legal;titularul cererii să invoce temeiuri legale pentru

redeschiderea procesului penal, respectiv că a fost judecat in absentia, după distincțiile făcute anterior;

motivele în baza cărora este formulată cererea să nu fi fost prezentate într-o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal, care a fost judecată definitiv.

_______ Procedura de judecată a admisibilității în

principiu:Are caracter urgentȘedința este publică, orală, contradictorie;Sunt obligatorii participarea procurorului și a

persoanei care a solicitat redeschiderea procesului penal privată de libertate, precum și asistența juridică a acesteia

Dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei cu închisoarea aplicate în cauza a cărei rejudecare se cere, instanţa:

poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii şi

poate dispune respectarea de către condamnat a uneia dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. 1 şi 2 C. pr. pen., corelative controlului judiciar.

Asemenea obligații pot fi impuse și atunci când executarea pedepsei cu închisoarea nu a început încă.

!!! Legea nu prevede nici că încheierea se atacă separat şi nici că este executorie!!! Încheierea trebuie să fie executorie, astfel dispoziţia de suspendare ar fi lipsită de conţinut.

_____________

Soluționarea în principiu a cererii:Respingerea cererii de redeschidere a

procesului penal, dacă oricare dintre condițiile de admisibilitate nu este îndeplinită, prin:

Sentință, atacabilă cu apel, când cererea s-a adresat instanței de prim grad

Decizie, definitivă, când cererea s-a adresat instanței de apel

_________

Admiterea cererii, dacă sunt realizate în mod cumulativ condițiile de admisibilitate în principiu, prin

Încheiere, atacabilă doar odată cu sentința care se pronunță în urma rejudecării, atunci când cererea s-a adresat primei instanțe,

Încheiere, care nu este supusă niciunei căi ordinare de atac, atunci când cererea s-a adresat instanței de apel.

______

Efectele admisibilității în principiu:declanșarea rejudecării pricinii în prim grad sau în

apel cu asigurarea garanţiilor de echitate prevăzute de art. 6 par. 1 din Convenţia europeană -principalul efect al admiterii cererii de redeschidere a procesului penal.

desființarea de drept a hotărârii pronunțate în lipsă, cu toate consecințele care decurg de aici: persoana condamnată redevine inculpat, prezumția de nevinovăție este reactivată, iar judecata trebuie să parcurgă stadiile specifice judecății în primă instanță sau în apel;

redeschiderea procesul penal prin extindere şi cu privire la părţile care nu au formulat cerere, instanța putând hotărî şi în privinţa lor, fără să le poată crea acestora o situaţie mai grea, potrivit art. 469 alin. 8 C. pr. pen.

întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, potrivit art. 155 alin. 5 C. pen.

______

¤!!!!! În actuala reglementare, admiterea cererii cu consecința rejudecării în primă instanță nu trimite însă cauza în camera preliminară, din două motive:

• camera preliminară este o fază distinctă a procesului penal, anterioară judecății și ulterioară urmăririi penale, iar redeschiderea procesului penal priveşte exclusiv faza de judecată.

• rațiunea redeschiderii procesului penal este tocmai aceea de a da posibilitatea inculpatului să facă declarații în fața instanței, să discute și să comenteze probele în acuzare și să propună probe în apărare, or procedura de cameră preliminară nu se desfășoară în prezența acuzatului și în această procedură nu se administrează probe.

8. Rejudecarea cauzei după

admiterea în principiu Rejudecarea cauzei după admiterea în principiu are loc

potrivit regulilor de procedură privind judecata în primă instanţă sau, după caz, în apel, cu anumite particularități: în ceea ce priveşte judecata în prim grad, instanţa poate şi nu

este obligată să readministreze toate probele care au fost efectuate în cursul primei judecăţi. Totuşi, fiind de esenţa redeschiderii procedurii, obligatoriu îl va audia pe inculpat şi va examina dovezile propuse de acesta.

inculpatul poate să uzeze de procedura abreviată prevăzută de art. 375 cu referire la art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 C. pr. pen.,

art. 469 alin. 9 C. pr. pen. autorizează instanţa ca, din oficiu sau la cererea procurorului, să poată dispune luarea faţă de inculpat oricărei din măsurile preventive prevăzute de art. 202 alin. 4 C. pr. pen., cu excepția reținerii. Luarea acestor măsuri este posibilă numai dacă sunt îndeplinite scopul și condițiile specifice acestora, ceea ce înseamnă că măsurile preventive pe durata rejudecării nu pot fi luate automat, ca efect al redeschiderii procesului penal sau pentru singurul motiv că a fost admisă o cerere de redeschidere a procedurilor.

-----------

Soluționarea cauzei după rejudecare: Instanța pronunță una din soluțiile prevăzute

de art. 396-397 C. pr. pen. sau după caz una dintre soluțiile specifice apelului prevăzute de art. 421 C. pr. pen., ţinând seama însă de regula neagravării situaţiei în propria cale de atac

Hotărârea primei instanțe este o sentință, iar hotărârea instanței de apel dată în rejudecarea apelului este o decizie.

Sentința este supusă căii ordinare de atac a apelului și poate fi atacată cu calea extraordinară de atac a contestației în anulare sau a revizuirii.

Decizia pronunțată ca urmare a rejudecării apelului este definitivă, dar poate fi atacată cu calea extraordinară de atac a recursului în casație și a contestației în anulare.

9. Concursul cu alte căi de

atac Concursul cu apelul

Este situația persoanei judecate în lipsă în prim grad, căreia nu i s-a comunicat în mod legal sentința primei instanțe. În acest caz, hotărârea primei instanțe nu este definitivă, astfel că nu se poate uza de calea extraordinară de atac a redeschiderii procesului penal, ci doar de calea ordinară de atac a apelului.

Concursul cu repunerea în termenul de apel Este situația persoanei judecate în lipsă în prim grad,

căreia i s-a comunicat în mod legal sentința primei instanțe, dar a existat o cauză temeinică de împiedicare a declararării în termen a apelului. În acest caz, persoana condamnată are deschisă o alternativă:

¤ fie solicită repunerea în termenul de apel;¤fie formulează cerere de redeschidere a procesului

penal. Dacă se îndreaptă spre această opţiune, redeschiderea procesului penal este prioritară repunerii în termenul de apel (art. 411 alin. 4 C. pr. pen.)

________

Concursul cu contestația în anulare Două motive ale contestației în anulare pot fi și motive

ale cererii de redeschidere a procesului penal: citarea nelegală ori imposibilitatea de prezentare

în apel a inculpatului și de înștiințare a instanței despre această imposibilitate.

lipsa inculpatului a cărui prezență era obligatorie. În acest caz, cele două căi extraordinare de atac nu se

exclud reciproc, nici nu este condiţionată una de exerciţiul celeilalte, persoana judecată în lipsă fiind cea îndreptăţită să decidă pe care o alege, în funcţie de avantajele şi inconvenientele procedurilor.